Analiza Performantelor pe Baza Informatiilor Furnizate de Contabilitatea de Gestiune
ANALIZA PERFORMANȚELOR PE BAZA INFORMAȚIILOR FURNIZATE DE CONTABILITATEA DE GESTIUNE
Cuprins
Introducere
CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE ȘI CALCULAȚIA COSTURILOR
I.1 Contabilitatea de gestiune – mijloc de valorificare a informațiilor privind cheltuielile și costurile
I.2 Contabilitatea și controlul de gestiune- surse de informații pentru analiza performanțelor
CAPITOLUL II BANCHMARKING-UL UN NOU DRUM SPRE PERFORMANȚĂ
II.1 Benchmarking-ul – istorie și actualitate
II.2 Etapele derulării unui proiect de benchmarking
II.3 Tehnici utilizate în benchmarking
II.4 Analiză benchmarking la SC Optimedia SRL
CAPITOLUL III ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT ȘI MIRAJUL MARJELOR. STUDIU DE CAZ LA SC OPTIMEDIA SRL
III.1 Prezentarea SC Optimedia SRL
III.2 Aplicație practică utilizând metoda direct-costing
III.3 Simulare
III.4 Tabloul de bord
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Tema acestei lucrări este Analiza performan’elor pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea de gestiune. În prezent mediul economic al unei entități economice este în continuă schimbare în ceea ce privește structurarea și gestionarea acesteia. Managerilor le este foarte greu să aleagă din multitudinea de indicatori existenți pe cei mai reprezentativi pentru activitatea lor. Prin metodele de calculație a costurilor pe care le oferă contabilitatea de gestiune, entitatea economică primește informațiile necesare în vederea luării deciziilor și atingerii obiectivelor. Consider că este importantă cunoașterea și calculul costurilor pentru o entitate economică pentru a se vedea cu cât participă activitatea desfășurată la obținerea profitului.
Metoda direct-costing favorizează un control permanent al cheltuielilor de producție și totodată, facilitează calculul unor indicatori ce oferă o imagine amplă cu privire la studierea eficienței gestiunii entității economice. Metoda are la bază ideea separării cheltuielilor de producție ale entității economice în cheltuieli fixe și variabile. Pentru calculul costului de producție se vor lua în considerare cheltuielile variabile. Noțiunea „direct” utilizată în denumirea metodei nu trebuie corelată cu cheltuielile directe, ci ea se referă la mărimea costurilor produselor, lucrărilor sau serviciilor care variază direct cu volumul producției.
Am ales să aplic analiza cost-volum-profit la SC Optimedia SRL deoarece la această firmă am făcut practica.
În cadrul acestei lucrări doresc să prezint și să analizez activitatea desfășurată la SC Optimedia SRL văzută prin prisma informațiilor oferite de contabilitatea de gestiune, și anume prin prisma costurilor, indicatorilor analizei cost-volum-profit. În final am analizat situația entității văzută în ansamblu, prin intermediul tabloului de bord realizat. În primele două capitole am prezentat partea teoretică a lucrării.
În primul capitol am prezentat importanța contabilității și a controlului de gestiune în furnizarea informațiilor necesare luării și implementării deciziilor de către manageri. Astfel, în urma implementării deciziilor, entitatea își poate îmbunătăți performanțele.
Capitolul doi de teorie prezintă o noțiune recent introdusă în lexicul român și anume „banchmarking-ul”. Acesta constă în compararea produselor, serviciilor și a practicilor oferite cu cele ale celor mai puternici în vederea eliminării propriilor lipsuri. În urma aplicării analizei banchmarking la SC Optimedia SRL pot afirma că firma are o imagine favorabilă datorită calității oferite și a promptitudinii.
Capitolul trei este un studiu de caz la SC Optimedia SRL referitor la analiza situației financiare a societății prin prisma informațiilor oferite de conbtilitatea de gestiune și prin realizarea tabloului de bord. Astfel am prezentat situația cu cheltuielile efectuate în luna februarie a anului 2012 pentru 3 produse reprezentative ale SC Optimedia SRL. Am stabilit costurile de producție efectuate în vederea realizării producției cerute. Am realizat înregistrările operațiilor efectuate de SC Optimedia SRL atât în contabilitatea financiară, cât și în contabilitatea de gestiune. În final, prin intermediul indicatorilor oferiți de metoda direct-costing am realizat o imagine de ansamblu a performanței societății în perioada februarie 2012.
Apoi am simulat aceași situație în perioada februarie 2014, dorind să aflu modul în care firma dacă firma reușește să obțină profit sau nu, în condițiile modificării cheltuielilor în vederea obținerii aceluiași număr de produse, prețul modificându-se direct proporțional cu modificarea cursului valutar.
În final, prin tabloul de bord am realizat o imagine de ansamblu a activității desfășurate de SC Optimedia SRL.
CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE ȘI CALCULAȚIA COSTURILOR
I.1 Contabilitatea de gestiune – mijloc de valorificare a informațiilor privind cheltuielile și costurile
În opinia lui Sorin Briciu, principala sursă de date a sistemului informațional economic și totodată una dintre componentele de bază ale acestuia este contabiltatea.
În Regulamentul de aplicare al Legii Contabilității nr. 82/1991, la articolul 105, se fac primele referiri în ceea ce privește contabilitatea de gestiune: „contabilitatea de gestiune este destinată în principal înregistrării operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv pe activități, secții, faze de fabricație, etc., decontarea producției precum și calculul costului de producție efectiv al produselor fabricate, lucrărilor executate și a serviciilor prestate inclusiv al producției în curs de execuție”. În continuare regulamentul precizează: „Modul de organizare a contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei unități patrimoniale, în funcție de specificul activității și necesitățile proprii ale acesteia. ”
Până în anul 2001, organizarea contabilității de gestiune a avut caracter opțional, managerii firmelor putând opta pentru a simplifica sau pentru a nu ține evidența contabilității de gestiune.
Conform prevederilor din Legea contabilității nr. 82 din anul 1991, și a modificările și actualizările aduse prin OUG nr. 37 din anul 2011, societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea financiară, potrivit legii, cât și contabilitatea de gestiune, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
Începând cu data de 1 ianuarie 1993, contabilitatea se organizează sub formă dualistă, adică la nivelul firmei se organizează atât contabilitatea financiară, cât și cea de gestiune internă.
Contabilitatea financiară înregistrează operațiunile care afectează patrimoniul întreprinderii, în scopul determinării rezultatului. Pe baza informațiilor din documentele de sinteză, utilizatorii externi își fac o imagine asupra activității desfașurate de aceasta în vederea luării deciziei de a investi, de a împrumuta entitatea sau de a iniția alte acțiuni specifice.
Dacă contabilitatea financiară oferă informații contabile publice, contabilitatea de gestiune furnizează informații confidențiale necesare utilizatorilor interni în vederea planificării, controlului și luării deciziilor.
Contabilitatea de gestiune își extrage informațiile din contabilitatea financiară. Astfel, cheltuielile de exploatare și cele financiare înregistrate în contabilitatea financiară se regăsesc în contabilitatea de gestiune. Cheltuielile extraordinare nu sunt luate în considerare în contabilitatea de gestiune deoarece nu contribuie la obținerea producției. Înregistrarea și recunoașterea veniturilor se realizează în același mod, în momentul vânzării produselor.
Consiliul Național al Contabilității precizează: „contabilitatea de gestiune este destinată în primul rând nevoilor întreprinderii, ea constituie o parte a sistemului său de informare, oferind o modelare economică a întreprinderii în scopul de a satisface obiectivele de măsurare a performanței și de ajutor în luarea deciziilor”.
Potrivit opiniei profesorului Oprea Călin contabilitatea de gestiune poate fi definită „ca având drept obiectiv, în principal, reflectarea tuturor operațiilor de colectare și repartizare a cheltuielilor pe destinații, respectiv pe produse, lucrări, servicii, comenzi, faze de fabricație, activități, secții, etc, decontarea producției obținute, precum
și calculul costului de producție al produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate, inclusiv a producției în curs de execuție”.
Cu alte cuvinte, contabilitatea de gestiune se materializează în calculația costurilor și colectarea cheltuielilor de producție.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieúiri sau scăderi ale valorii activelor ori creúteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Noțiunile de cheltuială și cost sunt considerate două noțiuni separate. Mulți autori consideră costul ca fiind expresia bănească a cheltuielilor pe care entitățile economice le efectuează prin alocarea și consumarea de factori de producție, pentru producerea bunurilor și serviciilor. “Nu toate cheltuielile sunt incluse în costurile de producție. Cheltuiala reprezintă valoarea bunurilor care s-a consumat sau s-a pierdut în contul întreprinderii sau în afara acesteia”.
În literatura de specialitate noțiunea de cost este considerată ca fiind “expresia bănească a consumului de factori de producție, pe când noțiunea de cheltuială semnifică plata factorilor de producție achizionați de entitate.”
Costul este caracteristic oricărui obiect desemnat căruia îi este necesar atribuirea de cheltuieli precum și totalizarea lor (exemplu: un serviciu, un proiect, o lucrare, un produs, o activitate).
Sintetizând, obiectivul principal al contabilității de gestiune este obținerea cu rapiditate a datelor exacte, clare, adaptate la aspectele diferite ale gestiunii curente și utilizarea lor rațională, așa încât, prin precizarea diagnosticului, să se pregătească să elaboreze un ansamblu coerent de previziuni.
Pot concluziona că folosirea informațiilor cu privire la costurile activității, faorizează luarea anumitor decizii în legătură cu structura și volumul activității cu scopul creșterii profitului (păstrarea în fabricație a anumitor produse, întreruperea fabricării altora sau introducerea de noi produse în fabricație). Informațiile cu privire la structura, nivelul și evoluția costurilor au un important rol în luarea deciziilor în scopul măririi eficienței activității întreprinderii și, deasemenea, prezintă însemnătate pentru controlul activității interne a entității.
I.2 Contabilitatea și controlul de gestiune- surse de informații pentru analiza performanțelor
Informația este o „comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație” și constituie o „reprezentare simbolică asupra unor entități din realitate”.
Aceasta prezintă caracter de noutate pentru receptori, fiind reprezentată de elemente noi, în raport cu cunoștințele prealabile, ce sunt cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri: text scris, mesaj vorbit etc. Informațiile se obțin pe baza datelor, acestea din urmă fiind reprezentate prin diferite cuvinte, propoziții, cifre, semne, imagini, culori. Suportul material al datelor îl constituie purtătorii de date (documente, diverse registre, și cei tehnici: benzi, dischete, CD-uri etc.), care au calitatea de a conserva, stoca și restitui datele.
Contabilitatea furnizează informații cu privire la modul de gospodărire a resurselor de care dispune (materiale, financiare, umane), evoluția producției obținute, costurile de producție, veniturile realizate etc. După gradul de transparență, informațiile furnizate de contabilitate se grupează în două mari cind reprezentată de elemente noi, în raport cu cunoștințele prealabile, ce sunt cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri: text scris, mesaj vorbit etc. Informațiile se obțin pe baza datelor, acestea din urmă fiind reprezentate prin diferite cuvinte, propoziții, cifre, semne, imagini, culori. Suportul material al datelor îl constituie purtătorii de date (documente, diverse registre, și cei tehnici: benzi, dischete, CD-uri etc.), care au calitatea de a conserva, stoca și restitui datele.
Contabilitatea furnizează informații cu privire la modul de gospodărire a resurselor de care dispune (materiale, financiare, umane), evoluția producției obținute, costurile de producție, veniturile realizate etc. După gradul de transparență, informațiile furnizate de contabilitate se grupează în două mari categorii:
informații total transparente: cele care se referă la poziția și performanța financiară. Acestea fac obiectul contabilității financiare. Se obțin după reguli precizate de Ministerul Finanțelor Publice, au deci un caracter normat, publicându-se în vederea informării corecte a tuturor persoanelor interesate;
informații mai puțin transparente: cele care se referă la calculația costurilor, structura bugetelor întreprinderii, cunoașterea performanțelor interne etc. Acestea fac obiectul contabilității de gestiune. Nu au un caracter normat și nu sunt divulgabile marelui public, întrucât țin de secretul de întreprindere.
Informațiile contabilității financiare referitoare la situația patrimonială și la rezultatul global al întreprinderii sunt utile managerilor doar ca și punct de plecare în evaluarea situației generale a întreprinderii. Însă, contabilitatea de gestiune furnizează informații deosebit de utile ce servesc managerilor pentru identificarea eventualelor probleme cu care se confruntă întreprinderea, precum și la fundamentarea deciziilor privind acțiunile ce trebuie întreprinse pentru soluționarea lor și înlăturarea neajunsurilor și disfuncțiilor constatate. Contabilitatea de gestiune trebuie percepută ca fiind orientată către conducătorii (gestionarii) întreprinderii, adică utilizatorii interni de fonduri. Aceasta completează prin informațiile furnizate contabilitatea financiară. Se pun, astfel, la îndemâna managerilor informații importante despre conducerea activității, cunoașterea costurilor și rezultatelor, nu numai global ca în cazul contabilității financiare, ci și pe activități și obiecte de calculație etc.
Prin contabilitatea de gestiune persoanele juridice pot obține informații care să asigure o gestionare eficientă a patrimoniului, respectiv:
informații legate de costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, pentru persoanele juridice care desfășoară activități de producție, prestări de servicii, precum și de costul bunurilor vândute pentru persoanele juridice care desfășoară activitate de comerț;
informații care stau la baza bugetării și controlului activității de exploatare;
informații necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor manageriale privind conducerea activității interne;
alte informații impuse de realizarea unui management performant.
Orice entitate (o societate comercială producătoare de bunuri, o bancă, un spital public, o asociație non-profit etc.) dispune de un ansamblu de dispozitive, care au rolul de a oferi o asigurare a calității deciziilor și acțiunilor, referențial denumit control organizațional. Controlul este universal la nivelul unei entități deoarece se aplică la toate deciziile și la toate acțiunile care se derulează, de unde rezultă necesitatea unei structurări a controlului organizațional. Astfel, după câmpul de acțiune al controlului (în funcție de nivelurile de decizie si de acțiune care intervin) într-o entitate, distingem:
– controlul operațional, care constă în asigurarea faptului că operațiile elementare se derulează conform regulilor prestabilite și vizează activitățile de producție (de exemplu, daca este respectata rețeta de fabricație a unui produs), politica comercială (existența target privind reducerile de preț acordate clientelei), activitățile administrative etc., fiind un control orientat către interiorul entității. Controlul operațional vizează deciziile operaționale ale căror consecințe apar la un interval foarte scurt, de 1-6 luni;
– controlul strategic, care se ocupă de procesele și mijloacele ce permit managerilor să-și fixeze și ajusteze opțiunile strategice (în sfera controlului strategic intră de pildă, stabilirea principiilor de elaborare a planurilor strategice, verificarea concordanței între planificarea strategică și celelalte dimensiuni ale funcționarii entității etc.). Controlul strategic vizează deciziile și acțiunile strategice ale managerilor (cum ar fi achiziția unui concurent, obținerea unui nou segment de piață etc.), cu efecte pe termen lung, între momentul deciziei și apariția consecințelor ei existând un decalaj de până la 4-5 ani;
– controlul de gestiune permite managementului entității să se asigure dacă deciziile de pilotaj (ale căror consecințe apar la cel mult un an), luate în diferite structuri organizatorice sunt coerente între ele și că, pe termen scurt, acestea concură la îndeplinirea obiectivelor strategice. Pentru aceasta, controlul de gestiune se bazează pe tehnici de planificare pe termen scurt (anuale), pe un sistem de colectare și prelucrare a informațiilor și pe o procedură de măsurare a performanțelor. Controlul de gestiune servește ca legătură între controlul strategic și controlul de execuție, fiind garantul trecerii de la termenul lung la cel scurt si invers.
În vederea elaborării unui sistem al controlului de gestiune, managerii întrebuințează felurite instrumente de informare (studii economice punctuale, contabilitatea financiară, contabilitatea de gestiune) care orientează activitatea și luarea deciziilor.
Controlul de gestiune are ca finalitate furnizarea informațiilor necesare luării deciziilor de către manageri.
Controlul de gestiune a evoluat de la producerea de informații, spre organizarea și analizarea lor. Astfel, controlul de gestiune este un control complex, care vizează atât administrarea corectă a patrimoniului, cât și măsurarea performanțelor din fiecare entitate, indiferent de forma juridică. Controlul de gestiune presupune luarea în considerare a tuturor activităților desfășurate de o entitate în vederea creșterii performanțelor economice ale acesteia. Astfel, controlului de gestiune îi corespund:
organizarea și desfășurarea mai bună a muncii și întregii activități a domeniului respectiv;
întărirea ordinii și a disciplinei;
gospodărirea mai eficientă a resurselor materiale, umane si financiare;
menținerea activității în stare normală;
soluționarea cu inteligență și competență a problemelor ce apar în desfășurarea activității urmărite;
identificarea cauzelor ce au provocat neajunsurile și abaterile de la starea normală;
stabilirea și aplicarea măsurilor pentru soluționarea problemelor apărute.
Majoritatea autorilor sunt de părere că contabilitatea de gestiune este inclusă în controlul de gestiune. Această noțiune se explică prin faptul că în contabilitatea de gestiune se înglobează atât elemente de gestiune bugetară (realizarea și controlul bugetelor), acestea corespund controlului de gestiune, cât și de contabilitate analitică clasică (calcularea și controlarea costului). Cu toate că contabilitatea de gestiune remarcă și anumite aspecte organizaționale (ca de exemplu costurile activității determină și un management specific), ea nu răspunde tuturor problemelor cu privire la controlul propriu-zis al entității, mai cu seamă în privința introducerii și măsurării impactului controlului asupra persoanelor. În acest sens, „contabilitatea de gestiune este relativ instrumentală, pe când controlul de gestiune integrează o puternică componentă umană”. Deci, contabilitateade gestiune este apreciată ca fiind o parte a controlului de gestiune, mai exact spus ca și un instrument al controlului de gestiune.
În prezent, asistăm la o serie de fenomene turbulente concretizate prin creșterea concentrării producției și capitalului, internaționalizarea și dereglementarea piețelor, creșterea complexității produselor și tehnologiilor de fabricație, apariția unor noi forme de concurență (produse ecologice, finanțarea vânzării prin leasing, personalizarea produselor livrate etc.), schimbări rapide în gama de fabricație etc. Toate acestea complică procedurile de prelucrare a informației în contabilitatea de gestiune, informație care tinde să devină costisitoare și chiar puțin utilizabilă în exercitarea controlului de gestiune (de exemplu, schimbările rapide în gama de produse și în tehnologia de fabricație fac foarte dificil de urmărit schema clasică de calcul al abaterilor furnizată de contabilitatea de gestiune).
CAPITOLUL II BANCHMARKING-UL UN NOU DRUM SPRE PERFORMANȚĂ
II.1 Benchmarking-ul – istorie și actualitate
Noțiunea de benchmarking este o noțiune recent introdusă in lexicul român. Conceptul de benchmarking provine din engleză "benchmark" (bornă, referință), este foarte practicat în SUA.
Benchmarking-ul se practică încă din anii '50 de către anumite companii de talie internațională. Termenul acoperă o idee destul de simplă, și anume aceea de a găsi în lume acea companie sau acele companii care realizează în modul cel mai performant un proces sau o sarcină, pentru a adapta ulterior acel proces în cadrul companiei proprii. Cu alte cuvinte, este vorba de a se compara cu campionii dintr-un anume domeniu, de a se inspira din experiența lor în scopul apropierii de excelență.
„Părinții” benchmarkingului sunt considerați japonezii, aceștia au cercetat cu atenție produsele/serviciile europene și americane, identificând punctele lor tari și slabe, ca după aceasta să producă ceva asemănător, dar la un cost mult mai mic. În plus, ei transferau cu succes tehnologiile și know-how-urile dintr-o sferă a businessului în alta.
Dacă se studiază modul japonez de abordare a competitivității, se constată că benchmarkingul s-a practicat în diverse moduri, unul dintre cele mai des utilizate și mai eficace fiind aplicarea principiului „shukko”, prin care salariații sunt încurajați să învețe totul despre procesul afacerilor interne ale firmei, dar și să aducă practici noi, care să ajute propria organizație să avanseze.
Primul proces de benchmarking aparține companiei americane Rank Xerox. În acea perioadă, întreprinderile japoneze au început să depășească firmele americane, respectiv, acestea din urmă au început să caute cauzele pierderii rapide a poziției lor pe piață. Una dintre ele a fost compania „Xerox”, care a început să cerceteze experiența companiei „Fuji”, concurentul său. Procesul de studiu nu includea doar performanțele tehnice, dar și inovațiile din domeniul managementului, introduse de diverse companii, inclusiv din alte sfere ale businessului. Utilizarea acestor experiențe în cadrul companiei sale, a permis companiei „Xerox” să-și diminueze esențial costurile de producție, să-și crească considerabil productivitatea muncii, etc.; ca rezultat, proiectul a avut un mare succes. Din acel moment, benchmarkingul a devenit un element de bază al strategiei de dezvoltare a companiei „Xerox”. După aceasta, benchmarkingul s-a răspândit pe larg printre companiile americane, dintre care sunt: „Hewlett Packard”, „Dupont”, „Motorola”, „Unilever” etc. La momentul de față, benchmarkingul este considerat cea mai efectivă direcție de consulting. Anume datorită acestei tehnici, și-au putut păstra pozițiile pe piață așa companii ca: „Apple”, “Rank Xerox”, “Southwest Airlines” și multe altele.
În Europa, benchmarkingul se dezvoltă începând cu anii 80. Tot în această perioadă apar primele articole, unde este descrisă metodologia benchmarketingului și modul de aplicare al acestuia la întreprindere. În 1989, R. Kamp, unul din conducătorii companiei „Xerox”, își lansează cartea, fiind prima carte ce descrie în detaliu această tehnică.
În prezent, dezvoltarea rapidă a benchmarking-ului a determinat includerea acestuia printre instrumentele de îmbunătățire a calității in standardul ISO 90044 „Managementul calității și elementele sistemului calității – Partea a 4-a. Ghid pentru creșterea calității”.
În ultimul timp, pe plan mondial, tot mai des se utilizează această tehnică de analiză, considerată una din cele mai eficiente metode orientate în direcția evitării crizei la întreprindere, precum și depășirii ei. În acelaș timp, aplicarea ei poate aduce activitatea întreprinderii la un nou nivel de dezvoltare, facînd-o să funcționeze în condiții de maximă eficiență. Benchmarkingul este o metodă relativ nouă și apariția lui este legată de încercacrea conducerii unei întreprinderi de a evita falimentul. În astfel de situații, este evident că afacerea are nevoie de niște schimbări. În majoritatea cazurilor, managerul întreprinderii nu își dă seama clar ce anume trebuie modificat, ce procese economice la întreprindere deja nu mai fac față realităților economice. Toate aceste probleme pot fi soluționate prin intermediul benchmarkingului, care reprezintă un nou mod de gândire, o nouă viziune în gestiunea afacerilor.
Cea mai cunoscută definiție este dată de David T. Kearns, conform căreia banchermarkingul este „procesul continuu de apreciere a produselor și serviciilor în comparație cu cele ale celor mai puternici competitori sau cu cele care sunt deja leaderi de piață.”
Această definiție se referă la câteva caracteristici și anume:
Proces continuu
Benchmarking-ul este un proces de management ce se realizează prin autoîmbunătățire. Rezultă deci că este un proces care trebuie să fie realizat în mod continuu pentru a se dovedi eficient. Într-un mediu în care schimbările se petrec foarte rapid, la ordinea zilei, firmele care nu iau în considerare acest lucru sunt sortite falimentului.
Măsurare
Termenul de benchmarking implică măsurare. În consecință, benchmarking-ul este atât un studiu al concurenței, cât și un proces de determinare a eficienței liderilor dintr-un sector prin măsurarea rezultatelor lor.
Produse, servicii și practici
Studiul de benchmarking poate fi aplicat produselor și serviciilor, poate fi aplicat procesului de fabricare a bunurilor și serviciilor, în mare, el poate fi aplicat tuturor practicilor și metodelor ce contribuie la realizarea bunurilor si serviciilor pâna la satisfacerea nevoilor clienților.
Companii recunoscute ca lideri în domeniu
Benchmarking-ul nu va fi direcționat doar către concurenții direcți. De fapt, acest lucru ar putea fi o greșală, din moment ce ei pot avea practici care nu sunt de dorit. Benchmarking-ul trebuie orientat către acele companii care sunt recunoscute ca fiind lideri într-un anumit domeniu de activitate.
Banchmarkingul este adesea văzut ca un instrument care compară și măsoară performanța, așa cum este prezentat în figura următoare:
performanță
?
Timp
Fig. nr. 2.1 Reprezentarea procesului de banchmarking
Sursa: Tabără Neculai și Briciu Sorin – coordonator, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune, Editua Tipo Moldova, Iași , 2012 p. 299
Rolul benchmarking-ului constă în înțelegerea proceselor care determină lipsa de performanță, lucru ce permite cunoașterea metodelor care conduc la obținerea unor performanțe mai bune. Benchmarkingul permite managerilor elaborarea strategiilor de eliminare a lipsurilor.
Scopul benchmarkingului este acela de a conștientiza modul în care alte organizații își stabilesc nivelurile de performanță și modul în care obțin respectiva performanță.
Folosirea benchmarking-ului se poate realiza prin integrarea în sistemul de gestiune al entității, astfel:
includerea informațiilor obținute prin benchmarking în tabloul de bord;
utilizarea benchmarking-ului în activitatea de previzionare și bugetare.
II.2 Etapele derulării unui proiect de benchmarking
Derularea unui proiect de benchmarking presupune parcurgerea a 4 pași:
Planifică realizarea proiectului. La această etapă are loc formarea echipei, are loc documentarea cu privire la procesul de analiză, se stabilește scopul analizei de benchmarking, se elaborează declarația privind scopul benchmarkingului, se determină criteriile de alegere a partenerilor, se identifică partenerii-țintă și se determină planul de colectare a datelor.
Colectează datele și identifică practicile cele mai bune. Această etapă presupune parcurgerea unor pași precum: cercetarea datelor în vederea selectării partenerilor, evaluarea rezultatelor și identificarea partenerilo potențiali, dezvoltarea instrumentelor de colectare a datelor, evaluarea internă a instrumentelor selectate pentru analiză, concentrarea partenerilor identificați și solicitarea participării la benchmarking, selectarea partenerilor, dezvoltarea chestionarelor detaliate, precum și conducerea investigațiilor detaliate.
Principalele surse de date și informații necesare pentru întocmirea unui proiect de benchmarking sunt bibliotecile, internetul, asociațiile profesionale, pubilcațiile, studiile de cercetare, firmele de consultanță, camerele de comerț, etc. Rolul identificării surselor de date și informații necesare realizării unui proiect de benchmarking este de a permite realizarea unor comparații între datele și informațiile puse la dispoziție de instituția publică la nivelul căreia se realizează analiza și cele furnizate de alte surse externe.
Analizează – este etapa în care se compară performanțele organizației proprii cu cele ale partenerilor, se identifică operațiile de tipul „cea mai bună practică”, se formulează strategii de implementare și se dezvoltă planul de implementare.
Adaptează este pasul în care se implementează practica cea mai bună și se monitorizează proiectul.
Fiecare dintre cele 4 etape ale benchmarkingului trebuie să aibe în vedere creșterea performanței sau obținerea acesteia, în cazul în care nu există. Dacă în cadrul primei etape, obiectivul principal este identificarea punctelor tari și a punctelor slabe ale organizației în domeniul resurselor umane, cea de a doua etapă identifică posibilitățile de realizare a unui proiect de benchmarking, în cea de a treia etapă dă posibilitatea efectuării unei comparații cu situații similare, în care s-au aflat alte organizații, pe baza informațiilor și a datelor culese. Cea din urmă etapă este de fapt o sinteză a etapelor anterioare și constă în aplicarea efectivă a soluțiilor propuse și monitorizarea progreselor înregistrate.
II.3 Tehnici utilizate în benchmarking
Tehnicile de benchmarking reprezintă totalitatea instrumentelor, metodelor și procedeelor de lucru cu ajutorul cărora se efectuează operațiunile de benchmarking.
Fiecare etapă din derularea procesului de benchmarking utilizează tehnici și metode specifice. În continuare voi prezenta câteva tehnici utilizate în ficare fază a benchmarkingului.
În faza de planificare
În cadrul acestei etape se utilizează tehnici de diagnosticare, tehnici de stimulare a creativității și tehnici de clasificare bazate pe „legea repartiției 80/20”.
Tehnicile de diagnosticare presupun stabilirea punctelor forte, a celor slabe, a oportunităților și vulnerabilitățile organizației față de mediul extern.
Tehnicile de simulare a creativității se folosesc pentru a stabili factorii critici de succes. De exemplu prin brainstorming, una din metodele utilizate la tehnicile de simulare a creativității se are în vedere transmiterea unui număr cât mai mare de idei cu privire la modul de soluționare a unei probleme prin simularea și dezvoltarea creativității în cadrul grupului.
O altă metodă prin care se urmărește soluționarea problemelor existente se numește „Philips 66” și constă în participarea directă a întregii colectivități dintr-o întreprindere, grupați în grupuri de 6 persoane care emit idei timp de 6 minute, de unde și semnificația numărului 66.
În faza de colectare
Sunt utilizate tehnici statistico-matematice precum și tehnici de culegere a datelor.
Tehnicile statistico-matematice sunt folosite pentru identificarea partenerilor potențiali de benchmarking și selectarea acestora.
Tehnicile de culegere a datelor sunt folosite în conducerea investigațiilor detaliate, prin aplicarea tuturor instrumentelor selectate.
În faza de analiză
Sunt utilizate tehnici de optimitare a deciziilor precum și tehnici de conducere, programare, control și evaluare a proceselor complexe.
În condiții de certitudine, se poate utiliza o metodă de simulare decizională ce constă în crearea unui model decizional bazat pe identificarea și stabilirea relațiilor logice dintre variabilele ce definesc o anumită situație tipică și o anumită periodicitate.
În condiții de incertitudine, se poate utiliza metoda pesimistă. Presupune stabilirea de avantaje maxime în cazul în care obiectivele se prezintă cel mai nefavorabil. Opusul acestei metode este metoda optimistă ce constă în alegerea variantei optime dacă condițiile obiective se prezintă cel mai favorabil.
În condiții de risc se utilizează tehnica arborelui decizional. Această tehnică este utilizată în cazul în care decidentul trebuie să ia decizii. Astfel, specificitatea arborelui decizional constă în existența unei succesiuni de situații decizionale, care implică un număr variabil de puncte de decizie (noduri de decizie), de noduri de evenimente (noduri de risc) și de noduri finale, concretizate în valori care se estimează că se vor obține (profit, cifra de afaceri etc).
Drumul critic este o tehnică specifică tehnicilor de conducere, programare, control și evaluare a proceselor complexe. Acesta constă într-un proces concretizat printr-un model matematic care permite evidențierea succesiunii cronologice și interdependența operațiilor prin care se realizează obiectivul procesului. Metoda constă în esență în identificarea activităților care influențează în mod hotărâtor durata totală de realizare a întregului proces.
În faza de adaptare
În această fază sunt utilizate tehnici de eșantionare și de înregistrare precum și tehnici de cercetare statistică.
Eșantionarea trebuie să respecte anumite principii și anume individivizilor trebuie să li se acorde șanse egale ca să fie aleși, eșantionul trebuie să fie reprezentativ, astfel nu se va ține strict la indivizii desemnați prin tragere la sorț.
Pentru a putea fi utilizate de grup faptele trebuie să fie prezentate numeric și să corespundă realității și apoi prelucrate în vederea tragerii concluziilor și luării deciziilor. Pentru analiza și sintetizarea datelor culese se vor utiliza programe statisitce, specifice tehnicilor de cercetare statistică.
II.4 Analiză benchmarking la SC Optimedia SRL
În tabelele de mai jos am comparat activitatea, produsele, serviciile și practicile SC Optimedia SRL cu cele ale principalilor producători de ferestre și uși termopan din județul Bihor.
Tabelul nr. 3.1 Analiză benchmarking între SC Optimedia SRL și SC Coralex SRL
Sursa: Prelucrare proprie
Tabelul nr 3.2 Analiză benchmarking între SC Optimedia SRL și SC Madrugada Com SRL
Sursa: Prelucrare proprie
Tabelul nr 3.3 Analiză benchmarking între SC Optimedia SRL și SC Stranici Com SRL
Sursa: Prelucrare proprie
Tabelul nr 3.4 Analiză benchmarking între SC Optimedia SRL și SC Prometalic SRL
Sursa: Prelucrare proprie
CAPITOLUL III ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT ȘI MIRAJUL MARJELOR. STUDIU DE CAZ LA SC OPTIMEDIA SRL
III.1 Prezentarea SC Optimedia SRL*
Denumire, sediu
SC Optimedia SRL este o firmă care activează pe piața tâmplăriei PVC.
În prezent SC Optimedia SRL își are sediul în Oradea, strada Calea Sântandrei nr. 38, loc unde se află birourile și principala hală de producție a produselor comercializate de către firmă. Cea de-a doua hală de producție de sticlă și aluminiu se află pe strada Tuberozelor, iar pe strada Transilvaniei nr. 9 este situat un punct de lucru pentru ofertă.
Formă juridică, obiect de activitate
Ca formă juridică,SC Optimedia SRL este o entitate economică cu răspundere limitată.
Numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului este J05/4381/1994.
SC Optimedia SRL produce și comercializează produse din profile PVC. După codificarea CAEN firma se înscrie la 2223 – Fabricarea articolelor de material plastic pentru construcții.
Istoricul entității economice
SC Optimedia SRL a fost înființată la data de 7.12.1994. Contractul de societate a fost încheiat intre soț și soție, cu părți sociale egale.
SC Optimedia SRL își începe activitatea de comercializare a produselor din tâmplarie PVC cu geam termoizolator în anul 1996, urmând ca din anul 1997 să demareze activitatea de producție a acestui tip de tâmplărie. Începând cu anul 1999 se lărgește piața de desfacere a produselor Optimedia, prin deschiderea unor puncte de lucru în afara județului, respectiv în Baia Mare, Cluj-Napoca, Iași, Suceava, Alba Iulia și Vaslui. De asemenea, se încheie contracte de colaborare cu entități economice, în sistem de producător-dealer care au ca obiect vânzarea și montarea tâmplăriei produse de către firmă. Acest sistem a fost aplicat cu succes în Deva, Hunedoara, Petroșani, Arad, Dej, Bistrița, Beclean, Huedin, Turda, Câmpia Turzii, Ocna Mureș, Târgoviște, Mediaș, Botoșani, Marghita, Beiuș, Satu Mare, Zalău, Aleșd, Aiud, precum și în alte localități.
Din anul 2006 debutează producția de tâmplărie din Aluminiu și a sistemului inovator ALUCLIP (PVC placat cu aluminiu). Din anul 2007 firma a început să-și exporte cu succes produsele atât în Europa (Austria, Italia, Spania, Ungaria, Franța, Belgia), cât și în Statele Unite ale Americii și Canada.
Entitatea economică este certificată de către Societatea română de asigurare a calității că are implementat și menține un sistem al calității și de management al mediului conform condițiilor standardelor ISO 9001:2000 și ISO 14001:2004 pentru activitatea de producție, montaj și comercializare a tâmplăriei PVC și aluminiu cu geam termopan. De asemenea, firma a obținut din anul 2004, prin INCERC Cluj-Napoca, agrementele tehnice pentru produsul finit.
SC Optimedia SRL este membru fondator cu drepturi depline al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT) din România.
În prezent, SC Optimedia SRL se situează între principalii producători de ferestre și uși din tâmplarie PVC și Aluminiu cu geam termoizolator din jumătatea de nord a țării.
Produsele
SC Optimedia SR. produce și comercializează ferestre și uși din tâmplărie PVC și aluminiu cu geam termopan precum și pereți cortină din aluminiu. De asemenea, firma vinde și plase și pervaze pentru geamuri. Acest gen de produse au apărut ca și răspuns la nevoile și cerințele exprimate pe această piață.
Entitatea economică oferă o gamă diversificată de produse, atât din punct de vedere tehnic cât și estetic. Produsele sunt din aluminiu sau din trocal și aluplast, cu trei și cinci camere de rupere termică, importate direct de la două mărci de prestigiu din Germania. De asemenea, profilele pot fi albe sau colorate: stejar, mahon, nuc, sau placate cu aluminiu colorat – albastru, roșu, etc.
Ușile pot fi de interior, de balcon sau de exterior, duble sau simple, cu iluminator sau fără iluminator, cu panel sau sticlă, cu model, etc. Ușile de balcon pot fi cu deschidere simplă sau oscilobatant. Ferestrele pot fi cu deschidere simplă, oscilobatantă sau iluminator, fixe sau mobile, dintr-un canat sau mai multe. De asemenea, ferestrele pot fi cu model sau fără, cu sticlă transparentă, antiefracție, reflectorizantă, cu transfer termic redus, LowE, etc.
III.2 Aplicație practică utilizând metoda direct-costing
În cadrul lunii februarie 2013 la SC Optimedia SRL au avut loc următoarele cheltuieli în vederea stabilirii costului produselor obținute de această societate:
Produsul A: ușă termopan
Materia primă pentru ușa termopan pentru 450 bucăți:
Tabelul nr. 3.1 Modul de formare a prețului la ușa termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.2 Cheltuielile cu energia și apa aferente producției de uși termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Produsul B: fereastră termopan
Materia primă pentru 1050 bucăți de ferestre termopan:
Tabelul nr. 3.3 Modul de formare a prețului la fereastra termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.4 Cheltuielile cu energia și apa aferente producției de ferestre termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Produsul C: fereastră termopan baie
Materia primă pentru fereastră termopan baie pentru 270 bucăți
Tabelul nr. 3.6 Cheltuielile cu energia și apa aferente producției de ferestre baie
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC OPTIMEDIA SRL
Fiecare produs din cele prezentate are încorporat în costul său o anumită sumă pentru cheltuielile salariale, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3.7 Ch. cu salariile și contribuțiile salariale aferente celor 3 produse
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Total cheltuieli = valoarea totală a fiecărui produs individual pentru: materia primă + energie + apă + salarii
Tabelul nr. 3.8 Cheltuielile totale aferente producției de uși termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.9 Cheltuielile totale aferente producției de ferestre termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr.3.10 Cheltuielile totale aferente producției de ferestre baie
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC OPTIMEDIA SRL
Pentru cele 3 produse se mai cunosc următoarele date:
Cantități recepționate
Produs A: 450 bucăți
Produs B: 1050 bucăți
Produs C: 270 bucăți
Cantități vândute
Produs A: 450 bucăți
Produs B: 1050 bucăți
Produs C: 270 bucăți
Notă: SC Optimedia SRL vinde atâtea produse câte și recepționează, deoarece realizează o producție pe bază de comenzi.
Costul normat
Produs A: 720 lei/bucată
Produs B: 592,50 lei/bucată
Produs C: 210 lei/bucată
Prețurile de vânzare
Produs A: 820 lei/bucată (188,56 €)
Produs B: 675 lei/bucată (155,22 €)
Produs C: 250 lei/bucată (57,48 €)
Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie 2012 sunt centralizate în tabelul următor:
Tabelul nr. 3.11 Cheltuielile aferente lunii februarie
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Înregistrarea cheltuielilor aferente lunii februarie, pe baza informațiilor din tabelul de mai sus:
În contabilitatea financiară
Se eliberează din depozit materii prime, conform bonului de consum nr. 7, în sumă de 905155,95 lei.
905155,95 601 „Ch. cu materii prime” = 301 „Materii prime” 905155,95
Cf. Bon consum nr. 7 din 01.02.2012
Se primește și se înregistrează factura fiscală nr. 378 de la Electrica, în sumă de 5050 lei, TVA 24% și totodată se înregistrează și cheltuielile cu apa pe baza facturii sosite de la Electrocentrale, în sumă de 4100 lei, TVA 24%.
% = 401.12”Furnizori- Electrica” 6262
5050 605 „Ch. privind
energia și apa”
1212 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 378 din 10.02.2012
% = 401.10 ”furnizori- Electrocentrale” 5084
4100 605 „ch. privind
energia și apa”
984 4426 „TVA deductibilă”
CF’f. Facturii fiscale nr. 789 din 11.02.2012
În data de 13.02.2012 se achită în numerar 50% din valoarea facturii primită de la Electrica, restul de 50% achitându-se prin bancă (ODP nr. 1). Factura nr 789, primită de la Electrocentrale se achitată cu ordinul -de plată nr.2 în aceași dată prin bancă .
3131 401.12 „Furnizori – Electrica” = 5311 „Casa în lei” 3131
Cf. Chitanței nr. 18 din 13.02.2012
3131 401.12 „Furnizori – Electrica” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 3131
Cf. Ordinului de plată nr.1 din 13.02.2012
5084 401.10 „Furnizori – Electrocentrale” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5084
Cf. Ordinului de plată nr.2 din 13.02.2012
Se înregistrează în contabilitate cheltuielile aferente salarizării, în sumă de 95500 lei, conform statului de salarii.
95500 641 ”Ch. cu salariile = 421 „Personal – 95500
personalului” salarii datorate”
Cf. Statului de salarii din 16.02.2012
Se calculează și se contabilizează contribuțiile datorate de căte angajator la CAS (20,8%).
19864 6451 „Contribuția unității la = 4311 „Contribuția unității la 19864
asigurările sociale” asigurările sociale”
Cf. Notei contabile nr.1din 16.02.2012
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul de șomaj (0,5%).
477,5 6452 „Contribuția unității = 4371.01 „Contribuția unității 477,5
pt. ajutorul de șomaj” la fondul de șomaj”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 16.02.2012
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la CASS (5,2%).
4966 6453 „Contrib. angajatorului pt. = 4313.01 „Contrib. angajator pt. 4966
asig. soc. de sănătate” asig. soc. de sănătate”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 16.02.2012
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul pentru indemnizații și concedii (0,85%).
811,75 6453 „Contrib. angajatorului pt. = 4313.02 „Contrib. angajator pt. 811,75
asig. soc. de sănătate” asig. soc. de s.- indemnizații”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 16.02.2012
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul pentru garantarea creanțelor salariale (0,25%).
238,75 6452 „Contribuția unității = 4371.02 „Contribuția unității 238,75
pt. ajutorul de șomaj” la f. ș.- garantare salarii”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 16.02.2012
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul de risc (0,15%).
143,25 6453 „Contrib. angajatorului pt. = 4313.03 „Contrib. angajator pt. 143,25
asig. soc. de sănătate” asig. soc. de s.- fond de risc”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 16.02.2012
Se înregistrează amortizarea imobilizărilor, pe baza notei contabile nr. 1 din data de 29.02.2012 în sumă de 50000 lei.
50000 6811 „Ch de exploatare = 281 „Amortizări privind 50000
privind amortizarea imob. corporale”
imobilizărilor”
Cf. Notei contabile nr 1 din data de 29.02.2012 și a Fișei mijlocului fix
Se înregistrează cheltuieli cu reclamă și publicitate aferente facturii nr. 70 primită de la postul de televiziune ANTENA 1 în valoare de 4500, TVA 24% și factura nr. 879 primită de la postul de televiziune TVS, în valoare de 4500, TVA 24%. Tot în luna februarie se primește și se înregistrează factura nr. 84 de la OTL privind cheltuielile cu reclama și publicitatea în valoare de 5000 lei, TVA 24%. Reclama și publicitatea de la radio PRO FM este în valoare de 1000 lei, TVA 24%; aceasta se înregistrează în contabilitate.
% = 401.20 „Furnizori – ANTENA 1” 5580 4500 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
1080 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 70 din 20.02.2012
% = 401.21 „Furnizori – TVS” 5580
4500 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
1080 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 879 din 20.02.2012
% = 401.22 „Furnizori – OTL” 6200 5000 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
1200 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 84 din 20.02.2012
% = 401.23 „Furnizori – RADIO FM” 1240 1000 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
240 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 21 din 20.02.2012
Pentru suma datorată postului de televiziune TVS se emite un bilet la ordin scadent la data de 29.02.2012. Biletul la ordin ajuns la scadență este decontat în data de 29.02.2012 de către bancă.
5580 401.21 „Furnizori – TVS” = 403 „Efecte de plătit” 5580
Cf. Biletului la ordin nr. 1 din 21.02.2012
5580 403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5580
Cf. Biletului la ordin nr. 1 din 21.02.2012
Restul sumelor datorate generate de cheltuielile cu reclama și publicitatea vor fi plătite prin ordin de plată, prin contul bancar.
% = 5121 „Ct. la bănci în lei” 13020
5580 401.20 „Furnizori – ANTENA 1”
6200 401.21 „Furnizori – OTL”
1240 401.23 „Furnizori – RADIO FM”
Cf. Ordinului de plată nr. 4,5,6 din 21.02.2012
Se înregistrează factura fiscală nr. 258 privind chiria aferentă punctului de lucru din Iași, în valoare de 150 lei, TVA 24 % și factura fiscală nr. 232 pentru o mașină de tăiat sticlă luată în chirie în valoare de 200 lei, TVA 24%.
% = 401.6 „Furnizori – SC ALB SRL” 186 150 612 „ ch. cu redevențe,
locații de” gestiune și chirii”
36 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 258 din 23.02.2012
% = 401.30 „Furnizori – SC CHIRIAM SRL” 248 200 612 „ Ch. cu redevențe,
locații de” gestiune și chirii”
48 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 232 din 23.02.2012
În data de 23 a lunii februarie se achită în numerar, conform chitanței nr. 3 chiria datorată la SC ALB SRL, în sumă de 186 lei. Suma datorată la SC CHIRIAM SRL va fi achitată prin contul bancar.
186 401.6 „Furnizori – SC ALB SRL” = 5311 „Casa în lei” 186
Cf. Chitanței nr. 3 din 23.02.2012
248 401.30 „Furnizori –SC CHIRIAM SRL” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 248
Cf. Ordinului de plată nr.7 23.02.2012
În luna februarie SC Optimedia SRL înregistrează cheltuielile cu telefonul și internetul în sumă de 1750 lei, conform facturii nr 67 primite de la Romtelecom, cheltuielile cu telefonia mobilă în sumă de 1000 pe baza facturii primite de la Vodafone și cheltuielile poștale în sumă de 250 lei. Toate aceste cheltuieli se plătesc cu ODP.
% = 401.5 „Furnizori- Romtelecom” 2170
1750 626 „Cheltuieli poștale
și taxe de telecomunicații”
420 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 67 din 24.02.2012
% = 401.3 „Furnizori- Vodafone” 1240
1000 626 „Cheltuieli poștale
și taxe de telecomunicații”
240 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 85 din 24.02.2012
% = 401.35 „ Furnizori – Poșta română” 310
250 626 „Cheltuieli poștale
și taxe de telecomunicații”
60 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 89 din 24.02.2012
% = 5121 „Ct. la bănci în lei” 3720
2170 401.5 „Furnizori –Romtelecom”
1240 401.21 „Furnizori – Vodafone”
310 401.23 „Furnizori – Poșta română”
Cf. Ordinului de plată nr. 15, 16, 17 din 24.02.2012
Conform extrasului de cont nr. 12 se înregistrează plata comisionelor bancare în sumă de 200 lei.
200 627 ”Ch. cu serviciile bancare = 5121 ”Conturi la bănci” 200
bancare și asimilate”
Cf. Extrasului de cont nr. 12 din 26.02.2012
În contabilitatea de gestiune
% = 901 „Decontări interne 1104857,2
921 „Ch. din activit. de bază” privind ch”
A 323493,59
B 621633,249
C 56520,361
923 „Ch. indirecte de producție” 49097,5
924 „Ch. generale de administr.” 54112,5
Cf. Notei contabile nr. 1 din 29.02.2012
Obținerea produselor finite
În contabilitatea financiară
Din producție se obțin 450 bucăți din produsul A (uși termopan) la un cost prestabilit de 720 lei/bucată , 1050 bucăți din produsul B (fereastră termopan) la costul prestabilit de 592,5 lei/bucată și 270 bucăți din produsul C (fereastră termopan baie) la costul prestabilit de 210 lei/bucată.
1002825 345 „Produse finite” = 711 „Ven. Aferente costurilor 1002825
stocurilor de producție”
Cf. Bonului de predare-transfer-restituire nr. 8 din 29.02.2012
În contabilitatea de gestiune: cost normat * cantitatea recepționată
931”Costul producției obținut” = 902 „Ch. activităților auxiliare”
324000 A A 324000
622125 B B 622125
56700 C C 56700
Cf. Notei contabile nr. 1 din 29.02.2012
Decontarea cheltuielilor variabile la sfârșitul perioadei – înregistrarea cheltuielilor efective
În contabilitatea de gestiune
902”Ch. activit. auxiliare” = 921”Ch. activității de bază”
323493,59 A A 323493,59
621633,249 B B 621633,249
56520,361 C C 56520,361
Cf. Notei contabile nr. 1 din 29.02.2012
Determinarea și înregistrarea diferențelor de preț
Se constată și se înregistrează diferențele favorabile de preț la toate cele 3 produse obținute de SC OPTIMEDIA SRL.
În contabilitatea de gestiune
903 „Dec. interne privind dif. de preț” = 902 „Ch. activităților auxiliare”
506,41 A A 506,41
491,751 B B 491,751
179,639 C C 179,639
Cf. Notei contabile nr. 2 din 29.02.2012
În contabilitatea financiară
1177,8 348 „Dif. de preț la produse” = 711 „Ven. aferente costurilor 1177.8
stocurilor de produse”
Cf. Notei contabile nr. 2 din 29.02.2012
Determinarea cheltuielilor fixe asupra rezultatului
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune
103210 901 „Dec. interne privind ch. ” = %
923 „Ch indir. de producție” 49097,5
924 „Ch gen. de admin.” 54112,5
Cf. Notei contabile nr. 2 din 29.02.2012
Decontarea producției obținute
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune
901 „Dec. Int. privind ch. ” = % 1001647,2
903 „Dec. int. privind dif. de preț”
A 506,41
B 491,751
C 179,639
931 „Costul producției obținute”
A 324000
B 622125
C 56700
Cf. Notei contabile nr. 1 din 29.02.2012
Calculul și analiza indicatorilor decizionali primari
Determinarea costului efectiv unitar
unde = costul efectiv unitar pentru produsul i
cheltuieli variabile toatale pentru produsul i
cantitatea obținută din produsul i
lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
Cele mai mari cheltuieli se fac pentru obținerea produsului A – ușă termopan, iar cheltuielile cele mai mici sunt efectuate pentru realizarea produsului C – fereastră termopan pentru baie. Aceste mari diferențe dintre produse se datorează dimensiunii; trebuie luată în considerare cantitatea materialului ce intră în componența produsului.
Determinarea contribuției unitare brute la profit
, unde contribuția unitară brută la profit pentru produsul i
preț de vânzare unitar al produsului i
= costul efectiv unitar pentru produsul i
101,13 lei
lei
lei
Toate produsele obținute se vând. Nici un produs nu este nerentabil; prețul de vânzare acoperă costul producției. Cel mai mic profit îl aduce firmei produsul C, adică fereastra de baie. Produsul care aduce entității economice cel mai mare profit este produsul A, ușa termopan, dar trebuie ținut cont de faptul ca cererea pentru acest produs este mult mai mică, în comparație cu cererea pentru produsul B, fereastră termopan.
Determinarea contribuției brute globale (pe toată cantitatea)
, unde = contribuție brută globală pentru produsul i
QVi = cantitatea vândută din produsul i
contribuția unitară brută la profit pentru produsul i
lei
lei
lei
CB total producție: 143607,9 lei
Produsul care contribuie cel mai mult la profitul SC Optimedia SRL este fereastra termopan, datorită cererii mari pe piață. Fereastra de baie contribuie cel mai puțin la profitul entității economice datorită prețului scăzut al acesteia și a cererii destul de mici.
Determinarea rezultatului pe total unitate
, unde: R = rezultatul pe total unitate
= contribuție brută totală pentru întreaga producție efectiv vândută
CF = cheltuieli fixe
lei
Activitatea SC Optimedia SRL este o activitate rentabilă, având un rezultat pozitiv de 40397,9 lei.
Calculul și analiza indicatorilor secundari
Modelul cost-volum-profit a degajat judecăți noi care s-au concretizat în calculul și interpretarea altor indicatori, și anume:
Determinarea punctului de echilibru
SC Optimedia SRL produce și vinde mai multe produse; vom calcula punctul critic teoretic astfel:
, unde = punctul de echilibru teoretic
CF = cheltuieli fixe
cuntribuție brută unitară medie
, unde cuntribuție brută unitară medie
– contribuție brută totală pentru întreaga producție efectiv vândută
suma cantităților vândute din produsul i
lei/bucată
Acest rezultat indică faptul ca fiecare produs vândut de SC Optimedia SRL contribuie în medie cu 81,13 la profitul total obținut.
1272 bucăți
Pentru ca rezultatul entității să fie zero, adică activitatea să se desfășoare la pragul de rentabilitate, SC OPTIMEDIA SRL trebuie să obțină și să vândă 1272 produse.
Vom calcula ponderea volumului fiecărui purtător de cost în totalul producției (greutatea specifică), pentru a obține structura pragului de rentabilitate, respectiv a punctului de echilibru, deoarece avem un mix de produse. În condițiile unui mix de produse important este structura punctului de echilibru, adică greutatea specifică.
, unde – punctul de echilibru aferent produsului i
– punctul de echilibru teoretic
– greutatea specifică aferentă produsului i
Iar se calculează astfel:
, unde = greutatea specifică aferentă produsului i
= cantitatea vândută din produsul i
suma cantităților vândute din produsul i
0,24
După determinarea greutății specifice se observă că în punctul de echilibru teoretic de 1272 bucăți, 24% trebuie sa fie produsul A, 60% produsul B și 16% produsul C.
Punctul de echilibru aferent produselor:
bucăți
bucăți
bucăți
bucăți
În decursul perioadei studiate, SC Optimedia SRL ar trebui să producă și să vândă 305 de bucăți din produsul A, 763 de bucăți din produsul B și 204 bucăți din produsul C pentru a avea rezultatul zero.
Determinarea factorului de acoperire
, unde – factorul de acoperire pentru produsul i
– contribuția brută globală pentru produsul i
– cifra de afaceri aferentă produsului i
Cifra de afaceri se calculează dupa formula:
, unde – cifra de afaceri aferentă produsului i
– cantitatea vândută din produsul i
– prețul de vânzare aferent produsului i
CA totală: 1145250
Calculul factorului de acoperire:
La toate cele 3 produse factorul de acoperire are valoare pozitivă și arată faptul că acestea au capacități de suportare a cheltuielilor fixe și de generare de profit de 12,33% , de 12,29% de 16,26%.
, unde: = factotorul de acoperire global
CF = cheltuieli fixe
CA* = cifra de afaceri critică
, unde: CA* = cifra de afaceri critică
CF = cheltuieli fixe
RC = rata contribuției globale
, unde: RC = rata contribuției globale
= contribuție brută totală pentru întreaga producție efectiv vândută
= cifra de afacei totală
=12,53%
= 823703
= 12,53 %
Factorul de acoperire total arată că aproximativ 12,53% din valoarea producției vândute poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.
Această informație poate să ne ducă către un raționament greșit dacă este privită unilateral. Ca urmare sunt necessare informații amănunțite despre cheltuielile fixe și proporția lor în totalul vânzărilor, informații care sunt date de indicele de prelevare ().
Determinarea indicelui de prelevare
, unde: = indicele de prelevare
CF = cheltuieli fixe
= cifra de afaceri
= 9,01%
Indicele de prelevare exprimă câte procente din cifra de afaceri sunt necesare pentru a acoperi integral cheltuielile fixe, deci SC Optimedia SRL are nevoie de mai puțin de 10 procente din cifra de afaceri realizată în luna februarie 2012 pentru a-și acoperi cheltuielile fixe. Dacă comparăm valoarea indicelui de prelevare cu cea a factorului de acoperire globală, se observă că sunt necesare 9,01% din vânzări pentru a acoperi integral cheltuielile fixe, iar diferența 3,52% (-) reprezintă un potențial profit.
Determinarea intervalului de siguranță
unde: = indicele de siguranță
CA = cifra de afaceri
CA* = cifra de afaceri critică
= 321547 lei
Intervalul de siguranță exprimă în mărimi absolute cu cât poată să scadă vănzările astfel ca firma să nu intre în zona pierderilor. La SC Optimedia SRL vânzările ar putea să scadă cu 321547 lei fără ca firma să intre în pierdere.
Determinarea coeficientului de siguranță
, unde: = coeficientul de siguranță
CA = cifra de afaceri
CA* = cifra de afaceri critică
= 28,07%
Vânzările entității economice pot să scadă procentual cu 28,07% fără ca aceasta să realizeze pierderi.
Determinarea levierului operațional
, unde: LO = levierul operațional
=contribuția brută totală
R= rezultatul
= 3,55
Valoarea levierului operațional este una mică, deoarece raportul existent între cheltuielile fixe și cele variabile este mic. Ne arată că rezultatul crește cu 3,55 procente la o creștere cu 1 procent a ciferei de afaceri.
III.3 Simulare
În continuare voi calcula costul acelorași produse petntru aceași lună a anului 2014, dorind să observ cum modificarea costurilor și a cheltuielilor pentru obținerea prduselor ar afecta profitabilitatea societății, în condițiile primirii aceluiaș număr de comenzi, iar societatea modifică prețul direct proporțional cu modificarea cursului valutar.
În cadrul lunii februarie 2014, la SC Optimedia SRL au avut loc următoarele cheltuieli în vederea stabilirii costului produselor obținute de această societate:
Produsul A: ușă termopan
Materia primă pentru ușa termopan pentru 450 bucăți:
Tabelul nr. 3.12 Modul de formare a prețului la ușa termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.13 Cheltuielile cu energia și apa aferente producției de uși termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Produsul B: fereastră termopan
Materia primă pentru 1050 bucăți de ferestre termopan:
Tabelul nr. 3.14 Modul de formare a prețului la fereastra termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.15 Cheltuielile cu energia și apa aferente producției de ferestre termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Produsul C: fereastră termopan baie
Materia primă pentru fereastră termopan baie pentru 270 bucăți
Tabelul nr. 3.17 Cheltuielile cu energia și apa aferente producției de ferestre baie
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC OPTIMEDIA SRL
Fiecare produs din cele prezentate are încorporat în costul său o anumită sumă pentru cheltuielile salariale, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3.18 Ch. cu salariile și contribuțiile salariale aferente celor 3 produse
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Total cheltuieli = valoarea totală a fiecărui produs individual pentru: materia primă + energie + apă + salarii
Tabelul nr. 3.19 Cheltuielile totale aferente producției de uși termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.20 Cheltuielile totale aferente producției de ferestre termopan
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Tabelul nr. 3.21 Cheltuielile totale aferente producției de ferestre baie
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC OPTIMEDIA SRL
Pentru cele 3 produse se mai cunosc următoarele date:
Cantități recepționate
Produs A: 450 bucăți
Produs B: 1050 bucăți
Produs C: 270 bucăți
Cantități vândute
Produs A: 450 bucăți
Produs B: 1050 bucăți
Produs C: 270 bucăți
Notă: SC Optimedia SRL vinde atâtea produse câte și recepționează, deoarece realizează o producție pe bază de comenzi.
Costul normat
Produs A: 755 lei/bucată
Produs B: 622 lei/bucată
Produs C: 220 lei/bucată
Prețurile de vânzare
Produs A: 848 lei/bucată (echivalent a 188,56 euro)
Produs B: 698 lei/bucată (echivalent a 155, 22 euro)
Produs C: 259 lei/bucată (echivalent a 57,46 euro)
Cheltuielile efectuate în cursul lunii februarie 2012 sunt centralizate în tabelul următor:
Tabelul nr. 3.22 Cheltuielile aferente lunii februarie
Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor obținute din interiorul SC Optimedia SRL
Înregistrarea cheltuielilor aferente lunii februarie, pe baza informațiilor din tabelul de mai sus:
În contabilitatea financiară
Se eliberează din depozit materii prime, conform bonului de consum nr. 5, în sumă de 952285,2 lei.
952285,2 601 „Ch. cu materii prime” = 301 „Materii prime” 952285,2
Cf. Bon consum nr. 5 din 01.02.2014
Se primește și se înregistrează factura fiscală nr. 1278 de la Electrica, în sumă de 5176 lei, TVA 24% și totodată se înregistrează și cheltuielile cu apa pe baza facturii sosite de la Electrocentrale, în sumă de 4100 lei, TVA 24%.
% = 401.12”Furnizori- Electrica” 6418,24
5176 605 „Ch. privind
energia și apa”
1242,24 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 1278 din 7.02.2014
% = 401.10 ”furnizori- Electrocentrale” 5084
4100 605 „ch. privind
energia și apa”
984 4426 „TVA deductibilă”
CF’f. Facturii fiscale nr. 1789 din 07.02.2012
În data de 07.02.2014 se achită în numerar valoarea facturilor primite de la Electrica și de la Electrocentrale.
6418,24 401.12 „Furnizori – Electrica” = 5311 „Casa în lei” 6418,24
Cf. Chitanței nr. 76 din 07.02.2014
5084 401.10 „Furnizori – Electrica” = 5311 „Casa în lei” 5084
Cf. Chitanței nr. 77 din 07.02.2014
Se înregistrează în contabilitate cheltuielile aferente salarizării, în sumă de 98515 lei, conform statului de salarii.
98515 641 ”Ch. cu salariile = 421 „Personal – 98515
personalului” salarii datorate”
Cf. Statului de salarii din 12.02.2014
Se calculează și se contabilizează contribuțiile datorate de căte angajator la CAS (20,8%).
20491,12 6451 „Contribuția unității la = 4311 „Contribuția unității la 20491,12
asigurările sociale” asigurările sociale”
Cf. Notei contabile nr.1din 12.02.2014
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul de șomaj (0,5%).
492,58 6452 „Contribuția unității = 4371.01 „Contribuția unității 492,58
pt. ajutorul de șomaj” la fondul de șomaj”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 12.02.2014
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la CASS (5,2%).
5122,78 6453 „Contrib. angajatorului pt. = 4313.01 „Contrib. angajator pt. 5122,78
asig. soc. de sănătate” asig. soc. de sănătate”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 12.02.2014
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul pentru indemnizații și concedii (0,85%).
837,37 6453 „Contrib. angajatorului pt. = 4313.02 „Contrib. angajator pt. 837,37
asig. soc. de sănătate” asig. soc. de s.- indemnizații”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 12.02.2014
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul pentru garantarea creanțelor salariale (0,25%).
246,29 6452 „Contribuția unității = 4371.02 „Contribuția unității 246,29
pt. ajutorul de șomaj” la f. ș.- garantare salarii”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 12.02.2014
Se calculează și se contabilizează contribuția datorată de către angajator la fondul de risc (0,15%).
147,77 6453 „Contrib. angajatorului pt. = 4313.03 „Contrib. angajator pt. 147,77
asig. soc. de sănătate” asig. soc. de s.- fond de risc”
Cf. Notei contabile nr. 1 din 12.02.2012
Se înregistrează amortizarea imobilizărilor, pe baza notei contabile nr. 1 din data de 29.02.2012 în sumă de 52000 lei.
52000 6811 „Ch de exploatare = 281 „Amortizări privind 52000
privind amortizarea imob.” imob. corporale”
Cf. Notei contabile nr 1 din data de 29.02.2014 și a Fișei mijlocului fix
Se înregistrează cheltuieli cu reclamă și publicitate aferente facturii nr. 70 primită de la postul de televiziune ANTENA 1 în valoare de 4500, TVA 24% și factura nr. 879 primită de la postul de televiziune TVS, în valoare de 4500, TVA 24%. Tot în luna februarie se primește și se înregistrează factura nr. 84 de la OTL privind cheltuielile cu reclama și publicitatea în valoare de 5000 lei, TVA 24%. Reclama și publicitatea de la radio PRO FM este în valoare de 1000 lei, TVA 24%; aceasta se înregistrează în contabilitate.
% = 401.20 „Furnizori – ANTENA 1” 4960 4000 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
960 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 45 din 17.02.2014
% = 401.21 „Furnizori – TVS” 4960
4000 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
960 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 879 din 17.02.2014
% = 401.22 „Furnizori – OTL” 3720 3000 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
720 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 876 din 17.02.2014
% = 401.23 „Furnizori – RADIO FM” 2480 2000 623 „ Ch. cu reclamă, protocol
și publicitate”
480 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 5 din 17.02.2014
Sumele datorate generate de cheltuielile cu reclama și publicitatea vor fi plătite prin ordin de plată, prin contul bancar.
% = 5121 „Ct. la bănci în lei” 16120
4960 401.20 „Furnizori – ANTENA 1”
3720 401.21 „Furnizori – OTL”
2480 401.23 „Furnizori – RADIO FM”
4960 401.21 „Furnizori – TVS”
Cf. Ordinului de plată nr. 14,15,16, 17 din 20.02.2014
Se înregistrează factura fiscală nr. 258 privind chiria aferentă punctului de lucru din Iași, în valoare de 150 lei, TVA 24 % și factura fiscală nr. 232 pentru o mașină de tăiat sticlă luată în chirie în valoare de 200 lei, TVA 24%.
% = 401.6 „Furnizori – SC ALB SRL” 186 150 612 „ ch. cu redevențe,
locații de” gestiune și chirii”
36 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 25 din 23.02.2014
% = 401.30 „Furnizori – SC CHIRIAM SRL” 248 200 612 „ Ch. cu redevențe,
locații de” gestiune și chirii”
48 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 62 din 23.02.2014
În data de 23 a lunii februarie se achită în numerar, conform chitanței nr. 3 chiria datorată la SC ALB SRL, în sumă de 186 lei. Suma datorată la SC CHIRIAM SRL va fi achitată prin contul bancar.
186 401.6 „Furnizori – SC ALB SRL” = 5311 „Casa în lei” 186
Cf. Chitanței nr. 39 din 23.02.2014
248 401.30 „Furnizori –SC CHIRIAM SRL” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 248
Cf. Ordinului de plată nr. 543.02.2014
În luna februarie SC Optimedia SRL înregistrează cheltuielile cu telefonul și internetul în sumă de 1500 lei, conform facturii nr 89 primite de la Romtelecom, cheltuielile cu telefonia mobilă în sumă de 1000 pe baza facturii primite de la Vodafone și cheltuielile poștale în sumă de 250 lei. Toate aceste cheltuieli se plătesc cu ODP.
% = 401.5 „Furnizori- Romtelecom” 1860
1500 626 „Cheltuieli poștale
și taxe de telecomunicații”
360 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 89 din 24.02.2014
% = 401.3 „Furnizori- Vodafone” 1240
1000 626 „Cheltuieli poștale
și taxe de telecomunicații”
240 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr.95 din 24.02.2014
% = 401.35 „ Furnizori – Poșta română” 310
250 626 „Cheltuieli poștale
și taxe de telecomunicații”
60 4426 „TVA deductibilă”
Cf. Facturii fiscale nr. 78 din 24.02.2014
% = 5121 „Ct. la bănci în lei” 3410
1860 401.5 „Furnizori –Romtelecom”
1240 401.21 „Furnizori – Vodafone”
310 401.23 „Furnizori – Poșta română”
Cf. Ordinului de plată nr. 15, 16, 17 din 24.02.2012
Conform extrasului de cont nr. 12 se înregistrează plata comisionelor bancare în sumă de 200 lei.
200 627 ”Ch. cu serviciile bancare = 5121 ”Conturi la bănci” 200
bancare și asimilate”
Cf. Extrasului de cont nr. 2 din 26.02.2014
În contabilitatea de gestiune
% = 901 „Decontări interne 1155714,11
921 „Ch. din activit. de bază” privind ch”
A 339624,12
B 652839,98
C 59103,58
923 „Ch. indirecte de producție” 49867,4
924 „Ch. generale de administr.” 54279,03
Cf. Notei contabile nr. 1 din 28.02.2014
Obținerea produselor finite
În contabilitatea financiară
Din producție se obțin 450 bucăți din produsul A (uși termopan) la un cost prestabilit de 755 lei/bucată , 1050 bucăți din produsul B (fereastră termopan) la costul prestabilit de 622 lei/bucată și 270 bucăți din produsul C (fereastră termopan baie) la costul prestabilit de 220 lei/bucată.
1052250 345 „Produse finite” = 711 „Ven. Aferente costurilor 1052250
stocurilor de producție”
Cf. Bonului de predare-transfer-restituire nr. 8 din 29.02.2012
În contabilitatea de gestiune: cost normat * cantitatea recepționată
931”Costul producției obținut” = 902 „Ch. activităților auxiliare”
339750 A A 339750
653100 B B 653100
59400 C C 59400
Cf. Notei contabile nr. 8 din 28.02.2014
Decontarea cheltuielilor variabile la sfârșitul perioadei – înregistrarea cheltuielilor efective
În contabilitatea de gestiune
902”Ch. activit. auxiliare” = 921”Ch. activității de bază”
339624,12 A A 339624,12
652839,98 B B 652839,98
59103,58 C C 59103,58
Cf. Notei contabile nr. 8 din 28.02.2014
Determinarea și înregistrarea diferențelor de preț
Se constată și se înregistrează diferențele favorabile de preț la toate cele 3 produse obținute de SC OPTIMEDIA SRL.
În contabilitatea de gestiune
903 „Dec. interne privind dif. de preț” = 902 „Ch. activităților auxiliare”
125,88 A A 125,88
260,02 B B 260,02
296,42 C C 296,42
Cf. Notei contabile nr. 8 din 28.02.2014
În contabilitatea financiară
682,32 348 „Dif. de preț la produse” = 711 „Ven. aferente costurilor 682,32
stocurilor de produse”
Cf. Notei contabile nr. 8 din 28.02.2014
Determinarea cheltuielilor fixe asupra rezultatului
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune
104146,43 901 „Dec. interne privind ch. ” = %
923 „Ch indir. de producție” 49867,4
924 „Ch gen. de admin.” 54279,03
Cf. Notei contabile nr. 8 din 28.02.2014
Decontarea producției obținute
Înregistrarea în contabilitatea de gestiune
901 „Dec. int. privind ch. ” = % 1051567,68
903 „Dec. int. privind dif. de preț”
A 125,88
B 260,02
C 296,42
931 „Costul producției obținute”
A 339750
B 653100
C 59400
Cf. Notei contabile nr. 8 din 28.02.2014
Calculul și analiza indicatorilor decizionali primari
Determinarea costului efectiv unitar
lei/bucată
lei/bucată
lei/bucată
Costul produsului A – ușă termopan a crescut în 2014 față de 2012 cu 35,85 lei, pe când cheltuielile efectuate pentru realizarea produsului C – fereastră termopan pentru baie au crescut cu doar 9.57 lei
Determinarea contribuției unitare brute la profit
93,28 lei
lei
lei
În condițiile creșterii cheltuielilor pentru obținerea produselor, iar prețul de vânzare rămânând același, toate produsele firmei sunt rentabile. Prețul de vânzare acoperă costul producției. Cea mai mică diferență a contribuției brute la profit apare la produsul C – o diferență de doar 0.57 lei.
Determinarea contribuției brute globale (pe toată cantitatea)
lei
lei
lei
CB total producție: 132865,5 lei
În condițiile modificării modului de formare a prețului la materia primă a produselor comercializate și a cheltuielilor efectuate pentru obținerea produselor, prețul de vânzare rămânând același, iar producția rămânând neschimbată, contribuția brută globală a societății scade cu 10742,4 lei.
Determinarea rezultatului pe total unitate
lei
Activitatea SC Optimedia SRL scade cu un sfert.
Calculul și analiza indicatorilor secundari
Determinarea punctului de echilibru
lei/bucată
Acest rezultat indică faptul ca fiecare produs vândut de SC Optimedia SRL contribuie în medie cu 75,06 la profitul total obținut, cu 6.07 lei mai puțin decât în 2012.
1388 bucăți
Pentru ca rezultatul entității să fie zero, adică activitatea să se desfășoare la pragul de rentabilitate, SC OPTIMEDIA SRL trebuie să obțină și să vândă 1388 produse, cu 116 produse mai mult decât în 2012.
0,24
După determinarea greutății specifice se observă că în punctul de echilibru teoretic de 1388 bucăți, 24% trebuie sa fie produsul A, 60% produsul B și 16% produsul C.
Punctul de echilibru aferent produselor:
bucăți
bucăți
bucăți
bucăți
În decursul perioadei studiate, SC Optimedia SRL ar trebui să producă și să vândă 333 de bucăți din produsul A, 833 de bucăți din produsul B și 222 bucăți din produsul C pentru a avea rezultatul zero, ceea ce realizează.
Determinarea factorului de acoperire
CA totală: 1184430
Calculul factorului de acoperire:
Și în 2014, toate cele 3 produse au capacități de suportare a cheltuielilor fixe și de generare de profit de 11% , de 10,92% de 15,48%.
=11,21%
= 929049
= 11,21 %
Factorul de acoperire total arată că aproximativ 11,21% din valoarea producției vândute poate să acopere cheltuielile fixe și să inducă profitabilitate.
Determinarea indicelui de prelevare
= 8,79%
SC Optimedia SRL are nevoie de mai puțin de 8,79 procente din cifra de afaceri realizată în luna februarie 2014 pentru a-și acoperi cheltuielile fixe.
Determinarea intervalului de siguranță
= 255381 lei
În luna februarie a anului 2014, La SC Optimedia SRL vânzările ar putea să scadă cu 255381 lei, fără ca firma să intre în pierdere.
Determinarea coeficientului de siguranță
= 21,56%
Vânzările entității economice pot să scadă procentual cu 21,56% fără ca aceasta să realizeze pierderi.
Determinarea levierului operațional
= 4,62
Valoarea levierului operațional este una mică, deoarece raportul existent între cheltuielile fixe și cele variabile este mic. Ne arată că rezultatul crește cu 4,62 procente la o creștere cu 1 procent a ciferei de afaceri.
III.4 Tabloul de bord
Un tablou de bord este o modalitate de a selecționa, aranja și prezenta indicatorii astfel încât "dintr-o privire" să putem realiza o sinteză sau o sinoptică.
Tabloul de bord reprezintă un instrument eficient de informare a conducerii deoarece permite o apreciere rapidă și complexă a tuturor activităților, precum și întrevederea elementelor de perspectivă, pentru o mai bună orientare a managerului în adoptarea deciziilor.
Tabloul de bord trebuie să cuprindă toate elementele necesare decidentului pentru adoptarea celor mai bune soluții, evidențiind fenomenele esențiale printr-un sistem adecvat de indicatori care să alcătuiască o imagine de ansamblu a activității întreprinderii.
Tabel 3.23 Tablou de bord – simulare
Sursa: Prelucrare proprie
În cadrul studiului de caz am analizat comparativ cheltuielile efectuate de societate în vederea obținerii producției pe două perioade: februarie 2012 și februarie 2014 și modul în care afectează modificarea cheltuielilor rezultatul societății în condițiile în care cererea ar rămâne neschimbată, iar prețul s-ar modifica direct proporțional cu modificarea cursului valutar.
Metoda de calcul utilizată este metoda direct-costing. Am dorit să văd cum s-ar fi modificat costul de producție dacă firma ar fi avut aceleași comenzi atât în luna februarie a anului 2012, cât și în cea a anului 2014, luând în considerare: flucutațiile de curs valutar, modificarea prețului la materiile prime și materiale, creșterea cheltuielilor cu prestațiile externe, modificarea numărului de salariați și a cheltuielilor cu aceștia.
Tabelul de mai sus ne arată cum factorii mai sus amintiți au determinat creșterea costurilor de producție aferente producției. Cauzele cele mai importante care au deterimnat această creștere sunt: prețul mai mare la unele materii prime, prețul mai mare al utilităților, deprecierea leului în raport cu moneda euro, precum și creșterea cheltuielilor cu personalul.
Iar apoi am urmărit cum s-au modificat principalii indicatori, ținând cont că prețul de vânzare a produselor a crescut doar direct proporțional cu modificarea cursului de schimb valutar. Astfel am constatat că firma ar reuși să obțină profit chiar și în aceste condiții.
Figura nr. 3.1 Evoluția cheltuielilor directe de producție
Sursa: Proiecție proprie pe baza informațiilor obținute din studiul de caz
Se poate observa faptul că cheltuielile directe efectuate pentru obținerea produselor au crescut în 2014 față de 2012, datorită creșterii prețului de achiziție la materia primă, datorită creșterii cheltuielilor salariale și a scumpirii energiei electrice.
Figura nr. 3.2 Evoluția principalelor cheltuieli indirecte de producție
Sursa: Proiecție proprie pe baza informațiilor obținute din studiul de caz
Cheltuielile indirecte repartizate produselor obținute au crescut pe ansamblu, însă societatea și-a redus cheltuielile cu publicitatea și telefonia, reușind să renegocieze contractele cu furnizorii de servicii.
Figura nr. 3.3 Evoluția costului efectiv unitar
Sursa: Proiecție proprie pe baza informațiilor obținute din studiul de caz
Ca urmare a creșterii cheltuielilor a crescut și costul unitar al produselor fabricate.
Figura nr. 3.4 Evoluția principlilor indicatori ai analizei cost-volum-profit
Sursa: Proiecție proprie pe baza informațiilor obținute din studiul de caz
Clienții
Produsele S.C. Optimedia S.R.L. se adresează tuturor categoriilor de consumatori, indiferent de venit, vârstă, clasă socială, etc. Din acest punct de vedere este important de remarcat următoarele :
se adresează persoanelor cu venit mic întrucât poate comercializa produse la prețuri competitive care în varianta lor standard, au un grad performant de confort termic și fonic;
se adresează și persoanelor fizice cu venit mare care doresc lucrări cu grad ridicat de dificultate din punct de vedere tehnic și estetic întrucât are experiență, utilajele și personalul necesare realizării unei astfel de lucrări;
se adresează și persoanelor juridice, pentru că poate acoperi lucrări mari din punct de vedere cantitativ, la prețurile pieței, în termene de execuție relativ scurte.
Furnizorii firmei
Principalii furnizori de materii prime ai SC Optimedia SR. sunt:
este unul dintre cei mai mari producători de sisteme PVC, cu o experiență de peste 50 de ani în domeniu. De la această firmă sunt importate profilele și accesoriile necesare execuției tâmplăriei PVC care poartă marca TROCAL. Profilele au dimensiunea de 62/70 mm, cu grosimea peretelui exterior de 3 mm.
Concernul ALUPLAST GERMANIA este producător de sisteme PVC de calitate superioară, pentru a satisface exigențele tuturor clienților săi. Profilele ALUPLAST pentru ferestre și uși sunt fabricate din PVC cu un nivel ridicat de rezistență la șoc și cu un înalt grad de izolație termică și fonică.
este unul dintre cei mai mari producători de produse chimice destinate producției de geam termoizolant, respectiv: butilul – pentru prima sigilare, poliuretan bicomponent – pentru a doua sigilare, siliporitul – pentru absorbția umidității, bagheta distanțier din aluminiu anodizat.
este un concern franțuzesc, lider european în producția de sticlă pentru construcții care este prezent și în România prin fabrica de la Călărași, cu cea mai modernă linie de producție de sticlă Float din Europa. De la firma Saint Gobain se importă sticlă float, low-E, sticle ornamentale și reflectorizante.
Toți acești furnizori sunt cunoscuți pe piața internațională pentru calitatea produselor oferite.
Tabel 3.24 Tablou de bord al societății SC Optimedia SRL – imagine de ansamblu
Sursa: prelucrare proprie pe baza situațiile financiare
Figura nr.3.5 Evoluția rezultatului net
Sursa: Prelucrare proprie pe baza informațiilor din situațiile fina. anuale ale SC Optimedia SRL
Așa cum reiese din situațiile financiare anuale, în cazul SC Optimedia SRL cifra de afaceri are o evoluție favorabilă de creșterea pe parcursul celor trei ani analizați. Acest fapt se poate explica prin faptul că societatea dispune de un nivel al activului total care să poată susține un nivel ridicat al cifrei de afaceri, are o structură adecvată a patrimoniului (mijloace fixe, stocuri, creanțe), eficiența utilizării resurselor(productivitatea muncii, randamentul utilajelor) este una ridicată, iar planul de producție este elaborat în strânsă corelație cu posibilitățile de comercializare și cu cererea de pe piață.
Profitul net al societății SC Optimedia SRL prezintă o evoluție oscilantă, cu diferențe semnificative de la o perioadă la alta. Astfel, dacă în anul 2011 acesta aproape că se triplează în comparație cu anul precedent, în 2012 profitul ajunge la o valoare de mai puțin de 10% din nivelul din 2011. Această prăbușire bruscă a rezultatelor firmei se datorează creșterii într-un ritm mai rapid a cheltuielilor din exploatare și financiare în comparație cu creșterea veniturilor. Ca urmare a creșterii cheltuielilor a crescut și costul unitar al produselor fabricate.
Figura nr. 3.6 Evoluția indicatorilor de echilibru
Sursa: Prelucrare proprie pe baza informațiilor din situațiile finan. anuale ale SC Optimedia SRL
Fondul de rulment este pozitiv în perioada analizată, ceea ce reflectă echilibrul financiar al societății pe termen lung, adică se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente. De asemenea prezintă o evoluție oscilantă, cea mai mare valoare înregistrând-o în anul 2011.
Nevoia de fond de rulment este pozitivă în toți cei trei ani de analiză, ceea ce reflectă un dezechilibru financiar pe termen scurt, aceasta înseamnă că sursele temporare sunt mai mici decât valoarea nevoilor temporare. În cazul agenților economici cu activitate de producție, la fel ca și SC Optimedia SRL, nevoia de fond de rulment din exploatare este de obicei pozitivă, datorită specificului activității care reclamă imobilizarea stocurilor, un interval mai mare de timp necesar încasării produselor livrare, degajând astfel o nevoie de exploatare.
Trezoreria netă este pozitivă în perioada analizată, ceea ce reflectă echilibrul financiar al societății pe termen scurt și foarte scurt. Aceasta este relativ constantă în cei trei ani.
Figura nr. 3.7 Evoluția indicatorilor de finanțare a activelor fixe, de lichiditate, de solvabilitate și de îndatorare
Sursa: Prelucrare proprie pe baza informațiilor din situațiile fin. anuale ale SC Optimedia SRL
Dat fiind faptul că rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară putem afirma că pe tot parcursul perioadei analizate, societatea Optimedia SRL își finanțează activele fixe pe seama surselor permanente, respectându-se astfel principiul „la nevoi permanente se alocă resurse permanente”. Cea mai mare valoare a acestei rate (1,18) se înregistrează în anul 2011.
Rata lichidității generale . Aceasta rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor. În cazul SC Optimedia SRL, această rată este supraunitară în toți cei trei ani de analiză, fiind un aspect pozitiv pentru societate și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute in patrimoniu.
Rata lichidității reduse (rapide) exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico-financiară sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1]. În cazul analizat, societatea înregistrează valori sub intervalul de referință ceea ce înseamnă că aceasta își poate onora datoriile pe termen scurt pe seama lichidităților și a creanțelor doar în proporție de aproximativ 1/3 din valoarea acestora.
Rata solvabilității prezintă o tendință de creștere ceea ce înseamnă că societatea își pot rambursa datoriile oferind creditorilor o marjă de securitate. Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe seama activelor totale. Cea mai mare valoare a acestei rate se înregistrează în anul 2012 când se ridică la 1,75.
Rata levierului înregistrează valori mult supraunitare, indicând un grad ridicat îndatorare. Totuși, se observă o tendință de reducere a acestei rate datorită scăderii valorii împrumuturilor contractate, aspect favorabil pentru societate. Gradul de îndatorare ridicat se datorează creditelor bancare pe termen lung contractate în vederea realizării de investiții.
Rata autonomiei financiare globale exprimă gradul de independență financiară a societății, adică ponderea capitalului propriu în totalul pasivului. Premisa esențială pentru realizarea autonomiei financiare a unei societăți constă în obținerea unui rezultat de minim 33,3% pentru rata autonomiei financiare globale (adică capitalul propriu sa fie cel puțin 1/3 din pasivul total). În anii 2010 și 2011 această rată înregistrează valori ușor sub limta minimă, însă prezintă o tendință de creștere astfel încât în anul 2012 ajunge la valorea de peste 42%.
Figura nr. 3.8 Evoluția duratei de încasare a clienților și a celei de achitare a furnizorilor
Sursa: Prelucrare proprie pe baza informațiilor din situațiile fin. anuale ale SC Optimedia SRL
Comparând durata de încasare a clienților cu cea de achitare a furnizorilor pot spune că încasarea creanțelor necesită o perioadă mai mică decât achitarea furnizorilor, aspect pozitiv pentru societate. Acest fapt se datorează, mai ales, creșterii cifrei de afaceri în perioada analizată.
Numărul anagajaților fluctuează de la o perioadă la alta. Scăderea personalului în 2012 față de 2011 a avut loc pe fondul: încheierii unor contracte de muncă cu durată determinată, pensionării unor angajați, respectiv intrării unor angajate în concediu de maternitate. Salariul mediu este în ușoară scădere față de cel din 2010.
Concluzii
SC Optimedia SRL desfășoară o activitate profitabilă obținând profit în lunile analizate. Acest lucru dă o imagine favorabilă firmei, ținând cont că luna februarie este o lună cu cele mai slabe comenzi la nivelul întregilor entități economice care execută astfel de lucrări.
Un avantaj foarte mare pentru SC Optimedia SRL îl constituie faptul că toate produsele pe care le produce se și vând, neexistând astfel pierderi cu producția nevândută. Mai mult, fiecare produs vândut aduce profit entității economice.
În urma analizei tabloului de bord efectuate pot afirma că situația economico-financiară a SC Optimedia SRL, pe ansamblu este una bună, indicatorii utilizați având o evoluție oscilantă în cei trei ani luați în considerare. Cu toate acestea însă există unele aspecte care ar trebui îmbunătățite.
Astfel, cifra de afaceri și activul total cresc de la o perioadă la alta, în timp de rezultatul net se diminuează semnificativ în 2012. În ceea ce privește indicatorii de echilibru, fondul de rulment este pozitiv, asigurându-se un echilibru pe termen lung, iar nevoia de fond de rulment este și ea pozitivă, fapt determinat de specificul sectorului de activitate (producția).
În urma studiului de caz efectuat și a tabloului de bord întocmit, propun urmăroarele recomandări:
Optimizarea structurii capitalurilor prin reducerea gradului de îndatorare al scoietății,
Selecția riguroasă a partenerilor de afaceri,
Negocierea prețurilor la materiile prime și materiale precum și includerea în contracte a unor clauze de ajustare a prețurilor,
Instruirea corespunzătoare a personalului direct productiv,
Planificarea corespunzătoare a fiecărei activități în așa fel încât să se respecte termenele de execuție,
Asigurarea unei bune comunicări între management și echipa de producție,
Stimularea salariaților prin premii și bonusuri,
Creșterea gradului de lichiditate
Corelarea ofertei cu cererea de pe piață
Sporirea vitezei de rotație a capitalurilor proprii, adică modificarea CA într-un ritm superior modificării capitalurilor proprii, ceea ce înseamnă fructificarea superioară a capitalului propriu, sporirea eficienței utilizării acestuia
Sporirea rentabilității comerciale, adică modificarea profitului net în sensul creșterii într-un ritm superior modificării CA prin reducerea cheltuielilor de exploatare, sporirea volumului vânzărilor, folosirea unui regim favorabil de calcul a amortizării și provizioanelor, etc.;
Modificarea structurii producției în sensul creșterii ponderii produselor cu rata rentabilității unitare mai mare decât nivelul mediu
Creșterea prețurilor bazată pe îmbunătățirea calității produselor
Monitorizarea și controlul strict al cheltuielilor, în special al costurilor in directe în vederea unei corecte alocări pe servicii, departamente sau produse
Din analiza benchmarking realizată se poate observa că activitatea, produsele, serviciile și practicile SC Optimedia SRL sunt superioare comparativ cu cele ale celorlalți producători de ferestre și uși termopan din județul Bihor. Cel mai mare atuu al SC Optimedia SRL este faptul că clienții sunt mulțumiți de calitatea ridicată a produselor și de promptitudinea și amabilitatea angajaților într-o măsură mult mai mare decât clienții celorlalte entități economice producătoare de ferestre și uși termopan din județul Bihor.
Concurentul cel mai de temut al SC Optimedia SRL este SC Madrugada Com SRL, care a reușit să depășească cifra de afaceri a SC Optimedia SRL. Acest lucru se datorează prețurilor mul mai scăzute practicate de SC Madrugada Com SRL. Bineînțeles că și alte entități economice se remarcă prin noutăți, fiecare încercând să aducă un element de noutate produselor, serviciilor, activităților și practicilor existente deja pe piață. De exemplu SC Stranici Com SRL utilizează profile PVC REHAU și realizează sere.
Dacă luăm în considerare că ne aflăm într-o perioadă de după o criză economică ce a afectat toate sectoarele de activitate, putem afirma că situația SC Optimedia SRL este una satisfăcătoare ce promite a se îmbunătăți pe parcursul exercițiilor financiare viitoare.
Bibliografie
Cărți:
Briciu Sorin, „Contabilitatea managerială – aspecte teoretice și practice”, Ed. Economică, București, 2006
Briciu Sorin, Jaraadat Mohammad Hadi, Managementul prin costuri, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003
Colectiv de autori ai Catedrei de Economie și Politici Economice de la Academia de Studii Economice din București, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999
Coteanu Ion, Luiza Seche, Mircea Seche, coordonatori, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998
Groșanu Adrian, Calculația costurilor pe centre de profit, Editura Irecson, București 2010
Oprea Călin, coordonator, Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economică, București, 2002
Patrik Boisselier, Contrôl de gestion, Editions Vuilbert, 1999, preluat din Briciu Sorin
Pârvu Florea, Costuri și fundamentarea deciziilor, Editura Economică, București, 1999
Popa D., Meșter C., Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006
Scurtu Viorel, Russu Corneliu, Popescu Ioan, Benchmarketing, teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2006
Smith J., „Handbook of Management Accounting”, Sixth Edition, Elsevier Marea Britanie, 2007, preluat din Tabără Neculai și Briciu Sorin – coordonator, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune, Editua Tipo Moldova, Iași , 2012
Tabără Neculai și Briciu Sorin – coordonator, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012
Legi
OMFP 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Precizări privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1826/2003, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 23/2004.
Regulament de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, publicat în M.O. nr. 303 din 22.12.1993
Legea contabilității nr.82/1991, modificată și actualizată prin OUG nr.37/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 285/22.04.2011
Internet
Antonoaie Cristina, Tabloul de bord, www.ecr-uvt.ro/…/15.50 16.10_Antonoaie%20C (articol ) .doc
Briciu Sorin, Teiușan Sorin, ” Sistemul informational al contabilitatii de gestiune”, pag. 1, preluat online la data de 5.01.2014, www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/3.pdf
Băeilă Natalia, Mihalachi Ruslan, „Benchmarkingul – metodă modernă de gestiune a situațiilor de criză”, în revista/jurnal „ECONOMICA” nr.2 (76) 2011, preluat de pe site-ul http://reviste.asm.md/files/ec_2011_2.pdf
Marinaș Cristian, Benchmarking-ul – componentă a managementului resurselor umane, în revista Administrație și management public, p.100, preluat de pe site-ul bibliotecii on-line ASE http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/revista_articole.php?rn=26
http://www.optimedia.com.ro/
http://www.scritube.com/management/marketing/BENCHMARKING-STUDIU-DE-CAZ-PE8118112310.php
Bibliografie
Cărți:
Briciu Sorin, „Contabilitatea managerială – aspecte teoretice și practice”, Ed. Economică, București, 2006
Briciu Sorin, Jaraadat Mohammad Hadi, Managementul prin costuri, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003
Colectiv de autori ai Catedrei de Economie și Politici Economice de la Academia de Studii Economice din București, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999
Coteanu Ion, Luiza Seche, Mircea Seche, coordonatori, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”,Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura Univers Enciclopedic, București, 1998
Groșanu Adrian, Calculația costurilor pe centre de profit, Editura Irecson, București 2010
Oprea Călin, coordonator, Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economică, București, 2002
Patrik Boisselier, Contrôl de gestion, Editions Vuilbert, 1999, preluat din Briciu Sorin
Pârvu Florea, Costuri și fundamentarea deciziilor, Editura Economică, București, 1999
Popa D., Meșter C., Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006
Scurtu Viorel, Russu Corneliu, Popescu Ioan, Benchmarketing, teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2006
Smith J., „Handbook of Management Accounting”, Sixth Edition, Elsevier Marea Britanie, 2007, preluat din Tabără Neculai și Briciu Sorin – coordonator, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune, Editua Tipo Moldova, Iași , 2012
Tabără Neculai și Briciu Sorin – coordonator, Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012
Legi
OMFP 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Precizări privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1826/2003, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 23/2004.
Regulament de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, publicat în M.O. nr. 303 din 22.12.1993
Legea contabilității nr.82/1991, modificată și actualizată prin OUG nr.37/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 285/22.04.2011
Internet
Antonoaie Cristina, Tabloul de bord, www.ecr-uvt.ro/…/15.50 16.10_Antonoaie%20C (articol ) .doc
Briciu Sorin, Teiușan Sorin, ” Sistemul informational al contabilitatii de gestiune”, pag. 1, preluat online la data de 5.01.2014, www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/3.pdf
Băeilă Natalia, Mihalachi Ruslan, „Benchmarkingul – metodă modernă de gestiune a situațiilor de criză”, în revista/jurnal „ECONOMICA” nr.2 (76) 2011, preluat de pe site-ul http://reviste.asm.md/files/ec_2011_2.pdf
Marinaș Cristian, Benchmarking-ul – componentă a managementului resurselor umane, în revista Administrație și management public, p.100, preluat de pe site-ul bibliotecii on-line ASE http://www.biblioteca.ase.ro/resurse/resurse_electronice/revista_articole.php?rn=26
http://www.optimedia.com.ro/
http://www.scritube.com/management/marketing/BENCHMARKING-STUDIU-DE-CAZ-PE8118112310.php
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Performantelor pe Baza Informatiilor Furnizate de Contabilitatea de Gestiune (ID: 135971)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.