Analiza paginilor Web ale marilor biblioteci din România (cercetare de marketing) [309385]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

Departamentul de Științe ale Comunicării

Programul de studii universitare de licență

Științe ale Informării și Documentării

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza paginilor Web ale marilor biblioteci din România (cercetare de marketing)

– [anonimizat]:

Prof. Dr. Ionel Enache

ABSOLVENT: [anonimizat]

2019

[anonimizat] o dezbat în această lucrare este ,,Analiza paginilor Web ale marilor biblioteci din Romania (cercetare de marketing).’’

[anonimizat], cercetarea de marketing este importantă pentru că are în vedere nevoile și cerințele utilizatorilor. Pentru a realiza o [anonimizat].

Pentru a ne adapta permanent nevoilor și cerințelor utilizatorilor noștri este necesar să-i cunoaștem cât mai bine și să analizăm activitatea lor în detaliu. [anonimizat].

Principalele scopuri ale cercetării de marketing în bibliotecă sunt: [anonimizat], [anonimizat].

Principalii factori care influențează activitatea de marketing sunt:

– creșterea gradului de complexitate a nevoilor utilizatorilor;

– diferența dintre fondul de carte existent și cel de care au nevoie utilizatorii;

– numărul și diversitatea documentelor existente în biblioteca;

Abordarea unui marketing de calitate și existența unor specialiști bine pregătiți duc la rețeta succesului în orice domeniu. Marketingul este existent în orice și este rezultatul unui efort atent de planificare și execuție. [anonimizat]. Realizările de marketing pe plan profesional a instituțiilor infodocumentare sunt emise pe paginile web a fiecăruia, numeroase noutăți fiind strategii și tactici de marketing. Marketingul se ocupă în general de satisfacerea nevoilor umane și a celor sociale. Scopul principal care definește marketingul cel mai bine este cel de atragerea a potențialilor utilizatori și păstrarea celor existenți deja prin satisfacere lor în timp util.

Orice pagină web existentă constituie în bazele sale o [anonimizat], obligând specialiștii să se orienteze în aceiași direcție.

S-[anonimizat] a unei cercetări de marketing.

[anonimizat] ,,Marketingul’’, prezintă semnificația acestui proces important pe toate planurile. [anonimizat], la necesitatea implementării procesului de marketing în bibliotecă.

[anonimizat] ,,Cercetarea de marketing’’, prezintă în principal contribuția semnificativă pe care o cercetare de marketing o are, rolul acesteia și ansamblul de procese a acesteia.

[anonimizat] ,,Internetul’’, prezintă evoluția acestuia și modul în care trebuie să decurgă o administrare a unei pagini web a unei biblioteci din țară și modul prin care își pot atrage potențiali utilizatori.

Bazat în principal de resursele tehnologice pe care biblioteciile le pun la dispoziție, studiu de caz prezintă paginile web ale marilor biblioteci ale României și un mod de regăsire a informației prin cataloagele online pe care fiecare bibliotecă le deține. Utilizarea catalogului online pentru regăsirea informației în patrimoniul cultural a unei biblioteci expune modul simplist de utilizare a acestuia pentru orice utilizator sau potențial utilizator.

Încheierea prezintă principalele concluzii ce reies din preznta lucrare, cu accent pe studiul de caz. Sunt prezentate problemele cu care se confruntă bibliotecile cu privire la utilizarea tehnologiei și implementarea aceasteia ca intrument de promovare în unele cazuri.

CAPITOLUL I: MARKETINGUL

1.1 Definire, evoluție, apariție

Concepția modernă privind marketingul se referă la o nouă viziune privind organizarea și desfășurarea activității economice a firmelor, plecând de la cercetarea nevoilor de consum, a pieței, cu scopul de a satisface cerințele efective și potențiale ale consumatorilor cu maximum de eficiență și în mod superior. Această viziune de marketing cuprinde raporturile întreprinderii cu piața, cu ansamblul de factori, dar și condițiile care formează mediul organizației. Originea termenului de marketing este cea anglo-saxonă, desemnând participiul prezent al verbului “to market”, care are sensul de a cumpăra și a vinde, dar și de a realiza tranzacții de piață. Cercetările au arătat faptul că orginile termenului sunt localizate în Statele Unite ale Americii, la începutul secolului XX. Într-un document din anul 1902 intitulat “Buletinul Universității Michigan” pentru a se face trimitere la distribuția produselor se folosea expresia “diferite metode de marketing al bunurilor”. Odată cu trecerea timpului acest termen s-a internaționalizat. În prezent, marketingul contemporan poate fi definit ca fiind: un procedeu social și de conducere prin care grupurile și indivizii obțin ceea ce își doresc și ceea ce au nevoie prin crearea și schimbul de produse, idei, servicii sau drepturi cu alți indivizi sau alte grupuri. Principalele funcțiile ale marketingului sunt:

Investigarea pieței, a nevoilor de consum și/sau de utilizare;

Adaptarea continuă a întreprinderii la schimbările cerințelor și a mediului pieței pe care acționează/ legătura dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;

Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum sau de utilizare;

Maximizarea eficienței economice (profitului);

1. Investigarea pieței, a nevoilor de consum și/sau de utilizare este considerată funcția principală a întregii activități de marketing pentru că aceasta constituie punctul de plecare. Toate deciziile de marketing presupun înainte de orice studierea pieței. Rolul pe care îl îndeplinește această funcție este obținerea de către firme de informații referitoare la piețele prezente sau potențiale, la motivația acestora, la ansamblul nevoilor de consum, la comportamentul consumatorului, la proiectarea și lansarea pe piață a unui nou produs. Fără să existe această documentare corespunzătoare asupra pieței, activitatea de marketing nu-și poate dovedi utilitatea. Această funcție stă la baza celorlalte funcții și le realizează condițiile de desfășurare, în acest mod fiind posibil ca fiecare activitate de marketing să fie orientată spre piață.

2. Adaptarea continuă a întreprinderii la schimbările cerințelor și a mediului pieței pe care acționează/ legătura dinamică a întreprinderii la mediul economico-social anticipează și chiar influențează și acționează în sensul pe care îl dorește, astfel de schimbări, deoarece presupune mobilizarea resurselor materiale, umane și financiare ale întreprinderii în scopul răspunderii cât mai eficient în concordanță cu produsele și/sau serviciile sale exigențelor create de purtătorii cererii. Această funcție este una de mijloc, iar capacitatea de adaptare are în vedere măsurarea gradului în care oferta întreprinderii răspunde unei cereri dinamice existente pe piață, sub aspect structural, cantitativ și calitativ.

3. Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum sau de utilizare. Această funcție presupune producerea a ceea ce este necesar pentru consum, distribuirea în condiții optime a produselor și serviciilor, crearea posibilităților de alegere conform gusturilor, preferințelor și dorințelor clienților, lărgirea gamei de produse, dar și influențarea gusturilor clienților în scopul creării de noi trebuințe. Scopul întreprinderii este de a reuși să satisfacă cât mai bine nevoile pieței și să se adapteze la schimbările ei astfel încât să-și îmbunătățească poziția față de concurenții săi și să-și mărească cifra de afaceri.

4. Maximizarea eficienței economice (a profitului). Pentru a putea fi realizată această funcție presupune optimizarea structurilor de producție și a tuturor proceselor economice care alcătuiesc fluxul complet producție-consum, realizat în concordanță cu obiectivele întreprinderii. Satisfacerea tot mai ridicată a nevoilor și dorințelor consumatorilor duce la profit și la creșterea eficienței economice. Pentru a înfăptui acest lucru, marketingul trebuie să asigure informații suficiente, criterii de evaluare și de optimizare, utilizarea unor tehnici de raționalizare a activității lor, precum și alte elemente specifice.

Markentigul a împrumutat multe noțiuni, concepte, date și tehnici de la disciplinele legate de sfera afacerilor, de la științele sociale și comportamentale, dar și de la cele metodologice. Cu toate acestea, marketingul dispune în prezent de o terminologie specifică și de un instrumentar propriu de cercetare. De-a lungul timpului, teoria marketingului a cunoscut o îmbunătățire continuă ca urmare a progreselor înregistrate de practica activității de marketing din țările cu economie de piață dezvoltată. Etapele în evoluția și practica marketingului sunt:

Orientarea spre producție;

Orientarea spre vânzări;

Orientarea de marketing;

Orientarea de marketing societal;

1. Orientarea spre producție are scopul de a urmări optimizarea folosirii resurselor în interiorul întreprinderii pentru obținerea maximului de rezultate economice, în condițiile unui nivel determinat al costurilor totale. Această orientare s-a remarcat în prima jumătate a secolului XX, când piața era dominată de producători, iar oferta era mult mai mică decât cererea.

2. Orientarea spre vânzări este caracterizată de eforturile depuse de organizație care se axează asupra metodelor și tehnicilor de stimulare a vânzărilor, fiind evidențiate avantajele calitative ale propriei oferte în raport cu cea a concurenților. Obiectivul principal al acestei orientări este atragerea, câștigarea și fidelizarea unei clientele tot mai numeroase și mai solvabile. Această orientare a fost întâlnită și practicată în perioada când piața devenea din ce în ce mai mult a cumpărătorului și când oferta începea să depășească cererea. 3. Orientarea de marketing. Caracteristic acestei orientări este focusarea atenției asupra gusturilor, preferințelor, nevoilor și dorințelor clientelei pentru a-și orienta calitatea și structura produselor fabricate și vândute potrivit exigențelor exprimate pe piață. Marketingul își extinde rolul asupra tuturor activităților economice din cadrul organizației, în condițiile raportării acestora la cerințele mediului.

4. Orientarea de marketing societal. În comparație cu orientarea de marketing, aceasta presupune satisfacerea cerințelor și nevoilor consumatorilor într-o manieră responsabilă societal, în care să fie protejat atât consumatorul cât și mediul ambiant pe termen lung. Totodată, această abordare presupune ca satisfacerea consumatorilor, interesul public și obținerea profitului firmei să fie rezolvate evitând stări conflictuale de mediu. În această situație, organizația trebuie să se implice tot mai mult din punct de vedere societal al și să asigure o mai mare capacitate de adaptare la un mediu global dinamic.

1.2 Marketingul serviciilor

Marketingul serviciilor s-a dezvoltat ca domeniu distinct în urma unui lung proces întâlnit și în cadrul celorlalte ramuri cum sunt de exemplu ramurile industriale, internaționale, social-politic, agromarketing etc. În practică acesta a apărut la început în țările dezvoltate sub forma unor aplicații ale marketingului bunurilor, iar mai târziu prin consolidarea unor elemente specifice care s-au amplificat și s-au diferențiat tot mai mult de-a lungul timpului. Recent, marketingul serviciilor a apărut și în țara noastră, iar dezvoltarea sa a fost marcată de premise favorabile, dar și de o serie de limite. Apariția acestuia în țările dezvoltate a dus la o adevărată schimbare, ceea ce i-a determinat pe mulți economiști să denumească secolul XX drept “secolul serviciilor”.

Inițial, marketingul apare în domeniul bunurilor ca o reacție față de procesul separării tot mai pronunțate a producției față de consum, dar și ca un rezultat al căutărilor unor modalități eficiente de a reuni și coordona preocupările legate de producție cu cele legate de vânzarea produselor și de a le îmbina cu cerințele efective de consum. În servicii, un proces asemănător se desfășoară între prestator și utilizator, căutările și preocupările urmărind corelarea serviciilor efectiv prestate cu așteptările utilizatorilor, în momentul întâlnirii acestora. Acestea s-au concretizat prin definirea unui obiect propriu și prin utilizarea unor metode și tehnici specifice. În general, întâlnirea prestator – utilizator s-a desfășurat în mod simplu, prestația apărând mai mult ca o “producție” la comandă. Odată cu dezvoltarea societății, această întâlnire s-a desfășurat în urma unui proces din ce în ce mai complex care nu mai poate fi realizat eficient prin mijloace clasice. Privit dintr-o nouă perspectivă acest proces definește obiectul marketingului serviciilor. Prin urmare, acesta poate fi definit astfel: un ansamblu de metode și tehnici specifice marketingului, adaptate corespunzător succesiunii de etape care descriu procesul. Abordarea procesului poate fi realizată atât etapă cu etapă cât și ca întreg, în interacțiunea dintre aceste etape. În prima fază, procesul se axează pe nevoia de servicii și evident utilizatorul care sunt supuse investigației, descrise și comparate în urma unor cercetări de marketing. În funcție de acestea, biblioteca proiectează serviciul și îl pune la punct, fiind adus în cele din urmă pe piață sub formă de ofertă potențială, respectiv serviciul promis. Acest circuit se efectuează prin alcătuirea unui mix specific în cadrul căruia elementul principal îl reprezintă produsul oferit, îmbinat corespunzător cu promovarea, distribuția și prețul. În literatura de specialitate, acest ciclul de activități prezentate anterior poartă numele de marketing extern, denumire care semnifică plasarea întregii acțiuni în exteriorul firmei, la prima întrevedere cu clientul. Ținând cont însă de produs, criteriul principal de diferențiere, avem de-a face cu un marketing al serviciilor oferite. În ceea ce privește marketingul serviciilor, produsul, indiferent de denumire constituie primul element de diferențiere al acestuia. Diferența față de bunuri constă în faptul că acțiunea în sine, prin natură și conținut, nu se rezumă doar la promovare, ci este întâi de toate o acțiune de distribuție reală a unui produs virtual, la care se adaugă o promovare și un preț corespunzător. Dacă va accepta oferta, utilizatorul va intra în contact direct cu biblioteca, pentru primirea serviciului, în locurile specifice. În același timp, biblioteca va căuta să vină în întâmpinarea utilizatorului cu produsul efectiv, creat și livrat, în momentul întâlnirii care să corespundă cu cel așteptat, bazându-se pe oferta făcută. Succesul presupune ca biblioteca să ofere servicii la nivelul promis și acceptat, iar acest lucru presupune componente de natură economică, financiară, managerială și organizatorică. La baza acestuia se află un sistem de comunicație internă între componenta structurii organizatorice care oferă produsul și cea operativă care prestează și livrează produsul promis sau vândut. Acest sistem trebuie să reflecte cât mai fidel produsul ce urmează să fie prestat și pe cel promis. Comunicația are la bază un mix corespunzător. În servicii, personalul are o importanță deosebită. Studiile au demonstrat faptul că rezultatele cele mai bune se obțin atunci când și personalul este abordat într-o optică de marketing, organizația efectuând mai întâi cunoașterea, iar apoi utilizarea sa prin alcătuirea unui mix specific, în cadrul căruia, componenta principală o constituie comunicația internă îmbinată cu postul exprimat conform pregătirii, aspirațiilor și bevoilor firmei, salariu, managementul aferent cât și alte recompense. Circuitul activităților prezentat, cât și comunicația internă și personalul este cunoscut în literatura de specialitate marketing intern al firmei și este a doua componentă esențială a marketingului serviciilor prin intermediul conținutului și al operaționalizării.

Cea de-a treia componentă a marketingului serviciilor este marketingul interactiv. Activitățile care încheie ciclul producție – consum sunt cele care se desfășoară în momentul contactului dintre prestator și consumator și care privite din perspectiva marketingului presupun alcătuirea unui mix efectiv a cărui componentă principală este produsul creat și livrat, acțiunile promoționale, prețul efectiv, dar și distribuția. Activitățile desfășurate de către firmă cu scopul eliminării diferențelor care apar între serviciul oferit și cel efectiv prestat și între cel așteptat și receptat, ca urmare a separării tot mai accentuate a prestatorului de consumator alcătuiesc obiectul marketingului serviciilor. Funcția obiectiv a marketingului serviciilor stă la baza calității serviciilor. Pe lângă aceasta enumerăm și funcțiile marketingului așa cum au fost ele formulate pentru bunuri: investigarea pieței, a necesităților de consum, conectarea dinamică a activității organizației la mediul economico-social, satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum, maximizarea eficienței economice a profitului. Marketingul serviciilor s-a concretizat ca domeniu distinct, specializat și prin utilizarea unui ansamblu de tehnici și concepte specifice care formează conținutul său. În prima etapă, acesta s-a constituit mai întâi prin preluarea și adaptarea corespunzătoare a unor metode existente deja în domeniul bunurilor. După această etapă, ele au fost îmbogățite prin punerea la punct a unor concepte specifice atât a serviciilor în ansamblu cât și a fiecărui tip de serviciu în parte. Astfel, s-au realizat următoarele grupări de tehnici și concepte:

Tehnici și concepte comune serviciilor și bunurilor, care sunt asimilate ca atare sau adaptate în funcție de diferitele tipuri de servicii

Tehnici și concepte comune serviciilor în ansamblu, diferite de cele utilizate în domeniul bunurilor, care oferă caracterul autonom și corespunzător marketingului serviciilor.

Tehnici și concepte specifice fiecărui tip de serviciu care stă la baza cercetării în profunzime și specializării marketingului serviciilor.

1. Marketingul serviciilor se deosebește de marketingul bunurilor în mod special prin concepția, cadrul general al acesteia, evidențiată în principal de funcțiile premisă și mijloc. Chiar și în servicii marketingul reprezintă o altă modalitate de desfășurare a activităților, potrivit căreia succesul unei organizații în cadrul pieței este asigurat atunci când activitatea acesteia este îndreptată în direcția satisfacerii cerințelor efective și potențiale ale utilizatorilor. Pentru acest lucru este necesară analiza cu mijloace specifice a pieței, a necesităților de consum și conectarea dinamică a activității la mediul economico-social. Potrivit acestei viziuni, din conținutul marketingului serviciilor vor fi esențiale următoarele componente: cercetările de marketing și politicile de marketing, dar și mixul de marketing. Conceptele pe care le au în comun marketingul serviciilor și marketingul bunurilor sunt următoarele: componentele produsului, structura activității promoționale, anumite strategii de prețuri, canalele de distribuție etc.

2. Adaptarea corespunzătoare a metodelor, tehnicilor și conceptelor utilizate în marketingul bunurilor cât și apariția și dezvoltarea treptată a unora noi, potrivite tuturor serviciilor se datorează caracteristicilor serviciilor, locului și rolului personalului și al utilizatorului în cadrul acestora, procesul de prestație, particularitățile pieței și mai ales ale comportamentului utilizatorului. Celor trei concepte respectiv marketingului interactiv, marketigului extern și marketingului intern li se adaugă componentele principale ale marketingului strategic și anume misiunea organizației, segmentarea pieței și poziționarea serviciilor, existente și în domeniul bunurilor, dar adaptate corespunzător, precum și un alt concept de relații preferențiale. Mixul de marketing este modificat substanțial în ceea ce privește produsul și distribuția prin conținutul care îi determină pe mulți autori să dorească revizuirea și diferențierea prin adăugarea separată între variabilele clasice a unora noi: procesul de prestație, oamenii (personalul și clientul), cadrul organizatoric (ambianța, suportul fizic) al prestației.

Abordarea serviciilor în ansamblu au determinat deosebirile dintre marketingul serviciilor și marketingul bunurilor. Pornind de la acest lucru, în literatura de specialitate au apărut de-a lungul timpului o serie de lucrări care s-au adresat unei anumite categorii de servicii. De asemenea, această evoluție a dus la o tendință de adâncire a marketingului serviciilor remarcată deja în marketingul tradițional. Unii autori sunt de părere că o singură distincție poate fi realizată între cele două domenii și anume gradul diferit de maturizare, autonomie și diferențiere la care a ajuns fiecare dintre ele. Până în momentul de față s-au diferențiat suficient de clar anumite domenii din sfera serviciilor lucrative cum sunt de exemplu (în domeniul turistic, bancar, financiar, dar și în transporturi), iar alte servicii se află într-un proces de afirmare și consolidare în cadrul marketingului social.

1.3 Concepte de bază ale marketingului

Conceptele noi sunt utilizate în cadrul fiecărei variabile în parte: produs parțial, produs global, preț forfetar, preț distinct, localizarea rețelei de distribuție, dar și utilizarea unor mediatori specifici: brokerii, agenții și a unor medii promoționale specifice: personalul de contact și suportul fizic al prestației.

Conceptul de marketing se axează pe satisfacerea și pe nevoile utilizatorului obtinând profituri prin îndeplinirea cât mai cerințelor cerute. Perspectiva conceplului de marketing este una centripetă (de la exterior spre interior).

Concepte esențiale de

marketing

Fig.1 Concepte esențiale de marketing (KOTLER Philip, ARMSTRONG Gary, 2003)

Conceptul de marketing prezintă de-alungul timpului anumite schimbări, cea mai amplă fiind trecerea de la concepția de vânzare la cea de marketing. Concepția de vânzare are ca scop realizarea profitabilității prin promovare și vânzare masivă a produselor, în timp ce concepția de marketing se axează pe satifacerea nevoilor clienților realizând în același timp profit prin satisfacerea lor.

Conceptul de bază al activițății de marketing este determinarea serviciilor și dorințelor pe care consumatorii le doresc și în transmiterea informației către aceștia într-un mod cât mai rapid și eficient. Specialiștii în marketing consideră ca dezvoltarea marketingului se axează pe activități profitabile și servește mai întâi domeniului bunurilor de consum. Conceptul principal al marketingului se axează pe satisfacerea nevoilor clienților. Satisfacerea este dată și de relația dintre valoarea produsului și costul acestuia, din care rezultă dorința de obținerea a unei valori cât mai mari la același preț.

Un alt concept de bază îl reprezintă schimbul, iar tranzacția reprezintă unitatea de măsură a acestuia. Termenul de tranzacție este definit ca fiind schimbul de produse sau valori între două părți. Prin concepul de tranzacție se realizează anumite relații cu clienții, intermediarii oferindu-le produse de calitate superioară, servicii pe măsură și prețuri rezonabile care duc la stabilirea unor relații bune și tranzacții profitabile.

Un alt concept îl reprezinta ,,orientarea către client’’ care are ca scop crearea unei legături între utilizator și calitatea produsului pe care îl oferă instituția, astfel aceasta încercând să rămână pe poziții competitive pe piață, dar în același timp să ofere un produs care să satisfacă cât mai mult nevoile utilizatorului. Orientarea către utilizator duce la o mai bună colaborare între bibliotecă și acesta realizându-se astfel servicii în continup dezvoltare care vor satisface mai bine cerințele și nevoile acestora.

Concepția de marketing societal este cea mai nouă concepție și se referă la faptul că orice instituție trebuie să identifice nevoile, dorințele și interesele piețelor vizate și în același timp să rezolve cât mai eficare și eficient utilizatorului nevoile pe care aceasta le are în comparație cu concurența.

1.4 Tipuri de marketing

Marketingul direct este mijloc de servire a clienților care folosește canale de legătură fără folosirea mijoloacelor de marketing. Modul de servire al clienților ține de vânzare prin intermediul prezentărilor pe calculator, prin siteuri Web sau prin dispozitive mobile. Achiziționarea bunurilor de la domiciliu, economisirea timpului au dus la dezvoltarea marketingului direct. Achizițiile se pot face prin poștă și prin servicii de achiziție online.

Marketingul pe bază de catalog crează canale de servicii care pun la dispoziție cataloage cu bunuri de consum specializate, cataloage pentru crienții organizaționali. Aceste instituții care dispun de astfel de cataloage intrdocu articole literare sau de informare, unele cataloage de specialitate dețin o secțiune unde clienții de pot adresa direct vânzătorului.

Marketingul legat de cauze sociale este un tip de marketing apărut in anii ’80 și este definit de către Drumwright și Murphy ca fiind ansamblul eforturilor de marketing ,,care au cel puțin un obiectiv non-economic legat de binele societății si care utilizează resursele firmei și/sau resursele partenerolor săi’’

Marketingul intern este un tip de marketing care se bazează pe convingerea personalului specializat de concepțiile și obiectivele de marketing și sa se implice în alegerea, furnizarea și comunicarea valorii pentru client. Astfel, s-au creat departamente de marketing care să servească nevoilede promovare și de publicitate a clienților deoarece un singur departament într-o firmă nu putea face față la capacitatea solicitată. Apariția conflictelor între departamente de marketing și cele de vânzări au dus la crearea unei singure structuri. O bună relație între departamentele unei structuri duce la crearea unei bune relații între client și personalul specializat al firmei.

Marketingul relațional este un tip de marketing care prin procesele sale încearcă să păstreze, să întărească relațiile cu clienții și cu alți parteneri ai firmei. Crearea de servicii superioare pentru clienți duce la păstrarea relației cu aceștia. Gama vastă de opțiuni aflată pe piață duce la un proces dificil de păstrare a relațiilor între client și furnizorul de servicii de aceea firmele care abordează marketingul relațional încearcă să-și promoveze cât mai bine serviciile pe care le oferă.

Marketingul online și comerțul electronic este un tip de marketing care se realizează cu ajutorul tehnologiei, a dispozitivelor de cercerare(calculatoare, telefoane mobile). Acest tip de marketing online detine două canale de marketing: Internetul și serviciile comerciale. Prin intermediul acestor canale utilizatorul primește servicii de marketing și informații online. Cu ajutorul Internetului utilizatorii acestuia pot trimite scrisor electronice, pot schimba puncte de vedere și pot achiziționa produse .

Marketingul financiar – bancar este un tip de marketing care se aplică în societățile comerciale inclusiv în resursele financiare existente in economie. Aplicarea acestui tip de marketing în domeniul financiar crează o legătură între vânzător si beneficiar.

Marketingul finanțelor publice reprezintă un alt tip de marketing și este într-o corelație cu marketingul finacnciar-bancar și se aplică pentru a lua decizii în legătură cu intervenția statului în economie prin așa numita politică bugetară.

CAPITOLUL II: CERCETAREA DE MARKETING

2.1 Rolul cercetării de marketing

Cercetarea de marketing însumează un ansamblu de procese și anume: de investigare, culegere, filtrare,prelucrare, analiză, interpretare, exploatare și difuzare de informații, prezentând o situație de marketing care are ca obiectiv fundamentarea unei decizii.

Rolul principal al cercetării de marketing este de a găsi drumul cel mai scurt către utilizator și de a scădea riscul deciziilor.

La baza cercetării de marketing eficente se află studierea utilizatorilor și a preferințelor acestora aflate în continuă schimbare.

Această cercetare de marketing ne ajută să găsim răspunsuri pertinente la întrebări precum: Cine sunt utilizatorii actuali și potențiali? Ce fel de educație au? Produsele și serviciile oferite de bibliotecă, corespund nevoilor acestora? Ce le poate oferi biblioteca în plus? Resursele academice oferite de bibliotecă sunt în cantități suficiente? Cum putem crește numărul de utilizatori ai bibliotecii? Cum evaluează utilizatorii serviciile de bibliotecă?

Cercetarea de marketing trebuie să parcurgă mai multe etape pentru ca investigarea sa fie una riguroasă și ordonată, aceste etape sunt următoarele:

1. Definirea problemei

2. Transpunearea problemei într-un obiectiv de cercetare 3. Evaluarea informațiilor disponibile 4. Alegerea tipului de studiu și a metodelor de lucru 5. Stabilirea planului și a bugetului pentru colectarea informațiilor suplimentare 6. Crearea instrumentelor de colectare și prelucrare a informațiilor

7. Dimensionarea și formarea esantionului de anchetă

8. Culegerea, prelucrarea și interpretarea datelor.

9. Redactarea și prezentarea raportului final prin adoptarea deciziilor și urmărirea și controlul rezultatelor.

1. Definirea problemei este prima etapă a cercetării și cea mai importantă. Pentru a defini problema trebuie să identificăm factorii care au cauzat-o. Cercetarea de marketing nu se ocupă doar cu problemele și amenințările ci se ocupă și de oportunități și ocazii. Identificarea acestor oportunități nu este una ușoară, implicând profesionalism, intuiție și fler.

2. Transpunerea problemei într-un obiectiv de cercetare.

În general, problema studiată este cauzată de nevoia de a lua o decizie care să conducă la un anumit obiectiv. Continuarea presupune transpunerea problemei de decizie într-o problema de cercetare.

Exemplu:

Obiectivul: creșterea numărului de utilizatori

Problema de decizie: lansarea unei cărți

Problema de cercetare: testarea cărții în rândul utilizatorilor

Evaluarea informațiilor disponibile

Imediat ce problema și obiectivul au fost stabilite, se va încerca evaluarea capacități de a o rezolva cât mai repede. Cercetarea se va opri dacă toate informațiile care permit identificarea soluților problemelor există deja. În caz contrar se vor irosi resurse financiare cât și timp, dacă se fac cercetări amănunțite.

Alegerea tipului de studiu și a metodelor de lucru

Cea de-a patra etapa a cercetării de marketing presupune stabilirea cadrului metodologic și alegerea procedurilor și instrumentelor de recoltare și prelucrarea a informațiilor. Astfel se pot efectua mai multe tipuri de studii, teste, cercetări. De exemplu, atunci când studiul își propune să creeze și să valideze un instrument de cercetare cu ar fi un chestionar, vom avea de-a face cu o cercetare instrumentală. Vom apela la teste , studii-pilot și cercetări exploratorii dacă ne confruntăm cu un caz de incertitudine totală asupra fenomenului cercetat. Cercetarea de teren presupune metode directe de culegere a informațiilor primare. Astfel se vor stabili procedeul de observare și anchetă, caracteristicile tipologice și localizarea subiecților observați sau anchetați.

Stabilirea planului și a bugetului pentru colectarea informațiilor suplimentare.

Elaborarea planului ce cercetare nu se realizează înainte de stabilirea bugetului alocat studiului de piață.

Crearea instrumentelor de colectare și prelucrare a informațiilor.

Cea de-a șasea etapă presupune redactarea și testarea chestionarelor de anchetă și selectarea aparaturii de înregistrare și redare a sunetelor și imaginilor.

Dimensionarea și formarea eșantionului de anchetă.

Această etapă va fi realizată din populația totală de cercetat care poate fi fomată din utilizatori, bibliotecari, intermediari se va extrage un eșantion sau o probă care corespunde anumitor condiții de reprezentativitate și de buget impuse în faza contractării.

Culegerea , prelucrarea și interpretarea datelor.

Această etapă presupune culegerea, tratarea, filtrarea, codificarea, prelucrarea și analiza datelor.

Redactarea și prezentarea raportului final.

Această este etapa care încheie cercetarea , uneori prin prezentarea și predarea-primirea documentației scrise și desenate și a suporturilor audio și video care conțin rezultatele cercetării. La sfârșitul cercetării este redactat raportul final ca un rezultat al efectuării studiului. Pe baza acestuia sunt apreciate, aplicate și urmărite rezultatele cercetării.

Există mai multe proceduri de cercetare prin care informația de piață poate fi adunată și interpretată. Aceste proceduri pot fi: studiul documentar, observarea, experimentarea, testul, simularea, ancheta de piață prin sondaj ocazional și tehnica panelului.

Prima procedură este studiul documentar, fiind o cercetare secundară și nonreactivă care presupune preluarea de informații secundare din anumite surse documentare prezente în domeniul explorat sau în domenii înrudite.

Exemple de surse documentare:

– pliante, cataloage

– cursuri și manuale universitare, articole din presa generală și de specialitate

O altă procedură de cercetare se bazează pe studii calitative și cantitative. Studiile calitative pot fi de opinie, atitudine, motivație, iar cele cantitative se bazează pe cuantificări ale potențialului vanzărilor, estimări ale cotei de piață, analize factoriale, estimări ale mărimi populației de consumatori.

Observarea se realizează fară implicarea afectivă sau comportamentală a obiectului sau subiectului cercetat, totodată fiind o metodă de cercetare primară nonreactivă.

Observarea poate fi de două tipuri: asistată și directă. Observarea asistată denumită și mecanică este atunci când se folosesc mijloace mecanice și electronice, iar observarea directă se realizează doar cu participarea directă a observatorului.

Observarea asistată se bazează pe sisteme tehnice care înregistrează imagini, cifre, acte de piață și comportamente ale consumatorului în timp ce observarea directă presupune ca operatorul uman sa fie elementul activ. În momentul în care se analizează comportamentul utilizatorului, el nu trebuie să știe acest lucru, să fie influențat sau să i se provoace orice fel de reacție.

Experimentul, testul și simularea de marketing sunt metode de cercetare mult mai elaborate. Scopul experimentelor este de a identifica anumite corelații și de a măsura intensitatea unor legături cauză-efect între variabilele implicate în feminologia pieței.

Simularea de marketing are în vedere comportamente umane și fenomene sociologice care nu se pot rezuma la instrumente statistice, matematice și nici măcar a unora psihologice sau sociologice.

2.2 Cercetarea de marketing în cultură

Ca și în celelalte domenii, cercetarea de marketing își asigură prezența în cultură. Culegerea, analiza și interpretarea informațiilor definesc conceptul de cercetare de marketing. Ca și în celelalte cazuri pentru obținerea lor se crează un plan de cercetare. Tipurile de obiective de care dispune cercetarea de marketing sunt numeroase.

Principalele obiective ale cercetării sunt printre altele exploratorii, care au ca scop identificarea anumitor ipoteze, cercetările instrumentale au ca scop folosirea și punerea în practică a intrumentelor pe care cercetarea de marketing le deține, cum ar fi: chestionare, interviuri. Cercetările descriptive și explicative sunt cercetări care se ocupă cu determinarea și evaluarea unui rezultat, unui fenomen semnificativ.

Cercetările predicative își propun sa urmărească și să prevadă parcursul unui fenomen, în funcție de obiective cercetarea poate să fie și aplicativă, aceasta cercetare are ca scop atingerea unor obiective prestabilite, iar cercetarea fundamentală în timpul procesului de marketing care este în continuă dezvoltare urmarește comportamentul utilizatorilor de Internet.

Modul de regăsire a informației se realizează printr-o cercetare directă folosind anumite intrumente și tehnici de cercetare, cum ar fi: cărțile, documentele anterioare aflate deja în instituție, buletine statistice.

Tot în funcție de obiective depind și metodele cercetării, aria de care dispune cercetătorul cuprinde mai multe metode:

Analiza statistică;

Analiza documentelor;

Observația;

Experimentul;

Ancheta;

Analiza de conținut;

Cercetarea directă are în caracteristicile sale înregistrarea unor informații mai detaliate, descrierea lor fiind făcută de această cercetare într-o formă mai subtilă în ceea ce privește punctul de vedere, opiniile și comportamentele pe care le studiază.

Prima etapă a cercetării de marketing este identificarea problemei, urmată de fixarea obiectivelor, de elaborarea și formularea ipotezelor și metodelor de investigație.

Metoda principală pe care un cercetător o folosește este cea a anchetei, această metodă se distinge de celelalte metode de cercetare deoarece ea se realizeaă prin interogare.

Pentru descoperirea unui număr semnificativ de comportamente, ancheta este principalul intrument folosit. Observația directă este un alt instrument care ar putea fi folosit, dar perioda de timp de care aceasta are nevoie este prea mare.

Principalul mod de realizare a anchetei este limbajul, cu ajutorul lui cercetătorul află despre subiecții abordați opinii, preferințe, atitudini și conduite care doar prin intermediul limbajului pot fi descoperite. O problemă a acestui mod de anchetă constă în calitatea răspunsului pe care subiecții le dau cercetătorilor.

Principala problemă cu care se confruntă o anchetă constă în alegerea subiecților abordați pentru realizarea anchetei, statutul acestora, cât și grupul social din care face parte.

Pentru crearea unui eșantion de subiecți se iau în calcul și factorii de ordin financiar, perioada de timp a cercetării, cât și pregătirea și experiența avută de operatorii de informații.

Există anumite tehnici de anchetă care țin în mod special de libertatea subiecțiilor de a alege problema, clasificarea acestor tehnicise bazează pe: interviuri non directive care propun subiecților o temă pe care acesta să o dezbată, interviul semidirectiv care propune subiecților probleme, iar în funcție de informațiile și reacțiile subiecților, cercetători trag concluzii. Alte două tehnici de anchetă sunt reprezente de chestionare: chestionare cu întrebări deschise la care subiectul răspunde după dorință, iar la aceste întrebări ordinea în care se face este una aleatorie, în timp ce la chestionarele cu întrebări închise subiectul răspunde în ordinea stabilită de cercetător.

2.3 Procesul cercetării de marketing

Procesul cercetării de marketing se realizează prin intermediul unei strânse relații dintre manager si cercetătorul de marketing, aceștia trebuie să colaboreze pentru găsirea problemelor și obiectivelor cercetării. Managerul trebuie sa dispună de multe informații despre cercetarea de marketing, astfel acesta să nu ia decizi greșite. Cu ajutorul cercetătorilor de marketing experimentați, manageri pot lua decizii corecte și pot primi sugestii legate de modurile în care cercetarea de marketing îl poate ajuta în luarea deciziilor.

Scopurile principale a procesului cercetării de marketing prezintă o analiză a ocaziilor de marketing, o alegere a pieței țintă, cât și o gestionare a efortului de marketing.

Etapa cea mai dificilă dintr-un proces de cercetare este identificarea problemelor și obiectivelor. Găsirea principalei probleme se poate realiza cu ajutorul unui studiu de cercetare, dupa găsirea problemei se poate trece la stabilirea obiectivelor.

A doua etapă a procesului cercetării de marketing îl reprezintă costul planului de cercetare. Aprobarea costurilor permite cercetătprilor să înceapă demersurile de examinare a datelor secundare în vederea rezolvării problemei în cauză. Dacă datele de care cercetătorul dispune sunt depășite sau incomplete se recurge la examinarea datelor principale. Datele principale se obțin prin intervievarea individuală sau de grup a mai multor persoane pentru a determina atitudinea acestora față de chestiunea care face obiectul cercetării. Instrumentele de care dispun cercetătorii de marketing pentru obținearea datelor primare sunt: chestionarele, criteriile calitative și dispozitivele mecanice

Chestionarul este cel mai utilizat mod de culegerea a datelor primare. Culegerea acestor informații se face printr-un set de întrebări la care cei desemnați să-l completeze permit cercetătorilor să înțeleagă modul de gândire a acestora.

Proiectele din cercetarea de marketing pot avea următoarele tipuri de obiective.

Fig. 2 Procesul de marketing (KOTLER Philip, ARMSTRONG Gary, 2003)

CAPITOLUL III: INTERNETUL

3.1 Aplicații ale Internetului în cercetarea de marketing

Serviciile comerciale online au fost în continuă dezvoltare până la mijlocul anilor ’90 când provocând schimbări în comunicarea dintre oameni, astfel Internetul a fost portalul principal de marketing, iar serviciile online oferă acum accesul la Internet în calitate de serviciu principal.

Internetul a pătruns în fiecare fază a cercetării de marketing, în acest sens au fost create ghiduri utile pentru utilizarea internetului. Internetul oferă o multitudine de resurse și servicii care îmbogățesc trusa abilitățile cercetătorului de marketing, este o rețea globală complexă care nu depinde de un proprietar centralizat.

Prin folosirea Internetului s-au dezvoltat software pentru navigarea pe Web, cum ar fi: Netscape Navigator și Microsoft Internet Explorer.

Folosirea Internetului s-a aflat într-o continuă dezvoltare care a dus la rezultate remarcabile în ceea ce privește comerțul electronic. Comerțul electonic este considerat ca fiind procesul de vânzare-cumpărare a unui produs prin intermediul pratformelor online și a paginilor Web ce pun la dispoziție diferite informații și produse. Paginile Web sunt create cu scopul de a oferi utilizatorului informații și vine în ajutorul acestuia inclusiv cu sfaturi legate de administrarea propriei afaceri sau cu orice altă problemă pe care utilizatorul o întâmpină.

Motoarele de căutare pe Internet pun la dispoziție utilizatorului surse variate de informare astfel acesta având posibilitatea de a alege. Această oportunitate oferită crează din utilizatori, persoane mai bine informate și cu un discernământ mai bun.

Această dezvoltarea a marketingului online și a Internetului va duce la creșterea comerțului online și implicit la o înlocuire a magazinelor, ziarelor și revistelor cu platforme online create special pentru a fi surse principale de informare și achiziție. Însă accesare de către un număr mare de utilizatori nu garantează faptul că achizițiile vor fii la fel de multe, mulți dintre utilizatori doar analizează și compară prețurile.

Există patru modalități prin care comerțul electronic impune noi abordări legate de marketing online: prin reclamele de pe paginile web, prin crearea unei prezențe electronice online, prin folosirea e-mail-ului sau prin participarea în grupuri și comunități Web.

Bibliotecile trebuie să dețină o abordare de marketing cât mai stabilă care să permită utilizatorilor accesul la informații cât mai rapid și eficace și să realizeze faptul că oricând utilizatorul poate fii atras de o altă ofertă. Marketingul vine în ajutorul bibliotecilor pentr rezolvarea celor trei mari probleme pe care le întâmpină: schimbarea utilizatorilor și utilizărilor, organizarea unor industrii ale culturii și informării și inovarea în domeniul serviciilor.

Obstrucționarea accesului informatizat la rețelele și sursele digitale de informare este dat de partea financiară a instituțiilor bibliotecare, însă chiar și cu aceasta problemă, biblioteciile trebuie să se adapteze schimbărilor societății în plină modernizare aplicând un management activ, un marketing competent și un marketing strategic care permit manegerilor bibliotecilor să răspundă anumitor obstacole.

Exisă specialiști în domeniul online care propun servicii care să substituie activitățiile unei biblioteci, de aceea biblioteciile trebuie să aibă ca prim scop dezvoltarea componentelor digitale, implicit a paginilor Web pe care le dețin fiecare. Oferirea accesului local sau de la distanță la resuesele și serviciile de informare pe suport digital permit ca informația să pătrundă gratuit către utilizator spre deosebire de serviciile propuse de specialiști, așa numiți brokeri care ar face ca informația să dobândească valoare comercială. Această valoare comercială pe care o atribuie brokerii informației o transformă pe aceasta într-o marfă, de aceea randamentul și utilitatea unei biblioteci depind de modul în care răspund nevoilor și cerințelor utilizatorilor.

Prin transmiterea electronică se poate face atât o cercetare calitativă, cât și una cantitativă.

3.1.1 Cercetarea calitativă online

Cercetarea calitativă online este o opțiune mai eficientă pentru realizarea unui interviu față de interviurile față în față.

Folosirea cercetării online este utilizată în momentul în care vrem să diminuăm costurile și timpul, această cercetare oferă un mod de comunicare flexibil prin care orice respondent care deține o anumită funcție sau nu se află în țară să aibă posibilitatea de a răspunde când are timp și dispoziție necesară, este o oportunitate de a-ți spune părerea pe orice subiect fără sa fie stânjenitor cum este momentul în care ești față în față.

Avantajele intervievării calitative online sunt costurile mici, scurtarea duratei cercetării, respondenții se simt relaxați, internetul permite prezentarea de imagini, mesaje lungi de text, filme. Această cercetare are în același timp și dezavantaje precum: mimica, gesturile, limbajul corpului, aceste elemente nu pot fii surprinse, pentru aceasta cercetare se folosesc anumite softuri pe care respondenții ar trebui să le introducă în calculator și pot crea neplacere, pe lângă instalarea lui pot apărea incompatibilități.

3.1.2 Cercetarea cantitativă online

Cercetarea cantitativă online este parte integrantă a cercetării de marketing și se bazează pe lucruri palpabile menite să arate respondenților cum arată produsul pe baza căruia se face cercetarea. Folosirea cercetării este mai accesibilă în momentul în care respondenții știu să folosească internetul, când cercetarea îmbină răspunsuri cantitative și evaluări calitative. Cercetarea are o serie de avantaje cum ar fi: costuri mici, scurtarea duratei de cercetării, se pot face ușor cercetări internaționale, rezultatele obținute sunt mai omogene având doar un punct central, prin aceasta cercetare crește sinceritatea și profunzimea răspunsurilor la întrebări deschise. La fel ca și cercetarea calitativă, cercetarea cantitativă are dezavantajul distanței care duce la o serie de răspunsuri care pot fi da-te fără a fi studiate variantele, un alt dezavantaj ar putea fi numărul de respondenți și dorința acestora de a lua parte la chestionar.

3.2 Accesul si regăsirea informaților în sistemul eletronic

Chestionarul adaptat dintr-o limbă străină va duce la deteriorarea informației pe care subiecții o dau. Limba este un impediment în realizarea unei anchete deoarece traducerea chestionarului într-o altă limbă, cât și invers, traducerea răspunsurilor în aceea limbă va duce la erori. Atât frazele cât și experesiile folosite nu pot fi reproduse cu exactitate în momentul traducerii chestionarului.

Chestionarul este un instrument care ajută specialiști să creeze ancheta. Chestionarul pentru a fi cât mai eficient trebuie să conțină întrebări pe la care subiecții să răspundă având un control deplin asupra întrebărilor, nepunându-i în dificultate.

Întrebările din chestionarul oferit subiecților trebuie să aibă o logică între ele, iar ordinea să nu se abată de la de la subiectul întrebărilor precedente. În construcția anchetei, chestionarul reprezintă un instrument esențial, orice răspuns ambiguu va atrage de la sine o eroare în realizarea concluziilor anchetei.

După realizarea chestionarului acesta este probat pe un număr redus de persoane pentru a se descoperii problemele pe care acesta le prezintă, apoi se aplică eșantionul de bază. Chiar dacă celalte etape ale anchetei parcurse cu exactitate, realizarea incorectă a eșantionării duce la invalidarea rezultatelor.

Eșantionul este intrumentul cercetării care culege datele de marketing într-un timp relativ scurt și cu costuri reduse.

Principalele metode de eșantionare aleatoare sunt:

Eșantionare aleatoare simplă

Eșantionare sistematică

Eșantionare stratificată

Eșantionare de grup

Eșantionare în trepte

Eșantionare în mai multe faze

Culegerea și validarea datelor se parcurg prin cinci faze: selecția operatorilor, instruirea acestora, culegerea datelor, validarea acrivității, evaluarea operatorilor.

Procesul de eșantionare pornește de la determinarea subiecților abordați și tipul de cercetare realizată. Există două mari modalități de eșationare: una aleatoare care se realizează după o tragere la sorți și o eșantionare nealeatoare care lasă la îndemana ecrcetăroului selecția.

Adeseori rezutatele studiilor din anchetă sunt folosite ca argumente de promovare, de aceea unelestudii sunt doar intrumente de promovare pentru atingerea unor scopuri anume.

Pentru strângerea, sortarea, analizarea unor informații necesare, actuale și corecte se crează un așa numit sistem informațional.

Internetul este un mod util de strângere a informațiilor despre o anumită comunitate de potențiali clienți.

Crearea unei politici de marketing conține patru elemente de bază: produsul/ serviciul, prețul, distribuția și promovarea. Aceste patru elemente se regăsesc sub denumirea de marketing-mix.

Înafară de influențele manifestate asupra cumpărătorului sau potențialului client, el își crează un proces decizional care are cinci etape: sesizarea nevoii, căutarea informațiilor, evaluarea variantelor, reguli de decizie, decizia de achiziție.

3.3 Accesul la Internet. Utilizatorul de Internet.

Cu ajutorul Internetului, aria de extindere a cercetătorului se mărește. Există platforme care pot proiecta chestionare. Specialiști consideră că beneficiile imediate și cele mai importante nu constau în culegerea informației ci în analiza și diseminarea acestora.

Instrumentele pe care un specialist în marketing le are prin intermediul Internetului sunt nenumărate. Printre ele se află cercetarea secundară, care este o aplicație de cercetare care conține informații esențiale în realizarea unei cercetări de marketing( informații demografice, economice, sociale), cercetări de generare a ideilor, o aplicație care oferă cercetătorilor posibilitatea de a asculta păreri despre obiectul cercetării, cercetări de triere preliminară a conceptelor, acestă aplicație permite cercetătorului să pună la dispoziție conceptele pe ce le are, iar un anumit eșantion de persoane să aleagă varianta cea mai bună de concept din cele prezentate de specialist. Testarea conceptelor alternative este o aplicație prin care un anumite eșantioane separate sunt puse să acceseze online un site, iar astfel se compară perfomanțele conceptuale testate. O altă aplicație este testarea atractivității unui produs, prin aceasta specialistul transmite online o descriere detaliată a unui produs așteptând ulterior sugestii și păreri legate de acesta. Monitorizarea satisfacției consumatorilor reprezintă o altă aplicație care are ca scop descoperirea eventualelor nemulțumiri pe care un client le-ar putea avea.

Post-testarea reclamelor prezintă scurte pasaje dintr-o reclamă cu scopul de a fi recunoscută ulterior în momentul în care e distribuită în formatul ei complet către clienți.

Marketerii pentru a-și cunoaște clienții trebuie să adune informații și să le organizeze sub formă de baze de date, astfel specialisti vor practica marketingul cu baze de date. Acest ansamblu numit baze de date conține informații detaliate despre clienții existenți sau potențiali, astfel apar scopurile de marketing: punerea spre comercializare a produsului, întreținerea relațiilor cu clienții sunt doar câteva dintre ele.

Marketingul cu baze de date are ca scop principal menținerea relațiilor cu actuali clienți, dar și un proces de conectare cu alți potențiali clienți.

O bază de date creată cu informații legate de clienți are în vizorul său date demografice, achizițiile realizate de acești clienți. Odată înregistrate aceste date, cercetătorul caută anumite criterii de analizare pentru a crea concluzii legate de novoile acestuia.

Se pune problema în acest moment că datorită dezvoltării tehnologiei, în prealabil a Internetului , clienții sunt mai informați, mai greu de multumit dar în cel mai greu caz de a avea clienți fideli. Internetul dezvoltă foarte mult partea de publicitate ceea ce face ca orice instituție să-și dezvolte capacitățile de promovare.

Există mai multe tipuri de utilizatori de Internet, iar aceștia se grupează în diferite clase sociale, în diferite informații demografice, după venituri și după nevoile pe care aceștia le au.

În acest moment, Internetul oferă pe piața online o gamă variată de segmente demografice. Utilizatorii în aces moment sunt clasificați și după vârsta pe care aceștia o au.

Utilizatorii diferă din punct de vedere a modului în care abordează achizițiile și în care răspund marketingului, aceast mod le conferă utilizatorilor un control mai mare asupra procesului de marketing.

Utilizatorii de Internet acordă o importanță mia mare informației online și au tendința de a dezaproba, de a răspunde negativist vânzărilor și plasărilor de produse care nu atrag din punct de vedere vizual și care sunt lipsite de orice descriere.

Prin intermediul Internetului, a paginilor web pe care fiecare instituție le deține se încercă o promovare a articolelor sau a produselor, instituțiile oferă informații în legătură cu misiunea lor, istoricul acesteia, filozofia sa, evenimentele curente, personalul instituției, de asemenea și secțiuni pentru atragerea de utilizatori.

Studiu de caz: Pagină web. Analiză pagină web.

Tehnologia se află într-o continuă dezvoltare. Acest studiu de caz are ca scop principal prezentarea paginilor web pe care marile biblioteci ale României le dețin, modul în care acestea își promovează patrimoniul, cât și modul în care își atrage potențiali utilizatori.

Impactul pe care l-a dat Internetul la nivel mondial obligă bibliotecile să-și valorifice cât mai mult resursele pe care le au și chiar folosirea și celorlalte aplicații prin care se pot promova, cum ar fi Twitter, Facebook, Instagram le pot aduce un beneficu considerabil.

4.1 Analiză pagină Web a Bibliotecii Centrală Universitară ,,Carol I’’ București

Fig. 3 Pagina web principală (http://www.bcub.ro/cataloage)

Biblioteca Centrală Universitară ,,Carol I’’ din București face partea din rețeaua celor patru biblioteci centrale universitare din România, alături de cea din Iași, Timișoara și Cluj. Biblioteca este cea mai veche din București și dezvoltă programe de formare și educație continuă în domeniul bibliologiei și stiințelor informării.

Biblioteca are un sistem complex pentru toate categoriile de utilizatori având în componența sa Unitatea Centrală, Secția Pedagogică „I.C. Petrescu” și 16 biblioteci filiale. Spre deosebire de Unitatea Centrală un au acces tot felul de utilizatori, celelate permit accesul doar studenților și profesorilor din cadrul facultății de care aparține.

Biblioteca Centrală Universitară ,,Carol I’’ din București este prima care a introdus un sistem informatic integrat. Pagina web a bibliotecii deține o pratformă digitală care colectează documente vechi și rare, publicații seriale, cărți românești și străine actuale care oferă utilizatorului un sistem de regăsire a informaților ușor de utilizat, este un depozit cu acces deschis.

Pagina web a bibliotecii oferă și câmpul de căutare numit Colecții care oferă utilizatorului oportunitatea de se informa în legătură cu documentele de care dispun biblioteciile afiliate acesteia.

Fig. 4 Catalogul online (http://cacheprod.bcub.ro/webopac/Vubis.csp)

Căutarea de bază din catalogul Bibliotecii Centrală ,,Carol I’’ din București oferă utilizatorului oportunitatea de a alege locația unde ar putea regăsii informația de care are nevoie.

Sistemul de regăsire a informației necesare utilizatorilui dispune de urmatoarele cheii de regăsire:

1- Cuvânt din titlu

2- Titlu exact

3- Autor: nume, prenume

4- Autor: instituții, organizații, conferințe etc.
Fig. 5 Cuvinte cheie (http://cacheprod.bcub.ro/webopac/Vubis.csp)

5- Subiect

-Subiect propriu-zis

Persoana subiect

Familie subiect

Instituție subiect

Subiect geografic

Titlu/Autor subiect

Forma documentului: manual, teza etc.

6- Indice de clasificare

7-Loc publicare/tipărire

8- Editura

9- Colecție, Serie

10- ISBN, ISSN

11- Orice termen din înregistrare

Aceste cheii de regăsire oferă posibilitatea utilizatorului să folosească informația pe care aceasta acesta o deține pentru găsirea întregului document care face obiectul căutării.

Exemplificare

,, Luceafărul’’ , EMINESCU, Mihai

S-a realizat o căutare după titlul operei și locația în Unitatea Centrală:

Fig. 6 Căutare în catalog (http://cacheprod.bcub.ro/webopac/Vubis.csp)

Fig. 7 Rezultatul căutării (http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?SearchT1=LUCEAFARUL&Index1=Uindex04&Database=2&Profile=Default&NumberToRetrieve=50&OpacLanguage=rum&SearchMethod=Find_1&SearchTerm1=LUCEAFARUL&PreviousList=Start&PageType=Start&RequestId=874737_1&WebPageNr=1&WebAction=NewSearch&StartValue=1&RowRepeat=0&MyChannelCount=)

Rezultatele oferite de catalog exemplifică numărul de exemplare deținute de Unitatea Centrală după folosirea cuvântului cheie Luceafărul de Mihai Eminescu, iar rezultatul căutării a fost 130 de documente disponibile.

Rezultatul căutarii pune la dispoziție utilizatorului și alternativele la căutarea făcută.

Fig. 8 Documente regăsite în catalog (http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?SearchT1=LUCEAFARUL&Index1=Uindex04&Database=2&Profile=Default&NumberToRetrieve=50&OpacLanguage=rum&SearchMethod=Find_1&SearchTerm1=LUCEAFARUL&PreviousList=Start&PageType=Start&RequestId=874737_1&WebPageNr=1&WebAction=NewSearch&StartValue=1&RowRepeat=0&MyChannelCount=)

Accesând primul câmp numit Luceafărul se face trimitere la cele 130 de documente regăsite în catalogul online, aceste rezultate oferă posibilitatea utilizatorului să descopere și celelate locații de unde poate accesa documentul dorit.

Exemplificare – căutare avansată

,, Luceafărul” de Mihai Eminescu

Se realizează o căutare în funcție de autor, titlu și ani de publicare (intervalul dintre anumiți ani)

Fig. 9 Căutare avansată (http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?Profile=Default&OpacLanguage=rum&RequestId=874737_2&SearchMethod=Find_2&StartValue=1&PageType=RecordListFind&WebAction=NavigateInSet)

Rezultatele căutării avansate a fost făcută în special de perioada pe care utilizatorul în momentul căutării o face sau în funcție de cheile de regăsire pe care aceasta le are (editura, ISSN etc.)

4.2 Analiză pagină web a Bibliotecii Centrală Universitară ,,Lucian Blaga’’ din Cluj

Fig. 10 Pagina web principală a Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj (https://www.bcucluj.ro/)

,,Biblioteca Centrală Universitară din Cluj’’ este una dintre cele mai mari biblioteci din România și sud-vestul Europei și se află într-o continuă dezvoltare pe plan online. Pagina Web creată de specialiști instituției este una complexă și prezintă realizările pe care biblioteca le are și modul de organizare a acesteia. Fondul de publicații periodice de care dispune instituția este oferită sunt grupate în colecția Transsilvanica și oferă utilizatorului posibilitatea de a o cerceta de la distanță. Printre câmpurile pe care pagina Web a bibliotecii le deține există și câmpul numit Întrebați bibliotecarul ceea ce îi permite utilizatorului să ia direct legătura cu un specialist al instituției în vederea rezolvării eventualelor probleme pe care aceasta le întâmpină.

Un alt câmp pe care-l poate aborda un utilizator este cel al Propunerilor de achiziții care oferă posibilitatea utilizatorului să-și exprime nevoile în legătură cu documentul de care are nevoie, iar biblioteca nu îl dispune.

Ca toate celalte instituții de informare și documentare și Biblioteca Centrală Universitară din Cluj deține un catalog online care oferă oportunitatea unei căutări de bază, cât și a unei căutări avansate. Pagina web a bibliotecii dispune de un mod simplu de regăsire a informației prin oferirea câmpului numit Căutare care oferă oricărui utilizator nespecializat să regăsească informația foarte rapid.

Fig. 11 Catalogul online – căutare de bază

(http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/?func=option-update-lng&file_name=find-b&F2=pc-latin&P_CON_LNG=RUM)

Fiind o instituție remarcabilă din punct de vedere cultural aceasta are în fondul său colecții valoroase, incunabule medievale și rarități bibliofile.

Câmpul în care se introduce termenul sau sintagma ce ajută la căutarea informației de care utilizatorul are nevoie.

2- Sistemul dispune de urmăroarele chei de regăsire:

Titlu

Autor

Subiect

Subiect geografic

CZU

Localite

Loc geografic

Editura

Anul publicării

Fig. 12 Cuvinte cheie Serie

ISBN

ISSN

Volum periodic

Număr periodic

Biblioteca

Colecția – fond

Cota

Barcod

Adm. data

3- Cuvinte adiacente

4- Se oferă posibilitatea de a se alege dintre următoarele variante:

Catalogul BCU Cluj

Bibliografii BCU Cluj

5- START/ANULARE căutare

Pentru a nu se limita căutarea sunt puse la dispozitie următoarele câmpuri:

6- Limba 7- Ani 8- Format 9- Bibliotecă

Fig. 13 Limbă Fig. 14 Format (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/?func=option-update-lng&file_name=find-b&F2=pc-latin&P_CON_LNG=RUM)

Fig. 15 Biblioteci Fig. 16 Biblioteci (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/?func=option-update-lng&file_name=find-b&F2=pc-latin&P_CON_LNG=RUM)

Exemplificare:

,, Luceafărul’’ de Mihai Eminescu, Editura Mihai Eminescu

S-a realizat o căutare după titlul operei

Fig. 17 Căutare în catalog (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/?func=option-update-lng&file_name=find-b&F2=pc-latin&P_CON_LNG=RUM)

Fig. 18 Rezultatul căutării (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74107?func=find-b&request=Luceaf%C4%83rul&find_code=WTI&adjacent=N&local_base=CUC01&x=53&y=9&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Se precizează și numărul exemplarelor disponibile.

Se regăsesc mai multe tipuri de formate, ce ajută la vizualizarea înregistrărilor , precum : FORMAT STANDARD, FIȘE DE CATALOG, CITARE.

Fig. 19 Formatul standard

(http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74107?func=find-b&request=Luceaf%C4%83rul&find_code=WTI&adjacent=N&local_base=CUC01&x=53&y=9&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Fig. 20 Fișă de catalog (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74107?func=find-b&request=Luceaf%C4%83rul&find_code=WTI&adjacent=N&local_base=CUC01&x=53&y=9&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Exemplificare:

,, Luceafărul” de Mihai Eminescu –căutare avansată

Se realizează o căutare în funcție de autor, titlu și editură.

Fig. 21 Căutare avansată (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74975?func=find-d-0)

Astfel că :

1 – numărul de înregistrări regasite în funcție de autor(17)

2 – numărul de înregistrări regasite în funcție de titlu (6)

3 – numărul de înregistrări regasite în funcție de editură (5)

4 – accesând total , se divid căutările, pentru ca cititorului să i se ușureze căutarea

Pe lângă aceste două tipuri de căutări catalogul deține și alte două tipuri de căutări: Căutari multicâmp și Căutări multibază.

4.3 Analiză pagină web a Bibliotecii Centrală Universitară ,,Eugen Todoran’’ din Timișoara

Fig. 22 Pagina web principală (http://www.bcut.ro/)

Biblioteca Centrală Univesitară ,,Eugen Todoran’’ din Timișoara este una din cele patru biblioteci centrale universitare din România.

Pagina web de care dispune biblioteca este destul de simplist bazat pe informații de strictă necesitate. În catalogul electronic se regăsesc 200.000 de titluri. Ca și în celelalte cataloage de bibliotecă, căutarea se realizează după cuvintele cheie pe care utilizatorul le are la dispoziție, după autor, titlu, subiect. editură, după informațiile cu privire la localizarea publicațiilor și informații legate de perioada de împrumut și prelungire.

La fel ca și celelalte structuri infodocumentare, biblioteca oferă utilizatorilor săi cursuri de prezentare a seviciilor și resurselor sale. Cursurile pentru utilizatori fiind legate în principal de partea digitală de care dispune biblioteca și implicit de cataloagele de care dispune, utilizarea catalogului electronic(OPAC) și utilizarea portalului și catalogului virtual ROLINeST .

Bibloteca Centrală Universitară ,,Eugen Todoran’’ este parte integrantă a proceselor de dezvoltare culturală și participă la realizarea Bibliotecii virtuale românești. Prin aceste activități pe care biblioteca le interprinde aceasta încearcă să țină pasul cu tehnologia și să ofere utilizatorilor sau potențialilor săi utilizatori informații cât mai concrete într-un timp cât mai scurt. Accesul la serviciile bibliotecii și la toate documentele sale se oferă studenților, cadrelor didactice, specialiștilor și cercetătorilor științifici din Universitatea de Vest.

Catalogul pe care-l folosește biblioteca este același cu catalogul folosit de celelalte biblioteci centrale universitare. Spre deosebire de cealaltă bibliotecă centrală universitară prezentată, Biblioteca Centrala Universitară ,,Eugen Todoran’’ din Timișoara nu dispune de secțiune numită Întrebați bibliotecarul care oferea posibilitatea utilizatorilor aflați la distanță să adreseze o întrebare la vreo eventuală problemă pe care întâmpină unui specialist avizat.

Fig. 23 Catalog online (http://aleph.bcut.ro/F/?func=find- b&find_code=WRD&local_base=CUT01&request=)

Modul de regăsire a informației de care are nevoie utilizatorul este la fel de simplu ca și în cazul precedent, regăsirea informației se face prin aceleași modalități. Cheile de regăsire de care dispune catalogul, cât și informația avută în prealabil de utilizatorul. Catalogul online folosit de cele patru biblioteci central universitare folosește un mod de operare foarte simplu pe care orice potențial utilizator îl poate folosi după o scurtă demonstrație.

Exemplificare: căutare de bază

Cercetarea de marketing. DATCULESCU Petre

S-a realizat o căutare după titlul operei

Fig. 24 Căutare în catalog (http://aleph.bcut.ro/F/EUE3TIC67QYA1V243CVDJ58GUXVP8XU6SN1EK6CYNL61K5FU3E-71459?func=find-d-0)

Căutare s-a realizat completând câmpul de căutare, unde a fost ales cheia de regăsire – Titlu complet, baza de date fiind lasată cea de Catalog general.

Rezultatul căutării regăsind 7 întegistrări printre care și lucrarea căutată, cea a autorului Datculescu Petre.

Fig. 25 Format standard (http://aleph.bcut.ro/F/EUE3TIC67QYA1V243CVDJ58GUXVP8XU6SN1EK6CYNL61K5FU3E-71389?func=find-b&request=Cercetarea+de+marketing&find_code=TIT&adjacent=N&local_base=CUT01&x=23&y=5&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Se regăsesc mai multe tipuri de formate, ce ajută la vizualizarea înregistrărilor , precum : FORMAT STANDARD, FIȘE DE CATALOG, CITARE.

Exemplificare: căutare de avansată

Cercetarea de marketing. DATCULESCU Petre

S-a realizat o căutare după titlul, autor și editură

Fig. 26 Căutare avansată (http://aleph.bcut.ro/F/EUE3TIC67QYA1V243CVDJ58GUXVP8XU6SN1EK6CYNL61K5FU3E-71459?func=find-d-0)

Astfel că :

1 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de autor (5)

2 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de titlu (7)

3 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de editură (32)

4 – accesând total , se divid căutările, pentru ca cititorului să i se ușureze căutarea

Pe lângă aceste două tipuri de căutări catalogul deține și alte două tipuri de căutări: Căutari multicâmp și Căutări multibază, care oferă utilizatorului posibilitarea de a descrie mai amănuțit documentul de care are nevoie folosind și celelalte cheii de regăsire disponibile în cazul în care nu dispune de termenii necesari într-o căutare de bază sau în una avansată.

4.4 Analiză pagina web a Bibliotecii Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ din Iași

Fig. 27 Pagină web principală (http://www.bcu-iasi.ro/)

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" ca și celelalte structuri infodocumentare prezentate are rolul de a prelucra, conserva și dezvolta colecțiile de periodice, cărți și publicații electronice.

Pagina web principală a bibliotecii este pe departe cea mai simplă din punct de vedere informațional, având în componența sa doar puținele noutăți pe care le oferă utilizatorului și principalele baze de căutare pe care el deține: catalog BCU MEBFIND, catalog BCU ALEPH, Reviste electronice și catalogul Național RoLINeST.

Colecțiile speciale pe care biblioteca le deține sunt din aproape toate domeniile cunoașterii și creației umane, având în patrimoniu atât carte veche străină, carte veche românească, cât și documnte de tip multimedia cum ar fi: casete video, casete audio.

Ca și în cazul bibliotecii centrală universitară din Cluj și biblioteca centrală universitară din Iași deține câmpul numit Întrebați bibliotecarul, care oferă utilizatorului posibilitatea de a-și răspunde la întrebările pe care le are în legătură cu orice subiect legat în principal de pagina web a instituției.

Informațiile pe care le pune la dispoziție pe pagina web a instituție cu referire la colecțiile generale, la colețiile speciale, cât și în prezentarea făcută instituției nu sunt foarte amănunțite ceea ce poate însemna un minus adus instituției care are ca scop atragerea noilor utilizatori chiar dacă biblioteca dispune de peste 2.500.000 de volume.

Pentru lista completă a abrevierilor Căutați în Help. Cele mai folosite abrevieri în ALEPH sunt: 
WRD – Cuvinte 
WTI – Cuvinte din câmpul de titlu 
WAU – Cuvinte din câmpul de autor 
WPU – Cuvinte din câmpul de editură 
WSU – Cuvinte din câmpul de subiect 
WYR – Anul de apariție

Exemplificare: căutare de bază

Marketingul în structurile infodocumentare. ENACHE, Ionel

S-a realizat o căutare după titlul operei

Fig. 28 Căutare în catalog (http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-28766?func=find-b-0)

Rezultatele căutării:

Fig. 29 Format standard (http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-53241?func=find-b&request=Marketingul+in+structurile+infodocumentare&find_code=WRD&adjacent=N&local_base=BCU01&x=55&y=10&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Catalogul online îți oferă posibilitatea de a alege formatul pe care vrei să-l aibă documentul în cauză. Ca utilizator poți alege între format standard, Citare sau fișă de catalog.

Fig. 30 Fișă de catalog (http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-54329?func=full-set-set&set_number=006127&set_entry=000001&format=037)

Exemplificare: căutare avansată

Marketingul în structurile infodocumentare. ENACHE, Ionel

S-a realizat o căutare după titlul operei, autor și anul publicării.

Fig. 31 Căutare avansată (http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-57729?func=find-d-0)

Astfel că :

1 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de autor (25)

2 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de titlu (1)

3 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de anul publicării (31772)

4 – accesând total , se divid căutările, pentru ca cititorului să i se ușureze căutarea

Fiecare catalog are încorporată opțiunea LINK CĂTRE OCLC (Online Computer Library Center), ce este un serviciu de bibliotecă pe computer, dedicat scopurilor publice de a promova accesul la informațiile din lume și, în același timp, de a reduce rata de creștere a costurilor de bibliotecă.

4.5 Analiză pagină web a ,, Bibliotecii Naționale a României’’

Fig. 32 Pagina web principală (http://www.bibnat.ro/)

Biblioteca Națională a României prezintă aceleași atribuții ca și celalalte instituții. Principalele obiective pe care le are o astfel de instituție sunt bazate pe conservarea, gestionarea și valorificarea patrimoniului documentar. Pagina web a instituție prezintă pe langă misiunea și viziunea acesteia, o transparență în ceea ce privește activitatea pe care aceasta a depus-o în ultimi 10 ani. Ca și în cazurile precedente biblioteca dispune de o secțiune numită Biblioteca digitală care este pusă în permanență la dispoziția utilizatorilor săi. Catalogul online de documente are în colecțiile sale documente intrare începând cu anul 1993. Pagina web oferă utilizatorului oportunitatea de a căuta informația în mai multe cataloage sau baze de date cum ar fi: catalogul BN online, catalogul tradițional virtual- Book-a-Book, bibliografia națională, bibliografia CIP, cataloage colective și baze de date științifice.

Pagina web a instituției pune la dispoziție utilizatorilor informații cu privire la cărțile străine intrate în bibliotecile din România în decursul anilor, cât și localozarea fondurilor de publicații seriale străine anexate sub denumirea de Repertoriul periodicelor străine.

Neavând secțiunea Întrebați bibliotecarul, această pagină web a instituției pune în evidență prin câmpurile sale informațiile necesare de care un utilizator ar avea nevoie, de la cardul de acces la fiecare descriere de catalog în parte și modul de regăsire a informațiilor cu ușurință.

Exemplificare: căutare de bază

Managementul marketingului, UDRESCU, Mircea

S-a realizat o căutare după titlul operei

Fig. 33 Căutare de bază în catalog (http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/)

Căutare s-a realizat completând câmpul de căutare, unde a fost ales cheia de regăsire – Titlu complet, baza de date fiind lasată cea de Catalog general.

În partea de jos a paginii de catalog este expus tabelul cu cotele disponibile.

Rezultatul căutării regăsind 10 întegistrări printre care și lucrarea căutată, cea a autorului Udrescu Mircea.

Fig. 34 Rezultatele căutarii de bază (http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/B2PY5LQUYBD19XYUHEU8TVMLAHTRB5XPYDKX4CSE2XKFURB5EY-52791?func=find-b&request=Managementul+marketingului&find_code=WRD&adjacent=Y&local_base=NOCIP&x=37&y=13&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Fig. 35 Format standard

(http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/B2PY5LQUYBD19XYUHEU8TVMLAHTRB5XPYDKX4CSE2XKFURB5EY-53457?func=full-set-set&set_number=014992&set_entry=000003&format=999)

Exemplificare: căutare avansată

Managementul marketingului,. UDRESCU, Mircea

S-a realizat o căutare după titlul operei, autor și editura.

Fig. 36 Căutare avansată

(http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/B2PY5LQUYBD19XYUHEU8TVMLAHTRB5XPYDKX4CSE2XKFURB5EY-55045?func=find-d&find_code=WTI&request=Managementul+marketingului&adjacent1=N&find_code=WAU&request=Udrescu+mircea&adjacent2=N&find_code=WPU&request=Artifex&adjacent3=N&local_base=NOCIP&x=39&y=8&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Astfel că :

1 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de autor (40)

2 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de titlu (40)

3 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de editura(177)

4 – accesând total , se divid căutările, pentru ca cititorului să i se ușureze căutarea

În fiecare căutare realizată, pe lângă formatul standard și fișa de catalog exista și formatul tip citare în care sunt prezentate, pe rând: AUTOR, TRADUCĂTOR, TITLU, LOCUL PUBLICĂRII, EDITURĂ, ANUL PUBLICĂRII.

4.6 Analiză pagină web ,,Biblioteca Metropolitană București’’

Fig. 37 Pagină web principală (https://www.bibmet.ro/)

Biblioteca Metropolitană din București este o biblioteca publică și este succesoare Bibliotecii Municipale București.

Această instituție elaborează și editează bibliografia retrospectivă și curentă a municipiului București, este centru de informare și documentare în domeniul biblioteconomiei pentru bibliotecile publice din România.

Instituția are în subordine șase filiale, aceste filiale sunt răspândite cate una în fiecare sector al municipiului București.

Pagina web a instituției nu deține secțiunea Întrebați bibliotecarul, dar are o altă secțiune numita Intrebări frecvente unde se regăsesc cele mai importante întrebări adresate bibliotecarului la care sunt atașate si răspunsurile specialiștilor. Este singura instituție care oferă servicii gratuite de împrumut de carte tuturor utilizatorilor din municipiul București.

Ca și în cazurile precedente instituția pune la dispoziție o Biblioteca digitală.

Se folosește de același program de căutare ca și în cazurile precedente.

Exemplificare: căutare de bază

Marketing și cultură, MOLDOVEANU, Maria

S-a realizat o căutare după titlul operei

Fig. 38 Căutare de bază (http://aleph20.bmms.ro:8991/F)

Fig. 39 Rezultatul căutării (http://aleph20.bmms.ro:8991/F/6F78CQ5QQIRRN2F41YM2DY1DD6LQJ76TUYAT8ER9Q9QCXH13BB-28409?func=find-b&REQUEST=Marketing+si+cultura&x=48&y=4&find_code=WRD&ADJACENT=N)

Exemplificare: căutare de avansată

Marketing și cultură, MOLDOVEANU, Maria

S-a realizat o căutare după titlul operei, autor, editură

Fig. 40 Căutare avansată (http://aleph20.bmms.ro:8991/F/S2LQSLMU1C1GFX9BX6P8EYQ6RLC9HREBFXS82UNAEIIHSGLNT8-00907?func=find-d&find_code=WRD&request=Marketing+si+cultura&adjacent1=N&find_code=WRD&request=MOLDOVEANU%2C+Maria&adjacent2=N&find_code=WRD&request=Expert&adjacent3=N&local_base=MLB01&x=25&y=8&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=)

Astfel că :

1 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de autor (6)

2 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de titlu (2)

3 – numărul de înregistrări regăsite în funcție de editura(193)

4 – accesând total , se divid căutările, pentru ca cititorului să i se ușureze căutarea

În fiecare căutare realizată, pe lângă formatul standard și fișa de catalog exista și formatul tip citare în care sunt prezentate, pe rând: AUTOR, TRADUCĂTOR, TITLU, LOCUL PUBLICĂRII, EDITURĂ, ANUL PUBLICĂRII.

Pe lângă căutare avansată și căutare de bază, sistemul de regăsire a informației conține și alte trei moduri de regăsire a informației, acestea sunt: căutare multicâmp, căutare multibază și căutare după limbajul de comandă. Acestea oferă posibilitatea utilizatorului să se folosească chiar și de un termen sau o expresie din documnetul pe care acesta îl caută.

Fig. 41 Căutare multibază (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/E8J1LC7255TMHPM9K3R3XDG4I4I48CIJP4AHSXGK36H42EGLA9-52800?func=file&file_name=find-m)

Căutarea multibază permite regăsirea informației în mai multe baze logice în funcție de domenii. Astfel regăsirea informației se va realiza doar în bazele de date selectate de utilizator

Fig. 42 Căutare în limbaj de comandă (http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/E8J1LC7255TMHPM9K3R3XDG4I4I48CIJP4AHSXGK36H42EGLA9-52914?func=find-c-0)

Căutarea în limbaj de comandă permite utilizatorului găsirea informației de care are nevoie folosind un termen, o expresie sau chiar un paragraf din lucrarea căutată. Cu cât cuvintele sunt mai multe cu atât informația va fi mai exactă, iar utiliazatorul va găsi exaxt documentul căutat.

Fig. 43 Căutare multicâmp (http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/J5K2DKRXCLU3FVG2R4X1HTE1LLM5LYJY1LGPYTTI7VA348AC2S-76192?func=find-a-0)

Căutarea multicâmp permite găsirea informației prin interogarea catalogului după mai multe criterii, cu cât sunt completate mai multe câmpuri cu atât informația va fi mia exactă.

Limitarea căutării se poate face prin bifarea câmpurilor: Limbă, Format, An sau Perioadă și Localizare.

Concluzii studiu de caz

Paginile web cuprinse și analizate în acest studiu prezintă implicarea pe care o au specialiștii în informare.

Fiecare instituție culturală încheiei un contract cu o anumită companie de website-uri care le pune la dispoziție anumite pachete de promovabilitate. În cele prezentate în fiecare pagină a instituțiilor se poate observa modul în care fiecare încearcă să-și promoveze patrimoniul cultural, dar s-au axat mai mult pe partea elementară a unei promovări și au scos în evidență doar informațiile necesare. Pentru a se observa gradul de implicare în promovarea lor s-a constatat faptul că dintre cele 27 de biblioteci, 17 au interfețe ale site-urilor web adaptabile dispozitivelor de dimensiuni mai mici decât calculatorul (telefoane mobile, tablete), în timp ce zece nu dispun de ea.

Pentru a întelege mai bine modul de prezentare a paginilor, au fost realizate căutări în baza lor de date. Sistemul de care dispune fiecare instituție oferă posibilitatea oricărui tip de utilizator, fie el și începător, să regăsească informația de care are nevoie sau să apeleze direct într-o instituție specializată la un instructaj în ceea ce privește cataloagele online.

Cu ajutorul Internetului, bibliotecile dispun de promovabilitate la costuri scăzute, chiar și realizarea unor pagini pe rețelele de socializare pot aduce un beneficu fiecărei instituții.

Mulți specialiști consideră că existența unei pagini web a bibliotecilor este vitală, aceasta reușind să facă acomodarea utilizatorului cu serviciile bibliotecii mai ușoară, să devină un mijloc de comunicare. Pagina web îi conferă utilizatorului regăsirea informației într-un mod ușor și confortabil.

Concluzii

În concluzie, marketingul este o componentă vitală, acest ansamblu informațional conține un set de procese pentru crearea, comunicarea și gestionarea relațiilor cu clienții.

Un bun specialist în marketing poate garanta oricui succesul în afaceri. Marketingul este activitatea menită să satisfacă nevoile clienților.

Dezvoltarea Internetului pe toate planurile permite în același timp extinderea marketingului și a ariei lui de desfășurare. Pentru marketing, Internetul reprezintă modalitatea de promovare a tuturor serviciilor pe care le poate oferi la costuri scăzute. Specialiști în marketing sau marketerii au avantajul de a realiza statistici la costuri reduse cu ajutorul Internetului, ceea ce va duce la descoperirea unor elemente demografice despre potențialul client, cum ar fi domeniul în care profesează, veniturile sau interesele acestuia. Astfel se realizează un marketing de calitate care să satisfacă pe deplin clienții. Prin crearea acestor pagini web ale firmelor, instituțiilor și companiilor existența radioului va scădea considerabil, fiind acaparat de această industrie publicitară facută prin intermediul Internetului.

Paginile web ale instituțiilor culturale încearcă să țină pasul cu evoluția continuă a tehnologiei. Aceste instituții caută să satisfacă nevoile utilizatorilor deja existenți, dar și să atragă alți potențiali utilizatori. Pagini web precum cele ale instituților din Iași și Timișoara se află deja la a doua variantă pusă la dispoziție utilizatorilor , ceea ce arată faptul că o bună cercetare de marketing poate ține la curent evoluția tehnologiei și nevoile utilizatorilor cu scopul de a realiza și de a de a remedia posibilele probleme sau minusuri pe care pagina web le are în acel moment.

Informația pe care o oferă paginile web ale biblioteciilor trebuie să fie actualizate mereu. Aceste pagini web nu trebuie să fie doar o sursă de informare, ci un instrument interogativ care să promoveze informația.

Paginile web dețin pe lângă multitudinea de informații, colecții aflate în patrimoniul instituților și un mod de regăsire a acestora. Modul de regăsire a informației este unu foarte transparent și ușor de utilizat. Paginile web ale bibliotecilor oferă posibilitatea comunicării directe între cel ce oferă și cel ce caută și creează astfel o activitate de marketing impotantă.

Principalul intrument al marketingului online de bibliotecă îl reprezintă pagina web care crează o legătură între bibliotecă și utilizatorul ei sub formă de imagini și text.

Multe dintre bibliotecile din țară trebuie să realizeze faptul că o bună administrare a unei pagini web care să scoată în evidență instituția îi sporește interesul utilizatorului/

O mare parte din bibliotecile județene nu fac din paginile web ale acestora un instrument de marketing care să-i atraga pe utilizatori. Paginile web ale instituțiilor mari din țară conțin în mare parte informații legate de serviciile existente în mod tradițional, informații despre evenimente, despre noile achiziții, o bibliotecă digitală și un catalog online.

Spre exemplu ,,Biblioteca Centrală Universitară din Cluj’’ are o secțiune în care pune la dispoziție utilizatorului anumite facilități, cum ar fi vizualizarea fișei cititorului, a împrumutului și posibilitatea trimiterii prin email a informațiilor, ceea ce face din pagina bibliotecii să se promoveze prin aceste noutăți.

Din păcate majoritatea bibliotecilor care dețin o pagină web oferă doar informații care se axează doar pe serviciile tradiționale, astfel nu prezintă pentru utilizator un caracter interactiv care să stârnească interesul multora. De aceea simpla realizare a unei pagini web nu este suficientă, promovarea acesteia, dezvoltarea ei constant și comunicarea cu utilizatorul sunt esențiale.

Bibliografie:

FUNARU Mihaela, Bazele Marketingului, București: Editura C.H.Beck, 2013.

DATCULESCU Petre , Cercetarea de Marketing. Cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori și cum analizezi informația, București: Editura BRANDBUILDERS, 2006.

KOTLER Philip, ARMSTRONG Gary, Principiile marketingului, București: Editura Teora, 2003.

ENACHE Ionel, Marketingul în structurile infodocumentare, București: Editura Universității din București, 2006.

STOICA Cristina Maria , ALEXA Elena Lidia , Cercetări de marketing. Teorie și aplicații, București,: Editura C.H. Beck, 2010.

PRUTIANU Ștefan, ANASTASIEI Bogdan, JIJIE Tudor, Cercetarea de marketing. Studiul pieței pur și simplu, Iași: Editura POLIROM, 2002.

MOLDOVEANU Maria, IOAN-FRANC Valeriu, Marketing și cultură, București: Editura Expert,

KOTLER Philip, KELLER Kevin Lane, Managementul marketingului, București: Edtura Teora.

DRĂGULĂNESCU, Nicolae-George. Evaluarea satisfacției clienților – tehnici, metode, instrumente, ASRO (Asociatia de Standardizare din Romania), 2012.

STANCIU, Sica. Introducere în marketingul organizațiilor non-profit. București: Editura Universității din București, 1999.

POPESCU, George. Webmarketing in Romania. Teora, 2003.

SALAÜN, Jean Michel. Marketing des bibliotheques et des centres de documentation. Paris: Editions du Cercle de la Librairie, 1992.

SCOTT, David Meerman. Noile reguli de marketing si PR. Publica, 2010.

GLEICK, JAMES. Informația. O istorie, o teorie, o revărsare. Publica, 2012.

KAUFMAN, Ron. Cultura serviciilor superioare. Bucuresti : Publica, 2013.

Webgrafie:

,,Biblioteca Central Universitară București’’ [accesat la 6 Decembrie 2018]. Disponibil la: http://www.bcub.ro/cataloage

Catalog ‘’BCU’’[accesat la 13 Decembrie 2018]. Disponibil la: http://cacheprod.bcub.ro/webopac/Vubis.csp

[accesat la 13 Decembrie 2018]. Disponibil la: http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?SearchT1=LUCEAFARUL&Index1=Uindex04&Database=2&Profile=Default&NumberToRetrieve=50&OpacLanguage=rum&SearchMethod=Find_1&SearchTerm1=LUCEAFARUL&PreviousList=Start&PageType=Start&RequestId=874737_1&WebPageNr=1&WebAction=NewSearch&StartValue=1&RowRepeat=0&MyChannelCount=

[accesat la 23 Decembrie 2018]. Disponibil la: http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?SearchT1=LUCEAFARUL&Index1=Uindex04&Database=2&Profile=Default&NumberToRetrieve=50&OpacLanguage=rum&SearchMethod=Find_1&SearchTerm1=LUCEAFARUL&PreviousList=Start&PageType=Start&RequestId=874737_1&WebPageNr=1&WebAction=NewSearch&StartValue=1&RowRepeat=0&MyChannelCount=

[accesat la 23 Decembrie 2018]. Disponibil la: http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?Profile=Default&OpacLanguage=rum&RequestId=874737_2&SearchMethod=Find_2&StartValue=1&PageType=RecordListFind&WebAction=NavigateInSet

Site-ul Bibliotecii Centrală Universitară ,,Lucian Blaga’’din Cluj [accesat la 20 Ianuarie 2019]. Disponibil la: https://www.bcucluj.ro/

Catalogul Bibliotecii Centrală Universitară ,,Lucian Blaga’’din Cluj [accesat la 20 Ianuarie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/?func=option-update-lng&file_name=find-b&F2=pc-latin&P_CON_LNG=RUM

[accesat la 20 Ianuarie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/?func=option-update-lng&file_name=find-b&F2=pc-latin&P_CON_LNG=RUM

[accesat la 25 Ianuarie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74107?func=find-b&request=Luceaf%C4%83rul&find_code=WTI&adjacent=N&local_base=CUC01&x=53&y=9&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

[accesat la 14 Martie 2019]. Disponibil la:

http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74107?func=find-b&request=Luceaf%C4%83rul&find_code=WTI&adjacent=N&local_base=CUC01&x=53&y=9&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

[accesat la 20 Martie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74107?func=find-b&request=Luceaf%C4%83rul&find_code=WTI&adjacent=N&local_base=CUC01&x=53&y=9&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

[accesat la 25 Martie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcucluj.ro:8991/F/PLRQ53327EKG5EPTUVR2D29CUVCQUIYD2GFUSACG3DIIAE9M35-74975?func=find-d-0

Biblioteca Centrală Universitară ,,Eugen Todoran’’ din Timișoara [accesat la 2 Aprilie 2019]. Disponibil la: http://www.bcut.ro/

[accesat la 10 Aprilie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcut.ro/F/?func=find- b&find_code=WRD&local_base=CUT01&request=)

[accesat la 11 Aprilie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcut.ro/F/EUE3TIC67QYA1V243CVDJ58GUXVP8XU6SN1EK6CYNL61K5FU3E-71459?func=find-d-0

[accesat la 20 Aprilie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcut.ro/F/EUE3TIC67QYA1V243CVDJ58GUXVP8XU6SN1EK6CYNL61K5FU3E-71389?func=find-b&request=Cercetarea+de+marketing&find_code=TIT&adjacent=N&local_base=CUT01&x=23&y=5&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

[accesat la 4 Februarie 2019]. Disponibil la: http://aleph.bcut.ro/F/EUE3TIC67QYA1V243CVDJ58GUXVP8XU6SN1EK6CYNL61K5FU3E-71459?func=find-d-0

Site-ul Bibliotecii Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ din Iași [accesat la 7 Februarie 2019]. Disponibil la: http://www.bcu-iasi.ro/

Catalogul Bibliotecii Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu’’ din Iași [accesat la 10 Februarie 2019]. Disponibil la: http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-28766?func=find-b-0

[accesat la 15 Februarie 2019]. Disponibil la: http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-53241?func=find-b&request=Marketingul+in+structurile+infodocumentare&find_code=WRD&adjacent=N&local_base=BCU01&x=55&y=10&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

[accesat la 17 Februarie 2019]. Disponibil la: http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-54329?func=full-set-set&set_number=006127&set_entry=000001&format=037

http://193.231.13.10:8991/F/X4TJXXAH3HNIARCLSEUAQC7KYRY8ISU4TDFYXRNH26BULYX6UY-57729?func=find-d-0

Site-ul ,, Bibliotecii Naționale a României’’ [accesat la 20 Februarie 2019]. Disponibil la: http://www.bibnat.ro/)

Catalogul ,, Bibliotecii Naționale a României’’[accesat la 22 Februarie 2019]. Disponibil la: http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/

[accesat la 3 Mai 2019]. Disponibil la: http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/B2PY5LQUYBD19XYUHEU8TVMLAHTRB5XPYDKX4CSE2XKFURB5EY-52791?func=find-b&request=Managementul+marketingului&find_code=WRD&adjacent=Y&local_base=NOCIP&x=37&y=13&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

[accesat la 4 Mai 2019]. Disponibil la: http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/B2PY5LQUYBD19XYUHEU8TVMLAHTRB5XPYDKX4CSE2XKFURB5EY-53457?func=full-set-set&set_number=014992&set_entry=000003&format=999)

[accesat la 4 Mai 2019]. Disponibil la: http://alephnew.bibnat.ro:8991/F/B2PY5LQUYBD19XYUHEU8TVMLAHTRB5XPYDKX4CSE2XKFURB5EY-55045?func=find-d&find_code=WTI&request=Managementul+marketingului&adjacent1=N&find_code=WAU&request=Udrescu+mircea&adjacent2=N&find_code=WPU&request=Artifex&adjacent3=N&local_base=NOCIP&x=39&y=8&filter_code_1=WLN&filter_request_1=&filter_code_2=WYR&filter_request_2=&filter_code_3=WYR&filter_request_3=&filter_code_4=WFM&filter_request_4=&filter_code_5=WSL&filter_request_5=

,,Biblioteca Metropolitană București’’ [accesat la 5 Mai 2019]. Disponibil la: https://www.bibmet.ro/

Catalog ,,Biblioteca Metropolitană București’’ [accesat la 8Mai 2019]. Disponibil la: http://aleph20.bmms.ro:8991/F

[accesat la 10 Mai 2019]. Disponibil la: http://aleph20.bmms.ro:8991/F/6F78CQ5QQIRRN2F41YM2DY1DD6LQJ76TUYAT8ER9Q9QCXH13BB-28409?func=find-b&REQUEST=Marketing+si+cultura&x=48&y=4&find_code=WRD&ADJACENT=N

Lista anexe și a schemelor

Schema 1 (Fig. 1) : Concepte esențiale de marketing

Schema 2 (Fig. 2) : Procesul de marketing

Pagină web 1 (Fig. 3) : Pagina web principală

Pagină web 2 (Fig. 4) : Catalogul online

Pagină web 3 (Fig. 5) : Cuvinte cheie

Pagină web 4 (Fig. 6) : Căutare în catalog

Pagină web 5 (Fig. 7) : Rezultatul căutării

Pagină web 6 (Fig. 8) : Documente regăsite în catalog

Pagină web 7 (Fig. 9) : Căutare avansată

Pagină web 8 (Fig. 10) : Pagina web principală a Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj

Pagină web 9 (Fig. 11) : Catalogul online – căutare de bază

Pagină web 10 (Fig. 12) : Cuvinte cheie

Pagină web 11 (Fig. 13) : Limbă

Pagină web 12 (Fig. 14) : Format

Pagină web 13 (Fig. 15) : Biblioteci

Pagină web 14 (Fig. 16) : Biblioteci

Pagină web 15 (Fig. 17) : Căutare în catalog

Pagină web 16 (Fig. 18) : Rezultatul căutării

Pagină web 17 (Fig. 19) : Formatul standard

Pagină web 18 (Fig. 20) : Fișă de catalog

Pagină web 19 (Fig. 21) : Căutare avansată

Pagină web 20 (Fig. 22) : Pagina web principală

Pagină web 21 (Fig. 23) : Catalog online

Pagină web 22 (Fig. 24) : Căutare în catalog

Pagină web 23 (Fig. 25) : Format standard

Pagină web 24 (Fig. 26) : Căutare avansată

Pagină web 25 (Fig. 27) : Pagină web principală

Pagină web 26 (Fig. 28) : Căutare în catalog

Pagină web 27 (Fig. 29) : Format standard

Pagină web 28 (Fig. 30) : Fișă de catalog

Pagină web 29 (Fig. 31) : Căutare avansată

Pagină web 30 (Fig. 32) : Pagina web principală

Pagină web 31 (Fig. 33) : Căutare de bază în catalog

Pagină web 32 (Fig. 34) : Rezultatele căutarii de bază

Pagină web 33 (Fig. 35) : Format standard

Pagină web 34 (Fig. 36) : Rezultatele căutarii de bază

Pagină web 35 (Fig. 37) : Pagină web principală

Pagină web 36 (Fig. 38) : Căutare de bază

Pagină web 37 (Fig. 39) : Rezultatul căutării

Pagină web 38 (Fig. 40) : Căutare avansată

Pagină web 39 (Fig. 41) : Căutare multibază

Pagină web 40 (Fig. 42) : Căutare în limbaj de comandă

Pagină web 41 (Fig. 43) : Căutare multicâmp