Analiza Performantelor Financiare ale Moldtelecom S.a. Si Moldova Gaz S.a
ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE
ALE UNEI FIRME
TEZA DE MASTERAT
CUPRINS
INTRODUCERE
Actualitatea temei reiese din faptul că economia de piață stabilește cerințele specifice pentru sistemul de gestiune a entităților economice, astfel încât, acestea au nevoie să deprindă răspunsuri rapide la schimbările din economia în care își desfășoară activitatea, pentru a putea asigura menținerea echilibrului financiar și îmbunătățirea continuă în conformitate cu schimbarea conjuncturii pieții.
Prin urmare, într-o economie de piață, entitatea economică își planifică desinestătător activitatea și perspectivele de dezvoltare, în funcție de cererea pentru produsele / serviciile sale. Totodată, la fel entitatea este răspunzătoare de indicatorii de profitabilitate și performanță financiară pe care și-i stabilește. În aceste condiții, în funcție de dezvoltarea din punct de vedere economic a entității depinde mărimea profitul acesteia, care este un indicator important al eficienței sale, izvorul surselor de existență.
O creștere a profitului creează bază financiară pentru punerea în aplicare a extinderii producerii de către entitate, îndeplinească obligațiilor sociale și satisfacerea nevoilor fondatorilor și angajaților. La fel, din contul profitului entitatea își onorează datoriile față de buget, față de creditori și alte entități / instituții.
În condițiile unei economii în continuă dezvoltare, orientarea entităților economice spre obținerea profitului este o condiție esențială pentru o afacere de succes.
Cu toate acestea, nu ar trebuie să se considere că profitabilitatea unei entități economice trebuie să fie doar în interesul exclusiv al acestora. Nu într-o măsură mai mică, în eficiența activității desfășurate de către entitățile economice sunt cointeresate: statul, băncile, investitorii, acționarii, deținătorii de acțiuni, etc., fiecare din ei având scopul său pentru care urmăresc profitabilitatea firmelor.
Analiza performanței financiare a unei entități economice (societăți comerciale) are un rol determinant în stabilirea strategiei de urmat.
În general, performanța este asociată cu doua procese cheie: managementul performanței și măsurarea acesteia. Managementul performanței este procesul autocuprinzător care tratează subiectul performanței și reflectă legătura dintre entitate și performanță, incluzând procese ca definiția strategiei, realizarea strategiei, procesul de training și măsurarea performanței; în acest caz măsurarea performanței apare ca un subproces al managementului performanței, care se concentrează în principal pe identificarea, urmărirea și comunicarea rezultatelor performanței prin utilizarea indicatorilor de performanță [41].
După cum se știe, performanța financiară se măsoară prin indicatorii absoluți ai profitului (care reprezintă, în sens general, diferența dintre venituri și cheltuieli) și prin indicatorii relativi ai rentabilității. La rândul său, profitul este definit ca excesul venitului companiei care provine din vânzarea de bunuri și servicii peste costul de producție și de comercializare a acestora.
Scopul tezei de master constă în prezentarea metodologiei de apreciere a performanței financiare a unei entități economice și de a propune măsuri concrete de îmbunătățire a acesteia. Prin urmare, autorul și-a propus spre realizare următoarele sarcini:
Definirea conceptului de performanță și a elementelor de performanță financiară;
Prezentarea indicatorilor calculați (și a formulelor de calcul) pentru aprecierea performanței financiare;
Prezentarea indicatorilor performanței financiare recunoscuți la nivel internațional;
Enumerarea și descrierea factorilor de influență asupra performanței financiare a entităților economice;
Analiza de ansamblu a performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A.;
Analiza performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în baza ratelor de profitabilitate;
Analiza performanțelor financiare în baza indicatorilor recunoscuți la nivel internațional;
Elaborarea de măsuri privind îmbunătățirea performanței financiare.
Pentru a exemplifica modalitatea determinării și aprecierii performanțelor financiare, autorul a utilizat date analitice a două entități economice, societăți pe acțiuni, ce-și desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, și anume:
Moldtelecom S.A.
MoldovaGaz S.A.
Moldtelecom este Operatorul Național de Telecomunicații din Republica Moldova cu servicii și produse de cea mai înaltă calitate. Întreprinderea de Stat Moldtelecom a fost înființată în 1993 ca urmare a restructurării sectorului de telecomunicații din Republica Moldova.
La 5 ianuarie 1999 Întreprinderea de Stat Moldtelecom a fost reorganizată în Societate pe Acțiuni, Statul fiind fondator și unic acționar [49].
În toți acești ani, Moldtelecom a depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea și diversificarea pieței de telecomunicații. Depășind sfera sa tradițională de activitate – telefonia fixă și îndreptându-se spre piața de telefonie mobilă, Moldtelecom a lansat la 1 martie 2007 operatorul de comunicații mobile în standard CDMA2000 – Unité, parte componentă a familiei Moldtelecom. Un alt serviciu bazat pe tehnologia CDMA și oferit de Moldtelecom este serviciul de telefonie fixă – Amplus, care are drept scop asigurarea accesului la serviciile de telecomunicații tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de localitate [49].
Combinația perfectă de tehnologii moderne și management flexibil contribuie la asigurarea clienților cu servicii de cel mai înalt nivel. Implementarea serviciilor Internet și transport date, telefonie mobilă, IP telefonie, VideoTelefonie, cartele preplătite tête-à-tête, Numărul Verde, Allodin ș a. sunt o dovadă în plus a intențiilor Moldtelecom de a promova și în continuare tot ce este actual și util, pentru a fi in pas cu cerințele pieței.
MoldovaGaz S.A. este entitatea care are următoarele genuri de activitate:
Importul, transportarea și livrarea gazelor naturale rusești angro și cu amănuntul; comercializarea gazelor lichefiate;
Efectuarea în termen a decontărilor pentru gazele naturale, îmbunătățirea situației financiare și asigurarea rentabilității complexului de gaze;
extinderea pieței de desfacere a gazelor naturale;
asigurarea tranzitului continuu de gaze naturale în terțe țări;
majorarea capacităților de producție și a volumelor de export gaze în direcția Balcani;
promovarea politicii investiționale, tehnice și de producție unice în cadrul complexului de gaze;
proiectarea și construirea gazoductelor și rețelelor ramificate, precum și modernizarea celor în funcțiune;
asigurarea fiabilității și exploatării fără pericol a gazoductelor și a utilajului aferent;
dirijarea efectivă a gazoductelor tranzitare și de distribuție, întreținerea tehnică a obiectelor de transportare gaze și controlul asupra consumului de gaze;
administrarea, coordonarea și controlul asupra activității societăților afiliate, acordarea asistenței juridice și organizatorice necesare, apărarea drepturilor și intereselor lor legitime;
achiziționarea și comercializarea producției tehnico-industriale și de larg consum. Activitatea comercială;
relații economice externe;
alte genuri de activitate permise de legislația în vigoare [48].
Autorul a ales aceste două entități nu în mod aleatoriu, ci intenționat după criteriul: profitul net obținut.
Prin urmare, Moldtelecom S.A. este societatea pe acțiuni care a înregistrat în anul 2012 și 2011 cel mai mare profit net din totalul societăților pe acțiuni înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepția companiilor de asigurări și băncilor comerciale), pe când MoldovaGaz S.A. este societatea care a înregistrat cea mai mare pierdere în anul 2012 din totalul societăților pe acțiuni (cu excepția companiilor de asigurări și băncilor comerciale) (cu toate că în anul înregistrat profit).
Alegerea a fost făcută pentru a putea face o diferențiere dintre performanța financiară a uneia din cele mai stabile din punct de vedere financiar entități și a uneia dintre cele mai slabe asigurate financiar entități.
Suportul metodologic care a servit la elaborarea prezentei teze de master este prezentat de lucrările autorilor ce au studiat subiectul performanței, printre care: Țiriulnicov N., Paladi V., Dumbravă M., Niculescu M., Lavette G., Flamholty E., Buglea A., Greuning H., Borlea S., Gruian C., Tangen S., etc.
Lucrarea are următoarea structură: Introducere, 3 capitole, Concluzii și Recomandări, Bibliografie, Anexe.
În Introducere autorul prezintă actualitatea studiului efectuat, scopul și sarcinile lucrării. În capitolul I sunt prevăzute aspectele teoretice aferente temei. Capitulul II este destinat prezentării materialului analitic privind aprecierea performanței financiare a două entități economice. Iar capitolul III – are sarcina de a enumera și descrie propunerile autorului privind îmbunătățirea performanței financiare a entităților economice. În Concluzii și recomandări – autorul generalizează studiul efectuat.
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND PERFORMANȚELE FINANCIARE
1.1. Definiții ale elementelor de performanță financiară. Indicatori calculați
Condițiile actuale de piață asigură reușita în afaceri doar celor care sunt orientați spre performanță.
Însă, mu ar fi corect să se vorbească despre performanță fără a avea criterii clare de măsurare și evaluare a acesteia. Preocuparea pentru introducerea în managementul companiei a unor indicatori clari de măsurare a performanței reprezintă elemente esențiale ale managementului modern [43].
În teoria și practica economico-financiară se utilizează atât singularul cât și pluralul categoriei de performanță. Se vorbește de performanța entității economice dar foarte des sunt analizate performanțele financiare ale entității (cum de altfel sună și tema prezentei teze de master).
Încercând să generalizeze problematica performanței, autorii români M. Niculescu și G. Lavalette definesc această noțiunie ca fiind “echilibrul instabil rezultat din evoluția conceptelor de eficiență și eficacitate” [33, p. 255].
Autorul consideră că cea mai facilă dar, totodată, și eficientă modalitate de reflectare a performanțelor unei întreprinderi este prin intermediul rezultatelor acesteia, indiferent dacă rezultatele sunt exprimate în mărimi absolute (profit) sau în mărimi relative (rentabilitate).
În sensul celor menționate mai sus performanța trebuie înțeleasă ca fiind capacitatea comportamentală a unui sistem de a înregistra un rezultat în limitele valorice a nivelelor de referință care să îl definească și comparabile cu realizări reprezentative din mediul economic.
Totuși, este necesar de remarcat faptul că formularea concluziilor în rezultatul determinării și evaluării performanțelor unei întreprinderi este destul de riscant; aceste investigații având mai degrabă un caracter aproximativ, deoarece, entitățile economice își desfășoară activitatea în condiții și împrejurări diferite. Însă, până la urmă, sistemul indicatorilor de performanță trebuie conceput pentru a satisface nevoia de informare a doua principale grupuri: investitori și manageri.
Conceptul de performanță a l companiei este des întrebuințat în literatură, dar este însă rar definit. Se trece l de multe ori la măsurarea l performanței, fără a se prezenta într-un mod clar ce anume se măsoară. l De asemenea se vorbește despre l diferite fațete ale l performanței (tehnică, operațională, l economică, financiară, l socială, ș.a.) fără a l fi clar precizată sfera l de cuprindere a acestora, l cum anume se contopesc l dând naștere l performanței globale l sau care sunt legăturile dintre ele.
O altă l problemă este cea a l confuziilor care se fac l datorită numărului mare l de noțiuni întrebuințate în definirea performanței: l productivitate, eficiență, eficacitate, l economicitate, rentabilitate, profitabilitate, l competitivitate, ș.a.
Realizând o scurtă căutare în literatura l microeconomică folosind l cuvântul cheie performanperformanță vom găsi l o multitudine de l articole și studii care l măsoară l performanța companiei sau evaluează impactul anumitor l factori asupra ei dar sunt l foarte puține studii l în care performanța l este l conceptualizată.
Spre exemplu, l în dicționarul explicativ al l limbii române, performanța l este definită ca fiind un rezultat (deosebit l de bun) obținut de cineva; o r lealizare deosebită într-un l domeniu de activitate [42]. l Această definiție, l deși are un l caracter general scoate în evidență l faptul că doar cei l care au realizări l deosebite față de competitori l sunt performanți l și l prin urmare nu poate l exista decât l un număr limitat de l companii l performante.
O abordare l mai precisă, la nivel l microeconomic, caracterizează l performanța ca fiind o stare de competitivitate a entității economice, atinsă printr-un nivel de l productivitate și eficacitate l care-i asigură o prezență durabilă l pe piață [33, p. 256]. Introducem aici în analiza noastră l concepte asupra cărora l vom reveni: productivitate și eficacitate. Cei doi autori, Niculescu și Lavette, echivalează l l deci l termenul l de performanță l cu l cel de l competitivitate, l cel de-al doilea l fiind mai des utilizat l în l ultima l l perioadă.
Profesorii C. Bărbulescu și C. Bâgu [12, p. 55] afirmă că l performanța este reprezentată l de l acel l nivel al l l celor mai bune l l rezultate l obținute. l Aceiași l l autori l l prezintă și l un model l al l unei l companii l l de înaltă l performanță l l care l are la l bază următorii l factori:
resursele l necesare l l producției (tehnice, l energetice, l materiale, l l umane, financiare);
procesele l de muncă l efectuate în l cadrul companiei;
latura organizatorică a întreprinderii (structura organizatorică și cultura companiei);
beneficiarii afacerii (stakeholders).
În concluzie l se poate l afirma că noțiunea l de performanță l la nivel microeconomic este strâns legată de alte l concepte cum sunt: l productivitatea, l eficiența, eficacitate, l economicitate și rentabilitate.
Performanța, până la urmă, reprezentând un concept mai cuprinzător decât productivitatea și rentabilitatea. Acesta include toate aspectele care țin de latura economică, operațională și comercială a companiei (costuri, flexibilitate, fiabilitate, responsabilitate în livrări, viteză și calitate) [28, p. 252].
Pentru o mai bună percepere a legăturii dintre productivitate, rentabilitate și performanță este prezentată figura de mai jos:
Fig. 1.1. Modelul celor 3 P (Productivitate, Profitabilitate, Performanță) [37, p. 43]
Se poate observa l legătura dintre cele 3 mărimi și l diferențele existente. Eficacitatea l și eficiența vizează l atât productivitatea cât și celelalte laturi ale l performanței fiind general aplicabile l tuturor obiectivelor l pe care compania l le are de atins. Modelul l celor trei P l prezintă o abordare integrativă a elementelor l performanței l identificate de diferiți l autori și l prezentate anterior și l ajută la înțelegerea l de unde „izvorăște l”, cum „ l se formează” l performanța l companiei l și care l sunt principalii l factori care l o l influențează.
Analizând toate l abordările performanței se l propune în cele ce urmează o opinie proprie asupra l tuturor conceptelor prezentate anterior, afirmându-se că o entitate economică este performantă dacă înregistrează în primul rând productivitate, care l reprezintă de fapt sursa inițială pe termen l lung a performanței. l Aceasta implică l consumarea eficientă a resurselor și îndeplinirea eficace l a obiectivelor l stabilite. Performanța nu l este însă asigurată l de productivitate, l deoarece aceasta l se referă l numai la partea l operaționalăa activității. Prin urmare, l performanța l depinde și de partea l financiară, de l prețurile la care l sunt achiziționate l resursele consumate (cheltuielile l totale) și prețurile l la care se vor vinde l produsele sau serviciile l realizate (veniturile totale). l Rezultatul diferenței l dintre acestea l măsurându-se de fapt prin l rentabilitatea l companiei. În funcție l de aceste considerente productivitatea își pune amprenta mai mult sau mai puțin asupra performanței. Mai mult decât l atât o rentabilitate ridicată, datorată unei l productivități ridicate l constituie o bază solidă a l performanței prezente l dar nu garantează l menținerea acesteia în viitor. Pentru păstrarea acestei stări l competitive l sunt necesare: calitatea și l responsabilitatea l în livrarea produselor l și prestarea l serviciilor, viteză l (scurtarea timpilor l de producție l și livrare), flexibilitate l pentru o adaptare l rapidă la l cerințele pieței, inovare.
Conform abordărilor date IAS/IFRS prin performanțe financiare se înțeleg veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale unei entități economice [5]. Informații despre aceste componente financiare sunt oferite în principal de Raportul de profit și pierderi (elaborat de către orice entitate economică, indiferent de structura organizatorico-juridică sau genul de activitate), iar o parte din anexele și notele explicative vin să completeze informațiile privind performanțele entității.
Standardele Naționale de Contabilitate conțin definiția performanței financiare, și anume: performanța financiară – reflectă relația dintre veniturile și cheltuielile entității prezentate în situația de profit și pierdere [4].
Potrivit Standardelor Naționale de Contabilitate, veniturile reprezintă – creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor [4].
Iar, cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieșiri, reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor [4].
Pe când, rezultatele financiare reprezintă profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune.
Fig. 1.2. Rezultatul financiar în funcție de nivelul veniturilor și cheltuielilor
[elaborat de autor]
Figura de mai sus evidențiază faptul că în funcție de mărimea veniturilor șu cheltuielilor înregistrare pe parcursul perioadei de gestiune de către entitatea economică, rezultatul financiar poate fi:
profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar, veniturile depășesc cheltuielile.
pierdere, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar, cheltuielile depășesc veniturile.
Analiza performanței financiare poate derula în funcție de două criterii:
În funcție de obiectivele care sunt urmărite în cadrul analizei performanței financiare:
analiză de ansamblu a performanței financiare;
analiza performanței financiare în baza ratelor de profitabilitate.
În funcție de sursele de informație utilizate de către analist la efectuarea analizei performanței financiare:
analiză simplă – care presupune efectuarea analizei prin preluarea datelor doar din Raportul de profit și pierderi;
analiză complexă – care presupune preluarea datelor pentru efectuarea analizei performanței financiare atât din Raportul de profit și pierderi, cât și din alte forme ale Raportului financiar.
Analiza de ansamblu a performanței financiare
Primul pas în analiza performanțelor financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a performanțelor financiare în cadrul căreia se va pune în evidență gradul de realizare a performanțelor pe diferite niveluri de activitate desfășurate de către entitatea economică iar apoi se va urmări evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora pe categorii de venituri, cheltuieli și rezultate pe baza informațiilor puse la dispoziție prin rapoartele financiare. Sporirea valorii unei astfel de analize necesită investigarea rapoartelor financiare pentru mai multe perioade de gestiune succesive.
În cadrul analizei de ansamblu a performanțelor financiare, indicatorii care sunt calculați și apreciași sunt:
Venituri din vânzări – evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o entitate economică în relație cu diferiți parteneri. Fiind un indicator de volum, veniturile reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin producția vândută), cât și volumul activității desfășurate de o firmă axată pe vânzări. Veniturile din vânzări poate fi majorată fie printr-un volum sporit al bunurilor vândute, fie prin creșterea prețurile practicate, fie prin ambele metode. Capacitatea entității de a schimba unul sau ambii factori va depinde de cererea pentru produsele entității, de poziția firmei în competiția în care s-a angajat precum și de circumstanțele oferite antreprenorului de mediul extern. Indicatorul dat este determinat explicit în cadrul rubricilor solicitate pentru prezentarea Raportului de Profit și Pierdere.
Costul vânzărilor – care cuprinde costurile directe și indirecte componente ale costului total al bunurilor și serviciilor realizate/comercializate de către entitatea economică.
Profitul brut reprezintă rezultatul obținut de o entitate economică din activitatea de bază, rezultat neinfluențat de volumul altor venituri operaționale. Acest indicator relevă în formă brută capacitatea activității de bază de a genera profit și se calculează potrivit formulei [38, p. 200]:
PB=Vv-Cv (1.1.)
unde:
PB – profit brut;
Vv – venituri din vânzări;
Cv – costul vânzărilor.
Rezultatul din activitatea operațională – reflectă performanța activității operaționale desfășurate de către entitatea economică și se calculează potrivit formulei [38, p. 202]:
Ro=PB + Alte Vo – CC – CGA – Alte Co (1.2.)
unde:
PB – profit brut;
Alte Vo – alte venituri operaționale;
Cc – cheltuieli comerciale;
CGA – cheltuieli generale și administrative;
Alte Co – alte cheltuieli operaționale.
Rezultatul din activitatea financiară – se determină ca diferență între veniturile activității financiare și cheltuielile activități financiare, adică [38, p. 202]:
RF = VF – CF (1.3.)
unde:
RF – rezultatul din activitatea financiară;
VF – venituri din activitatea financiară;
CF – cheltuieli ale activității financiare.
Atât profitul cât și pierderea din activitatea financiară pot fi interpretate favorabil respectiv nefavorabil, după caz, în funcție de oportunitățile de investire de care beneficiază entitatea economică la un moment dat și modul de a accepta sau nu finanțarea lor prin credit, astfel:
a) Dacă rezultatul financiar reprezintă un profit situația poate fi:
Favorabilă, deoarece sursele bănești disponibile au fost plasate eficient în activități de natură financiară obținând venituri care depășesc costurile de finanțare a exploatării.
Nefavorabilă atunci când rezultatul pozitiv se datorează neangajării în operațiuni de creditare pierzându-se astfel diverse oportunități de investiții.
b) Dacă rezultatul financiar reprezintă o pierdere situația poate fi:
Favorabilă atunci când rezultatul negativ de natură financiară este compensat de surplusul de efecte pe care l-a generat creditarea pentru activitatea operațională.
Nefavorabilă atunci când rentabilitatea investițiilor procurate prin creditare este sub nivelul costurilor ocazionate de creditare. Cu alte cuvinte se obține în această situație un efect de levier negativ iar creditarea a prejudiciat practic rezultatele exploatării.
Rezultatul din activitatea investițională – care reprezintă diferența dintre veniturile înregistrate aferent activității investiționale și cheltuielile investiționale suportate, și se calculează după formula [38, p. 210]:
RI = VI – CI (1.4.)
unde:
RI – rezultatul din activitatea investițională;
VI – venituri din activitatea investițională;
CI – cheltuieli ale activității investiționale.
Rezultatul excepțional reflectă fluxurile financiare din operațiuni excepționale. Aceste tip de operațiuni au un caracter întâmplător, acestea neputând fi luate în calcul pentru aprecierea performanțelor viitoare ale unei entități economice, atât datorită lipsei de regularitate în apariții cât și datorită sensului foarte alternant (profit/pierdere). Acest rezultat, la fel se determină prin diferența dintre veniturile și pierderile activității respective, după formula [38, p. 210]:
RE = VE – PE (1.5.)
unde:
RE – rezultatul din evenimente excepționale;
VE – venituri excepționale;
PE – pierderi excepționale.
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare – reflectă volumul rezultatului obținut de către entitatea economică și neinfluențat de mărimea impozitului pe venit. Formula de calcul este [38, p. 212]:
PPI = RO + RI + RF + RE (1.6.)
unde:
PPI – profit (pierdere) până la impozitare;
RO – rezultatul din activitatea operațională;
RI – rezultatul din activitatea investițională;
RF – rezultatul din activitatea financiară;
RE – rezultatul excepțional.
Profitul net (pierderea) este un indicator ce accentuează rezultatul final al activității unei entități economice după achitarea impozitului pe profit [38, p. 217]:
PN = PPI – Iv (1.7.)
unde:
PN – profit net (pierdere);
PPI – profit (pierdere) până la impozitare;
Iv – impozit pe venit.
Rata de autofinanțare – care reflectă capacitatea entității economice de a-și finanța activitatea din contul surselor proprii. Acest indicator se calculează după formula [38, p. 222]:
(1.8.)
unde:
– rata de autofinanțare (rata capitalului propriu);
– capital propriu;
– total pasive.
Acest indicator îndeplinește funcția de reducere a riscurilor (prin acoperirea riscurilor imprevizibile, dar în special acoperirea pierderilor viitoare) și funcția de responsabilizare an ceea ce privește plata asociaților sau acționarilor a dividendelor.
Analiza performanței financiare în baza ratelor de profitabilitate
Într-o abordare generală, performanțele unei entități reflectate prin metoda ratelor semnifică în mărime relativă contribuția indicatorilor de rezultate la exprimarea performanțelor financiare ale entității. Modalitatea cea mai relevantă de exprimare a acestor tipuri de performanțe constă în raportarea efectelor de natura profitului (rezultatelor) la eforturile financiare ocazionate de obținerea acestuia.
Măsurarea performanțelor financiare ale entității prin sistemul de rate reprezintă, prin urmare, o formă de măsurare sintetică a eficienței activității economice prin evaluarea raportului efect/efort și presupune utilizarea în acest sens a ratelor de rentabilitate.
În literatura de specialitate profitabilitatea unei firme poate fi definită ca „abilitatea firmelor de a genera câștig” [20, p. 385].
Într-o abordare a unor autori americani „profitabilitatea reprezintă rezultatul net al diverselor politici și decizii manageriale iar ratele de profitabilitate reprezintă rezultatul operațional net al efectelor combinate ale lichidității, managementului activelor și managementului datoriilor” [15, p. 81].
În opinia unor autori români ratele de profitabilitate mai sunt cunoscute sub denumirea de rate de marjă și se construiesc ca raport între rezultatele de natura profitului și venituri respectiv cheltuieli” [16, p. 134].
Într-o abordare a interpretărilor IFRS efectuate de renumiți autori, indicatorii de profitabilitate semnifică în sens general „un indiciu al modului în care marjele de profit ale unei societăți sunt asociate vânzărilor, capitalului mediu și capitalului propriu mediu” [27, p. 27].
După părerea autorului profitabilitatea reprezintă condiția esențială pentru a se asigura succesul afacerii entității economice și se măsoară prin rezultatele pozitive în urma comparării efectelor financiare cu eforturile financiare implicate.
Măsura profitabilității unei entități trebuie apreciată în funcție de răspunsurile la următoarele întrebări generale privind conceptele de profitabilitate / rentabilitate / creștere:
Orice activitate care este profitabilă este și rentabilă ?
Există activități care sunt rentabile și totuși nu înregistrează creștere economică ?
O companie care înregistrează creștere economica este și rentabilă ?
O companie care este rentabilă este și profitabilă ?
Exista entități care sunt profitabile și nu sunt rentabile ? [14, p. 21].
Răspunsul la aceste întrebări se poate obține în baza relației de incluziune a indicatorilor de profitabilitate / rentabilitate / creștere exprimată în figura de mai jos:
Fig.1.3. Relația între profitabilitate / rentabilitate / creștere [elaborat de autor]
Rezultă din figura de mai sus că nu orice activitate desfășurată de către entitățile economice care este profitabilă este și rentabilă. Adică, există activități profitabile dar nerentabile.
De asemenea nu orice activitate care se derulează în condiții de rentabilitate înregistrează și o creștere economică. Adică, pot exista activități rentabile dar care nu înregistrează creștere economică și deci care nu își majorează valoarea.
Dar este clar și evident că, orice entitate care înregistrează creștere economică de la o perioadă de gestiune la alta presupune faptul că aceasta desfășoară a activitate profitabilă și neapărat rentabilă.
Analiză ratelor de profitabilitate poate fi pusă în evidență prin următoarele categorii de rate:
ratele profitabilității comerciale;
ratele de rentabilitate [41].
În calculul și analiza indicatorilor de profitabilitate diverși utilizatori ai Rapoartelor financiare, dar mai cu seamă – managerii întreprinderii în cadrul elaborării Planului de afaceri. Aprecierea indicatorilor de profitabilitate oferă posibilitatea de a primi răspunsuri la următoarele întrebări:
Cât profit câștigă întreprinderea la un venituri din vânzări?
Care este nivelul profitabilitîții pe produs?
Ce profit obține întreprinderea la un leu active cu destinație de producție?
Care sunt cauzele principale care au cauzat devierea nivelului rentabilității și profitabilității?
Care sunt rezervele de majorare a nivelului rentabilității și profitabilității? [41].
Studierea acestora aspecte oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare informația necesară pentru aprecierea eficienței diferitor laturi ale activității entității economice, luarea deciziilor manageriale privind raționalitatea atragerii surselor împrumutate, formarea prețurilor, etc.
Indicatorii concreți calculați pentru aprecierea ratelor de profitabilitate sunt:
Rata profitabilității comerciale – care reflectă eficiența generală a activității entității economice, respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din veniturile din vânzări. Acest indicator se calculează după formula:
(1.9.)
unde:
– rata profitabilității comerciale (numită și rentabilitatea comercială);
– profit brut;
– venituri din vânzări.
O creștere a acesteia în dinamică reflectă o creștere a gradului de profitabilitate comercială și pe această cale se asigură condiții pentru o creștere a rentabilității activității și o creștere economică a valorii firmei. Analiza acesteia este foarte sensibilă la domeniul de activitate, mărimea entității economice, poziția acesteia pe piață și strategia adoptată de aceasta la un moment dat pe o piață. Chiar și în condițiile comparațiilor cu media pe ramură sau media sectorului aprecierea valorii acestor rate trebuie efectuată într-un cadru particular specific fiecărei entități în parte.
Din cele prezentate până acum este evident că există în mod clar o diferență între ratele de profitabilitate și cele care reflectă rentabilitatea activității unei entități (cu toate că unii economiști consideră aceste categorii de rate identice). Ambele categorii au rolul de a exprima performanțele financiare ale entității economice în mărimi relative (deoarece se calculează prin raporturi), ambele categorii reflectă eficiența activității (deoarece se determină ca raportul dintre efectele financiare și eforturile implicate).
Există totuși o diferență între cele două concepte, dată de relația de cauzalitate și incluziune dintre ele și anume:
ratele de rentabilitate reprezintă un factor de intercondiționare, o cauză pentru ratele de profitabilitate;
având în vedere cele de mai sus, ratele de rentabilitate se situează în avalul ratelor de profitabilitate, fiind incluse în sistemul general de rate ce exprimă profitabilitatea unei activități.
Rentabilitatea financiară – reflectă eficiența utilizării capitalurilor acționarilor și se determină ca raport între profitul net obținut de entitate și capitalul propriu astfel [38, p. 310]:
(1.10.)
unde:
– rentabilitatea financiară;
– profit net;
– capital propriu.
Importanța analizării acestui indicator rezultă cel puțin din următoarele considerente:
indicatorul arată gradul de alocare a fondurilor acționarilor în activitatea curentă, pe de o parte, precum și eficiența cu care firma angajează capitalul acționarilor în afaceri, pe de altă parte;
indicatorul reflectă rentabilitatea capitalului acționarilor constituind o măsură a capacității entității de a plăti dividendele cuvenite acestora;
indicatorul permite estimarea câștigurilor pe o unitate de capital investit în acțiuni sau profitul care revine proprietarilor pentru investițiile făcute în firmă.
Analiza ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii vizează:
Pentru acționari/investitori, o creștere a acestei rate devine stimulativă pentru participarea la creșterea capitalului social atât pentru acționarii existenți cât și pentru investitori. În acest mod aceștia „apreciază dacă investiția lor este justificată și vor continua să sprijine dezvoltarea entității prin aportul unor noi capitaluri sau prin renunțarea, pentru o perioadă limitată, la o parte din dividendele cuvenite”.
Pentru manageri, o creștere a ratei rentabilității capitalurilor acționarilor este de asemenea un obiectiv de atins deoarece doar în acest mod ei își pot păstra poziția și sunt susținuți de acționari în crearea de valoare pe viitor.
O comparație cu mediile pe domenii de activitate ale ratei rentabilității capitalului propriu este relevantă pentru evaluarea stării de rentabilitate a capitalurilor acționarilor.
Din analiza modelului multiplicativ de formare al rentabilității financiare se desprinde că o creștere a ratei marjei nete a profitului, a vitezei de rotație a activelor totale precum și o creștere a gradului de finanțare a activelor din surse proprii reprezintă factorii-căile principale de creștere a rentabilității financiare. Ca urmare fluctuațiile ratei capitalului propriu pot fi explicate printr-o analiză factorială pe cei trei factori menționați în cadrul modelului de analiză [19, p. 285].
Rentabilitatea economică (a activelor) – exprimă eficiența utilizării resurselor controlate de entitate la generarea de rezultate [38, p. 311]:
(1.11.)
unde:
– rentabilitatea economică (a activelor);
– profit până la impozitare;
– total active.
Analiza ratelor de rentabilitate economice vizează:
O creștere a acestora reflectă un management eficient al resurselor controlate de entitate cu implicații asupra creșterii viitoare de valoare a entității;
Aprecieri pertinente privind valoarea favorabilă sau nefavorabilă a ratelor de rentabilitate trebuie corelată cu mediile existente în ramura sau sectorul de activitate.
1.2. Indicatori ai performanței financiare recunoscuți la nivel internațional
Evaluarea unei entități sub aspectul performanței financiare, la o primă etapă, se poate efectua prin intermediul unui test fulger, recunoscut la nivel internațional. În acest sens se calculează două poziții a câte doi indicatori, și anume:
Stabilitatea financiară reflectă potențialul economic și soliditatea financiară a unei entități economice, obținută în rezultatul analizării unui ansamblu de factori cantitativi, și presupune calculul a următorilor doi indicatori:
Rata de autofinanțare – care reflectă capacitatea entității economice de a-și finanța activitatea din contul surselor proprii. Acest indicator se calculează după formula [44]:
(1.12.)
ude:
– rata de autofinanțare (rata capitalului propriu);
– capital propriu;
– total pasive.
Acest indicator măsurând gradul de finanțare din contul capitalului propriu, îndeplinește funcția de reducere a riscurilor (prin acoperirea riscurilor imprevizibile, dar în special acoperirea pierderilor viitoare) și funcția de responsabilizare an ceea ce privește plata asociaților sau acționarilor a dividendelor. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât este mai mare validitatea ei, și invers. Totuși, un contra-argument este faptul că o ponderea prea mare a acestuia generează o rentabilitate financiară scăzută. Pragul critic este de 8%, atunci când entitatea îl înregistrează trebuie să își dea seama că e timpul unei reorganizări sau a unei infuzii de capitaluri proprii [44].
Durata de rambursare a datoriilor – care reflectă durata în ani pe parcursul cărora entitatea va fi capabilă să-și onoreze totalitatea datoriilor și se calculează după formula [44]:
(1.13.)
unde:
– durata de rambursare a datoriilor;
– total datorii;
– cash flow.
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât durata de rambursare a datoriilor este ,ai mare.
Profitabilitatea, care presupune calculul a următorilor doi indicatori:
Rentabilitatea activelor – care reflectă capacitatea entității economice de a genera profit din contul activelor utilizate. Acest indicator se calculează după formula [44]:
(1.14.)
unde:
– rentabilitatea activelor;
– profit până la impozitare;
– total active.
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât este mai mare și capacitatea entității economice de a genera profit.
Rata cash flow – care reflectă capacitatea entității economice de a-și transforma veniturile în lichidități și se calculează după formula [44]:
(1.15.)
unde:
– rata de cash flow;
– cash flow;
– total venituri.
Cu cât acest indicator este mai mare cu atât capacitatea entității economice de a transforma veniturile în lichidități este mai mare.
Pentru fiecare entitate economică, acești indicatori ai performanței financiare pot fi determinați în baza informației conținute în Raportul financiar (și anume: în Bilanțul contabil și în Raportul de profit și pierderi).
Iar pentru a aprecia, într-un final, nivelul performanței financiare a entităților economice, se propune utilizarea informației din următorul tabel:
Tabelul 1.1. Indicatori de relevanță pentru aprecierea performanței financiare [44]
În baza acestui tabel, fiecare entitate economică poate fi repartizată pe o scală de la 1 (= excelent) la 5(=inadecvat).
Este evident faptul că cu cât mai aproape indicii de stabilitate financiară și profitabilitate se vor afla de coeficientul 1, cu atât mai performantă din punct de vedere financiar poate fi considerată entitatea economică, și viceversa, cu cât mai aproape vor fi indicii de stabilitate financiară și profitabilitate de coeficientul 5, cu atât mai mediocră din punct de vedere financiar poate fi considerată entitatea economică.
Analizând diferite surse de specialitate, autorul ajunge la concluzia că principalele elemente care influențează performanța financiară a entității economice se referă la standardele de performanță și comportament, la felul în care sunt priviți și tratați clienții și furnizorii (serviciile către clienți), cultura organizațională, etc.
Relația cauzală existentă între factorii culturali primari și cei secundari și influenta lor asupra performanțelor financiare este prezentată în figura următoare:
Fig. 1.4. Performanțele financiare sub influența dimensiunilor culturale [elaborat de autor, adaptat după 26, p. 51]
În urma cercetărilor întreprinse autorul ajunge la următoarele concluzii:
serviciul către clienți, indiferent de genul de activitate al entității economice, are cel mai important impact asupra performanțelor financiare;
elementele culturii organizaționale nu au un impact egal, aici destul de simțitoare sunt forma organizatorico-juridică; tipul de proprietate, genul de activitate, etc.;
practicile legate de managementul resurselor umane și de comunicare organizaționala afectează simțitor performanțele financiare ale firmei, deoarece unul din variabilele performanțelor este și calitatea muncii prestate de către angajați. Dacă angajații entității economice sunt bine tratați de câtre entitate, ei vor aplica un tratament identic; totodată, practicile pozitive ale managementului resurselor umane va îmbunătăți responsabilitatea socială a angajaților, felul în care aceștia se raportează la comunitatea locală;
standardele de comportament și serviciul către clienți sunt influențate de sistemul de comunicare din cadrul entității economice [37, p. 35].
Până la urmă, managerii trebuie să-și reorienteze politicile și strategiile spre oferirea celor mai bune tratamente clienților și angajaților. Pentru acestea ei trebuie să se implice ferm în procesul schimbărilor organizaționale ce se impun. Un obiectiv important al acestora ar trebui să îl constituie identificarea fiecărui angajat, a subdiviziunilor organizatorice, cu firma însăși (să fie părți integrante, să fie active, să se implice direct în acțiunile întreprinse și procesele existente [50].
Nu ar fi corect sugerarea managerilor ideea de a ignora ceilalți factori culturali, însă ar fi mai eficient dacă cele mai multe resurse ar putea fi alocate pentru obiectivele și strategiile legate de factorii culturali principali care au un impact direct asupra performantelor financiare.
1.3. Factorii de influență asupra performanței financiare a entităților economice
În cadrul unei analize și evaluări globale a factorilor care influențează activitatea și performanțele unei entități economice o atenție deosebită trebuie acordată factorilor endogeni (interni) și factorilor contextuali.
Fiecare din acești factori endogeni poate exercita fie o influență pozitivă fie una negativă asupra activității entității economice.
Totalitatea factorilor interni de influență asupra performanței financiare se prezintă în figura de mai jos:
Fig.1.5. Factorii endogeni ai entității economice [45]
Proprietarul entității economice, poate1 fi, o persoana sau un grup de persoane care joacă un rol important în fixarea 1 opțiunilor strategice, adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii corespunzătoare. Deținând puterea 1economică în cadrul entității economice, proprietarul, urmărește1 adoptarea unor obiective performante1 și urmărește realizarea acestora punând1 în1 folosul întreprinderii pregătirea sa managerială și 1întregul său potențial de întreprinzător.
Managementul firmei reprezintă un alt1 factor determinant în1 obținerea unor performanțe superioare și asigurarea perenității 1entității economice. 1 Realizarea unui management la nivel superior presupune 1existența unei echipe de conducere și a unui corp de manageri pe toate verigile1 organizatorice și nivelurile ierarhice, cu o înaltă pregătire tehnică și economică, care, prin calitățile, 1cunoștințele, aptitudinile1 și deprinderile lor, 1să asigure realizarea unui proces de management strategic eficient și adoptarea pe aceasta bază1 a unor strategii1 adecvate performante sau care să permită asigurarea viabilității economice.
Dimensiunea întreprinderii, influențează asupra obiectivelor fixate, a felului strategiei și amploarea acesteia. O entitate economică de dimensiuni mari comparativ 1cu una de mici dimensiuni, are o anvergură mai mare a 1activităților, având la dispoziție un volum de resurse mai ridicat și posibilități de a primi credite mult mai mari, 1ca urmare a1 garanțiilor 1pe care le oferă, ea având însă o inerție mai mare față de schimbare.
Complexitatea organizației, de asemenea factor endogen, concretizata în numărul de subunități existente, numărul produselor sau al 1serviciilor executate. Este și un factor de stabilitate sub1 raport concurențial 1și oferă posibilitatea 1realizării unui volum important de beneficii, 1ca rezultat al efectelor1 economice favorabile de1 scară, de experiență, de anvergură. La o organizație complexă 1strategia adoptata cuprinde opțiuni ample, capabile să1 genereze efecte economice 1și tehnice superioare.
Pe de altă parte, în cazul 1unei complexități prea mari 1se poate ivi pericolul apariției cheltuielilor suplimentare de complexitate, 1cu efecte negative, greutăți în coordonarea activităților, 1existând pericolul 1amplificării manifestărilor de birocratism.
Înzestrarea tehnică și tehnologiile folosite1 influențează prin starea și nivelul lor asupra performanțelor entității economice. 1Cu cât entitatea dispune de o 1înzestrare mai1 buna tehnică și de tehnologii mai performante, cu atât gradul ei de competitivitate pe piețe1 este mai mare și rezultatele 1obținute mai 1bune.
Dispersia teritorială a 1subdiviziunilor organizatorice exercită o puternică influență asupra strategiei, în mod deosebit la 1entitățile economice mari care1 dispun de1 subunități de producție, filiale sau 1sucursale cu amplasamente teritoriale1 diferite, în țară sau în străinătate. În aceste condiții1 se impun1 adoptarea unor strategii speciale, cum sunt strategiile de anvergură geografică sau de mondializare, care, 1 bine puse la punct 1și corect operaționalizate, pot asigura avantaje economice. 1 Gradul de dispersare1 teritoriala pune problema unei1 judicioase repartizări a resurselor, luarea în considerație a particularităților piețelor de 1către unitățile dispersate și o bună conducere și organizare de la centru a acestor subdiviziuni organizatorice.
Un factor endogen de o deosebită importanță sub raport strategic1 îl constituie potențialul uman de care dispune orice entitate economică, cuprinzând atât personalul1 care lucrează în cadrul acesteia cât și 1colaboratorii săi, care participă la activitatea1 entității economice. Numărul și calitatea 1personalului sub aspectul 1profesiunii, al calității cunoștințelor, al capacității de muncă și al gradului de motivare 1influențează asupra bunei realizări a procesului de conducere strategică.
În 1condițiile 1unui mediu1 puternic concurențial, potențialul informațional al entității economice și creșterea acestuia capătă1 o importanță strategică tot mai mare. Un bun potențial informațional trebuie1 să asigure1 conducerii entității economice felul și volumul informațiilor necesare de natură1 tehnică, economică, juridică etc. 1 pentru o bună1 fixare a obiectivelor și a strategiei și pentru buna1 cunoaștere a mediului concurențial 1și valorificarea oportunităților care se prezintă [34, p. 35].
Starea economica a 1entității1 economice și cunoașterea 1în orice moment a acesteia sub raportul modului de folosire a resurselor1 și a rezultatelor obținute, reprezintă punctul de plecare în evaluarea 1alternativelor strategice pentru viitor și adoptarea și punerea1 în aplicare a celei mai bune alternative1 strategice. În funcție de starea 1economică se adoptă, după caz, 1strategii de creștere, de stabilizare sau de redresare, opțiunile și obiectivele strategice care 1se impun.
Trebuie menționat că o stare economică bună a entității 1economice creează o imagine bună a entității, 1atât pentru institutele 1și persoanele din afară, interesate în activitatea entității (investitori, furnizori, clienți, 1 instituții de credit, 1autorități locale), cât și pentru persoanele din interiorul entității interesate direct de prosperitatea1 firmei.
Astfel, un factor determinant asupra strategiilor economice îl reprezintă cultura organizaționala. Adoptarea 1obiectivelor strategiilor, politicilor de realizare 1a acestora și a modului operativ de punere în aplicare a opțiunilor strategice trebuie să 1se țină seama și să valorifice la maximum componentele culturii1 organizaționale.
Succesul unei strategii1 depinde în mare măsură de valorile comune ale culturii organizaționale, privind de exemplu, 1atitudinea față de reducerea costurilor, privind disciplina în muncă, grija manifestată față de clienți, etc. 1cât și normele de comportament ale grupurilor de persoane din cadrul entității economice, cum ar fi, de 1exemplu, 1 răspunsul prompt al salariaților la cererile clienților, atragerea executanților în discutarea și adoptarea deciziilor, promptitudinea conducerii de a recompensa personalul 1cu rezultate1 deosebite și de a 1sancționa1 pe cei 1ce nu se încadrează în spiritul culturii organizaționale [32, p. 78].
CAPITOLUL II. ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE ALE MOLDTELECOM S.A. ȘI MOLDOVAGAZ S.A.
2.1. Analiza de ansamblu a performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A.
Pentru a exemplifica modalitatea determinării și aprecierii performanțelor financiare, autorul a utilizat date analitice a două entități economice, societăți pe acțiuni, ce-și desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, și anume:
Moldtelecom S.A.
MoldovaGaz S.A.
Autorul a ales aceste două entități nu în mod aleatoriu, ci intenționat după criteriul: profitul net obținut. Prin urmare, Moldtelecom S.A. este societatea pe acțiuni care a înregistrat în anul 2012 și 2011 cel mai mare profit net din totalul societăților pe acțiuni înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepția companiilor de asigurări și băncilor comerciale), pe când MoldovaGaz S.A. este societatea care a înregistrat cea mai mare pierdere în anul 2012 din totalul societăților pe acțiuni (cu excepția companiilor de asigurări și băncilor comerciale) (vezi Tabelul 1.1.) (cu toate că în anul înregistrat profit). Alegerea a fost făcută pentru a putea face o diferențiere dintre performanța financiară a uneia din cele mai stabile din punct de vedere financiar entități și a uneia dintre cele mai slabe asigurate financiar entități.
Tabelul 2.1. Profitul net (pierderea netă) înregistrat de către Moldtelecom S.A.
și MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după 39]
(lei)
La prima etapă, în cadrul analizei de ansamblu a performanței financiare a Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A., se vor utiliza datele analitice preluate din raportul financiar al acestor societăți (informație conținută pe site-ul Comisiei Naționale a Pieței Financiare [39]) (Anexa 3, 4, 5, 6). Prima tabel ce se va întocmi se referă la indicatorii de bază înregistrați de către Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. pe parcursul anilor 2011 și 2012:
Tabelul 2.2. Aprecierea indicatorilor de bază înregistrați de către Moldtelecom S.A.
în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 4, 6]
(lei)
Datele din tabelul de mai sus relevă o diminuare considerabilă a profitului brut obținut de către Moldtelecom S.A. în anul 2012 față de anul 2011. Acesta se diminuează de la 458886837 lei în anul 2011 la 413634846 lei în anul 2012, adică o scădere în mărime de 45251991 lei. Această diminuare a profitului brut este influențată de factorul costul vânzărilor, care majorându-se cu 87059273 lei a condus la diminuarea indicatorului rezultativ cu aceeași sumă. Cu toate că factorul cu influență directă se majorează în dinamică (veniturile din vânzări: de la 2238624330 lei în anul 2011 la 2280431612 lei în anul 2012) totuși, această majorarea nu a reușit să estompeze influența negativă a costului vânzărilor.
La această etapă a analizei se mai poate observa că Moldtelecom S.A. a înregistrat în anul 2012 costuri neargumentate, adică costuri neacoperite de veniturile din vânzări. Dat fiind faptul că orice leu investit într-o activitate trebuie să genereze beneficii economice, entitatea trebui să asigure ca majorarea costului vânzărilor să conducă la un ritm mai înalt al creșterii vânzărilor. În cazul Moldtelecom S.A. situația este opusă: costul vânzărilor înregistrează un ritm de creștere în mărime de 1,04 (1866796766 lei / 1779737493 lei); iar veniturile din vânzări un ritm de creștere în mărime de 1,01.
În acest caz, entitatea ar trebui să revizuiască politica de prețuri și costul serviciilor oferite.
În continuare se prezintă analiza acelorași indicatori de bază, doar că înregistrași de către MoldovaGaz S.A. pe parcursul anilor 2011 și 2012, prezentată într-un tabel elaborat în baza datelor analitice conținute în rapoartele financiare ale acesteia pentru anii respectivi:
Tabelul 2.3. Aprecierea indicatorilor de bază înregistrați de către MoldovaGaz S.A.
în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3, 4]
(lei)
O situație opusă se urmărește în cazul MoldovaGaz S.A. Profitul brut al acesteia se majorează în anul 2012 față de anul 2011. Acesta se majorează de la mărimea negativă de -29845598 lei în anul 2011 la 87637778lei în anul 2012, adică o majorare în mărime de 117483376 lei. Această majorarea a profitului brut este influențată de factorul cu influență directă, și anume veniturile din vânzări, majorarea cărora în dinamică cu 637110664 lei au favorizat și majorarea profitului brut cu aceeași sumă. Pe când, factorul cu acțiune indirectă a influențat în mod negativ asupra mărimii totale a profitului brut, mărimea acestuia cu 519627288 lei au condus la diminuarea profitului brut cu aceeași sumă.
Încă un aspect pozitiv în această situație este că ritmul de creștere al veniturilor din vânzări ale MoldovaGaz S.A. depășește ritmul de creștere al costului vânzărilor (1,12 > 1,10).
În figura de mai jos se reflectă dinamica profitului brut ale celor două entități supuse analizei.
Fig. 2.1. Dinamica profitului brut înregistrat de către Moldtelecom S.A.
și MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3,4,5,6]
Următorii indicatori calculați pentru aprecierea de ansamblu a performanței financiare a entităților economice se referă la rezultatul din activitatea operațională. În acest sens se elaborează următoarele tabele.
Tabelul 2.4. Aprecierea rezultatului din activitatea operațională înregistrat de către Moldtelecom S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 4, 6]
Știindu-se din practica analitică că pozitivă se apreciază situația când profitul brut deține cota de minimum 130%-140%, și urmărindu-se informația din tabelul de mai sus, se poate aprecia drept pozitivă cota ce o deține profitul brut înregistrat de către Moldtelecom S.A. atât în anul 2011, cât și în anul 2012. Plus la aceasta se mai vizualizează că dinamica ponderii profitului brut este în creștere, fapt care se esplică prin aceea că Moldtelecom S.A. acordă o atenție deosebită majorării încasărilor din activitatea de bază, dar totodată diminuării cheltuielile operaționale. Autorul afirmă acest lucru deoarece se observă:
majorarea în dinamică a altor venituri operaționale, cu 17208153 lei în anul 2012 față de anul 2011;
diminuarea în dinamică a cheltuielilor generale și administrative, cu 13832735 lei în anul 2012 față de anul 2011.
Cu toate acestea, cheltuieile comerciale continuă să se augmenteze, însă, majorarea acestora nu poate fi apreciată negativ, chiar dacă conduc la diminuarea rezultatului din acticitatea operațională, deoarece, orice entitate, în condiții de concurență trebuie să asigură recunoașterea firmei sale pe piață.
În tabelul de mai jos se reflectă aprecierea rezultatului din activitatea operațională înregistrat de către MoldovaGaz S.A. pe parcursul celor doi ani supuși analizei:
Tabelul 2.5. Aprecierea rezultatului din activitatea operațională înregistrat de către MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3, 5]
Din tabel se observă că în anul 2011 entitatea economică înregistrează o cotă a profitului brut în totalul rezultatului din activitatea operațională în mărime de 22,82%. Cu toate că în anul 2011 MoldovaGaz S.A. nu a reușit să asigure cota minimă suficientă pentru profitul brut în totalul rezultatului din activitatea operațională, în anul realizat a mărime a acestuia cu mult mai mare decât minima de suficiență, deoarece în anul 2012 mărimea acestuia este de 87637778 lei, sau 540,87% din totalul rezultatului din activitatea operațională.
În comparație cu Moldtelecom S.A., MoldovaGaz S.A. a reuși să înregistreze dinamici pozitive de diminuare a cheltuielilor activității de bază, și anume:
cheltuielile comerciale se diminuează în anul 2012 față de anul 2011 cu 12935732 lei;
alte cheltuieli operaționale, la fel, se diminuează în anul 2012 față de anul 2011 cu 20094485lei.
Totuși, entitatea trebuie să acorde o deosebită atenție mărimii și dinamicii cheltuielilor generale și administrative, deoarece acestea s-au majorat considerabil, de la 43742730 lei în anul 2011 la 48298160 lei în anul 2012, ceea ce semnifică o creștere cu 331,53% o cotei lor în totalul rezultatului operațional în anul 2012 față de anul 2011.
Pentru o simplă percepere a ritmului de majorare (diminuare) a rezultatului actvitiății operaționale înregsitart de către cele două entități economice în baza datelor analitice ale cărora se examinează metodologia aprecierii performanței financiare, se popune elaborarea următoarei figuri:
Fig. 2.2. Dinamica rezultatului din activitatea operațională înregistrat de către Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012
[elaborat de autor, adaptat după Anexa 3,4,5,6]
O altă categorie de indicatori apreciați în cadrul analizei de ansamblu a performanței financiare sunt indicatorii de profit:
– profit (pierdere) până la impozitare;
– profit net (pierdere).
Calculul profitului (pierderii) până la impozitare pentru Moldtelecom S.A. cu elucidarea factorilor de influență se prezintă în următorul tabel:
Tabelul 2.6. Aprecierea profitului până la impozitare înregistrat de către Moldtelecom S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 4, 6]
Tabelul de mai sus sugerează informația privind diversitatea activității desfășurate de către Moldtelecom S.A. Din cele 100% a profitului până la impozitare, cota maximă este deținută de către rezultatul din activitatea operațională (atât în anul 2011 – 89,47%, cât și în anul 2012 – 106,02%).
Acestea este urmat, în anul 2011 de rezultatul din activitatea financiară, care a înregistrat o cotă de 7,48%. Mărimea acestui indicator cunoaște în anul 2012 o situație complet opusă, mărimea acestuia fiind una negativă a înregistrat o cotă de -9,17%.
Rezultatul din activitatea de investiții a înregistrat în anul 2011 o cotă de 3,04% și aproximativ neschimbată îi rămâne cota în anul 2012.
Rezultatul excepțional este nul, deoarece, Moldtelecom S.A. nu a suportat nici în anul 2011 nici în anul 2012 pierderi excepționale, și respectiv în a obținut venituri excepționale.
În continuare se prezintă aceeași analiză pentru MoldovaGaz S.A.:
Tabelul 2.7. Aprecierea profitului până la impozitare înregistrat de către MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3, 5]
În cazul MoldovaGaz S.A. se urmărește aceeași diversificare a activității desfășurate ca și în cazul Moldtelecom S.A., doar cu nu atât de îmbucurătoare.
Cota maximă în totalul profitului până la impozitare din anul 2011, rezultatul din activitatea financiară este acel factor care a deținut cota maximă, adică este acel factor, care până la urmă, în cea mai mare măsură a contribuit la înregistrarea unei mărimi pozitive a profitului până la impozitare, fapt ce deloc nu se apreciază pozitiv.
Acesta este urmat de rezultatul din activitatea de investiții, ce deținea în anul 2011 cota de 68,26%.
Ambele rezultate analizate sunt provenite din activități, mărimea cărora depinde în mare parte de factorii interni. Prin urmare, rezultă că, MoldovaGaz S.A. nu a reușit să asigure o eficientă gestionare a resurselor sale care i-ar fi garantat înregistrarea unei mărimi pozitive a rezultatului din activitatea operațională.
O situație complet opusă dar și destul de nefavorabilă este înregistarea unei pierderi până la impozitare, de data aceasta sub influența unui singur factor cu influență negativă – rezultatul din activitatea operațională, care s-a diminuat în anul 2012 față de anul 2011 cu 338546749 lei. Rezultatul pozitiv, însă, din activitatea operațională (16203113 lei) a fost prea mic pentru a putea acoperi influența negativă a rezultatului din activitatea financiară.
Prin urmare, entitatea trebuie să implementeze măsuri ce i-ar asigura un ritm mai mare de creștere a rezultatului excepțional, care ar fi capabil să acopere pierderile suportate de către aceasta în rezultatul acelor activități ce nu depind întru totul de MoldovaGaz S.A. dar sunt dictate în mare parte de condițiile și cerințele pieții.
În figura de mai jos se generalizează informația privind profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare înregistrat de către MoldovaGaz S.A. și Moldtelecom S.A. în ultimii 2 ani de activitate:
Fig. 2.3. Dinamica profitului (pierderii) până la impozitare înregistrat de către Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012
[elaborat de autor, adaptat după Anexa 3,4,5,6]
Unul din cei mai importanți indicatori urmăriți de către investitori, creditori, manageri este profitul net, care arată mărimea veniturilor ce rămâne la dispoziția entității economice după scăderea tuturor cheltuielilor și achitarea impozitului pe venit.
În figurile de mai jos se reflectă mărimea și dinamica profitului net înregistrat de către Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. pe parcursul anilor 2011 și 2012:
Fig. 2.4. Dinamica profitului net înregistrat de către Moldtelecom S.A.
și MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3,4,5,6]
Pentru nici una din entitățile analizate situația nu poate fi apreciată pozitiv, deoarece se știe din practica analitică, că mărimea profitului trebuie să fie una pozitivă și să se majoreze în dinamică.
Pe când în cazul Moldtelecom S.A. se urmărește o mărime pozitivă a acestuia, însă o dinamică de scădere de la 202165002 lei în anul 2012 față de anul 2011.
Iar în cazul MoldovaGaz S.A. se observă că și mărimea acestui indicatori nu are o valoare pozitivă în anul 2012 (-174365497) și dinamica este una în scădere, acesta diminuându-se de la 52361404 lei în anul 2011 la -174365497 lei în anul 2012.
Pentru a putea formula o concluzie finală referitor la indicatorii calculați pentru aprecierea de ansamblu a performanței financiare a MoldovaGaz S.A. și Moldtelecom S.A. se vor elabora următoarele figuri, care au ca scop generalizarea informației cu privire la indicatorii absoluți ai profitului:
Fig. 2.5. Dinamica indicatorilor absoluți ai profitului înregistrați de către Moldtelecom S.A.
în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 4, 6]
Fig. 2.6. Dinamica indicatorilor absoluți ai profitului înregistrați de către MoldovaGaz S.A.
în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3, 5]
Deci, pentru ambele entități este practic caracteristică aceeași situație, cu unele deosebiri:
pentru Moldtelecom S.A.: nivelul profitului brut a fost diminuat cu influența negativă a rezultatului din activitatea operațională (condiționat de mărimi înalte a cheltuielilor operaționale paralel cu mărimi scăzute a veniturilor), fapt ce a condiționat o mărime relativ scăzută a profitului până la impozitare (care la rândul său a mai fost influențat pozitiv și de rezultatele din celelalte activități obținute);
pe când în cazul MoldovaGaz S.A. – mărimea pozitivă a profitului brut (în anul 2012) a fost diminuată cu influențele negative ale cheltuielilor activității operaționale, astfel încât, mărimea profitului până la impozitare este deja negativ, deoarece conține, pe lângă influența rezultatului din activitatea operațională și influențele negative a rezultatelor din celelalte activități.
Până la urmă, profitul net obținut atât de către MoldovaGaz S.A. cât și de către
Moldtelecom S.A. este în descreștere.
Principala problemă cu care se confruntă Moldtelecom S.A. este ineficiența gestionării și alocării resurselor în activitatea de bază desfășurate. Cu toate că aceasta înregistrează mărimi pozitive ale indicatorilor calculați, dinamica de scădere a acestora se va răsfrânge negativ asupra rezultatelor din următorii ani.
Iar problema entității MoldovaGaz, este deja nu ineficiența gestionării resurselor (pentru că la acest capitol entitatea se caracterizează pozitiv) ci nivelul prea înalt al cheltuielilor activității operaționale, precum și consecințele pe care le suportă ca deviere a cursului valutar.
Prin urmare, Moldtelecom S.A. trebuie să acorde atenție sporită eficientizării activității sale, iar MoldovaGaz S.A. să eficientizeze cheltuielile operaționale dar și să țină sub control plățile și încasările în valută străină.
2.2. Analiza performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în baza ratelor de profitabilitate
Deoarece, studierea profitului entităților Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în mărimi absolute nu constituie decât o etapă preliminară a analizei performanței financiare, pentru relevanța raționamentului este necesară raportarea acestuia la alți indicatori, ratele rezultate furnizând informații cu semnificații economico-financiare complexe.
Analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate este un instrument utilizat cu succes de cei care doresc valorificarea rezultatelor și a potențialului entității economice față de alți investitori. Analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate propune unele judecăți asupra sănătății financiare a entității economice pornind de la situația ”punctelor forte” și a ”punctelor slabe” ale gestiunii financiare. Prin ea se pot aprecia riscurile trecute, prezente și viitoare ce decurg din situația financiară, precum și performanțele acesteia, oferind acele soluții pentru diminuarea riscurilor și îmbunătățirea rezultatelor.
Analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate este scopul final al analizei financiare orientate spre utilizatorii săi: managerul firmei, salariații, investitorii, fiecare apreciind diferit riscurile, potrivit poziției sale în firmă.
Analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate are un rol deosebit în activitatea practică prin faptul că oferă o bază de date și informații cu diverse utilizări, cum ar fi: orientarea deciziilor de finanțare și de distribuire a dividendelor; deciziilor de investiții; elaborarea previziunilor financiare; evaluarea acțiunilor firmei pe piața de capital; evidențierea disfuncționalităților în situația financiară și a performanțelor entității economice; prezintă perspectivele probabile de evoluție a entității economice și propune acțiuni de întreprins pentru ameliorarea și / sau redresarea situației și a performanțelor entității economice.
Pentru investitorii actuali și pentru cei potențiali, analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate este un mijloc prin care se poate obține o cunoaștere obiectivă și oportună a modului cum sunt sau pot fi fructificate în viitor alocările (investițiile) lor. Altfel spus, analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate are rolul de a verifica dacă activitatea entității economice este suficient de rentabilă pentru a genera venituri care îi vor permite remunerarea investițiilor de capital și rambursarea lor.
Analiza performanțelor financiare în baza ratelor de profitabilitate pentru Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A., efectuată în baza datelor analitice cuprinse în rapoartele financiare ale acestora, are următoarele obiective generale:
evidențierea disfuncționalităților în performanța entităților economice;
identificarea cauzelor dificultăților prezente sau viitoare;
prezentarea perspectivelor de evoluție ale entității economice și propunerea unor acțiuni pentru ameliorarea sau redresarea situației financiare a entității.
În acest sens, se trece la analiza propriu-zisă a ratelor de profitabilitate:
Tabelul 2.8. Aprecierea performanței financiare în baza ratelor de profitabilitate înregistrate de către Moldtelecom S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 4, 6]
Aceeași informație poate fi prezentată grafic cu ajutorul unei diagrame:
Fig. 2.7. Dinamica indicatorilor de profitabilitate înregistrați de către Moldtelecom S.A.
în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 4, 6]
Situația entității Moldtelecom S.A. nu este deloc una satisfăcătoare. Chiar din figură se vizualizează dinamica în descreștere a indicatorilor de profitabilitate.
Rrata profitabilității este într-o descreștere simțitoare mai ales în anul 2013 față de anul 2011, scăzând de la 20,5% în 2011 la 1,72% în 2013.
Deoarece se știe că de profitabilitatea entități depinde este sau nu acesta rentabilă, se urmărește că, după cum în descreștere se află profitabilitatea entității, tot în descreștere se găsește și rentabilitatea financiară. Aceasta s-a diminuat de la 4,7% în anul 2011 la 2,65% în anul 2012. Parcă o diminuare nu atât de semnificativă, la prima vedere, însă dacă această dinamică se va racorda la valoarea în lei pe care entitatea a pierdut-o din cauza diminuării, situația ar părea mult mai complicată, pentru eficiența cu care au fost utilizate în anul 2012 resursele proprii de finanțare a scăzut considerabil față de eficiența cu care au fost acestea utilizate în anul 2011.
În aceeași direcție se modifică și rentabilitatea economică. Scade de la 3,71% în anul 2011 la 2,39% în anul 2012. Această dinamică înseamnă că în cadrul Moldtelecom S.A. a scăzut și eficiența utilizării activelor, adică dacă în anul 2011, Moldtelecom S.A. obținea 3,71 lei la fiecare 100 lei investiți în activele sale, atunci în anul 2012, la fiecare 100 lei investiți în activele sale, Moldtelecom S.A. câștigă doar 2,39 lei.
Scăderea în dinamică a ratelor de profitabilitate scade interesul și încrederea investitorilor și creditorilor în această entitate. Însă, dat fiind faptul că, Moldtelecom S.A. are un singur acționar, autorul presupune că entitatea nu se îngrijorează absolut deloc pentru faptul că careva investitori nu se interesează de activitatea acesteia. Totuși, pentru menținerea unei poziții ferme pe piață, Moldtelecom S.A. trebui să urmărească acest nivel al ratelor de profitabilitate, să facă o analiză detaliată factorială pentru a determina influențele tuturor factorilor asupra mărimii și dinamicii acestor indicatori.
În continuare se prezintă aceeași analiză doar că deja pentru MoldovaGaz S.A.
Tabelul 2.9. Aprecierea performanței financiare în baza ratelor de profitabilitate înregistrate de către MoldovaGaz S.A. în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3, 5]
Aceeași informație poate fi prezentată grafic cu ajutorul unei diagrame:
Fig. 2.8. Dinamica indicatorilor de profitabilitate înregistrați de către MoldovaGaz S.A.
în anul 2011 și 2012 [elaborat de autor, adaptat după Anexa 3, 5, 7]
În baza atât a tabelului de mai sus cât și a figurii care includ informații referitoare la indicatorii de profitabilitate înregistrați de către MoldovaGaz S.A. în ultimii săi trei ani de activitate se observă o tendință nesatisfăcătoare a acestor indicatori:
rentabilitatea financiară scade de la 1,83% în anul 2011 la -6,5% în anul 2012 și tocmai la -30,56% în anul 2013. această situație se întâmplă deoarece
MoldovaGaz S.A. înregistrează în ultimii 2 ani de activitate pierdere în mărimi considerabile. Nivelul negativ al rentabilității financiare înseamnă că entitatea pierde 6,5 lei și respectiv 30,56 lei la fiecare 100 lei investiți în capitalul său propriu. La această etapă a analizei, nu se poate vorbi absolut de loc despre eficiența utilizării capitalului propriu, ci mai degrabă despre ineficiența utilizării acestuia;
rentabilitatea economică scade de la 0,06% în anul 2011 la -1,78% în anul 2012 și tocmai la -6,18% în anul 2013. Di nou o situație complet nefavorabilă pentru entitate. Nici în acest caz nu se poate vorbi despre eficiența utilizării activelor entității, deoarece, MoldovaGaz S.A. pierde 1,78 lei și respectiv 6,18 lei la fiecare 100 lei investiți în patrimoniul de activ pe parcursul celor doi ani supuși analizei.
Unicul indicator care înregistrează o dinamică pozitivă este rata profitabilității comerciale, care crește de la nivelul negativ de 0,59% din 2011 la 1,54% în 2012 și la 4,26% în anul 2013. Această dinamică cu siguranță poate fi apreciată drept pozitivă, deoarece acest indicator reflectă eficiența activității de bază desfășurate de către entitate.
Cum se explică atunci situația când o entitate este profitabilă din punct de vedere comercial dar nerentabilă?
Această discordanță se explică prin faptul că rentabilitatea financiară și economică a MoldovaGaz S.A. este influențată și de factorii externi, printre care cel cu influența negativă cea mai mare asupra indicatorilor de rentabilitate este cursul valutar, care pe parcursul anilor 2012 și 2013 s-a modificat în detrimentul financiar al entității MoldovaGaz S.A.
În acest caz, conducerea MoldovaGaz S.A. știind că rezultatele financiare ale sale depind într-o măsură destul de mare de modificarea cursului valutar (factor care nu depinde absolut de loc de entitate – fiind un factor extern de influență), ar trebui să implementeze măsuri de eficientizare a activității sale de bază, astfel încât pierderile suportate din cauza devierii cursului valutar să poată fi acoperite din contul rezultatului pozitiv și mare al activității de bază desfășurate de către aceasta.
2.3. Analiza performanțelor financiare în baza indicatorilor recunoscuți la nivel internațional
În paragrafele precedente a fost redată metodologia de evaluare a performanțelor financiare a entităților economice. Prin urmare, în baza informației precedente, în continuare se prezintă analiza, evaluarea și aprecierea performanțelor financiare ale MoldovaGaz S.A. și Moldtelecom S.A. întocmindu-se următoarele tabele:
Tabelul 2.10. Evaluarea performanței financiare Moldtelecom S.A. pentru anii 2011 și 2012 [elaborat de autor]
În tabelul de mai sus se este inclusă informația privind indicatorii de bază necesaripentru determinarea indicatorilor de performanță, preluați din rapoartele financiare ale Moldtelecom S.A. pentru anul 2011 și 2012, precum și indicatorii de performanță propriu-ziși calculați după formulele prezentate ăn paragrafele anterioare. Iar în baza acestora este apreciată performanța financiară a entității Moldtelecom S.A., atribuindui-se fiecărui indicator un anumit punct, un anumit calificativ.
Tabelul 2.11. Aprecierea performanței financiare a Moldtelecom S.A. pentru anul 2011
[elaborat de autor]
Tabelul 2.12. Aprecierea performanței financiare a Moldtelecom S.A. pentru anul 2012
[elaborat de autor]
Din informația prezentată în tabelele de mai sus se observă o stabiliate a performanței entității Moldtelecom S.A. în anul 2012 față de anul 2011, deoarece indicatorii de performanță în ambii ani de gstiune au fost apreciați cu același punctaj, respectiv cu același calificativ, și anume:
Stabilitatea financiară în anul fost apreciată cu nota medie 3, această notă fiind o medie dintre notele de aprciere a ratei de autofinanțare și a duratei de rambursarea datoriilor. Aici se obervă, că coeficientul de autofinanțare este unul destul de bun, deoarece reflectă finanțare de 78% din contul surselor proprii de finanțare, motiv pentru care, acest indicatori a fost aprciat cu calificativul ”excelent”. Însă, negativ este apreiat indicatorul – durata de rambursare a datoriilor. Acest indicator reflectă o durată de aproximativ 91 de ani necesari entității Moldotelecom S.A. pentru a-și putea onora totalitatea datoriilor;
Stabilitatea financiară în anul 2012 reflectă aproximativ aceeași situație ca și în anul 2011, fiind apreciată cu nota medie 3, această notă fiind o medie dintre notele de aprciere a ratei de autofinanțare și a duratei de rambursarea datoriilor. Aici se obervă, însă că coeficientul de autofinanțare, chiar dacă are o mărime satisfăcătoare, deoarece reflectă finanțare de 77% din contul surselor proprii de finanțare, înregistrează o dinamică negativă. Acesta la rândul său influențează negativ asupra – duratei de rambursare a datoriilor. Acest indicator reflectă o durată de aproximativ 94 de ani (față de 91 de ani în 2011) necesari entității Moldotelecom S.A. pentru a-și putea onora totalitatea datoriilor;
Indicatorii profitabilității au fost apreciați în anul 2011 cu punctajul mediu 4, ambii indicatori aferenți indicatorilor de profitabilitate – la fel cu punctajul 4. Rentabilitatea economică a fost apreciată cu calificativul ”marginal” deoarece mărimea acestea se află sub 8%, constituind 3,71%. Această mărime a rentabilității economice chiar dacă este una poyitivă nu este una satisfăcătoare pentru entitate, deoarece reflectă un nivel scăzut al eficienței utilizării activelor de către Moldtelecom S.A. Un alt indicator al profitabilității este și rata cash flow – indicator ce reflectă capacitatea entității de a trasnforma veniturle în cash flow. Acest indicator în anul 2011 constituie 0,5532%, o mărime relativ mică. Însă pentru o analiză detaliată a acestui indicator este necesară aprecierea acestuia în dinamică, deoarece un nivel scăzut al lui ar putea semnifica, pe de o parte, incapacitatea entității de a transforma veniturile în lichidități, dar pe de altă parte, utilizarea eficientă a lichidităților fără menținerea unei ote înalte de numerar sub formă de lichidități;
Indicatorii profitabilității au fost apreciați în anul 2012, la fel ca și în anul 2011 cu punctajul mediu 4, ambii indicatori aferenți indicatorilor de profitabilitate – punctajul 4. Rentabilitatea economică a fost apreciată cu calificativul ”marginal” deoarece mărimea acestea se află sub 8%, constituind în anul 2012 – 2,39%. Un aspect negativ al mărimii acestui indicator este și dinamica acestuia care înregistrează o scpdere. Această mărime a rentabilității economice chiar dacă este una pozitivă nu este una satisfăcătoare pentru entitate, deoarece reflectă un nivel scăzut al eficienței utilizării activelor de către Moldtelecom S.A. Următorul indicator rata cash flow constituie 0,5667% în anul 2012, o mărime relativ mică. Însă, dup cum a fot menționat mai sus, pentru o analiză detaliată a acestui indicator este necesară aprecierea acestuia în dinamică, deoarece un nivel scăzut al lui ar putea semnifica, pe de o parte, incapacitatea entității de a transforma veniturile în lichidități, dar pe de altă parte, utilizarea eficientă a lichidităților fără menținerea unei ote înalte de numerar sub formă de lichidități.
În continuare se prezintă indicatrii necesari determinării performanței financiare a Moldovgaz S.A.
Tabelul 2.13. Evaluarea performanței financiare MoldovaGaz S.A. pentru anii 2011 și 2012 [elaborat de autor]
În baza acestuia tabel se vor elabora aletele trei tabele, ce vor avea destinația aprecierii perdormanței financiare a MoldovaGaza S.A. pentru ultimii trei de activitate (2011, 2012, 2013).
Ca și în cazul Moldtelecom S.A. pentru elaborarea tabelelor privind aprecierea performanței fianciare, pentru fiecare din indicatorii necesari dterminării performanței financiare au fost stabilite anumite punctaje (calificative) în baza cărora a fost apreciat nivelul mediu al stabilității financiare și nivelul mediu al profitabilității.
Tabelul 2.14. Aprecierea performanței financiare a MoldovaGaz S.A. pentru anul 2011
[elaborat de autor]
Tabelul 2.15. Aprecierea performanței financiare a MoldovaGaz S.A. pentru anul 2012
[elaborat de autor]
Tabelul 2.16. Aprecierea performanței financiare a MoldovaGaz S.A. pentru anul 2013
[elaborat de autor]
Informația prezentată în tabelele de mai sus relevă o înrăutățire a performanței entității MoldovaGaz S.A. în anul 2012 și 2013 față de anul 2011, deoarece indicatorii de performanță în ambii ani de gstiune ( 2012 și 2013) au fost apreciați cu același punctaj însă mai scăzut ddecât punctajul obținut în anul 2011, și anume:
Stabilitatea financiară în anul fost apreciată cu nota medie 3, această notă fiind o medie dintre notele de aprciere a ratei de autofinanțare și a duratei de rambursarea datoriilor. Aici se obervă, că coeficientul de autofinanțare este unul suficient, deoarece reflectă finanțare de 31,7676% din contul surselor proprii de finanțare, motiv pentru care, acest indicatori a fost aprciat cu calificativul ”excelent”. Însă, negativ este apreiat indicatorul – durata de rambursare a datoriilor. Acest indicator reflectă o durată de aproximativ 617 de ani necesari entității Moldotelecom S.A. pentru a-și putea onora totalitatea datoriilor din cauza nivelului scăzut al lichidităților;
Stabilitatea financiară în anul 2012 reflectă a înrăutățire a rezultatelor, deoarece nivelul stabilității a fost apreciat cu nota medie 3,5, această notă fiind o medie dintre notele de aprciere a ratei de autofinanțare și a duratei de rambursarea datoriilor. Aici se obervă, însă că coeficientul de autofinanțare, deja nu mai înregistrază un nivel excelent, constituind 27,27% a fost apreciat cu calificativul ”foarte bine”. Aspectul negativ îl constituie și faptul că acest indicator înregistrează o dinamică negativă. Durata de rambursare a datoriilor fiind în scădere față de anul 2011 oricum are un nivel destul de înalt fiind aproximativ de 5 ori mai mare decât pragul de jos al criteriilor de evaluare;
Stabilitatea financiară în anul 2013 reflectă aproximativ aceeași situație ca și în anul 2012, fiind apreciată cu nota medie 3,5, această notă fiind o medie dintre notele de aprciere a ratei de autofinanțare și a duratei de rambursarea datoriilor. Aici se obervă, însă că coeficientul de autofinanțare, a fost apreciat ca și în anul 2012 cu calificativul ”foarte bine”, însă se observă că acest coeficient scade în dinamică, fapt care se apreciază negativ. Acesta la rândul său influențează negativ asupra – duratei de rambursare a datoriilor. Acest indicator reflectă o durată de aproximativ 229 de ani necesari entității MoldovaGaz S.A. pentru a-și putea onora totalitatea datoriilor;
Indicatorii profitabilității au fost apreciați în anul 2011 cu punctajul mediu 4, ambii indicatori aferenți indicatorilor de profitabilitate – la fel cu punctajul 4. Rentabilitatea economică a fost apreciată cu calificativul ”marginal” deoarece mărimea acestea este destul de scăzută, constituind 0,58%. Această mărime a rentabilității economice chiar dacă este una poyitivă nu este una satisfăcătoare pentru entitate, deoarece reflectă un nivel scăzut al eficienței utilizării activelor de către MoldovaGaz S.A. Următorul indicator al profitabilității rata cash flow – constituie 0,1962%, o mărime relativ mică. Însă, și în acest caz, pentru o analiză detaliată a acestuia este necesară aprecierea dinamicii, deoarece un nivel scăzut al lui ar putea semnifica, atât, incapacitatea entității de a transforma veniturile în lichidități, cât, utilizarea eficientă a lichidităților fără menținerea unei cote înalte de numerar sub formăww de lichidități;
Indicatorii profitabilității, în anul 2012, au fost apreciați cu punctajul mediu 4,5, dintre care: rentabilitatea economică – cu punctajul 5, iar rata cash flow – 4. Rentabilitatea economică a fost apreciată cu calificativul ”negativ” deoarece mărimea acestuia se află sub 0%, constituind în anul 2012 – -1,77%. Principalul aspect negativ cu privire la acest indicator este nivelul negativ al lui. Următorul indicator rata cash flow constituie 1,3394% în anul 2012, o mărime supraunitară;
Indicatorii profitabilității, în anul 2013, au fost apreciați cu punctajul mediu 4,5, la fel ca și în anul 2012, dintre care: rentabilitatea economică – cu punctajul 5, iar rata cash flow – 4. Rentabilitatea economică a fost apreciată cu calificativul ”negativ” deoarece mărimea acestuia și în anul 2013 este negativă ca și în anul 2012, doar că data aceasta mărimea acestuia este mult mai mică decît în anul precedent. Următorul indicator rata cash flow constituie 0,6300% în anul 2013, o mărime reltiv mică. Acest indicator înregistrează o dinamică negativă diminuându-se față de anul 2012.
CAPITOLUL III. CĂI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PERFORMANȚEI FINANCIARE
În baza analizei performanței financiare, atât de ansamblu, cât și prin intermediul indicatorilor de profitabilitate, pentru 2 ani de gestiune, au fost formulate anumite concluzii care au permis elucidarea rezervelor de îmbunătățire a performanțelor financiare ale acestor două entități.
Aspectele pozitive înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru Moldtelecom S.A. sunt:
Coeficientul de autonomie este suficient de înalt;
Rentabilitatea economică are o mărime pozitivă.
Aspectele negative înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru Moldtelecom S.A. sunt:
Scăderea în dinamică a profitului brut;
Micșorarea în dinamică a rezultatului din activitatea operațională;
Micșorarea în dinamică a profitului până la impozitare;
Micșorarea în dinamică a profitului net;
Micșorarea în dinamică a ratei profitabilității comerciale;
Micșorarea în dinamică a rentabilității financiare;
Micșorarea în dinamică a rentabilității economice.
Aspectele pozitive înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru MoldovaGaz S.A. sunt:
Majorarea în dinamică a profitului brut;
Majorarea în dinamică a rezultatului din activitatea operațională;
Majorarea în dinamică a ratei profitabilității comerciale.
Aspectele negative înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru MoldovaGaz S.A. sunt:
Mărimea negativă și micșorarea în dinamică a profitului până la impozitare;
Mărimea negativă și micșorarea în dinamică a profitului net;
Micșorarea în dinamică a rentabilității financiare;
Micșorarea în dinamică a rentabilității economice.
Din cele prezentate, este evident că problema de îmbunătățire a performanței financiare atât pentru MoldovaGaz S.A. cât și pentru Moldtelecom S.A. este crucială, deoarece anume performanța financiară măsoară în echivalent bănesc rezultatul activității economico – financiare desfășurate.
Rezultatele financiare îmbunătățite indică de multe ori procese importante precum: creșterea profitabilității întreprinderii; realizarea sarcinilor propuse de către entitate; înregistrarea mărimilor scontate pentru mulți dintre indicatorii ce caracterizează activitatea; punerea în aplicare a inovațiilor, precum și eficiența globală a companiei. Totuși, întrebarea de bază ce se cere a fi soluționată este: care este strategia optimă ce ar garanta îmbunătățirea performanței financiare.
După cum arată practica, există un anumit set format din cele mai eficiente strategii pentru a îmbunătăți performanțele financiare ale companiei, care are și scop de a spori profitabilitatea acesteia în termeni de bani și îmbunătățirea rentabilității. Aceste strategii sunt destinate în primul rând pentru acele industrii care sunt axate pe utilizatorul final. Astfel, în continuare se prezintă următoarele strategii:
reducere a costurilor materiale și resurse financiare, prin reducerea consumului de materiale și resurse de muncă. Acest mod de a crește performanța financiară presupune condițiile economice de bază în ce trebuie implementate în cadrul unei entități economice;
introducerea noilor tehnologii și echipamente;
îmbunătățirea calității produselor și optimizarea sortimentului;
reducerea nerealizărilor de la începutul și sfârșitul perioadei de raportare.
Analizând setul de strategii pentru îmbunătățirea performanței financiare, dar și rezultatele obținute de către MoldovaGaz S.A. și Moldtelecom S.A., autorul propune următoarele soluții:
1. Elaborarea propriei grile de testate a performanței financiare. Când merge cineva la medic, i se stabilește un diagnostic, apoi i se spune de ce medicamente sau intervenție medicală ai nevoie ca să se însănătoșească. Același lucru se întâmplă și în cazul entităților economice. Pentru a ști ce măsuri trebuie să întreprindă ca să poată îmbunătăți performanțele sale financiare, mai întâi ar trebui să-și testeze această performanță. Pentru aceasta autorul propune un test grilă ce ar permite entităților să-și testeze performanța financiară la o primă etapă în funcție de factorii primari ce influențează rezultatele luate în calcul la aprecierea performanței financiare.
Autorul propune un test format din 3 nivele cu următoarele întrebări la care urmează să dea răspuns entitatea (Anexa 11):
BUGET, FINANȚE ȘI CASH-FLOW
Avem un buget anual, scris și pe care îl urmărim continuu
Procesele de buget sunt clare și bine definite pentru a putea fi urmărite
Cel puțin în fiecare lună, sunt analizați factorii cei mai importanți pentru firmă
Departamentul financiar are persoanele ideale și suntem mulțumiți de munca lor
Suntem la zi cu plățile la bănci în urma împrumuturilor
Produsele furnizorilor noștri sunt plătite la timp
Inventarele sunt controlate pentru a putea maximiza finanțările și pentru a reduce la maxim excesele
Termenii de plată și reduceri sunt negociați întotdeauna cu furnizori
Bugetul nostru este optimist
Bugetul ne ajută să ajungem la concluzii credibile
PRODUCTIVITATE
Operațiile logistice sunt în majoritatea lor, informatizate
Deciziile operaționale, de zi de zi, sunt luate de persoanele cu această responsabilitate
Facem munca până la sfârșit fără să trebuiască să repetăm procesele
Există o comunicare bună și evităm conflictele în procesul de lucru
Firma este direcționată spre calitate și venit, ambele fiind măsurate periodic
Ședințele au obiective concrete și concluzii eficiente
Clasificăm prioritățile noastre prin gradul de urgență și de importanță
Ședințele au termen clar stabilit, astfel încât să nu ne pierdem timpul productiv
Angajații au oportunitatea de a comunica obstacolele și dificultățile întâlnite zi de zi
Angajații au ambientul, echipamentul și formarea necesară pentru a putea duplica productivitatea
CAPACITATE DE VENIT
Adaosul nostru comercial a crescut în ultimii 3 ani
Venitul a crescut cel puțin, 10% în acest an
Procentul cheltuielilor din venit a scăzut în ultimul an
Procentul de îndatorare a firmei a scăzut în ultimul an
Nivelul "break even" este, acum, mai jos
Responsabilitățile personale și colective pentru a atinge obiectivele propuse, sunt bine definite
Firma este lider în sectorul de piață din care face parte
Prețurile noastre nu sunt și nici nu trebuie să fie făcute după cum dictează piața
Angajații, echipamentele și instalațiile noastre sunt folosite la o capacitate de cel puțin 80%
Capacitatea de venit este mai mare, în comparație cu cea a concurenților noștri
Fiecare din întrebările propuse urmează a fi apreciate pe o scală de la 1 la 5, în care cu 1 se va aprecia răspunsul afirmativ, cu 5 – răspunsul negativ și cu 2,3,4 – răspunsurile cu situația medie. Ulterior, urmează etapa de determinare a coeficientului mediu de respectarea a condițiilor necesare asigurării unei performanțe financiare.
2. Implementarea și certificarea Sistemului de Management al Calității conform cerințelor ISO 9001. Din cercetările efectuate, se poate confirma faptul că sunt destul de puțini manageri care doresc să implementeze și sa certifice propriul Sistem de Management al Calității. Majoritatea, chiar dacă doresc să aplice diferite standarde, este exclusiv pentru a participa la licitații și a-și spori astfel cifra de afaceri prin încheierea de noi contracte. Însă, până la urmă, acesta este motivul de bază din cauza căruia entitățile economice din Republica Moldova nu obțin creșteri ale performanțelor financiare.
Considerarea exclusivă a motivelor de natură externă este o măsură pe termen scurt, pe când decizia unui manager de a lua în calcul și motivele interne, proprii organizației sale, reprezintă o măsură pe termen lung, dovedită a fi viabilă și corectă [46].
Studiul efectuat demonstrează că simpla certificare a sistemului de management conform cerințelor ISO 9001 nu poate conduce la îmbunătățirea sau sporirea performanței financiare, acest lucru fiind posibil în condițiile creșterii vânzărilor, concomitent cu reducerea costurilor prin îmbunătățirea performanței proceselor interne.
Spre exemplu, Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. deja au implementare aceste standarde, propunerea dată fiind pentru acele entități care nu au implementat și certificat sistemul său de Management al Calității.
Moldtelecom S.A. a obținut Certificatul de conformitate a sistemului de management al calității cu nr. SNEC MD SC 03 016 0066-09 la data de 5 octombrie 2009 (Anexa 10) și îl reînnoiește cu regularitate. Acest Certificat i-a fost atribuit societății de către Institutul Național de Standardizare și Metrologie al Republicii Moldova în baza Raportului de evaluare a conformității sistemului de management al calității [49].
Conform l Ordinului SAD „Gazprom” Nr. 56 din data de l 27 februarie 2006 „Cu privire la elaborarea și implementarea sistemelor de l management al calității ISO 9001 la întreprinderea S.A. „Moldovagaz” s-a inițiat elaborarea și l implementarea certificării sistemului l de conformitate l al managementului calității în l cadrul întreprinderilor dependente.
La finele anului 2010 S.A. „Moldovagaz” a inițiat implementarea sistemului de management al l calității conform cerințelor standardelor l ISO 9001:2008. Organul de l certificare a sistemelor l de management „Rostest-Kacestvo», l după efectuarea l verificărilor și audierilor, a confirmat calitatea l și funcționarea l sistemului conform cerințelor standardului l internațional.
Astfel, până la 10 octombrie 2011, SA „Moldovagaz” l și toate întreprinderile l dependente, au l primit Certificatul de conformitate l a sistemului de management l al calității GOST R ISO 9001-2008 (ISO 9001-2008), l aplicabil transportării și distribuției l combustibilului gazos și a materiei l prime prin rețelele de distribuție de gaze naturale către l consumatori [48].
În figura ce urmează l este redată relația dintre mecanismele ISO și beneficiile interne – externe, l care pot genera creșteri ale performanțe financiare:
Fig. 3.1. Relația dintre mecanismele ISO 9001 și performanțele financiare
[elaborat de autor]
Din figura de mai sus se observă că atunci când entitatea neglijează factorii de natură internă gândindu-se doar la impactul entității în exterior, aceasta va reuși să încheie mai multe contracte, să atragă mai mulți clienți, însă, într-un final toate acestea vor fi pierdute, pentru că sunt în totalmente neglijate aspectele legate de organizarea internă a entității, deci este posibil să nu fie create premisele care ar putea conduce la bun sfârșit contractele, iar satisfacția clienților va fi în scădere. Prin urmare, implementarea și certificarea Sistemului de Management al Calității conform cerințelor ISO 9001, conduc pe termen lung la îmbunătățirea performanțelor financiare ale entității economice.
Printre beneficiile de care ar mai putea profita entitățile care își certifică sistemul de management al calității în conformitate cu ISO 9001 sunt:
creșterea credibilității și a încrederii partenerilor de afaceri în serviciile și produsele oferite;
îmbunătățirea imaginii organizației și facilitarea accesului pe piața concurențială printr-o poziționare avantajoasă;
conducerea activității întregii organizații într-un mod planificat și sistematic, conform principiilor managementului calității;
crearea cadrului pentru îmbunătățirea continuă a proceselor interne;
adaptarea activă și sistematică la modificările condițiilor pieței;
îmbunătățirea performanței produselor și serviciilor livrate clienților;
creșterea satisfacției clienților prin îndeplinirea cerințelor acestora;
avantaje economice generate de scăderea numărului de clienți ce migrează către alte companii și scăderea nemulțumirilor clienților;
transparența și eficiența proceselor interne ale organizației [40].
3. Generarea și asigurarea lichidității. Se cunosc l următoarele strategii de gestiune a lichidității: asigurarea lichidității prin influența l activelor; structurarea resurselor atrase pentru rezolvarea l problemelor lichidității; l gestiunea l mixtă.
Prima metodă l este cea mai recunoscută datorită l simplității sale. Esența ei l constă în acumularea activelor lichide sub l formă de mijloace bănești. Pentru l MoldovaGau S.A. și Moldtelecom l S.A. aceasta ar fi cea mai optimă l metodă de a-și spori lichiditățile, l pentru că după cum se vizualizează în rapoartele financiare l (Anexa 5, 6), volumul creanțelor l este destul de mare: în cazul l MoldovaGaz S.A. – 4821400548 lei, iar în cazul Moldtelecom S.A. – 292728570 lei. Prin urmare, tratativele duse cu consumatorii privind respectarea termenelor de plată de către aceștia l ar asigura cash flow-ul necesar entităților. În cazul l apariției necesității, activele acumulate sunt utilizate pentru onorarea datoriilor scadente.
A doua metodă presupune tratative l cu creditorii ce ar permite reeșalonarea l termenului de rambursare a datoriilor, însă metoda atrage după sine convorbiri și încheieri de anexe la contracte.
A treia metodă presupune o combinare a primelor două.
În figura de mai jos se prezintă consecințele pozitive ale nivelului suficient de cash flow asupra profitabilității entității economice.
Fig. 3.2. Direcții de îmbunătățire a cash flow-ului și a profitabilității [44]
În cazul dificultăților l de plată, lipsei de lichidități, l se pot adopta o serie de l soluții pentru redresarea trezoreriei. l Sunt necesare intervenții l hotărâte pentru că l întârzierea plăților l sau neplata datoriilor scoate o entitate l economică din mediul de afaceri. Dacă acesta este un mediu l corect și normal entitatea l rău-platnică va ajunge pe o “lista neagră” și va fi l evitată de celelalte l entități fiind, practic, condamnată la l dispariție.
Totuși, multe din problemele l financiare ale întreprinderilor sunt evitabile. Fluxurile l de numerar l trebuie corelate l în timp astfel încât să nu pună l în dificultate entitatea l economică și să asigure echilibrul balanței l de încasări și plăți, absolut necesar pentru amplificarea capacității fiecărei unități monetare l de a crea l profit.
Soluțiile imediate ce pot întreprinse pentru ca o l entitate să nu l ajungă la pragul minim l al lichidității sunt:
presiuni l pentru încasarea facturilor emise l către clienți;
solicitarea unor condiții de l creditare l din partea l furnizorilor;
lichidarea l unor titluri l de valoare, rezerve l deținute;
obținerea unor credite l pe termen scurt l (inclusiv de la persoane fizice, dacă au condiții rezonabile);
valorificarea, chiar în l pierdere, a unor stocuri sau l alte active (mobilier, echipamente, autoturisme, alte obiecte l vandabile “cu banii l jos”);
obținerea l unor sume în l l avans pentru mărfuri l sau servicii ce vor fi livrate.
Soluțiile pe termen lung ce pot întreprinse pentru ca o entitate să nu ajungă la pragul minim al lichidității l sunt:
reorganizarea l și restructurarea proceselor l de bază din l entitate;
reducerea și l controlul l costurilor;
accelerarea l vitezei de rotație l a stocurilor;
promovarea, l impulsionarea l vânzărilor;
soluții noi l de abordare a l pieței;
realizarea l unui aport suplimentar de capital al l asociaților sau obținerea altor finanțări.
Totuși, cel mai mare l potențial în îmbunătățirea cash flow-ului este planificarea lichidității care devine l totodată un imperativ al l desfășurării normale a activității l de către l orice entitate l economică.
Acesta este și răspunsul obținut l de către l GlobalTreasuryNews.com în l cadrul unui l studiu cu tema „Cash Management” realizat încă l în anul l 2007. Rezultatele l concrete se l prezintă în figura de mai jos:
Fig. 3.3. Potențial de îmbunătățire a cash flow-ului [47]
Planificarea l cash flow-ului are următoarele funcții:
cunoașterea permanentă de către conducător, a situației l financiare a entității l economice;
estimarea l încasărilor l și plăților, respectiv veniturilor l și cheltuielilor aferente perioadei l următoare de timp;
stabilirea, l dacă este cazul, a destinațiilor l celor mai profitabile, pentru l excedente probabile de numerar din următoarea perioada de timp;
determinarea l deficitului de numerar pentru perioada l următoare și contractarea l din timp a creditelor l necesare;
evaluarea capacității l investiționale a entității l economice, în vederea l modernizării acesteia;
dezvoltarea unei baze l de date și informații, care să reflecte situația financiară a l firmei în raporturile acesteia cu diferiți parteneri (bănci, furnizori etc.).
Managerii vor trebui să urmărească în permanență fluctuațiile, uneori ample, l ale numerarului disponibil, l pentru a sesiza l din timp atât situația l apariției unor surplusuri, ce pot l fi investite în mod profitabil, l cât și pe cea a l apariției unui deficit l de numerar.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Performanța, reprezentând un concept mai cuprinzător și mult mai amplu decât productivitatea și rentabilitatea (după cum consideră unii autori). Aceasta include în sine totalitatea aspectelor ce se referă la dimensiunea economică, operațională și comercială a entității economice.
Analizând o mare parte dintre abordările cu privire la performanță, autorul consideră că o entitate economică poate fi considerată performantă doar dacă înregistrează în primul rând productivitate, care l reprezintă de fapt sursa inițială pe termen l lung a performanței. l Însă, până la urmă, performanța nu l este însă asigurată l de productivitate, l deoarece aceasta l se referă l numai la partea l operațională a activității. Prin urmare, l performanța l depinde și de partea l financiară, de lprețurile la care l sunt achiziționate l resursele consumate (cheltuielile l totale) și prețurile l la care se vor vinde l produsele sau serviciile l realizate (veniturile totale). l Rezultatul diferenței l dintre acestea l măsurându-se de fapt prin l rentabilitatea l companiei. În funcție l de aceste considerente productivitatea își pune amprenta mai mult sau mai puțin asupra performanței. Mai mult decât l atât o rentabilitate ridicată, datorată unei l productivități ridicate l constituie o bază solidă a l performanței prezente l dar nu garantează l menținerea acesteia în viitor. Pentru păstrarea acestei stări l competitive l sunt necesare: calitatea și l responsabilitatea l în livrarea produselor l și prestarea l serviciilor, viteză l (scurtarea timpilor l de producție l și livrare), flexibilitate l pentru o adaptare l rapidă la l cerințele pieței, inovare.
În urma studiului efectuat, autorul a ajuns la concluzi că cea mai eficientă metodă de aprecierea a performanței unei entități economice constă în derularea ei în funcție de două criterii:
În funcție de obiectivele care sunt urmărite în cadrul analizei performanței financiare:
analiză de ansamblu a performanței financiare;
analiza performanței financiare în baza ratelor de profitabilitate.
În funcție de sursele de informație utilizate de către analist la efectuarea analizei performanței financiare:
analiză simplă – care presupune efectuarea analizei prin preluarea datelor doar din Raportul de profit și pierderi;
analiză complexă – care presupune preluarea datelor pentru efectuarea analizei performanței financiare atât din Raportul de profit și pierderi, cât și din alte forme ale Raportului financiar.
Pentru a exemplifica modalitatea determinării și aprecierii performanțelor financiare, autorul a utilizat date analitice a două entități economice, societăți pe acțiuni, ce-și desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, și anume: Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. Autorul a ales aceste două entități nu în mod aleatoriu, ci intenționat după criteriul: profitul net obținut. Prin urmare, Moldtelecom S.A. este societatea pe acțiuni care a înregistrat în anul 2012 și 2011 cel mai mare profit net din totalul societăților pe acțiuni înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepția companiilor de asigurări și băncilor comerciale), pe când MoldovaGaz S.A. este societatea care a înregistrat cea mai mare pierdere în anul 2012 din totalul societăților pe acțiuni (cu excepția companiilor de asigurări și băncilor comerciale) (cu toate că în anul înregistrat profit). Alegerea a fost făcută pentru a putea face o diferențiere dintre performanța financiară a uneia din cele mai stabile din punct de vedere financiar entități și a uneia dintre cele mai slabe asigurate financiar entități.
Aspectele pozitive înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru Moldtelecom S.A. sunt: coeficientul de autonomie este suficient de înalt; rentabilitatea economică are o mărime pozitivă.
Aspectele negative înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru Moldtelecom S.A. sunt: scăderea în dinamică a profitului brut; micșorarea în dinamică a rezultatului din activitatea operațională; micșorarea în dinamică a profitului până la impozitare; micșorarea în dinamică a profitului net; micșorarea în dinamică a ratei profitabilității comerciale; micșorarea în dinamică a rentabilității financiare; micșorarea în dinamică a rentabilității economice.
Aspectele pozitive înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru MoldovaGaz S.A. sunt: majorarea în dinamică a profitului brut; majorarea în dinamică a rezultatului din activitatea operațională; majorarea în dinamică a ratei profitabilității comerciale.
Aspectele negative înregistrate pe parcursul anilor analizați pentru MoldovaGaz S.A. sunt: mărimea negativă și micșorarea în dinamică a profitului până la impozitare; mărimea negativă și micșorarea în dinamică a profitului net; micșorarea în dinamică a rentabilității financiare; micșorarea în dinamică a rentabilității economice.
Analizând setul de strategii pentru îmbunătățirea performanței financiare, dar și rezultatele obținute de către MoldovaGaz S.A. și Moldtelecom S.A., autorul propune următoarele soluții:
1. Elaborarea propriei grile de testate a performanței financiare. Când merge cineva la medic, i se stabilește un diagnostic, apoi i se spune de ce medicamente sau intervenție medicală ai nevoie ca să se însănătoșească. Același lucru se întâmplă și în cazul entităților economice. Pentru a ști ce măsuri trebuie să întreprindă ca să poată îmbunătăți performanțele sale financiare, mai întâi ar trebui să-și testeze această performanță. Pentru aceasta autorul propune un test grilă ce ar permite entităților să-și testeze performanța financiară la o primă etapă în funcție de factorii primari ce influențează rezultatele luate în calcul la aprecierea performanței financiare.
2. Implementarea și certificarea Sistemului de Management al Calității conform cerințelor ISO 9001. Din cercetările efectuate, se poate confirma faptul că sunt destul de puțini manageri care doresc să implementeze și sa certifice propriul Sistem de Management al Calității. Majoritatea, chiar dacă doresc să aplice diferite standarde, este exclusiv pentru a participa la licitații și a-și spori astfel cifra de afaceri prin încheierea de noi contracte. Însă, până la urmă, acesta este motivul de bază din cauza căruia entitățile economice din Republica Moldova nu obțin creșteri ale performanțelor financiare.
3. Generarea și asigurarea lichidității. Garantarea suficienții de lichidități prin: asigurarea lichidității prin influența l activelor; structurarea resurselor atrase pentru rezolvarea l problemelor lichidității; l gestiunea l mixtă.
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI HOTĂRÂRILE GUVERNULUI
Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Nr. 845 din 03.01.1992. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr. 2.
Legea privind societățile pe acțiuni. Nr. 1134 din 02.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 38-39.
Legea privind societățile cu răspundere limitată. Nr. 135 din 14.06.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 127-130.
II. INSTRUCȚII ȘI MATERIALE METODOLOGICE
Standarde Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor. Nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară la situația din 09.10.2013. http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport (vizualizat 30.01.2014).
III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE
Albu N., Albu S. Soluții practice de eficientizare a activităților și de creștere a performanței organizaționale. București: CECCAR, 2005. 392 p.
Andronic B. Performanța firmei. Abordare transdisciplinară în analiza microeconomică. Iași: Polirom, 2000. 583 p.
Bădescu A. ș.a. Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. București: Economică, 2014. 240 p.
Bălănuță V. Diagnosticul și estimarea rentabilității economice și financiare în contextul restructurării activității de producție. În: Contabilitate și audit, nr. 7 din 1998, p. 66-71.
Bărbulescu C. Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică. Strategii și politici de redresare și dinamizare a activității. București: Economică, 2002. 320 p.
Bărbulescu C. Pilotajul performant al întreprinderii. București: Economică, 2000. 384 p.
Bărbulescu C., Bâgu C. Managementul producției. București: Economică, 2001. 550 p.
Bărbulescu C., Dumitriu N. Probleme ale conducerii moderne a întreprinderilor productive. București: Economică, 2008. 288 p.
Borlea S. Analiza performanței financiare și a riscului întreprinderii. Zalău: Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, 2013. 55 p.
Brigham E., Gapenski L. Financial management: theory and practice. News Inc: ISBS, 1994. 1218 p.
Buglea A. Analiza situației financiare a întreprinderii. Timișoara: Mirton, 2004. 351 p.
Burlacu N. Asanarea managerială a organizațiilor insolvabile. În: Materialele Conferinței științifico-internațională „Strategii de dezvoltare socio-economică a societății în condițiile globalizării”. Chișinău: Print-Caro, 2012, p. 221-227.
Burlea E. Estimarea riscului de faliment al corporațiilor. În: Materialele Conferinței științifico-internațională „Strategii de dezvoltare socio-economică a societății în condițiile globalizării”. Chișinău: Print-Caro, 2012, p. 82-90.
Bușe L., Radu F., Siminică M. Analiza economico-financiară a firmei. Ediția a II-a. Craiova: Scrisul Românesc, 2003. 375 p.
Charles H. Financial Statement Analysis. Mason: Business School Edition Printed Access Card, 2008. 612 p.
Chirca S. Mecanismele economice. București: Economică, 1999. 384 p.
Cojocaru C., Călin G., Cojocea A. Analiză economico – financiară (manual complementar). București: Economica, 2003. 116 p.
Crecană C. Rentabilitatea entităților economice. București: Economică, 2012. 144 p.
Dumbravă M. Model de analiză a performanței firmei. În: Revista „Economie teoretică și aplicată”, vol. XVIII (2010), nr. 8 (549). p. 105-119.
Enache A. Nouă reguli pentru un cash flow bun. http://www.newschannel.ro/stiri/noua-reguli-pentru-un-cash-flow-bun/ (vizualizat 30.01.2014).
Flamholty E. Differential Impact of Cultural Elements on Financial Performance. In: “European Management Journal”, vol. 23, issue 1, 2005. p. 50-64.
Greuning H. Standarde Internaționale de Raportare financiară. București: Institutul Irecson, 2005. 620 p.
Gruian C. Ce înțelegem prin performanța companiei? În: Analele Universității „Constantin Brâncuși”, Seria Economie, nr. 4, 2010, p. 243-255.
Mihai L. Analiza situațiilor financiare și ce așteptări să avem de la acestea. http://drconsultants.ro/analiza-situatiilor-financiare/ (vizualizat 07.04.2014).
Miller D. Profitability = productivity + price recovery. In: Harvard Business Review, vol. 62, nr. 3, 1984, p. 45-53.
Moldoveanu G. Analiza și comportament organizațional. București: Economică, 2005. 320 p.
Nicolescu O., Plumb I., Pricop M. Abordări moderne în managementul și economia organizației. București: Economică, 2003. 416 p.
Niculescu M., Lavette G. Strategii de creștere. Demersul proactiv. Oportunitățile externe și interne. București: Economică, 1999. 400 p.
Parvu F. Costuri și fundamentarea deciziilor. București: Economică, 1999. 176 p.
Popescu C. Microeconomia concurențială. București: Economică, 1997. 368 p.
Spataru L. Analiza economico – financiară. Instrument al managementului întreprinderilor. Ediția a II-a. București: Economică, 2010. 600 p.
Tangen S. Demystifyng productivity and perfromance. In: International Journal of Productivity and Performance Management, vol. 54, nr. 1, 2005, p. 34-46.
Țiriulnicov N., Paladi V. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: Tipografia Centrală, 2004. 384 p.
IV. SURSE STATISTICE, PRACTICE ȘI INTERNET
Analiza activității societăților pe acțiuni. http://www.cnpf.md/md/anact/ (citat 30.03.2014).
Beneficiile certificării sistemului de management al calității conform ISO 9001. http://www.standard.md/pageview.php?l=ro&id=352&idc=257 (citat 22.01.2014).
Ce sunt indicatorii cheie de performanță? http://www.startups.ro/analize/ce-sunt-indicatorii-cheie-de-performanta (citat 30.03.2014).
Dicționarul explicativ al limbii române. http://www.dex.ro/ (citat 30.03.2014).
Digi Trafic – Sistem pentru analiza traficului de persoane. http://www.digitrafic.ro/stiri/Default.aspx (citat 11.05.2014).
Evaluarea performanței financiare a companiei. https://www.bcrclubantreprenori.ro/upload/doc/1323766135.pdf (citat 30.01.2014).
Factorii endogeni și contextuali de influență asupra activității și performanțelor întreprinderii. http://www.stiucum.com/finante/finantele-intreprinderilor/Factorii-endogeni-si-contextua94567.php (citat 12.04.2014).
Implementarea și certificarea conform cerințelor ISO 9001 are consecințe financiare? http://www.calitate-management.ro/articole/ISO9001_perform_fin.htm#sthash.AX1bzQXZ.dpbs (citat 21.02.2014).
Leading Treasury Professionals. http://www.treasurers.org/ (citat 17.03.2014).
MoldovaGaz S.A. http://www.moldovagaz.md (citat 12.01.2014).
Moldtelecom S.A. http://www.moldtelecom.md/ (citat 12.01.2014).
Performanțele financiare ale organizațiilor într-un context multicultural. http://www.stiucum.com/management/management-international/Performantele-financiare-ale-o62533.php (citat 13.01.2014).
ANEXE
ADNOTARE
la teza de masterat a studentei Bujac (Colța) Victoria
cu tema: „Analiza performanțelor financiare ale unei firme”
Specialitatea: 364.1 – Finanțe și Bănci
Locul susținerii: orașul Chișinău, Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Structura lucrării: introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 50 surse, 60 pagini text de bază, (până la Bibliografie), 11 anexe, 16 figuri, 17 tabele și 15 formule.
Cuvinte cheie: performanță financiare, productivitate, rentabilitatea, eficacitate, eficiență, venituri, cheltuieli, profitabilitate, rezultat financiar.
Scopul lucrării: prezentarea metodologiei de apreciere a performanței financiare a unei entități economice și de a propune măsuri concrete de îmbunătățire a acesteia.
Obiectivele lucrării: definirea conceptului de performanță și a elementelor de performanță financiară; prezentarea indicatorilor calculați (și a formulelor de calcul) pentru aprecierea performanței financiare; prezentarea indicatorilor performanței financiare recunoscuți la nivel internațional; enumerarea și descrierea factorilor de influență asupra performanței financiare a entităților economice; analiza de ansamblu a performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A.; analiza performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în baza ratelor de profitabilitate; analiza performanțelor financiare în baza indicatorilor recunoscuți la nivel internațional; elaborarea de măsuri privind îmbunătățirea performanței financiare.
Suportul metodologic care a servit la elaborarea prezentei teze de master este prezentat de lucrările autorilor ce au studiat subiectul performanței, printre care: Țiriulnicov N., Paladi V., Dumbravă M., Niculescu M., Lavette G., Flamholty E., Buglea A., Greuning H., Borlea S., Gruian C., Tangen S., etc.
ANNOTATION
au thèse de maîtrise de Mme Bujac (Colța) Victoria sur le thème
„ Analyse de la performance financière d'une entreprise”
Spécialité: 364.1 – Finance et Banque
Place pour soutenance: Chisinau, Université Libre Internationale de Moldova.
Structure: introduction, trois chapitres, les conclusions et recommandations, bibliographie de 50 sources, 60 pages de texte principal (jusqu'à Bibliographie), 11 annexes, 16 figures, 17 tables et 15 formules.
Mots-clés: performance financière, la productivité, la rentabilité, l'efficacité, l'efficience, les recettes, les dépenses, la rentabilité, résultat financier.
Le but: présentation de la méthodologie d'évaluation de la performance financière d'une entité économique et de proposer des mesures concrètes pour son amélioration.
Objectifs de travail: définition des éléments de la performance financière; présentation des indicateurs calculés (et les formules de calcul) pour évaluer le rendement financier; présentation des indicateurs de performance financière internationalement reconnues; liste et une description des facteurs qui influent sur la performance financière des entités; analyse de la performance financière globale de Moldtelecom S.A. et Moldovagaz etc; analyse de la performance financière de Moldtelecom S.A. et Moldovagaz S. A. sur la base de taux de rentabilité; analyse de la performance financière repose sur des indicateurs reconnus internationalement; l'élaboration de mesures visant à améliorer de la performance financière.
L'appui scientifique et méthodologique qui a servi à préparer ce travail de master est présenté par les œuvres d'auteurs qui ont étudié le sujet de la performance, y compris: Țiriulnicov N., Paladi V., Dumbravă M., Niculescu M., Lavette G., Flamholty E., Buglea A., Greuning H., Borlea S., Gruian C., Tangen S., etc.
LISTA ABREVIERILOR
S.A. – societate pe acțiuni
CDMA – Code division multiple access
IP – Internet Protocol
IAS – International Accounting Standards
IFRS – International Financial Reporting Standards
ISO – International Organization for Standardization
ANEXE
ADNOTARE
la teza de masterat a studentei Bujac (Colța) Victoria
cu tema: „Analiza performanțelor financiare ale unei firme”
Specialitatea: 364.1 – Finanțe și Bănci
Locul susținerii: orașul Chișinău, Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Structura lucrării: introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 50 surse, 60 pagini text de bază, (până la Bibliografie), 11 anexe, 16 figuri, 17 tabele și 15 formule.
Cuvinte cheie: performanță financiare, productivitate, rentabilitatea, eficacitate, eficiență, venituri, cheltuieli, profitabilitate, rezultat financiar.
Scopul lucrării: prezentarea metodologiei de apreciere a performanței financiare a unei entități economice și de a propune măsuri concrete de îmbunătățire a acesteia.
Obiectivele lucrării: definirea conceptului de performanță și a elementelor de performanță financiară; prezentarea indicatorilor calculați (și a formulelor de calcul) pentru aprecierea performanței financiare; prezentarea indicatorilor performanței financiare recunoscuți la nivel internațional; enumerarea și descrierea factorilor de influență asupra performanței financiare a entităților economice; analiza de ansamblu a performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A.; analiza performanțelor financiare ale Moldtelecom S.A. și MoldovaGaz S.A. în baza ratelor de profitabilitate; analiza performanțelor financiare în baza indicatorilor recunoscuți la nivel internațional; elaborarea de măsuri privind îmbunătățirea performanței financiare.
Suportul metodologic care a servit la elaborarea prezentei teze de master este prezentat de lucrările autorilor ce au studiat subiectul performanței, printre care: Țiriulnicov N., Paladi V., Dumbravă M., Niculescu M., Lavette G., Flamholty E., Buglea A., Greuning H., Borlea S., Gruian C., Tangen S., etc.
ANNOTATION
au thèse de maîtrise de Mme Bujac (Colța) Victoria sur le thème
„ Analyse de la performance financière d'une entreprise”
Spécialité: 364.1 – Finance et Banque
Place pour soutenance: Chisinau, Université Libre Internationale de Moldova.
Structure: introduction, trois chapitres, les conclusions et recommandations, bibliographie de 50 sources, 60 pages de texte principal (jusqu'à Bibliographie), 11 annexes, 16 figures, 17 tables et 15 formules.
Mots-clés: performance financière, la productivité, la rentabilité, l'efficacité, l'efficience, les recettes, les dépenses, la rentabilité, résultat financier.
Le but: présentation de la méthodologie d'évaluation de la performance financière d'une entité économique et de proposer des mesures concrètes pour son amélioration.
Objectifs de travail: définition des éléments de la performance financière; présentation des indicateurs calculés (et les formules de calcul) pour évaluer le rendement financier; présentation des indicateurs de performance financière internationalement reconnues; liste et une description des facteurs qui influent sur la performance financière des entités; analyse de la performance financière globale de Moldtelecom S.A. et Moldovagaz etc; analyse de la performance financière de Moldtelecom S.A. et Moldovagaz S. A. sur la base de taux de rentabilité; analyse de la performance financière repose sur des indicateurs reconnus internationalement; l'élaboration de mesures visant à améliorer de la performance financière.
L'appui scientifique et méthodologique qui a servi à préparer ce travail de master est présenté par les œuvres d'auteurs qui ont étudié le sujet de la performance, y compris: Țiriulnicov N., Paladi V., Dumbravă M., Niculescu M., Lavette G., Flamholty E., Buglea A., Greuning H., Borlea S., Gruian C., Tangen S., etc.
LISTA ABREVIERILOR
S.A. – societate pe acțiuni
CDMA – Code division multiple access
IP – Internet Protocol
IAS – International Accounting Standards
IFRS – International Financial Reporting Standards
ISO – International Organization for Standardization
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Performantelor Financiare ale Moldtelecom S.a. Si Moldova Gaz S.a (ID: 135954)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.