Analiza Performantei PE Baza Ratelor Bursiere Si A Indicatorilor DE Creare DE Valoare

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE PERFORMANȚĂ ȘI CONCEPTUL DE VALOARE

Definirea conceptului de performanță

Cuvântul performanță este de origine latină, dar înțelesul său provine din limba engleză.

Schema nr. 1

Termenul de performanță este folosit din ce în ce mai des în diverse domenii (sport, artă etc.), însă în mod special în domeniul economic.

În diverse domenii, performanța reprezintă ”excelență dintr-un domeniu, prin recunoșterea evoluțiilor și rezultatelor la un anumit moment dat” în conformitate autorul cărții Analiza performanței prin creare de valoare.

Abordarea conceptului de performanța în viziunea specialiștilor de-al lungul timpului

Evoluția în timp surprinsă de autoarea cărții Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii a performanței este sintetizată în următorul tabel:

Tabel nr.1

O modalitate de a analiza performanța unei entității economice este rezultatul exercițiului, dar și be baza documentului anual de sinteză, situația veniturilor și cheltuielilor.

Așadar potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 părțile componente care sunt direct legate de evaluarea întreprinderilor din punct de vedere al performanței financiare, cu ajutorul contului de profit și pierdere, sunt veniturile, dar și cheltuielile.   

Veniturile alcătuiesc majorări ale câștigurilor economice consemnate pe parcursul exercițiului financiar, sub forma intrărilor ori majorarea activelor sau diminuări ale datoriilor, care sunt concretizează în majorări ale capitalurilor proprii, însă acestea nu sunt cele care apar ca urmare a contribuirii asociaților / acționarilor.  

  Cheltuielile se referă la scăderea câștigurilor economice consemnate pe parcursul exercițiului financiar sub forma unor ieșiri ori diminuarea valorii activelor sau majorarea datoriilor, care se referă la reduceri ale capitalurilor proprii, însă acestea nu se referă la distribuirea acestora din rezultate către asociați / acționari.   

   Veniturile pot fi recunoscute potrivit articolului 19, aliniatul 3 în documenul anual de sinteză, contul de profit și pierdere doar în situația când poate să fie evaluate într-un mod credibil o majorare a câștigurilor economice viitoare care sunt strâns legate de majorarea valorii activului ori de diminuarea valorii datoriei. Recunoașterea veniturilor este efectuată simultan cu recunoașterea majorării activelor ori diminuarea datoriilor .

În conformitate cu articolul 19 alianiatul 4 și cheltuielile potrivit Ordinului 1802/2014 pot fii recunoscute în contul de profit  și pierdere doar în situația în care se poate evalua într-un mod credibil reducerea câștigurilor economice viitoare care sunt asociate legate de scăderea valorii activului ori de majorarea valorii datoriei. Cât despre recunoașterea cheltuielilor prezentul ordin spune că are loc siconcomitent cu recunoașterea majorării valorii datoriilor ori diminuării valoriilor de active.

Măsurarea performanței

Măsurarea perfomanței se realizează cu ajutorul unor instrumente de măsurare care sunt ilustrate în următoarea schemă:

Schema nr. 2

Definirea conceptului de valoare

Conceptul de valoare a fost definit încă din antichitate de către cei mai mari filozofi ai lumii: Aristotel, Xenofon și Platon.

Abordarea conceptulului de valoare de către Adam Smith prin rezolvarea paradoxului apă-diamant în lucrarea sa ”avuția națiunilor” se referă la utilitatea unui lucru, iar pe de altă parte la împuternicirea care ți-o oferă acel lucru dacă dispui de acesta. Exemplu care apare în Avuția națiunilor prin care Adam Smith explică paradoxul valorii este faptul că: ”Nimic nu este mai prețios decât apa și totuși, apa o poți cumpăra la un preț extrem de mic, însă un diamant are o valoare extrem de mică de utilitate; și totuși se poate preschimba contra unei cantități mari din alte produse.”

Același autor consideră faptul că conceptul de preț și conceptul de valoare sunt două noțiuni diferite.Valoarea este diferită a unui obiect în funcție de calitatea de vânzător ori client, adică are un caracter subiectiv. Iar prețul este obținut în urma unei negocieri pe piață, având un caracter obiectiv.

Cercetarea, însă și realitatea economică. din ultimele decenii au dezvoltat conceptual. de management prin valoare, plecând. de la nevoia asigurării obiectivului. firmei, adică abilitatea de a. crea valoare pentru furnizorii de capital. ai entității economice.

Managementul trebuie să. efectueze interese diverse, durabilitatea firmei. depinde de priceperea de a asigura. relații potrivite cu proprietarii, finanțatorii și. inclusive cu partenerii de afaceri :

Acționarii aspiră la încasarede dividende și perspective majorării prețului acțiunilor;

Creditorii au în vizor securitatea financiară pentru a le permite certitudinea recuperării a surselor avansate;

Salariații aspiră la salarii competitive;

Clienții se așteaptă la un raport preț-calitate adecvat.

Avantajele principale ale introducerii managementului prin valoare sunt:

Reprezintă. un support. important în alocarea eficientă a resurselor

Creșterea. încrederii investitorilor. în administrarea firmei,. dar și în calitatea informațiilor. primate

Reducerea costului capitalului. pentru economie

Dezavantajele managementului prin valoare :

Costul foarte mare al implementării;

Dificultatea .reală în .aproximarea valorii;.

Complexitatea, ridicată a calculelor..

În cazul în care obiectivul principal al entității economice îl reprezintă crearea de valoare pentru acționari, atunci sprijinirea obiectivului acesta este efectuată prin componentele : creșterea prețului acțiunii și partea din profit repartizată pentru dividend.

Valoarea de piață a capitalurilor proprii este influențată de fluxul de lichidități aproximate pentru proprietar, dar și de costul capitalului, iar parametrii care crează valoare sunt :

Parametri operaționali : rata de creștere probabilă și perioada acesteia, rentabilitatea activelor din exploatare, rentabilitatea exploatării și cota impozitului pe profit.

Parametrii investiționali: investiții în activele pe termen lung, dar și în capitalul de lucru

Parametrii de finanțare : structura capitalului, costul capitalului împrumutat, costul capitalului propriu.

Sinteza indicatorilor utilizați în analiza financiară

CAPITOLUL II. ANALIZA INDICATORILOR BURSIERI

În contextul actual al globalizării economiei, „finanțarea de pe piața de capital a devenit o alternativă modernă la finanțarea de pe piața bancară, astfel că principalii utilizatori de informații financiare vor deveni investitorii ” .

Analiza rentabilității bursiere se referă la determinarea și interpretarea celor mai importanți indicatori bursieri. Ei sunt determinați utilizându-se cursul curent bursier, iar pentru enumerarea celorlalte elemente care intervin în determinarea lor sunt luate valori curente, precedente ori previzionate. Modul de dterminare a indicatorilor bursieri depinde de informațiile financiare, contabile, precum și de previziunilerealizatede analiști, dar și de nevoile investitorilor.

Ratele. de randament. bursier. sunt numite. în alte. accepțiuni. și ratele rentabilității. investițiilor. de capital. care reflectă. rentabilitatea prin intermediul. remunerării investitorilor. în acțiuni, .acestea având un interes. deosebit, în .rândul acționarilor.

În funcție de interesele celor care efectuează analiza de tip bursier, distingem potrivit autorilor cărții Analiză financiară a entității economice:

CECCAR amintește următoarele rate bursiere:

Iar autoarea Maria Niculescu amintește la rândul ei următorii indicatori specifici companiilor cotate la bursă:

RATELE BURSIERE DE CREȘTERE

Capitalizarea bursieră (notat cu CB) este determinată prin înmulțirea numărul total de acțiuni emise de societate ( notate cu NA) la ultimul curs cotat al unei acțiuni ( notat cu CA).

Acest indicator este reprezentat de valoarea de piață a unei entități cotate la bursă și pune la dispoziția opiniei publice valoarea netă a întreprinderii. Nu este exprimată întotdeauna valoarea reală a entității economice.

Este unul dintre cei mai buni indicatori care exprimă lichiditatea, indicând ușurința cu care se poate efectua tranzacționarea titlurile entității economice, „mai ales din perspectiva unui investitor care a imobilizat sume mari de bani în acțiuni și dorește să știe în ce măsură i se oferă posibilitatea să găsească o contraparte în cazul în care dorește să vândă acțiunile respective. Iar asfel entitățile economice pot fii încadrate în trei categorii: de mare capitalizare, de capitalizare medie și capitalizare mică

Acesta este de asemenea, primul indicator pe care îl avem în vedere atunci când se vorbește despre mărimea bursei, reprezentând suma valorii de piață a tuturor societăților care sunt listate pe o piață organizată.”

Indicatorul se poate folosi analizândul comparativ cu valoarea contabilă a entității economice.

Rezultatul pe acțiune (Beneficiul pe acțiune) este un indicator de bază al pieței bursiere și indică cât rezultat net realizează o acțiune pe parcursul unui exercițiu financiar. Calculul indicatorului este important pentru că influențează prețul acțiunilor, având un rol esential în fundamentarea deciziilor investitorilor.

Formula de calcul pentru determinarea acestui indicator este următoarea:

Sau

unde:

EPS – Rezultatul pe acțiune;

RNE – Rezultatul net al exercițiului;

NA – numărul total de acțiuni emise de companie;

Bpa – beneficiul pe acțiune

Bnet – Beneficiul net

Analiza rezultatului pe acțiune

Nivelul ridicat al indicatorului poate semnifica:

O încredere ridicată a investitorilor în managerii entității economce;

O lipsă de încredere a investitorilor în managerii actuali ai entității economice, dar există o posibilitate de transfer a activelor către o entitate economică cu o conducere verosimilă;

Nivelul redus al indicatorului poate semnifica:

Un minus de încredere în conducerea actuală a entității economice;

Conducerea entității economice se confruntă cu probleme greu de depășit.

Acest indicator EPS nu este influențat de politica de distribuire a dividendelor, astfel poate fi utilizat pentru a compara performanțe entităților economice. Arată importanță în evaluarea rentabilității acțiunilor, ajută la calculul multiplului de capitalizare bursieră, și poate fi adaptat, în funcție de capitalul luat în considerare. Cu toate acestea se întâmpină și câteva limite, în ce privește determinarea performanțelor în timp și spațiu.

În privința măsurări performanțelor în timp:

Indicatorul acesta are la bază profiturile istorice, iar managerii ar fi putut lua în trecut decizii privind încurajarea majorării profitului actual pe seama unor majorări în viitor. Iar astfel cmajorarea EPS actuală nu poate fi luată în calcul pentru efectuarea unor prognoze credibile privind rata majorării în perspectivă.

În privința măsurări performanțelor în spațiu :

Profiturile sunt influențate de deciziile conducerilor diferitelor entități economice cu referire la politicile contabile, iar rezultatul pe acțiune este influențat de structura capitalului.

În conformitate cu ceea ce afirmă autorul Eddie McLaney această rată nu se referă la dividendul plătit pe acțiune, cu excepția cazului în care tot profitul este plătită ca dividend, lucru care ar fi neobișnuit.

Trezoreria pe acțiune ( notat Cash EPS ) ne arată ce volum de lichidități realizează o acțiune în pe parcursul unui exercițiu financiar și se determină astfel:

∆ TR ( exploatare) / ori Cash- flow-ul operațional = trezoreria produsă de activitatea de exploatare ( Situția fluxurilor de trezorerie = Operating Cash-flow)

cei mai mulți autori consideră faptul că indicatorul acesta este mult mai important decât Rezultatul pe acțiune (notat cu EPS), pentru că este mult mai „pur”, iar EPS este mai ușor de manevrat decât trezoreria.

Coeficientul de capitalizare bursieră ( notat PER). este acel multiplu. de capitalizare care arată .de câte ori este capitalizat .bl acesta are la bază profiturile istorice, iar managerii ar fi putut lua în trecut decizii privind încurajarea majorării profitului actual pe seama unor majorări în viitor. Iar astfel cmajorarea EPS actuală nu poate fi luată în calcul pentru efectuarea unor prognoze credibile privind rata majorării în perspectivă.

În privința măsurări performanțelor în spațiu :

Profiturile sunt influențate de deciziile conducerilor diferitelor entități economice cu referire la politicile contabile, iar rezultatul pe acțiune este influențat de structura capitalului.

În conformitate cu ceea ce afirmă autorul Eddie McLaney această rată nu se referă la dividendul plătit pe acțiune, cu excepția cazului în care tot profitul este plătită ca dividend, lucru care ar fi neobișnuit.

Trezoreria pe acțiune ( notat Cash EPS ) ne arată ce volum de lichidități realizează o acțiune în pe parcursul unui exercițiu financiar și se determină astfel:

∆ TR ( exploatare) / ori Cash- flow-ul operațional = trezoreria produsă de activitatea de exploatare ( Situția fluxurilor de trezorerie = Operating Cash-flow)

cei mai mulți autori consideră faptul că indicatorul acesta este mult mai important decât Rezultatul pe acțiune (notat cu EPS), pentru că este mult mai „pur”, iar EPS este mai ușor de manevrat decât trezoreria.

Coeficientul de capitalizare bursieră ( notat PER). este acel multiplu. de capitalizare care arată .de câte ori este capitalizat .beneficiul pe acțiune, aratând. câți ani de beneficiu actual costă. fiecare afacere cotată. PER. este unul dintre cei mai. cunoscuți indicatori pentru o entitate de interes public, pentru că cumulat cu câștigurile previzionate ale entității, analiștii pot afla dacă acțiunile sunt supra ori subevaluate.

Coeficientul determină legătura dintre cursul unui titlu și rentabilitatea acestuia, și este calculat în 2 moduri:

Ca raport. între capitalizarea bursieră. și rezultatul exercițiului.

Ca raport. între cursul acțiunii. la bursă și beneficiul pe acțiune.

Potrivit autorilor Monica Achim și Sorin Nicolai Bortea, acest indicator se determină:

Prin. multiplicarea beneficiului. pe acțiune cu PER. se dobândește cursul. acțiunii la bursă,. care permite aprecierea. randamentului unui plasament. de acțiuni, și este de preferat. folosirii unui simplu. randament asigurat de. dividendele distribuite.

Analiza și interpretarea coeficientului de capitalizare bursieră

O acțiune care are indicatorul PER mic este preferată în favoarea uneia care indicatorul PER ridicat, dar posesorul acțiunii are acel drept la veniturile viitoare în la fel ca și la cele actuale, iar profitul actual adus de valoarea mobiliară poate diferi de profiturile viitoare ale acesteia. În aceste condiții, acțiunea care are indicatorul PER mai ridicată poate fii mai profitabilă decât cea cu indicatorul PER mai scăzut cu condiția să existe perspectiva ca profiturile și inclusiv dividendele să se majoreze rapid în exercițiile financiare viitoare. Astfel, se va ține cont și de majorarea ori micșorarea veniturilor care sunt aferente acțiunii în viitor.

O valoarea mai ridicată a acestui indicator poate fi lămurită prin așteptarea unei rate de majorare mai mari ori prin micșorarea riscului. Fiind interesați de performanțele. viitoare ale entității economice. (invesitorii), PER-ul istoric. își va pierde din importanță., PER-ul bazat pe previziuni. ale profiturilor viitoare. fiind mult mai. interesant.

Pentru a se putea realiza o evaluare a firmelor se folosesc indicatorii PER medii ai sectoarelor din care fac parte entitățile economice respective, .ca termen de. comparație. Un nivel optim al indicatorului PER fiind reprezentat de media indicatorului PER în acele industrii economice dezvoltate, și se poziționează .după unii autori la .7 ori, după alții la valoarea. de 12,5 ori / chiar 13,8 ori,. adică se plătesc în medie. 7/12,5/13,8 unități de preț pentru a obține. o unitate de câștig.

Raportul curs – beneficiu (PER) se schimbă în timp însă și în spațiu și este influențat. de mai mulți factori.: evoluția ratelor dobânzii și ritmul inflației față de care evoluează invers proportional și de beneficiile anticipate ale operatorilor. Fluctuațiile acestui indicatorului pe piața de capital variază între 15-25, în funcție de acele condiții economice ale diferitelor ramuri industriale.

PER ridicat – acțiunile acestea au comportamentul cel mai bun la bursă, ajutând speculațiile avantajoase cesionării lor (PER > 25);

PER relativ – scăzut – acțiunile acestea arată o evaluare destul de ieftină, atractivă pentru achiziționarea de acțiuni (PER < 15).

Raportul dintre valoarea de piață și valoarea contabilă a unei acțiuni ( notat PBR ori P/B –Price–to-Book–Ratio) se determină ca raport între valoare de piață a unei acvțiuni ( notată PPA) și valoarea contabilă a unei acțiuni ( notată VCA):

Rata aceasta este importantă pentru că arată acea valoarea pe care aceste piețe financiare o acordă celor din conducerea entității economice.

Aceasta poate fi o metodă de a găsi acele firme cu prețuri mici, care sunt neglijate de piață.

Trebuie să se ia în considerare următoarele aspecte cu privire la analiza raportului între valoarea de piață și valoarea contabilă a unei acțiuni ( notată PBR):

Valoarea de piață. ar trebui să fie mai ridicată / ori cel putin egală cu valoare contabilă în cazul în care entitatea economică este bine manageriată .și are suficiente posibilități. de majorare. În situția în care economia se află în recesiune este subunitar raportul chiar dacă echipa managerială este bună.

Entitățile economice care au rata mare a profitabilității raportată la capitalurile proprii, iar profitul si cifra de afaceri au o evoluție crescătoare de la un exercițiu financiar la alt exercițiu financiar, au indicatorul PBR mult mai ridicat, iar în ceea ce privește entitățile economice cu rate mai mici ale rentabilității și cifra de afaceri stabilă prezintă un indicator PBR mai mic.

Acțiunile unei societăți cu indicatorul PBR mai scăzut reprezintă o investiție sigură, pentru că valoarea contabilă nu va scădea (entitatea economică va putea lichida oricând / sau va putea să le vinde la valoarea contabilă activele sale).

„Dacă entitatea economică este tranzacționată la un preț mai mic decât valoarea ei contabilă (PBR – valoare subunitară) semnifică, de obicei, fie că piața consideră că valoarea activelor este supraevaluată, fie că societatea are o rentabilitate mică (negativă) a activelor.” În acea situație în care este supraevaluată valoarea activelor este recomandat să se cesioneze acțiunile pentru a se putea înregistra corecția activelor, iar investitorul astfel riscă să obțină o rentabilitate negativă. În ceea ce privește cea de-a doua situație atunci când este subevaluată valoarea activelor, există posibilitatea să se schimbe conducerea entității economice în condiții noii de desfășurare a afacerii astfel încât să fie o schimbare pozitivă în avantajul activității. Indicatorul având o rentabilitate ridicată înseamnă o rentabilitate crescută a activității firmei.

Indicatorul PSR sau P/S (Gradul de evaluare al pieței) arată modalitatea în care piața cotează cifra de afaceri a entității economice, cu alte cuvinte, cu cât se achiziționează cifra de afaceri a entității economice pe piața de capital.

Se poate calcula în următoarele două moduri, potrivit autorilor Monica Achim și Sorin Nicolai Bortea, acest indicator se determină:

Sau

Analiza indicatorului P/S

Este un indicator folositor pentru identificarea investițiilor care nu sunt profitabile. Analiștii îl utilizează în evaluarea acțiunilor entităților cu profituri scăzute ori neprofitabile pentru că determinarea indicatorului PER se dovedește a fi ineficient și nu dă semnificații importante, în situația acestor entități economice.

Este un indicator folositor atunci când celelalte rate nu pot fi folosite, fie pentru că entitatea economică înregistrează pierderi, fie pentru că aceasta are rentabilități, dar și marje extrem de mici.

Nu este indicată compararea valorii acestei rate între sectoare, dar este indicată compararea între indicatorii companiilor care au activitate foarte asemănătoare.

Interpretare:

Raportul > 0,5 : este interpretat ca o atracție pentru investitori;

Raportul < 0,5 : este interpretat ca osubevaluarea cifrei de afaceri datorită lipsei performanței financiare a entității economice.

RATELE BURSIERE DE DIVIDEND

Dividendul pe acțiune indică nivelul dividendului ce revine pentru o acțiune și formează un indicator care depinde de rata de distribuire a dividendelor.

Formula de determinare a dividendului pe acțiune ( notat Dpa) este:

Din analiza în dinamică a indicatorului, rezultă concluzii cu privire la atractivitatea unei investiții pe termen scurt în întreprinderea respectivă, fiind corespunzător unui trend crescător al dividendului ce aparține la o acțiune investită, din punctul de vedere al acționarilor minoritari ori a acelor investitori imediați în capitalul unei entități economice.

Rata dividendelor sau rata capitalizării

Autorii cărții Analiză financiară a entității economice, definesc randamentul dividendelor (RDIV) ori rata capitalizării dividendului ca fiind acel câștig încasat de către acționari în urmaunei investiții efectuate în acțiunile entității economice.

Trendul acestui indicator trebuie să fie ascendent indicând o maximizare a efectelor sub forma dividendelor. ce revin acționarilor pentru o acțiune. investită care este concretizat. în valoarea prețului achitat pentru achiziționarea unei acțiuni. Rata aceasta se determină ca raport între dividendul pe acțiune ( notat DIVA) și prețul de piață al unei acțiuni ( notat PPA).

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) determină proporția în care profitul net este împărțit acționarilor sub formă de dividende și se calculează :

Analiza ratei de acoperire a dividendelor are în vedere următoarele aspecte:

Un nivel prea mare al ratei indică o politică de dividende accentuată condudusă de entitatea economică coroborată cu politica de autofinanțare redusă. O valoare ridicată a ratei pe o periodă scurtă, este atractivă pentru investitor, dar pe o perioadă lungă aceasta nu asigură o dezvoltare. viitoare a afacerii.

Un raport poziționat în jurul a 250 % asigură un optim între politica de autofinanțare și politica de dividende, avantajos pentru investitori atât pe o perioadă scurtă de timp cât și pentru o perioadă mai lungă de timp.

Potrivit autorului cărții Business and finance. Theory and practice, această rată indică modul în care dividendele pot fi repartizate din profitul current. Cu cât este mai mare rata cu atât investitorii sunt mai încrezători de faptul că dividendele pot fii menținute la nivelul actual chiar dacă ar exista o recensiune a profiturilor.

Metodele bursiere de evaluare utilizează informații oferite de bursă care sunt adaptate la evaluarea entităților economice, determinând zilnic numeroși indicatori de creștere eficiență și echilibru.Acestea se bazează pe cursul acțiunilor care este influențat atât de factori interni, dar și de cei externi. Utilizând metodele bursiere se va lua în considerare:

Evoliuția cursurilor acțiunilor din perioada precedent;

Evoluția politicii de dividend;

Fenomenele pieței.

CAPITOLUL III. SISTEMUL DE INDICATORI FOLOSIȚI ÎN ANALIZA VALORII CREATE DE ENTITATEA ECONOMICĂ

În vederea măsurării performanțelor entității economice, în managementul bazat pe valoarea creată, se folosește un sistem de indicatori, care include :

3.1. Valoarea economică adăugată – Economic Value Added – EVA

Acest indicator este rezultatul comparării dintre rentabilitatea firmei și costul capitalului și fiind o măsură internă a performanțelor managementului.

Se calculează ca diferență între profitul net operațional sau de exploatare si costul capitalului investit în activitatea economică.

Profitul net operațional se calculează reducând din profitul operațional, impozitul pe profitul aferent.

Costul capitalului investit se calculează ca medie ponderată a costului capitaluri proprii + datorii financiare nete:

Unde:

Cpr = capital propriu

Dat = suma datoriilor financiare nete

= costul mediu al capitalului propriu

= procentul mediu de dobândă

Avantajele folosirii EVA sunt :

Persoanele din conducere sunt motivate să investească în proiecte ce aduc un câștig mai mare decât costurile acestora;

Rata de creare valoare valorii economice adăugate face vizibil pentru cei din conducere costul capitalului;

Permite calcularea valorii de piață a entității economice în directă dependență de valorile viitoare a valorii economice adăugate, astfel valoarea de piață a entității economice este valoarea contabilă a capitalurilor proprii la care se adună la valoarea actualizată a viitoarelor valori valorii economice adăugate pe orizontul de analiză.

Sunt si câteva limite .ale utilizării indicatorului. de creare de valoare referitoare la faptul că .valoarea economică adăugată nu oferă o valoare actuală. a costului capitalului, ci doar una istorică.

Analiza valorii economice adăugate are în vedere aspecte :

O valoare a indicatorului pozitivă arată faptul că entitatea economică a produs valoare pentru acționari,. rezultând că investiția actuală a acționarilor este eficientă.

O valoare a indicatorului negative indică distrugerea capitalurilor investite de acționari, prin realizarea ratei de rentabilitate a acțiunii mai mici decât rata de rentabilitate medie de pe piața de capital, această situație impune orientarea acționarilor spre investirea în alte entități economice.

În vederea definirii bogăției realizate pentru acționari în situația entităților economice care sunt listate la bursa, Bennet Stewart a definit sub alt indicator de creare valoare: valoarea adăugată de piață.

Valoarea adăugată economică (EVA) nu este afectată de manipulăriele contabile, alcătuie un criteriu managerial sănătos, care este capabil să managerieze la folosirea eficace a tuturor resurselor entității economiceși, prin ea, la producerea de câștiguri superioare a .costurilor angajate. Acesta este un indicator care de fapt îmbină informațiile de natură economică, contabilă, dar și de piață, ceea ce îl transformă într-un instrument complet și complex.

Valoarea adăugată de piață – Market Value Added –MVA

reprezintă o compararea a valorii de piață e entității economice ( adică capitaluri proprii și datorii) cu valoarea capitalurilor investite în entitatea economică și este o măsurarea a performanțelor manageriale.

Aceasta se calculează ca diferență între valoarea de piață (bursieră) a unei firme și suma capitalului investit.

Dacă entitatea economică este cotată la bursă, ea va fi calculată prin înmulțirea cursului bursier al unei acțiuni cu numărul de acțiunilor aflate în mișcare, iar în situația în care entitatea economică nu este cotată, se aproximează o valoare de piață începând de la valoarea actuală a fluxurilor viitoare de lichiditate, generate pentru proprietari.,

Conform colectivului de autori ai cărți Analiză economico – financiară, ediția a doua revizuită și adăugită este importantă și determinarea indicatorului relativ, adică Indicele VP (IVP) și se determina ca:

Unde:

VB = valoarea de piață / bursieră;

CT = capitalul investit;

A = numărul acțiunilor aflate în mișcare;

CT = capitalul investit;

CI = capitalul investit de către acționari;

PRI = valoarea profiturilor reinvestite.

Analiza valorii adăugate de piață are în vedere următoarele :

O valoare a ratei pozitivă arată faptul că entitatea economică are o valoare adăugată de piață efectivă, cu cât rata este mai mare este mai bine pentru investitori.

O valoare a ratei negativă indică o distrugere a averii și a valorii entității economice, din cauza unui management defectuos.

Legătura dintre valoarea economică adăgată (notată EVA) și valoarea de piață adăugată (notată MVA)

Pentru a observa eficiența folosirii indicatorului valorii de piață adăugată se va corela acesta cu valoarea economică adăugată.

Așadar dacă indicatorul EVA crește se va determina și majorarea indicatorului MVA, adică a diferenței dintre valoarea de piață a entității economice și a costului istoric referitor la capitalurile totale investite.

În cadrul costului istoric a capitalului sunt incluse: rezultatul reportat, rezervele, dar și provizioanele.

Potrivit autorilor corelația dintre cei doi indicatori are consecințe asupra evaluării entității economice aflate în cauză. Valoarea întreprinderi putem spune că este data de următoarea formula:

Se poate afirma faptul că că entitățile economice care au o valoare mare a indicatorului EVA au o dezvoltare faorabilă a indicatorului MVA.

Valoarea lichidă adăugată – Cash Value Added – CVA

a fost dezvoltată inițial de firma de consultanță americană Boston Consulting Group, care are la bază un sistem de evaluare fiind bazat pe fluxul de numerar, el este “considerat superior unei judecăți bazate pe evaluarea prin dividende.”

Acest indicator se calculează începând cu cash-flow-ul brut ( notat CFB), produs de entitatea economică în cursul perioadei din care se diminuează amortizările ( notate A) , dar și costul capitalului total folosit pentru a finanța activitatea ( notată CC).

Iar cash-flow-ul brut se calculează prin însumarea la profitul net obținut de entitatea economică , a cheltuielilor cu dobânzile, însă și a sumei amortizării.

Analiza valorii lichide adăugate se referă la :

O rată. pozitivă. indicând. faptul că entitatea economică produce. numerar suplimentar costului capitalurilor investite;

.O majorare a rentabilității. lichide a investițiilor este idea. de bază a creșterii acestei rate;

.Dacă diferența dintre rentabilitatea lichidă. a investițiilor și costul mediu. ponderat al. capitalului este mai mare, CVA este mai mare.

Totalul renumerării acționarilor – Total Return to Shareholders – TRS

– care este suma dintre majorarea de preț a acțiunii și a dividendelor carea sunt încasate de acționari.

-unde:

– număr de acțiuni;

preț curent al acțiunii;

– dividend pe acțiune.

O altă formulă a acestui indicator este potrivit autoarei Laura Vasilescu următoarea:

Unde:

Surplusul de valoare = Prețul acțiunilor la începutul anului – Prețul acțiunilor la sfârșitul anului

Acest indicator poate permite potrivit. comparări între industrii și companii pentru că TSR este exprimat în procente. De asemenea, există unele limitări ale acestuia: .ca urmare. a naturii. sale, TSR. nu pot fi determinat la nivelul diviziei și pentru entitățile economice care au capital privat.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ LA ENTITATEA ECONOMICĂ SINTEZA S.A.

Compania SINTEZA S.A. a fost constituită în anul 1991 prin preluarea integrală a patrimoniului Întreprinderii Chimice Sinteza care a fost una dintre primele companii cu profil chimic constituite în România.

Domeniul de activitate al entității economice este fabricarea altor produse chimice, de bază. Aceasta este localizată în Oradea, județul Bihor, str. Borșului nr. 35, iar codul de identificare fiscal 67329 și este înregistrată la Registrul Comerțului J05/197/1991. Este o entitate economică deținută public, iar acțiunile companiei sunt listate la Bursa de Valori București, lain cadrul categoriei 2 având simbolul STZ.

Sun produse următorele tipuri de produse:

Produse organice de sinteză (acide benzoic, benzoate de sodium, acid salicil tehnic superior, acisd salicilic suplimat);

Produse agrochimice (dimetoat, melation, îngrășământ foliar –folifert).

Analiza ratelor de randament bursier fundamentală se va efectua cu ajutorul următoarelor tipuri de rate:

Ratele bursiere de creștere;

Ratele bursiere de dividend.

Ratele bursiere de creștere

În vederea determinări ratelor bursiere de creștere, se presupune următoarele informații referitoare la activitatea entității economice Sinteza S.A.:

Tabel nr 2.

Capitalizarea bursieră

Interpretare

Această rată indică valoarea netă a entității economice SINTEZA S.A. , adică 23.998.870 mii lei în anul 2012, 23.734.420 mii lei în cel de-al doilea an supus analizei (2013) și în ultimul an 26.742.543 mii lei (2014). Aceasta este una dintre cele mai bune rate care reflectă lichiditatea, indicând ușurința cu care pot fi tranzacționate titlurile entității economice.

Rata aceasta nu indică, însă întotdeauna valoarea reală a entității economice. Valoarea nominală a unei acțiuni este de 0,15 lei / acțiune, astfel rezultă faptul că diferă de ultimul curs cotat pe bursa de valori 0,3742 lei / acțiune), iar valoarea netă a companiei este de 9.916.889 lei.

Capitalizarea bursieră este mai mare în anul 2012 decât în anul 2013 ca urmare a creșterii prețului de piață al acțiunilor și al păstrării neschimbate a numărului total de acțiuni emise de la un an la altul. Iar în anul 2014 după cum se poate observa această rată este mai mare decât în anii 2012, 2013. Valoarea capitalizării bursiere este în creștere și reprezintă un aspect pozitiv pentru entitatea economică.

Rezultatul pe acțiune – EPS engl. “Earning per Share”

Interpretare:

În anul 2013 se înregistrează după cum se poate observa un rezultat net al exercițiului scăzut în comparare cu numărul de acțiuni emise totale, astfel rezultatul pe o acțiune are o valoare extrem de mică, apropriată de 0, ceea ce conduce la o lipsă de încredere în managementul entității economice ori arată faptul că managementul se confruntă cu unele probleme în perioada respectivă.

După cum se poate observa față de anul precedent, 2012 a avut loc o scădere considerabilă, aspect negativ pentru entitatea economică.

În anul 2014 are loc o creștere a acestei rate în comparație cu anul 2013, ca urmare a creșterii rezultatului net, aspect pozitiv pentru societatea comercială Sinteza S.A.

Trezoreria pe acțiune – Cash EPS

Unde:

EBE = excedentul brut din exploatare

= variația nevoii de fond de rulment

VA2012 = Marja comercială + Producția exercițiului – Consumurile externe de la terți

= 4.488 +25.068.668 – 20.976.628

= 4.096.528

Marja comercilă2012 = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfuril

Marja comercilă2012 = 45.815 – 41.327

Marja comercilă2012 = 4.488

Producția exercițiului2012 = Producția vândută +/- Producția stocată + Producția imobilizată

Producția exercițiului2012 = 23.660.869 + 1.407.799 + 0

Producția exercițiului2012 = 25.068.668

Consumuri externe de la terți2012 = Cheltuieli materiale + Cheltuieli executate de terți

Consumuri externe de la terți2012 = (15.948.710 + 361.614 + 2.612.189) + 2.054.115

Consumuri externe de la terți2012 = 20.976.628

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare2012 = Stocuri + Creanțe + Investiții financiare pe termen scurt + Cheltuieli în avans

Nevoi temporare2012 = 28.014.151 + 20.778.541 + 0 + 917.510

Nevoi temporare2012 = 49.710.202

Surse temporare2012 = Datorii de exploatare + Venituri în avans

Surse temporare2012 = 7.119.712 + 0

Surse temporare2012 = 7.119.712

Datorii exploatare2012 = Datorii pe termen scurt – Credite bancare pe termen scurt

Datorii exploatare2012 = 11.582.102 – 4.462.390

Datorii exploatare2012 = 7.119.712

NFR2012 = 49.710.202 – 7.119.712

NFR2012 = 42.590.490

VA2013= Marja comercială + Producția exercițiului – Consumurile externe de la terți

= -46.653 + 30.367.848 – 25.919.259

= 4.401.936

Marja comercilă2013 = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfuril

Marja comercilă2013 = 11.009 – 57.662

Marja comercilă2013 = – 46.653

Producția exercițiului2013 = Producția vândută +/- Producția stocată + Producția imobilizată

Producția exercițiului2013 = 29.062.709 + 1.305.139 + 0

Producția exercițiului2013 = 30.367.848

Consumuri externe de la terți2013= Cheltuieli materiale + Cheltuieli executate de terți

Consumuri externe de la terți2013 = (19.596.214 + 494.328 + 3.993.773) + 1.834.944

Consumuri externe de la terți2013 = 25.919.259

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare2013 = Stocuri + Creanțe + Investiții financiare pe termen scurt + Cheltuieli în avans

Nevoi temporare2013 = 30.950.404 + 19.019.002 + 0 + 747.469

Nevoi temporare2013 = 50.716.875

Surse temporare2013 = Datorii de exploatare + Venituri în avans

Surse temporare2013 = 16.907.337 + 0

Surse temporare2013 = 16.907.337

Datorii exploatare2012 = Datorii pe termen scurt – Credite bancare pe termen scurt

Datorii exploatare2012 = 16.907.337 – 0

Datorii exploatare2012 = 16.907.337

NFR2013 = 50.716.875 – 16.907.337

NFR2013 = 33.809.535

VA2014 = Marja comercială + Producția exercițiului – Consumurile externe de la terți

= -16.002 + 30.321.913 – 27.015.075

= 3.290.638

Marja comercilă2014 = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfuril

Marja comercilă2014 = 10.878 – 26.880

Marja comercilă2014 = – 16.002

Producția exercițiului2014 = Producția vândută +/- Producția stocată + Producția imobilizată

Producția exercițiului2014 = 29.937.763 + 384.150 + 0

Producția exercițiului2014 = 30.321.913

Consumuri externe de la terți2014 = Cheltuieli materiale + Cheltuieli executate de terți

Consumuri externe de la terți2014 = (19.922.449 + 445.227 + 4.227.481) + 2.419.918

Consumuri externe de la terți2014 = 27.015.075

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare2014 = Stocuri + Creanțe + Investiții financiare pe termen scurt + Cheltuieli în avans

Nevoi temporare2014 = 23.966.393 +17.989.997 + 0 + 438.850

Nevoi temporare2014 = 42.395.240

Surse temporare2014 = Datorii de exploatare + Venituri în avans

Surse temporare2014 = 18.485.219 + 240.044

Surse temporare2014 = 18.725.263

Datorii exploatare2014 = Datorii pe termen scurt – Credite bancare pe termen scurt

Datorii exploatare2014 = 18.485.219 – 0

Datorii exploatare2014 = 18.485.219

NFR2014 = 42.395.240 – 18.725.263

NFR2014 = 23.669.977

Interpretare:

În situația analizată indicatorul Cash EPS este mai mare decât indicatorul EPS în toți cei trei ani ceea ce înseamnă că în situațiile financiare rezultatul net raportat este bun calitativ pentru că compania Sinteza S.A. pentru că a generat mai mult numerar (cash) decât rezultat net. Însă evoluția acestui indicător este descrecătoare fiind un aspect negativ pentru această firmă.

Coeficientul de capitalizare bursieră – PER –engl. Price to Earnings Ratio

Interpretare:

Coeficientul de capitalizare bursieră după cum putem observa înregistrează o creștere semnificativă în anul 2013 față de anul 2012, însă în anul 2014 acest indicator scade.

În 2013 este favorizată vânzarea acțiunilor datorită faptului că acest indicator este ridicat, favorizând speculații avantajoase vânzării lor, iar în anii 2012, 2014 valoarea indicatorului este scăzută, arătând o evaluare ieftină, atractivă pentru investitori.

Indicatorul PBR – Price to Book Ratio

Interpretare:

Indicatorul PBR după cum se poate obseva înregistrează o creștere a acțiunilor mai mare decât valoarea lor contabilă și într- o ușoară creștere din 2012 până în 2013. Iar în anul 2014 se poate observa o creștere semnificativă a indicatorului ceea ce reflectă faptul că entitatea economică este bine condusă și are suficiente posibilități de creștere.

Indicatorul PSR – Price to Sales Ratio

Interpretare:

Indicatorul PSR scade de la un an la altul ca urmare a nivelului redus de încredere oferit de către investitori, reflectat printr-o creștere a prețului de piață a acțiunilor și a scăderii volumului vânzărilor.

Raportul este mai mare decât nivelul de 0,5 prezentat în literatura de specialitate, rezultă o atracție pentru investitori.

Ratele bursiere de dividend

În vederea determinări ratelor bursiere de dividend, se presupune următoarele informații referitoare la activitatea entității economice Sinteza S.A.:

Tabel nr. 3

Dividendul pe acțiune

Interpretare:

După cum putem observa în anul 2012 cât și anul 2014 dividendele nu au fost repartizate. Faptul că entitatea economică nu a acordat dividende în cei doi ani nu prezintă atractivitate pentru investitori și reprezintă un aspect negativ.

Randamentul dividendelor – RDIV ori rata capiatlizării dividendului

Interpretare:

În anul 2012, precum și anul 2014 dividendele nu au fosr repatizate, însă în anul 2014 aceste au fost repartizate, iar în această situație putem afirma faptul că acest indicator reflectă o maximizare a efectelor sub formă de dividende ce revin pe o acțiune investită la efortul acționarilor.

Rata de acoperire a dividendelor – RADIV

Interpretare:

Valorile din cei 3 ani analizați nu depășesc nu depășesc pragul minim acceptat în literatura de specialitate de 250 %, ceea ce reprezintă un aspect negativ pentru entitatea economică și nefavorabil pentru investitori, atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

În ceea de – a doua parte a studiului de caz sunt analizați urmării indicatori de creare de valoare:

Valoarea economică adăugată;

Valoarea adăugată de piață;

Totalul renumerării acționarilor;

Valoarea lichidă adăugată.

Valoarea economică adăugată

În vederea determinări indicatorului EVA, se presupune următoarele informații referitoare la activitatea entității economice Sinteza S.A.:

Interpretare

În anul 2012 după cum putem oberva acest indicator prezintă valorii negative, aspect negativ pentru societatea comercială, deoarece această valoare negativă de -63.550 lei indică faptul că capitalurile care au fost investite de acționari sunt distruse.

În următorii ani, respectiv 2013 (120.573 lei) și 2014 (210.130) acest indicator crește, aspect favorabil pentru entitatea comercială pentru că valoarea pozitivă a indicatorului EVA indică faptul că s-a produs valoare pentru acționari, astfel rezultă că investiția acestora este eficientă.

4.4.Valoarea adăugată de piață și totalul renumerări acționarilor

În vederea determinări indicatorilor TSR ȘI MVA, se presupune următoarele informații referitoare la activitatea entității economice Sinteza S.A.

TRS =0,3630-0,4300+0/0,4300=-0,1558

TSR = 0,3590 -0,3452 +0,0013/0,3452=0,0437

TSR = 0,4045 – 0,3910 + 0 / 0,3910 =0,0345

Interpretare

4.5.Valoarea lichidă adăugată CVA

În vederea determinări indicatorului CVA, se presupune următoarele informații referitoare la activitatea entității economice Sinteza S.A.:

CAF2012 = 1.102.075 + 0 + 0 + 0 +0 + 553.253- 1.031.872 -0

CAF2012 = 623.456

CAF2013 = 56.087 + 0 + 137.807 + 0 + 0 + 665.826– 1.926.412 -0

CAF2013 = -1.066.692

CAF2014 = 244.136 + 0 + 0 + 0 + 0+ 893.563 – 2.537.570-0

CAF2014 =-1.399.871

Interpretare