Analiza Patrimoniului Firmei

I.Situatii financiare

1.Bilant

2.Contul de profit si pierdere

3.Anexe

II.Analiza rentabilitatii

1.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

2.Analiza ratelor de rentabilitate

3.Rezultatul exploatarii – analiza factoriala

III.Analiza patrimoniului firmei

1.Analiza situatiei generale a patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului bilantului intreprinderii

2. Analiza patrimoniului net si surselor financiare

3. Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta

4. Analiza corelatiei creante-obligatii

5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

6. Analiza echilibrului economico-financiar

7. Analiza situatiei financiare prin metoda scorurilor

bibliografie

=== 2 ===

II.2 Analiza ratelor de rentabilitate

II.2.1 Ratele de rentabilitate comerciala

Rata marjei brute de exploatare

Relatie de calcul:=EBE/Cifra de afaceri

Prezentare: Masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale.Indica aptitudinea proprie activitatii de exploatare de a degaja profit.

Interpretare:Se constata o reducere a ratei in anul 1999 fata de anul 1998 ceea ce indica faptul ca in anul 1999 activitatea de exploatare a produs mai putin profit. In schimb in anul 2000 se observa o crestere importanta a ratei, aceasta ajungand la o valoare foarte mare – 41.97%.

Rata marjei nete

Relatie de calcul: =Rezultatul net al exercitiului / Cifra de afaceri

Prezentare: Exprima eficienta globala a interprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei.

Interpretare:In anul 1999 capacitatea firmei de a realiza profit s-a redus foarte mult, dar in anul 2000 firma a reusit sa corecteze aceasta situatie, obtinand o rata de 26.09% , fata de numai 4.24% cat a fost in anul 1999.

Rata marjei nete de exploatare

Relatie de calcul :=Rezultatul exploatarii / Cifra de afaceri

Prezentare : Pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele:

industrial

administrativ

comercial

Prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizione devenind un rezultat net al exploatarii

Interpretare :Rata marjei nete de exploatare a urmat in general evolutia rata marjei brute de exploatare, dar se constata in anul 1999 fata de anul 1998 , o reducere cu 14 procente a ratei nete fata de reducerea cu numai 4 procente a ratei brute. Acest fapt se explica prin cresterea importanta pe care au avut-o cheltuielile cu amortizarea (739%), in anul 1999 fata de 1998.

Rata marjei brute de autofinantare

Relatie de calcul :Capacitatea de autofinantare / Cifra de afaceri

Prezentare : Masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

Interpretare :Se constata o situatie favorabila , rata ajungand in anul 2000 la valoarea de 31%, deci exista resurse pentru dezvoltarea societatii si pentru remunerarea asociatilor.

Rata marjei asupra valorii adaugate

Relatie de calcul :EBE / Valoare adugata

Prezentare : Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata (daca se exprima procentual).

Interpretare : In perioada 1999/1998 rata marjei asupra valorii adaugate a cunoscut o crestere de la 79.31% la 80.1%, deci in aceasta perioada rezultatul brut de care dispune intreprinderea pentru 100 lei bogatie creata a crescut. In oerioada 2000/1999 aceasta rata a cunoscut o evolutie inversa fata de perioada precedenta, aceasta datorandu-se faptului ca noile cheltuieli cu salariile au produs un rezultat brut pentru 100 lei bogatie creata, mai mic decat in anul pecedent.

II.2.2 Ratele de rentabilitate economica si financiara

Rata excedentului brut de exploatare

Relatie de calcul :EBE / Activ economic

Prezentare : Ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit. Are avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.

Interpretare :Se observa ca aceasta rata a crescut foarte mult de la 45.86% in 1998 la 236.64% in 2000.Valoarea este foarte mare deoarece firma lucreaza in domeniul serviciilor si are putine imobilizari.

Rata rentabilitatii economice

Relatie de calcul : EBE –Impozit / Activ economic

Prezentare : Exprima capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit prin care sa se asigure autofinantarea cresterii nete a intreprinderii si remunerarea investitorilor de capital. Poate fi asimilata cu rata interna de rentabilitate a ansamblului de investitii mai noi si mai vechi ale intreprinderii. Este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii.

Interpretare : Se observa o crestere de la 26.95% in 1998 la 177.45% in 2000, deci capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit a crescut.

Rata profitului net

Relatie de calcul : Profit net / Activ economic

Prezentare : Exprima rentabilitatea neta de dobanzi si de impozit a activului economic investit. Fiind o rata neta de dobanzi, aceasta este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii respectiv de gradul ei de indatorare.

Interpretare : Rata profitului net s-a redus in 1999 fata de 1998 de la 24.33% la 16.55%, aceasta datorita faptului ca in anul 1999 profitul a fost mai mic decat in 1998. In anul 2000 se constata o imbunatatire a situatiei rata profitului net crescand la 147.10%.

Rata rentabilitatii activului economic

Relatie de calcul: Rezultatul exploatarii inainte de deducerea dobanzii si a

impozitului pe profit / Activ total

Prezentare : Rezultatul exploatarii inaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si impozitului pe profit = Rezultat inaintea impozitarii +

Dobanzile si cheltuielile asimilate

Interpretare : Rata rentabilitatii activului a cunoscut o crestere de la 32.58% in anul 1998 la 57.89% in anul 2000.

Rata de rentabilitate financiara

Relatie de calcul : Profit net / Capitaluri proprii

Prezentare: Remunereaza proprietarii intreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor care, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata pentru a face atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Interpretare : Rata de rentabilitate financiara are valori foarte mari :504.31% in 1998, 315.65% in 1999, 942.28% in 2000. Valorile sunt foarte mari datorita faptului firma isi finanteaza activitatea in principal pe seama datoriilor, capitalul propriu fiind foarte mic.Aceste valori fiind foarte mari rezulta ca asociatii firmei vor fi vor multumiti de investitia facuta, rata de rentabilitate financiara fiind cu mult mai mare decat rata dobanzii de pe piata.

=== 3 ===

III. Analiza patrimoniului firmei

Literatura de specialitate da mai multe interpretari patrimoniului , dar in esenta se refera la “ansamblul drepturilor si obligatiilor – cu substanta economica – ale unei societati comerciale, precum si ale oricarui subiect de drept privat”.

III.1. Analiza situatiei generale a patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului bilantului intreprinderii

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia precum si a raporturilor dintr diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite in situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata in cursul exercitiului.

In primul rand din analiza bilantului se constata ca activul firmei a crescut de 2.46 ori, ceea ce constituie un rezultat pozitiv, aceasta marcand si dezvoltarea activitatii.

Se remarca o reducere a ponderii activelor imobilizate. Aceasta reducere nu este cauzata de reducerea accentuata a valorii activelor imobilizate ci de cresterea insemnata a valorii activelor circulante.

Referitor la creante se poate spune ca valoarea acestora a crescut in 2000 fata de 1998 de 2 ori dar ponderea acestora in total activ a ramas aproximativ constanta , aceasta datorita cresterii disponibilitatilor.

In anul 2000 postul de “Alte valori” a avut o valoare de 268.000 ceea ce a insemnat 51.5% din total activ, astfel reducandu-se considerabil ponderea celorlalte posturi in total activ. Celelalte posturi de disponibilitati au cunoscut si ele o crestere, dar nu atat de mare ca cea a postului”Alte valori”. Astfel in perioada 2000-1998 ponderea disponibilitatilor a crescut de la 24.7% la 76.2%,

aceasta majorare constituind un prim semnal pozitiv asupra solvabilitatii firmei.

In ceea ce priveste pasivul se constata o mentinere a valorii capitalului soial iar din celelalte posturi de capitaluri proprii numai postul de “Alte fonduri “a inregistrat o crestere.

Ceea ce este ingrijorator este ponderea foarte mare pe care o au datoriile in total pasiv. Aceasta politica de neplata a datoriilor poate fi

buna, datorita faptului ca datoriile firmei sunt pe termen scurt si nu datorii aferente unor credite bancare. Aceste credite au un cost foarte mic in comparatie cu creditele bancare, si se asigura dezvoltarea activitatii cu niste costuri foarte mici. Se constata faptul ca firma practic si-a asigurat dezvoltarea pe seama datoriilor.

periculoasa datorita faptului ca firma este dependenta de cei la care are datorii, si pot aparea penalitati care vor fi daunatoare pentru activitatea firmei.

Situatia patrimoniului firmei poate fi apreciata ca fiind buna , firma avand disponibilitati si creante care vor putea acoperii datoriile.

In anul 2000 in patrimoniul firmei a aparut postul “Alte valori” cu o valoare de 268.000 mii lei ceea ce inseamna ca veniturile aduse de acest post depasesc cheltuielile determinate de datorii, si asfel se explica politica firmei de neplata a datoriilor.

III.2. Analiza patrimoniului net si surselor financiare

In esenta, patrimoniul net al unitatii reprezinta averea acesteia la un moment dat. Analiza lui, presupune determinarea acestuia pe baza de bilant si explicarea modificarilor intervenite prin prisma elementelor componente potrivit datelor din tabelul urmator:

Se observa o crestere fata de perioada anterioara a patrimoniului net de 15.441 mii lei., determinata in principal de majorarea elementelor de activ. Acestea au avut o crestere de 261.118 mii lei fata de cresterea datoriilor care au crescut cu numai 245.677 mii lei.In aceasta situatie se poate spune ca averea firmei a crescut , si ca exista posibilitatea de acoperire a datoriilor pe care le are.

In ceea ce priveste modul de finantare a patrimoniului net acesta se prezinta astfel:

Analizand modul de finantare a patrimoniului net putem spune ca modificarea principala in structura patrimoniului net a fost cresterea ponderii postului “Alte fonduri” de la 70.1% la 86.9%., valoarea acestui post crescand de aproape 4 ori.

III.3. Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta.

Fondul de rulment, reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. Fondul de rulment se determuna ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate. Situatia normala este cea de excedent, mai ales daca s-a creat pe seama capitalului propriu.

Nevoia de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment. In consecinta NFR=active circulante fara disponibilitati, din care se scad datoriile curente.

Trezoreria neta este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment, constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.

TN=FR-NFR

In analiza corelatiei dintre aceste doua categorii, se are in vedere situatia existenta si evolutia ei in perioada studiata in vederea stabilirii politicii de finantare a activitatii firmei.

Referitor la fondul de rulment se remarca faptul ca activele imobilizate nu pot fi acoperite pe seama capitalurilor proprii. De asemenea se observa o majorare a fondului de rulment, aceasta majorare datorandu-se pe de o parte reducerii activelor imobilizate si pe de alta parte majorarii capitalului propriu.

Nevoia de fond de rulment a inregistrat valori foarte mici, ceea ce inseamna ca datoriile depasesc cu mult activele circulante, respectiv nevoia de finantare pe termen scurt.

Datorita valorii foarte mari pe care o au datoriile asigura:

finantarea activitatii pe termen scurt

finantarea deficitului de fond de rulment pe termen lung

obtinerea unei trezorerii nete pozitive, si cu valori foarte mari (337.856 mii lei in anul 2000).

III.4. Analiza corelatiei creante-obligatii

Pentru activitatea financiara a firmei este foarte importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat aceta influenteaza capacitatea de plata.

Din punct de vedere notional, creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Formarea lor este in directa legatura cu rotatia capitalului, cu momentele pe care le parcurge in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor, este detreminata in principal de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor si clientii sai.

Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii proprii, bugetul statului, banci, etc.

In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si obligatiilor , in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase.

Se observa ca obligatiile si crentele cresc intr-un ritm mai lent decat cifra de afaceri ceea ce influenteaza favorabil fluxul de disponibilitati.

Creantele au valori si ritmuri de crestere mai mici decat ale obligatiilor, ceea ce reprezinta un lucru bun deoarece firma isi finanteaza activitatea prin utilizarea obligatiilor, care au costuri reduse.

Alti indicatori care ajuta in analiza corelatiei creante-obligatii sunt:

durata de imobilizare a creantelor

Di=Sd*360/Rd sau CA

Sd – soldul mediu al creantelor

Rd – rulajul debitor al conturilor de creante

durata de folosire a surselor atrase

Sc – soldul mediu al conturilor de obligatii

Rc – rulajul creditor al conturilor respective

Marimea si evolutia indicatorilor confirma concluzia stabilita anterior, si anume faptul ca firma beneficiaza de resurse (datorii) cu un cost mic pentru o perioada foarte lunga.

Ca un lucru pozitiv se remarca reducerea duratei de imobilizare a creantelor, dar in acelasi timp ca un lucru negativ se observa si reducerea duratei de folosire a surselor atrase

Creantele si obligatiile trebuie sa fie analizate si in raport de gradul de vechime.

Analizand tabelul de mai sus rezulta ca ponderea principala o detin creantele si datoriile cu o vechime mai mica de 1 an , ceea ce asigura o frecventa corespunzatoare a incasarilor si platilor.

III.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. Deci, ar fi un raport intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti, si cat pot sa devina lichide imediat.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici , intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii.

Pentru aprecierea lichiditatii si solvabilitatii firmei se pot folosi urmatorii indicatori:

Solvabilitate generala = Active circulante / Datorii curente

Valoarea minima admisa poate varia intre 1.2 si 1.8

Solvabilitatea imediata = Active circulante-stocuri / Obligatii

Intervalul care poate fi acceptat ca fiind satisfacator este 0.65 – 1.

Solvabilitatea globala = Active circulante+Active fixe / Datorii totale

Se apreciaza pozitiv daca este > 1.

Marimea si evolutia indicatorilor, arata ca intreprinderea, din punct de vedere al solvabilitatii se afla sub limitele minime, deci trebuie luate masuri pentru asigurarea disponibilitatilor necesare platii obligatiilor. O solutie pentru imbunatatirea situatiei ar fi repartizarea unei parti din profit pentru autofinantare.

III.6.Analiza echilibrului economico-financiar

Echilibrul economico financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. El constituie o premisa dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau.

Ca premisa, trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de resurse materiale si posibilitatile de finantare.

Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico-financiar, se poate folosii urmatorul sistem de indicatori:

Rata autonomiei financiare

=Capital propriu / Capital propriu + imprumutat

Rata de finantare a stocurilor

=Fond de rulment / Stocuri

Rata de autfinantare a activelor

=Capital propriu / Active fixe + circulante

Rata datoriilor

=1 – Rata de autofinantare a activelor

Din analiza tabelului de mai sus se pot desprinde urmatoarele concluzii:

Rata autonomiei financiare are valori foarte mici, ceea ce inseamna ca din punct de vedere al echilibrului economico financiar situatia firmei este foarte proasta.

Rata de finantare a stocurilor nu poate fi analizata in cazul firmei noastre deoarece firma nu are stocuri.

Rata datoriilor este foarte mare si trebuie luate masuri pentru imbunatatirea situatiei. Politica de neplata a datoriilor este buna dar nivelul datoriilor trebuie mentinut intr-o anumita limita.

III.7. Analiza situatiei financiare prin metoda scorurilor

Pentru caracterizarea sintetica a starii de sanatate a firmei, s-au conturat in practica economica, doua grupe de modele de analiza si evaluare a situatie:

Modele contabile, bazate pe analiza eonomico-financiara

Modele bancare, care folosesc informatiile furnizate de analiza economico-financiara, dar completate cu o serie de metode, statistico-matematice, care pun in ecuatie anumiti indicatori.

In aceasta grupa se include asa numita metoda “scoring”. Aplicarea ei presupune observarea unui numar de intreprinderi cu dificultati financiare si un alt grup cu rezultate bune. Utilizandu-se un sistem de rate, au fost create anumite acuatii care permit aprecierea situatiei firmei fata de un scor “Z”.

Un model a fost elaborat in SUA de profesorul Altman, potrivit caruia modelul “Z” este prezentat de ecuatia:

Z=1.2×1+1.4×2+3.3×3+0.6×4+x5

In care:

x1=Capitalul circulant / Activ total

x2=Profit reinvestit / Activ total

x3=Profit inaintea impozitarii / Activ total

x4=Capital propriu / Imprumuturi pe termen lung

x5=Cifra de afaceri / Activ total

Pe baza experientei s-au stabilit trei valori pentru”Z”, cu urmatoarele semnificatii:

Daca “z” = 1.8, rezulta ca firma este aproape de faliment

Daca “z” = 3.0, firma este solvabila

In intervalul 1.8 – 3.0 , rezulta ca firma este intr-o situatie de deficit

Se remarca faptul ca in anul 1998 firma a fost intr-o situatie de deficit, dar in anii urmatori situatia a cunoscut o imbunatatire scorul “Z” ajungand la o valoare de 4.40.

Bibliografie:

A. Isfanescu si colectiv

Ghid practic de analiza economico-financiara

A. Isfanescu, C. Stanescu, A.Baicusi

Analiza economico-financiara

P. Brezeanu

Gestiunea financiara a intreprinderii