Analiza Nevoilor de Servicii Sociale Pentru Copii Diagnosticati Ca Fiind Supraponderali sau Obezi
Cuprins
Introducere
Starea de sănătate a populației din România
Etimologia și patologia obezității (epidemia obezității)
Obezitatea, un fenomen alarmant, dar puțin cunoscut
Obezitatea copiilor și adolescenților (obezitatea în rândul copiilor-problemă mondială)
Riscurile și complicațiile obezității
Cauzele obezității la copii
Stilul de viață
Lipsa terenurilor de joacă
Stresul
Alimentația necorespunzătoare (Obiceiuri alimentare nesănătoase)
Lipsa mișcării a activității fizice și sedanterismul
Principalele probleme dezbătute pentru problemele copiilor supraponderali și obezi
Lipsa respectului de sine
Stigmatizarea
Combaterea obezității
Legi și programe pentru prevenirea obezității
Programe pe plan internațional
Programe pe plan Național
Legi pentru o alimentație sănătoasă (alimentele tip fast-food duc la îmbolnăviri și obezitate)
Programul: Cornul și laptele
Programe pe plan local
Europeni se alinează împotriva reclamelor la junk-food
Propuneri pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate
Recomandări eficiente pentru tratarea obezității
Concluzii și sugestii (managmentul obezității copilului)
Bibliografie
Anexe
Introducere
Societatea omenească a evoluat în câteva mii de ani și imaginea omului despre sine și idealul de frumusețe s-a schimbat. În zilele de azi se știe că persoanele frumoase sunt considerate cele care prezintă cele mai puține asimetrii. Un corp cu forme pline presupunea în vremuri rezerve de calorii care puteau menține viața. Pe de altă parte doar nobilii aveau destulă hrană pentru a fi supraponderali, deci surplusul de greutate înnobila. Societatea britanică a impus un regim auster în școli, iar sportul și mai ales performanța în sport reprezenta un fapt dezirabil. Nu toți aveau acces la școlarizare dar nu aveau nici mijloace materiale pentru a trăi în bunăstare.
Prin exportul cultural, imaginea forței brute, oglindite într-un corp atletic a devenit simbolul reușitei. Societatea americană a impus acest model. Omul de afaceri, avocatul sau doctorul modern face sport, mănâncă hrană sănătoasă și adoptă în general un alt stil de viață, pentru că vrea, dar și pentru că doar așa își poate proteja imaginea. Pe de altă parte comunitățile, sunt bombardate informațional prin reclame care pledează pentru un regim de viață nesănătos în care se face apologia bunătății fastfood-ului, importanței unei mașini mai tari (care-ți permite să nu mai mergi pe jos), a unui calculator sau televizor cu fidelitate sau memorie mai mare (care te leagă de casă și te face dependent de sistem) și care-i face pe cei implicați în aceste afaceri mai bogați și mai prosperi.
Societățile care se bucură de un nivel de trai ridicat se luptă cu flagelul obezității care a luat forme morbide îngrijorătoare. Sunt înregistrate persoane cu greutăți de peste 200- 400 kg, iar ce este și mai periculos aceștia au fost initial copii obezi și reprezintă vârful icebergului. Cifrele oficiale prezintă o situație alarmantă. Mai bine de 50 % din copii suferă de acest aspect morbid, cuprins și recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății pe lista afecțiunilor cronice grave, datorită incidențelor mari de decese prin boli circulatorii (accidente cerebrale și infarct miocardic) pe care le dau.
Această recunoaștere oficială nu a dus și la schimbări automate în mentalitatea și obiceiurile alimentare ale oamenilor și cu atât mai puțin în comportamentul lor culinar. Unii nu pot, alții nu vor să o facă. Indiferent de motiv rezultatul este același. Copiii obezi ajunși la maturitate, prezintă riscul de a murii înainte de a depășii perioada maturității. Studii efectuate în Japonia relevă că într-o singură generație, schimbarea orientării alimentației populației spre fastfood și bucătăria italiană a dus la afectarea populației între 14- 20 % de fenomenul morbid al obezității.
Un alt aspect îl reprezintă obezitatea din tările sărace, unde alimentația pe bază de fructe și legume este prea scumpă (sunt producători, dar aceste produse sunt destinate pieței și nu consumului) sau nu îndeajuns popularizată și consumul excesiv de grăsimi saturate și glucide duce la extinderea acestui fenomen morbid. Programe naționale de tipul ,,cornul și laptele,, dovedesc pe de o parte că nu există nici la nivel central o imagine clară a ceea ce/cât are nevoie un copil aflat în dificultate pentru a crește sănătos dar și că în lipsa de unor programe coerente se face risipă cu mijloacele puține de care dispune un stat sărac. (În zonele sărace împărțirea acestor alimente a dus la scăderea abandonului școlar, cu toate că nu pot compensa o masă, prin faptul că copii redistribuie alimentele oferă creșterea speranței de viață; în vreme ce în zonele caracterizate de un nivel mediu de trai se face risipă, în jurul școlilor sunt hrăniți câinii, păsările, sau copii se bat cu paharul cu lapte în unele ocazii.)
Sărăcia prezintă o caracteristică de aglutinare geografică, săracii fiind respinși, izolați. Studiul nivelului de sărăcie relativă presupune o analiză complexă a fenomenului și extinderea cunoașterii spre un grad de generalizare care să permită extinderea concluziilor spre efecte neobișnuite cum ar fi obezitatea în aceste populații.
În analiza apariției obezității estimarea balanței sărăciei și ratei și structurii consumului la nivel de unitate de analiză reprezintă doar un aspect. În clasa medie apariția obezității are sorgintea în valoarea calorică crescută a alimentelor consumate și lipsa unei vieți active, dar și o imagine deformată a bunăstării care este percepută ca posibilitatea de a mânca când și cum dorești.
Pentru analiza altor dimensiuni ale apariției obezității ca și nivelul estimat se pot utiliza alte abordări :
studierea extinderii fenomenului în populația școlară, în contextul analizei mediului social al copilului ;
măsurarea gradului de implicare a factorilor responsabili pentru analiza, monitorizarea și intervenția în aceste cazuri, nivel de acces la informație și servicii, etc.
În mediul rural copiii sunt folosiți în activitățile casnice și economice. Există un control mai extins al familiei asupra a ceea ce face și mănâncă copilul, pe de altă parte și implicarea adulților la viața economică este mai puțin renumerat în bani, acest lucru ducând la reducerea posibilităților de a obține extrasezonier hrană sănătoasă. În mediul urban accesul la alimente este limitat doar de posibilitățile materiale ale părinților și de controlul exercitat de aceștia (hrana nesănătoasă fiind ușor de procurat și relativ mai ieftină ca și cea naturală).
Lumea se confrunta cu o veritabilă pandemie a obezității cauzată nu numai de obiceiurile alimentare nesănătoase, dar și de evoluția umană și schimbările de mediu.
Numărul supraponderalilor a ajuns astăzi la circa 1,5 miliarde de persoane, reușind să-l depășască de departe pe cel al subnutriților, aflat la nivelul de 600 de milioane, se arată în concluziile Conferinței Internaționale asupra obezității, care se desfășoară la Sydney.
Situația este alarmantă și în România. Aproximativ 30% din populație suferă de obezitate, în timp ce 20% este supraponderală. Îngrijitor este și numărul copiilor supraponderali, cu 18% mai mare decât în ultimii zece ani.
Starea de sănătate a populației din România
Conform Centrului de Calcul și Statistică Sanitară și Documentare Medicală din România, procentul de copii supraponderali este valabil și pentru copiii din țara noastră. Un studiu recent efectuat în vestul României pe 5.220 copii, cu vârsta între trei luni și 16 ani, arată că 14,7 la sută dintre ei sunt foarte grași. Și mulți dintre ei riscă să fie la fel și la maturitate. "Unul din trei copii obezi va deveni adult obez, prognosticul fiind mai prost cu cât obezitatea apare mai precoce. Obezitatea a devenit o problemă de sănătate în țările dezvoltate dar și în cele în curs de dezvoltare, ea fiind cea mai frecventă boală de nutriție" a declarat în urmă cu mai multa vreme conf.dr.Niculae Iordache, președintele Societății Române de Chirulgie a Obezității.
53 de state europene au semnat pe 16 noiembrie 2006 Carta Europeană pentru Combaterea Obezității.
În momentul de față trăiesc în lume mai mult de 500 milioane de obezi. În Statele Unite ale Americii 32,5 la suta din adulți sunt supraponderali iar alți 22,5 la suta, obezi. Pe lânga adulți, copiii sunt afectați și ei în proporție de 25 la suta, ceea ce arată o dublare a numărului de tineri supraponderali sau obezi față de acum 30 de ani. Extrem de îngrijorator este faptul ca 22 milioane de copii obezi au vârsta sub cinci ani.
În țările europene prevalența (numărul total de cazuri) obezității în rândul populației adulte se situează între 10 si 25 la suta, cu o creștere extraordinar de rapidă. La femei proporția este și mai mare, peste 40 la suta dintre cele din Europa de Est fiind obeze. În Romania nu există date epidemiologice privind prevalența acestei boli, dar se estimează ca 50 la suta din populație este supraponderală și 25 la suta, obeza.
Etimilogia și patologia obezității
Obezitatea este o boală nutrițională metabolică larg răspândită în epoca modernă în special în tările dezvoltate economic. Se caracterizează prin exces ponderal ce depășește cu 20% greutatea ideală și este produsă printr-un aport alimentar crescut la indivizi cu o predispoziție constituțională.
Obezitatea generează numeroase complicații cardiovasculare, metabolice, locomotorii, respiratorii etc. tratamentul de baza este igieno-dietetic, completat de tratament kinetic.
A fi obez înseamnă a fi cu mult peste greutatea normală. Când se atinge pragul obezității, sănătatea este serios afectată. În cazul în care este tratată cu prea puțină atenție, greutatea excesivă a copiilor trebuie să fie un prim semnal de alarmă pentru părinții acestora. Prezența obezității în copilărie ne prezice dacă un copil va fi obez în viața adultă.
Obezitatea este cauzată de doi factori simpli:
– o dietă nesănătoasă (prea bogată în zăhăruri și grăsimi)
– lipsa exercițiului fizic
Cele mai frecvente cauze ale obezității, dar nu singurele, sunt funcționarea anormală a glandei endocrine și factorii genetici. Copiii supraponderali sau obezi au mai multe șanse să ramână obezi ca adolescenți decât copiii mai slabi. Cu cât un copil se menține obez o dată cu înaintarea în vârstă, șansele de a deveni un adult obez sunt foarte mari.
Patologia obezității
Creșterea cantitativă a țesutului adipos este produsa prin bilanț energetic pozitiv, energia ingerată ca aport alimentar este mai mare ca cea cheltuită. Acest bilanț este sub controlul mai multor factori: echilibrul dintre energia stocată cheltuită și disponibilă; mecanisme de feed-back cum sunt: glicemia (concentrația glucozei în sânge), nivelul sanghin al acizilor grași liberi, nivelul aminoacizilor sanghini și starea metabolică periferică.
Structurile de control
– SNC si SNV
– Sistemul endocrin
– Aparatul digestiv
Hipotalamusul are rol esențial deoarece primește informații senzoriale (olfactive, optice, gustative, tactile) referitoare la alimente din partea sistemului nervos somatic (SNS) și organelor de simt.
Scoarta cerebrală are rol important atât în debutul cât și în terminarea ingestiei alimentare, ambele fiind acte voluntare.
Comportamentul alimentar al obezilor este deviat. Ei sunt mai receptivi la stimulii senzoriali, adică la vederea alimentelor, arome sau gust și mai puțin la stimulii fiziologici ai satietății.
În mod normal tesutului adipos îi revine un rol în adaptarea pe termen lung al apetitului cu atingerea anumitor parametrii, exercită un efect inhibitor asupra apetitului. În obezitate acest mecanism este dereglat și tardiv.
Modificările hormonale care apar sunt:
– hipercorticism;
– hipogonadism;
– hipotiroidism;
– hiperinsulinism – cel mai important. Apare datorită creșterii insulinorezistentei periferice ceea ce acentuează apetitul determinând creșterea ponderală.
În caz de hiperinsulinismni și starea metabolică periferică.
Structurile de control
– SNC si SNV
– Sistemul endocrin
– Aparatul digestiv
Hipotalamusul are rol esențial deoarece primește informații senzoriale (olfactive, optice, gustative, tactile) referitoare la alimente din partea sistemului nervos somatic (SNS) și organelor de simt.
Scoarta cerebrală are rol important atât în debutul cât și în terminarea ingestiei alimentare, ambele fiind acte voluntare.
Comportamentul alimentar al obezilor este deviat. Ei sunt mai receptivi la stimulii senzoriali, adică la vederea alimentelor, arome sau gust și mai puțin la stimulii fiziologici ai satietății.
În mod normal tesutului adipos îi revine un rol în adaptarea pe termen lung al apetitului cu atingerea anumitor parametrii, exercită un efect inhibitor asupra apetitului. În obezitate acest mecanism este dereglat și tardiv.
Modificările hormonale care apar sunt:
– hipercorticism;
– hipogonadism;
– hipotiroidism;
– hiperinsulinism – cel mai important. Apare datorită creșterii insulinorezistentei periferice ceea ce acentuează apetitul determinând creșterea ponderală.
În caz de hiperinsulinism va fi facilitată scoaterea glucidelor și transformarea lor în lipide.
Obezitatea, un fenomen alarmant, dar puțin cunoscut
Deși înca din 1997 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște obezitatea ca o boală în toate drepturile ei, la noi în țară încă nu a fost făcut acest pas. Ea continuă să fie considerată consecința unui viciu, deși mulți medici specialiști o cataloghează drept o afecțiune, care ar trebui să fie inclusă în rîndul bolilor cronice. Nu există o monitorizare distinctă, coordonată, a persoanelor care sufera de obezitate, astfel în momentul de față nu se cunoaște dimensiunea fenomenului.
Specialiști sunt de părere că obezitatea va depășii în curând fumatul ca principal factor de risc pentru sănătate.
De mai mulți ani, Statele Unite ocupă primul loc în lume în ceea ce privește procentul persoanelor supraponderale. Pe locul doi, surprinzător, nu e nici Germania, nici Marea Britanie ci Australia, țara ai cărei locuitori sunt de regulă considerați buni sportivi, relateaza BBC online. În această tară se pare că obezitatea copiilor a ajuns să atingă proporții de epidemie, iar reputația Australiei de a fi o țară de sportivi pare a fi în pericol, din cauza acestei probleme care în ultimii ani s-a extins din ce în ce mai mult.
Doctorul Michael Booth, directorul Centrului pentru Studierea Obezității din New South Wales afirmă că atunci "când ajung la maturitate, copiii noștri sunt mai grași decât oricând. Vor deveni, adulți supraponderali, iar acest lucru are implicații deosebit de îngrijoratoare din cauza posibilității apariției unor boli cronice: vom asista la o creștere accentuată a cazurilor de diabet de tip doi în rândul celor mai tineri. Speranța medie de viață se va reduce, va crește numărul persoanelor cu boli cronice, iar astfel din ce în ce mai mulți oameni vor apela la serviciile publice de sănătate".
În Australia sunt acum mai bine de un milion și jumatate de copii supraponderali. Această statistică sumbră pare însa că se va înrăutăți, iar problemele de sănătate ale tinerilor supraponderali pot deveni și mai grave. În ultimii ani, cercetătorii din domeniul medical au afirmat că boli precum cancerul la colon și la san sunt puternic influențate de obezitate.
Doctorul Andrew Penman, de la Centrul de Studiere a Cancerului din New South Wales crede că obezitatea va depăși în curând fumatul ca principal factor de risc pentru sănătate. "Veți vedea că o mai mare proporție a cancerelor care ar fi putut fi prevenite se vor datora obezității, cu atât mai mult cu cât numărul fumătorilor e în scădere. Fumatul e în declin în Australia, ca și în Marea Britanie și în majoritatea țărilor occidentale. De aceea cred că obezitatea va deveni principalul factor de risc cancerigen", spune Andrew Penman.
Numărul persoanelor supraponderale a ajuns, la nivel mondial, la un miliard, iar 300 de milioane dintre acestea suferă de obezitate relevă Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În acest timp, 800 de milioane de persoane sunt malnutrite. În Statele Unite, 60 de milioane de oameni (30% din populația adultă) suferă de obezitate, iar, potrivit American Medical Association, numarul tinerilor intre 6 si 19 ani care au astfel de probleme a crescut de trei ori in intervalul 1980-2002. În ceea ce privește statele europene, pe primul loc se situează Marea Britanie, unde obezitatea este semnalată în cazul a 23% dintre cetățeni, o proporție aproape dublă față de cea inregistrată în Germania. Specialiștii sunt alarmați de faptul că, și în tările europene care nu se confruntă vizibil cu acest flagel, procentul celor care sufera de obezitate a crescut simțitor în ultimii 10 ani. Spre exemplu, în 1996, în Franța erau 3,6 milioane de persoane obeze, iar astăzi, numarul lor a ajuns la 5,9 milioane. Per total, concluzionează experții, 45% din populația Uniunii Europene are o greutate peste media normală, iar surplusul de kilograme începe să se facă simțit tot mai des și în rândul copiilor.
Potrivit Comitetului International pentru Obezitate, la nivelul blocului comunitar, 3 milioane de adolescenți suferă de obezitate, iar acestora li se adaugă anual alți 500.000. La rândul lor, autoritățile medicale din Portugalia sunt îngrijorate de numărul în creștere al tinerilor care cântaresc mult peste limita normală și atrag atenția că, dacă nu se vor lua măsuri concrete, 50% din adolescenți vor fi obezi în 2050. În China, Japonia și în anumite țări africane, proporția celor care suferă de obezitate este situata sub 5%, dar ajunge la 75% în zonele urbane din Samoa (insula din Oceanul Pacific). Potrivit OMS, nici țările în curs de dezvoltare nu sunt imune în fața acestei probleme. Numărul copiilor obezi din Thailanda a crescut cu 3% în doar doi ani.
Medicii avertizează că atât timp cât oamenii vor consuma foarte multe mâncăruri grase, sărate sau dulci și vor avea o viață sedentară, acest flagel nu va putea fi combătut. Problemele de greutate reprezintă un factor favorizant în evoluția multor boli cronice, printre care diabetul de tip 2, arterioscleroza, diverse forme de cancer și predispun la hipertensiune arterială și accidente vasculare. De altfel, 90% dintre cei care suferă de diabet de tip 2 sunt supraponderali sau obezi.Standardul internațional pentru determinarea obezității este indicele de masa corporala (raportul dintre greutate și înălțime, aceasta din urmă ridicată la pătrat). O persoană este considerată supraponderală dacă indicele depășește valoarea 25 și obeză dacă valoarea este mai mare de 30. 50% dintre români stau rău cu greutatea.
O treime din populație suferă de obezitate
Într-o Românie în care 30% din locuitori suferă de obezitate, estimare a Centrului de Statistică Sanitară, sportul a devenit un lux pe care puțini și-l pot permite, iar autoritățile nu par să fi identificat soluții de ieșire din această criză care nu necesită nici fonduri imense, nici tehnologii spațiale, ci poate doar un gram de voință, dar mai ales curajul de a te pune de-a curmezisul dorințelor gospodărești.
Aproximativ 30% din populația adultă a României suferă de obezitate, în timp ce 20% este supraponderală, susțin estimările specialiștilor în nutriție. În anul 2006, numărul celor cu kilograme în plus a crescut cu aproape 56.000, cu 6.000 mai mult decât în 2004, potrivit datelor Centrului de Calcul și Statistică Sanitară din cadrul Ministerului Sănătății Publice. Alimentația proastă, stresul și sedentarismul sunt principalele cauze ale creșterii numărului de obezi în România.
Incidența obezității la tineri e o realitate subliniată și de medicul Anca Gherghisan de la Institutul Parhon. ''In ultima vreme ne confruntăm cu multe cazuri de obezitate la tineri. Sedentarismul și stresul sunt două cauză majore. Evident că putem vorbi și de predispoziția genetic însă lipsa mișcării și alimentația tip fast-food sunt doi factori cheie''.
Adrian Dragos Nan, specialist în pedagogie sportiva și director al Fundației Sportive ''Salphasion'', consideră exemplul Germaniei unul demn de urmat. ''În Germania, terenurile sportive sunt administrate de primarie în colaborare cu diverse organizații non-profit. Pe timp de zi oricine poate veni să facă sport, sunt încurajați în special tinerii și adolescenții, iar seara contra unui tarif decent sunt primiți angajați de la firme cu care organizațiile au contracte''.
Obezitatea copiilor și adolescenților (obezitatea în rândul copiilor-problemă mondială)
Mesele consistente servite la restaurantele de tip fast-food reprezintă varianta cea mai ușoară pe care o aleg din ce în ce mai mulți părinți pentru a potoli foamea micuților. Și dacă cei mai responsabili nu se lasă păcăliți de aspectul frumos al ambalajelor, conștientizând riscurile enorme pe care aceste produse le au asupra sănătății, companiile de fast-food "atacă" veriga cea mai slabă a acestui lanț, copiii, prin campanii de promovare derulate în școli.
Astfel de activități au avut loc în unitățile de învățământ din Cluj, unde elevii au asistat la un program de prezentare a unor produse de tip fast-food. Cazul nu este singular, multe dintre acțiunile destinate tinerilor, gen cupa liceelor la fotbal, campionate de skate-board sau de basket fiind organizate de mari companii care produc sortimente alimentare nesănătoase.
În urma studiilor efectuate, se pare că obezitatea în copilarie sau în adolescență mărește riscul îmbolnăvirilor la vârsta adultă, indiferent dacă adultul este obez sau nu. Riscul cel mai mare pe termen lung pentru obezitatea din copilărie este continuarea sa și la vârsta adultă, asociată cu numeroase riscuri asupra sănătății și calității vieții. De aceea este foarte importanta identificarea din timp a obezității și înlaturarea ei cât mai repede cu putință.
Dintre problemele de sănătate care pot aparea la copiii obezi se amintesc doar câteva: diabet, pancreatită, cardiopatie, probleme ale ficatului, probleme ortopedice, probleme respiratorii (obturarea căilor respiratorii superioare, restrângerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee în timpul somnului), reflux esofagian, calculi biliari, disfuncții în alimentație, bulimia. Atunci când excesul de greutate se acumulează în jurul taliei la copiii și la adolescenții obezi, crește riscul de apariție a problemelor cardiovasculare și a hipertensiunii, toleranța anormală a glucozei (crescând riscul apariției diabetului) și creșterea colesterolului.
Apariția obezității se datorează faptului că nivelul de activitate fizică este în continuă scădere. Foarte mulți copii preferă să petreacă ore întregi în fața televizorului sau în fața calculatorului, în defavoarea practicării unui sport. Soluțiile propuse de specialiști se referă în principal la reducerea semnificativă a numărului de calorii consumate de copii, precum și la determinarea copiilor să ducă o viață mai activă din punct de vedere fizic. Pentru a determina existența obezității la un copil, se folosesc așa-numitele grafice de creștere, care iau în calcul indicatori precum greutatea, calculate în funcție de vârstă, și greutatea în funcție de înălțime. Este recomandat ca aceste calcule să fie realizate de către medicul pediatru, pentru că pot exista multe variații de greutate, mai ales la copiii cu vârsta de până la doi ani, dar și mai târziu. După ce medicul a pus diagnosticul de obezitate, următorul pas care trebuie făcut în tratarea copiilor supraponderali este aducerea copilului la o greutate sănătoasă. Acest obiectiv este atins prin stoparea procesului de îngrășare, astfel încât, pe măsură ce copilul crește în înălțime, distribuția kilogramelor să se modifice. Pentru a ajuta copiii, nu trebuie să li se impună o alimentație riguroasă. Trebuie combinat într-un mod practic o alimentație sănătoasă și practicarea unui sport. Rezultatele nu se vor lăsa așteptate. Un aspect care nu trebuie neglijat este petrecerea timpului liber în fața calculatorului și a televizorului. Aceste activități trebuie să fie strict supravegheate de către părinti.
Riscurile și complicațiile obezității
Obezii, cei mai expusi riscului unor boli grave
Această boală este cu atât mai periculoasă cu cât ea determină apariția altor afecțiuni foarte grave. "Este un factor major, determinant al multor boli denumite netransmisibile. Induce diabetul de tip II, neinsulinodependent, coronaropatii și accidente vasculare cerebrale. Crește riscul apariției mai multor tipuri de cancer, colecistopatii, afecțiuni osteoarticulare și respiratorii", afirmă conf.dr.Niculae Iordache. În funcție de locul unde se acumulează depozitul de grăsime, exista doua tipuri de obezitate. Astfel, este obezitate gluteofemurală, cu depozitarea de grasime la nivelul coapselor, specifică mai ales femeilor, care implică riscul de a face varice și artroze. Cel de-al doilea tip este obezitatea maligna, în care grăsimea se acumulează mai ales în jurul taliei. Aceasta este cea mai periculoasă, persoana în cauză având un risc mare de mortalitate, fiind predispuse la diabet, boli cardiace, cancer, afecțiuni ale vezicii biliare, tulburări de somn, depresie și osteoartrită.
Surplusul de greutate afectează sistemul circulator al adolescenților
Deja la o vârstă de 13 ani la adolescenții cu surplus de greutate se observă o scădere a elasticității vaselor sanguine, cu cât cantitatea de grăsimi în organism este mai mare cu atât elascitatea vaselor scade.
Un nou studiu publicat in revista Circulation, a arătat legătura dintre nivelul crescut de grăsimi în organism și întărirea vaselor de sânge la copii. Aceasta legătura este chiar mult mai strânsă, decăt între alți factori ce provoacă boli ale sistemului sanguin, precum:
5.1.1. Obezitatea și tulburările metabolismului glucidic
Obezitatea predispune la diabet și din acest punct de vedere argumentul statistic este deosebit de convingator: 80-85% dintre diabeticii cu debutul bolii la vârste mature sau înaintate sunt sau au fost obezi. La rândul lui, diabetul este semnificativ mai frecvent în randul obezilor, procentele date de diferiți autori variind între 10-29%. În condițiile unei alimentații cantitative echilibrate, 50% din calorii sunt aduse de glucide. În cazul abuzului alimentar generator de obezitate, aceasta cota crește și mai mult. Este recunoscuta de toata lumea preferinta obezilor pentru paine, paste fainoase si dulciuri. In mod normal glucoza resorbita din tubul digestiv în prezența insulinei ia preferențial calea sintezei de acizi grași și grăsimi, din moment ce doar 3% se depune ca glicogen iar 35% este destinata lipogenezei active mai ales la nivelul țesutului gras.
5.1.2. Complicații cardiovasculare
A.Hipertensiunea arterială
Toate statisticile sunt de acord cu faptul că hipertensiunea este mai frecventă în rândul obezilor decât a persoanelor cu greutatea corporală normală. Cifrele statistice variază între 50% și 90% hipertensivi în rândul obezilor. Supraponderea creează o mare disproporție între capacitatea funcțională limitată a cordului și suprasolicitarea circulatorie. Volumul de sânge, care nu crește proporțional cu surplusul de grăsime, nu ajunge să irige în mod optimal organismul, astfel încât se ajunge la o hipertensiune arterială cu caracter compensator, ca o reacție de adaptare. În acest mod se poate explica scăderea tensiunii arteriale crescute prin cura de slăbire, la obezi.
B.Insuficiența cardiacă congestivă
Din punct de vedere medical nu există nici un dubiu asupra efectelor nefavorabile pe care greutatea excesivă le are asupra circulației generale. Inima obezului lucrează cu dificultate fiindcă se creează o disproporție între posibilitațile de adaptare a muschiului cardiac și masa ponderală considerabilă care necesită a fi irigată. Obezitatea crește riscul bolii de miocard cu 50% și al hipertensiunii cu 70%, iar când cei doi factori sunt prezenți concomitent, riscul bolii de miocard ajunge să fie cu mult mai crescut. Pe un lot de 1000 de persoane supuse unui examen clinic periodic s-au găsit modificări ale electrocardiogramei la 15% dintre cei care aveau greutatea peste 25%, față de numai 8,5% din rândul persoanelor cu greutate corporală normală și 2% dintre cei subponderali, semnalând în același timp cordul mărit la cel putin 2/3 dintre pacienții obezi, cu sau fără hipertensiune.
5.1.3. Ateroscleroza
Numeroase argumente statistice probează rolul obezității în apariția mai frecventă și mai precoce a ateromatozei în rândul persoanelor obeze, pare să favorizeze apariția aterosclerozei cu 10 ani mai devreme. Ateroscleroza coexistă adesea cu creștera tensiunii arteriale, care este frecventa la obezi. De asemenea, obezitatea este însoțită de tulburări metabolice, mai ales în ceea ce privește lipidele, tulburări care sunt implicate în apariția precoce a aterosclerozei.
5.1.4. Varicele membrelor inferioare
Diverse statistici arată că circa 2/3 dintre suferinzii de varice ale membrelor inferioare sunt supraponderali. Conform unor cercetători, nu s-a găsit nici o asociere evidenta între obezitate și prezența varicelor necomplicate, dar s-a demonstrat că există o strânsă legatură între obezitate și complicațiile cutanate ale varicelor (eczema, ulcer varicos, necroza grăsimii subcutanate).
5.1.5. Complicații respiratorii
Simptomul cel mai frecvent care îl aduce pe obez la consultație este dispneea (dificultatea de a respira) de efort. Pe un lot de 837 de obezi avuți în vedere în cadrul unui studiu, dispneea de efforts a găsit în 30% din cazuri ca prima acuză subiectivă. Dispneea este cauzată de disproporția dintre efortul respirator și capacitatea aparatului respirator. În obezitate, deplasarea în față a centrului de greutate al corpului determină o cifoză pronunțată, presiunea intraabdominală crescută și masa mare de grăsime abdominală care ridică diafragma și împinge sternul înainte reduc amplitudinea mișcărilor diafragmatice; în ciuda capacității respiratorii reduse, cerințele ventilatorii sunt mai mari, datorită necesității crescute de oxigen în urma acumulării de țesut adipos și a efortului deplasării unei mase corporale excesive. La pacienții cu dispneee pronunțată, reducerea chiar moderată a greutății se însoțește de o ameliorare a dispneei. Supraîncărcarea ponderală are efect nociv asupra persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Pneumonia, congestiile pulmonare și bronșitele sun mult mai grave la obezi. Sunt, de asemenea, binecunoscute în chirurgie riscurile anesteziei și ale complicațiilor cardiopulmonare postoperatorii, la obezi.
5.1.6. Complicații ale aparatului locomotor
Reumatismul cronic degenerativ, importanța cauză de morbiditate și invaliditate este mult mai frecvent în rândul obezilor. Obezitatea este însoțită de o stare distrofică a celor mai multe țesuturi, din care reținem în mod deosebit: subțierea epidermului, pierderea elasticității dermului, favorizând apariția vergeturilor, hipotonia musculară, fragilizarea tendoanelor și a jonctiunilor mielo-tendinoase, acești ultimi factori putând accelera uzura cartilajelor articulare.
5.1.7. Complicații hepatice și biliare
Suferințele hepatice și biliare sunt frecvente în rândul obezilor. Nu este foarte surprinzător faptul că ciroza hepatică poate fi mai frecventă la persoanele obeze; este probabil că o dietă bogată în glucide și săracă în proteine și vitamina B1, curent întâlnită la obezi, să contribuie la lezarea ficatului, mai ales în obezitatea asociată cu etilism.
5.1.8. Complicațiile psihice
Tulburările psihice care precedă apariția obezității nu trebuie confundate cu cele care urmează sau insoțesc obezitatea. În cursul obezității constituite sunt obișnuite unele simptome nervoase cum ar fi: dureile frecvente de cap, amețelile, stări de slăbiciune generală, uneori ca expresie a dezvoltării aterosclerozei. Obezii acumuleaza o serie de traume psihice în viața lor de toate zilele, care le creeaza tulburări de ordin emoțional suplimentar: ridicolul, incapacitatea de a practica anumite sporturi sau activități, unele restricții vestimentare, dificultatea de a apărea în locuri prea vizibile etc. S-a remarcat scăderea stării de iritabilitate sau de depresie a unor obezi, concomitent cu scăderea în greutate. Sunt situații în care unele tulburări psihice apar cu ocazia restricțiilor calorice la obezii care aveau deja unele predispoziții latente la depresie, anxietate, fobii, obsesii. Tulburări psihomotorii și neurovegetative pot apărea în cursul administrării anorexigenelor (medicamente care prin diverse mecanisme înlatură senzația de foame) la obezi.
Cauzele obezității la copii
5.2.1. Stilul de viață
Alături de factorii ereditari, mediul și stilul de viață au o contribuție majoră la determinarea stării de sănătate. Pentru evitarea îmbolnăvirilor, este imperios necesară schimbarea stilului de viață – alimentație adecvată, mișcare, combaterea stresului, scoaterea tutunului, a excesului de alcool și cafea. Din pacate, schimbarea stilului de viață este un lucru ușor de spus și greu de făcut. Toate metodele s-au dovedit a fi foarte scumpe și greu de aplicat la scară populațională. Este o întreagă echipă care se ocupă de bolnavul obez: medici, dieteticieni, psihologi, profesori de fitness. Mulți se tratează după ureche și își fac rău. Nu există cură de slăbire corectă decât cea științifică. Rezultatele nu sunt spectaculoase. Acumulările de kilograme se fac în timp, iar slăbirea se efectuează cu răbdare, perseverență, motiv pentru care este nevoia de consiliere psihologică, pentru stimulare și menținerea voinței.
După echilibrarea stilului de viață, există și tratament medicamentos, care se administrează numai sub controlul specialistului (medicamentele au efecte adverse și dacă nu sunt bine utilizate pot crea necazuri mari). Sunt, de asemenea, și intervenții chirurginale, care însă nu pot fi aplicate în masă, ci numai după o analiză minuțioasă a stării de sănătate a obezului.
Stilul de viață este factorul determinant al tendințelor, care reprezintă o numărătoare inversă ce pune în pericol sustenabilitatea sistemelor de sanatate din UE. În UE-15 cetățenii consumau zilnic în medie cu 300 de calorii mai mult în anul 1999 decât în 1970.
UE are în vedere promovarea schimbului de bune practici și definirea de proiecte comune în ce privește încurajarea adoptării unei alimentații și stil de viață mai sănătoasă.
O largă consultare la nivel european cu privire la promovarea stilurilor de viață sănătoase a avut loc la începutul anului 2006. Majoritatea celor aproape 300 de contribuții primite au pledat în favoarea unei abordări multisectoriale, care să implice acțiuni în domeniul diverselor politici comunitare. O mare parte dintre contribuții au solicitat, de asemenea, acordarea unei atenții deosebite obezității infantile și unei mai bune informări a consumatorilor cu privire la aspectele nutriționale.
Comisia Europeană finanțează numeroase proiecte referitoare la obezitate și la modul de alimentație, prin intermediul Planului de Acțiune pentru Sănătate Publică și al programelor-cadru din domeniul cercetării. De exemplu, 'Rețeaua Europeană a Inimii' (European Heart Network) a primit o asistență financiară de 1,7 milioane de euro pentru proiectul 'Obezitatea infantilă și bolile cronice asociate', în timp ce proiectul HELENA (Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in Adolescence – Un stil de viață sanatos în Europa datorită alimentației pe perioada adolescenței) are în vedere studiul obiceiurilor alimentare și al prevalenței obezității în rândul tinerilor.
Dieta macrobiotică este un nou mod de viață bazat pe vechea practică de secole de a-ți asculta instinctele în privința alimentației. Acesta este un ghid contemporan de viață sănătoasă care oferă o nouă față unei vechi filosofii. Este bazată pe un regim cu cereale integrale, fasole, vegetale, unele tipuri de carne și pește.
Recomandări pentru dieta macrobiotică:
Se introduce cerealele integrale (zilnic, dacă este posibil)
Se va folosi proteine de origine vegetală în locul celor animale
Se vor folosi îndulcitori naturali (sirop de orez, malț de orz, sirop de artar)
Se vor reconsidera alimentele lactate
Se va avea răbdare cu propria persoană
5.2.2. Lipsa terenurilor de joacă
Locurile de joacă pentru copii sunt inexistente, iar cele care au supravietuit nu reprezinta decat o adunatura de bare metalice ruginite si lipsite de orice utilitate. Sportul facut in joaca e ultimul lucru la care se gandesc adultii intr-o tara in care 30% dintre locuitori sunt obezi.
Copii joacă fotbal pe computer: datorită faptului că la nivelul orasului spatiile de joaca pentru copii se numara pe degete, iar una dintre scuzele autoritatilor il reprezinta chiar lipsa terenurilor disponibile. Garajele ocupa zeci de hectare de teren din spatiul public, in conditiile in care singura alternativa pentru ca tinerii sa poata face miscare raman fie orele de sport din programa scolara, (doua ore saptamanal pe parcursul ciclului I-XII), fie inchirierea unui teren de sport. Aici insa, preturile sunt destul de mari. Un teren de fotbal, spre exemplu, nu se poate inchiria cu mai putin de 8-10 de lei/ora, iar numarul lor nu poate oricum sa satisfaca cererea foarte mare. O alta varianta ar fi utilizarea terenurilor de sport din cadrul scolilor, dar mai ales a celebrelor sali de sport construite de guvernul trecut, însa utilizarea terenurilor e permisa doar elevilor in timpul orelor de sport. Singura solutie ramane o miuta in mijlocul strazii, cu porti facute din caramizi asezate una peste alta, printre masini si tomberoane de gunoi.
Nici primariile si nici primaria capitalei nu par sa aibă o evidenta a numarului de locuri de joaca/spatiii amenajate pentru sport. Despre planuri nici nu poate fi vorba. În principiu, se vor construi parcari supraterane pentru a rezolva problema. Alternativa pentru tinerii ce vor sa faca sport ramane deseori spaga. Contra catorva sute de mii de lei, orice portar de scoala sau liceu pare dispus sa deschida lacatul salii de sport.
5.2.3. Stresul
Studiile epidemiologice au găsit o creștere a riscului de apariție a bolii coronariene, în special al anginei pectorale, în cazul persoanelor caracterizate prin ambiție, agresivitate, spirit de competiție, un puternic sentiment al urgentării lucrărilor și a folosirii timpului, spre deosebire de persoanele mai pasive și mai puțin reactive la mediul stresant.
Stresul profesional și psihosocial este implicat în special în producerea accidentelor coronariene acute (infarct miocardic) și a celor cerebrovasculare (accident vascular cerebral)
Pacienții diagnosticați cu angină pectorală trebuie sfătuiți să-și continue activitatea profesională dacă aceasta nu produce sau nu agravează angina, mai ales dacă se desfașoară fără efort fizic important și într-un mediu netensionat. Evitarea stresului emoțional și a altor factori psihogeni reprezintă recomandări curente.
"În județele mai sărace, aceasta situație se explică printr-o alimentație ieftină, bazată pe pâine, cartofi și grăsimi. În mediul urban, de vina este stresul, care accentuează pofta de mâncare, și sedentarismul", explică Tiberiu Mogoș, medic primar nutriție și boli metabolice la Institutul "N. Păulescu". În plus, din ce în ce mai multe persoane mănâncă de 1-2 ori pe zi. Înfometarea din timpul zilei crește capacitatea organismului de a stoca grăsimile, ceea ce duce la o creștere rapidă în greutate. Locurile de joacă din fast-fooduri poarta responsabilitatea principală pentru apariția obezității la copii, numărul celor afectați fiind mai mare cu 18a în ultimii zece ani.
5.2.4. Alimentația necorespunzătoare (Obiceiuri alimentare nesănătoase)
"Obișnuința de a serba ziua copiilor la fast-fooduri, dar și premiile în alimente și dulciuri au favorizat obezitatea la copii", afirmă Eduard Adamescu, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Spitalul "Nicolae Malaxa".
Copiii sunt cu atât mai mult predispuși îngrășării excesive cu cât nu știu, și refuză adesea să mănânce sănătos. Părinții sunt cei care trebuie să se îngrijească de dieta lor, și să îi obișnuiască să consume fructe, legume și proteine, toate acele alimente care le-ar scuti de lupta cu kilogramele.
Modul din ce în ce mai simplu și mai rapid în care se prepară mâncarea în zilele noastre face ca obezitatea să fie prezentă încă de la vârste fragede. Magazinele de tip fast-food domină dietele noastre și ale copiilor noștri. Tocmai de aceea se impun mici schimbări în obiceiurile alimentare ale micuților, pentru a le asigura o dietă sănăoasă și bogată în nutrienți și pentru a preveni surplusul de kilograme.
Cele mai bune opțiuni alimentare pentru copii sunt fructele și legumele, în schimbul gustărilor bogate în zahăr: morcovi și banane, salată de țelină, mere și chiar salate care conțin cât mai multe legume. Dacă vor fi învățate încă de mic să aleaga alimentele corecte și sănătoase, copilul va ști să își mențină o dietă echilibratș si în perioada adultă.
Un comportament alimentar negativ are drept consecințe obezitatea. Gustările sărace în nutrienți, dar bogate în grăsimi, cum ar fi preparatele fast-food, deserturile grele și băuturile carbogazoase cu multe zahăruri, își aduc aportul la creșterea în greutate a copiilor. Dacă sunt consumate în cantități mari, riscul ca copilul să devină obez este evident.
O componentă esențială a stilului de viață este reprezentată de alimentație, iar tipul de alimentație este un factor de risc important pentru cardiopatia ischemică și pentru ateroscleroză.
S-a constatat că alimentația de tip occidental, cu aport de grăsimi peste 35-40% din totalul caloric, bogată în glucide (zahăruri), reprezintă un risc crescut de apariție a cardiopatiei ischemice. În țările cu alimentație de tip "mediteranean", bogată în vegetale, fructe și saracă în grăsimi, riscul de apariție a aterosclerozei și cardiopatiei ischemice este mult mai redus.
Tipul de alimentație poate influența și alți factori de risc: obezitatea și toleranța la glucoză. Alimentația trebuie adaptată nevoilor energetice iar aportul de grăsimi -în special cele vegetale- nu trebuie sa depășească 25% din nevoile calorice totale.
O alimentație dezechilibrată, bogată în grăsimi și dulciuri, chiar la cei cu greutate corporală normală, poate crește nivelul colesterolului total. Relația dietei cu ateroscleroza este însă mai complexă, pentru că anumiți acizi grași pot avea efecte de stimulare sau inhibiție a procesului trombotic (formarea cheagului de sânge). La fel, fibrele vegetale și substanțele carbohidrate complexe (de exemplu celuloza), de origine vegetală, par să aibă o acțiune protectoare împotriva aterosclerozei.Marii consumatori de cafea (mai mult de 5 cești /zi) se pare că au un risc crescut de ateroscleroză.
Procentul mare de obezi în țările europene și continentul nord-american se datorează următoarelor greșeli în alimentația modernă:
– abuzul cantitativ de alimente; lipsa cumpătării;
– folosirea exclusivă (sau abuzivă) a pâinii albe;
– abuzul de carne și grăsimi;
– micșorarea fazei de digestie bucală a alimentelor (reducerea masticației, folosirea alimentelor moi, tocate);
– abuzul de zahăr;
– abuzul de mâncaruri aditivate ( unele E-uri au efect anabolizant );
– lipsa sau reducerea fibrelor din alimentație.
Măsuri eficiente pentru evitarea obezității:
– reducerea cantativă a alimentelor (ex.-reducerea cu 50% raportata la propriile obiceiuri alimentare);
– masticație prelungită;
– excluderea zahărului, pâinii albe, alimentelor cu E-uri,a grăsimilor saturate;
– ultima masă să fie la ora 18:00;
– 1-2 zile de post pe saptamâna (post negru sau ceaiuri de fructe, sau cereale integrale și fructe);
În opinia multor nutriționiști aceasta greșeală practicată în alimentația modernă a influențat mult starea de sănătate a populației.
Câteva exemple care ilustrează diferența dintre compoziția unui aliment integral și unul rafinat sau parțial.
Conținutul de vitamine în faină de grâu de diferite extracții în % față de conținutul în grâu (reprodus dupa Rodica Segal și colaboratorii, Valoarea nutritivă a produselor alimentare, Editura Ceres, București, 1983)
Sarea extrafină este de 30 ori mai săracă în magnesiu decât sarea gemă (integrală).
Procedeul de prelucrare a laptelui lichid integral în lapte praf face ca enzimele să se distrugă total iar vitaminele să fie parțial inactivate (Segal).
De multe ori nu realizăm complexul de factori care duce la tulburarea alimentară. Câteva reguli menite să ajute în schimbarea comportamentului alimentar și non alimentar vicios:
Se vor stabili obiective realiste pentru alimente, exercițiul fizic, dieta (necesar de calorii, pierdere în greutate)
De analizat atât greutatea actuală față de greutatea ideală, cât și obiceiurile alimentare
Alimentația trebuie conștientizată și urmarită pe parcursul unei zile, notând momentul alimentării percum și tipul de alimente.
Este bine ca mesele să fie organizate într-un program, dacă se poate cu mese principale mai mici și gustări, micul dejun fiind obligatoriu ( chiar dacă ne trezim cu 15 minute mai devreme)
Se va mânca într-un singur loc, așezat la masă. După ce se termină porția, este recomandat ridicarea de lângă masă!
Masticația alimentelor se va face încet: se vor face pauze
Se va evita mesele copioase, cu mai multe feluri de mâncare, servite în platouri sau bufet suedez
Se va refuza invitația la masă, la restaurant sau fast food dacă nu ne este foame, doar poftă.
Nu se vor combina timpul de masă cu alte activități, pentru a evita automatismul alimentar
Să nu se țină alune, covrigei și prăjituri pe masă, la televizor, aceștea să fie înlocuite cu fructe proaspete
Să nu se discute în timpul mesei servite
Se va renunța la abaterile ”firești” în timpul calătoriilor, la un eveniment special sau cu catering, sau la recepții și deschideri oficiale – în locul acestora se vor mânca un fruct
Se va începe exercițiul fizic moderat, fără impulsuri inadecvate
Se va face un calcul sumar al necesarului zilnic de calorii, în funcție de vârstă, sex, grad de activitate fizică și greutate actuală, raportatî la greutatea ideală.
5.2.5. Lipsa mișcării a activității fizice și sedanterismul
Lipsa exercițiilor fizice regulate se numără printre factorii care contribuie la obezitatea infantilă. Copiii care îsi petrec foarte mult timp în fața televizorului sau a calculatorului au un risc mai mare de a fi supraponderali și chiar obezi decât cei care se joacă foarte mult afară, în aer liber, sau care se dedică unui anumit sport.
Sedentarismul este o problemă cu atât mai mare atunci când este "combinat" cu mâncarea de tip fast-food – spre exemplu, micuțul se uită la televizor sau se joacă pe calculator în timp ce mâmâncă un hamburger cu cartofi prăjiți.
Pentru a preveni obezitatea, copilului i se va oferii alternative sănătoase la activitățile sale preferate, dar sedentare – se vor înlocuii jocurile video cu o plimbare în parcul din apropiere, cu jocuri interactive sau de echipă.
De asemenea, este util înscrierea copilul la un sport care îl va ajuta să se dezvolte armonios, cum ar fi înotul, atletismul sau chiar fotbalul. Pentru fete, badmintonul este o alegere ideală, la fel ca și baletul sau gimnastica.
Nu este nevoie ca copilul să facă sport de performanță, este de ajuns să aibă o activitate fizică de acest gen, care să îl țină ocupat cel puțin o ora sau doua pe zi.
Studiile epidemiologice au arătat că modul de viață sedentară se asociază cu un risc crescut de cardiopatie ischemică și invers, practicarea unui exercițiu fizic are un efect benefic în sensul reducerii riscului. Exercițiile fizice, ca parte a programului de recuperare după un infarct miocardic, reduc cu 20-25% mortalitatea de cauză cardiovasculară.
Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți corporale cât mai aproape de valorile ideale, iar la persoanele cu obezitate poate contribui la controlul greutății.
Exercițiul fizic are un rol important în menținerea unei tensiuni arteriale normale și în reducerea valorilor tensionale la persoanele cu hipertensiune ușoară su moderată. Profilul lipidic este de asemenea modificat de exercițiile fizice regulate. Rezultă astfel că un nivel constant de activitate fizică influențează în mod pozitiv cel puțin doi din factorii majori de risc (dislipidemia și hipertensiunea arterială) ai aterosclerozei și ai bolilor cardiovasculare. Ca urmare, practicarea unor exerciții fizice moderate constituie o metodă benefică de prevenire a cardiopatiei ischemice. Viața sedentară, în afara implicațiilor psihoemoționale, agravează factorii de risc, respectiv:
– greutatea corporală
– valorile tensionale
– nivelul colesterolului total
– toleranța la glucoză
Prin intermediul acestor factori de risc, viața sedentară contribuie la apariția aterosclerozei și a bolilor cardiovasculare. Exercițiile fizice regulate produc modificări pozitive semnificative sub aspect psihologic, metabolic și al capacității de efort. Exercițiile trebuie să ocupe minim 30 minute/zi (ideal 1 oră), preferabil prin plimbări cu pas mai rapid, gimnastică organizată sau ciclism.
Studiile OMS arată că 1 din 3 europeni nu practică deloc o activitate sportivă în timpul liber, iar orice cetățean european petrece în medie mai mult de 5 ore pe zi așezat. 2 din 3 adulți nu practică suficient sport pentru a obține beneficiile necesare pentru sănătate în urma acestei activități. Costul economic al lipsei de activitate fizică (derivat din costurile de ingrijire a sănătății și de pierdere a productivității) este estimat la 1,2 miliarde euro.
Din dorința de a fi bine îngrijiți, părinții își hrănesc copiii mai mult decât ar trebui și nu consideră o problemă că aceștia sunt grași, cu toate că a fi gras nu este echivalent cu a fi sănătos.
Părinții supraponderali transmit genetic această problemă copiilor. În acest caz destul de dificil să prevenim obezitatea la copil. Ar fi destul de ciudat că părintele să mănânce în fața celui mic și el să nu aibă voie.
Sunt întâlnite cazuri când la vârsta de 12 ani unii copii ajung la greutatea de 60 de kg. Este necesară o schimbare radicală a stilului de viață, o alimentație supravegheată și mult sport. Porțiile de mâncare să fie reduse, să se mănânce cât un copil normal și să nu mai existe vechia conceptie de a "mânca tot din farfurie".
Această problemă a obezității este generată și de televizor si calculator. Cu toții stăm foarte mult în fața calculatorului și bem suc, mâncăm cartofi prăjiți, mai exact mâncare nesănătoasă și uităm când să mai spunem stop.
Printre problemele de sănătate asociate obezității întâlnim: hipertensiunea, colesterolul, diabeteul, ovarele polichistice, probleme ale ficatului și cardiovasculare, varice, hernie, apnee de somn.
Consumul de fast-food duce la obezitate: deși un hamburger, servit la unul dintre cele mai mari restaurante de tip fast-food din lume costă mai mult decât un kilogram de mere, puțini părinți sunt dispuși să aleagă varianta sănătoasă. Medicii avertizează însă că obezitatea și dezvoltarea unor afecțiuni cardiace sunt cele mai grave riscuri la care sunt expuși consumatorii de fast-food. Potrivit statisticilor furnizate de reprezentanți din cadrul Societații de Endocrinologie, peste 40% dintre copiii români sunt supraponderali.
Consecințele surplusului de greutate
Stare de indispoziție generală,
Imobilitate (obezitatea impiedică un mare număr de exerciții fizice. Statisticile arată că ea sporește riscurile de accident).
Lipsa de forță și energie
Dureri în regiunea inimii
Dureri de cap
Dispnee (gafaiala)
Tulburări ale scaunului
Hipertensiune arterială (la 80% din obezi)
Ingreunarea lucrului mecanic al inimii
Nivelul crescut de colesterol în sânge
Varice (Presiunea exercitată de greutatea excesiva asupra picioarelor poate ajuta la dezvoltarea varicelor, slăbește articulațiile genuchilor, ale șoldurilor sau gleznelor și favorizeaza artroza.)
Umflarea picioarelor
Artrita degenerativă
Hemoroizi
Predispozitie la pneumonie
Gastrită cronică
Colecistita cronica
Pietre la vezica biliara (cantitățile excesive de colesterol, cauzate de creșterea în greutate, se pot transforma în calculi biliari)
Necesitatea dozelor crescute de anestezic (Obezitatea mărește pericolul operațiilor. Toate acestea se întâmplă din cauza dozei crescute de anestezic necesar pentru un corp mai voluminos, și face dificile examenele medicale)
Probleme ale pancreasului
Diabet zaharat (80% dintre diabetici au surplus de greutate. Medicii au demonstrat, că diabetul nu este o boală exclusiv ereditară, kilogramele în plus pot contribui la instalarea bolii)
Dereglări ale sistemului nervos: insomnie, poftă sporită de mâncare, setea mărită, afecțiuni vegetative
Afectarea ciclului menstrual
Depuneri de săruri
Dureri de coloană
Complicații după boli infecțioase
Ateroscleroză (la fiecare al treilea obez se ingustează și se intăresc pereții arterelor)
Predispoziții la accidente vasculare
Unele forme de cancer
Longevitatea vietii se reduce cu 12-15 ani.
Studiile arată că o slăbire cu doar 10%, scade mortalitatea totală cu mai mult de 20% și mortalitatea din cauza cancerului asociat cu obezitatea cu mai mult de 40% !
Multe studii arată, că 95% din problemele de sănătate au legătură directă cu deficiențele alimentare și cu surplusul de greutate. 5 din 10 români au surplus de greutate. Fiecare kilogram peste greutatea normală crește riscul de apariție și agravare a unor probleme de sănătate.
Principalele probleme dezbătute pentru problemele copiilor supraponderali și obezi
Lipsa respectului de sine
Copiii supraponderali nu au încredere în sine și sunt foarte nemultumiți în ceea ce privește aspectul lor fizic. Există riscul ca acești copii să aibă rezultate slabe la învățătură și să fie izolați social. Acești copii în multe cazuri, datorită faptului că sunt “ajutați” din exterior, se comportă cu indiferență față de propria înfățișare și poate să ajungă până la detestarea de sine, tocmai pe motivul aspectului fizic si al respingerii de catre ceilalti. Lângă toate acestea se mai pot adauga motive induse din mediul social și familial.
6.2. Stigmatizarea
De multe ori, privind în jurul nostru, vedem o persoană supraponderală sau obeză care încearcă să pară normală printre colegi, prieteni, familie, nesocotând însa starea proprie de sănătate și urmând aceleași obiceiuri în ceea ce privește alimentația, exercițiul fizic, consumul de alcool și obiceiurile citadine (mersul în cluburi este un exemplu). Majoritatea oamenilor au preferințe pentru oamenii normoponderali, evitându-i intenționat sau nu pe cei ce au probleme cu excesul ponderal. Acest fapt atrage cu sine stigma pentru persoana supraponderala sau obeza, ducand la inchidere in sine, retragere sociala, bulimie si /sau anorexie, ducand la tulburari comportamentale si consum de medicamente antidepresive, care duc la crestere in greutate. Mai ingrijorator insa, la tineri comportamentul social poate favoriza castigul ponderal, prin asocierea distractiilor comune: mers in grup la restaurant de tip fast food, lipsa exercitiului fizic, alimentatia la ore absolut interzise ( “saorma” de la dristor la 5 dimineata, la introarcerea din club). O grupa aparte o constituie tinerii care lucreaza in birouri de avocatura, companii de audit si reprezentante comerciale. Imaginati-va o zi normala de lucru: dimineata sari peste micul dejun, la pranz nu te poti alimneta din cauza sedintelor si programului intens de lucru, iar la sfarsitul programului, de multe ori la multe ore dupa 5-6 PM, fireste, o foame crunta te arunca in primul restaurant, unde portiile imense si nesanatoase desavarsesc haosul comportamental. Sa mai spun ca in weekend esti obosit, deci vei avea un program de 4 mese intre care dormi sau te uiti la televizor?
În viitor copii obezi ajung să fie ținta glumelor celorlalți și riscă să aibă o dezvoltare necorespunzătoare. Imi amintesc din copliarie cum cei mai grasuti mereu aveau diferite porecle si erau marginalizati de catre colegi. Fetele cand ajung la varsta adolescentei sunt obsedate de felul cum arata si din dorinta de a fi precum femeia perfecta prezentata in reviste, recurge la dezechilibre alimentare duc in timp la tulburari precum anorexia si bulimia.
Combaterea obezității
Reducerea caloriilor din alimentație, creșterea numărului de mese din timpul zilei și mărirea efortului fizic sunt principalele modalități de tratare și prevenire a obezității. "Pentru a scăpa de surplusul de kilograme, e obligatorie reducerea aportului caloric sub necesarul zilnic, stabilit în funcție de vârstă și de activitatea fizică a fiecăruia.
Reducerea grăsimilor existente în smântână, slănină, untură, unt sau margarină, precum și a grăsimilor "ascunse" din salamul de porc, de exemplu, duce la pierderea în greutate. Consumul prea mare de glucide nu e recomandat: se evită cartofii, grișul, pastele făinoase, pâinea și mămăliga. Se evită consumul de fructe uscate, nuci, stafide, alune, arahide sau smochine.
Creșterea cantității de fructe și de legume din alimentație produc mai repede senzația de saturație și sunt sărace în calorii. Cei care au probleme cu greutatea trebuie să mănânce de cinci-sase ori pe zi, dar este necesar să aibă grijă la valoarea calorică a acestora.
Tratamentul medicamentos al obezității se administrează numai la recomandarea medicului. "Momentan, există două medicamente aprobate pentru tratarea obezității. Unul acționează la nivel central, prin inhibarea apetitului, iar altul, la nivel intestinal, prin inhibarea absorbției grăsimilor", afirmă Eduard Adamescu, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Spitalul “Nicolae Malaxa”. Tratamentul implică mai multe etape care trebuie parcurse, cu stabilirea unor obiective care se ating treptat până la atingerea greutății dorite.
Factorii implicați în combaterea obezității sunt multiplii: sociali, economici, profesionali, familiali și individuali. Din punct de vedere al evoluției, apariția obezității trece printr-o primă fază dinamică, progresivă, caracterizată prin supraalimentare și acumularea de țesut gras și o a doua fază statică, staționară, în care obezitatea se stabilizează la condițiile noi de viață și de consum alimentar, putând vorbi în aceasta fază de o "endocrinizare" secundară, în care mecanismele endocrino-metabolice sunt deja modificate. Uneori în această fază sunt necesare măsuri de urgență care include medicamente anorexigene (care scad apetitul) sau medicamente care scad absorbția intestinală a lipidelor sau a glucidelor.
Regimul alimentar va fi hipocaloric, adaptat la necesarul caloric în funcție de activitatea care este desfășurată (1200 – 1300 cal/zi în condiții de efort normal sau mai mic în condiții de repaus) cu un aport echilibrat de proteine (1,2 – 1,5 g/kg/zi) importante pentru lor plastic, pentru stimularea ritmului metabolic și în menținerea imunității, de lipide (40 – 50 g/zi ) cu asigurarea acizilor grași esențiali (grăsimi vegetale) și de glucide , în cantitate mică (120 – 150 g/zi) provenite în special din fructe și legume. Mesele trebuie sa fie 5 -6 pe zi, în cantități echilibrate, evitându-se mesele copioase, dar și perioadele de înfometare. Se consideră că nici un regim în tratamentul obezității, nu poate fi eficient dacă nu se înlătură cu desavârșire zahărul și dulciurile concentrate și dacă nu se limitează cu strictele făinoase și pâinea.
Aportul de lichide trebuie să fie de 1 – 1,5 l/zi (mai crescut în zilele de vară), cu un consum limitat de sare, eliminându-se alcoolul din alimentație (alcoolul îngrașă!) și respectând cantitățile de alimente recomandate de medicul specialist. Dieta va fi personalizată, adaptată la posibilitățile fiecăruia și apropiată de obiceiurile sale alimentare.
Este important ca orice cură de slabire să fie coordonată de un medic specialist, orice tentativă radicală prin post absolut sau cu un aport extrem de mic de calorii, fiind extrem de riscant dacă nu se face sub supravegherea medicului. Este recomandat o slăbire treptată: 2 – 4 kg/lună. Studiile clinice arată că și o scădere cu doar 5% a greutății, poate micșora semnificativ riscul de îmbolnăvire sau severitatea unor boli ca diabetul, cele de inimă sau hipertensiunea. În timp, dieta trebuie să devină un regim echilibrat, înteles și acceptat de bolnav, care sa poată fi menținut timp îndelungat.
În afara scăderii aportului de calorii, un rol important în tratamentul obezității îl are creșterea consumului de calorii: sportul – sedentarismul jucând un rol important în apariția acestei afecțiuni. Exercițiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin creșterea capacității sistemului muscular de a utiliza grăsimea în scopuri energetice. Activitatea fizică moderată, zilnică, duce la menținerea unui tonus muscular bun și a unui consum energetic sporit. Respirația, circulația generală și în special cea venoasă și limfatică sunt ameliorate. La toate acestea se adaugă si efectul psihologic pozitiv.
Aerobicul oferă cele mai bune condiții pentru arderea grăsimilor. De asemenea, un bun efect îl au plimbările, joggingul, dansul, înotul, mersul pe bicicletă. Tipul de efort și intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, în funcție de prezența sau nu a patologiei asociate. De asemenea masajul împiedică hipotonia tisulară ce duce la încrețirea pielii și dă un aspect exterior inestetic.
Strategia slăbirii în greutate se bazează pe succesiunea ciclurilor “slăbire-menținere” care cuprind:
a) perioade de slăbire propriu-zisă (de 1 – 3 luni) în care greutatea scade cu 3 – 8 kg prin dieta hipocalorica, exercițiu fizic, terapie comportamentală și eventual medicație
b) menținerea efectului 2 – 6 luni prin exercițiu fizic, terapie comportamentală, dietă și medicație.
Un rol important trebuie să-l aibă profilaxia obezității, având în vedere faptul că > 40% dintre obezii adulți au fost obezi și în copilărie. Spre deosebire de obezitatea survenita la maturitate, care se datorează creșterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea survenită la copil se datorează unui număr crescut de celule adipoase ( hiperplazie), fiind astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent același, fixat din perioada copilăriei.
Obezitatea este o problemă reală pentru mulți oameni. Rezolvarea acestei probleme înseamnă rezolvarea unei probleme de sănătate importante, cu repercursiuni asupra propriei imagini, cu un efect pozitiv asupra încrederii de sine, permitând un stil de viață mai dinamic. Prin conștientizarea problemei, cu voința și cu un program bine stabilit și urmărit, obiectivele pot fi atinse. Scopul nu este doar de a slăbi, ci și de a menține mai apoi greutatea în limitele normale, uneori aceasta fiind partea cea mai dificilă.
Legi și programe pentru prevenirea obezitatii
Programe pe plan internațional
Un copil european din cinci este supraponderal
Asociația Europeană pentru Studiul Obezității a publicat recent statistici de ultima oră privind obezitatea infantilă. Statisticile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. Un copil european din cinci este supraponderal. Numărul total al acestor copii a ajuns la 14 milioane de cazuri, din care trei milioane sunt deja obezi. În fiecare an, aproximativ 400.000 de copii se confruntă cu acesta problemă.
Potrivit statisticilor, cei mai afectați sunt copiii care trăiesc în regiuni riverane la Marea Mediterană: Malta, Sicilia, Gibraltar, Creta, dar și în Spania și în Italia. În aceste zone, situația este dramatică: 30% dintre copiii între 5 și 11 ani intră în categoria supraponderalilor.
În topul țărilor cu un număr mare de copii care au depășit greutatea normală vârstei lor se mai afla Anglia, Irlanda, Suedia și Grecia. În aceste țări, aproximativ 20% din copiii între 5 și 11 ani sunt supraponderali. Franța, Elveția și Polonia sunt tări incluse în eșalonul trei al acestui top, în care se înregistrează între 10% și 20% copii cu greutatea peste cea corespunzătoare vârstei lor.
Organizațiile internaționale de luptă contra obezității infantile au prezentat de asemenea grafice extrem de elocvente privind acest flagel. În Anglia, în doar zece ani, procentul copiilor cu vârste între 5 și 11 ani a crescut de la 13% la 25%.
8.1.1. Platforma de acțiune a UE pentru alimentație, activitate fizică și sănătate
Anumite măsuri concrete au fost deja adoptate, odată cu lansarea Platformei de acțiune a UE pentru alimentație, activitate fizică și sănătate în 2005. Această Platformă reunește industria alimentară, ONG-urile și reprezentanți ai sectorului de publicitate. Participanții la această inițiativă au întreprins fiecare acțiuni voluntare în vederea combaterii tendințelor de răspândire a obezității, precum suspendarea publicității făcute băuturilor zaharate destinate copiilor, promovarea unei mai bune informări cu privire la alimentele servite în restaurante, reformularea rețetelor în vederea diminuării conținutului de sare, zahăr și a nivelurilor de grăsimi, precum și promovarea activităților sportive în școli.
Pe plan legislativ, prioritatea este în prezent de a asigura etichetarea clară și informativă a alimentelor. Noi reguli menite să asigure acurătetea indicatiilor privind sănătatea și valoarea nutrițională (precum 'conținut redus de grăsime', 'conținut redus de zahăr', etc.) vor intra curând în vigoare. Comisia examinează în prezent cele mai bune modalități de a face etichetele de pe produsele alimentare mai ușor de ințeles de către consumatori.
8.1.2. Raport privind „Promovarea alimentației sănătoase și a activităților fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezității și a bolilor cronice” întocmită de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în anul 2006.
Propuneri de rezoluție a Parlamentului European
Parlamentul European a adoptat și a delurat o serie de programe pentru prevenirea excesului de greutate, a obezității și a bolilor cornice prin Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară:
Cartea Verde a Comisiei intitulată „Promovarea activității sănătoase și a activităților fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezității și a bolilor cronice”(COM(2005)0637),
A adoptat în mai 2004, cu ocazia celei de-a 57-a Adunări Mondiale a Sănătății Strategia Globală privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea,
Rezoluția Consiliului din 14 decembrie 2000 privind sănătatea și alimentația (2001/C 20 23.01),
Concluziile Consiliului pentru ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori din 3 iunie 2005 privind obezitatea, alimentația și activitatea fizică,
A avut loc reuniunea neoficială a miniștrilor sportului din UE, din 19 – 20 septembrie 2005, cu ocazia căreia președinția britanică a propus crearea unui grup de lucru pentru sport și sănătate,
Apelul oamenilor de știință la cel de-al 10-lea Congres Internațional pentru Obezitate (ICO 2006), care s-a desfășurat la Sydney, în perioada 3 – 8 septembrie 2006,
Concluziile la care s-a ajuns cu ocazia Conferinței la nivel înalt a președinției finlandeze, intitulată „Sănătate în toate strategiile”,
Raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (A6-0450/2006).
Câteva segmente extrase din Raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară:
Numărul persoanelor care suferă de obezitate a crescut spectaculos în ultimii 30 de ani în Uniunea Europeană. Rata de creștere a fenomenului este aceeași ca și în SUA, la începutul anilor 1990 aproape 27% dintre bărbații și 38% dintre femeile din Europa sunt considerate în prezent persoane obeze sau supraponderale.
Răspândirea obezității, în special la copii, nu se limitează la UE și la alte țări bogate, dar crește dramatic în mai multe țări în curs de dezvoltare.
Obezitatea afectează peste cinci milioane de copii din cele 25 state ale UE, și întrucât gradul de creștere este alarmant, cu aproape 300 000 de cazuri noi pe an.
Studiile au demonstrat că persoanele cu handicap sunt mai supuse riscului de a suferi de obezitate, cauzată de mai mulți factori, inclusiv mutații pato-fiziologice ale metabolismului energetic și a constituției corpului, atrofierea mușchilor și lipsa de activitate fizică,
Aportul de energie la grupuri mari de populație a rămas stabil din anii 1950. Schimbările în modul de viață au condus la scăderea atât a activității fizice, cât și a exercițiului fizic, și astfel la reducerea energiei necesare, generând un dezechilibru între necesarul de energie și aportul de energie.
Numeroase proiecte și studii au confirmat că începutul obezității este caracterizat prin disparități precoce legate de mediul socio-economic, și această stare apare mult mai frecvent în familiile cu venituri mici și cu un nivel de educație scăzut.
Trebuie acordată o atenție deosebită diverselor obiceiuri alimentare și modelelor de consum care există în statele membre, în momentul stabilirii unui Plan de acțiune al UE pentru promovarea unui mod de viață sănătos.
Raportul Organizației Mondiale a Sănătății din anul 2005 privind sănătatea în Europa demonstrează (în mod analitic) că un mare număr de decese și îmbolnăviri sunt provocate de șapte factori principali de risc, din care șase (hipertensiune, colesterol, indicele de greutate corporală, consumul inadecvat de fructe și legume, lipsa de activitate fizică și consumul excesiv de alcool) sunt legate de alimentație și de exercițiul fizic, și întrucât combaterea acestor cauze trebuie să aibă aceeași prioritate, în vederea prevenirii unui număr semnificativ de decese și îmbolnăviri.
O alimentație sănătoasă trebuie considerată o alimentație având anumite proprietăți cantitative și calitative, precum conținutul energetic în conformitate cu nevoile personale care respectă întotdeauna principiile alimentare.
UE are un rol esențial în domeniul protecției consumatorilor prin încurajarea alimentației sănătoase și a consumului de legume și fructe, măsurile comunitare de promovare a sportului și a activităților fizice trebuie să completeze în mod necesar pe acelea puse în aplicare de statele membre ale Uniunii Europene, de regiuni și orașe.
Impactul socio-economic al bolilor legate de problemele excesului de greutate (care se ridică deja la 4-7% din totalul de cheltuieli de sănătate ale statelor membre) costul total al obezității (ținând seama de posibilitatea ridicată de șomaj, întrerupere a lucrului și invaliditate) nu a fost supus unei evaluării științifice precise.
Majoritatea statelor membre au introdus politici menite să abordeze problemele obezității și să crească nivelul de sănătate al populației – unele guverne au aplicat interdicții, în timp ce altele au recurs la stimulente,
Anumite state membre au decis, să reglementeze – sau chiar să interzică – prezența automatelor în școli din cauza unei game limitate de produse oferite și a furnizării deficitare de băuturi fără zahăr, de fructe și legume și de produse „dietetice”.
Producătorii europeni de băuturi nealcoolice au luat angajamente voluntare de a restricționa comercializarea acestora copiilor sub 12 ani, furnizând în același timp accesul la o gamă mai diversificată de băuturi în școli și, de doi „giganți” din sectorul fast-food de a imprima simboluri legate de alimentație pe ambalajele de hamburgeri și pe pachetele din hârtie în care se vând cartofii prăjiți,
Diversele inițiative care au ca scop promovarea alimentațiilor sănătoase pe care mulți vânzători le desfășoară: etichetarea cuprinzătoare și ușor de înțeles a informațiilor legate de alimentație.
Parteneriatele cu guverne, școli și ONG-uri pentru sensibilizarea opiniei publice în legătură cu avantajele unei alimentații sănătoase și ale exercițiilor fizice regulate.
UE menită să combată (conform Cărții verzi) factorii care dăunează cel mai mult sănătății (inclusiv obiceiurile nesănătoase de alimentație și lipsa de activitate fizică) și care – combinate cu un consum excesiv de alcool și țigări – reprezintă cauza principală a bolilor cardio-vasculare (care reprezintă cauzele principale de deces la bărbații și femeile din Uniunea Europeană), a anumitor tipuri de cancer, a bolilor respiratorii, a osteoporozei și a diabetului de tip 2, ceea ce crește cererea în sistemele naționale de sănătate.
Prezentarea Comisiei din 11 septembrie 2006 privind rezultatul unui exercițiu de consultare publică, ca urmare a Cărții verzi – un rezultat care încurajează în special întreprinderea de acțiuni ale UE, care să acopere diverse politici comunitare și care să acorde atenție în special copiilor și tinerilor.
Comunitatea este îndemnată să (în legătură cu politicile comune sau în completarea activităților angajate de cele 25 de state membre):
să organizeze campanii de informare a consumatorilor și de a-i face conștienți de problema obezității,
să încurajeje oamenii în reluare a consumului de legume și fructe, în conformitate cu politica agricolă comună,
să finanțeze proiecte de cercetare, de educație și sport și să adopte legislații noi care să aibă un adevărat impact asupra sănătății alimentației persoanelor din Europa.
8.1.3. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară are o prioritate politică în cea ce privește problema obezității
Câteva elemente din strategiile politice ale comisiei:
Comisia în ceea ce privește alimentația sănătoasă (în termeni cantitativi și calitativi) și activitatea fizică, luptă împotriva obezității și a principalelor boli legate de alimentație aceasta fiind prioritate politică a Uniunii Europene și a statelor member.
Obezitatea are mai mulți factori, și solicită o abordare holistică, care să implice mai multe domenii strategice diferite. Obezitatea afectează o proporție din populație în creștere constantă, și, în cazul continuării acestei evoluții, consecințele în ceea ce privește sănătatea publică care pot fi prevenite prin măsuri adecvate, nu vor putea fi calculate.
Comisia recomandă tuturor statelor membre să recunoască oficial obezitatea ca boală cronică pentru a evita ca persoanele obeze să fie stigmatizate sau discriminate, și să se asigure că aceste persoane au acces la un tratament corect în cadrul sistemelor naționale de sănătate.
Comisia salută adoptarea cu ocazia Conferinței europene ministeriale a Organizației Mondiale a Sănătății (Istambul, 15- 17 noiembrie 2006) a unei Carte privind contracararea obezității, subliniază stabilirea unui cadru ambițios de acțiune pentru a ține epidemia sub control și invită Comisia și statele membre să stabilească un calendar pentru punerea în aplicare și ierarhizarea priorităților intervențiilor din acest cadru.
Consideră că trebuie să se acorde o atenție specială schemelor care se adresează nevoilor persoanelor din comunități sărace, din punct social și economic.
Comisia dezvoltă mecanisme de promovare a celor mai bune practici în școlile care țin seama de cele mai eficiente inițiative care îi educă pe copii în ceea ce privește alimentația sănătoasă și care furnizează alimente în conformitate cu standarde alimentare înalte.
Comisia, în viitorul apropiat, va prezenta câteva măsuri practice într-o Carte albă, în vederea reducerii numărului de persoane supraponderale și obeze până în 2015.
Informarea copiilor începând din copilărie
Orice politică menită să prevină și să controleze obezitatea trebuie să facă parte din viața oamenilor, dinaintea nașterii și până la vârste înaintate. Trebuie acordată o atenție specială perioadei copilăriei – etapa din viață în care se deprind multe obiceiuri alimentare.
Educația în domeniul alimentației și al sănătății, de la vârste fragede, este esențială pentru prevenirea excesului de greutate și a obezității.
Specialiștii în probleme de sănătate joacă un rol important în promovarea avantajelor asupra sănătății ale unei alimentații echilibrate și a activității fizice regulate, și în detectarea oricărui risc, în special la persoanele cu exces de grăsime pe abdomen care pot dezvolta mai repede diabetul de tip 2, în special, boli cardiovasculare, și alte probleme medicale.
Școala este locul unde copiii își petrec cea mai mare parte a timpului, așadar mediul școlar, și în special cantinele școlare, trebuie să încurajeze copiii să-și dezvolte gusturile și să promoveze activități fizice regulate și un mod de viață sănătos, în special pentru a contracara perioada scurtă alocată educației fizice în școlile din UE.
Este foarte important ca statele membre să aloce fonduri suficiente pentru aprovizionarea cu alimente a școlilor, pentru a le permite acestora să servească mâncăruri proaspete, preferabil cu origini în agricultura organică sau regională, și să încurajeze adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase de la vârste fragede.
Autoritățile locale trebuie încurajate să ia în considerare promovarea unui mod de viață sănătos și activ atunci când planifică amplasarea școlilor, astfel încât să-i aducă mai aproape de comunitățile unde locuiesc, dându-le astfel posibilitatea copiilor să meargă la școală, pe jos sau cu bicicleta, decât să stea în mașină sau în autobus.
Producătorii de băuturi răcoritoare din UE să pună în aplicare imediat angajamentele stabilite la 20 decembrie 2005 în codul de practică, în special angajamentul de a interzice activitățile de comercializare în școlile elementare.
Prezența automatelor în licee (când este autorizată) trebuie să respecte norme alimentare sănătoase.
Se condamnă frecvența și intensitatea campaniilor publicitare menite să facă reclamă sau să promoveze articole alimentare destinate exclusiv copiilor și subliniază că aceste practici comerciale nu încurajează obiceiurile alimentare sănătoase și trebuie gestionate la nivelul UE prin revizuirea Directivei „Televiziune fără frontiere”; solicită controale pe tot teritoriul UE pentru a limita reclamele TV la alimentele bogate în grăsimi, zahăr și sare pentru copii, atunci când aceștia se uită la televizor în număr foarte mare; subliniază, în continuare, faptul că aceasta este o dovadă clară că reclamele TV influențează modelele de consum pe termen scurt ale copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani, dar, în același timp, consideră că responsabilitatea individuală a părinților joacă un rol important, din moment ce decizia finală de cumpărare le revine acestora; observă, totuși, că studiile indică faptul că majoritatea părinților doresc restricții clare privind promovarea alimentelor nesănătoase pentru copii;
Noile forme de reclame pentru copii, precum mesajele text pe telefoanele mobile, jocurile on-line și sponsorizarea terenurilor de joacă nu trebuie să fie excluse din aceste considerații.
Produsele pentru copii în diferite formate media (televiziune, cinema, internet și jocuri video) să conțină informații sănătoase și de recreare, menite să îi facă pe tinerii din Europa conștienți de importanța practicării activităților sportive și de importanța consumului de legume și fructe pentru a rămâne sănătoși.
Mass-media (TV, radio și internet) reprezintă, în prezent, mai mult ca niciodată, un dispozitiv esențial de învățare pentru educația în domeniul sănătății alimentare, precum și un dispozitiv care oferă sfaturi practice consumatorilor pentru a le permite acestora să stabilească echilibrul corect între consumul zilnic de calorii și consumul energetic, oferindu-le în final libertatea de alegere.
Reglementările viitoare privind alimentația și plângerile în domeniul sănătății, vor oferi consumatorilor informații consistente, corecte și sigure despre valoarea nutritivă a produselor alimentare, în special ale acelora care conțin cantități mari de zahăr, sare și anumite grăsimi.
Stabilirea profilurilor nutritive de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară trebuie să fie prioritară, luând în considerare cele mai recente date disponibile, iar aceasta trebuie realizată în strânsă cooperare cu ONG-urile pentru consumatori și cu operatorii alimentari, inclusiv vânzătorii cu amănuntul.
Integrarea alimentației și a activităților fizice în alte politici comunitare
Reformularea produselor este un instrument puternic pentru reducerea aportului de grăsimi, zahăr și sare din alimentația obișnuită.
Promovarea unei alimentații sănătoase și a activității fizice trebuie să fie o prioritate politică pentru direcțiile generale ale Comisiilor, responsabile cu agricultura, transportul, ocuparea forței de muncă, cercetarea, educația și sportul, care pun în aplicare politicile sau programele comunitare cu impact asupra sănătății alimentare.
Programul comunitar de acțiune actual privind sănătatea publică (2003-2008) pune la dispoziție fonduri pentru un număr de proiecte legate de obezitate și consideră că finanțarea pe termen lung trebuie să fie disponibilă și că trebuie să se pună accentul pe al doilea program (2007-2013) privind un mod de viață sănătos în rândul copii, tineri și persoanele cu handicap.
Campaniile de informare nu sunt cele mai bune instrumente pentru a ajunge la grupurile socio-economice dezavantajate, acțiunile trebuie adaptate necesităților locale și trebuie să se bazeze pe comunitate, trebuie stabilite contacte directe și trebuie să existe o cooperare strânsă între școlile locale, grădinițe, toți medicii generaliști, medicii pediatri, și serviciile locale de sănătate.
Este important ca agajatorii să încurajeze angajații să participe la activitățile fizice și de întreținere, în special femeile angajate să efectueze sarcini monotone, care pot conduce la boli cornice.
Este importantă deținerea unui set comparabil de indicatori cu privire la starea de sănătate (inclusiv date privind aportul dietetic, activitatea fizică și obezitatea), în special pe grupe de vârstă și clase socio-economice.
Este îngrijorator scăderea consumului de fructe și legume în Europa, care afectează, în principal, gospodăriile europene cu venituri mici, din cauza faptului că aceste produse sunt scumpe, iar informațiile privind adevărata lor importanță în alimentație nu sunt disponibile.
Este important revizuirea politicii agricole comune pe anul 2008 pentru a considera valoarea nutritivă a alimentelor ca un criteriu important și pentru a îmbunătăți producția alimentelor de calitate și a stimulentelor nutritive sănătoase în cadrul politicilor de dezvoltare rurală.
Reforma de organizare comună a piețelor de legume și fructe este un element esențial, unul din obiectivele consumului alimentelor cu conținut nutritiv mare.
8.2. Programe pe plan Național
8.2.1. Legi pentru o alimentație sănătoasă (alimentele tip fast-food duc la îmbolnăviri și obezitate)
În data de 30.05.2008 șeful statului a semnat decretul de promulgare a Legii pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, care prevede ca în școlile și liceele de stat și particulare este interzisă prepararea, comercializarea și distribuirea alimentelor nerecomandate școlarilor. Actul legislativ, inițiat de deputați din mai multe partide, a fost adoptat de Camera Deputaților în 13 mai, cu 186 voturi “pentru”, nici un vot “împotrivă” și trei abțineri.
Potrivit actului normativ, Ministerul Sănătății va întocmi și actualiza o listă a alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, în funcție de indicațiile specialiștilor în nutriție. Inspectoratele școlare vor prelua această listă și o vor comunica unităților de învățământ.
Proiectul mai prevede că alimentele nerecomandate sunt cele care au un aport suplimentar de grăsimi, zahăr, sare, îndulcitori, aditivi alimentari și au un efect dăunător sănătății. Meniurile servite în cantinele unităților de învățământ vor fi avizate de specialiști în nutriție acreditați de Ministerul Sănătății.
Cei mai mulți deputați au susținut această inițiativă legislativă. În opinia lor, comercializarea la chioșcurile din incinta unităților de învățământ a alimentelor tip fast-food duce la îmbolnăvirea copiilor de diabet, obezitate și boli cardio-vasculare. 40% dintre copii sunt supraponderali.
Principalul impediment ar fi însă că cei mici nu vor mai găsi produse fast-food în școli, acestea vânzându-se în continuare la magazinele din împrejurimi. Părinții nu sunt educați în privința riscurilor alimentare și își lăsa copiii să cumpere în continuare produse nesănătoase. Acesta este lucrul care nu poate fi rezolvat atât de repede printr-o simplă lege.
În unele școli, educatorii sunt instruiți să atragă atenția copiilor sau părinților, însă nu există un program oficial de informare. Schimbarea unui comportament de consum în cazul copilului devine complicată, atunci când acestuia i se spune un lucru la școală, iar acasă vede cu totul altceva. Cel mai important rol este deținut, totuși, de familie. Dacă părinții nu sunt riguroși în ceea ce privește alimentația copilului, cel mic va profita de acest lucru. Este de ajuns ca părinții să cedeze o singură dată, pentru că apoi copilul să insiste, știind că va obține produsul respectiv sau banii pentru a și-l cumpăra.
Sunt apetisante accesibile care se vând la pachet cu o jucărie dintr-un desen animat celebru. Conțin însă foarte multe grăsimi, colesterol, zaharuri și sunt responsabile de apariția obezității la copii. Acestea sunt produsele de tip fast-food. “Alimentația considerată nesănătoasă favorizează producerea obezității la copii, care nu numai că are aspect fizic neplăcut, dar generează apariția colesterolului, a diabetului zaharat, a unui nivel crescut de grăsimi în sânge precum și a bolilor cardiovasculare. Toate aceste efecte negative cumulate reduc speranța de viață” a explicat specialistul în nutriție, Nicolae Hâncu.
Câteva sute de părinți clujeni împreună cu d-na Cristina Iacob în frunte, au inițiat un proiect legislativ pentru stoparea fenomenului de campanile delurate în școli de restaurantele care au promovat mâncarea de tip junk-food, nesănătoasă pentru organism, în rândul copiilor în timpul orelor de curs. Compania de fast-food îă îndemnau pe copii să vină cu bani de acasă pentru a cumpăra produsele firmei.
Cel care a promovat în parlament această inițiativă civilă a fost deputatul independent Mircia Giurgiu. După aproape doi ani proiectul celor peste 700 de părinți clujeni s-a concretizat într-un act normativ care, va duce la reducerea consumului de produse nesănătoase în școli.
Nicolae Hâncu, președintele Federației Române de Diabet, care s-a implicat în susținerea proiectului de lege pentru alimentație sănătoasă în școli, spune că "adoptarea acestui proiect este un mare succes pentru protejarea sănătății copiilor, în condițiile în care aproape 30 la sută dintre ei suferă de obezitate".
Măsuri similare au fost adoptate și în SUA, unde sunt înregistrați cei mai mulți copii obezi. În școlile din Marea Britanie se desfășoară un amplu program de promovare a alimentației sănătoase, susținut de celebrul bucătar Jamie Oliver.
Legea mai prevede că meniurile servite în cantinele din școli trebuie să fie avizate de specialiști în nutriție, acreditați de Ministerul Sănătății. Actul normativ prevede că meniurile trebuie să aibă avizul personalului medical, dar și al conducătorului unității de învățământ.
Ministerul Sănătății trebuie să elaboreze în termen de 60 de zile o listă cu alimentele nerecomandate școlarilor (care conțin multe grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari), în acord cu recomandările nutriționiștilor.
De asemenea, Ministerul Sănătății Publice trebuie să afișeze pe site-ul oficial, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, necesarul zilnic de calorii și substanțe nutritive pentru copii și adolescenți, precum și necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei acestora.
Potrivit NewsIn, ministerul Sănătății va întocmi și actualiza lista alimentelor nesănătoase, conform recomandărilor specialiștilor în nutriție. Inclusiv meniurile servite în cantinele din unitățile de învățământ vor trebui să primească avizul specialiștilor în nutriție acreditați de Ministerul Sănătății.
Legea definește că alimentația sănătoasă este acel mod de alimentație dovedit științific a fi optim sănătății omului. Sub denumirea de “aliment nesănătos” se întelege un aliment cu un aport substantial de compuși cu efect daunător sănătății (grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari) în detrimentul compușilor cu efect benefic (fibre, vitamine, minerale).
Cotidianul “The Times” scria că premierul britanic Gordon Brown va cere Uniunii Europene să acționeze și să ceară producătorilor să înlăture aditivii precum tartrazina sau galben de chinolină din alimente, folosite în multe produse „apreciate” de copii.
Anunțul premierului britanic a survenit după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, a fost dat publicității un studiu efectuat pe 300 de copii britanici, care a arâtat că aditivii comuni (benzoatul de sodiu, combinat cu anumiti coloranti cum ar fi galben de chinolină ori roșu Ponceau) folosiți în sucuri, înghețată, bomboane, produse de patiserie, snackuri sau chipsuri cauzeaza hiperactivitate copiilor.
9.2.2. Programul: Cornul și laptele
Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat prefecților, consiliilor județene, inspectoratelor școlare și Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului să monitorizeze și să trimită lunar rapoarte privind aplicarea în școlile din întreaga țară a programului “Laptele și cornul”.
Suma alocată de la buget pentru aplicarea programului "Lapte-Corn" în anul școlar 2006-2007 a fost de aproape 300.000 mii lei, informează MIRA. Pachetele cu produse au fost distribuite în 23.812 unități școlare, din care 11.417 grădinițe și 12.395 școli.
În bugetul pe anul 2008 programul a fost extins și la clasele V-VIII, astfel, de acesta beneficiind 2.670.000 de copii.
Extinderea programului “Laptele și cornul” și pentru ciclul gimnazial este prevazută în Legea bugetului de stat pe acest an, în care se precizează ca produsele vor fi acordate gratuit.
În cele mai multe școli elevii din ciclul primar consumă cornul și laptele, dacă nu la școală, măcar acasă. Uneori paharul cu lapte este înlocuit cu iaurt sau brânză topită, iar cornul este înlocuit cu un pachet de biscuiți. Depinde foarte mult și ce li se explică acasă și la școală copiilor în această privință. La școală sunt sfătuiți să înlocuiască nelipsită sticluța cu suc (colorată și aromată sintetic) cu acel pahar cu lapte, consumul lui fiind mult mai sănătos pentru organism. De obicei "porțiile" rămase se dau copiilor ale căror familii au probleme materiale, care au frați mai mici sau pur și simplu celor care vor să le ia.
Probabil că la ciclul gimnazial programul nu va avea același succes. Copiii sunt la o vârstă critică, mulți vor refuza cornul și laptele pentru a nu fi ironizați de colegii lor. Sunt școli unde copiii chiar nu au nevoie de acest ajutor.
Calitatea produselor este diferită, în funcție de producător. Școlile pot reclama dacă se constată calitatea necorăspunzătoare, ajungându-se până la schimbarea furnizorului.
Prețul maxim, stabilit prin hotarâre de guvern, pentru pachetul “Lapte și corn”, care îi revine unui elev, este de 1,04 ron.
Programul “Cornul și laptele” a fost lansat prin HOTĂRÂRE nr.932 din 29 august 2002 prin aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat
Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002 asigură cadrul organizatoric și metodologia pentru organizarea și desfășurarea procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică pentru încredințarea serviciului de aprovizionare și distribuție a laptelui și produselor de panificație pentru elevii din clasele I-IV.
Normele se adresează autorităților contractante, respectiv consiliilor județene ale sectoarelor municipiului București, ofertanților și specialiștilor desemnați în comisiile de evaluare constituite pentru atribuirea contractelor de achiziție publică.
Se acordă zilnic pentru fiecare elev din clasele I-IV 200 g produse lactate sau echivalent de produse lactate și 80 g produse de panificație. Serviciul cuprinde aprovizionarea, ambalarea produselor pentru fiecare elev, transportul la fiecare școală din județ și păstrarea în vederea distribuirii.
Durata serviciului este corespunzătoare programului calendaristic stabilit de Ministerul Educației și Cercetării pentru clasele I-IV în anul școlar respectiv.
În Caietul de sarcini sunt stabilite modalitățile de atribuirea serviciilor de aprovizionare și distribuție a produselor lactate și de panificație pentru elevi.
Aprovizionarea și distribuția se va efectua zilnică, bisăptămânală sau săptămânală la școlile de elevi cu clasele I-IV a produselor, în felul următor:
– aprovizionarea cu produse lactate (lapte pasteurizat, lapte bătut, iaurt simplu integral) în ambalaje de 200g/unitate și transport la destinatar (școală);
– aprovizionarea cu produse de panificație (cornuri, batoane, biscuiți) în greutate de 80g/unitate și transport la destinatar (școală).
Cantitățile totale zilnice, bisăptămânale sau săptămânale sunt stabilite de fiecare consiliu județean, cu nominalizarea localităților, școlilor și numărului de elevi care urmează să beneficieze de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002, și se anexează la caietul de sarcini.
Pentru menținerea stării de sănătate și nutriție a copiilor laptele de consum care se va administra trebuie să aibă minimum 3,2% proteine și minimum 1,8% grăsime. Se va folosi numai lapte pasteurizat, păstrat până la servire la temperatura maximă de 8oC, sau lapte UHT.
Pentru grupele speciale de consumatori – copii cu diabet, intoleranță la lactoză etc. – se va asigura regimul alimentar prescris de medicul specialist. Tipul de hrană de regim și cantitatea necesară se prevăd în anexa la contractul de servicii, fiind specificate pentru fiecare școală și elev.
Data limită de consum care va fi stabilită de producător va fi de:
– 24 de ore pentru lapte dulce;
– 5 zile pentru lapte bătut și iaurt;
– 48 de ore pentru produse de panificație.
Pentru zonele în care se face distribuție săptămânală se vor putea distribui produse lactate rezistente o perioadă de 5 zile (brânzeturi echivalente, iaurt, lapte praf) și produse de panificație de tip biscuiți uscați, napolitane etc.
Pentru transport și distribuție se vor utiliza autovehicule speciale termoizolante și dotate cu instalații frigorifice pe timpul perioadei de vară.
Pentru depozitare în școli se vor folosi spații special amenajate pentru păstrarea produselor în condiții de igienă.
Distribuția alimentelor se va face numai de către persoane având cunoștințe de igiena alimentelor sau instruite în acest sens și având carnetul de sănătate avizat.
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.784/1996 pentru aprobarea Produsele alimentare preambalate trebuie să aibă inscripționate pe ambalaj următoarele elemente obligatorii:
denumirea produsului (lapte de consum, lapte bătut, corn etc.);
lista ingredientelor (valabilă numai în cazul cornurilor în funcție de rețeta de fabricație);
cantitatea netă;
data de consum sub forma: expiră la data de, cu înscrierea necodificată a zilei, lunii, anului;
condiții de depozitare;
denumirea și adresa producătorului sau ale distribuitorului;
mențiune privind lotul (în cazul în care data limită de consum se înscrie sub forma zi, lună, an, nu este necesară înscrierea lotului);
mențiuni suplimentare de etichetare, respectiv în cazul produselor lactate: lapte de consum – produs pasteurizat, iar la toate produsele menționate, conținutul de grăsime exprimat în %;
având în vedere destinația acestor produse, este necesară inscripționarea unor elemente de avertizare, astfel: PRODUS DISTRIBUIT GRATUIT CONFOM ORDONANȚEI DE URGENȚĂ A GUVERNULUI NR. 96/2002. ESTE INTERZISĂ COMERCIALIZAREA!
Obligațiile autorității contractante
Se obligă să pună la dispoziție prestatorului spațiile necesare păstrării produselor în vederea distribuirii lor și să comunice acestuia orice modificare survenită în programul de distribuție datorită modificărilor programului școlilor, cu cel puțin 3 zile înainte de modificare. Cantitățile de produse solicitate suplimentar de autoritatea contractantă vor face obiectul unor negocieri privind majorarea valorilor prevăzute în contract.
Se angajează să acorde sprijin prestatorului pe parcursul derulării prezentului contract, la inițiativa acestuia de a îmbunătăți serviciul prestat, pentru toate acțiunile care nu contravin interesului creșterii calității serviciului.
Conducerea școlii se obligă să amenajeze spațiile necesare de depozitare conform cerințelor de igienă, corespunzător calității produselor ce urmează să fie depozitate.
Obligațiile prestatorului
Se obligă să execute integral operațiunile stabilite în caietul de sarcini, conform graficelor de distribuire a produselor în timp.
Se obligă să își asigure în cel mai scurt timp dotarea tehnică și cu utilaje frigorifice, la care s-a angajat prin ofertă, și să dispună de personalul aferent prestației.
Va asigura materialele necesare pentru prestarea serviciului (tăvi, ambalaje individuale și alte tipuri de materiale necesare prestării serviciului).
Are obligația de a transporta alimentele în condiții de siguranță, ambalajele fiind prezentate intacte la locul de distribuție.
În cazul apariției unor cauze de forță majoră care determină întârzieri în execuția serviciului sau chiar întreruperea temporară a acestuia, prestatorul va anunța de îndată autoritatea contractantă și va contribui la minimizarea efectelor negative apărute.
9.2.3. Program Național: “Educație pentru Sănătate în Școala Românească”
Educația pentru Sănătate – o inițiativă eficace la nivel mondial
Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea individului este definită drept „o stare de bine fizică, mentală și socială, și nu doar absența bolii sau infirmității”. Din perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicații individuale, dar și sociale și demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile și strategiile guvernamentale din întreaga lume. În acest sens, în 1977, statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (inclusiv România), au decis în mod unanim că „țelul social principal al guvernelor și OMS în decadele viitoare să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii populații a Globului, care să permită tuturor oamenilor să ducă o viață productivă din punct de vedere economic și social.
Unul dintre marile succese ale secolului trecut, consecință totodată a promovării acestui mod de abordare a problematicii sănătății, a fost creșterea considerabilă a speranței de viață în rândul populației din multe state ale lumii. Factorul determinant al acestei mutații este dezvoltarea programelor preventive și educative de promovare a sănătății, în aceste țări.
Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei.
Există mai multe argumente ce pot fi aduse în favoarea realizării educației pentru sănătate în cadrul unităților de învățământ:
în acest sens, educația pentru sănătate, ca parte a științelor medicale, vizează nu numai transmiterea către elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere științific, cât mai ales crearea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund idealului educațional.
Școala este un loc ideal pentru difuzarea acestor cunoștințe în rândul maselor de tineri; nici o altă instituție nu are abilitatea și capacitatea de a cuprinde și de a se adresa, în timp, unui procent atât de ridicat din populație.
Unul dintre elementele esențiale pentru dezvoltarea impactului dorit este inițierea și realizarea programelor de educație pentru sănătate la vârste cât mai tinere. Conduita preventivă devine astfel un comportament care se edifică în timp în paralel cu dezvoltarea educativă. Asupra unei persoane deja formate, adulte, astfel de activități au întotdeauna un impact mai redus decât acțiunile similare, realizate la vârste mai timpurii.
Școala reprezintă, în același timp, o instituție cu mare autoritate morală, oferind cadrul educației formale, informale și nonformale, iar materiile de studiu oficiale din școli dobândesc implicit, la nivelul psihologic individual, o importanță mai mare decât subiectele nesusținute de acest for competent. Introducerea „Educației pentru sănătate” ca disciplină în școli reprezintă implicit recunoașterea oficială a importanței acesteia pentru viața individului.
Proiectele pilot realizate până în prezent în diferite județe ale țării, proiecte conduse atât prin intermediul organizațiilor guvernamentale cât mai ales prin organizații nonguvernamentale, au demonstrat succesul și receptivitatea tinerilor pentru acest tip de inițiative.
Nu în ultimul rând, impactul semnificativ al acestor activități a fost demonstrat deja în alte state, prin studii și cercetări competente, autorizate. Chiar și în România, unde activitățile educative de acest tip au fost punctuale, studiile efectuate demonstrează acest lucru. De exemplu, Studiul Sănătăți și Reproducerii România 1999 – studiu național de mare amploare și încredere , efectuat cu asistență tehnică internațională – a arătat că „discuțiile cu părinții și orele de educație sexuală din școli par să fi avut un efect notabil asupra cunoștințelor despre utilizarea metodelor contraceptive”, concluzionând că „eforturile de a lărgi activitățile de educație sexuală trebuie continuate”.
EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA – INTERVENȚIE NECESARĂ
În România, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică și Centru de Calcul, Statistică sanitară și Documentare Medicală, principalele cauze de deces sunt reprezentate de boli ale aparatului cardio-vascular (733,06 decese/100.000 locuitori), tumori (186,86 decese/100.000 locuitori), boli ale aparatului digestiv (69,25 decese/100.000 locuitori) și boli ale aparatului respirator (66,4 decese/100.000 locuitori) – date valabile pentru semestrul I, 2001.
Majoritatea acestor tipuri de afecțiuni se corelează cu anumiți factori de risc comportamentali la nivelul populației. Astfel, de exemplu, afecțiunile cardiovasculare pot
fi induse la vârste mai tinere sau agravate considerabil de fumat, regim alimentar bogat în grăsimi, sedentarism, obezitate. Anumite boli maligne recunosc importanți factori de risc asociați, de exemplu fumatul în cazul cancerului bronho-pulmonar sau relațiile sexuale neprotejate cu un număr mai mare de parteneri sexuali în cazul cancerului de col uterin.
Mai mult decât atât, în cazul multor afecțiuni, depistarea precoce a acestora poate însemna o enormă diferență la nivel prognostic. În acest sens amintim, pentru exemplificare, controlul regulat al sânilor pentru depistarea precoce a leziunilor mamare, testul Babeș-Papanicolau realizat în cadrul examenelor genitale de rutină pentru depistarea cancerului de col uterin în faze incipiente, sau măsurarea regulată a tensiunii
pentru depistarea acesteia în stadii cât mai precoce, înainte de organicizarea și complicarea sa.
Simpla prezență sau nu a acestor factori de risc poate realiza diferențe individuale și statistice mai mult decât semnificative. De exemplu, Organizația Mondială a Sănătății estima în 1999 că numai fumatul singur, neasociat cu alți factori de risc, este responsabil pentru aproximativ 62 de milioane de decese la nivel mondial, între anii 1950 și 2000, determinând, la sfârșitul secolului XX, 4 milioane de decese anual. Luând în considerare rata în creștere a fumatului, aceeași organizație estima că în primii 25 de ani ai secolului XXI, fumatul va ucide aproximativ 150 milioane e oameni, jumătate dinte aceștia având vârste cuprinse între 35-69 de ani, cu o pierdere medie de 20-25 de ani de viață. Un fenomen alarmant a devenit consumul de substanțe toxice (tutun, alcool, droguri) în rândul populației din țara noastră, iar un număr semnificativ din acești consumatori îl reprezintă elevii/tinerii, fenomen care a generat și alte aspecte cu implicații educaționale cum ar fi: absenteismul și abandonul școlar și delincvența juvenilă.
Conștientizarea de către populație a tuturor aspectelor preventive și a importanței comportamentului propriu în declanșarea sau nu a anumitor afecțiuni este reflectată, la nivelul statisticilor sanitare naționale de importanți ani de viață în plus / cap de locuitor.
Scopul acestui program este introducerea „Educației pentru Sănătate” în toate unitățile de învățământ, ca disciplină opțională (ofertă integrală) și/sau ca ore integrate în alte materii, cât și ca activitate extrașcolară, în vederea formării de atitudini responsabile în rândul elevilor față de propria sănătate cât și a celor din jur.
Obiectivele acestui program sunt următoarele:
a. promovarea sănătății și a stării de bine a elevilor
b. dezvoltarea personală a elevilor
c. prevenție
prin:
Elaborarea unor programe de „Educație pentru Sănătate”, pe cicluri de dezvoltare, adresată elevilor de vârstă 7-18/20 ani.
Realizarea de manuale, ghiduri pentru profesori și elevi, broșuri, pliante, casete audio, video, CD-uri etc.
Instruirea cadrelor didactice pentru realizarea orelor de educație pentru sănătate în școli (profesori de diferite specialități: biologie, ecologie, socio-umane, ed. fizică etc.), precum și recunoașterea cursurilor de către sistemul de învățământ.
Introducerea oficială a „Educației pentru Sănătate” ca disciplină opțională, începând cu anul școlar 2003/2004.
Identificarea de parteneri și fonduri adiționale celor existente în bugetul Ministerului Educației și Cercetării, pentru implementarea acestui proiect în condiții optime.
Principalele teme abordate în cadrul programului „Educației pentru Sănătate în Școala Românească” sunt:
– Noțiuni elementare de anatomie și fiziologie, etapele creșterii și dezvoltării organismului.
– Igiena personală (mâini și unghii, dinți, nas și gură, păr, îmbrăcăminte).
– Activitate fizică și odihnă.
– Sănătatea mediului (locuința, poluarea etc.)
– Sănătatea mentală (apartenența la un grup, politețe și regulile sale, roluri sociale, relații interpersonale, stresul etc. ).
– Sănătatea alimentară (clasificarea alimentelor, piramida unei alimentații echilibrate, protecția consumatorului etc.).
– Sănătatea reproducerii (ciclul menstrual, metode de contracepție, infecții transmisibile pe cale sexuală).
– Bioetică.
– Consumul și abuzul de substanțe toxice – drogurile, alcoolul, tutunul precum și consecințele ce derivă din acestea cum ar fi: absenteism și abandon școlar, delincvență juvenilă (comportamente cu risc).
– Accidente, violență, abuz fizic (inclusiv reguli de acordare a primului ajutor), violența în familie.
Programul Național de educație pentru Sănătate are mai multe componente:
componenta programe (pe cicluri de dezvoltare);
elaborarea de programe școlare – MEC, MSF, alți parteneri – comisia partenerială – termen august 2003
componenta formare profesori;
componenta mijloace didactice (manuale, ghiduri pentru profesori și elevi, CD –uri, casete video și audio, pliante, broșuri, planșe etc.) ;
MEC, MSF, alte instituții guvernamentale, ONG-uri, donatori internaționali, companii private – perioada ( ianuarie 2002 – august 2005)
Programul se caracterizează prin flexibilitate, el permițând adaptarea permanentă a conținuturilor la problemele și cerințele societății.
Până la implementarea programului se are în vedere dezvoltarea acțiunilor de educație pentru sănătate în cadrul activităților extracurriculare și extrașcolare
( dirigenție și consiliere școlară etc.).
9.2.4. Rețeaua de medicina Școlară
Ministerul Sănătății intenționează să reînființeze, în anul 2009, rețeaua de medicină școlară, după ce aceasta a fost desființată odată cu apariția instituției medicului de familie. Conducerea Ministerului apreciază situația din medicina școlară românească drept dezastruoasă, mai ales în mediul rural.
Ministerul Sănătății pregătește pentru anul 2009 un program național de investiții în medicina școlară, care să prevină îmbolnăvirile în rândul elevilor, dar și depistarea și tratarea precoce a unor maladii. Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății apreciază că în prezent situația este dezastruoasă, numărul cadrelor medicale care profesează în școli fiind de trei ori mai mic decât necesarul. Un raport al Ministerului arată că, în 2004, la nivel național erau 4.800 de cadre medico-sanitare angajate în școli, dintre care 900 doctori, numărul fiind de aproape trei ori mai mic decât ar fi necesar.
Rețeaua de medicină școlară a fost desființată după crearea instituției medicului de familie, aceasta fiind apreciată drept o greșeală de majoritatea miniștrilor aflați la conducerea Ministerului. Prezența unui medic în unitățile școlare este benefică pentru sănătatea elevilor, dar și pentru educația medicală a acestora, apreciază specialiștii în domeniu.
Ministerul evaluează situația rețelei de medicină școlară, „adică ce a mai rămas din ea și cât de extinsă ar trebui să fie. Există medici de familie care ar fi dispuși să intre în programul național privind medicina școlară și vor fi plătiți suplimentar pentru această acțiune.
8.2. Programe pe plan local
Europeni se alinează împotriva reclamelor la junk-food
Fast food-ul ca mod de viata
Hamburgerii, kebaburile, chipsurile, precum si varietatea aproape infinita a dulciurilor au devenit principalele atractii culinare ale tinerilor australieni. Fast food-urile sunt principalul loc de intalnire a adolescentilor si au devenit un mod de viata. De asemenea, televiziunea ii atrage puternic pe copii si adolescenti, si multi dintre ei ajung, astfel, legume de canapea, cum sunt numite persoanele sedentare care isi petrec viata in fata televizorului. Dar – sunt cumva sperante pentru reducerea tendintei de ingrasare a populatiei? Medicii recomanda o dieta fara multe dulciuri, mancaruri grase, sucuri bogate in zahar, precum si multa miscare. Situația e însă mult mai complexă. Problema va fi rezolvată doar prin schimbarea modului de viață actual. Europenii se aliază împotriva reclamelor la junk- food
de Elena HIRTAN | 08 OCTOMBRIE 2007
*Autoritățile spun că numai legea îi poate proteja pe copii
*Creșterea taxelor la junk-food ar putea fi o primă măsură
Europenii se aliază împotriva reclamelor la junk- food
Franța și Marea Britanie sunt primele două țări europene care au luat atitudine împotriva reclamelor la junk-food, difuzate în timpul programelor pentru copii. Autoritățile acuză marile companii că își promovează produsele nesănătoase într-un mod mai agresiv ca niciodată. În Franța, studiile au arătat că aproape 90 la sută dintre reclamele difuzate în timpul programelor de desene animate, promovează produse dulci sau cu multe grăsimi. Francezii sunt îngrijorați pentru că procentul copiilor obezi crește anual cu cel puțin 6 la sută, iar media de vârstă scade tot mai mult. Autoritățile din domeniul protecției consumatorului spun că numai legea îi poate opri pe „publicitari”.
Uniunea Franceză a Consumatorilor a cerut deja guvernului să reglementeze publicitatea la junk-food. În afară de interzicerea reclamelor la mâncarea nesănătoasă pe canalele cu programe pentru copii, francezii vor să fie scoase și cutiile cu dulciuri din fața caselor de marcat, care sunt prea tentante pentru micuții care își însoțesc părinții la cumpărături. Autoritățile speră că vor exista și alte reglementări pentru a descuraja consumul de junk-food: creșterea taxelor la 19,6 la sută pentru această categorie de alimente și scăderea până la 2,1 la sută pentru fructe și legume, dar și promovarea unor campanii de alimentație sănătoasă în școli și grădinițe.
Trei sferturi dintre părinții britanici acuză producătorii de iresponsabilitate
Marea Britanie a avertizat deja companiile de publicitate că folosesc tot mai mult în reclame personaje din desene animate. Britanicii spun că aceast tendință este dăunătoare atât pentru copii cât și pentru brandurile respective. Cercetătorii de la asociația pentru consumatori Which? au făcut un studiu din care reiese că trei sferturi dintre părinți cred că este o dovadă de iresponsabilitate din partea companiilor să-și promoveze mâncarea nesănătoasă prin personajele preferate ale copiilor.
Mai mult, britanicii vor să se interzică total acest gen de publicitate, spunând că afectează creșterea și sănătatea copiilor. Părinții au oricum probleme cu faptul că micuții preferă să petreacă tot mai mult timp în fața televizorului, în detrimentul plimbărilor sau socializării cu alți copii. Cu atât mai mult, cercetătorii de la Which? spun că desenele animate și programele pentru copii ar trebui să fie educative, nu să promoveze produsele dulci, sărate sau grase.
Asiaticii, fără reclame la fast- food mai devreme de ora 22:00
Atitudinea europenilor față de acest subiect nu reprezintă o noutate. Americanii și asiaticii se confruntă cu aceleași probleme în domeniu. Dacă în Statele Unite este notorie creșterea numărului de obezi în rândul minorilor, asiaticii au început să se confrunte cu această problemă în ultimii ani, după ce lanțurile de junk-food au pătruns pe piața lor. Fundația pentru Consumatori spune că Thailanda, înregistreză cele mai slabe rezultate la protejarea copiilor sub 12 ani de reclamele nesănătoase.
Situația este îngrijorătoare mai ales că ultimele statistici vorbesc de cinci morți pe oră din cauza bolilor de inimă, iar dintre cei 8,2 milioane de thailandezi obezi, majoritatea sunt copii. În schimb Singapore, Malaezia și Vietnam au făcut progrese în acest sens. Asociația Consumatorilor din Singapore a transmis că s-a aprobat o lege care interzice promovarea produselor junk-food mai devreme de ora 22:00, pe când în Malaezia s-au interzis toate reclamele la fast-food.
Propuneri pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate
Recomandări eficiente pentru tratarea obezității la copii
În primul rând se cere o evaluare medicală făcută de un medic pediatru sau de medicul de familie, pentru a depista eventualele cauze de ordin medical. Examinarea va insista asupra: istoricului de obezitate parentală, de diabet gestațional (diagnosticat în timpul sarcinii), medicației utilizate de copil (glucocorticoizii, antipsihoticele care ar putea creste riscul de obezitate), stigmatelor fizice asociate; dezvoltării staturale și raportarea la curbele de creștere.
Mesele se vor servii după un anumit program, cât mai fix. Se va evita hrănirea copilului cu: suncă, pui prajit (doar pui la cuptor), sucuri carbogazoase, sosuri, dulciuri, pizza, cartofi prajiți, snacks-uri, ciocolată, înghețată, bomboane etc. În schimb i se va gătii copilului supe, se va oferii multe salate, fructe. Nu se impune să nu mai consume mâncare niciodată de la fast-food, doar sa existe un echilibru în toate. De exemplu interzicerea cu desăvârșire să mănânce dulciuri nu rezolvă nimic, și cu prima ocazie va fugi în căutarea “fructului oprit”. Atenția se va concentra asupra aportului de calorii și cantitatea consumării acestora.
Pierderea în greutate este condiționată de o motivare puternică. Având în vedere că, în majoritatea cazurilor, mai mulți membrii ai familiei sunt supraponderali, un program de alimentație corectă și activitate fizica pentru toata familia va da mari șanse copilului de a atinge și păstra o greutate normală.
Obiectivul primar trebuie să fie stoparea acumulării în greutate. Fiind în creștere, kilogramele se vor distribui, în timp, altfel. Dacă se impune pierderea în greutate, aceasta trebuie să aibă loc într-un ritm moderat. Un kilogram sau două pe lună, pirdute în mod constant și nerecuperate ulterior, ar trebui să fie un rezultat mulțumitor.
Prima direcție de acțiune – scăderea aportului de calorii
Părinții să se înițieze, odată cu copilul, în știința alimentației sănătoase.
Copii să fie încurajați să-și aleagă singur meniul, ținând cont de principiile unei diete sănătoase.
Nu se vor folosi dulciurile ca recompensă sau ca dar.
Trebuie încurajați copii să-și cheltuiască banii de buzunar și pe altceva decât dulciuri și snack-uri. Să-și cumpere cărți sau publicații pentru vârsta lui, să colecționeze mici lucruri, să economisescă într-un anumit scopaccesibil lui.
În obișnuințele de"ciugulit" în fața televizorului, de înlocuit dulciurile sau alimentele bogate în grăsimi cu fructele sau semințele cojite și neprăjite de floarea-soarelui și dovleac. Acestea din urma nu trebuie nici ele consummate în exces, pentru ca s-ar putea să dea tulburări digestive.
Gustările să nu vin în prelungirea mesei pe care tocmai a luat-o.
La masa, se limitează porția copilului si, nu-I se dă imediat a doua porție, deoarece senzatia de satietate intervine cu o mică întârziere, astfel ar putea să renunțe singur la supliment.
Copilul să fie încurajat să mănâce încet, să mestece bine și să bea apa.
Se va elimina prajirea din procesul de preparare a mancarurilor. Accentul se va pune pe legume proaspete.
Mâncarea să fie combinată și să aibă un aspect atrăgător.
Grăsimile să fie eliminate în mare măsură. Maxim 30% din totalul de calorii trebuie să provină din grăsimi. Se va îndepărta pielea de pe carnea de pui, deoarece sub piele se află grăsimea. Lactatele să fie alese cu conținut redus de grăsime. Se va evita peștele gras, rechinul, somnul, și se va alege pește mai slab ca tonul și pastravul.
Nu se va interzice cu desăvârșire ceea ce-și doreste copilul, cum ar fi chips-urile sau ciocolata, dar se va ține cont de caloriile consumete în ziua respectivă.
A doua direcție de acțiune – consumarea caloriilor prin activitatea fizică
Primul lucru la care ar trebui să ne gândim este practicarea unui sport. Dacă deja copilul are noțiuni sau practică un sport oarecare, este timpul să luăm lucrurile în serios, să-l determinăm să aloce mai mult timp acelui sport. Dacă mizam pe un sport nou, nu trebuie să ne așteptăm la rezultate importante înca de la început. Perioada de învațare, de deprindere a tehnicii sportului nu ajută mult la consumarea caloriilor de prisos.
Activitatea fizică trebuie să fie zilnică, într-un fel sau altul. Trebuie încurajat copilul să parcurgă pe jos o parte din distanța până la școală și înapoi (dacă nu este posibil s-o parcurgă chiar pe toată). 2 km dus și 2 km întors = 4 km pe care ar fi bines să-i parcurgă în pași vioi.
Să iasă copilul la joacă în aer liber, în detrimentul orelor petrecute la calculator sau la televizor. Un joc foarte solicitant din punct de vedere fizic și care făcea mare plăcere copiilor – mai ales fetelor – cu ani în urmă era săritul corzii. Erau tot felul de tehnici iar fetițele se antrenau în grupuri de doua-trei și petreceau ore întregi perfecționându-și mereu tehnica, fără să aibă habar cât de util era pentru sănătatea și frumusețea lor. Să se încerce reactivarea acestui exercițiu printre tovarășii de joacă al copilului. La băieți este suficientă o minge de fotbal.
In casă, se va antrena copilul la diverse exerciții fizice, urmarând mereu creșterea performanței: numărul de abdomene, numărul de flotări. Cu puțină muzică, se pot face mișcări de gimnastică aerobică, sau se poate dansa în fața oglinzii. O jumatate de ora de "agitație" ar fi semnificativă în consumarea caloriilor de prisos.
A treia direcție de acțiune – controlul psihologic al situației
Să se evite transformarea problemelor a kilogramelor în plus într-o criză, să nu i se impune copilului un regim dur, să nu resimtă excedentul de greutate ca pe un handicap sever.
Copilul nu trebuie culpabilizat pentru felul in care arata. Cei din familie trebuie să-l asigure de dragostea lor.
Înfîțișarea copilului supraponderal poate fi mult ameliorată printr-o ținută ingrijită. Mâinile, părul, dinții trebuie să arate cât de poate de bine și foarte curate. O tunsoare studiată, care să i se potrivească, îi va îmbunătăți mult aspectul.
Imbrăcămintea trebuie să fie discretă și să nu sublinieze neajunsul "colaceilor" și al feselor proemitente.
Pentru recăpătarea încrederii în sine, și a respectului din partea celorlalți, copilul trebuie să-și găsescă "punctul forte", ceva în care să poată excela, să poată obține rezultate remarcabile. Trebuie să existe o materie pentru care să aiba înclinații. Trebuie încurajat să studieze în plus și să devină o mică autoritate în clasă. În scurt timp, acest lucru se va observa și va atrage considerația celor din jur.
Comportamentul copilului va determina în mare măsură atitudinea celor din jur față de el. Dacă va fi reținut, discret, amabil și politicos cu cei din jur, inclusiv cu cei de aceeași vârstă, aceștia se vor conforma regurilor impuse.
Obiectivul ramâne în continuare, atingerea unei greutăți normale dar și menținerea ei, fără să se transforme într-un coșmar. Efortul trebuie sustinut și fiecare progress să fie remarcat și apreciat cum se cuvine.
Copilul al cărui metabolism îl predispune la obezitate va avea aceași problemă și ca adult. Preocuparea pentru controlul greutății va fi permanentă. Ca să nu devină o sursă de veșnică frustrare, este necesară o educație sistematică în spiritul unei vieți active și al unei alimentații sănătoase. În timp, se va obișnui cu o anumită atitudine față de alimentație și, așa cum nu suntem tentați să consumăm ceva toxic, nici el nu va fi tentat să consume ceea ce nu-i face bine.
Alimentația sănătoasă și activitatea fizică nu sunt doar pentru persoanele supraponderale. Ele ar trebui să constituie regula pentru fiecare dintre noi.
Este mai ușor să prevenim obezitatea decât să o tratăm.
Concluzii și sugestii (managmentul obezității copilului)
Concluzie
Noile informaþii indicã faptul cã obezitatea pare a fi „contagioasã social”. Aceasta înseamnã cã oamenii au tendinþa sã imite prietenii sau familia, atunci când prietenii ºi familia devin obezi sau (cazul fericit) când pierd în greutate. Experþii în obezitate au remarcat cã aceste date noi dau o bazã ºtiinþificã unei ipoteze care a fost avansatã de multã vreme. Ipoteza era cã oamenii privesc unii la alþii pentru a determina ce înseamnã greutate adecvatã, acceptabilã. „Dacã eºti doar puþin plinuþ(ã) ºi cei din jurul tãu au greutate mai mare, te simþi bine când te priveºti în oglindã”, a remarcat dr. David Katz, directorul Centrului de Prevenþie ºi Cercetare al Universitãþii Yale. Aceste descoperiri, dacã vor fi confirmate ºi în alte studii, au implicaþii pentru fiecare dintre noi ºi, desigur, vor avea un impact în modul în care se vor practica medicina clinicã ºi sãnãtatea publicã în viitor.
Bibliografie
Revista Avantaj
Hotnews.ro
Nicholas A. Christakis, M.D., Ph.D., M.P.H., and James H. Fowler, Ph.D, „The Spread of Obesity in a Large Social Network over 32 Years” New Engl J Med. Volume 357:370-379, July 27, 2007
Anexe
Vârsta ____________, sexul ________________
Greutatea_____________
Nivel de școlarizare, cls. a __________ în Școala___________________
Venit pe familie_______________
Câți membrii are familia dumneavoastră?_________________________
În familia dumneavoastră există personae diagnosticate cu boli legate de alimentație și metabolism (obezitate, boli de inimă, etc.)?
Da Nu
În activitatea dumneavoastră zilnic predomină efortul:
Fizic
Intelectual
Vă considerați o persoană:
Slabă (subponderală)
Normală în greutate
Grasă (supraponderală)
Foarte grasă
Alta___________________________
1. Ce utilitate au alimentele după opinia dvs ?
Sunt foarte importante
Sunt importante
Nu sunt importante
Nu știu
2. Ce rol are alimentația ?
Produce plăcere
Întreține viața
E o formă de socializare
Alta___________________
3. Câte mese aveți pe zi ? __________
Mâncați ceva între mese ? Da ?
Nu ?
Dacă răspunsul este da, ce anume ?
________________________________________________________
4. Cine hotărăște ce se gătește în casă și ce mâncați ?
_________________________________________________________________
5. Ce alimente preferați ?
Carne și produse
Legume
Cereale
Cartofi
Dulciuri
6.Ce legume preferați ?
__________________________________________________________________
7. De câte ori pe saptămână consumați aceste legume ?
__________________________________________________________________
8. Consumați fructe și legume proaspete ?
__________________________________________________________________
Cât de frecvent pe zi
pe săptămână
pe lună
9. Consumați carne și derivate ?
Cât de frecvent pe zi
pe săptămână
pe lună
10. Consumați lapte si produse lactate ?
Cât de frecvent pe zi
pe săptămână
pe lună
11. Consumați produse bogate în proteine vegetale ( soia, fasole, linte, mazare) ?
Cât de frecvent pe zi
pe săptămână
pe lună
12. Consumați produse de fast food și chipsuri ?
Cât de frecvent pe zi
pe săptămână
pe lună
_____________________________________________________________
13. Consumați dulciuri ?
Cât de frecvent pe zi
pe săptămână
pe lună
Ce fel de dulciuri preferați ?
_____________________________________________________
14. Cum preferați alimentele ?
Puternic condimentate
Condimentate
Necondimentate
Sărate
Ușor sărate
Nesărate
15. Ce băuturi consumați între mese?
Apă potabilă
Apă plată
Apă minerală
Ceai
Sucuri naturale
Băuturi carbogazoase
Cola
Băuturi energizante
Cafea
Alcool
16. Beneficiați de programul cornul și laptele?
Da Nu
Îl considerați util?
Da Nu
De ce?
_______________________________________________________________
17. Vă considerați o persoană activă ?
Da Nu
18. Faceți sport ?
Da Nu
Dacă răspunsul dumneavoastră este da, cu ce frecvență / pe zi/ pe săptămână / pe lună?
_________________________________________________________________
Dacă răspunsul dumneavoastră este da, la întrebarea 18, vă rog să precizați dacă acest lucru se petrece :
într-un cadru organizat
ca o nevoie individuală
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Nevoilor de Servicii Sociale Pentru Copii Diagnosticati Ca Fiind Supraponderali sau Obezi (ID: 155414)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.