Analiza Pietei de Fortă de Muncă din Perioada 2005 2015

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE BUSINESS

Analiza pieței de forță de muncă din perioada 2005-2015

Coordonator științific,

Prof.univ. drd. Ionuț Luca [anonimizat]

Grupa:3103 An:3

Cluj-Napoca 2016

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE BUSINESS

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

Analiza pieței de forță de muncă din perioada 2005-2015

Coordonator științific,

Prof.univ.drd. Ionuț Luca

[anonimizat]

Grupa:3103 An:3

Cluj-Napoca 2016

DECLARAȚIE

de asumare a conținutului lucrării de

LICENȚĂ

CUPRINS

SCURT REZUMAT 4

INTRODUCERE 4

1.1. Efectele crizei economice din 2008 – 2011 asupra economiei românești 6

1.2. Efectele evoluției salariului minim pe economie, în România 9

1.3 Efectele evoluției cotei de TVA 11

CAPITOLUL 1.  ANALIZA EVOLUȚIEI VARIABILELOR 13

1.1. Venitul mediu net lunar al populației din românia în perioada 13

2005-2015 13

1.2. Evoluția cifrei de afaceri al româniei 2015-2015 16

1.3. Firme active în economia din românia 20

CAPITOLUL 2.ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE VARIABILE 25

2.1. Structura evoluției în timp 25

2.2. Structura evoluției în timp a venitului net lunar 25

2.3. Structura evoluției în timp a cifrei de afaceri 26

2.4. Structura evoluției în timp a numărului total de firme active 27

2.5. Structura evoluției în timp a ratei șomajului înregistrat 28

2.6. Venit vs CA 30

2.7. Venit vs sc 31

2.8. Venit Vs Șomaj 33

2.9. EZ EGY CIM 34

CONCLUZII ȘI PROPUNERI 37

BIBLIOGRAFIE 37

SCURT REZUMAT

În lucrare mea de licență am studiat piața forței de muncă din România, din perioada 2005-2015. În lucrare sunt studiate evoluția variabilelor de venit mediu net lunar, cifra de afaceri, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistrat. Prin urma studiului se poate observa modificări semnificative în perioada 2005-2015 ce a ce privește indicatorii analizați. Fenomenul care a schimbat foarte mult indicatorii analizați a fost criza economică mondială din 2008.

Folosind valorile publicate de Institutul Național de Statistică am conceput o analiză a evoluției celor patru variabile pentru perioada 2005-2015. Datele au fost analizate pentru a ne  face o părere despre evoluția indicatorilor în perioada studiată și pentru a putea estima evoluția lor în timp.

Diferența absolută și relativă, cu bază fixă și bază în lanț au fost indicatori statistici folosiți pentru analiza evoluției datelor din perioada 2015-2015. Estimarea sa făcut cu indici statistici și modelul funcțiilor liniare.

Folosind programul de calcul statistic Statgraphics indicatorii statistici au fost analizați, iar rezultatul acesteia putem estima evoluția în timp a indicatorilor analizați pentru următorii trei ani.

Am analizat evoluția veniturilor medii net lunare în raport cu cifra de afacere, venitul mediu net lunar în raport cu numărul total al firmelor active, venitul mediu net lunar în raport cu rata șomajului înregistrat și venitul mediu net lunar în raport cu cei trei variabile concomitent. Am făcut o analiză  a rezultatelor obținute pentru venitul net lunar în raport cu cele trei indicatori variabile.

În ultima parte….

INTRODUCERE

Statistica este știința cere studiază prin intermediul datelor statistice, fenomenele și procesele economice de masă, care au loc la un moment dat într-o structură organizatorică, utilizând metode și tehnici specifice.

 [https://www.scribd.com/doc/123589671/Statistica-si-analiza-economica]

Analiza statistică este  știința care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele de masă din punct de vedere cantitativ și studiul sistematic al fiecărui element în parte. [https://dexonline.ro/definitie/statistic%C4%83]

Prin analize statistice putem afla multe informații despre tendințele a tot ceea ce ne înconjoară. Economia este domeniul unde analiza statistică este folosită cel mai des pentru analiza indicatorilor economici și estimarea în timp a acestor variabile.

În lucrarea mea am să folosesc analiza statistică pentru a explora tema aleasă „Analiza pieței de forță de muncă din perioada 2005-2015”. Definiția termenului forță de muncă din dicționarul explicativ al limbii române este precizat ca capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale ale omului puse în funcțiune pentru crearea bunurilor economice, totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă.

Piața muncii, sau piața forței de muncă este una dintre principalele componente ale economiei de piața. Nevoia de muncă este prezentă în orice societate, dar pentru ca nevoia să fie considerată categoria cererii trebuie să îndeplinească salarizarea muncii. În percepția cotidiană forța de muncă este capacitea unui om de a muncii.

Cercetarea statistică asupra forței de muncă furnizează informații esențiale asupra anumitor segmente din populație. Principalele segmente de populație sunt populația activă – ocupată și populația în șomaj – inactivă. Analiza forței de muncă se realizează trimestrial începând din anul 1996, ca o cercetare continuă, permițând astfel obținerea de date despre mărimea și structura ofertei de forță de muncă și evidența fenomenelor economici sezonieri care se manifestă pe piața mucii. Din 2014 volumul eșantionului pe care se realizează ancheta statistică este 28080 locuințe pe trimestru. Datele anuale se calculează ca medii aritmetice ale rezultatelor trimestriale.

Piața muncii mai poate fii definită ca spațiul economic în care se întâlnesc cererea și oferta de forță de muncă într-un anumit timp și spațiu, care se finalizează cu vânzarea-cumpărarea forței de muncă, pe un preț numit salariu. Analiza pieței de forță de muncă stă la baza politicilor economico-sociale, cu dezvoltarea a pieței de forță de muncă crește venitul mediu net lunar acesta ajutând la creșterea nivelului de  trai al țării. Analiza pieței forței de muncă o vom analiza cu ajutorul indicatorilor economici de venit mediu net lunar, cifra de afacere, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistrat în România. În acest caz creșterea variabilelor nu este de fiecare dată un lucru pozitiv deoarece dacă rata șomajului crește venitul mediu net lunar va scădea, deci variabilele analizate depind mult una de alta.

Analiza variabilelor se va face în 2 capitole și anume:

·       CAPITOL 1 Analiza evoluției variabilelor

·       CAPITOL 2 Analiza legăturilor dintre variabile

În prima parte ne-am propus analizarea evoluției veniturilor mediu net lunare, cifra de afacere, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistrat din perioada 2005-2015, utilizând instrumente și indicatori statistici. Diferența absolută și relativă, cu bază fixă și bază în lanț a indicatorilor economici scoțând la iveală creștere sau scăderea indicatori cantitativ și în procente pe cei 11 ani.

În a doua parte vorbim despre analiza legăturilor dintre variabile. Folosind această analiză pentru a realiza previziuni pentru următorii trei ani, folosind metode de previzionare. După aceste analize regresive simple pe indicatorul venitului mediu net lunar va urma o analiză regresivă multiplă unde vom analiza efectele cifrei de afacere, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistra pe indicatorul venitului mediu net lunar.

Instrumentul principal utilizat în caracterizarea pieței de forță de muncă sunt

  Anuarele Statistice ale României din 2005 până în 2015. Informațiile necesare pentru evaluarea veniturilor mediu net lunare, cifra de afacere, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistrat sunt culese din aceste anuare statistice aflate pe siteul Institutul Național de Statistică. Veniturile mediu net lunare sunt colecționate din capitolul Veniturile, Cheltuielile și Consumul Populației și sub capitolul Câștigul salarial nominal brut și net lunar, pe activități ale economiei naționale și pe sexe. Cifra de afaceri și numărul total al firmelor active se găsește la capitolul Activitatea întreprinderii și sub capitolele Operatorii economico-sociali activi din economia națională, pe clase de mărime și Principalii indicatori economici și financiari ai întreprinderilor pe clase de mărime și forme de prioritate. Iar rata șomajului înregistrat de se găsește în capitolul Piața forței de muncă și sub capitolul Numărul șomerilor înregistrați și rata șomajului înregistrat.

1.1. Efectele crizei economice din 2008 – 2011 asupra economiei românești

Unul dintre fenomenul care a avut cel mai mare efect pe variabilele economice a fost criza mondială din 2008

În anul 2008 aproape tot globul a fost cuprins de o criză economică. Manifestarea acestei crize a început în America și își are originea în creditele tip suprime, sub denumire aflându-se credite imobiliare garantate cu valoarea bunurilor cumpărate, acordate cetățenilor americani, care nu împlineau anumite condiții de bonitate. O investigație făcută de Center of Public integrity, o organizație americană de jurnalism a ajuns la concluzia că această criză a fost declanșata în mod intenționat de băncile americane și europene pentru a primi fonduri. În foarte puțin timp lumea întreagă a fost cuprinsă de o mare criza economica, care se rezolvă cu greu.  Prăbușirea pieței imobiliare în SUA a indus o tensiune puternică în sistemul financiar, cea ce adus la o reacție în lanț în principalele companii internaționale de credit și investiții. Firmele de asigurări și mari bănci au dat faliment sau au fost salvate cu ajutorul intervenției statului. Țările mari și dezvoltate s-au confruntat cu datorii mari. România ca o țară mică a fost și este mult mai afectată de criza economică.

Cele mai cunoscute efecte ale acestei crize sunt : migrarea în masă , declinul burselor, falimentul companiilor, băncile se confruntă cu lipsa lichidităților, reduceri de bugete, de personal. Concedierile duc la scăderea veniturilor, oamenii renunță la cumpărături, cumpără produse ieftine și în cantitate mică. Prețul la carburanți creste de mai multe ori, acest lucru ducând la scumpirea alimentelor, a energiei, a gazului etc..

Serviciile imobiliare se confruntă cu o decădere, pentru că oamenii neavând bani nu mai cumpără pământ și imobiliare. Piața construcției a fost o importantă sursă de venit, de aceea criza s-a făcut resimțită pentru că nefiind învestiții au fost concedieri în lanț, foarte multe persoane au rămas fără loc de muncă. Nici pensionarii nu au fost mulțumiți pentru că lucrând o viață ei observă că scad pensiile și în loc să trăiască mai bine nu le ajung banii, scade puterea de cumpărare a alimentelor și a medicamentelor.

Un sondaj din rândul populației a arătat că mai mult de jumătate dintre români au declarat că sunt afectați de criza economică. Numărul lor din februarie 2009 până în februarie 2011 de la 28,6% a crescut la 53,2% în schimb numărul acelor persoane care au declarat că nu au fost afectați de criză sau au fost afectați într-o măsură foarte mică a scăzut de la 38,7% la 18,8%.

Încrederea populației  în Uniunea Europeană a rămas destul de stabilă în anii 2008-2009, 2/3 din populație încă spera la redresarea economiei, însă până în 2010 încrederea oamenilor a scăzut cu 10%, atât în UE cât și în guvern. În 2011 situația economică începe să se redreseze pentru UE, dar nu și pentru țara noastră. Încrederea populației a scăzut în democrație și economia de piață. Oamenii au început să iasă în stradă, grevele se țineau lanț, cerând schimbarea guvernului, implicarea președintelui mai mult în guvernare. Oamenii au considerat că principala prioritate a Guvernului ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, investiții în agricultură, în învățământ și în industrie.

Un efect foarte grav al acestei crize a fost că investitorii străini s-au retras din viața economică. În anul 2008 s-a sfârșit creșterea investițiilor internaționale, care în 2007 a ajuns la 1900 milioane de dolari, banii care au fost  folosiți în serviciul financiar, industria auto, industria materiilor de consum și bunuri de consum. În urma retragerii capitalului străin economia țării a scăzut, investitorii au evitat piețele din România. Țara noastră poate ieși din impas numai cu ajutor financiar extern, însă prima dată trebuie să se redreseze situația crizei la nivel mondial.

Înainte de anul 2008 în țara noastră existau deja 1,25 milioane de persoane care erau foarte săraci, trăind într-o sărăcie absolută. Până în anul 2011 numărul acestor oameni defavorizați a crescut. Cei mai mulți dintre acești oameni au fost șomeri din sate și orașe, familii cu mulți copii, persoane fără învățătură.

În timpul crizei piața forței de muncă s-a schimbat dramatic, caracteristic fiind reducerea numărului de populație lucrătoare. Pentru că intreprinderile s-au restructurat s-au pierdut locuri de muncă și nu au fost înființate altele noi.

Populația a îmbătrânit și asta a dus la un deficit de forță de muncă. Foarte multe persoane capabile de lucru în speranța unei vieți mai bune au emigrat de tot sau temporar în alte țări unde și-au căutat locuri de muncă. Plecarea acestor persoane a dus la scăderea populației din România. Aproximativ 40% dintre emigranții români au plecat în Italia, 11% SUA și 10% Ungaria. Dintre aceste persoane 75% sunt sub 40 de ani și 55% sunt femei. Din păcate au plecat foarte mulți tineri, care ar fi trebuit să fie viitorul acestei țări, printre ei aflându-se și foarte multe persoane talentate având înaltă calificare ca medici, informaticieni etc..

Foarte multe persoane rămase fără locuri de muncă și nu prea având speranță la lucru și la un trai decent, au început să lucreze la negru în multe domenii, ca construcții, agricultură, menaj, etc.  Acești oameni nu câștigau foarte mulți bani, dar nici nu plăteau impozite. Munca la negru a dus la corupție pentru că corupția a antrenat întreprinderile în economia subterană, acest lucru ducând la diminuarea impozitelor către stat și asta a dus la o creștere a impozitelor pentru un număr tot mai mic de persoane care își plăteau contribuțiile către stat.

România se afla printre statele europene cu cele mai mici rate ale ocupării forței de muncă, 58,6% în 2008 și 2009 acest procentaj a scăzut 1,3%, ducând la desființarea a 125.000 de locuri de muncă, cel mai afectat sector fiind industria cu un procentaj de 7%. Totodată și în imobiliare au fost schimbări pentru că în construcții au scăzut cu 3% locurile de muncă.

Femeile din țara noastră au fost afectate mai tare de criză în comparație cu bărbații, declinul ocupării forței de muncă la populația feminină fiind 1,6% în comparație de 1,1% la bărbați. În foarte multe locuri de muncă au fost și criterii după care s-au făcut angajări, acestea fiind: sexul, vârsta și educația. Un fapt interesant în România a fost că oamenii cu multe studii și-au găsit mai greu un loc de muncă, decât cei care au avut un nivel scăzut de calificare.

Rata Șomajul înregistrat a crescut între 2008 și 2009 de la 4,4% la 7,8%. Cheltuielile publice pentru a ajuta șomerii s-a dublat în acești ani, ajungând la o creștere de 160%. Însă au scăzut banii care au fost alocați pentru stimularea angajării șomerilor. O mare parte a populației șomere nici nu a fost înregistrată pentru că ori lucrau la negru, ori erau plecați în alte țări. Criza a avut o influență negativă și asupra contractelor de muncă, pentru că populația angajată cu carte de muncă pe perioadă determinată a fost de 1,3%.

În concluzie criza economică a dus la o instabilitate socială și la o scădere economică. Variabilele noastre au suferit un efect negativ cauzat de această criză economia mondială. Evoluția veniturilor mediu net lunare au crescut cu un procent foarte mic față ne anii precedenți. Numărul total al firmelor a scăzut eșalonat cu cifra de afacere, aceste modificări în economie au cauzat creșterea ratei șomajului înregistrat.

1.2. Efectele evoluției salariului minim pe economie, în România

Un alt fenomen macroeconomic a fost majorarea salariului minim pe economie cu un efect mai mic pe indicatorii analizați.

Salariul de baza minim brut pe țara: este suma minimă pe care trebuie sa o garanteze ca salariu brut lunar o persoană fizică sau juridică ce angajează personal salariat cu contract de muncă. În cazul salariatului angajat cu o fracțiune de norma, se garantează în plată un salariu egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe tară, corespunzător fracțiunii de normă.

 [http://www.conta.ro/dictionar_online_Salariul%20de%20baza%20minim%20brut%20pe%20tara.html]

Evoluția salariului minim pe economie din 2005 a avut un trend ascendent, înregistrând în fiecare an creșteri ale acestuia, în mai mulți anii chiar și creșteri în două tranșe. Codul Muncii este cel care specifică valoarea salariului minim pe economie.

Astfel, art. 164 din Codul Muncii precizează că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore  zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. [http://legestart.ro/cum-evoluat-salariul-minim-romania-ultimilor-15-ani/]

Conform alineatului 2) din Codul Muncii “angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de baza prin contractul individual de muncă sub salariului minim brut orar pe țară” Angajatorul este obligat să plătească un salariu brut lunar mai mare sau egală cu valoarea salariului brut minim pe economia națională, în cazul în care salariatul este prezent la lucru cu program de 8 ore. 

 Tabelul 1.1. Evoluția venitului minim pe economie în perioada 2005-2015

Sursă: [http://legestart.ro/cum-evoluat-salariul-minim-romania-ultimilor-15-ani/]

Efectul pozitiv al creșterii salariului minim pe economie este creșterea venitului mediu net lunar, dar are și un efect care induce creșterea ratei șomajului.

1.3 Efectele evoluției cotei de TVA

Taxa pe valoare adăugată (TVA) este impozitul pe cifra de afaceri netă care se aplică asupra valorii adăugate, adică diferenței dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare.

      Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:

       asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la consumator

       asupra prețului de vânzare din stadiul respectiv, obținându-se astfel taxa asupra prețului de vânzare, din care se deduce taxa – calculată în același mod – aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior

      În practică se utilizează cu precădere a doua variantă de calcul, din care rezultă taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului respectiv.

      Taxa pe valoarea adăugată se varsă la buget de către fiecare întreprindere, care apare în calitate de vânzător și se suportă de consumatori odată cu cumpărarea mărfurilor sau serviciilor respective.

Cota de TVA din România în anul 2005 a fost de 19%, și cota redusă de 9%, acestă cotă a crescut în anul 2010 din cauza crizei economice la 24%, cota redusă fiind neschimbată. În iunie 2015 au aplicat cota redusă de 9% pe alimente și băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice. Începând din 2016 se aplică un TVA de 20% și cotele reduse de 9% și 5%, aceste efecte încă nu se arată în analiza noastră statistică, dar efectele primei schimbării de TVA are o efecte vizibile în economie.

Efectul negativ cauzat de creșterea cotei de TVA în 2010 este scăderea puterii de cumpărare a bunurilor și serviciilor acesta ducând la scăderea cifrei de afaceri al firmelor și închiderea unor firme. În analiza noastră se vede acest proces pe scăderea vizibilă numărului de firme active în economia națională:

CAPITOLUL 1.  ANALIZA EVOLUȚIEI VARIABILELOR

Venitul mediu net lunar al populației din românia în perioada

2005-2015

Veniturile nete sunt salariile și drepturile în bani șî în natură cuvenite salariaților pentru activitatea prestată pentru firmă, sumele plătite din profitul net și din alte fonduri, inclusiv contravaloare tichetelor de masă.

Venitul net se calculează scăzând din câștigul salarial brut  impozitul aferent, contribuția salariaților la bugetul de asigurărilor pentru șomaj, contribuția individuală de asigurări sociale de stat și contribuția salariații lor pentru asigurările sociale de sănătate.

Cercetarea statistică lunară asupra câștigurilor salariale asigură informații pentru evaluarea tendințelor pe termen scurt ale veniturilor nete la nivelul economiei naționale. Cercetarea se face pe un eșantion de 21000 de întreprinderi cu periodicitate lunară. Venitul mediu net se realizează ca raport dintre sumele achitate salariații lor de către agenții economici în luna de referință, indiferent pentru ce lună revin salariile. În calculul efectiv sunt luate salariații care au fost plătite luna în luna de referință, nu se iau în considerare salariații aflații în concediu fără plată în grevă, și celor cărora le-a fost supendată contractul de muncă. Media se face din totalitatea salariilor nete în luna precedentă iar media pe an se face din media veniturilor net lunare.

Tabelul 1.2. Venit mediu net lunar (lei ) al României în perioada 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

În perioada studiată se observă o evoluție ascendentă pe ansamblu a veniturilor mediu net lunare. Potrivit rezultatelor anchetei câștigul salarial nominal mediu net lunar, pe activități ale economiei organizată de Institutul Național de Statistică (INS), veniturile mediu nete din anul 2005 au avut o valoare de 746 de lei, acesta ajungând la la valoarea de 1848 de lei în anul 2015. În graficul de mai jos se observă ca în anii 2008,2009 și 2010 evoluția veniturilor nete a crescut foarte puțin ținând cont de ceilalți ani în care diferențele sunt mai vizibile cauza acestei încetiniri a evoluției venitului lunar este criza economică mondială din 2008. În ultimi doi ani analizați în 2014 venitul lunar a fost 1706 de lei și în 2015 a fost 1848 de lei, venitul lunar a avut o creștere dela 2014 până în 2015 de 142 de lei. Aceasta majorare se datorează creșterii salariului minim brut din 2015 în două transe, însemnând că a crescut salariul minim brut în 1 ianuarie 2015 la 975 lei lunar și a mai crescut și pe 1 iulie 2015 la 1050 lei lunar pentru un program complet de lucru de 168,667 în medie pe lună [http://www.smartree.com/salariul-minim-brut-creste-in-2015-in-doua-transe/]

Figura 1.1.Evoluția venit mediu net lunar (lei) 2005-2015

Sursa: Istitutul Național de Statistică

Pentru studierea evoluției venitului mediu net lunar al României în perioada 2005-2015, am recurs la construirea diferențelor absolute și relative, în bază fixă și în lanț al seriei statistice analizate.

Diferența absolută în bază fixă, ne arată diferența dintre anii cercetați și anul de baza 2005.

Tabelul 1.3.  Analiza statistică a veniturilor mediu net lunare (lei ) în perioada 2005-2015

Sursa:Calcule proprii

În anul 2008, a avut loc cea mai mare creștere a veniturilor medii net lunare față de 2005, valoarea înregistrată fiind de 267 de lei (26%). Așa cum se relevă datele de mai sus, se poate observa un trend ascendent care nu realizează minus dar în perioada de criză economică în 2010 evoluția veniturilor lunare scade la 2% în fața perioadei din 2016 când nu era criza economică evoluția veniturilor ajungea la 16%. În ultimi doi ani de relevanță evoluția venitului număr este constantă de 8%.

Figura 1.2.  Evoluția venitului mediu net lunare/salariu raportat la anul precedent în perioada 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

Evoluția cifrei de afaceri al româniei 2015-2015

Cifra de afaceri este suma veniturilor rezultate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de șucrări și prestări de servicii, mai puțin rabaturile, remizele și reducerile acordate clienților. În calcularea cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale. Datele privind cifra de afaceri nu includ TVA.

Tabelul  1.4.  Cifra de afaceri al României pe anii 2005-2015

Sursa: Istitutul Național de Statistică

Analizând graficul putem observa că cifra de afaceri este ușor în creștere. Cifra de afaceri a scăzut în anul 2009, de la 954790 milioane lei din 2008 până la 852424 milioane lei în 2009. Această scădere pornind de la criza economică mondială și desființarea a multor firme din economia națională. În ultimii doi ani a fost înregistrată cifra de afaceri maximă de 1109589 de milioane de lei în anul 2014, iar în anul 2015 a scăzut cifra de afaceri la 1045235 de milioane de lei. 

Figura 1.3.   Evoluția cifrei de afaceri în anii 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică 

Pentru studierea evoluției cifrei de afaceri al României în perioada 2005-2015, am recurs la construirea diferențelor absolute și relative, în bază fixă și în lanț al seriei statistice analizate.

Diferența absolută în bază fixă, ne arată diferența dintre anii cercetați și anul de baza 2005.

Tabelul  1.5. Diferența absolută a cifrei de afaceri al României pe anii 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

Din tabelul 1.5. putem observa că cifra de afaceri a înregistrat o tendință crescătoare față de anul de bază, există doar 3 ani în care sau înregistra scăderi față de perioada de raportare. Cea mai mare creștere se vede în anul 2008 când a crescut cu 184885 milioane de lei (24%) față de perioada precedentă. După această crestarea majoră a venit scăderea majoră din 2009, când din cauza crizei economice mondiale cifra de afaceri a scăzut cu -102366 milioane de lei (-11%) față de perioada precedentă. 

Firme active în economia din românia

Firma este o grupare de unități legale care alcătuiește o entitate organizațională de producție de bunuri, servicii comerciale sau servicii de interes social, care beneficiază de o anatomie de decizie. O întreprindere prestează una sau mai multe servicii, în una sau mai multe locuri sau sedii. În mod convențional sunt asimilate întreprinderilor: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale.

      Firma activă este entitatea care din punct de vedere economic este activă în perioada de relevanță, respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli și întocmește bilanț contabil. Exista un de calaj de timp între înregistrarea unei firme la Oficiul Național al Registrului Comerțului și în momentul în care aceasta îndeplinește condițiile necesare pentru a putea fi considerata firmă activă din punct de vedere economic. Acest lucru conduce la unele diferențe între datele prezentate pe Institutul Național de Statistică și Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Tabelul 1.6. Numărul total al firmelor active din economia națională în anii 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică 

Figura 1.4. Numărul total al firmelor active din economia națională în anii 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

Tabelul 1.7. Diferența absolută a numărului total de firme active al României pe anii 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

RATE ȘOMAJULUI ÎNREGISTRAT

BIM – Biroul Internațional al Muncii

Șomerii (BIM) comform criteriilor Biroul Internațional al Muncii sunt persoanele între 16 și 74 de ani, care în perioada analizată îndeplinesc următoarele condiții:

–        Nu au loc de muncă și nu desfășoară activității producătoare de venit

–        Sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele patru săptămâni diferite metode de găsirea unui loc de muncă (înscrierea la agenții de ocuparea forței de muncă sau la agenții particulari de plasare, acțiuni de găsirea unui loc de muncă pe cont propriu etc.)

–        Sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, dacă găsesc un loc de muncă.

Rata șomajului BIM reprezintă raportul dintre numărul șomerilor BIM și populația activă.

Statutul profesional reprezintă modul de obținere a veniturilor unei persoane prin exercitarea unei activități și anume:

–        Salariat, este persoana care desfășoară o activitate pe baza unui contract de muncă într-o  unitate economică sau socială în scopul obținerii unei renumerații sub forma de salariu, plătit în bani, natură, sub forma unui comision etc.

–        Patron, este persoana care își exercită ocupația în propria sa unitate (întreprindere) pentru a cărei activitate are unul sau mai mulții salariați.

–        Lucrător pe cont propriu, este persoana care își exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală fără a avea un salariat.

–        ,,,,

Numărul mediu al salariații lor reprezintă media aritmetică simplă a rezultat din suma efectivelor zilnice ale salariaților

 ,,,,,,

Șomerii înregistrați reprezintă persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr.72/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și persoanele care se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă în raza domiciliului sau un alt furnizor de servicii de ocupare a forței de muncă care funcționează în condițiile prevăzute de lege, în scopul obținerii unui locuri de muncă.

Tabelul 1.8.  Rata șomajului înregistrat în România pe perioada 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

Analizând tabelul de mai sus ne  procentul șomajului a înregistrat cea mai mică valoare în anul 2017, aceasta având rata șomajului înregistrat de 4%. Cea mai mare rată a șomajului înregistrat a fost în anul 2009 din cauzele crizei economice și desființarea multor firme și reducerilor de personal, rata a ajuns la 7,8%. În concluzie putem  sa spunem ca România și-a menținut o rată a șomajului sub media UE, find uni cu rata șomajului mult mai mare. ???http://incont.stirileprotv.ro/joburi-strainatate/rata-somajului-in-ue-s-a-mentinut-la-8-9-cel-mai-redus-nivel-din-2009-romania-sub-media-europeana.html???

Figura 1.5.  Evoluția ratei șomajului înregistrat în România în anii 2005-2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

În graficul prezentat anterior e poate observa evoluția ratei șomajului înregistrat în România începând cu anul 2005 până în anul 2015.

Tabelul 1.9.  Diferențele absolute și relative a ratei șomajului înregistrat în România pe perioada 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

În tabelul de mai sus se poate observa ca cea mai mare creștere a ratei șomajului a fost în anul 2009, aceasta afectată de criza economică a crescut cu 77% față de perioada precedentă. Cea mai mare scădere a ratei șomajului înregistrat a fost după începerea crizei economice, în 2011 când economia a început să își revină, sa înregistrat un -26% față de perioada precedentă. În ultimii doi ani rata șomajului a scăzut în 2014 cu -7% , iar în 2015 sa crescut această rată cu 23%.

CAPITOLUL 2.ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE VARIABILE

Structura evoluției în timp

Prima metodă de estimarea a variabilelor este indicele mediu de modificare. Structura evoluției în timp este stimată în tabelele de mai jos.

Structura evoluției în timp a venitului net lunar

Structura evoluției în timp a venitului net lunar

Folosind valorile al veniturilor mediu net lunare al României din perioada 2005-2015, vom estima valoarea a următoarelor trei ani.

Indicele mediu de modificare = 1.076194  

Tabelul 2.1.  Evoluția în timp a veniturilor mediu net lunare al României  în perioada 2005-2015

Sursa:Calcule proprii

Știm ca venitul mediu net lunar în anul 2015 este de 1848 de lei iar indicele mediu de modificare este de 1,076197. Cu indicele de modificare putem estima modificarea venitului mediu net lunar pe următoarele trei ani. Estimăm că, venitul mediu net lunar în anul 2016 va ajunge la 1989 de lei, i-ar 2017 va ajunge la 2140 și în 2018 va ajunge la 2303. În concluzie venitul mediu net lunar va continua să crească în următorii trei ani.

Structura evoluției în timp a cifrei de afaceri

Folosind valorile al cifrei de afaceri al României din perioada 2005-2015, vom estima valoarea a următoarelor trei ani.

Indicele mediu de modificare = 1.044661

Tabelul 2.2   Evoluția în timp al cifrei de afaceri al României  în perioada 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

Știind ca cifra de de afaceri în ultimul an de referință este de 1048235 milioane de lei, iar indicele mediu de modificare este de 1.044661. Folosind indicele mediu de modificare pentru estimarea cifra de afaceri pentru următoare trei ani estimăm o creștere ascendentă a cifrei de afaceri. În anul 2016 estimăm o creștere a cifrei de afacere până la 1091916 milioane de lei, iar în 2017 estimăm ajungerea sa la 1140682 de milioane de lei și în anul 2018 estimăm o creștere până la 119627 milioane de lei.

Structura evoluției în timp a numărului total de firme active

Folosind numărul total al firmelor active în economia României din perioada 2005-2015, vom estima valoarea a următoarelor trei ani.

Indicele mediu de modificare = 0.981084

Tabelul 2.3. Evoluția în timp a numărului total de firme active în economia României  în perioada 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

Știm că numărul total al firmelor active din economia Româna în 2015 a ajuns la numărul de 773781, iar indicele mediu de modificare este de 0,981084. Calculând estimarea cu indicele mediu de modificare ne reiese, că în perioada următoare va scădea numărul total a firmelor active din economia națională. Estimăm că în anul 2016 numărul firmelor active în economia națională va scădea la 759144, iar în 2017 va scădea la 744784 și în 2018 se va reduce numărul firmelor la 730696.

Structura evoluției în timp a ratei șomajului înregistrat

Folosind rata șomajului înregistrat în România din perioada 2005-2015, vom estima valoarea a următoarelor trei ani.

Indicele mediu de modificare = 0.98175

Tabelul 2.4.   Evoluția în timp a ratei șomajului înregistrat în România  în perioada 2005-2015

Sursa: Calcule proprii

Știm că rata șomajului înregistrat în România în anul 2015 este de 6,5%, iar indicele mediu de modificare calculat este de 0,98175. Folosind indicele mediu de modificare pentru estimarea rate de șomaj înregistrat pentru următoare trei ani estimăm o scădere înceată a ratei șomajului. În anul 2016 estimăm o scădere a ratei șomajului la 6,38%, iar în 2017 până la 6,26% și în 2018 este așteptat ca rata șomajului înregistrat să scadă până la 6,15%.

Venit vs CA

A doua metodă de calcul al evoluției este comparare evoluției venitului…..cu evoluția cifrei de afacere…

Cu ajutorul programului Statgraphics am construit o ecuație de legătură lineară directă între venitul mediu net lunar (variabilă dependentă) și cifra de afaceri (variabila independentă)

Rezultatul este ecuația care modelează cel mai bine legătura lineară dintre veniturile mediu net lunare și cifra de afaceri este:

Venit mediu net lunar = -160.635 + 0.00167659*Cifra de afacere

Pe baza acestei formule putem estima valorile medii pentru cele trei ani următori. Modelul relevă faptul că veniturile medii net lunare cresc cu aproximativ 80 de lei pe an.

Tabelul 2.5. Modelul de evoluție în timp a venitului mediu net lunar prin utilizarea funcțiilor lineare

Sursa: Calcule proprii

Estimăm că în anul 2016, venitul mediu net lunar va înregistra suma medie de 1670,07 lei, iar pentru 2017 o sumă medie de 1751,82 lei, și în 2018 va ajunge la 1837,23 lei venitul mediu net lunar. Observăm o estimare a creșterii continuă a venitului mediu net lunar în următorii ani în raport cu cifra de afacere.

A treia metodă de estimare constă în stabilirea intervalelor de  încredere, folosind modelul regresional stabilit mai sus. Valorile estimate sunt prezentate în următorul tabel.

Tabelul 2.6. Modelul de estimare în timp a venitului mediu net lunar prin intervale de încredere

Sursa: Calcule proprii

Cu o probabilitate de 95%, estimăm că veniturile medii nete lunare în 2016 vor fii între 1555,02 lei și 1785,11 lei, în anul 2017 va fi cuprinsă între 1620,68 lei și 1882,96 lei, și în anul 2018 venitul mediu net lunar se va situa între 1687,96 lei și 1986,51 lei.

Venit vs sc

Prin utilizarea funcțiilor lineare folosind programul Statgraphics am estimat trendul venitului mediu net lunar (variabilă dependentă) între numărul total al firmelor active (variabilă independentă)

Rezultatul este ecuația care modelează cel mai bine legătura lineară dintre veniturile mediu net lunare și numărul total al firmelor active este:

Venit mediu net lunar = 3701.01 – 0.00262365*Numărul total al firmelor active

Pe baza acestei formule putem estima valorile medii pentru cele trei ani următori. Modelul relevă faptul că veniturile medii net lunare cresc cu aproximativ 37 de lei pe an.

Tabelul 2.7.  Modelul de evoluție în timp a venitului mediu net lunar prin utilizarea funcțiilor lineare

Sursa: Calcule proprii

Estimăm că în anul 2016, venitul mediu net lunar va înregistra suma medie de 1709,28 lei, iar pentru 2017 o sumă medie de 1746,96 lei, și în 2018 va ajunge la 1783,92 lei venitul mediu net lunar. Observăm o estimare a creșterii ușoara continuă a venitului mediu net lunar în următorii ani, în raport cu firmele total active.

Metodă de estimare prin stabilirea intervalelor de  încredere, folosind modelul regresional stabilit mai sus. Valorile estimate sunt prezentate în următorul tabel.

Tabelul 2.8.  Modelul de estimare în timp a venitului mediu net lunar prin intervale de încredere

Sursa: Calcule proprii

Cu o probabilitate de 95%, estimăm că veniturile medii nete lunare în 2016 vor fii între 1204,19 lei și 2214,38 lei, în anul 2017 va fi cuprinsă între 1198,26 lei și 2295,66 lei, și în anul 2018 venitul mediu net lunar se va situa între 1191,85 lei și 2375,99 lei.

Venit Vs Șomaj

Prin utilizarea funcțiilor lineare folosind programul Statgraphics am estimat trendul venitului mediu net lunar (variabilă dependentă) între reta șomajului înregistra (variabilă independentă)

Rezultatul este ecuația care modelează cel mai bine legătura lineară dintre veniturile mediu net lunare și rata șomajului înregistrat este:

Venit medu net lunar = 907.078 + 77.2619*Rata șomajului înregistrat

Pe baza acestei formule putem estima valorile medii pentru cele trei ani următori. Modelul relevă faptul că veniturile medii net lunare scad cu aproximativ 10 de lei pe an.

Tabelul 2.9.  Modelul de evoluție în timp a venitului mediu net lunar prin utilizarea funcțiilor lineare

Sursa: Calcule proprii

Estimăm că în anul 2016, venitul mediu net lunar va înregistra suma medie de 1400,01 lei, iar pentru 2017 o sumă medie va scădea la 1390,74 lei, și în 2018 va ajunge la 1382,24 lei venitul mediu net lunar. Observăm o estimare a a scăderii ușoare continuă a venitului mediu net lunar în următorii ani în raport cu rata șomajului înregistrat. 

A teria metodă de estimare constă în stabilirea intervalelor de  încredere, folosind modelul regresional stabilit mai sus. Valorile estimate sunt prezentate în următorul tabel.

Tabelul 2.10  Modelul de estimare în timp a venitului mediu net lunar prin intervale de încredere

Sursa: Calcule proprii

Cu o probabilitate de 95%, estimăm că veniturile medii nete lunare în 2016 vor fii între 1114,3 lei și 1685,72 lei, în anul 2017 va fi cuprinsă între 1119,25 lei și 1662,23 lei, și în anul 2018 venitul mediu net lunar se va situa între 1121,98 lei și 1642,5 lei.

EZ EGY CIM

Analiza regresiei multiple este o metodă de predicție a valorilor unei variabile dependente pornind de la valorile mai multor variabile independente. În cazul nostru variabilele independente sunt cifra de afaceri, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistrat și variabila dependentă este venitul mediu net lunar, al cărei evoluție vrem să îl estimăm prin  procedura regresiei multiple, care se bazează pe colecția multiplă dintre variabile implicate. În cazul regresiei multiple căutăm o linie care să aproximeze tendința veritabilei dependente.

??? http://www.scritub.com/stiinta/fizica/Regresia-multipla64684.php???

Influența pe care o au cifra de afacere, numărul total al firmelor și rata șomajului înregistrat asupra valorii venitului mediu net lunar am calculato cu ajutorul programului Statgraphics. Analiza are la bază următoarea ecuație lineară de legătură dintre cei patru variabile

Venitul mediu net lunar = 64.0232 + 0.00159726*Cifra de afacere – 0.000553407*Numărul total al firmelor active + 60.548* Rata șomajului înregistrat

Pe baza acestei formule putem estima valorile medii pentru cele trei ani următori. Modelul relevă faptul că veniturile medii net lunare cresc cu aproximativ 80 de lei pe an.

Tabelul 2.11.  Modelul de evoluție în timp a venitului mediu net lunar prin utilizarea funcțiilor lineare

Sursa: Calcule proprii

Estimăm că în anul 2016, venitul mediu net lunar va înregistra suma medie de 1774,28 lei, iar pentru 2017 o sumă medie de 1852,86 lei, și în 2018 va ajunge la 1935,36 lei venitul mediu net lunar. Observăm o estimare a creșterii continuă a venitului mediu net lunar în următorii ani. 

A teria metodă de estimare constă în stabilirea intervalelor de  încredere, folosind modelul regresional stabilit mai sus. Valorile estimate sunt prezentate în următorul tabel.

Tabelul 2.12  Modelul regresiei multiple de evoluție în timp a venitului mediu net lunar prin utilizarea funcțiilor lineare…

Sursa: Calcule proprii

Folosind modelul de evoluție a veniturilor mediu net lunare în comparație cu cifra de afaceri, numărul total al firmelor active și rata șomajului înregistrat și cu o probabilitate de 95%, estimăm că veniturile medii nete lunare în 2016 vor fii între 1629,91 lei și 1918,65 lei, în anul 2017 va fi cuprinsă între 1694,17 lei și 2011,55 lei, și în anul 2018 venitul mediu net lunar se va situa între 1761,19 lei și 2109,54 lei. Aceste valori arată o creștere a venitului mediu net lunar în următoarele ani, ceea ce indică un trend ascendent, acesta fiind un aspect pozitiv pentru piața forței de muncă.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE