Analiza perf ormantel or financiare -etapa in evaluarea intreprinderii [600810]

Analiza perf ormantel or financiare -etapa in evaluarea intreprinderii
Cuprins

1 Capitolul 1. Con ținutul noțiunii de performanță financiară a întreprinderii ………….2
1.1 Definirea noțiunii de performanță financiară ………………………………………………….2
1.2 Sporirea performanțelor financiare ale firmei -obiectiv de bază a gestiunii
acesteia …………………………………………………………………………………………………….5
Capitolul 2. Analiza performanțelor financiare la S.C Antibiotice S.A ………………………8
2.1 Prezentarea firmei S.C Antibiotice S.A………………………………………………………..8
2.2 Analiza rezultatelor financiare …………………………………………………………………….12
2.3 Analiza echilibrului financiar al firmei S.C Antibiotice S.A ……………………………28
Capitolul 3. Diagnosticul analizei performanțelor financiare la S.C Antibiotice S.A …..32
3.1 Puncte forte și puncte slabe rezultate în urma analizei efectuate ………………………32
3.2 Perspective ale evoluției valorii întreprinderii analizate ………………………………….36
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………….. .38
Bibliografie …………………….. …………………………………………………………… …………………………47

2
Capitolul 1. Con ținutul noțiunii de performanță financiară a întreprinderii
1.1 Definirea noțiunii de performanță financiară
Termenul de performanță financiară își are originile în limba engleză și reprezintă
realizarea unui lucru prin anumite metode prestabilite.
Performanța financiară se măsoară prin rezultatele obținute de către întreprindere cu
obiectivele propuse la începu tul perioadei.
Unii autori definesc termenul de pe rformanță financiară astfel ”o întreprindere este
performantă dacă în același timp este și productivă și eficace ”1
Performanța financiară a întreprinderii poate fi determinată cu ajutorul situațiilor
financiare prezentate de către întreprindere, această analiză ne arată dacă întreprinderea este
rentabilă, deține capacitatea de a obține profit, daca este lichidă, își poate achita datoriile pe
termen scurt, și daca aceasta este solvabilă, putând să rambu rseze datoriile pe termen lung.
Deasemenea, termenului de performanță financiară îi sunt asociate 3 termeni, și
anume2:
➢ Economicitate – întreprinderea poate să își procure resursele necesare la cele mai
mici costuri;
➢ Eficiență – întreprinderea are capacitat ea de a -și maximiza rezultatele obținute, pe
baza unei anumite cantități oferite, sau minimizarea acestora;
➢ Eficacitate – rezultatele obținute să fie aceleași cu cele prevăzute de întreprindere.
Principalul indicator folosit în determinarea performanței financiare a întreprinderii
este rezultatul contabil. Acesta se poate determina atât din punct de vedere financiar,
reprezentând diferența dintre veniturile și cheltuielile dintr -o anumită perioadă de timp, cât și
din punct de vedere patrimonial, reprezent ând diferența dintre activul net de la începutul
perioadei analizate și activul net de la sfarșitul perioadei.
Datorită faptului că rezultatul contabil ce ajută în determinarea performanței
financiare a întreprinderii i -a în considerea doar elementele cont ului de profit și pierdere, nu
și câștigurile sau pierderile înregistrate în capitalurile proprii, a fost introdus un nou termen
ce poate fi folosit pentru a determina performanț financiară a unei întreprinderi.
Termenul de rezultat economic cuprinde efect ele tranzacțiilor, precum și alte variații
ale activului net, exceptând rezultatele din aporturile față de proprietari.

1 Niculescu M -Diagnostic global strategic, ed. Economic ă, București,1997
2 Ristea M. -Contabilitatea rezultatului întreprinderii, ed. Tribuna Economică, București

3
În determinarea performanței financiare, întreprinderea trebuie să pună la dispoziție
contul de profit și pierdere și situația capitalur ilor proprii. În urma acestora performanța
financiară trebuie să reflecte:
➢ Rezultatul activităților operaționale;
➢ Rezultatul activităților financiare;
➢ Alte câștiguri și pierderi.
În vederea determinării performanței financiare a întreprinderii unul dintre indicatori
folosiți este contul de profit și pierdere, acesta permite măsurarea performenței financiare
prin prisma profitului, ca diferență între venituri și cheltuieli.
Veniturile și cheltuielile luate în considerare în determinarea performanței financiare
se clasifică astfel3: venituri din exploatare, venituri financiare, cheltuieli din exploatare,
cheltuieli financiare și venituri și cheltuieli extraordinare.
Venituri din exploatare cuprind cifra de afaceri, veniturile din variația stocurilor ș i a
producției , venituri din producția realizată pentru scopuri proprii și capitalizată, alte venituri
din exploatare.
Veniturile financiare cuprind interesele de participare , venituri din alte investiții,
venituri din dobânzi, alte venituri financiare.
Cheltuielile de exploatare cuprind cheltuielile cu materiile prime, materiale
consumabile, cheltuielile privind mărfurile, cheltuieli cu personalul, cu asigurările sociale,
ajustări privind imobilizările, privind activele circulante, cheltuieli cu prestați ile externe,
ajustări privind provizionale.
Cheltuielile financiare cuprind ajustări de valoare privind imobilizările financiare și a
investițiilor financiare deținute ca active circulante, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli din
diferențe de curs valutar .
Veniturile și cheltuielile extraordinare cuprind acele tipuri de cheltuieli ce apar ca
urmare a unor calamități naturale, exproprieri, naționalizări, etc.
Pe baza acestor informații obținute cu ajutorul contului de profit și pierdere se
determină soldurile intermediare de gestiune .
În România, soldurile intermediare de gestiune folosesc modelul francez, și cuprind4:
➢ Marja comercială;
➢ Producția exercițiului;

3 http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/C2Analiza%20performantei%20fin.pdf
4 idem

4
➢ Valoarea adaugată;
➢ Excedentul brut din exploatare;
➢ Rezultatul exploatării;
➢ Rezultatul curent al exercițiului;
➢ Rezultatul extraordinar;
➢ Rezultatul brut;
➢ Rezultatul net.
Marja comercială reprezintă principalul indicator ce arată performanța financiară a
întreprinderii și se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile aferente vânzării
mărfurilor.
Producția exercițiului este formată din bunurile și serviciile produse de întreprindere
și se determină prin însumarea cantității de producție în cur s de execuție, cantității de
producție stocată și cantității de producție vândută de întreprindere.
Valoarea adăugată reprezintă plusul de valoarea creat de către întreprindere și se
determină prin diferența dintre producția exercițiului și consumurile de la terți.
Excedentu l brut din exploatare reprezintă câștigul realizat de către întreprindere din
activitatea de exploatare fără a se ține cont de amortizări și provizioane.
Rezultatul exploatării reprezintă câștigul brut realizat de către întreprindere din
activitatea de exploatare.
Rezultatul curent reprezintă câștigul brut realizat de întreprindere atât din activitatea
de exploatare, cât și din cea financiară.
Rezultatul net denumit și profit net, reprezintă rezultatul exercițiului afectat atât de
activi tatea extraordinară cât și de impozitul pe profit.
Capacitatea de autofinanțarea se stabilește pe baza datelor din contul de profit și
pierdere și arată capacitatea întreprinderii de a -și finanța activitățile viitoare din propriile
surse.

5
1.2 Sporirea perfo rmanțelor financiare ale firmei
obiectiv de bază a gestiunii acesteia
În interacțiunea companiilor cu mediul de afaceri din cadrul unei economii
globalizate, au loc diverse modificări permanente în comportamentul acestora.
Gestiunea financiară vine în ajutorul întreprinderii prin oferirea tehnicilor și a
metodelor ce permit identificarea surselor de capital și alocarea acestora în vederea
îndeplinirii obiectivului primar al companiei, și anume majorarea patrimoniului net al
acționarilor.
Orice întrep rindere atunci când achiziționează, deține sau cesionează titluri financiare
trebuie să aibă în vedere problematica gestiunii financiare.
Orice companie ce acționează în cadrul unei economii, în care se realizează circulația
cu bani, precum și alte creanțe , care întâmpină oportunități și obligații financiare, trebuie să
își stabilească proceduri pentru o gestiune financiară cât mai adecvată.
În accepțiunea vremurilor moderne, gestiunea financiară are ca principal rol
maximizarea valorii patrimoniului net al proprietarilor. În vederea maximizării valorii
acestuia, patrimoniul trebuie să prezinte proiecte de investiții, și pe baza acelor proiecte va fi
valorificat prin rentabilitatea viitoare, astfel încât gestiunea financiară a întreprinderii trebuie
să gener eze nivelul performanțelor companiei.
Gestiunea financiară a întreprinderii trebuie să evite pierderea patrimoniului și să
mențină echilibrul financiar astfel încât compania să nu intre în faliment.
Printre principalele obiective ale unei companii se i -au în considerare și
responsabilitățile sociale, precum modul de îmbunătățire a vieții angajaților, al clienților, dar
și al societății.
Statul împreună cu autoritățile locale sunt cei ce stabilesc un anumit nivel al
responsabilității sociale prin legile în vigoare, ce cuprind mai multe domenii precum
siguranță și protecția mediului, făcând posibilă existența unor afaceri profitabile.
Cea mai importantă etapă a gestiunii financiare a un ei întreprinderi o reprezintă
gestiunea ciclului de exploatare, prin prisma ponderii activelor și a pasivelor circulante în
bilanțul acesteia.
Gestiunea ciclului de exploatare are ca principal rol maximizarea rentabilității
companiei prin diminuarea riscul ui economic și a celui financiar.
Maximizarea rentabilității activelor circulante presupune utilizarea în cadrul ciclului
de exploatare a unui nivel minim de active circulante.

6
Printre cei mai importanți factori ce influențează volumul activelor circulante , se
numără:
• Nivelul aprovizionării, al producției și al desfaceri;
• Cheltuielile cu producția și viteza de rotație.
Sporirea activelor circulante are drept consecințe creșterea volumului nivelului de
aprovizionare, al producției și al desfacerii, dar și cr eșterea cheltuielilor cu producția.
Diminuarea cheltuielilor cu producția are ca efect direct proporțional creșterea
rentabilității și diminuarea volumului de active circulante.
Creșterea vitezei de rotație presupune o scădere a activelor circulante și o creștere a
gradului de lichiditate, generând fonduri ce vor fi plasate în diverse activități. În ceea ce
privește scăderea vitezei de rotație, aceasta va determina o creștere a activelor circulante și
scăderea gradului de lichiditate, generând scăderea f ondurilor ce pot fi utilizate.
În ceea ce privesc pasivele circulante, rentabilitatea acestora presupune scăderea
costurilor necesare procurării de capitaluri și creșterea importanței surselor atrase.
În vederea diminuării riscurilor, gestiunea activelor c irculante are în vedere
eliminarea posibilelor întreruperi ale aprovizionării sau lipsei de lichidități, prin constituirea
unui stoc suplimentar, însă acest lucru va determina creșterea cheltuielilor de exploatare.
În cazul pasivelor circulante, o diminuar e a riscului va determina reducerea deficitului
capitalurilor permanente și creșterea autonomiei financiare necesară ciclului de exploatare,
creșterea acesteia fiind posibilă prin constituirea unui fond de rulment în vederea asigurării
echilibrului financ iar pe termen scurt.
Raportul dintre vânzări și nivelul activelor circulante determină formularea unor
politici de gestiune a ciclului de exploatare ce au repercursiuni asupra rentabilității și a
riscului, precum:
✓ Politica ofensivă;
✓ Politica defensivă;
✓ Politica echilibrată.
Politica ofensivă este utilizată de către acele companii ce au în vedere creșterea cifrei
de afaceri însă cu stocuri reduse. Prin promovarea acestei politici, companiile trebuie să
accepte riscuri ridicate în ceea ce privește lipsa st ocului, a lichidității, dar și a insolvabilității
companiei, bazându -se pe o rentabilitate ridicată și o creștere a lichidității activelor
circulante.

7
Politica defensivă este o politică ce presupune aversiune față de risc, și este utilizată
de către acele companii ce doresc obținerea unei cifre de afaceri cu stocuri și lichidități mari.
Politica echilibrată se utilizată de acele companii ce realizează creșterea cifrei de
afaceri pe baza unui stoc curent de mărime, iar stocul de siguranță este determinat pr in
egalarea costurilor necesare lipsei de stoc și costurile prea ridicate al stocurilor existente peste
necesități.
Într-o politică ofensivă finanțarea activelor circulante ar avea la baza resursele
posibile de mobilizat, precum datoriile de exploatare, cr edite bancare pe termen scurt, acele
resurse care prezintă cele mai mici costuri de procurare.
În cazul politicii defensive, finanțarea activelor circulante are la bază resursele
permanente ce presupun costuri ridicate de procurare și acoperirea destul de mare împotriva
riscurilor de reînnoire a creditelor.
Politica neutră presupune o egalare a scadenței activelor și pasivelor, și se bazează pe
constituirea unui fond de rulment astfel încât modificările necesarului de fond de rulment sa
fie acoperite de către sursele ciclice.
Fiecare companie își alege politică în conformitate cu strategia și obiectivele gestiunii
sale financiare.
Unul dintre cei mai importanți piloni ai gestiunii financiare în cadrul unei companii il
reprez intă sporirea valorii acesteia, acest lucru fiind apreciat ținând cont de patrimoniul și
proiectele viitoare în care este implicat patrimoniul respectiv.
Valoarea companiei mai este denumită și valoarea financiară, și se estimează prin
șansele de câștig pe care le poate avea compania.
Valoarea companiei diferă de cea a patrimoniului acesteia, în sensul că valoarea
acesteia reprezintă o mărime dinamică și este inclusă în valorificarea patrimoniului.
O altă problematică luată în considerare în determinarea gestiunii financiare a unei
întreprinderi o reprezintă riscurile financiare ce pot apărea. Cel mai important este riscul
activ, fiind riscul ce ține de mediul întreprinderii și ar putea afecta stabilitatea rezultatelor
viitoare ale companiei.
Printre cele mai importante riscuri financiar e sunt:
➢ Riscul de exploatare;
➢ Riscul de îndatorare;
➢ Riscul de faliment;
➢ Riscul valutar;
➢ Riscul mediului înconjurător.

8
În procesul sporirii valorii financiare ale întreprinderii, aceasta se află în
interdependență cu nive lul performanțelor companiei și apariția riscului de faliment.
Sporirea performanțelor financiare ale unei întreprinderi este afectată de anumite
conflicte de interese precum:
• Aceeași proprietari și manageri în cazul înteprinderilor mici;
• În cazul întreprinderilor mijlocii și mari, acțio narii îi numesc pe
manageri, astfel cu cât numărul acționarilor crește, cu atât interacțiunea
dintre acționari și manageri este mai slabă, acest lucru asigurând
avantaje managerilor în favoarea aacționarilor.
• Managerii pot deveni proprietari ca urmare a ac hiziționării acțiunilor
deținute de către firmă. Ca o măsură de precauție, acționarii pot cere
demiterea managerilor.

Capitolul 2. Analiza performanțelor financiare la S.C Antibiotice S A
2.1 Prezentarea firmei S.C Antibiotice S.A
S.C. Antibiotice S.A a fost înființată în anul 1990 ca societate pe acțiuni ca urmare a
achiziționării companiei Antibiotice Iași.
În perioada următoare s -au făcut diverse investiții în vederea retehnologizării
șiachiziționării de echipamente moderne. Ca urmare a modificărilor produse în urma
investițiilor, compania SC Antibiotice Iași s-a reorganizat și în privința producției de
medicamente.
Astfel portofoliul firmei cuprinde ca prin loc producesele finite,iar substanțele active
fabricate au fost folosite în crearea de noi pro duse farmaceutice.
Ca urmare a investiției făcute în ultima perioadă au fost introduse pe piață 30 de
produse farmaceutice ce au determinat ca întreprinderea SC Antibiotice Iași să se claseze
printre cei mai buni producători de antiinfecțioase de România.
În procesul de retehnologizare și reorganizare, SC Antibiotice Iași a preluat:
✓ Linii automate în vederea granulării și tabletării, dar și pentru aplicarea
filmurilor pe drajeurile și tabletele de medicamente;
✓ Linii automate pentru condiționarea antibioticului în granulare;
✓ Linii automate pentru plasarea de lichide și pulberi în flacoanele injectabile.

9
În perioda 2006 -2008 compania SC Antibiotice Iași a făcut parte din topul celor mai
valoroase întreprinderi din România, top realizat pe baza capit alizăii bursiere de către Ziarul
Financiar.
Prin investițiile realizate în cercetare, dar și în modernizarea tehnologiilor de
fabricație, compania SC Antibiotice Iași a devenit o societate profitabilă și atractivă pentru
investitorii de pe piața medicamen telor.
În prezent, acțiunile companiei Antibiotice Iași sunt incluse pe piața bursieră din
București, în indicele BET -XT, acest indice reprezintă indicele ce reflectă prețurile celor mai
lichide companiei, și în indicele BET -C, acest indice reflectând prețurilor pentru toate
companiile listate la bursă.Acțiunile companiei Antibiotice Iași sunt emise în formă
dematerializată și sunt tranzacționate cu simbolul ATB, iar registrul acestore se află la
Depozitarul Central București.
În cadrul companiei SC Antibiotice I ași au fost create mai multe compartimente
precum cele pentru rpoducția de bază, pentru producția auxiliară dar și pentru serviciile
funcționale ce privest funcțiile principale ale societății.
Structura organizatorică a companiei SC Antibiotice Iași îmbină o structură de tip
funcțional și de tip produs .
În următoarea figură este reprezentată organigrama companiei SC Antibiotice S A Iași

10
Capitalul social al companiei Antibiotice Iași este repartizat în acțiuni cu o valoare
nominală de 0,1 lei/acțiune.Acest a poate fi majorat sau diminuat conform deciziei AGA, însă
cu îndeplinirea normelor în vigoare.
Structura acționariatului este prezentată în graficul de mai jos:

Sursa: Raport anual 2016 Antibiotice Iași
Conform graficul de mai sus, se poate observa că cel mai important acționar în cadrul
companiei Antibiotice Iași este Ministerul Sănătății, care deține peste jumătate din acțiuni,
fiind acționar majoritar. SIF Oltenia se clasează pe locul doi al acționarilor, deținând 13,28 %
din acțiuni.
În data de 31.12.2016, structura personalul SC Antibiotice Iași prezintă cuprinde 1449 de
angajați dintre care:
o Personal cu studii superioare – 580 de salariați, aproximativ 40 % din totalul
angajaților;
o Personal cu studii medii – 869 de sa lariați, aproximativ 60 % din totalul
angajaților.

Sursa: Raport anual 2016 Antibiotice Iași

11
Portofoliul de produse al companiei Antibiotice Iași este destul de cuprinzător și
cuprinde mai multe categorii medicale ce pot fi deservite. Astfel în cadrul portofoliului se
regăsesc:
• Substanțe active, precum Nistatina;
• 137 de tipuri de medicamente pentru 12 do menii de activitate terapeutică;
• Medicamente din domeniul veterinar.
Compania Antibiotice Iași produce medicamente atât pentru partener i externi cât și
pentru cei externi, ce sunt cuprinse în 6 forme farmaceutice5:
➢ Pulberi sterile injectabile;
➢ Capsule;
➢ Comprimate;
➢ Produse topice cum ar fi creme, unguente,etc;
➢ Supozitoare;
➢ Ovule.
Din totalul producției de medicamente realizată în anul 2016, un procent de 25,2 %
reprezintă valoarea producției realitază pentru export.

Sursa : Raport anual 2016 Antibiotice Iași

În tabelul de mai jos sunt prezentați principalii competitori în anul 2016 ai companiei
SC Antibiotice Iași, conform raportului publicat de Cegedim.
Tabel nr.1 Top 10 cele mai mari companii din industria farmaceutică

Companie Cifră de afaceri
(mil Ron) Cotă de piață
(%)
Sanofi 863 6,8
Hoffman la Roche 802 6,4
Servier 705 5,6
Novartis 698 5,5
Pfizer 622 4,9

5 Raport anual 2016 –Antibiotice Iași

12
GlaxoSmithKline 553 4,4
Ranbazy 542 4,3
Astrazeneca 527 4,2
Merck &Co 396 3,1
Krka 383 3

Compania SC Antibiotice Iași se află pe locul 14 cu o cifră de afaceri de 273
milioane de Ron și o cotă de piață de 2,2 %, la sfârșitul anul 2015.
Grafic nr.1 Cotă de piață a companiilor din industria farmaceutică

2.2 Analiza rezultatelor financiare
ale întreprinderii SC Antibiotice Iasi

Dacă, bilanțul este documentul de sinteză contabilă, care ne arată poziția financiară a
întreprinderii într -o anumită perioadă de timp, contul de profit și pierdere reprezintă
documentul contabil ce ne arată cum s -a ajuns de la situația inițială la cea finală, oferind
concluzii cu privire la performanțele financiare ale întreprinderii.
În determinarea performanțelor financiare ale întrepr inderii, se analizează cu prioritate
soldurile intermediare de gestiune, pe baza datelor prezentate în contul de profit și pierdere.
Calculul indicatorilor ce formează soldurile intermediare de gestiune se realizează
începând cu cel mai cuprinzător până la cel mai succint.
Soldurile intermediare de gestiune se calculează astfel:
a) Marja Comercială (MC)
Aceasta reprezintă surplusul de valoare adus de către întreprindere în urma activității
de comercializare a mărfurilor și este un element principal al valor ii adăugate.
14%
13%
12%11%10%9%9%9%7% 6%Cotă de piață
Sanofi
Hoffman la Roche
Servier
Novartis
Pfizer
GlaxoSmithKline
Ranbazy
Astrazeneca

13
MC=Venituri din v ânzarea de mărfuri – Cheltuieli cu mărfurile
2015 2016
Venituri din vânzări 28 437 397 37 647 080
Cheltuieli cu mărfurile 11 833 612 18 357 909
Marja Comercială 16 603 785 19 109 171

ΔMC =𝑀𝐶 2016 −𝑀𝐶 2015 =19 109 171 −16 603 785 =2 505 386
ΔMC% =ΔMC
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 *100
ΔMC% = 2 505 386
16 603 785∗100 =15,08 %
Marja comercial ă este pozitivă, ceea ce înseamnă că întreprinderea a obținut profit
în urma vânzării de mărfuri. De asemenea, valoarea pozitivă a acesteia ne arată că cifra de
afaceri realizată de întreprindere prin vânzarea de mărfuri poate acoperi cheltuielile cu
mărfurile achiziționate și cheltuielile cu terți.
Pe parcursul celor doi ani luați ca referință, marja comercială a crescut cu
aproximativ 1,15 % ca urmare a creșterii veniturilor realizate din vânzarea mărfurilor.

b) Producția exercițiului (Q)

ΔQ= 𝑄2016 −𝑄2015 =227 455 291 −189 095 036 =38 360 255
Produc ția exercițiului a crescut cu 38 360 255 lei în anul 2016 comparativ cu anul
2015, datorită creșterii volumului producției vândut ă.
c) Valoarea adăugată (VA)
Valoarea adăugată reflectă creșterea de valoare ca urmare a folosirii factorilor de
producție, a factorilor de muncă și a celor de capital, peste valoarea materialelor și a
serviciilor achiziționate de la terți.
Valoarea adăugată asigură plata cheltuielilor realizate cu remunerarea participanților
în cadrul activității economice a întreprinderii.
Valoarea adăugată reprezintă de asemenea și resursele bănești din care sunt
remunerați atât participanți direcți, cât și cei indirecți la activitatea întreprinderii.

VA=Marja comercial ă + Producția exercițiului – Cheltuieli cu materiale – Cheltuieli
externe 2015 2016
Producția vândută 191 316 707 224 870 563
Producția stocată 2 781 202 1 684 820
Producția imobilizată 559 531 899 908
Producția exercițiului 189 095 036 227 455 291

14

ΔVA= 𝑉𝐴 2016 − 𝑉𝐴 2015 =148 639 567 – 109 803 815 = 38 835 752

În cazul societății SC Antibiotice Iași, valoarea adăugată prezintă valori pozitive, valoarea
acesteia a crescut cu 38 835 752 lei în anul 2016 comparativ cu anul 2015.
Tendința crescătoare înregistrată în perioada analizată, 2015 -2016, se datorează creșterii
producției exercițiului și a adaosului comercial al întreprinderii.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)
Excedentul brut din exploatare reprezintă rezultatul aferent activității curente realizate
de între prindere și măsoară potențialul acesteia de a genera fonduri reflectând capacitatea de
autofinanțare a investițiilor și de rambursare a datoriilor către bugetul de stat.

EBE = Valoarea ad ăugată+ Subvenții de exploatare –Cheltuieli cu personale –
Chetuieli cu impozite și taxe

ΔEBE = 𝐸𝐵𝐸 2016 −𝐸𝐵𝐸 2015 =81 145 192 −45 301 955=35 843 237

În perioada analizată, respectiv anii 2015 și 2016, excedentul brut din exploatare
prezintă o tendință de creștere ca urmare a creșterii valorii adăugate și scăderii cheltuielilor cu
impozite și taxe, acest lucru reflectând capacitatea întreprinderii de autofinanțare a
investițiilor, precum și remuner area acționarilor.
Creșterea înregistrată de excedentul brut de exploatare reflectă posibilitatea
întreprinderii de a -și împrospăta imobilizările și de a -și acoperi nevoile pe baza provizionelor
constituite. Datorită acestei creșteri, întreprinderea poate adopta anumite decizii strategice
atât în activitatea de investiție, cât și în activittatea de producție. 2015 2016
Marja comercială 16 603 785 19 109 171
Producția exercițiului 189 095 036 227 455 291
Cheltuieli cu materiale 43 478 947 50 168 643
Cheltuieli externe 52 110 059 48 756 252
Valoarea adăugată 109 803 815 147 639 567
2015 2016
Valoarea adăugată 109 803 815 147 639 567
Subvenții de exploatare 0 0
Cheltuieli cu personale 63 417 664 65 439 305
Chetuieli cu impozite și taxe 1 084 196 1 055 070
Excedentul brut de exploatare 45 301 955 81 145 192

15
e) Rezultatul exploatării (RE)
Rezultatul exploatării reflectă rezultatul obținut în urma activității de exploatare și
activității curente a întreprinderii sau mai este denumit și mărimea absolută a rentabilității
aferente activității de exploatare.

RE= EBE – Reduce ri comerciale + Alte venituri din exploatare – Cheltuieli cu amortizarea
– alte cheltuieli de exploatare

ΔRE = Δ𝑅𝐸 2016 −Δ𝑅𝐸 2016=30 562 500 – 26 172 761 =4 389 739

Se observ ă că rezultatul exploatării a crescut în anul 2016 cu 4 389 739 lei
comparativ cu anul 2015, ca urmare a dublării excedentului brut din exploatare și a scăderii
cheltuielilor de exploatare.
Valoarea pozitivă a rezultatului de exploatare ne arată profitul realizat de
întreprindere din activi tatea de exploatare.

f) Rezultatul curent (RC)

Rezultatul curent reflectă rezultatul obținut de întreprindere ca urmare a activității cu
caracter normal. Datorită faptului că nu sunt incluse rezultatele excepționale, se poate realiza
o analiza dinamică asupra rezultatelor curente ale întreprinderii.

RC= Rezultatul de exploatare + Venituri financiare – Cheltuili financiare

ΔRC= 𝑅𝐶 2016 −𝑅𝐶 2015 =18 742 270 −15 647 528 =3 094 742
2015 2016
EBE 45 301 955 81 145 192
Reduce ri comerciale 18 891 581
Alte venituri din exploatare 1 207 261 2 319 401
Cheltuieli cu amortizarea 17 635 371 31 886 446
alte cheltuieli de exploatare 2 701 084 2 124 066
Rezultatul de exploat are 26 172 761 30 562 500
2015 2016
Rezultatul de exploatare 26 172 761 30 562 500
Venituri financiare 2 569 667 14 285 390
Cheltuieli financiare 13 094 900 26 375 620
Rezultatul curent 15 647 528 18 742 270

16
Rezultatul curent indică o tendință crescătoare, întreprinderea înregistrând profit atât
în anul 2015, cât și în anul 2016 . În anul 2016 s-a înregistrat o creștere a rezultatului curent
cu 3 094 742 mai comparativ cu anul 2015, această creștere fiind datorată atât creșterii
rezultatului de exploatare cât și a veniturilor financiare înregistratate de întreprindere în anul
2016.
Acest rezult at este indicatorul cu cea mai mare importanță pentru proprietarii
întreprinderii, reflectând activitatea economică și financiară a acesteia.

g) Rezultatul brut (RB)

Acesta se poate obține prin corectarea rezultatului curent cu rezultatul excepțional,
însă în cazul în care nu s -au înregistrat venituri și cheltuieli excepționale, rezultatul brut va
avea aceeași valoare ca rezultatul curent.
h) Rezultatul net (RN)

Rezultatul net reflectă profitul net înregistrat de întreprindere după ce a fost aplicată
cota pr ocentuală a impozitului, asupra rezultatului brut.
Acesta urmează să fie distribuit parțial ca urmare a participării salariaților la profit
sau dividende către acționari sau reinvestit în vederea majorării capitalurilor proprii.
RN= Rezultatul brut (prof it brut) – Impozitul pe profit

ΔRN= 𝑅𝑁 2016 −𝑅𝑁 2015 =12 539 100 −11 916 807 =622 293

În anul 2016, întreprinderea Antibiotice Iași a înregistrat un profit net cu 622 293 mii
Ron mai mare comparativ cu anul 2015, această creștere fiind posibilă datorită creșterii
veniturilor din vânzări.

2015 2016
Rezultatul brut 15 647 528 18 742 270
Impozit pe profit 3 730 721 5 933 170
Rezultat net (profit net) 11 916 807 12 539 100

17
Grafic nr. 2 Evoluția indicatorilor soldurilor intermediare d e gestiune în perioada
2015 -2016

Tabel nr.2 Indicatori solduri intermediare de gestiune ai întreprinderii Antibiotice Iași

2015
2016 Variața
relativă
(%)
Vanzari de marfuri 28 437 397 37 647 080 132
Cheltuieli cu marfurile 11 833 612 18 537 909 156
Marja comerciala 16 603 785 19 109 171 115
Productia vanduta 191 316 707 224 870 563 117
Productia stocata -2 781 202 1 684 820 – 60
Productia imobilizata 559 531 899 908 160
Productia exercitiului 189 095 036 227 455 291 120
Chetuieli cu materiale 43 784 947 50 168 643 114
Marja industriala 145 310 089 177 286 648 122
Marja comerciala 16 603 785 19 109 171
Alte cumparaturi si chetuieli externe 52 110 059 48 756 252
Valoarea adaugata 109 803 815 147 637 567 134
Cheltuieli cu personalul 63 417 664 65 439 305 103
Impozite si taxe 1 084 196 1 055 070 97
Excedentul brut din exploatare 45 301 955 81 145 192 179
Reduceri comerciale acordate 0 18 891 581
Alte venituri din exploatare 1 207 261 2 319 401 192
Chelt cu amortizarea si prov de expl 17 635 371 31 886 446 180
Alte chelt de exploatare 2 701 084 2 124 066 78
Rezultatul exploatarii 26 172 761 30 562 500 116
Venituri finanaciare 2 569 667 14 285 390 555
Cheltuieli financiare 13 094 900 26 375 620 201
Rezultat curent 15 647 528 18 472 270 118
Rezultatul brut al exercitiului ( profit
brut) 15 647 528 18 472 270 118
Impozit pe profit 3 730 721 5 933 170
Rezultatul net al exercitiului (profit
net) 11 916 807 12 539 100 105

18
În anul 2016, valoarea adăugată a crescut cu 34 % comparativ cu anul 2015, creștere
datorată creșterii producției exercițiului comparativ cu consumurile realizate de întreprindere.
În structura valorii adăugate se disting două elemente, și anume eleme ntele ce privesc
cheltuielile și elementele de privesc veniturile.
Dacă veniturile înregistrate de întreprindere depășesc cheltuielile acesteia, atunci se va
realiza un excedent brut al exploatării.
Excedentul brut din exploatare a crescut cu 79% î n anul 2016 comparativ cu anul
2015, aceasta creștere s -a datorat creșterii valorii adăugate, însă și creșterea de 3 % a
cheltuielilor cu personalul au contribuit la această majorare a excedentului brut din
exploatare.
Creșterea înregistrată de excedentul brut de exploatare reflectă posibilitatea
întreprinderii de a -și împrospăta imobilizările și de a -și acoperi nevoile pe baza provizionelor
constituite. Datorită acestei creșteri, întreprinderea poate adopta anumite decizii strategice
atât în activitatea d e investiție, cât și în activittatea de producție.
Rezultatul exploatării a înregistrat o creștere de 116 % în anul 2016, față de anul 2015,
în principal datorită creșterii veniturilor din exploatare , precum și a creșterii producției
vândute.
În privința rezultatului curent al întreprinderii se constată o creștere a cheltuielilor
financiare cu 201 % în anul 2016 față de anul 2015, însă acestea pot fi acoperite pe seama
veniturilor financiare a căror creștere a fost cu 555% mai mare în anul 20 16 comparativ cu
anul 2015.
Pe fondul acestei creșteri a veniturilor financiare, dar și a cheltuielilor financiare,
rezultatul curent al întreprinderii a înregistrat o creștere cu 118 % în anul 2016 față de anul
2015.
a) Valoarea adăugată
Valoarea ad ăugată reprezintă excedentul de valoarea obținut de întreprindere ca
urmare a folosirii factorilor de producție, a celor umani, cât și a celor de capital, acoperind
produsele și serviciile oferite de către terți.
Valoarea adăugată este considerat un indicator imp ortant în cadrul soldurilor
intermediare de gestiune deoarece aceasta reprezintă pe de o parte sursa resurselor bănești,
folosită pentru remunerarea participanților la activitatea economică a întreprinderii (acționari,
stat, sau personal), iar pe de altă p arte, contribuția realizată de întreprindere la formarea
produsului intern brut.

19
Acest indicator ne permite măsurarea producției realizate, precum și structura
acesteia, performanțele financiare obținute de întreprindere dar și valoarea cheltuielilor
privi nd consumurile intermediare.
Creșterea valorii adăugate cu 34% în anul 2016, față de anul 2015, s -a datorat în
principal creșterii veniturilor aferente prestării de servicii, reflectate prin producția
exercițiului, venituri ce au crescut cu 20% în anul 201 6, comparativ cu anul 2015.
b) Excedentul brut al exploatării
Excedentul brut al exploatării reprezintă un indicator important în tabloul soldurilor
intermediare de gestiune deoarece permite măsurarea performanțelor economico -financiare
ale întreprinderii. Acesta reflectă rezultatul economic al întreprinderii obținut în urma
activității de exploatare, excluzând politica financiară, amortizarea, dar și riscurile apărute în
constituirea provizioanelor.
Excedentul brut al exploatării reprezintă principala resursa financiară a întreprinderii,
folosită atât pentru sporire a capacității de producție, cât și pentru rambursarea creditelor
contractate.
Excedentul brut al exploatării a înregistrat o creștere semnificativă, cu 79 % în anul
2016, față de anul 2015, acestă creștere semnificativă ne arată eficiența implicării
person alului in cadrul factorilor de producție principali.
Deasemenea această creștere, reflectă buna organizare a echipei manageriale în luarea
deciziilor strategice ale întreprinderii, precum și implicarea acesteia în adoptarea celor mai
bune strategii de inve stiții.
Creșterea excedentului brut din exploatare s -a datorat în principal creșterii valorii
adăugate a companiei, dar și a creșterii cu 3% cheltuielilor cu personalul, ca urmare a
creșterii numărului de angajați.
De asemenea un alt indicator important c are a determinat creșterea excedentului brut
al exploatării cu 79% în anul 2016, față de anul 2015, l -au avut cheltuielile privind impozitele
și taxele, acestea scăzând cu 3% comparativ cu anul 2015.
c) Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării măsoară pe rformanțele comerciale și industriale ale
întreprinderii, reflectând mărimea resurselor obținute ca urmare a activității de exploatare.
Acest indicator se determină însumarea excedentului brut din exploatare cu alte
venituri din exploatare, la care se vor scădea cheltuielile din exploatare și alte cheltuieli
privind amortizarea.

20
De asemenea rezultatul exploatării se poate obține și prin deducerea din veniturile
exploatării a cheltuielilor realizate.6
Acest indicator reflectă performanțele financiare ale întreprinderii realizate din
activitatea de prestări de servicii, și nu cuprinde veniturile și cheltuielile financiare și
impozitul pe profit.
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, rezultatul din exploatare s -a majorat
cu 16 % în anul 2016 compa rativ cu anul 2015. Această creștere se datorează în principal
majorării excedentului brut din exploatare cu 79%, dar și diminuării altor cheltuieli din
exploatare.
Deși cheltuielile cu amortizarea și provizioanele aferente amortizării s -au majorat cu
80%, alte venituri din exploatare au crescut cu 92% în anul 2016 față de anul 2015, ca
urmare a obținerii profit în urma desfășurării atât a activității naționale, cât și internaționale,
determinând înregistrarea unui rezultat din exploatare pozitiv, în creșt ere cu 16% comparativ
cu anul anterior.
d) Rezultatul curent
Rezultatul curent, următorul indicator important din tabelul soldurilor intermediare de
gestiune, reflectă efectul activității curente a întreprinderii , fiind influențat de activitatea din
exploat are, dar și cea financiară.
Între rezultatul din exploatare și rezultatul curent se află profitul înainte de impozitare,
care arată mărimea resurselor financiare obținute de întreprindere în urmă desfășurării
activitășii de prestări de servicii în vederea păstrării dotărilor materiale prezente în cadrul
întreprinderii.
Rezultatul curent al întreprinderii prezintă o evoluție pozitivă, majorându -se cu 18%
în anul 2016, față de anul 2015, creștere datorată atât creșterii rezultatului din exploatare, cât
și a v eniturilor financiare înregistrate de întreprindere.
Conform tabelului de mai sus, se poate observa că deși chetuielile financiare ale
întreprinderii Antibiotice Iași, s -au dublat în anul 2016 față de anul 2015, veniturile
financiare au crescut de până la 5 ori mai mult în anul 2016, ceea ce a determinat ca
întreprinderea să obțină un rezultat curent mai mare cu 18% în anul 2016.
Creșterea capacității de autofinanțare a întreprinderii mult mai rapidă decît creșterea
cheltuielilor privind dobânzile arată eficiența adoptării deciziilor în cadrul întreprinderii.

6 Sandu G. -Dimensiuni ale performanței în contabilitate, Concepte și Analiză economico -financiară, Ed. Sedcom
Libris Iași, 2016

21
e) Rezultatul net al exercițiului
În analiza profitului întreprinderii Antibiotice Iași se ține cont de structura
elementelor ce îl compu, dar și sursa din care provine acesta, conform structurii contul ui de
profit și pierdere prezentat de întreprindere.
Conform tabelului prezentat mai sus, profitul înainte de impozitare prezintă o evoluție
pozitivă, majorându -se cu 18% în anul 2016, față de anul 2015, ca urmare a creșterii
veniturilor totale înregistra te de întreprindere, acestea înregistrând o creștere mult mai rapidă
decât cheltuielile totale.
În urma analizei structurii privind veniturile companiei, putem afirma faptul că
veniturile din exploatare sunt predominante în totalul veniturilor, având în co ntinuare tendință
de creștere, ceea ce denotă preocuparea conducerii întreprinderii în a asigura continuitate
activității derulate.
În structura veniturilor din exploatare cele mai semnificative venituri sunt cele din
prestări de servicii, reflectând fapt ul că veniturile realizate prin încasare devin mult mai
probabile, ceea ce va determina creșterea importanței pentru potențiali investitori prezenți atât
pe piața internă, cât și cea externă.
Întreprinderea Antibiotice Iași a înregistrat un profit net cu 5 % mai mare în anul 2016
comparativ cu anul 2015, reflectând rentabilitatea comercială și pe cea financiară a activității
de pe piața medicamentelor.
Rezultatul pozitiv înregistrat de către întreprinderea Antibiotice, arată posibilitatea
reutilizării resurs elor necesare desfășurării activității firmei.
Analiza rezultatelor financiare presupune și analiza capacității de plată a
întreprinderii, reflectând măsura în care aceasta este capabilă să își acopere în totalitate
obligațiile de plată.
Capacitatea de plată a întreprinderii are la bază doi indicatori:
• Lichiditatea
• Solvabilitatea
Lichiditatea generală reflectă capacitatea elementelor patrimoniale pe termen scurt de
a se transforma în resurse, pentru realizarea plăților privind datoriile pe termen scur t
existente.
În cazul în care lichiditatea generală prezintă valori mai mari decât 1, înseamnă că
întreprinderea poate face față unor evenimente neprevăzute. Aceasta trebuie să aibă în
general valori cuprinse între 1,2 și 1,9 .

22
Lichiditatea imediată refl ectă capacitatea întreprinderii de a -și achita datoriile pe
termen scurt pe baza resurselor financiare din casierie, de la bănci și pe baza plasamentelor
realizate pe termen scurt. În general, aceasta prezintă valori cuprinse între 0,2 și 0,3.
Solvabilita tea reflectă capacitatea întreprinderii de a -și acoperi datoriile totale pe baza
activelor deținute.
Solvabilitatea financiară reflectă posibilitatea ca întreprinderea să devină insolvabilă,
valorile generale ale acesteia trebuie să fie mai mari ca 1,5, reflectând nivelul activelor mai
mare decât cel al datoriilor.
Solvabilitatea patrimonială reflectă capacitatea de autofinanțare a întreprinderii,
precum și măsura în care aceasta își poate achita obligațiile de plată.

a) Lichiditatea generală

𝑅𝑔=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡∗100
𝑅2014 =307 152 860
119 157 252∗100 =257 ,77%
𝑅2015 =328 987 215
129 339 577∗100 =254 ,35%
𝑅2016 =316 553 852
102 656 534∗100 =306 ,36%

Lichiditatea generală
2014 2,57
2015 2,54
2016 3,06

23
Grafic nr. 3 Evoluția lichidității generale a companiei Antibiotice Iași în perioada
2014 -2016

Conform graficului se poate observa faptul că lichiditatea generală a companiei
Antibiotice Iași prezintă o evoluție crescătoare, indicând o lichiditate foarte bună a acesteia.
Acest lucru reflectă capacitatea activelor curente de a fi transformate în diponibilități
băneșt i pentru a -și acoperi datoriile pe termen scurt existente.
În anul 2016, lichiditatea întreprinderii Antibiotice Iași a înrregistrat un nivel aproap e
dublu față de valorile normale, ceea ce indică faptul că întreprinderea își vinde foarte repede
produsele, putând face față datoriile existente.

b) Lichiditatea rapidă

𝑅𝑟=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡∗100

𝑅2014 =307 152 860 −57 284 464
119 157 252∗100 =209 ,69%
𝑅2015 =328 987 215 −60 290 277
129 339 577∗100 =207 ,74%
𝑅2016 =315 553 852 −60 195 101
102 656 534∗100 =248 ,75%

Lichiditatea rapidă
2014 2,09
2015 2,07
2016 2,48

24
Grafic nr. 4 Evoluția lichidității rapidă a companiei Antibiotice Iași în perioada
2014 -2016

Din graficul prezentat mai sus, se poate observa că lichiditatea rapidă a companiei
Antibiotice prezintă valori cu mult peste cele obișnuite, mai ales în anul 2016, acest lucru
reflectând capacitatea întreprinderii de a -și achita datoriile exigibile pe te rmen scurt
existente. Datorită valorilor pozitive ale lichidității, întreprinderea Antibiotice își poate onora
obligațiile de plată existente .

c) Lichiditate imediat ă
𝑅𝑖=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 −𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛 ț𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡∗100
𝑅2014 =307 152 860 −57 284 464 −232 062 022
119 157 252∗100 =14,94%

𝑅2015 =328 987 215 −60 290 277 −231 314 744
129 339 577∗100 =28,90 %
𝑅2016 =316 553 852 −60 195 101 −242 456 065
102 656 534∗100 =13,54%

Lichiditatea imediată
2014 14,94
2015 28,90
2016 13,54

25
Grafic nr. 5 Evoluția lichidității imediate a companiei Antibiotice Iași în perioada
2014 -2016

d) Solvabilitatea financiară

𝑹𝒔𝒇=𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆
𝑫𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆∗𝟏𝟎𝟎

𝑅2014 =503 646 697
139 315 696∗100 =361 ,51%

𝑅2015 =544 662 591
152 012 707∗100 =358 ,30%

𝑅2016 =533 395 657
124 329 298∗100 =429 ,01%

Solvabilitatea financiară
2014 3,61
2015 3,58
2016 4,29

26
Grafic nr. 6 Evoluția solvabilității financiare a companiei Antibiotice Iași în perioada
2014 -2016

Conform graficului de mai sus, se poate observa faptul că valorile solvabilității
financiare sunt cu mult peste nivelurile specificare în literatura de specialitat e, ceea ce arată o
situație financiară foarte bun ă a întreprinderii Antibiotice, aceasta deținând active ce
depășesc datoriile totale.
Valorile pozitive ale acestui indicator, ne arată capacitat ea întreprinderii de a -și onora
datoriile pe termen scurt ș i cele pe termen lung față de terți.

e) Solvabilitate patrimonială

𝑹𝑺𝑷=𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊 +𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆∗𝟏𝟎𝟎

𝑅2014 =364 331 001
364 331 001 +503 646 697∗100 =41,97%

𝑅2015 =392 649 884
392 649 884 +544 662 591∗100 =41,89%

𝑅2016 =409 066 359
409 066 359 +533 395 657∗100 =43,40%

Solvabilitatea patrimonială
2014 41,97
2015 41,89
2016 43,40

27

Grafic nr. 7 Evoluția solvabilității patrimoniale a companiei Antibiotice Iași în perioada
2014 -2016

Conform graficului prezentat mai sus, se observă că solvabilitatea patrimonială
prezintă o evoluție pozitivă, cu o rată ce depășește nivelul de 30%.
Astfel din punct de vedere al solvabilității patrimoniale, compania Antibiotice
prezintă o s ituație financiară excelentă, aceasta fiind solvabilă oricând, datorită faptului că
valoarea indicatorului se află cu mult peste valoarea obișnuită, de 30 %.
Valorile pozitive ale solvabilității patrimoniale, reflectă sporirea capacității de
autofinanțare a întreprinderii .

f) Gradul de îndatorare
𝑮𝒓=𝑫𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊∗𝟏𝟎𝟎
𝐺2014 =139 316 696
364 331 001∗100 =38,23 %
𝐺2015 =152 012 707
392 649 884∗100 =38,71 %
𝐺2016 =124 329 298
409 066 359∗100 =30,39 %

Grad de îndatorare
2014 38,23
2015 38,71
2016 30,39

28
Întreprinderea Antibiotice Iași prezintă valori foarte bune ale indicatorilor privind
capacitatea de plată, atât cu privire la lichiditatea întreprinderii, cât și la solvabilitatea
acesteia.
Valorile pozitive ale acestor indicatori ne arată faptul că companie este capabilă să își
onoreze obligațiile de plată, datorită excedentului de lichidități cu mult superior peste
datoriile existente.
În concluzie, întreprinderea Antibiotice Iași, prezintă atât î n momentul de față, cât și
pentru viitor, perspective cu privire la posibilitatea acesteia de a face față obligațiilor de plată
existente și viitoare.

2.3 Analiza echilibrului financiar al firmei S.C Antibiotice S.A
În determinarea echilibrului financiar al întreprinderii se utilizează bilanțul contabil
prezentat de către întreprindere.
Analiza pe baza bilanțului financiar denumită și analiza patrimonială reflectă starea de
echilibru al întreprinderii. Scopul analizei patrimoniale este de a determina care este
echilibrul între nevoile și resursele pe termen scurt și pe termen lung.
Echil ibrul financiar are la bază 3 indicatori fundamentali:
a) Fondul de rulment;
b) Nevoie de fond de rulment;
c) Trezoreria netă.
a) Fondul de rulment
Reprezintă un i ndicator al echilibrului financiar ce reflectă parte din cap italul
permanent destinat finanțării activității curente de exploatare a întreprindere.

FR= Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung – Active Imobilizate

𝐹𝑅 2015 =364 331 001 +20 158 444 −196 493 836 =187 995 609
𝐹𝑅 2015 =392 649 884 +22 673 130 −215 675 376 = 199 647 638
𝐹𝑅 2016 =409 066 359 +21 672 764 −216 841 805 =213 897 318

29

Tabel nr. 2 Fondul de rulment la Antibiotice Iași aferent perioadei 2015 -2016

Grafic nr. 8 Evoluția fondului de rulment la Antibiotice în perioada 2014 -2016

Conform graficului reprezentat mai sus, fondul de rulment aferent Antibiotice Iași
prezintă un trend ascendent în perioada analizată, reflectând valori în creștere de la un an la
altul.
Astfel, fondul de rulment al companiei Antibiotice Iași, a crescut de la 187 995 609
Ron, în anul 2014, la 213 897 318 Ron, în anul 2016, acest lucru datorându -se creșterii
capitalului propriu.
Evoluția ascendentă a fondului de rulment reflectă faptul că întreprinderea creează
surplus de va loare peste nevoile de acoperit, companiei putând să își achiziționeze
imobilizările pe baza resurselor permanente deținute.
𝐹𝑅 2014 ,2015 ,2016 >0
O valoare pozitivă a fondului de rulment arată o situație bună a echilibrului financiar,
compania fiind viabilă în a -și acoperi deficitele pe baza resurselor deținute.

SC Antibiotice Iași
FR
2014 187 995 609
2015 199 647 638
2016 213 897 318

30
b) Nevoia de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment reflectă nevoile pe termen scurt ce trebuiesc a fi acoperite
pe baz a resurselor permanente stabile, astfel fiind vorba despre activele circulante ce vor fi
compensate din resursele ce au o exigibilitate mai mare de 1 an.
NFR =Stocuri+ Crean țe + Cheltuieli înregistrate în avans -Datorii curente -Venituri în avans

𝑁𝐹𝑅 2014 =57 284 464 +232 062 022 +1 756 544 −119 157252 −3 521 762
=168 424 016

𝑁𝐹𝑅 2015 =60 290 277 +231 314 744 +1 866 235 −129 339 577 −3 193 972
=160 937 707

𝑁𝐹𝑅 2016 =60 195 101 +242 456 065 +1 923 452 −102 656 534 −2 914 396
=199 003 688

Grafic nr. 9 Evoluția nec esarului de fond de rulment la A ntibiotice în perioada 2014 -2016

Se poate observa din grafic faptul c ă valorile necesarului de fond de rulment ale
companiei Antibiotice Iași, în perioada 2014 -2016 sunt pozitive, înregistrând o ușoară
scădere în anul 2015 datorită diminuării subvențiilor pentru investiții primite.
SC Antibiotice Iași
NFR
2014 168 424 016
2015 160 937 707
2016 199 003 688

31
Însă în anul 2016, necesarul de fond de rulment a avut o creștere semnificativă,
ajungând la valoarea de 199 003 688 .
Valorile pozitive ale NFR reflect ă faptul că o anumită parte din activele
circulante, precum stocuri și creanțe, vor fi acoperite pe baza fondului de rulment disponibil.
Totodată, valoarea pozitivă a necesarului de fond de rulment indică un surplus al
nevoilor față de resursele disponibile, ceea ce înseamnă că plățile sunt făcute înaintea
încasării creanțelor.

c) Trezoreria netă
Trezoreria netă reflectă analiza echilibrului financiar al întreprinderii, pe termen scurt
când se coordonează o mărime stabilită în timp (FR) cu una ce își modifică valoarea de -a
lungul timpului (NFR).
TN=FR – NFR
𝑇𝑁 2014 =187 995 609 −168 424 016 =19 571 593
𝑇𝑁 2015 =199 647 638 −160 937 707 =38 709 931
𝑇𝑁 2016 =213 897 318 −199 003 688 =14 893 630

Grafic nr. 10 Evoluția trezoreriei nete la Antibiotice în perioada 2014 -2016

SC Antibiotice Iași
TN
2014 19 571 593
2015 38 709 931
2016 14 893 630

32
Din graficul de mai sus se poate observa c ă trezoreria netă a companiei Antibiotice
prezintă valori pozitive în toată perioada analizată, ceea ce reflectă faptul că întreprinderea
deține un excedent de resurse și suficiente lichidități, care îi permit să ramb urseze datoriile și
să realizeze plasamente pe piețele monetare și financiare.
Datorită trezoreriei nete pozitive, compania Antibiotice Iași se bucură de autonomie
financiară pe termen scurt. Deasemenea, valorile pozitive ale acesteia pot semnifica și sit uații
nefavorabile pe termen lung.
Astfel, pe termen lung excedentul de resurse utilizat pentru satisfacerea nevoilor ce
apar, reprezintă ineficiența utilizării acestora cu efecte direct asupra rambursării datoriilor.
Echilibrul financiar pe termen lung al societății este reflectat prin evoluția crescătoare
a fondului de rulment, datorită creșterii capitalului permanent cu mult peste nivelul activelor
imobilizate.
Creșterea fondului de rulment, îi asigură companiei protecție împotr iva unor
evenimente nep revăzute.
Întreprinderea Antibiotice Iași prezintă un echilibru financiar bun în perioada
analizată, însă trebuie să își i -a o marjă de securitate, deoarece în anul 2016 nivelul trezorerie
nete a s căzut sub nivelul din anul 2013, ceea ce reflectă un dezec hilbru financiar pe termen
scurt pentru întreprindere.
Astfel în vederea reducerii riscurilor și menținerii poziției financiare, c ompania
trebuie să își asigure echilibrul financiar pe termen lung.

Capitolul 3. Diagnosticul analizei performanțelor financiare la S.C
Antibiotice S.A
3.1 Puncte forte și puncte slabe rezultate în urma analizei efectuate
Pe baza indicatorilor financiari analizați cu privire la performanțele financiare ale
întreprinderii Antibiotice Iași , se pot contura punctele tari și punctele slabe ale activității.
Indicatori fundamentali ai întreprinderi sunt mai atractivi în comparație cu celelalte
companii listate, de asemenea și rezultatele economice, sunt cu mult peste media celorlalți
participanți pe piața medicamentelor.
Un alt punct forte de care se bucu ră întreprinderea Antibiotice, î l reprezintă
stabilitatea acesteia, fiind înființată în urmă cu mai bine de 20 de ani.
Deasemenea, compania Antibiotice se află pe o piață în curs de dezvoltare, ceea ce îi
oferă acesteia potențial de creștere a activității și de a face și mai cunoscut brandul de
Antibiotice.

33
Creșterea personalului angajat este corelat cu capacitatea de creștere a producției.
Activitatea de exploatare se realizează excelent de bine, acest lucru reflectându -se
asupr a cifrei de afaceri.
Rezultatul net al întreprinderii este în creștere, ceea ce reflectă o bună gestiune a
companiei și a profitabilității acesteia.
Întreprinderea Antibiotice înregistrează o lichiditate excelentă, datorită capacității
acestia de a -și vind e produsele și a -și îndeplini obligațiile de plată către terți.
Deasemenea un alt punct forte, îl reprezintă preocuparea permanentă în vederea
extinderii activității la nivel tehnologic, și astfel creșterea capacității de producție .Odată cu
această modern izare se vor reduce și cheltuielile privind consumul la utilități.
Printre punctele forte ale întreprinderii, putem enumera și investițiile pe care aceasta
le realizează în ceea ce privește mediul înconjurător, prin proiecte de incinerare a deșeurilor.
Întreprinderea Antibiotice Iași, are la bază o politică ce presupune satisfacerea
nevoilor atât a clienților, cât și a stakeholderilor și se află în continuă adaptare în vederea
extinderii pe piețele interne și cele externe.
Printre punctele slabe ale întrepr inderii Antibiotice, se află cheltuielile ridicate în
vederea modernizării utilajelor.
Deasemenea, un alt punct slab al companiei este și folosirea tehnologiilor vechi,
aceste nefiind reînnoite recent, și astfel sunt mult prea ridicate pentru nivelurile di n România,
însă pe atât de scăzute pentru nivelurile internaționale.
Cum majoritatea întreprinderilor fac parte din sectorul privat, putem spune că acest
aspect este un punct slab pentru întreprinderea Antibiotice deoarece aceasta se află încă în
proprieta tea statului, ceea ce face ca statul să fie cel ce stabilește anumite prețuri ale
medicamentelor.
Printre punctele slabe ale companiei, putem enumera și producția unor medicamente
sezoniere, dar și prețuri mult prea ridicate pentru acele medicamente neces are afecțiunilor
grave.
Pe lângă punctele tari și punctele slabe, întreprinderea Antibiotice prezintă și anumite
oportunități, printre care:
➢ Valorificarea relațiilor externe, mai ales cu Rusia, fiind cea mai mare
piață de desfacere a medicamentelor;
➢ Prin v alorificarea terenului deținut s -ar putea obține o relocare a
întreprinderii;
➢ Creșterea productivității ca urmare a îmbătrânirii populației;

34
➢ Îmbunătățirea brandului prin oferirea anumitor reduceri sau donații
pentru cei nevoiași, ținând cont de faptul că locurile de muncă scad de
la un an la altul.
➢ Prin investițiile în utilaje mai performante, v -a crește și productivitatea
și se vor reduce chetuielile privind consumul la utilități.
Odată cu oportunitățile, întreprinderea Antibiotice întâmpină și o serie de riscuri, precum:
➢ Întreruperea activității datorită unor defecțiuni ale utilajelor;
➢ Datorită defectării unor utilaje foarte uzate, producția poate fi afectată
destul de grav;
➢ Creșterea concurenței, este un risc pe care întreprinderea trebuie să și -l
asume ținând cont de mărimea pieței medicamentelor;
➢ Creșterea chetuielilor aferente materiilor prime, datorită crizei
financiare ce a afectat și piața farmaceutică din România;
➢ În vederea pătrunderii pe piețele externe, trebuie să se țină cont de
eventualele re glementări în vigoare și de modificările ce apar;
➢ Instabilitatea piețelor externe și fluctuațiile cursului valutar de pe
piețele valutare;
➢ Apariția unor schimbări legislative ce au efecte directe asupra pieței
locale;

Tabel nr.3 Analiza S.W.O.T la Antibio tice Iași
Puncte tari Puncte slabe
▪ Indicatorii fundamentali ai companiei
sunt mai atractivi pentru investitori în
comparație cu celelalte întreprinderi listate;
▪ Stabilitatea întreprinderii, acesta fiind
înființață în urmă cu 20 de ani;
▪ Prezența pe o piața în curs de
dezvoltare, ceea ce îi oferă pote nțial de
creștere a activității și de a -și face cunoscut
brandul Antibiotice Iași;

▪ Cheltuielile ridicate în vederea
modernizării utilajelor;
▪ Folosirea tehnologiilor vechi, aceste
nefiind reînnoite recent, și astfel sunt mult
prea ridicate pentru nivelurile din România,
însă pe atât de scăzute p entru nivelurile
internaționale;
▪ Statul este acționarul majoritar al
companiei Antibiotice Iași, ceea ce face ca
acesta să fie cel ce stabilește anu mite prețuri
ale medicamentelor;

35
▪ Creșterea personalului angajat este
corelat cu capacitatea de creștere a
producției.
▪ Cifra de afaceri reflectată de
activitatea de exploatare
▪ Investițiile pe care aceasta le
realizează în ceea ce privește mediul
înconjurător, prin proiecte de incinerare a
deșeurilor.
▪ Promovarea unei politici satisfacerea
nevoilor atât a clienților, cât și a
stakeholderilor și se află în continuă adaptare
în vederea extinderii pe piețele interne și cele
externe. ▪ Producția de medicamente sezoniere;
▪ Prețuri ridicate pentru acele
medicamente necesare afecțiunilor grave;

Oportunități Amenințări
▪ Valorificarea relațiilor externe, mai
ales cu Rusia, fiind cea mai mare piață de
desfacere a medicamentelor;
▪ Prin valorificarea terenului deținut s –
ar putea obține o relocare a întreprinderii;
▪ Creșterea productivității ca urmare a
îmbătrânirii populației;
▪ Îmbunătățirea brandului prin oferirea
anumitor reduceri sau donații pentru cei
nevoiași, ținând cont de faptul că locurile de
muncă scad de la un an la altul.
▪ Prin investițiile în utilaje mai
performante, v -a crește și productivitatea și
se vor reduce chetuielile privind consumul la
utilități. ▪ Întreru perea activității datorită unor
defecțiuni ale utilajelor;
▪ Datorită defectării unor utilaje foarte
uzate, producția poate fi afectată destul de
grav;
▪ Creșterea concurenței, este un risc pe
care întreprinderea trebuie să și -l asume
ținând cont de mărimea pieței
medicamentelor;
▪ În vederea pătrunderii pe piețele
externe, trebuie să se țină cont de eventualele
reglementări în vigoare și de modificările ce
apar;
▪ Instabilitatea piețelor externe și
fluctuațiile cursului valutar de pe piețele
valutare;
▪ Apariția unor schimbări legislative ce
au efecte directe asupra p ieței locale;

36
▪ Apariția unor factori de risc financiar
asupra resurselor întreprinderii;
▪ Evenimente neprevăzute, precum
calamități naturale sau sociale.

3.2 Perspective ale evoluției valorii întreprinderii analizate
Întreprinderea Antibiotice Iași, prezintă o evoluție pozitivă a rezultatelor financiare pe
toată perioada analizată, respectiv 2014, 2015, 2016, în condițiile unei economii, în scădere.
Rezultatele pozitive înregistrate de companie au avut la bază o serie de criterii,
precum:
➢ Îmbunătățirea activității în cadrul organizației interne;
➢ Gestionarea eficientă a stocurilor de produse;
➢ Calitatea produselor și a serviciilor oferite;
➢ O bună gestiune a activității comerciale;
➢ Corelație eficientă între cererea pieței și potențialul de producției al
întreprinderii.
În urma rezultatelor analizate, în capitolul anterioare, se pot desprinde următoarele
concluzii cu privire la evoluția activității întreprinderii:
➢ Creșterea veniturilor întreprinderii, ca urmare a îmbunătățirii calității
produ selor și a serviciilor oferite de aceasta, a extinderii pe piețele interne și
externe a activității de comercializare a medicamentelor, dar și a valorificării
producției exercițiului;
➢ Creșterea volumului producției și a productivității muncii în vederea reducerii
costurilor, fără a aavea efecte negative asupra calității produselor;
➢ Îmbunătățirea activității financiare și comerciale a întreprinderii;
➢ Utilizarea cât mai eficiență a resurselor deținute de aceasta;
➢ Creșterea valorii activelor totale, precum și a eficienței acestora;
➢ Creșterea rentabilității veniturilor întreprinderii;
➢ Utilizarea eficientă a factorilor de producție, dar și a capitalurilor deținute;
➢ Îmbunătățirea capitalului permanent și utilizarea eficientă a capitalului
împrumutat;
➢ Creșterea producției de produse rentabile, ce presupun costuri mai reduse
decât media întreprinderii, în cazul cărora există o cerere mare pe piață.

37
În vederea maximizării valorii viitoare a întreprinderii, aceasta se poate axa pe
următoarele direcții :
a) Creșterea re zultatului exercițiului pe baza maximizării volumului de activitate,
precum și a îmbunătățirii marjelor companiei;
b) Maximizarea randamentului capitalurilor investite, prin utlizarea cât mai eficientă
a imobilizărilor corporale;
c) Reducerea capitalurilor pro prii în vedere folosirii capitalurilor investite.

Grafic nr. 11 Evoluția profitului net la Antibiotice în perioada 2014 -2016

Conform graficului se poate observa faptul că valoarea întreprinderii Antibiotice Iași
prezintă o evoluție ascendentă, profitul net al companiei a crescut de la un an la altul, datorită
creșterii vânzării de mărfuri și a creșterii rezultatului exploatării.
Rezultatele pozitive înregistrate de întreprindere pe parcursul anilor indică faptul că
aceasta dispune de resurse nec esare în vederea acoperirii nevoilor viitoare, mai mult decât
atât, întreprinderea se bucură de independență financiară.
În vederea menținerii unei valori pozitive, întreprinderea trebuie să asigure în
continuare o bună gestiune a activității realizate, av ând ca rezultat creșterea profitului net al
acesteia, valoarea cifrei de afaceri reflectând utilizarea eficientă a resurselor deținute.
Deasemenea, menținerea sau creșterea valorii viitoare a întreprinderii, se asigură și
prin oferirea de produse și servicii de calitate la costuri reduse.

38
CONCLUZII

Lucrarea este structurat ă în 3 capitole.
Primul capitol cuprinde noțiuni teoretice despre aspectele economico -financiare.
Necesitatea realizării analizei economico -financiare a întreprinderii are la bază nevoia
cunoașterii proceselor economice, aferente acesteia.
Analiza performanțelor financiare reprezintă principalul factor al întreprinderii ce
permite echilibrul financiar și diagnosticarea analizei performanțelor financiare, stabilind care
sunt punctele tari și punctele slabe ale întreprinderii, în vederea alegerii celei mai potrivite
strategie de investiție pentru întreprindere.
Capitolul 2 cuprinde o scurtă prezentare a întreprinderii S C Antibiotice Iași, cu
privire la istoricul acesteia, dar și la structura organizatorică.
S C Antibiotice Iași se numărăr printre principalii producători de medicamente
necesare uzului oral, fiind fabricate sunt formă de comprimate, flacoane pentru suspensii
orale, dar și sub formă de supozitoare, unguente sau creme. Aceasta este singurul producător
din România care produce antibiotice în flacoane injectabile și ceaiuri pe bază de plante
medicinale.
Întreprinderea S C Antibiotice Iași a înregistrat în anul 2016, o cifră de afaceri 243 de
milioane de lei din care 190 de milioane de lei au fost din vânzările de pe piața internă și 53
de milioane de lei au provenit din vânzările realizate pe piața externă. În anul 2016 s -a
înregistrat o creștere de 11% a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2015 , când s -a înregistra t
o cifră de afaceri de 219 milioane de lei.
Capitolul 2 cuprinde și analiza performanțelor financiare ale întreprinderii, în urma
căreia au fost determinate punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare a
întreprinderii.
Capitolul 3 cuprinde a naliza S.W.O.T realizată în urma analizei performanțelor
economico -financiare ale întreprinderii, precum și perspective cu privire la evoluția viitoare a
întreprinderii.
În urma indicatorilor calculați pe baza situației financiare prezentate de întreprind erea
Antibiotice Iași, se pot formula anumite concluzii cu privire la activitatea desfășurată de
întreprindere atât în prezent, cât și pentru viitor.
Compania Antibiotice Iași își finanțează în totalitate activele imobilizate pe baza
capitalurilor permanen te, datorită echilibrului financiar pe termen lung realizat de aceasta.

39
Creșterea rezultatului net al întreprinderii, denotă o bună gestiune a acesteia și a
profitabilității firmei, valorile cifrei de afaceri arată eficiența capitalurilor deținute de către
întreprindere.
În urma analizei cu privire la lichiditatea întreprinderii, rezultă faptul că aceasta pe
baza resurselor permanente își poate îndeplini obligațiile de plată existente.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune reflectă rezultatele și per formanțele
întreprinderii în cel mai detaliat mod.
În urma analizei indicatorilor economici -financiari, se observă faptul că în perioada
analizată, respectiv 2014 -2016, compania Anitibiotice Iași prezintă o situație financiară
semnificativ de bună, majorit atea indicatorilor analizați prezentând un trend ascendent,
depășind valorile normale, întreprinderea înregistrând profit în creștere în perioada anilor
2014 -2016.
În anul 2016, valoarea adăugată a crescut cu 34 % comparativ cu anul 2015, creștere
datorată creșterii producției exercițiului comparativ cu consumurile realizate de întreprindere.
În structura valorii adăugate se disting două elemente, și anume eleme ntele ce
privesc cheltuielile și elementele de privesc veniturile.
Dacă veniturile înregistrate de întreprindere depășesc cheltuielile acesteia, atunci se
va realiza un excedent brut al exploatării.
Excedentul brut din exploatare a crescut cu 79% în anul 2016 comparativ cu anul
2015, aceasta creștere s -a datorat creșterii valorii adăugate, însă și creșterea de 3 % a
cheltuielilor cu personalul au contribuit la această majorare a excedentului brut din
exploatare.
Rezultatul exploatării a înregistra t o creștere de 116 % în anul 2016, față de anul
2015, în principal datorită creșterii veniturilor din exploatare , precum și a creșterii producției
vândute.
În privința rezultatului curent al întreprinderii se constată o creștere a cheltuielilor
financiare cu 201 % în anul 2016 față de anul 2015, însă acestea pot fi acoperite pe seama
veniturilor financiare a căror creștere a fost cu 555% mai mare în anu l 2016 comparativ cu
anul 2015.
Pe fondul acestei creșteri a veniturilor financiare, dar și a cheltuielilor financiare,
rezultatul curent al întreprinderii a înregistrat o creștere cu 118 % în anul 2016 față de anul
2015.

40

2015
2016 Variața
relativ ă
(%)
Vanzari de marfuri 28 437 397 37 647 080 132
Cheltuieli cu marfurile 11 833 612 18 537 909 156
Marja comerciala 16 603 785 19 109 171 115
Productia vanduta 191 316 707 224 870 563 117
Productia stocata -2 781 202 1 684 820 – 60
Productia imobilizata 559 531 899 908 160
Productia exercitiului 189 095 036 227 455 291 120
Cheltuieli cu materiale 43 784 947 50 168 643 114
Marja industriala 145 310 089 177 286 648 122
Marja comerciala 16 603 785 19 109 171
Alte cumparaturi si chetuieli externe 52 110 059 48 756 252
Valoarea adaugata 109 803 815 147 637 567 134
Cheltuieli cu personalul 63 417 664 65 439 305 103
Impozite si taxe 1 084 196 1 055 070 97
Excedentul brut din exploatare 45 301 955 81 145 192 179
Reduceri comerciale acordate 0 18 891 581
Alte venituri din exploatare 1 207 261 2 319 401 192
Chelt cu amortizarea si prov de expl 17 635 371 31 886 446 180
Alte chelt de exploatare 2 701 084 2 124 066 78
Rezultatul exploatarii 26 172 761 30 562 500 116
Venituri finanaciare 2 569 667 14 285 390 555
Cheltuieli financiare 13 094 900 26 375 620 201
Rezultat curent 15 647 528 18 472 270 118
Venituri exceptionale 0 0
Cheltuieli exceptionale 0 0
Rezultatul brut al exercitiului (profit
brut) 15 647 528 18 472 270 118
Impozit pe profit 3 730 721 5 933 170
Rezultatul net al exercitiului (profit
net) 11 916 807 12 539 100 105

Nivelul în creștere a indicatorilor arată faptul că întreprinderea este bine administrată
de către manageri, reușind realizarea unei activități economice bună și obținând rezultate
bune atât din partea acționarilor, cât și a creditorilor.

41
a) Valoarea adăugată
Valoarea ad ăugată reprezintă excedentul de valoarea obținut de întreprindere ca
urmare a folosirii factorilor de producție, a celor umani, cât și a celor de capital, acoperind
produsele și serviciile oferite de către terți.
Valoarea adăugată este considerat un indicator important în cadrul so ldurilor
intermediare de gestiune deoarece aceasta reprezintă pe de o parte sursa resurse lor bănești,
folosită pentru remunerarea participanților la activitatea economică a întreprinderii (acționari,
stat, sau personal), iar pe de altă parte, contribuția realizată de întreprindere la realizarea
produsului intern brut.
Acest indicator ne permite măsurarea producției realizate, precum și structura
acesteia, performanțele financiare obținute de întreprindere dar și valoarea cheltuielilor
privind consumurile intermediare.
Creșterea valorii adăugate cu 34% în anul 2016, față de anul 2015 , s-a datorat în
principal creșterii veniturilor aferente prestării de servicii, reflectate prin producția
exercițiului , venituri ce au crescut cu 20% în anul 2016 , comparativ cu anul 2015.
Un alt aspect de a determinat creșterea valorii adăugate, îl reprezintă o bună pregătire
profesională a angajaților,
b) Excedentul brut al exploatării
Excedentul brut al exploatării reprezintă un indicator important în tabloul soldurilor
intermediare de gestiune deoarece permite măsurarea performanțelor economic o-financiare
ale întreprinderii. Acesta reflect ă rezultatul economic al întreprinderii obținut în urma
activității de exploatare, excluzând politica financiară, amortizarea, dar și riscurile apărute în
constituirea provizioanelor.
Excedentul brut al exploatării reprezintă principala resursa financiară a întreprinderii,
folosită atât pentru sporirea capacității de producție, cât și pentru rambursarea creditelor
contractate.
Excedentul brut al exploatării a înregistrat o creștere semnificativă, cu 79 % în anul
2016, față de anul 2015, acestă creștere semnificativă ne arată eficiența implicării
personalului in cadrul factorilor de producție principali.
Deasemenea această creștere, reflectă buna organizare a echipei manageriale în luarea
deciziilor strategice ale întreprinderii , precum și implicarea acesteia în adoptarea celor mai
bune strategii de investiții.

42
Creșterea excedentului brut din exploatare s -a datorat în principal creșterii valorii
adăugate a companiei, dar și a creșterii cu 3% cheltuielilor cu personalul, ca urmare a
creșterii numărului de angajați.
De asemenea un alt indicator important care a determinat creșterea excedentului brut
al exploatării cu 79% în anul 2016, față de anul 2015, l -au avut cheltuielile privind impozitele
și taxele , acestea scăzând cu 3% comp arativ cu anul 2015.
c) Rezultatul exploatării
Rezultatul exploatării măsoară performanțele comerciale și industriale ale
întreprinderii, reflectând mărimea resurselor obținute ca urmare a activității de exploatare.
Acest indicator se determină însumarea excedentului brut din exploatare cu alte
venituri din exploatare, la care se vor scădea cheltuielile din exploatare și alte cheltuieli
privind amortizarea.
De asemenea rezultatul exploatării se poate obține și prin deducerea din veniturile
exploatării a ch eltuielilor realizate.7
Acest indicator reflectă performanțele financiare ale întreprinderii realizate din
activitatea de prestări de servicii, și nu cuprinde veniturile și cheltuielile financiare și
impozitul pe profit.
După cum se poate observa în tabelu l de mai sus, rezultatul din exploatare s -a majorat
cu 16 % în anul 2016 comparativ cu anul 2015. Această creștere se datorează în principal
majorării excedentului brut din exploatare cu 79%, dar și diminuării a ltor cheltuieli din
exploatare.
Deși cheltuielile cu amortizarea și provizioanele aferente amortizării s -au majorat cu
80%, alte venituri din exploatare au crescut cu 92% în anul 2016 față de anul 2015, ca
urmare a obținerii profit în urma desfășurării atât a activității naționale, cât ș i internaționale,
determinând înregistrarea unui rezultat din exploatare pozitiv, în creștere cu 16% comparativ
cu anul anterior.

7 Sandu G. -Dimensiuni ale performanței în contabilitate, Concepte și Analiză econom ico-financiară, Ed. Sedcom
Libris Iași, 2016

43
d) Rezultatul curent
Rezultatul curent, următorul indicator important din tabelul soldurilor intermediare de
gestiune, refle ctă efectul activității curente a întreprinderii , fiind influențat de activitatea din
exploatare, dar și cea financiară.
Între rezultatul din exploatare și rezultatul curent se află profitul înainte de impozitare ,
care arată mărimea resurselor financiare obținute de întreprindere în urmă desfășurării
activitășii de prestări de servicii în vederea păstrării dotărilor materiale prezente în cadrul
întreprinderii.
Rezultatul curent al întreprinderii prezintă o evoluție pozitivă, majorându -se cu 18%
în anul 20 16, față de anul 2015, creștere datorată atât creșterii rezultatului din exploatare, cât
și a veniturilor financiare înregistrate de întreprindere.
Conform tabelului de mai sus, se poate observa că deși chetuielile financiare ale
întreprinderii Antibiotice Iași, s-au dublat în anul 2016 față de anul 2015, veniturile
financiare au crescut de până la 5 ori mai mult în anul 2016, ceea ce a determinat ca
întreprinderea să obțină un rezultat cure nt mai mare cu 18% în anul 2016.
Creșterea capacității de autofinanțare a întreprinderii mult mai rapidă decît creșterea
cheltuielilor privind dobânzile arată eficiența adoptării deciziilor în cadrul întreprinderii.
e) Rezultatul net al exercițiului
În analiza profitului întreprinderii Antibiotice Iași se ține cont de structura
elementelor ce îl compu n, dar și sursa din care provine acesta, conform structurii contului de
profit și pierdere prezentat de întreprindere.
Conform tabelului prezentat mai sus, profitul înainte de impozitare pr ezintă o evoluție
pozitivă, majorându -se cu 18% în anul 2016, față de anul 2015, ca urmare a creșterii
veniturilor totale înregistrate de întreprindere , acestea înregistrând o creștere mult mai rapidă
decât cheltuielile totale.
În urma analizei structurii privind veniturile companiei, putem afirma faptul că
veniturile din exploatare sunt predominante în totalul veniturilor, având în continuare tendință
de creștere, ceea ce denotă preocuparea conducerii întreprinderii în a asigura continuitate
activității d erulate.
În structura veniturilor din exploatare cele mai semnificative venituri sunt cele din
prestări de servicii, reflectând faptul că veniturile realizate prin încasare devin mult mai

44
probabile, ceea ce va determina creșterea importanței pentru potențiali investitori prezenți atât
pe piața internă, cât și cea externă.
Întreprinderea Antibiotice Iași a înregistrat un profit net cu 5% mai mare în anul 2016
comparativ cu anul 2015, reflectând rentabilitatea comercială și pe cea financiară a activită ții
de pe piața medicamentelor.
Rezultatul pozitiv înregistrat de către întreprinderea Antibiotice, arată posibilitatea
reutilizării resurselor necesare desfășurării activității firmei.
În urma analizei S.W.OT. a întreprinderii Antibiotice Iași, se desprin d următoarele
concluzii:
Printre punctele forte ale companiei Antibiotice Iași se numără stabilitatea acesteia pe
piața medicamentelor de mai bine de 20 de ani, prezența pe piețe în curs de dezvoltare,
oferindu -i acesteia oportunitatea de a -și face cunoscu t brandul ș i de a -și maximiza volumul
activității, și de asemenea prezența unor indicatori ai companiei mult mai atractivi pentru
investitori, comparativ cu celelalte companii listate.
Întreprinderea Antibiotice Iași promovează politici ce permit satisface rea nevoilor atât
a clienților, cât și a stakeholderilor, și are în vedere extinderea tot mai mult pe piețele
naționale și internaționale.
Deasemenea compania se implică și în investiții ce au în vedere protejarea mediului
înconjurător, prin proiecte de in cinerare a deșeurilor.
Pe lângă punctele forte, compania Antibiotice Iași prezintă și puncte slabe, printre
care cheltuieli ridicate aferente modernizării echipamentelor și utilajelor, folosirea
tehnologiilor vechi ce sunt prea performante pentru niveluril e din România și mult prea
scăzute pentru nivelurile internaționale și practicarea prețurilor ridicate pentru acele tipuri de
medicamente destinate afecțiunilor grave.
Un punct slab principal al companiei, am putea spune că este faptul că statul este
princ ipalul acționar majoritar, ceea ce face prețurile medicamentelor să fie stabilite de acesta.
Pe lângă punctele tari și slabe, întreprinderea Antibiotice Iași beneficiază și de
anumite oportunități ca urmare a dezvoltării atât p e piețele interne, cât și pe piețele externe,
precum productivitatea întreprinderii ar putea crește ca urmare a îmbătrânirii populației, prin
investirea în echipamente noi de producție, cheltuielile privind consumul cu utilitățile se vor
diminua, dar nu în ultimul rând, întreprindere a și-ar putea îmbunătăți brandul prin oferirea de
anumite medicamente la prețuri speciale sau donații pentru cei nevoiași.

45
Printre riscurile cu care se poate confrunta întreprinderea Antibiotice Iași putem
enumera: defectarea unor utilaje, afectând astfe l productivitatea companiei, creșterea
concurenței pe piața medicamentelor, fluctuații nefavorabile ale cursului valutar, dar nu în
ultimul rând, producerea unor evenimente neprevăzute, precum calamități naturale.

Puncte tari Puncte slabe
▪ Indicatorii fundamentali ai companiei
sunt mai atractivi pentru investitori în
comparație cu celelalte întreprinderi listate;
▪ Stabilitatea întreprinderii, acesta fiind
înființață în urmă cu 20 de ani;
▪ Prezența pe o piața în curs de
dezvoltare, ceea ce î i oferă potențial de
creștere a activității și de a -și face cunoscut
brandul Antibiotice Iași;
▪ Creșterea personalului angajat este
corelat cu capacitatea de creștere a
producției.
▪ Cifra de afaceri reflectată de
activitatea de exploatare
▪ Investițiile pe care aceasta le
realizează în ceea ce privește mediul
înconjurător, prin proiecte de incinerare a
deșeurilor.
▪ Promovarea unei politici satisfacerea
nevoilor atât a clienților, cât și a
stakeholderilor și se află în continuă adaptare
în ve derea extinderii pe piețele interne și cele
externe. ▪ Cheltuielile ridicate în vederea
modernizării utilajelor;
▪ Folosirea tehnologiilor vechi, aceste
nefiind reînnoite recent, și astfel sunt mult
prea ridicate pentru nivelurile din România,
însă pe atât de scăzute pentru nivelurile
internaționale;
▪ Statul este acționarul majoritar al
companiei Antibiotice Iași, ceea ce face ca
acesta să fie cel ce stabilește anumite prețuri
ale medicamentelor;
▪ Producția de medicamente sezoniere;
▪ Prețuri ridicate pentru ac ele
medicamente necesare afecțiunilor grave;

Oportunități Amenințări

▪ Valorificarea relațiilor externe, mai
ales cu Rusia, fiind cea mai mare piață de
desfacere a medicamentelor;
▪ Întreru perea activității datorită unor
defecțiuni ale utilajelor;

46
▪ Prin valorificarea terenului deținut s –
ar putea obține o relocare a întreprinderii;
▪ Creșterea productivității ca urmare a
îmbătrânirii populației;
▪ Îmbunătățirea brandului prin oferirea
anumitor reduceri sau donații pentru cei
nevoiași, ținând cont de faptul că locurile de
muncă scad de la un an la altul.
▪ Prin investiții le în utilaje mai
performante, v -a crește și productivitatea și
se vor reduce chetuielile privind consumul la
utilități. ▪ Datorită defectării unor utilaje foarte
uzate, producția poate fi afectată destul de
grav;
▪ Creșterea concurenței, este un risc pe
care întreprinderea trebuie să și -l asume
ținând cont de mărimea pieței
medicamentelor;
▪ În vederea pătrunderii pe piețele
externe, trebuie să se țină cont de eventualele
reglementări în vigoare și de modificările ce
apar;
▪ Instabilitatea piețelor externe și
fluctuațiile cursului valutar de pe piețele
valutare;
▪ Apariția unor schimbări legislative ce
au efecte directe asupra pieței locale;
▪ Apariția unor factori de risc financiar
asupra re surselor întreprinderii;
▪ Evenimente neprevăzute, precum
calamități naturale sau sociale.

Deși prezintă atât puncte tari, cât și puncte slabe, î ntreprinderea Antibiotice Iași
reprezintă o companie cu o structură financiară solidă, desfășurând ac tivitate profitabilă de la
un an la altul, prin oferirea de produse de calitate , dar și a extinderii atât pe piețele interne, cât
și externe.

47
Bibliografie

I. CĂRȚI
1. Bucătaru D., Evalu area întreprinderii, Ed. Tipo Moldova, Iași 201 6;
2. Bucătaru D., Finanțele întreprinderii, Ed. Tipo Moldova, Iași 2016;
3. Bușe L., Analiza economico -financiară, Ed. Economică, București, 2015
4. Căruntu C.,Lăpăduși M., Diagnostic financiar -Modalitate de obținere a
performanțelor financiare ale firmei, Analele Un iversității Constantin Brâncuși, Târgu
Jiu, 2015
5. Ciobanu A., Analiza performanței întreprinderii, Ed. ASE, București, 2014
6. Filip G., Onofrei M., Finanțe, Ed. Sedcom libris, Iași , 2015 ;
7. Hoanță N., Finanțele firmei , Ed. Economică, București, 2016 ;
8. Miculeac M., Necesitatea și rolul asigurării echilibrului financiar, E d. Dacia Europa
Nova, Lugoj,2015 ;
9. Mironiuc M., Analiza economico -financiară, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași, 201 5
10. Moroșan I., Analiza economico -financiară, Ed. Fundației R omânia de Mâine,
București, 2016 ;
11. Onofrei M.,Finanțele întreprinderii , Ed. Economică, București, 2014 ;
12. Ristea M., Contabilitate a rezultatului întreprinderii, E d. Tribuna Economică,
București
13. Stancu I., Finanțe , Ed. Economică, București, 2015
14. Sichigea N., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Universitaria, Craiova, 2015 ;
15. Solomon D., Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico -financiare a
întreprinderii, Ed. Alma Mater, Bacău, 2015
16. Toma M., Alexandru F., Finanțe și gestiune fin anciară de întreprindere , Ed.
Economică, București, 2015 ;
17. Trenca I.,Managementul financiar al întreprinderii, Ed. Mesagerul, Cluj –
Napoca,2014 ;
18. Vasile I. Teodorescu M., Finanțele întreprinderii, Ed. Meteor Press, București, 201 5;
19. Vâlceanu G., Robu V. -Analiz a economico -financiară, Ed. Economică, 2016
20. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didacti că și Pedagogică,
București, 201 5

48
II. WEBOGRAFIE

21. http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=
atb
22. http://www.antibiotice.ro/wp -content/uploads/2017/04/RA_2016_ro_web.pdf
23. http://www.antibiotice.ro/wp –
content/uploads/2016/05/RA_2015_Ro_web_corectat.pdf
24. http://www.antibiotice.ro/companie -php/
25. http://www.antibiotice.ro/produse/

Similar Posts