Analiza Performantelor Financiare la Nivel de Intreprindere

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PERFORMANȚELE ÎNTREPRINDERII

1.1 DEFINIȚII ALE ELEMENTELOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ

1.2 PREZENTAREA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE A ELEMENTELOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ

1.3 STRUCTURA VENITURIOR SI A CHELTUIELILOR DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

2. INDICATORI DE APRECIERE A REZULTATELOR UTILIZAȚI IN ANALIZA RENTABILITĂȚII

2.1 ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE PRIN INTERMEDIUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2.2 METODE DE CALCUL A CAPACITĂȚII DE AUTOFINANTARE

2.3 RATELE DE RENTABILITATE

3. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

3.1 CALCULAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE

3.2 INDICATORI ASOCIATI PRAGULUI DE RENTABILITATE

3.3 APRECIEREA SENSIBILITĂȚII REZULTATULUI IN RAPORT CU PRAGUL DE RENTABILITATE

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND PERFORMANȚELE FINANCIARE LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE PE EXEMPLU SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL

4.1 STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PE PERIOADA 2012-2014

4.2 CALCULAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

4.3 CALCULAREA CAPACITĂȚII DE AUTOFINANTARE SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

4.4 CALCULAREA RENTABILITAȚII COMERCIALE,ECONOMICE SI FINANCIARE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

4.5 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

B I B L I O G R A F I E

A N E X E

I N T R O D U C E R E

Lucrarea se numeste Analiza performantelor financiare la nivel de intreprindere pe exemplul SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL pe perioada 2012-2014 si este structurata in patru capitole.

Primul capitol contine aspecte generale ale performantelor intreprinderii, definitii ale elementelor de performanta si structura elementelor de performanta financiara.

Al doilea capitol cuprinde indicatorii de apreciere a rezultatelor utilizati in analiza rentabilitatii, analiza performantei financiare prin interediul soldurilor intermediare de gestiune, metodele de calcul a capacitatii de autofinantare, dar si ratele de rentabilitate.

Capitolul trei denumit Analiza pragului de rentabilitate cuprinde calcularea pragului de rentabilitate, indicatorii asociati pragului de rentabilitate si aprecierea sensibilitatii rezultatului in raport cu pragul de rentabilitate.

In capitolul patru este prezentat studiul de caz privind performantele financiare la nivel de intreprindere pe exemplul SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL pe perioada 2012-2014. In acest capitol este prezentata structura veniturilor si cheltuielilor din cotul de profit si pierdere, calcularea soldurilor intermediare de gestiune, calcularea capacitatii de autofinantare, calcularea ratelor de rentabilitate, dar si analiza si calcularea pragul de rentabilitate.

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PERFORMENȚELE ÎNTREPRINDERII

1.1 DEFINITII ALE ELEMENTELOR DE PERFORMANȚĂ FINANCIARĂ

Prin performanțe financiare se înțeleg veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale unei entități economice. Informații despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Contul de Profit și Pierdere însă o parte din notele explicative vin să completeze informațiile privind performanțele entității. Ne referim aici cel puțin la notele explicative obligatorii de întocmit potrivit reglementărilor contabile în vigoare și anume: „Analiza rezultatului din exploatare”, „Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico-financiari”, Active imobilizate, Provizioane.

Cheltuielile reprezinta diminuari de avantaje economice, in cursul exercitiului, sau de cresteri de datorii, care au ca rezultat diminuarea de capitaluri proprii pe alte cai decat distribuirile in favoarea participantilor la capitalurile proprii.

Prin cheltuieli se inteleg atat pierderile cat si minusurile de valoare, cat si cheltuielile care se refera la activitatile curente ale intreprinderii. Cheltuielile care apar in cursul activitatilor ordinare ale intreprinderii se refera la costul vazarilor, cheltuielilor de personal, amortizari etc. In mod obisnuit, ele iau forma unor iesiri sau a diminuarii de valoare a activelor ca, de exemplu, lichiditati, stocuri, bunuri imobiliare, echipamente.

Cheltuielile reprezint potrivit abordărilor IAS/IFRS diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

În principiu o cheltuială semnifică o „sărăcire”a entității, generată fie de o micșorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii).

În literatura de specialitate, cheltuielile sunt clasificate în funcție de mai multe criterii, cele mai semnificative în procesul analizei fiind:

după natura lor: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare. Conform criteriului enunțat, cheltuielile și veniturile întreprinderii sunt prezentate în structura contului de profit și pierdere.

Cheltuielile de exploatare și cheltuielile financiare sunt degajate de activitatea curentă desfășurată de întreprindere.

Cheltuielile extraordinare nu provin din activitățile curente ale întreprinderii și ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.

Importanța acestui criteriu de clasificare este dată de utilitatea sa în aprecierea rentabilității activității curente a întreprinderii, în elaborarea previziunilor privind performanța viitoare.

după momentul angajarii cheltuielilor: cheltuieli aferente perioadei curente și cheltuieli în avans.

Cheltuielile aferente perioadei curente sunt cheltuieli ce se înregistrează în exercițiul financiar în care au apărut, fără a se ține seama de momentul efectiv al plății acestora.

Cheltuieli în avans sunt cheltuielile care se plătesc în exercițiul financiar curent, dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior.

Acest criteriu de clasificare își găsește utilitatea în determinarea rezultatului exercițiului financiar și poziției financiare a întreprinderii;

după importanța în procesul decizional strategic al întreprinderii: cheltuieli de capital și cheltuieli de gestiune.

Cheltuielile de capital reprezintă cheltuielile de achiziționare a imobilizărilor, de dezvoltare și modernizare a acestora.

Cheltuielile de gestiune reprezintă acele consumuri specifice activității curente.

Delimitarea cheltuielilor după acest criteriu are un rol fundamental în managementul strategic și operațional al întreprinderii, impactul tratării contabile a anumitor consumuri asupra deciziilor managementului fiind deosebit de important.

după conținutul lor: cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu amortizarea și provizioanele, cheltuieli cu dobânzile etc.;

după gradul de cuprindere: cheltuieli totale și cheltuieli parțiale.

Cheltuielile totale includ totalitatea consumurilor de resurse înregistrate în cursul unei perioade.

Cheltuielile parțiale includ fracțiuni de cheltuieli, considerate pe baza unui anumit criteriu selectat.

Gradul de cuprindere în raționament a consumurilor permite o anumită abordare a costului în funcție de obiectivul gestiunii costurilor;

după variația față de volumul activității desfășurate: cheltuieli variabile și cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile se modifică odată cu volumul de activitate desfășurată, fiind determinate de performanța potențialului productiv al întreprinderii, de gradul de utilizare a capacității de producție.

Suma cheltuielilor fixe, spre deosebire de cea a cheltuielilor variabile, rămâne relativ constantă, indiferent de volumul de activitate desfășurată, fiind determinată de dimensiunea (fizică și organizatorică) a întreprinderii.

Această structurare a cheltuielilor permite evaluarea riscului economic al întreprinderii, stabilirea prețurilor, efectuarea de previziuni privind gradul de utilizare a capacității necesar asigurării rentabilității activității etc.

Veniturile reprezinta cresteri de avantaje economice, in cursul exercitiului, sub forma de iesiri sau de diminuari de active, sau de cresteri de datorii, ce au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii sub alte forme decat cresterile care provin din aporturile participantilor la capitaluri proprii.

Veniturile reprezintă potrivit potrivit abordărilor IAS/IFRS creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuția acționarilor .Veniturile în principiu, semnifică o „îmbogățire” a entității, generată fie de o creștere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii).

Veniturile constituie creșteri ale profitului înregistrate pe parcursul perioadei de gestiune sub forma de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele cele rezultate din contribuțiile acționarilor,iar cheltuielile constituie diminuări ale profitului înregistrat pe parcursul aceleiași perioadei sub forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia către acționari. Mai mult, veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere numai atunci când a avut loc o creștere a profitului viitor aferentă creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil, iar cheltuielile sunt recunoscute în atunci când a avut loc o reducere a profitului viitor aferent diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Totodată, valoarea veniturilor din exploatare poate fi rectificată și prin eventualele ajustări ale valorii imobilizărilor corporale și necorporale cât și a valorii activelor circulante.

Rezultatele financiare pot fi sub formă de :

• profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar, veniturile exced cheltuielile.

• pierdere, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar, cheltuielile exced veniturile.

Termenul de "profit" poate fi sinonim cu dezvoltarea generala daca se tine cont de urmatoarele realitati,stimularea agentilor economici(profitul fiind mereu insuficient,în acest mod antrenându-se progresul societatii.

Despre profit ca si indicator al eficientei activitatii economice s-a afirmat ca "probabil nici o alta notiune sau concept nu este folosit in discutiile economice cu o varietate uluitoare de întelesuri de sine statatoare mai mare ca profitul".

1.2 PREZENTAREA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE A ELEMENTELOR DE PERFORMANTA FINANCIARA

Modul de formare al rezultatelor poate fi diferit în funcție de criteriul de clasare al cheltuielilor care au stat la baza obținerii acestora. După modul de formare, rezultatele pot fi grupate în două categorii principale:

1. Rezultate obținute prin clasarea cheltuielilor după natura lor;

2. Rezultate obținute prin clasarea cheltuielilor după funcție.

Potrivit reglementărilor contabile în vigoare, Contul de Profit și Pierdere va avea o structură aproximativ similară cu cea anglo-saxonă în care cheltuielile sunt ierarhizate după natura acestora (exploatare, financiare, extraordinare) și sunt prezentate într-un format de tip vertical. Referențialul utilizat pentru compararea cheltuielilor este producția exercițiului.

Cu ajutorul unei astfel de forme a Contului de Profit și Pierdere se va explica modul de constituire a rezultatului exercițiului în diferite etape permițând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanțelor economice ale celor trei activității desfășurate de o firmă într-o perioadă de gestiune și anume:

activitatea de exploatare

activitatea financiară

activitatea curentă

activitatea extraordinară

Corespunzător fiecărei activități îi apare un flux de venituri, cheltuieli, rezultat astfel:

a) Fluxuri de exploatare, care cuprind operațiuni economice cu caracter specific, obișnuit și repetitiv, care vizează activitatea normală și curentă a unei întreprinderi, excluzând prin influență cu caracter financiar sau extraordinar. Operațiunile de exploatare permit determinarea rezultatului din exploatare, rezultat real, generat de activitatea de bază a entității.

b) Fluxurile financiare sunt acele operațiuni economice care se referă la activitatea financiară și care au un caracter obișnuit, repetitiv și specific. Fluxurile financiare permit determinarea rezultatului financiar.

c) Fluxurile curente se obțin din însumarea fluxurilor de exploatare cu cele financiare ele fiind cele care generează rezultatul curent. Prin activități curente se înțelege orice activități desfășurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale precum și activitățile conexe în care aceasta se angajează și care au o legătură cu cele din prima categorie.

d) Fluxurile extraordinare cuprind operațiuni economice care nu au legătură directă cu obiectul normal de activitate al societății. Operațiunile din această categorie au un caracter accidental.

Potrivit reglementărilor contabile în vigoare elementele extraordinare sunt venituri sau cheltuieli ce rezultă din evenimente și tranzacții care sunt în mod clar diferite de activitățile curente ale unei întreprinderi și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

Exemple de evenimente sau tranzacții ce dau naștere în general la evenimente extraordinare în cazul majorității entităților sunt: exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale entității, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacției aferente activității desfășurate în mod curent de entitate, decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacție poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu și pentru o alta, datorită diferențelor dintre activitățile curente ale acelor entități.

De exemplu, pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar. Fluxurile extraordinare permit determinarea rezultatului extraordinar. Prin însumarea acestor rezultate se obține rezultatul brut al exercițiului.

Standardele Internaționale de Raportare Financiară nu agreează raportarea niciunui element de venituri sau cheltuieli ca fiind element extraordinar, nici în contul de profit și pierdere și nici în note. Ca atare acesta va trebui să fie raportat fie la categoria „exploatare” fie la cea „financiară” în funcție de natura, altă alternativă nefiind permisă. Din necesități de armonizare a contabilității românești la Directivele Europene, o astfel de alternativă este permisă de reglementările românești în materie de contabilitate.

Analiza performanțelor financiare se poate defalca astfel:

A. În funcție de obiectivele urmărite în cadrul analizei performanței financiare regăsim:

a) Analiza de ansamblu a performanței financiare

b) Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor:

– de profitabilitate;

– bursiere.

B. În funcție de sursele de proveniență ale informațiilor privind performanțele financiare avem:

a) Analiza performanțelor financiare în contextul valorificării informațiilor din Contul de Profit și Pierdere.Vom numi o astfel de analiză drept o analiză simplă a performanțelor financiare.

b) Analiza performanțelor financiare în contextul valorificării informațiilor altele decât cele din Contul de Profit și Pierdere. Vorbim aici de o analiză complexă a performanțelor financiare care vine să completeze valențele analizei realizate în cadrul primei categorii. Este vorba aici despre cel puțin următoarele categorii de informații:

– Informații privind rezultatul exploatării, în cadrul cărora să se realizeze o clasificare a cheltuielilor după funcție.

– Informații privind repartizarea profitului, în cadrul cărora se determină toate destinațiile profitului.

– Informații privind amortizarea și ajustările pentru depreciere efectuate.

Aceste informații permit extragerea unor elemente analitice cu scopul explicării cauzelor care au generat o anumită evoluție a ajustărilor de valoare a activelor corporale, necorporale și financiare. Informații privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli. Acestea furnizează informații extrem de importante pentru explicarea cheltuielilor și venituri cu provizioanele prin prisma evoluției acestora pe elemente componente de provizioane constituite pentru diferite naturi de riscuri și cheltuieli.

Clasificarea cheltuielilor dupa natura lor :

(Sursa : Feleaga L.,Contabilitate financiara Ed Economica 2009)

Clasificarea cheltuielilor dupa functie :

(Sursa : Feleaga L.,Contabilitate financiara Ed Economica 2009)

1.3 STRUCTURA VENTURILOR SI CHELTUIELILOR DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere este situatia financiara care masoara succesul sau performanta activitatii unei intreprinderi, referitoare la o perioada data. Este vorba despre performanta financiara a entitatii respective.

Contul de profit si pierdere furnizeaza investitorilor si creditorilor informatii necesare previziunii valorilor, calendarului si capacitatii intreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie. In felul acesta, investitorii pot sa evalueze cu mai mare exactitate valoarea economica a intreprinderii, iar creditorii pot sa determine masura in care intreprinderea va fi capabila sa-si ramburseze datoriie.

Contul de profit si pierdere reprezinta o situatie financiara intocmita de o companie in diferite momente ale anului sau la inceputul si sfarsitul exercitiului. Contul de profit si pierdere reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o entitate in perioada de timp la care se refera raportul. Spre deosebire de bilantul contabil, care este un raport static(imortalizeaza activele si pasivele unei societati la momentul intcmirii sale), contul de profit si pierdere este un raport dinamic, evidentiind totalurile unor fluxuri de cheltuieli si venituri care au avut loc in perioada de timp acoperita.In general,pentru comparabilitate,indicatorii sunt prezentati atat pentru exercitiul financiar curent cat si pentru cel precedent.

Conform practicii contabile, contul de profit si pierdere este cea de-a doua componenta de baza a situatiilor financiare, alaturi de bilant,pe care il completeaza cu noi informatii. Daca bilantul este un document de raportare de ordin financiar , reflectand pozitia financiara a entitatii la sfarsitul exercitiului, contul de profit si pierdere are un sens esentialmente economic , reflectand performanta unitatii inregistrata pe parcursul exercitiului. Din contul de profit si pierdere se poate observa cum o entitate isi desfasoara activitatile economice si a obtinut un profit sau o pierdere. Contul de profit si pierdere evidentiaza intr-o forma sistematizata rezultatele fiecarui exercitiu sau perioada de gestiune prin prisma raportului de echilibru dintre venituri si cheltuieli.

Contul de profit si pierdere cuprinde:

-toate veniturile generate de activitatea intreprinderii pe parcursul exercitiului

-toate cheltuielile aferente,pe parcursul aceleiasi perioade

Veniturile corespund rezultatelor obtinute prin realizarea operatiunilor industriale ,comerciale,financiare,extraordinare,iar cheltuielile corespund resurselor consumate cu ocazia realizarii acestor operatiuni.

Prin urmare,contul de profit si pierdere reflecta sintetic urmatoarele elemente de continut:

-venituri de exploatare Pe baza acestora se determina:

-cheltuieli de exploatare -rezultatul din exploatare

-venituri financiare -rezultatul financiar

-cheltuieli financiare -rezultatul curent al exercitiului

-venituri extraordiare -rezultatul extraordinar al exercitiului

-cheltuieli extraordiare -rezultatul brut al exercitiului

-rezultatul net al exercitiului

Tabel 1.1

Contul de profit si pierdere

Fiecare dintre aceste rezultate sunt detaliate in doua postui distincte :profit si pierdere.

Structura detaliata a contului de profit si pierdere cu prezentarea veniturilor și cheltuielilor după natura lor , conformă cu Directiva a Iv-a a CEE are conținutul :

1. Mărimea netă a cifrei de afaceri

2. Variația stocurilor de produse finite și lucrări în curs

3. Lucrări efectuate de întreprinderi pentru sine și capitalizate

4. Alte venituri de exploatare

5. a) cheltuieli cu materiile prime și materiale consumabile

b) alte cheltuieli din exploatare

6. Cheltuieli de personal

a) Salarii

b) Cheltuieli sociale, cu menționarea distinctă a celor care acoperă pensiile

7. a) Corectările de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizări corporale și necorporale

b) Corectările de valoare privind elementele activului circulant

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri care provin din participații, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile asociate

10. Venituri ce provin din alte valori mobiliare și din alte creanțe ale activului imobilizat, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile asociate

11. Alte dobânzi și venituri asimilate, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile asociate

12. Corectările de valoare privind imobilizările financiare și valorile mobiliare aparținând activului circulant

13. Dobânzi și cheltuieli asimilate, cu menționarea separată a celor ce provin de la întreprinderile asociate

14. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitățile curente

15. Rezultatul ce provine din activitățile curente, după impozitare

16. Venituri extraordinare

17. Cheltuieli extraordinare

18. Rezultatul extraordinar

19. Impozitul asupra rezultatului extraordinar

20. Alte impozite ce nu figurează la posturile anterioare

21. Rezultatul exercițiului.

Tabel 1.2

Forma tabelară cu gruparea veniturilor și cheltuielilor

2.INDICATORI DE APRECIERE A REZULTATELOR UTILIZAȚI ÎN ANALIZA REZULTATELOR

2.1 ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE PRIN INTERMEDIUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Analiza fluxurilor de venituri și cheltuieli permite determinarea unor marje de acumulare bănească, marje de profit, destinate să remunereze factorii de producție și să finanțeze creșterea economică din perioadele viitoare. Aceste marje se numesc solduri intermediare de gestiune.

Toate soldurile pornesc de la acumulările ce se realizează prin vânzarea produselor, serviciilor, mărfurilor, (cifra de afaceri) la care se adaugă succesiv celelalte categorii de venituri și se scad în mod corespunzător cheltuielile, până se ajunge la profitul net (sau pierdere) ca ultim sold intermediar de gestiune.Pentru determinarea soldurilor intermediare de gestiune se presupune o tratare prealabilă a contului de profit și pierdere pentru a pune în evidență modul de funcționare și rentabilitate a întreprinderii. Din considerente didactice prezentăm structura retratată a contului de profit și pierdere sub forma de cont, deși, așa cum am prezentat mai sus, contul de profit și pierdere se prezintă sub formă de listă.

Ca principale solduri intermediare de gestiune amintim :

1.Marja comerciala

2.Productia exercitiului

3.Valoarea adaugata

4.Excedentul brut al exploatarii

5.Rezultatul exploatarii

6.Rezultatul curent

7.Rezultatul extraordinar

8.Rezultatul net al exercitiului

1.Marja comerciala (MC)

Vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activiatatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta .Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor ,arfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare.

Marja comerciala este principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. Daca cifra de afaceri este un indicator de volum al activitatii, suma marjei comerciale generata de cifra de afaceri realizata, este indicatorul indispensabil pentru aprecierea gestiunii unei intreprinderi comerciale.

Marjele comerciale corespund in general intreprinderilor specializate in comert de lux sau comert traditional, care asigura si service dupa vanzare. Din contra, intreprinderile care dispun de suprafete comerciale mari si practica metode de vanzare prin autoservire, vor inregistra marje comerciale mai reduse.

2.Productia exercitiului (PE)

Include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere petru a fi vandute ,stocate sau utilizate penru nevoile proprii.Drept urmare,productia exercitiului va include trei elemente: productia vanduta,productia stocata si productia imobiizata.Acest indicator este caracteristic intreprinderior industraiale care fabrica produse.

Productia exercitiului este o suma de valori neomogene:prêt de vanzare, cost de productie.

3.Valoarea adugata (VA)

Acest indicator exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie (forta de munca si capital), peste valoarea bunurilor si serviciilor provenite de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii.

Valoarea adugata exprima valoarea create de intreprindere.Valoarea adugata exprima sursa de acumulari banesti pe care intreprinderea o poate utilize pentru remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a sa: salariati,stat,creditori,actionari.

Cresterea valorii adaugate poate fi rezultatul cresterii stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte ridicate ,pe care piata va fi incapabila sa le absoarba datorita preturilor de vanzare pe care ar trebuii sa le practice.

Scaderea valorii adaugate seminfica vanzari saczute sau aprovizionari mai importante .

4.Excedentul brut al exploatarii (EBE)

Se mai numeste dupa caz si Insuficienta bruta de exploatare, se stabileste ca diferenta intre valoarea adugata plus subventiile de exploatare ,pe de o parte, si impozite sit axe si cheltuieli de personal, pe de alta parte.

Rolul EBE in analiza financiara poate fi urmarit sub trei aspect:

a)EBE este o masura a performantelor financiare economice ale intreprinderii

Sub acest aspect ,indicatorul va fi retinut in calculul rentabilitatii economice sau al ratei marjei brute de exploatare.

Un EBE suficient de mare va permite intreprinderii:

Reinnoirea imobilizarilor sale prin amortizari

Acoperirea riscurilor din provizioanele constituite

Asigurarea finantarii intreprinderii care antreneaza cheltuieli financiare

Diferenta va fi distribuita statului

b)EBE este independent:

De politica financiara a intreprinderii

De politica de investitii

De politica de dividend

De politica fiscal

De elemente extaordinare

c)EBE reprezinata o sursa financiara fundamental pentru intreprindere, care va fi utilizata pentru:

Mentinerea sau cresterea capacitatii de productie aintreprinderii

Plata cheltuielilor financiare,a impozitului pe profit si a dividendelor

Rambursarea imprumuturilor angajate anterior

5.Rezultatul exploatarii (RE)

Priveste activitatea de exploatare normal si curenta a intreprinderii. Se calcueaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exploatarii. Acest indicator este independent de politica financiara a intreprinderii.

Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatarii.

6.Rezultatul curent (RC)

Acest indicator valoric este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente,cat si de cel al activitatii financiare. Rezultatul curent este deci frezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii. Nefiind perturbat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive.

7.Rezultatul extraordinar

Indicatorul se refera la operatiile cu caracter extraordinar. Utilizarea sa este uneori nerelevanta din motiv ca veniturile si cheletuielile extraordinare ale unui exercitiu nu se refera intotdeauna la aceeasi operatie.

8.Rezultatul net al exercitiului (RNE)

Exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerate actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati monetare reale,astfel el va ramane doar cu potential de finantare.Profitul net repartizat ,constituie sursa de finantare proprie sau elemet de autofinantare generat de insasi activitatea intreprinderii.

Tabel 2.1

Tabloul SIG

(Sursa:Vintila G.,Gestiunea financiara a intreprinderii.Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti ,2010)

2.2 METODE DE CALCUL A CAPACITĂȚII DE AUTOFIANTARE

Autofinantarea constituie o resursa financiara complet diferita de celelalte, ea avand un statut deosebit in politica de finantare a intreprinderii. In masura in care autofinantarea exprima aptitudinea intreprinderii de a asigura reproducerea capitalurilor care-i sunt conferite, aceasta constituie singura finantare independenta si stabila, putand sa asigure rambursarea imprumuturilor intreprinderii. Autofinantarea constituie fundamentul pe care se va putea edifica o politica de finantare viabila.

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii la sfaritul exercitiului financiar ,destinat sa remunereze capitalurile proprii sis a autofinanteze politica de investitii din exercitiile viitoare.Altfel spus,CAF este o resursa interna aflata in permanenta la dispozitia intreprinderii.Capacitatea de autofinantare se deermina pe baza contului de profit si pierdere si reflecta sursele interne de fonduri generate de activitatea intreprinderii care pot fi folosite la dezvoltare.CAF reprezinta surplusul banesc care rezulta in urma intregii activiati a intreprinderii in decursul unui an sau a mai multor ani.

CAF poate fi calculata astfel:

Capacitatea de autofinantare se determina prin 2 metode:

A.Metoda deductiva are ca punct de porinre excedentul brut al exploatarii:

B.Metoda aditiva are ca punct de pornire rezultatul net al exercitiului:

Capacitatea de autofinantare degajata in cursul exercitiului de ansamblul operatiilor de gestiune nu va avea decat un caracter potential daca nu este sustinut de mijloace financiare

efective(o trezorerie efectiv disponibila rezultata din studiul echilibrului financiar pe baza bilantului, pe baza fluxurilor financiare sau din analiza cash-flow-urilor intreprinderii).

Tipuri de autofinantare

Capacitatea de autofinantare dupa distribuirea dividendelor reprezina autofinantarea globala (totala). Aceasta pune in evidenta aptitudinea reala a intreprinderii de a se autofinanta.

Autofinantarea reflecta bogatia retinuta de intreprindere si constituie o resursa interna destinata acoperirii nevoilor de finantare ale exercitiului viitor.Autofinantarea este determinate de cresterea resurselor obtinute din propria activitate si care vor ramane in mod permanent la dispozitia intreprinderii pentru finantarea activitatii viitoare.

Autofinantarea globala are doua component: autofinanatarea de mentinere si autofinantarea neta.

1.Autofinantarea de mentinere

Autofinantarea de meninere include sursele din care urmeaza sa se realizeze in viitor cheltuieli pentru mentinerea potentialului productiv, deci a nivelului atins de patrimoniu ,respectiv pentru reinnoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscurilor de exploatare.

-amortizarile normale

-provizioanele

2.Autofinantarea neta

Autofinantarea neta este partea din autofinantarea bruta din care se formeaza sursele proprii ale intreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite, avand ca efect o crestere a patrimoniului. Autofinantarea neta asigura finantarea proprie a intreprinderii care constituie gajul posibilitatilor sale de dezvoltare in viitor.

Autofinantarea neta se constituie in principal din profitul net repartizat pentru fondurile proprii,adica din profitul care ramane dupa participarea angajatilor la profit,precum si remunerarea asociatilor sau actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea real a imobilizarilor, poate constitui de asemenea o resursa a acestei autofinantari.

2.3 RATELE DE RENTABILITATE

Rentabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de aobtine profit, ceea ce reflecta, de fapt, performanta economica a acesteia.

Rentabilitatea, ca forma a eficientei economice, poate fi exprimata prin intermediul ratei rentabilitatii. Ratele de rentabilitate reflecta sintetic caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor si exprima eficienta firmelor in realizarea de profit din resursele disponibile. Importanta cunoasterii acestora este determinate de mai multe aspecte :

-permit analiza si comparearea performantelor intreprinderii.

-favorizeaza orientarea structurii productiei pe ramuri, subramuri, produse, in sensul selectarii celor care ofera cele mai ridicate avantaje.

-stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor.

-contribuie la cresterea intersului intreprinzatorului pentru realizarea unor produse, servicii de calitate.

-favorizeaza segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale.

In functie de elementele de calcul utilizate se deosebesc mai multe categorii de rate ale rentabilitatii care pot fi grupate astfel :

-rate de rentabilitate comerciala

-rate de rentabilitate economica

-rate de rentabilitate financiara

A.RATELE DE RENTABILITATE COMERCIALA

Ratele de rentabilitate comerciala apreciaza randamentul diferitelor studii ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata. Exista urmatoarele categorii de rate:

Tabel 2.2

Ratele de rentabilitate comerciala

(Sursa: Dumitraṣcu R. ,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed UniversitaraBucuresti 2013,pag 89)

1. Rata marjei comerciale este utilizata mai ales de intreprinderile cu ativitate comerciala. Aceasta rata pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate. O marja comerciala redusa (insuficienta) implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de distribuire a marfurior care permit reducerea costurilor privind personalul si economiile asupra cheltuielilor de transport, depozitare, etc.

O marja comerciala ridicata presupune cheltuieli generate sporite si deci servicii mai bune catre client.

2. Rata marjei brute de exploatare sau rata EBE masoar nivelul rezultatului brut de exploatare, independent de politica financiara, politica de investitii,incidenta fiscalitaii si a elementelor extraordinare. Rata EBE indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. Valoarea ridicata a ratei EBE reflecta posibilitatea financiara de reinnoire rapida a echipamentelor intreprinderii.

O ameliorare a ratei EBE exprima o crestere a productivitatii, in masura in care nu este o simpla coincidenta a cresterii ratei marjei comercialestabila, dovedeste o impovarare referitor la costurile exploatarii.

3. Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei. Rata marjei nete prezinta facilitate de calcul deoarece nu presupune o pregatire prealabila a datelor, fiind recomandata in analiza financiara, vizand perioade scurte dar si intreprinderi mici.Aceasta recomandare este justificata de faptul ca rezultatul net nu exprima in exclusivitate un rezulatat al activiatatii de exploatare ci el poatr di generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire(operatii extraordinare)sau a unor plasamente financiare(operatii financiare).

4. Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatarii pune in evidenta activitati de exploatare sub toate aspectele:industrial,adiministrativ si commercial. Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizioane, devenid un rezultat net al exploatarii.

5. Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si dezvolta si sau remunererarea actionarilor sai.

6. Rata marjei asupra valorii adaugate masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

B.RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICA

Ratele de rentabilitate economica reflecta eficienta capitalului economic angajat alocat activitatii productive a intreprinderii. Ele se calculeaza raportand un rezultat economic la total capitaluri investite. Ca rezultat economic se poate utilize rezultatul rezultatul exploatarii sau excedentul brut de exploatare. La numitor se poate utilize activul total sau o parte a acestuia. Rentabilitatea capitalului economic angajat in exploatare poate fi exptimata sub doua forme:

Re1= rentabilitatea economica bruta

Re2= rentabilitatea economica neta

Capitalul economic angajat poate fi brut sau net dupa cum, imobilizarile include sau nu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea acestora. De asemenea, rezultatul generat de acest capitol poate fi un rezultat brut (EBE) sau net de exploatare (rezultatul exploatarii).

Capitalul economic si capitalul economic angajat:

Rata de rentabilitate economica trebuie sa fie mai mare ca 0,25. In acest caz, intreprinderea poate reusi reinnoirea capitalurilor angajate prin excedentul brut de exploatare in activitatea productive a intreprinderii in circa 4 ani. Pentru ca intreprinderea sa poata sa-si recupereze in totalitate capitalul economic angajat in activitatea de exploatare, trebuie ca rata de rentabiliatate economica sa fie mai mare decat rata inflatiei.

Descompunerea rentabilitatii economice :

Factorii determinanți ai rentabilitații economice sunt puși in evidență prin descompunerea acesteia in două rate explicative conform relației :

Niveul marjei brute evidențiaza rezultatul activitatii de exploatare, inclusiv finalizarea ei prin condițiile de comercializare evidențiate in cifra de afaceri.

Rotația capitalului economic angajat prin cifra de afaceri exprimă gradul de intensitate al utilizării resurselor financiare ale întreprinderii.

Rentabilitatea economică poate fi pusă in corelație directă cu rentabilitatea facorului muncă evidențiată de rata marjei asupra valorii adăugate, cu productiviatea activelor fixe și cu structura investiției.

Formula de calcul este:

Deci, rata rentabilități economice poate fi majorată prin:

-creșterea marjei asupra valorii adăugate

-creșterea productivității activelor fixe

-creșterea gradului de imobilizare a capitalului economic angajat brut

-acțiunea simultană a celor trei factori

C.RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARĂ

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitate. Rentabilitatea financiara reflecta scopul final al actionarilor unei intreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta de acestia in procurarea actiunilor ei sau a reinvestirii totale sau partiale a profiturilor ce revin de drept.

Forma general de exprimare a rentabilitatii financiare este:

In situatia in care capitalurile investite include alaturi de capitalurile proprii si imprumuturi pe termen lung, se poate calcula si rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente:

Rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor, avand si o dimensiune pentru remunerarea imprumuturilor prin plata dobanzilor. Deci, rentabilitatea financiara este influentata de sursa de provenienta a capitalurilor investite fiind, de aceea sensibila la structura financiara a intreprinderii, respective la situatia indatorarii acesteia.

Coeficientul de capitalizare bursiera (PER=Price earing ratio) se calculeaza in cazul in care intreprinderea supusa analizei este cotata la bursa .

Ca și rentabilitatea economică, rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi descompusă astfel:

a)

b)

adica:

Rf = rentabilitatea financiara

Re = rentabilitatea economica

Rentabilitatea financiară având originea în rentabilitatea economică, va fi determinată de aproximativ acesiași factori, respectiv:

-rata marjei nete de acumulare (factor cantitativ) care măsoară profitabilitatea întreprinderii, fiind indicator de politică industrial

-rotația activului total prin cifra de afceri (factor canlitativ), indicator de politică comercială

-rata globală de îndatorare (factor calitativ), reprezentând structura financiară si deci politica de finanțare.

Rata de rentabilitate financiară mai poate fi exprimată și sub forma:

Re = rentabilitatea economica

Rd = rata medie a dobanzii

CP = capitaluri proprii

DAT = datorii totale

i = cota de impozit pe profit

Dacă întreprinderea este profitabilă fiscalitatea atenuează efectul de levier. În cazul în care întreprinderea nu înregistrează profit fiscalitatea nu va influența rentabilitatea financiară, iar relatia se simplifică:

Re – Rd = efect de levier

DAT/CP = bratul levierului

Daca (Re – Rd) > 0, rentabilitatea financiară va fi mai mare cu cât îndatorarea va fi mai ridicată.Întreprinderea are interesul să se împrumute la maxim pentru a beneficia de efectul de levier.

Daca (Re – Rd) < 0, îndatorarea va determina scăderea rentabilitații capitalurilor proprii, generând un efect invers (efect de maciucă).

3.ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

3.1 CALCULAREA PRAGLUI DE RENTABILITATE

Pragul de rentabilitate, numit si cifra de afaceri sau punctul mort operational, reflecta acel nivel al cifrei de afaceri care acopera intergral cheltuielile de exploatare si deci rezultatul brut este nul. Cresterea cifrei de afaceri peste nivelul critic determina obtinerea de profit.

Determinarea pragului de rentabilitate se poate realiza in unitati fizice sau valoric,pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a intreprinderii.

Analiza pragului de rentabilitate este un model de analiza fundamentat pe structura cheltuielilor (variabile si fixe) in raport cu cifra de afaceri, care permite aprecierea riscului economic intrucat acesta nu poate sa prevada cu certitudine diferitele componente ale rezultatului sau si ale ciclului de exploatare.

Riscul activitatii economice este incapacitatea intreprinderii de a se adapta in timp si cu cele mai mici costuri, eforturi, variatiei mediului economic. Deci, riscul activitatii economice exprima volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare.

Riscul nu depinde numai de factorii generali (pret de vanzare, cost de productie, cifra de afaceri), ci si de structura costurilor, respectiv comportamentul lor fata de volumul de activitate. Structura cheltuielilor (repartitia intre cheltuieli fixe si cheltuieli variabile in raport cu cifra de afaceri) exercita o influenta marcanta asupra rentabilitatii. Impartirea cheltuielilor totale in fixe si variabile, in functie de comprtamentul lor fata de variatia productiei este o conditie necesara pentru determinarea pragului minim de rentabilitate (CAPR). Acesta justifica determinarea unui efect de levier al expoatarii si formularea modelului de analiza al punctului critic.

Cheltuielile variabile sunt direct proportionale cu nivelul productiei (cheltuieli cu materii prime si materuale directe, salariile personalului direct productiv).

Cheltuieli fixe, independente de nivelul activitatii (de volumul productiei), sunt angajate in scopul functionarii normale a intreprinderii, fiind platite chiar in absenta cifrei de afaceri (apa, electicitate, personal administrativ).

Ponderea detinuta de catre cheltuielile fixe si variabile in cheltuielile totale ale intreprinderii evidentiaza gradul de flexibilitate al itreprinderii, reflectand capacitatea acesteaia de a se adapta la modificarile nivelului de activitate.

Flexibilitatea intreprinderii este cu atat mai redusa cu cat ponderea cheltuielilor fixe in cheltuieli totale este mai mare.

Analiza cheltuielilor variabile – fixe porneste de la proportionalitatea unor cheltuieli (variabile) in raport cu volumul de activiatate. Se determina astfel o marja asupra cheltuielilor variabile (MCV) ce trebuie sa fie superioara cheltuielilor fixe pentru ca activitatea de exploatare sa degajeze profit. Sinteza intre nivelul cheltuielilor fixe (CF) si cel al marjei variabile (MCV) o realizeaza punctul criti evidentiat in cadrul analizei Cost – Volum – Profit.

Derminarea pragului de rentabilitate:

In unitati fizice, in cazul intreprinderilor monoproductive (care produc un singur produs) se calculeaza porinnd de la ipoteza unui cost variabil unitar (CV) constant in raport cu cresterea volumului productiei.

Indiferent de volumul fizic al productiei vandute (Q), costurile variablie pe unitatea de produs sunt constante, variind in schimb volumul total al acestora (CV). Totodata se porneste de la ipoteza constantei pretului unitar (p) indiferent de volumul productiei vandute (Q).

In conditiile restrictiilor formulate pragul de rentabilitate reprezinta volumul fizic al productiei vandute . Cifra de afaceri acopera totalul costurilor (fixe + variabile) :

Pragul minim calculat in unitati fizice se calculeaza conform relatiei:

QPR = volumul productiei (unitati fizice) necesar pentru atingerea pragului de rentabilitate

mcv = marja unitara asupra cheltuielilor variabile

mcv = pret de vanzare unitar – cheltuieli variabile unitare

In unitati valorce, in cazul intreprinderilor monoproductive se inmulteste pragul de rentabiitate in volum (QPR) cu pretul de vanzare unitar (p):

Unde : × 100 = Rmcv ; Rmcv = rata marjei asupra costului variabil unitar

CAPR = QPR × p

Coeficientul CAPR reprezinta valoarea CA pentru care suma CF este egala cu marja absoluta asupra costului variabil.

In unitati valorice, pentru intreaga productie la intreprinderile care produc si comercializeaza o gama variata de produse :

MCV% = rata marjei asupra costurilor variabile totale

MCV = marja asupra cheltuielilor variabile totale

Aceasta metoda de analiza este foarte utila intreprinderii pentru calcule de previziune, obtinandu-se urmatoarele informatii:

Cifra de afaceri pentru care rezultatul este nul

Marimea profitului realizat la o crestere data a ciferi de afaceri

Marimea cifrei de faceri care sa conduca la obtinerea unui profit dorit

Marimea cifrei de afaceri necesara pentru mentinerea unui anumit profit in conditiile in care cresc cheltuielile fixe

3.2 INDICATORI ASOCIATI PRAGULUI DE RENTABILITATE

Managerii intreprinderii sunt interesati sa cunoasca capacitatea acesteia de a se adapta la dinamica cererii prin modificarea productiei pe seama capitalului uman si tehnic disponibil plecând de la structuri organizatorice existente.

Daca se are in vedere abaterea dintre CA de referinta si cea care corespunde nivelului critic, atunci managerii pot calcula riscul de exploatare recurgand la indicatori de pozitie fata de pragul de rentabilitate (PR), respectiv :

Gradul de flexibilitate absolut (intervalul de siguranta)

Gradul de flexibilitate relativ (coeficientul de volatilitate)

CAef = cifra de afaceri efectiva

CAPR = cifra de afaceri in pragul de rentabilitate

Indicele de securitate(Is)

Rata riscului de exploatare(RPR)

Cu cat rata riscului de exploatare (RPR) este mai mare, cu atat riscul va fi mai mare si invers.

Indicele de securitate (Is) evidentiaza marja de securitate de care dispune intreprinderea.Marja de securitate a intreprinderii va fi cu atat mai mare cu cat indicele este mai mare.

Aprecierea riscului de exploatare structural poate fi facuta si cu ajutorul unui "indicator de pozitie" fata de pragul de rentabilitate.Acest indicator poate fi exprimat atat in marimi absolute, cat si in marimi relative.

Pozitia absoluta, denumita si flexibilitate absoluta evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si adapta productia la cerintele pietei. Este de dorit ca acest indicator sa fie cat mai mare pentru a evidentia o flexibilitate ridicata a intreprinderii, respectiv un risc de exploatare cat mai redus.

Indicatorul de pozitie relativ, denumit si coeficient de volatilitate, inregistreaza valori mai mari atunci cand riscul este minim. El are aceeasi valoare informationala ca si indicatorul absolut.

Situatia intreprinderilor in raport cu pragul de rentabilitate este apreciata ca fiind:

3.3 APRECIEREA SENSIBILITATII REZULTATULUI IN RAPORT CU PRAGUL DE RENTABILITATE

Cunoasterea pragului de rentabilitate permite fixarea obiectivului minim de realizat (CAmin) pentru ca intreprinderea sa fie profitabila. Dar, masura riscului determinat de atingerea punctului critic, evidentiata de coeficientul efectului de levier al exploatarii, componenta a riscului global.

Riscul global al intreprinderii asumat de proprietar, definit ca sensibilitate a profitului net in raport cu cifra de afaceri se exprima sub forma coeficientului de elasticitate global, interpretat ca produsul altor trei coeficienti:

unde:

CELE = coeficientul efectului de levier al exploatarii

CELF = coeficientul efectului de levier financiar

e = coeficientul de elasticitate

Rezultatul net al exercitiului (RNE) utilizat in calcule, se va obtine conform urmatoarei succesiuni de operatii:

Tabel 3.1

Riscul economic, financiar si global la nivel de intreprindere

(Sursa:Dumitrascu R.,Gestiunea financiara aintreprinderii.Ed.Universitara Bucuresti, 2013)

Coeficientul efectului de levier al exploatarii (CELE)

Coeficientul a) masoara sensibilitatea rezultatul exploatarii la variatia cifrei de afaceri si are la baza repartitia cheltuielilor intreprinderii in fixe sau structurale si variabile sau operationale.

Coeficientul b) dovedeste dependenta riscului economic de variatia cifrei de faceri si de pozitia ei fata de pragul de rentabilitate.

Cu cat cifra de afcaeri realizata este mai intepartata de pragul de rentabilitate cu atat indicatorul de pozitie relativ si absolut este mai mare, cu atat coeficientul de elasticitate este mai mic, iar intreprinderea mai putin riscanta. In apropierea pragului de rentabilitate elasticitatea rezultatului exploatarii este mai ridicata, iar riscul de exploatare este sporit.

Cu cat CELE > 1, cu atat mai mult cresterea cifrei de afaceri este generatoare de profit. Gravitatea riscului economic apare atunci cand acest coeficient este mai mic decat 1, pentru ca rentabilitatea exploatarii scade.

Din relatia c) rezulta ca pentru un nivel de productie dat, levierul exploatarii este cu atat mai mare cu cat cheltuielile fixe sunt mai mari. Intreprinderea cu cheltuieli fixe mai mari este mut mai riscanta si mai putin flexibila la variatia pietei. Din acest motiv ea trebuie sa ofere actionarilor sai o rata de rentabilitate fianciara mai ridicata : rentabilitate economica plus o prima de risc. Deci, levierul exploatarii este determinat atat de marimea cheltuielilor fixe cat si de pozitia cifrei de afaceri realizata fata de pragul de rentabilitate.

Coeficientul de levier financiar (CELF) varianta a) exprima sensibilitatea profitului net la o modificare prealabila a rezultatului exploatarii (RE).

Coeficientul de elasticitate (e) masoara sensibilitatea profitului net la variatia rezultatului curent (RC).

Deoarece e = 1, coeficientul efectului de levier global (CELG) care reflecta marimea contabila a riscului global, apare ca o "compunere" a efectului de levier al exploatarii cu efectul de levier financiar.

Coeficientul de elasticitate global, ca rezultat a celor doua structuri (operationala si financiara), evidentiaza impactul celo doua categorii de costuri fixe (structurale si financiare) asupra transformarilor cifrei de afaceri in profit curent. Luarea in calcul a cheltuielilor financiare care la un nivel dat de activitate sunt considerate fixe, conduce la determinarea unui prag de rentabilitate global. In concluzie, cu cat coeficientul de elasticitate global va fi mai ridicat, cu atat riscul va fi mai mare.

4. STUDIU DE CAZ PRIVIND PERFORMANȚELE FINANCIARE LA NIVEL DE INTREPRINDERE PE EXEMPLUL SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL

Nume firma: SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL

Cod unic de identificare: RO16149590

Numa Registrul Comertului: J40/2388/2004

Stare societate: Inregistrat din data 18 februarie 2004

Anul infiintarii: 2004

Cod CAEN: 5210

Tipul de activitate: Depozitări

Judet: Bucuresti

Oras: Sectorul 2

Adresa: Str. Fantanica 36 Bucuresti

Telefon: 0213186036

Fax: 0213166038

Societatea Antrepozite Frigorifice PGA

Depozitul Antrepozite Frigorifice PGA, este un spatiu racit destinat pastrarii produselor alimentare. PGA antrepozite frigorifice este amplasata pe o suprafata de 2,8 hectare. Complexul include facilitati de depozitare si comercializare a produselor alimentare congelate, refrigerate si spatiu de depozitare uscat, bacanie si spatii de productie fonform normelor europene.

Principalele domenii de activitate pentru depozitul “Antrepozite Frigorifice PGA” sunt:

-depozit frigorific pentru produsele congelate si refrigerate

-servicii logistica pentru produse congelate si refrigerate

Depozitul frigorific este situat in Bucuresti, Str. Fantanica nr. 36, sector 2, fiind singurul depozit frigorific din Bucuresti, avand in spate o echipa de oameni calificati.

Complexul include facilitati de comercializare si depozitare a produselor congelate, refrigerate si spatiu de depozitare uscat, bacanie si spatii de productie conform normelor europene.

Depozitul de produse congelate “Antrepozite PGA” din Bucuresti asigura depozitarea produselor congelate si, totodata, depozitarea produselor refrigerate.

Temperatura pentru depozitarea produselor congelate este de minim -18 grade C, in timp ce depozitarea produselor refrigerate se face la o temperatura de 2-8 grade C.

Depozitul frigorific din Bucuresti include si un tunel de congelare rapida la -32 grade C, precum si monitorizarea continua a amplasarii paletilor cu marfa ce permite accesul rapid in vederea livrarii produselor.

Depozitul de produse congelate Bucuresti, prezinta locul perfect pentru stocarea si desfacerea produselor dumneavoastra, fie acestea produse congelate sau produse de bacanie. 

Manipularea – incarcare/descarcare – marfurilor se realizeaza cu electrostivuitoare ce va permite viteze optime de lucru. Pe langa aceste facilitati, depozitul nostru frigorific va permite inventarierea periodica sau incidental in timp real, emiterea documentelor de depozitare si transport si a diverselor rapoarte de gestiune.

4.1 STRUCTURA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

Atat veniturile cat si cheltuielile la nivel de intreprindere sunt structurate pe trei categorii:

-venituri din exploatare – chetuieli din exploatare

-venituri financiare – cheltuieli financiare

-venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Tabel 4.1

Structura veniturilor din exploatare (lei)

Venituri din exploatare 2013-2012 = 7.671.010 – 4.850.940 = 2.820.070 lei

Venituri din exploatare 2014-2013 = 2.515.649 – 7.671.010 = -5.155.361 lei

Veniturile din exploatare la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL au crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu suma de 2.820.070 lei, iar in anul 2014 au scazut fata de anul 2013 cu suma de 5.155.361 lei.

Tabel 4.2

Ponderea veniturilor din exploatare in total

Se constata ca ponderea cea mai mare in totalul veniturilor din exploatare in cei trei ani de activitate a SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL o reprezinta productia vanduta, in primul an fiind de 96,68%, in al doile an fiind de 47,80%, iar in al treilea de 96,03%, celelalte venituri din exploatare avand o pondere mai scazuta.

Tabel 4.3

Structura cheltuielilor din exploatare (lei)

Cheltuieli din exploatare 2013-2012 = 5.647.064 – 4.307.705 = 1.339.359 lei

Cheltuieli din exploatare 2014-2013 = 1.352.096 – 5.647.064 = – 4.294.968 lei

Cheltuielile din exploatare la SC ANTREPOZITE FRIGIGORIFICE PGA SRL au crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 1.339.359 lei si au scazut in anul 2014 fata de anul 2013 cu 4.294.968 lei.

Tabel 4.4

Ponderea cheltuielilor din exploatare in total

In anul 2012 ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor din exploatare o reprezinta alte cheltuieli de exploatare,36,93%, in anul 2013 cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile reprezentand ponderea cea mai mare, 74,08%. In anul 2014 intreprinderea SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL a avut cheltuieli cu personalul in pondere de 35,62%, reprezentand cea mai mare categorie de cheltuieli din exploatare.

Figura 4.1 – Structura veniturilor si cheltuielilor din exploatare

Tabel 4.5

Structura veniturilor financiare (lei)

Venituri financiare 2013-2012 = 160 – 21 = 139 lei

Venituri financiare 2014-2013 = 55 – 160 = – 105 lei

Putem observa o crestere a veniturilor financiare in anul 2013 fata de anul 2012 ,aceasta crestere reprezentand 139 lei, dar si o scaderea a veniturilor financiare in anul 2014 fata de anul 2013, scaderea reprezentan suma de 105 lei.

Dealtfel, observam ca intreprinderea SC ANTREPOZITE FIGORIFICE PGA SRL nu a realizat venituri din participatii, venituri din alte imbilizari financiare sau alte venituri financiare, singurele ei venituri financiare fiind cele obținute din dobanzi

Tabel 4.6

Structura cheltuielilor financiare(lei)

Cheltuieli financiare 2013-2012 = 52.675 – (-64.137) = 116.812 lei

Cheltuieli financiare 2014-2013 = 86.150 – 52.675 = 33.475 lei

Cheltuielile financiare la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL in anul 2013 fata de anul 2012 au crescut cu 116.812 lei,iar in anul 2014 fata de 2013 au crescut cu 33.475 lei, ceea ce arata o crestere a cheltuielilor privind dobanzile si a altor cheltuieli financiare.

Figura 4.2 – Structura veniturilor si cheltuielilor financiare

Intreprinderea, SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL, nu are activitate extraordinara, atat veniturile cat si cheltuielile extraordinare fiind egale cu 0.

4.2 CALCULAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

Pe baza contului de profit si pierdere se vor calcula soldurie intermediare de gestiune pentru SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL pentru anii 2012, 2013 si 2014.

Tabel 4.7

Calcularea marjei comerciale (lei)

MC2014-2013 = 0 – 16.155 = – 16.155 lei

MC2013-2012 = 16.155 – 0 = 16.155 lei

Marja comerciala la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL a crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 16.155 lei, aceasta crestere semnificand o ameliorare a performantei financiare a activitatii comerciale a intreprinderii.În anul 2014, marja comerciala a fost egala cu 0, intreprinderea neavand nici venitur din vanzarea marfurilor, dar nici cheltuieli privind marfurile.

Tabel 4.8

Calcularea productiei exercitiului (lei)

PE2014-2013 = 2.496.153 – 7.601.691 = – 5.105.538 lei

PE2013-2012 = 7.601.691 – 4.785.299 = 2.816.392 lei

Scaderea valorii productiei exercitiului dovedeste ca, intre cele trei ani analizati, s-a accentuat procesul de deteriorare a eficientei activitatii productive globale.

In anul 2013 fata de anul 2012 productia exercitiului a crescut cu 2.816.392 lei,scazand apoi in anul 2014 cu 5.105.538 lei.

Tabel 4.9

Calcularea valorii adaugate (lei)

VA2014-2013 = 1.458.305 – 2.152.760 = – 694.455 lei

VA2013-2012 = 2.152.760 – 2.221.238 = – 68.478 lei

Se poate observa ca valoarea acestui indicator a scazut de la un an la altul. Acest lucru a fost posibil, pe de o parte, prin scaderea marjei comerciale aferente productiei vandute,iar pe de alta parte, datorita scaderii costurilor privind prestatiile externe si alte cheltuieli materiale. La SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL, valoarea adaugata a crescut in primul an de analiza (2012),avand valoarea de 2.221.238 lei, iar in urmatorii ani de analiza,2013 si 2014 a scazut, in 2014 scazand fata de 2013 cu suma de 694.455 lei, iar in anul 2013 a saczut fata de 2012 cu 68.478 lei.

Tabel 4.10

Calcularea excedentului brut al exploatarii (lei)

EBE2014-2013 = 844.595 – 1.342.025 = – 497.430 lei

EBE2013-2012 = 1.342.025 – 1.439.376 = – 97.351 lei

La SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL, excedentul brut de exploatare a scazut in anul 2014 fata de anul 2013 cu 497.430 lei, scadere datorata diminuarii valorii adaugate. In anul 2013 fata de anul 2012, excedentul brut de exploatare a scazut cu 97.351 lei, ca urmare a acestei scaderi intreprinderea nu reuseste sa se doteze cu suficiente resurse financiare necesare mentinerii si cresterii performantei economico-financiare viitoare.

Tabel 4.11

Calcularea rezultatului exploatarii (lei)

RE2014-2013 = 421.827 – 909.387 = – 487.560 lei

RE2013-2012 = 909.387 – 989.348 = – 79.961 lei

Evolutia negativa a rezultatului exploatarii la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL demonstreaza ca intreprinderea nu a reusit sa adopte o politica financiar-contabila care sa o izoleze de efectele negative ale unor evenimente de natura sa provoace deprecierea activelor imobilizate si circulante. In anul 2014 rezultatul exploatarii scazand fata de anul 2013 cu 487.560 lei,iar in anul 2013 scazand fata de anul 2012 cu 79.961 lei .

Deasemenea scaderea rezultatului exploatarii a fost posibila datorita faptului ca intreprinderea nu a reusit sa realizeze un arbitraj eficient intre operatiunile de constituire a provizioanelor si reluare a provizioanelor.

Tabel 4.12

Calcularea rezultatului curent (lei)

RC2014-2013 = 335.732 – 856.872 = – 521.140 lei

RC2013-2012 = 856.872 – 925.232 = – 68.360 lei

Evolutia negativa a rezultatului curent la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL se datoreaza atat diminuarii rezultatului exploatarii cat si scaderii rezultatului financiar. In anul 2014 fata de anul 2013 rezultatul curent a ascazut cu 521.140 lei,iar in anul 2013 a scazut fata de 2012 cu 68.360 lei .

Tabel 4.13

Calcularea rezultatului net al exercitiului (lei)

RNE2014-2013 = 280.142 – 712.840 = – 432.698 lei

RNE2013-2012 = 712.840 – 746.584 = – 33.744 lei

Se observa ca la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL activitatea extraordinara nu exercita nici o influenta asupra formarii profitului net. Practic, marimea profitului net este conditionata numai de impozitul pe profit.

In anul 2014 rezultatul net al exercitiului scade fata de anul 2013 cu 432.698 lei, iar in anul 2013 scade fata de anul 2012 cu 33.744 lei.

4.3 CALCULAREA CAPACITĂȚII DE AUTOFINANȚARE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

1.Determinarea capacitatii de autofinantare prin metoda deductiva.

Tabel 4.14

Determinarea CAF – Metoda deductiva(lei)

(a) cu exceptia ct.7583 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital si ct.7584 Venituri din subventii pentru investitii.

(b) cu exceptia ct.6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

(c) cu exceptia „Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante” (ct.686-ct.786)

CAF2014-2013 = 710.041 – 1.179.973 = – 469.932 lei

CAF2013-2012 = 1.179.973 – 1.229.239 = – 49.266 lei

Pe baza metodei deductive, CAF scade in anul 2014 fata de anul 2013 cu 496.932 lei si in anul 2013 scade fata de anul 2012 cu 49.266 lei, aceasta scadere poate fi explicata prin scaderile inregistrate de excedentul brut al exploatarii, variatiile celorlalte elemente de calcul avand o influenta nesemnificativa asupra dinamicii CAF.

2.Determinarea capacitatii de autofinantare prin metoda aditiva

Tabel 4.15

Determinarea CAF – Metoda aditiva(lei)

CAF2014-2013 = 710.041 – 1.179.973 = – 469.932 lei

CAF2013-2012 = 1.179.973 – 1.229.239 = – 49.266 lei

Pe baza metodei aditive, variatia CAF poate fi explicata in special prin saderile rezultatului net (- 432.698 lei si – 33.744 lei ), ajustarilor de valoarea privind imobilzarile corporale si necorporale ( – 74.435 lei si – 15.522 lei ).

Figura 4.3– Situatia capacitatii de autofinantare

4.4 CALCULAREA RENTABILITAȚII COMERCIALE, ECONOMICE SI FINANCIARE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

A.Calcularea ratelor de rentabilitate comerciale

Rata marjei comerciale 2013 == 1

Activitatea comerciala la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL, are o valoare ridicata in anul 2013 fata de anii 2012 si 2014, ceea ce presupune cheltuieli generale sporite si deci servicii mai bune catre clienti.

Rata marjei comerciale nu se va calcula pentru anii 2012 si 2014, deoarece intreprinderea nu a obtinut venituri din vanzarea marfurilor, dar nici cheltuieli privind marfurile.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor personalul si economii asupra cheltuielilor de transport, depozitare, etc.

Rata marjei brute de exploatare 2012 = = 0,3068

Rata marjei brute de exploatare 2013 == 0,3643

Rata marjei brute de exploatare 2014 = = 0,3496

Activitatea de exploatare la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL degaja profit, in toti cei trei ani de analiza.Rata marjei brute de exploatare a crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,0575. Totusi scaderea rate cu 0,0147 in anul 2014 fata de anul 2013, reflecta o impovarare referitor la costurile exploatarii.

Valoarea ridicata a rate brute de exploatare reflecta posibilitatea financiara de reinoire rapida a echipamentelor intreprinderii. O ameliorare a ratei brute de exploatare exprima o crestere a productivitatii.

Rata marjei nete 2012 == 0,1591

Rata marjei nete 2013 = = 0,1935

Rata marjei nete 2014 == 0,1159

Rata marjei nete la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei. Se inregistreaza o crestere de 0,0344 a ratei marjei net in anul 2013 fata de anul 2012, dar se inregistreaza si o scadere de 0,0776 in anul 2014 fata de anul 2013.

Rata marjei brute de autofinantare 2012 == 0,2109

Rata marjei brute de autofinantare 2013 = = 0,2468

Rata marjei brute de autofinantare 2014 == 0,1746

Se inregistreaza o crestere a ratei marjei brute de autofinantare in anul 2013 fata de anul 2012, o crestere de 0,0359, ceea ce pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele. In anul 2014, intreprinderea, SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL, inregistreaza si o scadere de 0,0722 a ratei marje brute de autofinantare, dar totusi intreprinderea dispune de resurse ca sa-si remunereze actionarii sau sa-si asigure dezvoltarea.

Rata marjei asupra valorii adaugate 2012 = = 0,6480

Rata marjei asupra valorii adaugate 2013 == 0,6233

Rata marjei asupra valorii adaugate 2014 == 0,5791

La SC ANTREPOZITE FRGORIFICE PGA SRL se poate observa o scadere succesiva a ratei marjei asupra valorii adaugate. In anul 2012 rata marjei asupra valorii adaugate are valoarea cea mai ridicata 0,6480 , urmata de o scadere de 0,0247 in anul 2013, scazand din nou in anul 2014, scaderea fiind de 0,0432.

B.Calcularea ratelor de rentabilitate economica

Rentabilitatea economica bruta 2012 == 0,1273

Rentabilitatea economica bruta 2013 == 0,1140

Rentabilitatea economica bruta 2014 == 0,0355

Rentabilitatea economica bruta la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL a scazut cu 0,0918 (9,18%), scadere datorata reducerii excedentului brut de exploatare.

Rentabilitatea economica neta 2012 == 0,091

Rentabilitatea economica neta 2013== 0,080

Rentabilitatea economica neta 2014 == 0,036

La SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL, rentabilitatea economica bruta a scazut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,011 (1,1%) si in anul 2014 fata de anul 2013 cu 0,044 (4,4%), scadere datorata reducerii rezultatului exploatarii.

Tabel 4.16

Capital economic angajat brut si capital economic angajat net (lei)

Descompunderea rentabilitatii economice brute in doi factori de influenta:

2012: =×0,1273 = 0,3068 × 0,4150

2013: =×0,1140 = 0,3643 × 0,3130

2014: =×0,0355 = 0,1746 × 0,2034

Rata marjei brute de exploatare 2012 = == 0,3068

Rata marjei brute de exploatare 2013 === 0,3643

Rata marjei brute de exploatare 2014 === 0,1746

Coeficient de rotatie a capitalului angajat 2012 === 0,4150

Coeficient de rotatie a capitalului angajat 2013 === 0,3130

Coeficient de rotatie a capitalului angajat 2014 === 0,2034

Rata marjei brute de exploatare la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL a crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,0575 (5,75%) si a scazut in anul 2014 fata de anul 2013 cu 0,1897 (18,97%).

Rentabilitatea economica bruta a inregistrat o scadere datorata atât ratei marjei brute de exploatare cât a coeficientului de rotatie a capitalului angajat, care a scazut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,102 (10,2%) si in anul 2014 fat de anul 2013 cu 0,109 (10,9%).

Descompunerea rentabilitatii economice brute in trei factori de influenta:

2012:=××0,3068 = 0,6480 × 0,2520 × 0,7797

2013:=××0,3643 = 0,6233 × 0,2457 × 0,7443

2014:=××0,1746 = 0,5791 × 0,1716 × 0,7152

Rata marjei asupra valorii adaugate 2012 = == 0,6480

Rata marjei asupra valorii adaugate 2013 === 0,6233

Rata marjei asupra valorii adaugate 2014 === 0,5791

Productivitate active fixe 2012 === 0,2520

Productivitate active fixe 2013 === 0,2457

Productivitate active fixe 2014 === 0,1716

Gradul de imobilizare capital angajat brut 2012 == = 0,7797

Gradul de imobilizare capital angajat brut 2013 == = 0,7443

Gradul de imobilizare capital angajat brut 2014 == = 0,7152

La SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL rentabilitatea reconomica bruta este in scaderea, aceasta se datoreaza urmatorilor trei factori:

scaderii marjei asupra valorii adaugate cu 0,0689 (6,89%)

scaderii productivitatii activelor fixe cu 0,0804 (8,04%)

scaderii gradului de imobilizare a capitalului angajat cu 0,0645 (6,45%)

c.Calcularea ratelor de rentabilitate financiara

Rentabilitatea financiara 2012 == 0,0765

Rentabilitatea financiara 2013 == 0,0681

Rentabilitatea financiara 2014 == 0,0260

Rentabilitatea financiara a intreprinderii este capacitatea acesteia de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. La SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL rentabilitatea financiara scade in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,008 (0,84%) si in anul 2014 fat de anul 2013 cu 0,0421 (4,21%), sacdere datorata diminuarii profitului net al intreprinderii.

Descompunerea rentabilitatii financiare in doi factori de influenta:

2012: =×0,0765 = 0,1591 × 0,4810

2013: =×0,0681 = 0,1935 × 0,3519

2014: =×0,0260 = 0,1159 × 0,2248

Rata marjei nete de acumulare 2012 === 0,1591

Rata marjei nete de acumulare 2013 === 0,1935

Rata marjei nete de acumulare 2014 === 0,1159

Rata marjei nete de acumulare la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL creste in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,0344 (3,44%) si scade in anul 2014 fata de anul 2013 cu 0,0776 (7,76%).

Rotatia capitalurilor proprii 2012 === 0,4810

Rotatia capitalurilor proprii 2013 === 0,3519

Rotatia capitalurilor proprii 2014 === 0,2248

Rata rotatiei capitalurilor proprii a scazut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,1291 (12,91%) si in anul 2014 fat de anul 2013 cu 0,1271 (12,71%).

Descompunerea rentabilitatii financiare in trei factori de influenta:

2012: =××0,0765 = 0,1591 × 0,4730 × 1,0169

2013: =××0,0681 = 0,1935×0,3467× 1,015

2014: =××0,0260 = 0,1159 × 0,2248 × 1

Rata marjei nete de exploatare 2012 = == 0,1591

Rata marjei nete de exploatare 2013 = == 0,1935

Rata marjei nete de exploatare 2014 = == 0,1159

Rata marjei nete de exploatare la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL a crescut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,0344 (3,44%) si a scazut in anul 2014 fata de anul 2013 cu 0,0776 (7,76%)

Rata activului total prin cifra de afaceri 2012 === 0,4730

Rata activului total prin cifra de afaceri 2013 == = 0,3467

Rata activului total prin cifra de afaceri 2014 == = 0,2248

Rata activului total prin cifra de afceri a scazut in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,1263 (12,63%) si in anul 2014 fata de anul 2013 cu 0,1219 (12,19%), scadere datorata diminuarii cifrei de afaceri.

Rata globala de indatorare 2012 == = 1,016

Rata globala de indatorare 2013 == = 1,015

Rata globala de indatorare 2014 == = 1

La SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL rata globala de indatorare s-a diminuat in anul 2013 fata de anul 2012 cu 0,001 (0,1%) si in anul 2014 fata de anul 2013 cu 0,015 (1,5%).

4.5 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE LA SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL PENTRU PERIOADA 2012-2014

Pragul de rentabilitate (PR) reprezinta nivelul minim al vanzarilor pentru care firma nu are nici pierderi, nici profit, adica veniturile acopera integral toate cheltuielile, fixe si variabile, operationale si financiare, ale firmei. Dupa acest "punct critic" activitatea firmei devine rentabila.

Tabel 4.17

Cifra de afaceri si structura costurilor (lei)

Tabel 4.18

Analiza pragului de rentabilitate la SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL (lei)

Calcularea ratei marjei asupra cheltuielilor variabile totale (MCV%) :

MCV% 2012 = × 100 = 34,09%

MCV% 2013 =× 100 = – 47,03%

MCV%2014 = × 100 = 19,45%

Calcularea pragului de rentabilitate valoric (CAPR ) :

CAPR 2012 = = 2.266.759,75

CAPR 2013 = = – 2.874.175,21

CAPR 2014 = = 2.154.086,38

Calcularea ratei riscului de exploatare (RPR) :

RPR 2012 = × 100 = 48,33%

RPR 2013 = × 100 = – 78,03%

RPR 2014 = × 100 = 89,16%

Calcularea indicelui de securitate ( IS ) :

IS 2012 == 0,5166

IS 2013== 1,78

IS 2014 == 0,1083

Calcularea pozitiei absolute fata de pragul de rentabilitate (α) :

α 2012 = 4.690.053 – 2.266.759,75 = 2.423.239,25

α 2013 = 3.683.380 – (-2.874.175,21) = 6.557.555,21

α 2014 = 2.415.835 – 2.154.086,38 = 261.748,62

Calcularea pozitiei relative fata de pragul de rentabilitate (αʼ) :

αʼ2012 == 1,0690

αʼ2013 == – 2,2815

αʼ2014 ==0,1215

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

B I B L I O G R A F I E

1.Armeanu D. – Evaluarea performantelor financiare ale intreprinderii, Tribuna Economica, v 18, nr 7, 2007

2.Brezeanu P. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Cavalioti, Bucuresti 2009

3.Corduneanu C. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Universitatii de Vest, Timisoara 2008

4.Dumitrascu R. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti 2013

5.Feleaga N. – Contabilitate financiara, Editura Economica, Bucuresti 2007

6. Feleaga L. – Contabilitate financiara, Editura Economica, Bucuresti 2007

7.Hoanță N. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura CH Beck, Bucuresti 2011

8.Ilie V. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Meteor Press, Bucuresti 2010

9.Sighicea N. – Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Universitaria, Craiova 2010

10.Vintila G. – Gestiunea financiara a intreprindeii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2010

a n e x e

Anexa 1

Bilantul financiar al intreprinderii SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL (lei)

Anexa 2

Bilantul functional al intreprinderii SC ANTREPOZITE FRIGORIFICE PGA SRL (lei)

Valorile imobilizarilor si stocurilor sunt la valoarea bruta (includ ajustarile de valoare).