Analiza Multicriteriala a Situatiei Curente

CUPRINS

Cuvânt înainte

Capitol 1. Descriere Generală

Scurt Istoric – Atestare istorică

încadrae în teritoriu – poziția geografică

Scurtă prezentare a Regiunii de Dezvoltare Centru…

Comuna Cuci

Capitolul 2. Analiza multicriterială a situației curente

Potențialul natural și condiții flzico-geograflce

Relieful

Clima

Rețeaua hidrografică

Flora și fauna

Populația și resursele umane

Analiza demografică

Forța de muncă

Infrastructura

Infrastructura: transport, canalizare, apă potabilă, gaze naturale,

energie electrică

Infrastructura școlară

Infrastructura medicală

Infrastructura pentru inițiere și dezvoltare de afaceri

Infrastructura pentru rețele de telecomunicații și internet

Instituții și servicii de interes public (stadiu actual)

Ramurile economiei locale

Agricultura

Industria

Comerțul

Turismul

Mediul

Capitolul 3. Analiza SWOT

Capitol 4 Priorități de dezvoltare

Priorități de dezvoltare în context național

Priorități de dezvoltare in context regional – Regiunea 7 Centru…

Priorități de dezvoltare în context județean

Direcții Strategice de Dezvoltare a Comunei Cuci în perioada 2010-2014

5. Portofoliu de proiecte propuse (anexe)

ARGUMENT

Orice inițiativă de dezvoltare la nivelul unei comunități trebuie să înceapă cu o evaluare a nevoilor. Lucrarea de față prezintă date istorice, geografice, demografice, sociale, economice și financiare despre localitate, structurându-se astfel o imagine a mediului în care se plasează comunitatea și identifică potențialul real deținut de aceasta, pe de o parte, iar pe de altă parte identifică posibile proiecte și surse de finanțare a acestora. Evaluarea comunității s-a făcut în paralel cu o analiză a politicilor și direcțiilor de dezvoltare europene și naționale, regionale și județene. Prin aceasta s-a conturat o viziune asupra tendințelor de evoluție a mediului rural în condițiile unei dezvoltări locale durabile și integrate, ținându-se cont atât de bunăstarea cetățenilor, cât și de mediul înconjurător și tendințele actuale de evoluție socio-economică.

Pentru dezvoltarea comunei Cuci se are în vedere o strategie pe termen mediu, pe o perioadă de 5 ani, cuprinsă în intervalul de timp 2009 – 2013, dorindu-se astfel suprapunerea peste perioada de programare stabilită de către Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună. Strategia stabilește un obiectiv strategic de dezvoltare:

Comuna Cuci va deveni o destinație ofertantă agenților economici interesați să dezvolte activități în apropierea orașelor Luduș și Iernut, precum si un spațiu, care să asigure rezidenților condiții optime de locuit.

Pentru realizarea acestui deziderat s-au stabilit trei priorități de dezvoltare: modernizarea infrastructurii, încurajarea și susținerea afacerilor și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, ierarhizând prioritățile de dezvoltare, stabilind proiectele care trebuie realizate, beneficiarii vizați, rezultatele dorite și indicatorii de măsurare.

Capitol 1. Descriere Generală

Scurt Istoric – Atestare istorică

Comuna Cuci (în maghiară Kutyfalva, în germană Kokt) este o comună aparținând județului Mureș, situată pe cursul râului Mureș, la o distanță de 22 km, de orașul reședință de județ, Târgu Mureș.

Așezarea este relativ simetric situată pe DN 15 (E 60) Târgu Mureș – Cluj Napoca, față de alte două orașe ale județului, Luduș respectiv Iernut (7 km respectiv 6 km).

Comuna este formată din 5 sate: Cuci (reședința de comună), Petrilaca, Dătășeni, Orosia și După Deal (depopulat).

Drumul național DN 15, în sensul de mers Iemut -> Luduș -> Targu – Mureș împarte comuna în două: satele Cuci, Orosia și Petrilaca în partea stângă a șoselei în timp ce satele Dătășeni și După Deal în partea dreaptă a șoselei.Atestare documentară legată de comuna Cuci datează încă dm sec. 13, in timp ce satul Dătășeni este cel care beneficiază de prima atestare documentară, nu mai devreme de anul 1263.

În ordine cronologică se situează satul Petrilaca cu prima atestare în jurul anului 1332. Celelalte două sate ale comunei, respectiv Cuci (reședința de comună) și Orosia datează cu primele insemnări istorice din anul 1410.

Din componența comunei Cuci mai face parte și satul numit „După Deal” care datează de mult mai târziu, respectiv din 1954, sat care a suferit un proces masiv de depopulare, motiv pentru care nu face obiectul unei prezentări mai detaliate în cadrul prezentei strategii.

Prima atestare istorică a localității Cuci datează încă din 1.331, când un document din anul 1.333 amintește de existența unei mănăstiri, care astăzi nu mai există. Satul Cuci, centrul comunei cu același nume, este situat pe Valea Mureșului, pe drumul național DN 15 (E60), în partea vestică a județului, având legături rutiere prin drumuri comunale cu satul Petrilaca prin DC87 și cu satul Orosia prin DC88. Prin localitate trece calea ferată Războieni – Tg.Mureș – Deda.

Petrilaca

Localitatea este pomenită pentru prima dată intr-un document din anul 1332, reprezentând parte componentă a „Registrului de Socoteli a Arhidiaconatului din ALBA”, în care se arată faptul că preotul Ioan din Petrilaca a plătit șase dinari, ca și taxă bisericească. In decursul vremii, localitatea este regăsită în diverse documente sub diverse denumiri: 1332 – Sacerdos de Peterlaka; 1333 – Peuirlaka; 1334 – Peterlako; 1403 – Villa volahalis Peterlaka (sat românesc Petrilaca); 1461 – Census quinquagesima de Petarlaka (quinquagesima – dare în natura constând în 5 oi din 100); 1854 – Olah Peterlaka, Petrilaca Română.

Intr-o statistică făcută de generalul Buccow – comandantul trupelor imperiale din Transilvania, în perioada 1760 – 1762, satul Petrilaca este amintit ca fiind parte componentă a Comitatului Alba. La nivelul anului 1760, localitatea avea o populație de 120 de familii. Tot în această perioadă, localitatea este amintită ca având atât denumirea în românește cât și în ungurește (Peterlaka), în germană (Petersdorf) și în latină (Petrivici). Se pare că satul a aparținut unui feudal cu numele de Peter (Petre), de unde și denumirea dată de sași, și anume Petersdorf, adică satul lui Peter.

Dătășeni

Conform înscrisurilor deținute de Parohia Ortodoxă Română a localității Dătășeni, în așa numita „Carte de Aur a Parohiei Ortodoxe Române Dătășeni, jud. Mureș 1968”, localitatea avea în trecut o altă denumire, și anume Dateș (Maros Dateș) și aparținea în „epoca” maghiară de Districtul Turda-Arieș. După Unirea de la 1918, s-a alipit județului Turda, ca apoi să devină parte componentă a Regiunii Mureș.

La nivelul anului 1730, satul avea 230 de suflete, avea biserică și casă parohială. La nivelul anului 1968, satul avea un număr de 180 de familii, însumând circa 900 de suflete.

Existența unei instituții de învățământ este amintită în jurul anului 1828, când a fost investit primul învățător în localitate, care se pare că și-a desfășurat activitatea într-o casă particulară până la nivelul anului 1845, an in care se amintește de existența unei clădiri cu scop de școală.

O altă sursă precizează de existența unei scolii de lemn în anul 1952 care a fost renovată în anul 1881.

La nivelul anului 1886, școala avea un număr de 50 de elevi, în anul 1890 – 57 de elevi pentru ca în anul 1891 să se ajungă la 63 de elevi.

La nivelul anului 1892 se decide construirea unui noi școlii, care va fi finalizată doar în anul 1904. La nivelul acelui an, materiile predate erau următoarele: intuițiunea, citirea și scrierea limbii materne și maghiare, gramatica limbii materne și maghiare, matematici, geografia (la clasele III – VI), istoria patriei (la clasele V – VI), constituțiunea patriei (la clasele V-VI), fizica (la clasele V-VI), istoria naturală (la clasele III-VI), cântul (la clasele III- VI), gimnastica (la clasele III-VI).

In această perioadă se intensifică tendința de maghiarizare a școlii, fapt scos în evidență de o amendă primită datorită faptului că pe clădirea școlii, inscripția era în limba română și nu maghiară. Preotul Baziliu Anghel și învățătorul Cătană Ioan, din aceea perioadă, au dus o luptă îndârjită pentru păstrarea „românismului” școlii și a comunității în general.

Populația așezării a cunoscut un trend ascendent de-a lungul timpului: 1890: 497 români, 3 familii maghiari și una israeliți; 1900: 560 români, 3 familii maghiari și una israeliți; 1930: 747 români greco-catolici, 10 români ortodocși, 5 maghiari reformați și 7 israeliți; 1940: 816 români greco- catolici, 11 români ortodocși, 1 maghiar reformat și 5 maghiari sectari.

1970 este anul în care se face referire directă la inundațiile care au avut loc în localitate dar și în Tg-Mureș, și care au inundat casa parohială din localitate și nu numai. Se face referire la faptul ca aceasta a avut loc în 13 mai 1970, zi (zile) în care un număr de 60 de case printre care și casa parohială au fost afectate total sau parțial de apelor revărsate ale Mureșului.

Reconstrucția casei parohiale a început în anul 1971, cu ajutorul Arhiepiscopiei de la Sibiu dar și din donațiile oamenilor.

Ultimele înscrisuri în „Cartea de Aur a Parohiei Ortodoxe Române Dătâșeni, jud. Mureș” fac referire la modul în care casa parohială a fost reconstruită cu donațiile și munca oamenilor din localitate, făcânduse chiar o enumerare a persoanelor care au participat la procesul de reconstrucție.

Orosia

Denumirea localității vine de la cuvântul maghiar oroszi. care înseamnă cotitură sau, în terminologie geografică, meandru. Aceasta vine de la faptul că vatra satului și o parte a extravilanului localității se află în meandrul pe care-1 face râul Mureș venind dinspre Cuci până la Bogata. Cea dintâi mențiune scrisă despre satul Orosia, datează din anul 1410. Primele date despre această așezare reflectă faptul că era formată din 18 familii de iobagi pentru ca undeva la începutul secolului al XlX-lea să fie circa 100 de locuitori. Conform recensământului din 1910, populația Orosiei era de 278 de locuitori. în urma reorganizării administrativ-teritoriale din 1965, satul Orosia a fost înglobat în actualul județ Mureș, până în acel an, localitatea a aparținut de Turda.

Încadrare aîn teritoriu – poziția geografică

Comuna Cuci este parte componentă a județului Mureș, făcând astfel parte din Regiunea de Dezvoltare Centru.

Scurtă prezentare a Regiunii de Dezvoltare Centru

Regiunea Centru este așezată în zona centrală a României, in interiorul marii curburi a Munților Carpati. ne cursuriie suoerioare s mijlocii ale Mureșului și Oltului. Cu o suprafață de 34.100 km2, reprezintă 14.3% din teritoriul României.

Numărul populației Regiunii Centru, la sfârșitul anului 2006, era de 2.530.818 locuitori, densitatea populației fiind de 74,2 loc./km2. Prin ponderea populației urbane de 59,8 %, Regiunea Centru se numără printre cele mai urbanizate regiuni ale României, după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest. Majoritatea orașelor au un număr mai mic de 200.000 locuitori, un singur oraș – Brașovul – are populația de peste 200.000 locuitori, iar două – Sibiul si Târeu Mureș – au între 100.000 si 200.000 locuitori.

Populația Regiunii Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică și religioasă. Românii formează 65,3% din totalul populației regiunii, maghiarii 29,9%, romii 4%, germanii 0,6%.

Economia Regiunii Centru are un vizibil profil industrial, evidențiat atât de contribuția ridicată a industriei la formarea produsului intern brut cât și de ponderea populației ocupate în acest sector.

Profilul industrial al regiunii este dat de industriile de construcții de mașini, prelucrarea metalelor, industria chimică, farmaceutică, a materialelor de construcții, lemnului, extractivă, textilă și alimentară. Specificul industrial este mai pronunțat în județele Brașov și Sibiu, județe cu importante tradiții industriale. Bogatele resurse naturale existente în regiune, gaze naturale și sare, au stat la baza dezvoltării industriei chimice. In anul 2005, în Regiunea Centru s-au obținut 41,7% din volumul de gaze naturale extrase la nivev și Regiunea Vest. Majoritatea orașelor au un număr mai mic de 200.000 locuitori, un singur oraș – Brașovul – are populația de peste 200.000 locuitori, iar două – Sibiul si Târeu Mureș – au între 100.000 si 200.000 locuitori.

Populația Regiunii Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică și religioasă. Românii formează 65,3% din totalul populației regiunii, maghiarii 29,9%, romii 4%, germanii 0,6%.

Economia Regiunii Centru are un vizibil profil industrial, evidențiat atât de contribuția ridicată a industriei la formarea produsului intern brut cât și de ponderea populației ocupate în acest sector.

Profilul industrial al regiunii este dat de industriile de construcții de mașini, prelucrarea metalelor, industria chimică, farmaceutică, a materialelor de construcții, lemnului, extractivă, textilă și alimentară. Specificul industrial este mai pronunțat în județele Brașov și Sibiu, județe cu importante tradiții industriale. Bogatele resurse naturale existente în regiune, gaze naturale și sare, au stat la baza dezvoltării industriei chimice. In anul 2005, în Regiunea Centru s-au obținut 41,7% din volumul de gaze naturale extrase la nivel național și 33,6% din producția națională de îngrășăminte chimice. Industriile de prelucrare a lemnului valorifică importantul potențial silvic al regiunii. Astfel, în anul 2005, în Regiunea Centru s-au obținut 39,4% din producția națională de cherestea și 18,2% din cea de mobilier.

Agricultura se află la începutul unui lung și dificil proces de modernizare și restructurare, menit să conducă la eficientizare și la valorificarea mai bună a importantului potențial agricol al regiunii. Condițiile de climă, relief și sol influențează intr-o măsură importantă dezvoltarea agriculturii. Culturile de plante tehnice și de cartofi și practicarea zootehniei dispun de cele mai favorabile condiții naturale în regiunea Centru. In anul 2006, Regiunea deținea 28,1% din producția națională de sfeclă de zahăr. 25.6% din cea de cartofi si 20.1% din seotelul de ovine al României.

Sectorul serviciilor are o contribuție importantă la formarea P.I.B.- ului, având o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat cele mai mari creșteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere și cele aeriene), telecomunicațiile, sectorul financiar- bancar și de asigurări, turismul. Rețeaua rutieră măsura la sfârșitul anului 2006, 10.211 km, din care 2.237 km sunt drumuri naționale, iar cea de cale ferată avea o lungime totală de 1.346 km. Atât infrastructura de transport rutier cât și cea de transport feroviar necesită lucrări ample de reabilitare și modernizare.

Turismul este unul din cele mai dinamice sectoare economice, care însă nu a atins dezvoltarea cerută de importantul potențial turistic al regiunii. In anul 2006, Regiunea Centru a reușit să atragă 1,164 milioane turiști cazați in structurile de primire turistică, devenind prima regiune a țării ca destinație turistică. Principalele forme de turism practicate în Regiunea Centru sunt turismul montan, turismul balnear, turismul cultural și agroturismul.

Situat în interiorul arcului Carpatic, județul Mureș este favorizat de un relief armonios, care coboară în trepte de la est spre vest, de la cei 2.100 m pe care îi atinge creasta Călimanilor, spre Câmpia Transilvaniei (400 m) și Podișul Târnavelor (500-700 m), până în lunca joasă a râului Mureș de la ieșirea din județ, unde altitudinea este de numai 280 m. Suprafața sa de 6.714 km2, ce reprezintă 2,8% din suprafața țării, coboară în trepte de pe crestele Carpaților Răsăriteni spre Podișul Târnavelor și Câmpia Transilvaniei. Aproximativ 22% din suprafața județului este dominată de rama munților vulcanici Călimani și Gurghiu (în nord-est și est). Munții Călimani, situați în nordul județului, constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din România, cu înălțimi maxime de 2.100 m. Ei se întind spre sudul județului, până in valea Mureșului, continuându- se cu Munții Gurghiului, cuprinși intre valea Mureșului și Târnava Mare, având înălțimi mai mici, de până la 1.776 m. În ce privește organizarea administrativ-teritorială, județul Mureș cuprinde:

Municipiul Târgu-Mureș

• Suprafața totală: 4.930 ha;

■ Populația stabilă de 147.886 locuitori;

■ Distanța față de Comuna Cuci: 36 Km.

Este reședința administrativă a județului Mureș, este un important centru economic și cultural al județului. Prin așezarea sa geografică în culoarul larg al râului Mureș, beneficiază de avantajele care le oferă zona de confluență a trei regiuni naturale, cu resurse economice diferite și complementare: regiunea cerealieră a Câmpiei Transilvaniei, Podișul

Târnavelor și zona forestieră a dealurilor subcarpatice interne.

Totodată, Târgu-Mureș este cunoscut în țară și străinătate ca un important centru medical, cu reușite deosebite in planul medicinii cardiovasculare și urologice. Centru universitar și cultural cu tradiție, municipiul Târgu Mureș dispune de un sistem de educație solid și flexibil, gata să se adapteze la cerințele pieței forței de muncă.

Suprafața totală: 6.087 ha;

Municipiul Tamăveni ■ Populația stabilă de 27.308 locuitori;

Distanța față de Comuna Cuci: 26 Km.

Preponderentă, industria chimică determină profilul industrial al zonei, alături de care se dezvoltă producția de geamuri și materiale de construcții, producția de mobilier, articole ceramice de uz gospodăresc și ornamental, industria confecțiilor. Lacurile formate de-a lungul pârâului Sărat în partea sud-estică a localității conțin nămol cu proprietăți terapeutice atestate, constituind o resursă naturală ce trebuie pusă în valoare.

Suprafața totală: 6.725 ha;

Orașul Luduș ■ Populația stabilă de 17.975 locuitori;

Distanța față de Comuna Cuci: 7 Km.

Poziția geografică favorabilă, infrastructura în dezvoltare, existența forței de muncă reprezintă o bază pentru dezvoltarea investițiilor în industrie, agricultură, construcții, sfera serviciilor. Situat pe culoarul european în rețeaua de transport rutier, la distanță relativ mică de Aeroportul Târgu-Mureș, dispune de rețea de transport feroviar. Sectorul economic dominant este agricultura, urmat de producerea energiei electrice în cadrul sucursalei Mureș a S.C. Electrocentrale București S.A. și prestarea lucrărilor de întreținere și reparații agregate energetice.

Suprafața totală: 6.369 ha;

Populația stabilă de 6.662 locuitori;

Distanța față de Comuna Cuci: 25 Km.

• Principalele activități economice ale locuitorilor orașului au caracter industrial și agricol. Cea mai importantă investiție Orașul Ungheni industrială realizata in orașul Ungheni, o

reprezintă "Parcul Industrial Mureș" S.A., zonă în care se vor desfășura activități economice, de producție industrială și servicii de înaltă tehnologie. In prezent, parcul industrial este finalizat din punct de vedere al infrastructurii, urmând a fi ocupat de potențialii investitori.

Județul Mureș se afirmă cu un potențial turistic ridicat, întrucât pe întreg teritoriul sunt concentrate obiective turistice variate și valoroase, între care se evidențiază:

Cetatea Medievală. Palatul Culturii. Biblioteca Teleki, Complexul de agrement și sport "Week- End" de pe malul râului Mureș, Grădina zoologică (a doua ca mărime din țară).

Cetatea medievală a fost construită in secolul XIV de coloniștii germani. Este singura cetate medievală locuită în întregime din Europa și este vizitată de numeroși turiști din întreaga lume. Numeroasele monumente de o mare valoare istorică și artistică, zidurile și turnurile de apărare ale cetății, cele peste 100 de case vechi, Biserica din Deal, scara acoperită, Biserica Mănăstirii Dominicane, Casa Venețiană, Casa cu cerbi, Casa Vlad Dracul, Tumul cu ceas fac din centrul istoric al Sighișoarei una dintre cele mai mari valori culturale și istorice din estul Europei.

Stațiunea balneoclimaterică, situată la 60 de km de Tărgu Mureș, la poalele Munților Gurghiu oferă factori curativi de mare eficiență intr-un număr mare de afecțiuni. Punctul de atracție al stațiunii este lacul heliotermic Ursu cu apă sărată, unul dintre puținele de acest fel din Europa.

Defileul Mureșului pe teritoriul județului Mureș, între Localitățile Ciobotani și Deda, pe o lungime de 38 de km, este cea mai mare vale de străpungere din lanțul munților vulcanici din România. Mărginită la dreapta de masivul Călimani și la stânga de Munții Gurghiu, Valea Mureșului colectează numeroși afluenți, dintre care mai importanți sunt: Bistra, Răstolița, Ilva, Sălard, Meștera. De-a lungul Mureșului, în defileu, pe versanți se zăresc stânci abrupte cu aspect de turnuri construite din aglomerate vulcanice, iar în porțiunile mai largi ale văii situându-se așezări umane: Ciobotani, Stânceni, Meștera, Neagra, Lunca Bradului, Androneasa, Răstolița, Gălăoaia, Bistra Mureșului, Pietriș. Zona oferă posibilități reale pentru odihnă, drumeții și practicarea unor sporturi de iarnă.

Potențialul acestei dosebite zone poate fi valorificat prin dezvoltarea agroturismului

Activitatea turistică este susținută de existența unei infrastructuri dezvoltate cu unități de cazare corespunzătoare în special în centrele urbane. Zona montană, respectiv Defileul Mureșului Deda – Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni, Munții Călimani și Gurghiu, Lăpușna se confruntă cu lipsa infrastructurii necesare – în acest domeniu existând un mare potențial pentru dezvoltarea turismului montan și a agroturismului.

Infrastructură

Resurse naturale: principala resursă naturală a județului o constituie gazul metan. Altă resursă importantă o constituie pădurile întinse de foioase și conifere care ocupă 2.161,7 km2, aproximativ 30% din suprafața județului. Resurse importante sunt constituite și din zăcămintele de sare, roci pentru materiale de construcție și izvoarele minerale și clorosodice.

Din totalul drumurilor publice de 1,845 km, 357 km reprezintă drumurile de interes național și 1,488 km drumurile de importanță județeană și comunală. Județul Mureș este traversat de drumul european E 60 (București – Ploiești – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj Napoca – Oradea – Budapesta – Viena).

Județul Mureș dispune de o rețea de căi ferate totalizând 328 km, din care 87 km linii electrificate. Prin magistrala de importanță europeană București – Sighișoara – Războieni – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului județul este conectat la sistemul feroviar european prin care se face legătura cu importante capitale europene. Prin densitatea rețelei de cale ferată care este de 70 km/1.000 km2 de teritoriu, județul Mureș ocupă locul 5 pe țară.

Municipiul Târgu-Mureș dispune de un aeroport internațional situat la Recea, la 12 km de reședința județului pe drumul european E60 ce leagă Târgu-Mureș de Cluj-Napoca. Amplasat într-o poziție strategică în centrul țării aeroportul este poarta de acces spre inima Transilvaniei. în prezent deservește un areal geografic de 24.000 km2, cu o populație aproximativă de

milioane de locuitori, cuprinzând 4 județe: Mureș, Bistrița, Harghita, Covasna.

Pe teritoriul județului Mureș se află și un Parc Industrial în localitatea Vidrasău în imediata apropiere a aeroportului. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Mureș și a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Programul PHARE, fiind cofinanțat și de Guvernul României. Lucrările de construcție au fost finalizate în iunie 2005. Datorită resurselor sale, județul Mureș ocupă primul loc pe țară după lungimea conductelor de distribuție a gazelor și locul al doilea după cantitatea de gaze distribuite. Lungimea conductelor din rețelele de gaze naturale este de 2.896,2 km.

Municipiul Târgu Mureș este un centru universitar, medical si cultural (teatre, filarmonică) cu tradiție și dispune de un sistem de educație capabil să se adapteze la cerințele dinamice ale pieței forței de muncă.

STRUCTURA ECONOMICĂ

Economia județului Mureș este caracterizată în momentul actual de procesul de formare a unei economii de piață puternice având la bază descentralizarea și libera inițiativă. Potențialul de dezvoltare a județului este determinat în primul rând de așezarea geografică centrală, cu condiții naturale variate și prielnice unei ample dezvoltări economice. Principalele ramuri economice sunt industria, serviciile, agricultura, silvicultura și exploatările forestiere.

INDUSTRIA

Județul Mureș se înscrie cu o importantă pondere în producția industrială națională (în ansamblu – locul 8 pe țară din 41 de județe). Industria se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu specializări de importanță națională.

Principalele ramuri industriale ale județului Mureș sunt:

industria extractivă a gazului metan;

industria de exploatare și prelucrare a lemnului;

producția de mobilier și instrumente muzicale;

industria chimică și producția de medicamente;

prelucrarea cauciucului și maselor plastice;

industria alimentară;

industria textilă si a încălțămintei, confecții din textile, piele și blană;

industria altor produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, țigle, var, prefabricate pentru construcții, alte materiale de construcții, sticlă decorativă, porțelan, faianță), metalurgie;

industria de mașini, echipamente, aparate electrice.

Județul Mureș este renumit prin unitățile producătoare de mobilă (mobilier sculptat la Târgu Mureș), unitățile producătoare de geamuri, sticlă și ceramică fină (la Tâmăveni, Târgu Mureș și Sighișoara), textile și confecții (Târgu Mureș și Sighișoara), de pielărie (Târgu Mureș și Reghin). De asemenea, în cadrul județului Mureș își desfășoară activitatea singurul producător de carbid și instrumente muzicale din țară (la Târnăveni și respectiv la Reghin).

Agricultura

Agricultura este a doua ramură în economia județului și are o tradiție îndelungată. Suprafața agricolă a județului Mureș este de 409.789 hectare și reprezintă 61% din suprafața totală a județului. Creșterea animalelor este îndeletnicirea principală populației din mediul rural. Din păcate, aceasta se realizează de regulă la un nivel de subzistență, dar premisele dezvoltării acesteia sunt reprezentate de fondurile semnificative alocate de Guvernul României și Uniunea Europeană în acest sens.

Rețeaua școlară cuprinde 420 de grădinițe, 455 școli generale, 35 de licee, 25 școli profesionale, 17 școli postliceale. în județ funcționează 5 instituții de învățământ superior cu 14 facultăți având peste 6.200 de studenți.

Biblioteca județeană, fondată în 1913, dispune de un important fond de carte, care ajunge la circa 800.000 volume. Există și numeroase alte biblioteci publice, școlare și ale instituțiilor de învățământ superior.

Județul Mureș se numără printre județele cu cel mai ridicat nivel de instruire, gradul de alfabetizare al populației adulte fiind de 98%.

Comuna Cuci

Coordonate geografice ale localității Cuci

Parte componentă a județului cu același nume cu cel al principalului râu care îl traversează, localitatea Cuci este situată în partea sud-vestică a județului, având următoarele coodonate geografice

În vederea valorificării poziției geografice, localitatea Cuci a aderat în anul 2005 la Asociația microregională „Mureșul 2005”.

În urma unor consultări și dezbateri în care au fost implicați reprezentanții unor consilii locale din zonă, respectiv Luduș, Bogata, Ațintiș, Chețani, Cuci, Bichiș, Zau de Câmpie, Sânger, Tăureni, Valea Largă, Șăulia, Grebeniș, Miheșul de Câmpie, precum și a Consiliului Județean Mureș, s-a configurat necesitatea dezvoltării în parteneriat a acestei zone prin înființarea Asociației "Mureșul 2005".

Asociația are ca scop realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal și regional și furnizarea în comun a unor servicii publice locale de calitate și eficiente.

Obiectivele Asociației „Mureșul 2005” sunt următoarele:

sprijinirea dezvoltării infrastructurii zonale;

armonizarea și reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităților locale, în vederea dezvoltării economico-sociale echilibrate;

reprezentarea intereselor zonei în relațiile cu alte organizații;

susținerea inițiativei locale urmărind sistematizarea propunerilor din domeniile economice, sociale culturale în contextul dezvoltării regionale;

întocmirea de studii și proiecte pentru prevenirea dezastrelor;

participarea în programe de dezvoltare regională;

participarea activă și eficientă la procesul de modernizare și descentralizare a administrației publice din România;

îmbunătățirea cadrului legislativ în conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale și a altor norme internaționale care vizează interesele colectivităților locale și județene, regionale;

consolidarea parteneriatului cu administrația publică centrală, reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităților locale în raporturile cu administrația publică centrală, organizații neguvernamentale și terți, pe plan intern și internațional;

promovarea unor forme de colaborare și întrajutorare reciprocă a colectivităților locale în domeniul economic, financiar, social, cultural și instituțional;

crearea și întreținerea unui sistem informațional integrat, precum și a unor corpuri de specialiști capabili să analizeze și să ofere soluții pentru rezolvarea problemelor colectivităților locale, participarea împreună cu alte structuri ale societății civile pentru realizarea de sarcini de interes comun.

Caracteristici generale

Comuna Cuci este așezată în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, în

mijlocul Arcului Carpatic, respectiv, un sat este localizat pc partea dreaptă a râului Mureș, la Nord de satul Cuci – reședința de comună, în campia Transilvaniei (satul Dătășeni), iar restul comunei la sud de râul Mureș, în Podișul Târnavelor (satele Cuci, Orosia și Petrilaca).

Microrelieful este alcătuit dintr-o luncă largă, situată de-a lungul râului Mureș cu o altitudine de aproximativ 350 metri precum și din dealuri: Dealul Dateșului (446 m), Dealul Cuciului, Dealul Orosiei și Dealurile Petrilăcii (aproximativ 400 m).

Forme de relief minore ar fi: domurile gazeifere (Dealurile Petrilăcii) și cuestele râului Mureș, formate datorită văii asimetrice. Cuesta cea mai importantă este cea de la Dateș cunoscută local sub numele de Râpa Dateșului, desprinsă în primăvara anului 1912, în urma unor ploi abundente. între falia desprinsă – „tancuri” și deal, în timp, s-a acumulat apa formându-se un mic lac (tău), destul de adânc și cu multă vegetație în jur. Cu un aspect destul de pitoresc, este și Cuesta Orosiei (Râpa Orosiei), în care tradițional. în urmă cu 2 decenii se practica exploatarea argilei, dezvelite în vederea fabricării cărămizilor.

Aspecte legate de sol și subsol

Existența unor resurse naturale de suprafață și a unor bogății naturale ale solului, contribuie la ridicarea potențialului economic al comunei.

a) Resurse naturale ale solului

în strânsă concordanță cu relieful, clima și vegetația, învelișurile de sol predominante sunt:

în zona de câmpie și deal predomină argiluvisolurile (brun-roșcat de pădure);

în zona de luncă predomină solurile aluvionare;

Existența în zonă a acestor tipuri de soluri reprezintă un important avantaj pentru sectorul agricol al comunei Cuci, dat fiindcă solurile aluvionare de luncă sunt indicate pentru culturi de cereale și în special pentru culturile de legume și zarzavaturi, însă, în momentul de față, acestea nu sunt exploatate la maxim.

Chiar și in aceste condiții, agricultura reprezintă principala sursă de venit a comunei Cuci, cu o suprafață agricolă totală (intravilană și extravilană) de 3.3481 Ha din care:

Suprafața arabilă totalizează 2.294 Ha, reprezentând 1,03% din suprafața totală arabilă a județului Mureș, care totalizează 222.381 ha;

Suprafața pășunilor totalizează 768 Ha, reprezentând 0,66% din suprafața totală a pășunilor din județului Mureș, care totalizează 114.967 ha;

Suprafața fanețelor totalizează 286 Ha, reprezentând 0,40% din suprafața totală a fânetelor din județul Mureș, care totalizează 70.851 ha;

Suprafața fondului forestier – pădurile reprezintă una din cele mai importante resurse naturale, având o valoare deosebită pentru mediu și economie, resursă de care comuna Cuci nu dispune foarte mult, suprafața fondului forestier a comunei Cuci totalizând doar 340 Ha, ceea ce reprezintă 0,16% din suprafața fondului forestier al județului Mureș, care totalizează 208.300 ha;

Vii și pepiniere viticole – suprafața viilor și a pepinierelor viticole, la nivelul comunei Cuci, este neînsemnată, cultura viilor fiind practicată doar în gospodăriile localnicilor;

Livezi și pepiniere pomicole – suprafața livezilor și a pepinierelor pomicole, la nivelul comunei Cuci, este neînsemnată, cultura pomilor fructiferi fiind practicată doar în gospodăriile localnicilor, principalii pomi fructiferi cultivați fiind: mărul, părul, prunul, vișinul, cireșul.

Schematic, suprafața agricolă totală (intravilană și extravilană) a comunei Cuci, în anul 2004, se prezintă în felul următor:

' Conform Ghidului Istoric, Geografic, Administrativ si Turistic al Jud. Mureș, Ed.Ediprestipo, anul 2004uprafața Agricolă Totală (Intravilană si Extravilană)

În ceea ce privește suprafața agricolă totală (intravilană și extravilană), conform raportului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară MUREȘ, la data de 31.12.2007, aceasta a crescut cu 13 Ha comparativ cu anul 2004, ajungând la suprafața de 3.361 Ha, conform tabelului de mai jos :

La data realizării Planului Urbanistic General (anul 2001), situația resurselor naturale ale solului se prezenta conform informaților din următorul tabel:

CATEGORII DE FOLOSINȚĂ

Conform informațiilor Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară MUREȘ, la data de 31.12.2007, situația resurselor naturale ale solului se prezenta astfel:

CATEGORII DE FOLOSINȚĂ

Comuna NEAGRICOL

b) Resurse naturale ale subsolului

O răspândire mai limitată, dar totuși în rezerve considerabile, o au depozitele de bolovăniș, pietriș, balast și nisip, localizate în special în lunca râului Mureș. Aceste depozite sunt exploatate în momentul de față de o firmă de foraj, resursele fiind folosite în special ca materie primă brută pentru construcții și mai puțin pentru fabricarea materialelor de construcții. De asemenea, într-o răspândire mai limitată se regăsesc și zăcămintele de gaze naturale, în domurile gazeifere din Dealurile Petrilăcii.

Clima

Trăsăturile climatice ale zonei sunt o consecință a poziției sale în centrul Transilvaniei, respectiv clima se încadrează în cea temperat continentală, cu nuanță de deal și podiș.

Amplitudinea medie termică este de 23-24° Celsius, maximele absolute pot urca în medie până la 38-39 0 Celsius iar minimile absolute pot scădea în medie până la -32° Celsius, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8-10 grade Celsius.

Cantitatea anuală de precipitații atmosferice este în medie de 650-700 mm, iar umezeala atmosferică este în medie 77% anual.

Climatul este local influențat de amplasarea Termocentralei Luduș – Iernut, dându-i câteva caracteristici de "microclimat”, care constau în persistența accentuată a ceții, primăvara și toamna, datorită deversării apei calde în râul Mureș. Un alt efect al deversării apei calde este faptul că râul nu îngheață (până la Alba-Iulia) și emană din abundență vapori.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică a comunei Cuci, aparține în totalitate râului Mureș, principalul colector de apă în întreg bazinul Transilvaniei, care străbate teritoriul județului Mureș pe o lungime de 187 km, de la Ciobotani, unde pătrunde în județ și până în aval de Chețani unde părăsește județul.

Lungimea cursului de apă și suprafața bazinului râului Mureș este prezentată, conform informațiilor INSSE (Inspectoratul Național de Statistică), astfel:

Resursa de apă asigurată de bazinul hidrografic al râului Mureș, potrivit gradului de amenajare (în anul 2005) este, potrivit INSSE, următoarea:

Comuna este traversată de râul Mureș, formând în perimetrul satului Cuci un meandru (cot) puternic, care în timp a format un braț mort, apa excluzând acest meandru („gropile Popii”) din cursul ei. Acest „brațul Mort” poate reprezenta un potențial obiectiv de explotare fie pentru piscicultură, fie pentru agrement, mai ales datorită poziționării comunei lângă drumul Europen E60 și calea ferată. Mai trebuie menționat faptul că pe suprafața comunei mai există văi cu ape temporare și anume „Valea Petrilăcii” și pârâul „După Deal”. în apropierea comunei Cuci, la o distanță de aproximativ 3 Km (în zona periurbană a orașului Iernut) se regăsește un lac propice pentru pescuitul recreativ și de agrement compus din două heleștee cu o suprafață totală de 109 Ha luciu de apă. Adâncimea medie a lacului este de 2,5 m, în structura materialului piscicol regăsindu-se în cea mai mare parte crap, caras, șalău și fitofag.

Flora și fauna

Flora

Este formată din ierburi și anume graminee presărate cu tufișuri în special porumbar, mecie și soc. De asemenea este prezentă vegetația de luncă de-a lungul râului Mureș și anume trestie, papură, salcie. în ceea ce privește pădurile, cele mai importante sunt:

Pădurea de la Petrilaca – este o pădure amestecată, specifică etajului stejarului cu esențe și anume: ulmul, frasinul, cornul, alunul, carpenul; Reprezintă proprietatea privată a localnicilor, fiind exploatată anual de către aceștia;

Pădurea de la Dateș – localizată pe Dealul Dateșului, este o pădure antropică, formată din frasin, carpen, pin și salcam. Plantarea a fost făcută în urmă cu aproximativ 25 ani cu scopul prevenirii eroziunilor foarte accentuate în valea Mureșului. Această pădure aparține Ocolului Silvic și are regim de Rezervație

Fauna este alcătuită, pe de o parte din păsări și anume: pițigoi, cuci, pupăze, ciocănitori, mirle, privighetori iar pe de altă parte din mamifere și anume: iepuri, vulpi, căprioare și mistreți (în zonă există posibilitatea de a practica activități de vânătoare).

Populația și resursele umane

Analiza demografică

Populația comunei Cuci număra 2.200 de locuitori conform recensământul din anul 2002.

Dacă analizăm numărul locuitorilor înregistrați la recensămintele anterioare, se poate observa că a avut loc o creștere a numărului de locuitori până în anul 1977, iar după aceasta a avut loc o scădere a populației.

Număr locuitori la recensămintele anterioare

Se poate observa o tendință de evoluție atipică a numărului de locuitori din comuna Cuci, în sensul că, dacă în majoritatea localităților rurale după anul 1967 populația crește, aici numărul locuitorilor scade.

Aceeași evoluție atipică se înregistrează și după anii 1990, când numărul locuitorilor, în loc să scadă, înregistrează o creștere semnificativă, comparativ cu alte comune din județul Mureș, și anume, populația a crescut cu 6,66 %.

Densitatea generală a populației în această comună este de 0,52 locuitori pe km, calculată ca raport între totalul populației (2.200 locuitori) și suprafața cadastrală a comunei (4.210 ha).

Densitatea agrară este de aproximativ 0,65 locuitori/ha, calculată ca raport între totalul populației (2.200 locuitori) și suprafața agricolă totală (3.361 Ha).

Populația este alcătuită din 1.090 de persoane de sex masculin și 1.109 de persoane de sex feminin, rezultând un raport de masculinitate general2 subunitar de 98,38 de bărbați la 100 femei.

Dacă la naștere raportul de masculinitate este supraunitar, din cauza supramortalității masculine, valorile raportului se diminuează ajungând subunitare la vârsta de 45-49 de ani.

Structura populației din comuna Cuci pe vârste în anul 2002 se prezintă astfel:

Structura pe vârstă a populației la nivelul anului 2002

Populația comunei este alcătuită, conform graficului următor, din 362 persoane cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani (populația tânără), 1.187 persoane

cu vârstă cuprinsă între 15-59 ani și 651 persoane cu vârsta de peste 60 de ani- vârstnici. 2

Structura pe vârste a populației la nivelul anul 2002

Categorie de vârstă (ani)

Populația activă a comunei Cuci reprezintă 53,95% (1.187 de persoane) din totalul locuitorilor prin urmare raportul de dependență este de 85,34 de persoane inactive la 100 de persoane active. Indicele de îmbătrânire a populației (capacitatea comunității de a se regenera demografic) de 1,80 în comuna Cuci este superior celui național (1,22), având un plus de 0,58.

In perioada 2006-2007 comuna Cuci a inregistrat un spor natural negativ de -10, respectiv -12, urmând tendințele generale de creștere a mortalitatii specifice mediului rural din Romania.

Din punct de vedere al migrației, localitatea a înregistrat un flux negativ al populației, numărul celor veniți fiind mai mic decât cel al celor care au părăsit definitiv comunitatea. Trebuie menționat că datele oficiale nu reflectă cu exactitate decât migrația definitivă a populației, iar pe lângă cei înregistrați există o număr semnificativ de localnici care părăsesc comuna temporar, pentru muncă sau studii, pentru o perioadă care variază de la câteva luni la câțiva ani.

Structura populației pe etnii și religii

Din punct de vedere al structurii pe etnii, populația comunei Cuci este relativ eterogenă, fiind compusă din 1.733 români, 313 maghiari, 152 romi și 2 germani.

Structura din punct de vedere al apartenenței la cultele religioase se prezintă în felul următor: 80,63% dintre locuitori adică 1.774 persoane sunt de religie ortodoxă, 1,45% dintre locuitori adică 32 de persoane sunt de religie greco-catolică, 1,27% dintre locuitori adică 28 persoane sunt de religie romano-catolică, 12,90% dintre locuitori adică 284 persoane sunt de religie reformați iar 3,75% dintre locuitori adică 82 de persoane sunt de altă religie.

Forța de muncă

Rata globală de activitate (numărul persoanelor active la 100 locuitori) a fost în 2002 de 44,3% la nivelul Regiunii Centru, fiind mai redusă în mediul rural decât în cel urban (39,3% față de 47,6% în mediul urban). în comuna Cuci, rata globală de activitate a fost de 21,40%, reprezentând mai puțin de jumătate decât nivelul înregistrat în cadrul Regiunii Centru.

Un indicator socio-economic important și sensibil la variațiile de pe piața forței de muncă este raportul de dependență economică. Acesta relevă situația ocupării forței de muncă, la un moment dat, dintr-o perspectivă mai largă, nu doar economică, ci și socială, punând în evidență anumite corelații între populația activă ocupată, populația activă neocupată și populația inactivă.

Ca efect al evoluțiilor negative înregistrate în perioada 1996-2006, raportul de dependență economică s-a deteriorat an de an, crescând de la 129 de persoane inactive la 100 de persoane active în 1996 la 157 de persoane inactive la 100 de persoane active în 2003, scăzând apoi la 146 de persoane inactive la 100 de persoane active în 2006. La nivelul comunei Cuci acesta este de 103.62 de persoane inactive la 100 de persoane active.

Indicele de înnoire a forței de muncă în comuna Cuci este de 1,22.

Raportul de dependență nu reflectă rata de dependență economică. Astfel din totalul locuitorilor (2.200), în anul 2002, 471 persoane activau în diferitele ramuri ale economiei.

Populație ocupată în 2002 pe activități ale economiei

Tranzacții imobiliare,

Din totalul populației active (1.127 persoane) 41,79 % este ocupată. Agricultura reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, deși aceasta se practică în mare parte doar pentru consumul propriu.

Conform datelor statistice din anul 2002, majoritatea persoanelor angajate activau în domeniul industriei prelucrătoare, fiind urmată de categoria celor angajați în domeniule energiei electrice și termice, gaze și apă. Din tabelul anterior se poate observa că femeile activează în toate domeniile în care activează bărbații, deținând o pondere mai mare decât aceștia în comerț, învățământ și sănătate.

Populația ocupată după statutul profesional – 2002

Din totalul populației ocupate (471 de persoane), majoritatea este formată din salariați (370 persoane), ceilalți fiind întreprinzători privați sau lucrători pe cont propriu. Persoanele de sex feminin reprezintă de 30,78 % din totalul populației ocupate, conform statutului profesional pe care îl dețin.

Populația de 10 ani și peste, după nivelul școlii absolvite – 2002

Populația de 6 ani și peste, după nivelul instituției de învățământ pe care o urmează – 2002

La nivelul anului 2002 numărul celor care au absolvit deja o formă de învățământ era de 1.947 din care 974 persoane de sex masculin și 973 de sex feminin. Tot la nivelul anului 2002 numărul celor care se află în curs de absolvire a unei instituții de invatamant era de 253 din care 137 persoane de sex masculin și 116 de sex feminin.

Din totalul persoanelor care au absolvit o formă de învățământ (1.798 de persoane – adica diferența dintre totalul populației peste 10 ani si cei care nu au absolvit nici o forma de invatamant) doar 1,6 % au studii superioare in timp ce din cei care urmau la nivelul anului 2002 o forma de invatamant, 4,0% era inscrisi in invatamantul superior.

*

Infrastructura

Infrastructura: transport, canalizare, apă potabilă, gaze naturale, energie electrică

Prin Hotărârea de consiliu județean nr. 24 din 5 decembrie 2000,

Consiliul județean Mureș, drumurile din județul Mureș se încadrează în categoriile:

M: drumuri asfaltate, aflate în stare bună (beton asfaltic, macadam asfaltic, cu tratament dublu, balast bitumat, beton de ciment);

K: drumuri pavate (cu calupuri, cu pavale sau abnorme) în stare bună, precum și drumuri modernizate și pietruite în stare bună.

T: drumuri asfaltate, pavate, macadamizate și pietruite în stare mediocră ce impun schimbări de viteză pe ca 20% din parcurs; drumuri de pământ și terasamente în stare bună; drumuri pavate cu piatră brută, bolovani de râu și nisipate în stare bună;

L: drumuri pietruite cu piatră spartă, pietriș sau macadamizate și pavate cu piatră și bolovani de râu în stare mediocră; drumuri de categoria „K” și „T” cu declivități ce impun schimbări de viteză pe cca. 40% din parcurs.

E: drumuri de pământ și terasamente în stare mediocră sau pavate cu bolovani ori piatră a căror stare impune schimbări de viteză de cca. 70% din parcurs

H: toate celelalte drumuri a căror stare de viabilitate sau declivitate nu permit o circulație cu viteze mai mari de 15 km/h pe toată lungimea lor.

Satul Cuci

Infrastructura de transport și legăturile pe care satul Cuci le are cu localitățile învecinate:

Satul Cuci se află pe malul stâng al râului Mureș, pe drumul național DN 15 (E60), la cca. 7 km de orașul Luduș, la cca. 6 km de orașul Iernut. Artera principală și cea mai circulată a localității este DN15 (E60), care face legătură dintre Mun. Cluj-Napoca și Mun. Târgu-Mureș, traversând și cele 2 orașe învecinate, Luduș și Iernut.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Această artera a fost recent modernizată lărgită și amenajată cu trotuare și șanțuri pe fiecare latură, încadrându-se in prezent în categoria M pc porțiunea Cuci – Iernut, iar pe porțiunea Cuci – Luduș în categoria K. Localitatea are legături rutiere cu satul Petrilaca prin drumul comunal DC 87 si cu satul Orosia, prin drumul comunal DC 88 (din drumul comunal DC 87). Legătura cu satul Dateș este asigurată prin drumul comunal DC 110 sau prin drumul comunal DC 119 care asigură și legătură cu satul Lechința, teritoriu administrativ al orașului Iernut. Toate acste drumuri comunale se încadrează în categoria E. In ceea ce privește străzile interioare localității, acestea au profil transversal foarte variate, unele dintre ele fiind pietruite iar altele sunt din pământ, având o parte din ele șanțuri la marginea lor. Trebuie menționat faptul că recent a fost modernizată o stradă interioară localității, stradă care traversează satul Cuci de la un capăt la altul.

Principalele zone funcționale ale satului sunt următoarele

Tot în ceea ce privește infrastructura de transport trebuie să menționăm faptul că, prin partea sudică a satului trece calea ferată, care face legătura dintre Războieni – Tg-Mureș – Deda.

Suprafața totală a circulațiilor însumează 6,56 Ha, adică 9,16% din suprafața intravilanului existent (conform PUG a localității Cuci).

:

Starea rețelelor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și canalizare:

Actualmente există un sistem de alimentare cu apă potabilă, prin captare subterană, constând în patru puțuri de captare (de mică adâncime), stație de pompare și castel de apă, sistem de alimentare cu apă potabilă care în prezent este nefuncțional, din cauza întreținerii necoxespunzătoare.

Alimentarea cu apă potabilă a locuințelor particulare, unităților economice, de învățământ și publice fiind dotate cu puțuri săpate, care captează apa freatică.

Satul Cuci nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare menajeră, gospodăriile individuale fiind dotate cu latrine uscate. Scurgerea apelor meteorice se realizează gravitațional printr-un sistem de șanțuri și rigole, existente pe marginile drumurilor, cu evacuare directă în emisarul cel mai apropiat, respectiv râul Mureș.

Localitatea este alimentată cu energie electrică în proporție de 100%. Locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ si publice sunt alimentate de la cele cinci posturi de transformare din localitate.

Toate locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice sunt racordate la rețeaua de gaze naturale iar rețeaua de presiune medie urmărește traseul tramei stradale.

Satul Dătăseni

Infrastructura de transport și legăturile pe care satul Dătășeni le are cu localitățile învecinate:

Satul Dătășeni este situat pe malul drept al răului Mureș, la 1,5 Km de reședința de comună, satul Cuci. Localitatea s-a format de-a lungul drumului comunal DC 110, de categoria E, care asigură legătura cu satul centru de comună. Artera principală a localității, este de fapt, singurul drum care asigură legătura cu zonele învecinate, este prelungirea drumului comunal DC 119 (categoria E), din aceasta ramificându-se restul străzilor cu deservire locală.

Drumul traversează așezarea și asigură legătura cu satul Lechința, sat care aparține teritoriului administrativ al orașului Iernut. în ceea ce privește străzile interioare localității, acestea au profil transversal, unele dintre ele fiind pietruite iar altele sunt din pământ, având o parte din ele șanțuri la marginea lor.

Satul este izolat în teritoriu, având legături cu zona învecinată numai prin drumuri comunale și nu are legături feroviare. Suprafața totală a circulațiilor însumează 3,30 Ha, adică 7,60% din suprafața intravilanului existent (conform PUG a localității Dătășeni).

Principalele zone funcționale ale satului sunt următoarele:

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Starea rețelelor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și canalizare:

Satul Dătășeni nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice fiind dotate cu puțuri săpate, care captează apa freatică. Nu există în prezent un sistem centralizat de canalizare menajeră, gospodăriile localnicilor fiind prevăzute cu latrine uscate în curte. Scurgerea apelor provenite din precipitații se realizează gravitațional, printr-un sistem de șanțuri și rigole existente pe marginile drumurilor, cu evacuare directă în râul Mureș.

Localitatea este alimentată cu energie electrică în proporție de 100%. Locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ si publice sunt alimentate de singurul post de transformare din localitate. Toate locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice sunt racordate la rețeaua de gaze naturale iar rețeaua de presiune medie urmărește traseul rețelei stradale.

Satul Orosia

Infrastructura de transport și legăturile pe care satul Orosia le are cu localitățile învecinate:

Satul Orosia este situat pe malul stâng al râului Mureș la o distanță de aproximativ 1 km de reședința de comună, satul Cuci. Localitatea s-a format de-a lungul drumului comunal DC 88 (artera principală a localității, din aceasta ramificându-se restul străzilor cu deservire locală), având legături rutiere cu satul Petrilaca si Cuci prin drumul comunal DC 88, categoria E, cu legătură la drumul comunal DC 87). în ceea ce privește străzile interioare localității, acestea au profil transversal, unele dintre ele fiind pietruite iar altele sunt din pământ, având o parte din ele șanțuri la marginea lor.

Satul este izolat în teritoriu, având legături cu zona învecinată numai prin drumuri comunale și nu are legături feroviare. Suprafața totală a circulațiilor însumează de 1,40 ha, adică de 6,66% din suprafața intravilanului existent.

Principalele zone funcționale ale satului sunt următoarele:

Starea rețelelor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și canalizare:

Satul Orosia nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice fiind dotate cu puțuri săpate, care captează apa freatică.

Nu există în prezent un sistem centralizat de canalizare menajeră,

gospodăriile localnicilor fiind prevăzute cu latrine uscate în curte. Scurgerea apelor provenite din precipitații se realizează gravitațional, printr-un sistem de șanțuri și rigole existente pe marginile drumurilor, cu evacuare directă în râul Mureș.

Localitatea este alimentată cu energie electrică în proporție de 100%. Locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice sunt alimentate de la singurul post de transformare din localitate.

Toate locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice sunt racordate la rețeaua de gaze naturale iar rețeaua de presiune medie urmărește traseul rețelei stradale.

Satul Petrilaca

Infrastructura de transport și legăturile pe care satul Petrilaca le are cu localitățile învecinate:

Satul Petrilaca este situat pe malul stâng al răului Mureș la o distanță de aproximativ 6 km de reședința de comună, satul Cuci. Localitatea s-a format de-a lungul drumului comunal DC 87, încadrat în categoria E (artera principală a localității, din aceasta ramiflcându-se restul străzilor cu deservire locală), având legaturi rutiere cu satul Orosia prin drumul comunal DC 87, cu legătură la drumul comunal DC 88 și cu satul Cuci prin drumul comunal DC 87.

În ceea ce privește străzile interioare localității, acestea au profil transversal, unele dintre ele fiind pietruite iar altele sunt din pământ, având o parte din ele șanțuri la marginea lor.

Satul este izolat în teritoriu, având legături cu zona învecinată numai prin drumuri comunale și nu are legături feroviare. Suprafața totală a circulațiilor însumează de 1,40 ha, adică de 6,66% din suprafața intravilanului existent.

Principalele zone funcționale ale satului sunt următoarele:

Starea rețelelor de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și canalizare:

Satul Petrilaca nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice fiind dotate cu puțuri săpate, care captează apa freatică.

Nu există în prezent un sistem centralizat de canalizare menajeră,

gospodăriile localnicilor fiind prevăzute cu latrine uscate în curte. Scurgerea apelor provenite din precipitații se realizează gravitațional, printr-un sistem de șanțuri și rigole existente pe marginile drumurilor, cu evacuare în râul Mureș, prin intermediul pârâului Petrilaca.

Localitatea este alimentată cu energie electrică în proporție de 100%. Locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice sunt alimentate de la cele două posturi de transformare din localitate.

Toate locuințele particulare, unitățile economice, de învățământ și publice sunt racordate la rețeaua de gaze naturale iar rețeaua de presiune medie urmărește traseul rețelei stradale.

Infrastructura școlară

în cele patru sate funcționează trei școli și patru grădinițe, unde învață în total de 240 copii, din care 81 sunt preșcolari. în aceste unități școlare predau 24 cadre didactice, din care sunt 19 titulari și 5 sunt suplinitori calificați.

în satul Cuci își desfășoară activitatea o școală generală cu clasele I- VIII și o grădiniță. Școala dispune de 8 săli de clasă, o bibliotecă, un laborator de informatică și un laborator chimie – fizică. Trebuie menționat faptul că la Școala Generală din satul Cuci s-au executat ample lucrări de modernizare și reabilitate care au constat în: montarea unei centrale termice proprii, executarea lucrărilor de izolație termică exterioară, montarea de geamuri termopan, uși exterioare termopan și uși interioare de lemn, zugrăvirea tuturor spațiilor interioare ale școlii și montarea de lambriuri,ăinlocuirea instalației electrice interioare, revizuirea șarpatei și a sistemului de scurgere a apelor pluviale, înființarea de grupuri sanitare, din care două pentru copii și unul pentru cadrele didactice, dotarea laboratorului de informatică cu aparatura IT de ultimă generație, amenajarea unui teren de fotbal în curtea scolii, prin turnarea de mixtură asfaltică.

în satul Dătășeni funcționează intr-un corp de clădire cu două săli, o școală cu clasele I-IV și o grădiniță.

în satul Orosia funcționează doar o grădință, iar în satul Petrilaca există o școală cu clasele I-VIII dotată cu 6 săli de clasă și o sală de gimnastică.

De asemenea trebuie menționat faptul că primăria Cuci a achiziționat un microbuz de transport elevi, contribuind astfel la buna mobilitate, în condiții de siguranță și confort, a copiilor școlari.

Elevii au posibilitatea de continuare a studiilor la liceele și grupurile școlare din Luduș, Iernut sau Târgu-Mureș, care se află la distanțe cuprinse între 6 și 22 km de comuna Cuci.

Infrastructura medicală

Pe raza comunei funcționează un singur dispensar medical uman, amenajat în interiorul Castelului (o noua locație se impune ca urmare a faptului ca acesta este retrocedat foștilor proprietari), în satul Cuci, unde activează un medic primar generalist (este și medicul de familie al majorității locuitorilor comunei) și o asistentă medicală. Medicul primar împreună cu asistenta medicală se deplasează în celelalte sate la cerere, pentru că aici nu există puncte medicale; pentru situații mai grave se apelează la Serviciul de Ambulanță de la Spitalele din Luduș sau Iernut sau la Serviciul Mobil de Urgență (SMURD) care are amenajat un punct de lucru chiar în orașul Iernut (aflat la o distanță de 6 km de comuna Cuci).

De asemenea, tot în ceea ce privește infrastructura medicală trebuie menționat faptul că în satul Cuci mai funcționează unicul punct farmaceutic din întreaga comună.

Tot în satul Cuci mai există și un dispensar medical veterinar, amenajat tot în incinta castelului. Este necesara construcția/amenajarea/ dotarea unui nou dispensar veterinar intr-o alta locație decât cea actuala (castelul este retrocedat foștilor proprietari).

Infrastructura pentru inițiere și dezvoltare de afaceri

în comuna Cuci nu există o infrastructură creată anume pentru susținerea afacerilor, de gen centru de afaceri, birou de informare. De altfel, acest tip de infrastructură nu se găsește în general în mediul rural din România, deși aici funcționează, prin reprezentanți, birouri ale unor servicii județene destinate încurajării și dezvoltării diferitor activități, cum ar fi cele agricole, de exemplu.

Cu toate acestea, investitorilor interesați să dezvolte diferite afaceri în zonă, li se oferă anumite facilități cum ar fi sprijinul funcționarilor din primărie în vederea obținerii autorizațiilor necesare, susținerea și intermedierea în cazul colaborării cu locuitorii comunei precum și diferite alte facilități care pot să apară pe parcursul dezvoltării unei afaceri în zonă.

Infrastructura pentru rețele de telecomunicații și internet

Extinderea și modernizarea centralelor telefonice (atât cele fixe cât și cele mobile) a condus la creșterea numărului de abonați atât în rețeaua de telefonie fixă cât și în rețeaua de telefonie mobilă.

în domeniul telecomunicațiilor, oferta comercială este dominată de Compania Națională de Telefonie Fixă – ROMTELECOM- și de companiile de telefonie mobilă, cu acoperire națională Orange, Vodafone, Zapp și Cosmote. Trebuie menționat faptul că în anul 2003 când a fost lansat serviciul Astral Telefix, societatea ROMTELECOM a pierdut monopolul asupra rețelei de telefonie fixă; din acel moment au mai aparut și alți operatori de telefonie fixă, cel mai important la nivelul județului Mureș, după ROMTELECOM fiind RDS (Romania Data System). Momentan la nivelul comunei Cuci RDS nu are acoperire nici în rețeaua de telefonie fixă și nici în rețeua de telefonie mobilă.

în telecomunicații se observă un proces alert de modernizare datorită tehnicii avansate în telefonia cu fir și a creșterii gradului de acoperire prin telefonia mobilă.

Modernizarea acestui sector va continua și în viitor prin acțiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea rețelelor digitale și prin dezvoltarea telefoniei mobile și a comunicațiilor prin poșta electronică.

în privința posturilor de televiziune, în ultima perioadă s-a dezvoltat rețeaua de televiziune prin cablu, care permite recepționarea a numeroase posturi de televiziune atât din România cât și din străinătate. De asemenea posturile audio sunt recepționate pe unde lungi, medii și ultrascurte.

Interesul pentru informația electronică prezintă o tendință ascendentă și în mediul rurar; piața serviciilor INTERNET este reprezentată în județ de marii furnizori naționali amintiți mai sus.

în momentul de față accesul la internet la nivelul comunei Cuci, este slab dezvoltat și se limitează, în general, la unele instituții publice.

Principalele probleme care reduc accesul la internet la nivelul comunei sunt tarifele serviciilor de internet care sunt încă destul de mari (datorită creșterii concurenței pe această piață, tarifele, pentru acest tip de serviciu, tind să scadă, valorile medii rămânând totuși mai mari decât valorile medii pentru țările membre UE) și slaba acoperire în aceastei zonă de către furnizorii de astfel de servicii.

Instituții și servicii de interes public (stadiu actual)

Satul Cuci, fiind reședință de comună, găzduiește următoarele unități și servicii de interes public: primărie, dispensar uman, dispensar veterinar, cămin cultural, școală generală, grădiniță și poliție.

Căminul cultural aflat într-o stare avansată de degradare a fost demolat și reconstruit până la primul nivel (doar structură și arhitectură), dar din lipsă de fonduri a fost conservat, lucrările de reabilitare și modernizare urmând a fi continuate pe viitor în funcție de fondurilor disponibile.

Singurul post de poliție se află tot în satul Cuci, deservind și restul localităților apartinatoare comunei, acesta avand în dotare si o mașină de intervenție Dacia Logan.

Toate unitățile și serviciile enumerate mai sus sunt risipite în diferite puncte ale satului, neexistând un centru civic închegat. Majoritatea funcționează în clădiri particulare reamenajate, de dimensiuni reduse.

Localitatea Dătășeni dispune de școală generală cu patru clase și căminul cultural.

în Orosia exista o grădiniță și un cămin cultural, iar în Petrilaca o școală generală și cămin cultural.

Serviciile și instituțiile de interes public de la nivelul comunei Cuci nu pot asigura în totalitate, datorită numărului de personal dar în special datorită dotărilor insuficiente, nici cantitativ dar nici calitativ, serviciile pe care comunitatea le solicită.

Mai menționăm că în comuna Cuci nu există o capelă amenajată conform standardelor impuse de legislația în vigoare

Ramurile economiei locale

Agricultura

Aspecte legate de Programul National de Dezvoltare Rurală

Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune (Politica Agricolă Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale).

FEADR reprezintă o oportunitate de finanțare pentru spațiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 și până în 2013, bazându-se pe principiul cofinanțării proiectelor de investiții private.

Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie numit Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).

Programul se derulează prin 4 Axe prioritare:

> Axa 1 – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

Pentru aceasta Axă s-a alocat aproximativ 45% din totalul fondurilor și anume 3,25 Mld. Euro și se desfășoară prin următoarele măsuri:

> Axa 2 – îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

Pentru această Axă s-a alocat aproximativ 25% din totalul fondurilor și anume 1,8 Mld. Euro și se desfășoară prin următoarele măsuri:

Măsuri privind utilizarea durabilă a Măsuri privind utilizarea durabilă terenurilor agricole a terenurilor forestiere

Sprijin pentru zona montană • Prima împădurire a terenurilor

defavorizată; agricole.

Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană;

Plați de agro-mcdiu.

> Axa 3 – Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Pentru această Axă s-a alocat aproximativ 30% din totalul fondurilor și anume 2,12 Mld. Euro și se desfășoară prin următoarele măsuri:

Importanța și implicarea sectorului agricol în economia comunei

Agricultura este principala ramură în economia comunei Cuci, având o tradiție îndelungată, reprezintând principala sursă de venit a locuitorilor comunei Cuci. Suprafața agricolă totală (intravilană și extravilană) a comunei Cuci este de 3.348 Ha (anul 2004) și reprezintă 79.52% din suprafața totală a comunei, care totalizează 4.210 Ha, din care intravilan 325 Ha și 3.885 Ha extravilan.

În ceea ce privește suprafața agricolă totală (intravilană și extravilană) a comunei Cuci, conform raportului Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Mureș (OCPI) la data de 31.12.2007, acesta a crescut cu 13 Ha comparativ cu anul 2004, ajungând la suprafața de 3.361 Ha și reprezintă 79.83% din suprafața totală a comunei Cuci, care totalizează 4.210 Ha, din care intravilan 325 Ha și extravilan 3.885 Ha.

Producția agricolă primară

în cea mai mare parte a teritoriului Comunei Cuci, agricultura își găsește condiții bune de dezvoltare, producția agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente și anume cultura vegetală și creșterea animalelor. Producția vegetală respectiv suprafața agricolă totală a comunei Cuci, conform raportului OCPI Mureș se prezintă astfel:

Principalele culturi agricole sunt reprezentate de:

cereale (porumb, grâu, orz, orzoaică, secară);

plante tehnice (sfeclă de zahăr);

cartofi, legume;

Conform informațiilor furnizate de Institutul Județean de Statistică, structura culturilor agricole la nivelul Comunei Cuci este următoarea:

Suprafețele cultivate cu principalele culturi

Structura terenurilor Comunei Cuci (anul 2008) este următoarea:

în anul 2007 comparativ cu anul 2001, data realizării Planului Urbanistic General, suprafața neagricolă totală și suprafața agricolă totală a suferit anumite modificări, și anume:

Suprafața neagricolă totală a scăzut de la valoarea de 856,6 Ha, la valoarea de 849 Ha, adică cu 7,6 Ha ;

Suprafața agricolă totală a crescut de la valoarea de 3.354,10 Ha la valoarea de 3.361 Ha, adică cu 6,9 Ha.

Exploatațiile agricole prezintă terenuri comasate dar în suprafețe mici, prin urmare gradul de organizare a agriculturii este destul de slab și necompetitiv într-o economie de piață concurețială, tabelul de mai jos prezentând numărul de exploatații agricole pe total și defalcat – familiale și comerciale:

Conform Institutului Județean de Statistică suprafața agricolă totală și suprafața arabilă totală la nivelul comunei Cuci, defalcată pe sector public respectiv sector privat este următoarea:

Sectorul privat deține ponderea cea mai ridicată în total suprafață agricolă (88,42%) pe când sectorul public deține o pondere mai redusă (11,58%). Restrângerii sectorului de stat din acest domeniu, se datoreză în special încetării activității unor societăți sau reducerea efectivelor de salariați ale acestora (IAS, SMA, complexe zootehnice, etc.) dar mai ales procesului de retrocedare a terenurilor către foștii proprietari dinaintea momentului colectivizării.

Zootehnia

Este prezentă prin creșterea (preponderent în gospodăriile cetățenilor) porcinelor, bovinelor, cabalinelor, ovinelor și a păsărilor. Din producția agricolă animală cea mai importantă ramură este producția de lapte de vacă, în 3 din cele 4 sate componente a comunei Cuci fiind amenajat câte un centru de colectare a laptelui, și anume:

Centrele de colectare din satul Cuci, și anume:

Centrul de Colectare a laptelui nr. 1, care colectează în medie 700 litri de lapte/zi (în intregime din satul Cuci);

Centru de Colectare a laptelui nr.2, care colectează în medie 260 litri de lapte/zi, (din care aproximativ 120 litri/zi din satul Orosia și aproximativ 140 litri/zi din satul Cuci) ;

Centrul de colectare a laptelui din satul Petrilaca, care colectează în medie 800 litri de lapte/zi;

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

în satul Orosia nu este amenajat centru de colectare a laptelui, acesta fiind transportat în centrele de colectare din satul Cuci;

Centrul de colectare a laptelui din satul Dateș care colectează în medie 700 litri de lapte/zi;

Conform informațiilor din evidența DADR, comuna Cuci deține o suprafață agricolă totală de 3.593 Ha din care arabil 2.257 Ha iar în ceea ce privește speciile și numărul de animale, tot conform evidenței DADR, există următorul șeptel (valori aproximative):

Efective de animale Com.Cuci

□ Bovine

20% □ Cabaline

2%Sectorul public și privat din domeniul agricol al comunei Cuci

Acest sector este reprezentat de un număr relativ mic de societăți, care lucrează diferite suprafețe de teren aflate în proprietate sau în arendă. Preponderenta sectorului privat este consecința faptului că pământul a fost restituit proprietarilor, iar fermele și alte unități agricole de stat s-au desființat în primii ani de tranziție.

Aceste societăți au o dotare precară în ceea ce privește dotarea cu utilaje agricole; tendința este totuși de reînnoire și modernizare a acestor parcuri de utilaje agricole mai ales după apariția Fondurilor Europene accesate de fermieri până în anul 2007 prin programul SAPARD.

Forța de muncă în agricultură

în context general, la nivelul județului Mureș, anul 1999 comparativ cu anul 2004, ponderea populației ocupate în agricultură, a scăzut cu 10,3 puncte procentuale (o scădere de la 42,6 % la 32,3 %).

Evoluția ponderii populației ocupate în agricultură

În 2004, ponderea populației ocupate în agricultură, din totalul populației ocupate, la nivelul județului Mureș, este foarte apropiată de cea la nivel național (32,3 % față de 31,9 %), în timp ce ponderea populației ocupate în industrie este mult mai ridicată (27,7 % fata de 24,9%).

La nivelul Regiunii Centru, județul Mureș ocupă locul al doilea, după Harghita, în ceea ce privește ponderea populației ocupate în agricultură. Dacă între anii 1999 si 2004, ponderea populației ocupate în agricultură a județului Mureș a cunoscut o scădere de la 42,6 % la 32,3 %, în aceeași perioadă, forța de muncă salariată din agricultură a cunoscut deasemenea scăderi semnificative (de la 4.749 la 2.677 salariați) datorită încetării activității în fostele unități agricole de stat. Este de remarcat faptul că scăderea numărului de salariați din agricultură s-a produs pe fondul restrângerii sectorului de stat din acest domeniu, având ca urmare încetarea activității unor societăți sau reducerea efectivelor de salariați ale acestora (IAS, SMA, complexe zootehnice, etc.).

Dacă pe total economie, în perioada 1999-2004, la nivel național, numărul de salariați a scăzut cu 6,1%, la nivelul județului Mureș scăderea a fost de 3 %, în timp ce în sectorul agricol numărul salariaților a scăzut cu 40,2% la nivel național și cu 43% in județul Mureș.

în comuna Cuci densitatea agrară este de aproximativ 0,65 locuitori/ha, calculată ca raport între totalul populației (2.200 locuitori) și suprafața agricolă totală (3.361 Ha).

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Industria

La nivel județean, industria este ramura cu ponderea cea mai mare în economia județului, reprezentând 41% în economia județului și 19,83% din numărul unităților economice din județ.

La nivelul comunei Cuci, procesul îndelungat de tranziție de după 1990 s-a resimțit și în sectorul industrial, sector care a trecut și el la unul bazat pe libera inițiativă și libera concurență.

Dezvoltarea industrială la nivelul localități este însă una modestă reprezentată de unități relativ mici, în ciuda poziționări geografice favorabile, respectiv la doar 7 km distanță de două din orașele județului Mureș, respectiv Luduț și Iernut.

Principalele domenii de activitate cu caracter industrial regăsite la nivelul ocalității Cuci, cât și numărul de unități de unități active în respectivul domeniul, sunt reflectate în tabvelul de mai jos:

Așadar, și în localitatea Cuci se continuă tradiția județului Mureș în ceea ce privește producția de mobilă, aceasta fiind principala activitate industrială desfășurată în comună.

Comerțul

Este principala ramură economică a localității Cuci din punct de vedere al numărului de întreprinzători existenți. Principalele produse comercializate sunt cele alimentare.

La nivelul localități activează constant un număr de 10-15 agenți economici având ca profil de activitate comerțul. Aceste unități de comerț, se caracterizează și ele, la fel ca majoritatea unităților de comerț românești existente la nivel rural, printr-o serie de elemente:

Slaba aprovizionare a magazinelor de desfacere datorată în special lipsei capitalului;

Nivelul redus al salarizării angajaților acestor societăți;

Nespecializarea pe un anumit tip de produse – „magazine de tip universale de tip ABC”;

Prețul relativ ridicat al produselor, fapt care favorizează achiziționarea acestora din orașele vecine, în special de localnici care au loc de muncă înafara localității.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

A fost reconstruită curând după anul 1733. Particularitatea arhaică, a unghiului in ax, la altar (nedecrosat, cu 4 laturi), dimensiunile navei (7,33n/4,20m ca și decorul paramentului, îî plasează originile la începutul în secolul al XVII-lea. Cu totul remarcabilă este plastica decorativă a pereților, consolele cioplite în retrageri succesive coboară până la mijloc, iar în continuare, capetele celorlalte bârne sunt prelungite, în sistemul regăsit acum, la îmbinările câtorva case și șure străvechi din munții Apuseni. Prin dispunerea brâului puternic profilat meșterii au avut intenția să marcheze mai degrabă, temelia și nu mijlocul lăcașului căci el se află jos, pe cea de a treia bârnă. Frânghia, iscusit scuipată, dă posibilitatea de reconstituire a imaginii artistice a vechilor portale, cât și a unor elemente desfințate (arcele bolților). Interiorul lăcașului prezintă în elevație câte o boltă semicilindrică, peste navă și absidă, tangente la linia pereților, cea din urmă fiind racordată prin două fasii curbe. Clopotnița scundă a intervenit târziu peste pronaos, după modă și nu din necesitate, căci spre nord-vest a rămas construcția pe două nivele deschise destinată clopotelor. în rândul înnoirilor se situează și prispa de pe latura de sus, pentru acoperirea căreia a fost modificată șarpanta.

Din pricina învelitorilor de sită adesea nereparate multă vreme, pictura murală a fost grav compromisă. Urmele chenarelor, din panglică sau romburi, subiectele ei conografice cât și paginarea lor, observarea unor compoziții mai bine conservate, sacrificiul lui Avram, Adam și Eva, mucenicul Cristofor (cu cap de oaie ca și friza apostolilor de pe tâmplă, atestă că zugravul venise de la Feisa).

Ca și pictură, s-a sters și pisania, din 21 august 1834, câteva nume de ctitori descifrându-se abia, ca Gurghia Toder, căruia i se datora „podul pre Mureș al Cuciului” sau Moldovean Pavel care a plătit împodobirea tâmplei. Din menționarea zugravului a mai ramas doar „…de la Feisa” atât cât spusese însăși pictura. Data: „ ano 1834, august 21” a fost consemnată și deasupra ușii, în naos. încărcate de valențe artistice dar și de semnificație istorică, sunt cele 4 icoane, de la mijlocul veacului al 18 lea, martori ai vechiului fruntariu. Datorate activității a doi zugravi, reprezentările întregesc însă friza împărătească, fapt ce nu poate fi coincidență ci o dovadă că artiștii au lucrat în aceeași vreme.

Icoana, Iisus Hristos învățător cu nimbul decorat cu flori și butoni, cu flori albe pictate lângă umeri sugerând speteaza tronului, a fost zugrăvită în 1753, de râșineareanul Iacov. Tot lui îi plătește, Dumitru din Petrilaca în anul următor realizarea icoanei Sf. Nicolae (cu Iisus și Maria), zugeavul menționându-i ctitoria pe fața icoanei, cât și pe spatele ei (pomeni gospod Dumitru și Ioana).

Icoana Maria cu pruncul „Eleusa” (cu arh. Mihail și Gavril) cât și acea de hram, cu arhanghelul Mihail, deși nesemnate, nu sunt greu de atribuit căci din hărnicia autorului, Toader zugravul, au rămas destule mărturii ce i-au făcut familiară creația artistică. în perioada 1991-1994 s-a construit biserica nouă, realizată în stil bizantin (formă de navă).

3. Turismul de week-end – practicarea acestei forme de turism este posibilă datorită zonelor naturale pe care le oferă comuna Cuci: zona râului Mureș, în apropierea acestuia existând zone bune de campare; zona Brațului Mort a râului Mureș, care se dorește a fi cuprinsă într-un program de amenajare, constituind o importantă zonă de pescuit sportiv; zona Râpei Dateșului și a fostului Poligon de Tragere, unde se îmbină zona de pădure cu cea de luncă a râului Mureș, cu un aspect pitoresc – o zonă frumoasă, cu posibilitate de campare și practicare a pescuitului sportiv pe râul Mureș.

în ceea ce privește activitatea de turism, localitatea Cuci nu este inclusă în nici un program/circuit organizat.

Mediul

Datorită aproprierii de râului Mureș, localitatea este expusă, în special toamna și primavara, inundațiilor cauzate fie de ploile abundente sau de topirile rapide ale zăpezii. Acestea afectează atât zone locuite cât și teren agricol, în special aparținând satelor Orosia, Dătășeni și Cuci. în acest sens, au fost executate lucrări de amenajare a teritoriului în vederea protejării împotriva viiturilor, dar nu a fost înlăturat în mod total acest risc.

în cadrul localității nu există sistem de alimnetare cu apă potabilă și implicit nici de canalizare. Apa este asigurată de fiecare gospodărie în parte prin puțuri săpate (fântâni) care captează pânza freatică.

Agricultura, respectiv creșterea animalelor reprezintă îndeletnicirea principală a localnicilor din care își asigură traiul de zi cu zi. Având în vedere că este vorba de o agricultură de subzistență, respectiv de un număr de câteva animale (în special 1-2 vaci de lapte), adăpostirea acestora se realizează în gospodăria localnicilor, fapt care generează o problemă de mediu legată de depozitarea deșeurilor animale. Se pot produce infiltrații în pânza freatică a acestor reziduri, pânză freatică care reprezintă sursa de apă pentru gătit și băut a populației.

Colectarea și depozitarea gunoiului menajer reprezintă și ele probleme cu care comunitatea se confruntă în prezent.

ANALIZA SWOT

Economia, din care:
Agricultura

CAPITOLUL 4 PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE

Efectuarea planificării dezvoltării economice și sociale a unei arii teritoriale, elaborarea unei strategii obiective prin care se identică căile și metodele de implementare al acestuia, reprezintă o activitate necesară dezvoltării durabile a ariei respective (localitate, județ, țară).

Strategia de dezvoltare trebuie să urmărească și să asigure o creștere economică accentuată, astfel încât, discrepanțele între cea mai dezvoltată și cea mai slab dezvoltată zonă să se diminueze considerabil, până la sfârșitul perioadei de programare, respectiv anul 2013.

Priorități de dezvoltare în context național

Planul Național de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială, menit să ofere o concepție coerentă și stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorități de dezvoltare, programe, proiecte, în

concordanță cu principiul programării fondurilor structurale.

în contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul major de a alinia politica națională de dezvoltare la prioritățile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală, aprobat de Guvern și elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

în accepțiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităților și obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune. în acest context, se impune sublinierea caracterului specific al PND 2007-2013, care nu substituie o Strategie Națională de Dezvoltare Economică, ci reprezintă una dintre componentele majore ale acesteia.

PND 2007-2013 fundamentează, între altele, prioritățile și obiectivele strategice de dezvoltare negociate cu Comisia Europeană în vederea finanțării din Fondurile Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013.

PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborat Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum și Programele Operaționale prin care se vor implementa aceste fonduri.

în acest sens, redactarea PND s-a desfășurat în paralel cu cea a Programelor Operaționale pentru implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune, asigurându-se astfel coerența între aceste documente.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare, care stabilește principiile metodologice, cadrul de lucru inter- instituțional și mecanismele de consultare partenerială.

Din punct de vedere al conținutului, PND 2007-2013 cuprinde următoarele secțiuni principale:

Analiza situației curente

Capitolul „Analiza situației curente” cuprinde o descriere cuantificată a situației socio-economice actuale privind disparitățile interne și decalajele față de Uniunea Europeană, dar și potențialul de dezvoltare. Această descriere include o analiză de ansamblu a situației socio-economice (privire geografică de ansamblu, analiza situației demografice și a situației macroeconomice, inclusiv perspectivele macroeconomice 2007-2013), precum și analizele socio-economice sectoriale și regionale.

La nivel sectorial, analiza socio-economică abordează sectorul productiv din punct de vedere al competitivității (industria prelucrătoare, domeniul cercetării-dezvoltării și al inovării, sectorul IMM și turismul), infrastructura (atât infrastructura de transport, cât și cea energetică și de mediu), agricultura, dezvoltarea rurală și pescuitul, precum și domeniul resurselor umane dintr-o amplă perspectivă: descrierea sistemului educațional și de formare profesională, descrierea pieței muncii și a situației ocupării, situația privind incluziunea socială (situația actuală a grupurilor dezavantajate pe piața muncii, situația generală în domeniul asistenței sociale, evaluarea situației privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați din perspectiva oportunităților de pe piața muncii, inclusiv a constrângerilor existente), prezentarea situației în domeniul sanitar și a stării de sănătate a populației.

La nivel regional, analiza socio-economică a PND 2007-2013 prezintă disparitățile regionale în dezvoltarea economică, din perspectiva gradului de ocupare a populației, a dezvoltării antreprenoriale și accesului la infrastructura de transport, a diferențelor privind infrastructura socială și infrastructura în domeniul turismului, precum și a disparităților în dezvoltarea urbană a regiunilor.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Analiza socio-economică a PND 2007-2013 cuprinde de asemenea descrierea situației în domeniul cooperării teritoriale europene (relația României cu statele vecine, dar și participarea regiunilor României în cadrul programelor de cooperare între diferitele regiuni europene) și o analiză asupra capacității administrative a țării, care abordează sistemul administrației publice, sistemul judiciar și domeniul ordinii publice.

Ultimul capitol al Analizei socio-economice abordează situația dezvoltării spațiale, din punctul de vedere al amenajării teritoriului și al cadrului definitor pentru dezvoltarea teritorială a României.

Analiza SWOT

Analiza SWOT a PND 2007-2013 evidențiază punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și riscurile identificate în capitolul de analiză a situației curente.

Strategia de dezvoltare

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de UE. Strategia PND 2007-2013 se axează atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât și pe prioritățile Agendei Lisabona și obiectivele de la Goteborg, respectiv creșterea competitivității, ocuparea deplină și protecția durabilă a mediului.

România se afla în anul 2004, din punct de vedere al PIB/locuitor, la cca. 31% din media UE. Având în vedere acest decalaj considerabil față de nivelul mediu de dezvoltare din Uniune, precum și rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparități, a fost stabilit Obiectivul Global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio- economică între România și Statele Membre ale Uniunii Europene”. Conform estimărilor realizate, România ar putea recupera până în anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general față de UE, ajungând la cca. 41% din media UE. Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton;

în vederea atingerii obiectivului global și a obiectivelor specifice și pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate șase priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007- 2013:

Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative;

Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;

Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.

Stabilirea unui număr limitat de priorități este de natură să asigure concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective și măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor față de Uniunea Europeană și a disparităților interne. Trebuie precizat, însă, că în interiorul acestor priorități sunt abordate numeroase domenii de intervenție specifice, cum ar fi educația, sănătatea, energia, sectorul comunicații și IT, prevenirea riscurilor naturale, etc.

Pe baza domeniilor acoperite de prioritățile sus formulate, autoritățile române și Comisia Europeană au stabilit, în cadrul negocierilor, viitoarele Programe Operaționale prin intermediul cărora se vor gestiona Fondurile Structurale și de Coeziune.

Prioritățile naționale de dezvoltare

Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere

în condițiile decalajelor importante de competitivitate pe care România le are în raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorități este creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmărește generarea până în anul 2015 a unei creșteri medii a productivității de cca. 5,5% anual, permițând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Realizarea acestui obiectiv este avută în vedere prin următoarele sub- priorități:

Creșterea competitivității prin îmbunătățirea accesului pe piață al întreprinderilor, în special al IMM-urilor, care se va realiza prin susținerea investițiilor productive (utilaje și tehnologii noi), susținerea certificării întreprinderilor și a produselor, crearea unui mediu favorabil finanțării afacerilor, dezvoltarea infrastructurii de afaceri (incubatoare, centre de afaceri, clustere emergente), sprijinirea eforturilor de internaționalizare a întreprinderilor, precum și prin promovarea potențialului turistic românesc.

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere prin promovarea cercetării și inovării și accelerarea dezvoltării societății informaționale, ce presupune inclusiv dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare, e-Educație și e-Sănătate).

îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiții destinate reducerii intensității energetice și îmbunătățirii eficientei energetice, precum și prin valorificarea

resurselor regenerabile.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne și durabile, precum și a tuturor celorlalte condiții privind dezvoltarea sustenabilă a economiei și îmbunătățirea calității vieții, astfel încât volumul activității de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum 7,0 miliarde euro până în 2015.

Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării și modernizării infrastructurii de transport se va realiza prin intermediul următoarelor sub- priorități:

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene și a rețelelor de legătură, prin modernizarea și construcția de infrastructuri rutiere, feroviare, navale și aeroportuare trans-europene și modernizarea și construcția rețelelor de legătură la TEN-T. în acest sens, este de menționat că o atenție deosebită va fi acordată dezvoltării de proiecte pe coridorul paneuropean IV.

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport de interes național și îmbunătățirea serviciilor aferente, prin modernizarea și construcția de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente) și navale.

Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalității, îmbunătățirea siguranței traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrărilor și activităților de transport asupra mediului înconjurător și punerea în siguranță a infrastructurii de transport.

Protecția și îmbunătățirea calității mediului

Obiectivul strategic general al acestei priorități din PND îl reprezintă protejarea și îmbunătățirea calității mediului, în conformitate cu nevoile economice și sociale ale României, conducând astfel la îmbunătățirea semnificativă a calității vieții prin încurajarea dezvoltării durabile.

Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea sub-priorităților de mai jos, urmărindu-se, totodată, și îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la UE la Capitolul 22 „Protecția mediului”:

îmbunătățirea standardelor de viață prin asigurarea serviciilor de utilități publice la standardele de calitate și cantitate cerute, în sectoarele de apă și deșeuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă și apă uzată în localitățile vizate și crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, și prin dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deșeurilor în localitățile vizate; închiderea depozitelor neconforme).

îmbunătățirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent

pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei și deșeurilor, a celor de management al resurselor naturale (conservarea diversității biologice, reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea și intervenția în cazul riscurilor naturale – în special inundații), precum și pe îmbunătățirea infrastructurii de protecție a aerului.

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative

Fiind unanim recunoscut faptul că resursele umane reprezintă motorul societății bazate pe cunoaștere, obiectivul strategic general al priorității îl constituie dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia pe piața muncii, prin asigurarea oportunităților egale de învățare pe tot parcursul vieții și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe piața muncii a 900.000 persoane.

Măsurile și acțiunile avute în vedere la această prioritate pot fi grupate în cadrul a patru sub-priorități, după cum urmează:

Dezvoltarea capitalului uman. Investițiile realizate în cadrul acestei sub- priorități vor viza: sistemul de educație inițială (prin promovarea de reforme în contextul învățării pe tot parcursul vieții), diseminatorii de învățare (resursele umane din educație), conținutul învățării (diversificarea și asigurarea calității ofertelor de educație și formare inițială și continuă) și sistemul de formare profesională continuă.

Promovarea ocupării depline. Principalele măsuri avute în vedere în cadrul acestei sub-priorități vizează: creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor; dezvoltarea inițiativelor pentru partenerii sociali; îmbunătățirea tranziției de la școală la locul de muncă și promovarea culturii antreprenoriale în educație și formare, identificarea și valorificarea tuturor oportunităților de integrare pe piața muncii; modernizarea și întărirea capacității administrative a serviciului public de ocupare.

Promovarea incluziunii sociale. Principalele domenii de intervenție avute în vedere în cadrul sub-priorității sunt: integrarea pe piața muncii și combaterea discriminării, îmbunătățirea accesului și participării la educație inițială și continuă pentru grupurile vulnerabile, promovarea egalității de gen și combaterea excluziunii sociale a femeilor, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare și excluziune socială, inițiative transnaționale în educația inclusivă și inițiative transnaționale pe piața muncii.

Dezvoltarea capacității administrative și a bunei guvernări. Această sub- prioritate are scopul de a promova și susține crearea la nivel central și local a unei administrații publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare, progres și coeziune.

De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte două segmente importante în procesul de întărire a capacității administrative: justiția și ordinea și siguranța publică.

Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol

Obiectivul strategic general al acestei priorități vizează dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaștere și inițiativă privată, precum și protejarea patrimoniului natural cultural și istoric al zonelor rurale din România.

Sub-prioritățile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt următoarele:

Creșterea competitivității economiei agro-alimentare și silvice prin adaptarea ofertei la cerințele pieței, în cadrul căreia va fi acordat sprijin financiar cu precădere pentru modernizarea fermelor și îmbunătățirea capitalului uman din agricultură (măsuri de consultanță și sprijinire a tinerilor fermieri, măsuri de încurajare a asocierii producătorilor), precum și pentru îmbunătățirea calității produselor.

Creșterea standardelor de viață în zonele rurale prin diversificarea activităților rurale: stimularea activităților non-agricole, promovarea agro- turismului precum și dezvoltarea de micro-intreprinderi în amontele si avalul producției agricole, toate acestea în contextul unor servicii de bază de bună calitate.

Dezvoltarea economică durabilă a fermelor și a exploatațiilor forestiere –

vizează implementarea unor acțiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol și forestier, materializate în acordarea de plăți pentru agro- mediu si bunăstarea animalelor, plăți compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum și prime de împădurire, dar și în realizarea unor acțiuni de prevenire a calamităților naturale.

Promovarea inițiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea inițiativelor locale care să permită creșterea capacității comunităților rurale de a dezvolta inițiative de afaceri pe baza de parteneriat.

Asigurarea pescuitului durabil și dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au în vedere dezvoltarea acvaculturii și pescuitului în apele interioare, a procesării și marketingului produselor pescărești, modernizarea flotei de pescuit, precum și dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit costiere.

Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării

Obiectivul general îl reprezintă creșterea economică mai accelerată a regiunilor slab dezvoltate, în vederea diminuării disparităților de dezvoltare interregionale și intraregionale.

Operaționalizarea priorității PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele sub-priorități:

îmbunătățirea infrastructurii publice regionale și locale: creșterea competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri prin îmbunătățirea infrastructurii de transport, a infrastructurii de sănătate, servicii sociale și educație, precum și a infrastructurii de siguranță publică pentru situații de urgență, dezastre naturale și tehnologice.

Consolidarea mediului de afaceri regional și local: dezvoltarea infrastructurii de afaceri și sprijinirea activităților locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând și crearea unor conexiuni necesare între activitățile productive și cele de cercetare-dezvoltare-inovare.

Dezvoltarea turismului regional și local: creșterea gradului de atractivitate turistică a regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate și îmbunătățirea serviciilor specifice, dezvoltarea de forme alternative de turism, protecția și promovarea patrimoniului natural și cultural la nivel local și regional.

Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio- economice, precum și consolidarea rețelei de centre urbane cu potențial de dezvoltare pentru a le permite să acționeze ca motoare ale creșterii economice regionale.

Programarea financiară

Strategia PND, axată pe prioritățile și obiectivele compatibile cu domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și de Coeziune, va fi finanțată din surse multiple. Așa cum s-a menționat anterior, PND 2007- 2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investițiilor publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcțiilor de alocare a fondurilor publice pentru investiții cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc

Programarea financiară a PND a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanțare a dezvoltării ce ar trebui utilizate în perioada pentru creșterea convergenței cu UE, conducând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată astfel pe cele 6 priorități naționale de dezvoltare ale PND:

De asemenea, în cadrul MFP funcționează Autoritatea de Certificare și Autoritatea de Plată (organismul competent pentru efectuarea plăților) pentru toate cele trei instrumente structurale.

Priorități de dezvoltare în context județean

La nivelul județului Mureș, prin implementarea strategiei de dezvoltare pe perioada 2007-2013 se dorește îmbunătățirea gradului de accesabilitate și atractivitate a județului, creșterea rolului localităților pe plan economic și social, creșterea competitivității județului pe plan național ca locație pentru afaceri, creșterea și valorificarea potențialului turistic și cultural al județului.

în esență, prin această strategie se urmărește luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a județului și îmbunătățirea situației zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în considerare protecția socială și conservarea mediului.

Măsurile prin care se urmărește implementarea strategiei vizează cinci câmpuri de acțiune:

Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele:

îmbunătățirea generală a calității transportului regional cu respectarea condițiilor de protecția mediului;

Creșterea prosperității locuitorilor județului prin dezvoltarea întreprinderilor Mici și Mijlocii și crearea de noi locuri de muncă;

Creșterea rolului turismului în economia județului prin investiții directe, promovare și îmbunătățirea serviciilor turistice;

Creșterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activităților economice în condițiile conservării patrimoniului natural și istoric;

Ridicarea performanțelor economice prin sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie și dezvoltarea rețelelor informaționala pentru afaceri;

Reducerea șomajului prin îmbunătățirea angajării și a adaptabilității forței de muncă, promovarea oportunităților egale, îmbunătățirea pregătirii și combaterea excluziunii sociale;

Reducerea disparităților în dezvoltarea centrelor urbane din regiune;

Dezvoltarea și încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării și inovării tehnologice

Aceste obiective se doresc a se realiza prin implementarea unei serii de proiecte grupate și prioritizate pe zonele delimitate, în funcție de deficiențele constatate. Ariile de intervenție pentru fiecare zonă sunt în marea lor majoritate identice și privesc alimentarea cu apă potabilă, racordare la sistemul de canalizare, gestionarea deșeurilor, epurarea apelor uzate, întreținerea infrastructurii de transport, dotarea și întreținerea unităților sanitare.

Zona sud, grupată în jurul municipiului Sighișoara, cuprinde următoarele localități: Sighișoara, Albești, Apold, Daneș, Nadeș, Saschiz, Vînători, Vețca.

Zona sud-vest, grupată în jurul municipiului Tîrnăveni, are în componență următoarele localități: Tîrnăveni, Adămuș, Ațintiș, Băgaciu, Bahnea, Bichiș, Coroisînmartin, Cucerdea, Gănești, Mica, Suplac, Viișoara, Zagăr.

Zona vest, grupată în jurul orașelor Luduș – Iernut, cuprinde localitățile: Iernut, Luduș, Bogata, Chețani, CUCI, Iclănzel, Ogra, Papiu llarian, Sînger, Tăureni.

Specificul zonei este agroindustrial. Urmare schimbărilor survenite după anul 1989, caracterul industrial al zonei s-a diminuat considerabil, închiderea unor unități industriale provocând dezechilibre economice. Astfel, caracteristic acestei zone este numărul mare al locuitorilor apți de muncă dar fără nici un venit. Sectoarele economice existente sunt: producția de energie electrică, industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecții – textile, prelucrarea cauciucului, prelucrarea sârmei și sticlei.

Ariile deficitare care necesită intervenție sunt:

Sănătate: amenajarea punctelor sanitare în zonele deficitare;

schimbarea locației unor secții medicale, modernizarea, consolidarea, dotarea acestora, introducerea de noi specialități medicale;

Infrastructură urbană: construcție, extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă și canalizare, extinderea și modernizarea stațiilor de epurare; consolidarea, modernizarea, extinderea infrastructurii de transport;

Asistență socială: crearea centrelor de tranzit pentru tinerii proveniți din centrele de plasament ca urmare a desființării acestora;

Această strategie este axată pe următoarele priorități și măsuri:

îmbunătățirea infrastructurii locale și județene (transport, mediu, sănătate, educație, asistență socială, reabilitare urbană, utilități publice);

Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport și comunicații;

îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de protecția mediului;

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de educație;

Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de sănătate;

Reorganizarea, dezvoltarea infrastructurii de asistență socială.

Sprijinirea afacerilor

Crearea și dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv și de servicii;

Promovarea produselor industriale și a serviciilor pe piața internă și externă;

Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locații specifice;

Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie și dezvoltarea rețelelor informaționale pentru afaceri.

Dezvoltarea turismului

Dezvoltarea infrastructurii în turism;

Dezvoltarea, diversificarea și promovarea ofertei turistice;

îmbunătățirea serviciilor în turism;

Conservarea patrimoniului natural, istoric și cultural.

Dezvoltarea durabilă a localităților

Dezvoltarea durabilă a mediului urban;

Dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Creșterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale

Promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă disponibile și dezvoltarea sistemului de formare profesională inițială și continuă;

îmbunătățirea și extinderea sistemului de servicii sociale;

Achiziționarea de competențe specializate în domeniul administrării și dezvoltarea afacerilor.

Direcții Strategice de Dezvoltare a Comunei Cuci în perioada 2014-2020

în scopul dezvoltării comunei Cuci se are în vedere o strategie pe termen mediu, pe o perioadă de 5 ani, cuprinsă în intervalul de timp 2010 – 2014, dorindu-se astfel suprapunerea peste perioada de programare stabilită de către Comisia Europeană.

Strategia stabilește un obiectiv strategic și trasează 3 priorități de dezvoltare în sensul atingerii acestuia:

Pentru atingerea acestui obiectiv strategic s-au ierarhizat prioritățile, au fost stabilite proiectele care trebuiesc realizate, beneficiarii vizați, rezultatele dorite, precum și indicatorii de măsurare.

în formularea obiectivului strategic pentru comuna Cuci s-a avut în vedere complementaritatea dintre obiectivele politicii agricole și de dezvoltare rurală ale UE, României și județului Mureș, dar și a specificității comunei Cuci, urmărindu-se în același timp identificarea posibilităților de accesare a Fondurilor Europene destinate dezvoltării agriculturii românești, creșterea competitivității sectorului agricol și dezvoltarea afacerilor în perioada post aderare.

în comuna Cuci se va urmări remedierea unor puncte slabe prin valorificarea diferitelor oportunități.

Spre exemplu, rețeaua inadecvată de drumuri reduce mobilitatea populației, disponibilitatea bunurilor de consum și a serviciilor, oportunitățile pentru angajare, funcțiile economice și sociale ale comunei.

Reabilitarea infrastructurii de drumuri va crește confortul și mobilitatea populației comunei, prin urmare va fi facilitat accesul în localitățile vecine, unde locuitorii comunei vor putea beneficia de diferite servicii și vor putea intra în contact cu organizații.

Modernizarea infrastructurii școlare va crește atractivitatea domeniului didactic atât pentru elevi cât și pentru cadrele profesorale calificate prin asigurarea condițiilor igienice și de confort, precum și dotările aferente. Acest lucru va atrage după sine îmbunătățirea formării resurselor umane.

Investițiile care se vor realiza în domeniul infrastructurii utilitare vor duce la îmbunătățirea mediului comunității și la creșterea activităților economice și sociale, intensificarea relațiilor și prin aceasta, valorificarea potențialului neexploatat al comunei.

Se prevede că dezvoltarea infrastructurii utilitare va atrage noi investitori în agricultură, în industria ușoară, comerț, s.a. prin urmare vor fi create noi locuri de muncă, iar aceasta va duce la creșterea nivelului de trai.

Deasemenea dezvoltarea infrastructurii utilitare va putea duce la dezvoltarea turismului în zonă (în forma în care poate fi valorificat), crearea de noi servicii (inexistente în momentul de față sau slab dezvoltate în zona comunei Cuci), conducând astfel la crearea de noi locuri de muncă, iar toate acestea cumulate vor conduce la creșterea nivelului de trai.

Obiectivul strategic: comuna Cuci va deveni o destinație ofertantă agenților economici interesați sa dezvolte activități in apropierea orașelor Luduș și Iernut, precum si un spațiu, care să asigure rezidenților condiții optime de locuit.

Principala preocupare a autorităților va fi îmbunătățirea calității vieții locuitorilor prin încurajarea dezvoltării afacerilor, agriculturii și a serviciilor. Calitatea vieții se definește prin: starea de sănătate, confortul locuințelor, disponibilități financiare pentru acoperirea nevoilor, accesul la educație, posibilitatea de dezvoltare personală continuă, relațiile cu ceilalți membrii ai comunității și mândria apartenenței la un anumit grup. Toate aceste elemente deși pot fi evaluate doar individual și subiectiv, nu pot fi obținute particular, ci doar printr-o dezvoltare a întregii comunități. Astfel, pentru asigurarea unui nivel optim de sănătate, confort și educație trebuie dezvoltată infrastructura. în ceea ce privește nivelul de trai, puterea de cumpărare, se prevăd câteva măsuri de dezvoltare economică a comunei. Nu în ultimul rând prin strategia de dezvoltare se dorește întărirea relațiilor din interiorul comunității, îmbunătățirea relației dintre administrația locală și crearea unei identități locale.

Proiectele de dezvoltare vor avea patru mari categorii de beneficiari direcți sau indirecți, în funcție de tipul de proiect și anume: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii investitori, instituții de interes public.

Infrastructura utilitară din zonele rurale prezintă o importanță deosebită în procesul îmbunătățirii condițiilor fizice și a serviciilor de bază care duc la creșterea nivelului de trai al populației rurale.

Introducerea apei curente și a sistemului de canalizare în comuna Cuci va avea efecte benefice atât asupra calității vieții din comună, cât și asupra sănătății populației, precum și un impact pozitiv asupra calității apelor subterane și de suprafață, deoarece va scădea riscul poluării acestora prin deversarea necontrolată a apelor uzate în gospodării sau infiltrarea acestora în sol. Acestea însă trebuie dublate de demersuri în ceea ce privește asigurarea serviciilor de gestiune a rețelelor de asigurare a utilităților publice.

Modernizarea infrastructurii de transport, atât a drumurilor comunale, cât și a celor agricole vor spori confortul locuitorilor și vor încuraja dezvoltarea economică. O atenție sporită acordată malurilor râului Mureș a pâraielor interioare și exterioare sporește securitatea comunei.

Asigurarea unei calități a vieții la un standard cât mai ridicat determină o creștere și o dezvoltare economică pe măsură. Prin procesul dezvoltării economice, al efectelor ce le produce și, implicit, al creșterii economice are loc o sporire a veniturilor populației, al accesului la servicii și consumului de bunuri și servicii, asigurându-se astfel satisfacerea cererii la cote ridicate, precum și creșterea gradului de cultură și civilizație.

Astfel, în cadrul acestei priorități, în mod concret se vor urmări:

Rezultate așteptate:

Creșterea numărului investitorilor;

Creșterea mobilității populației;

Racordarea gospodăriilor la rețeaua de apă curentă și rețeaua de canalizare;

o Scăderea riscului de poluare al apelor din cauza deversărilor necontrolate de apă uzata;

Condiții optime de circulație;

Indicatori de măsurare:

Numărul gospodăriilor racordate la utilitățile publice;

Km de drum reabilitat;

Numărul de noi investiții;

Calitatea apelor subterane și de suprafață;

Accesul la utilitățile publice este foarte important atât din punct de vedere calității vieții, cât și al sporirii competitivității economice a zonei.

Prezența utilităților ține de gradul de modernizare tehnologică a comunei.

Rațiunile de natură tehnică și politică au determinat în perioada comunistă crearea unor sisteme înalt centralizate de distribuire a apei și de canalizare a apei uzate, acoperind doar mediul urban. Dat fiind planul de sistematizare a teritoriului României, racordarea localităților rurale la instalații de apă și canalizare nu a fost avută în vedere.

Odată cu accelerarea procesului de modernizare a spațiului rural și a grijii creșterii nivelului de trai a locuitorilor de aici accesul la apa potabilă, la iluminatul public, etc. au devenit subiecte principale pe agenda autorităților publice.

Există, de asemenea, nevoi de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă, în special în ceea ce privește evacuarea și epurarea apelor menajere ridicate atât de gospodării cât și de industrializarea și practicarea agriculturii intensive vizate.

Lucrările de introducere a rețelelor care asigură accesul la utilități necesită un plan integrat de dezvoltare, în care trebuiesc avute în vedere o succesiune logică a etapelor, astfel încât întreg procesul de modernizare a infrastructurii să se desfășoare într-un termen cât mai scurt, utilizându-se cât mai puține resurse.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a comunei Cuci se va realiza prin rețele de distribuție în satele Cuci, Petrilaca, Dătășeni și Orosia.

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006, POS Mediu sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

în comuna Cuci nu există sistem de canalizare centralizat, rețeaua de canalizare fiind necesară pentru colectarea apelor menajere uzate și epurarea acestora, aceste activități prezentând o importanță sporită în stoparea poluării apelor freatice și cursurilor de apă de pe raza comunei.

De asemenea, este necesară construirea și a unei stații de epurare pentru apele uzate. Stația poate fi construită atât individual de către comuna Cuci, cât și in parteneriat cu alte localități, în cazul ivirii unei oportunități de acest fel

Surse/oportunități de finanțare: OG 7/2006, POS Mediu sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Deficiența infrastructurii de transport, în particular rețeaua de drumuri, determină lipsa interesului pentru investitori și generează o imagine negativă a zonelor ca localizare pentru investiții.

Lipsei de atractivitate a localității din punct de vedere al întreprinzătorilor i se adaugă disconfortul locuitorilor și accesul îngreunat spre localitățile învecinate.

în prezent afacerile din comună vizează domenii precum agricultura prin exploatarea terenului și creșterea animalelor, colectarea laptelui, prelucrarea metalului, comerț, însă dată fiind așezarea comunei în apropierea orașelor Luduș și Iernut, precum și a altor localități care pot furniza resurse ce pot fi prelucrate, calitatea drumurilor este foarte importantă în asigurarea transportului optim a materiilor prime și a mărfurilor către piața de desfacere. Pentru încurajarea întreprinzătorilor și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor se au în vedere următoarele investiții:

A. Modernizarea și reabilitarea drumurilor comunale

Drumurile comunale care se doresc a fi modernizate și reabilitate sunt următoarele:

Drum comunal DC 88 Cuci – Orosia;

Drum comunal DC 110 Cuci – Dătășeni;

Drum comunal DC 119 Dătășeni – Lechința;

Trebuie menționat faptul că Drumul comunal DC 87 Cuci – Petrilaca, a fost reabilitat și modernizat de către Primăria Comunei Cuci, printr-un proiect finanțat prin programul SAPARD în valoare de 928.828 EURO.

În prezent toate aceste drumuri comunale sunt încadrate în categoria E5, ceea ce înseamnă că sunt drumuri de pământ și terasamente în stare mediocră sau pavate cu bolovani ori piatră a căror stare impune schimbări de viteză de cca. 70% din parcurs. Platforma drumurilor prezintă tasări importante, gropi, crăpături, denivelări transversale și longitudinale care afectează siguranță în exploatare, unele porțiuni de drumuri devenind impracticabile, mai ales în condiții meteorologice nefavorabile (ploaie, polei, ceață).Lucrările de modernizare vor asigura parcurgerea acestor străzi în condiții de siguranță și confort sporit, atât pentru traficul de vehicule cât și pentru pietoni și conduc la ameliorarea accesului la rețeaua de drumuri naționale, județene, căi ferate, precum și la exploatațiile agricole. Starea tehnică bună a străzilor contribuie la sprijinirea activităților economice, comerciale și la îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă și la menținerea populației în spațiul rural.

Surse/oportunități de finanțare: OG 7 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

Beneficiari: locuitorii comunei Cuci, agenții economici existenți și potențialii investitori.

Reabilitarea rețelei de drumuri agricole este necesară în vederea creșterii competitivității activităților din domeniul agricol și a reducerii riscurilor de circulație, precum și a înlesnirii activității producătorilor agricoli. Reabilitarea sau crearea unei rețele de drumuri agricole este imperios necesară deoarece locuitorii din mediul rural nu mai pot utiliza infrastructura de transport pentru a circula cu mijloace de transport specifice agriculturii.

Surse/oportunități de finanțare: PNDR, Axa 1 Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, Măsura 125 îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii. Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Măsura 1.3. Reducerea riscurilor de producere a calamităților naturale

Pentru a reduce riscul producerilor de inundații pe raza comunei Cuci se vor efectua lucrări de consolidare și îndiguire a malurilor râului Mureș, lucrări de curățire și decolmatare a pâraielor exterioare localității, lucrări de curățire și decolmatare a pâraielor interioare localității, lucrări de curățire a șanțurilor de pe raza localității precum și orice ale lucrări care pot reduce riscul de producere a calamităților naturale specifice localității Cuci.

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate/ Direcția Apelor Mureș

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

îmbunătățirea infrastructurii nu presupune doar lucrări de construcție, reabilitare, modernizare, ci și un management eficient a acestora în vederea asigurării mentenanței și funcționării optime a obiectivelor. Legislația europeană impune ca administrarea utilităților publice să fie asigurată de către operatori regionali atestați în acest scop astfel încât să existe certitudinea asigurării unor parametric minimi de calitate a serviciilor oferite populației concomitent cu respectarea legislației de protecție a mediului. Totodată existența unor operatori regionali, care să acopere omogen o anumită zonă, asigură și rentabilitatea economică a acestor companii.

în județul Mureș s-au format două asociații de dezvoltare intercomunitară, AQUA INVEST MUREȘ și ECOLECT MUREȘ, cu rolul de a susține comunele în procesul delegării de gestiune a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, respectiv realizarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor.

Dat fiind faptul că fără a fi membru în aceste ADI-uri nu este posibilă asigurarea funcționării infrastructurii, încheierea parteneriatului cu celelalte unități administrativ-teritoriale și mentenanța acestuia trebuie să se regăsească printre măsurile prioritare ale strategiei pentru perioada următoare.

Singurul operator regional atestat la nivelul județului Mureș pentru gestionarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare este compania AQUASERV. Aceasta încheie contractele de gestionare, prin atribuire directă doar cu comunele membre ale ADI AQUA INVEST MUREȘ. Astfel, pentru realizarea și întreținerea rețelelor de canalizare și alimentare cu apă este necesară aderarea comunei Cuci la ADI, precum și menținerea parteneriatului.

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Închiderea și ecologizarea depozitelor de gunoi rurale se va finaliza până în luna iulie 2009. Odată cu extinderea serviciilor de colectare a deșeurilor și la nivel rural, realizarea sistemului de transport, transfer și

deschiderea depozitelor zonale, depozitele de deșeuri din zona rurală vor fi închise gradual și ecologizate.

Cooperarea unităților administrativ-teritoriale prin înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ECOLECT MUREȘ, persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, are în vedere implementarea Proiectului "Sistem Integrat de Gestiune a Deșeurilor la nivelul județului Mureș". Asociația este organizată și funcționează în baza Actului constitutiv și a Statutului, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, pentru satisfacerea nevoilor colectivităților locale legate de furnizarea și prestarea serviciilor publice comunitare de salubrizare a localităților și pentru exercitarea competentelor autorităților administrației publice locale în acest domeniu, în baza mandatului încredințat prin hotărâri ale autorităților din unitățile administrativ – teritoriale.

Astfel, rezolvarea problemelor legate de închiderea gropii de gunoi a comunei, de ridicarea gunoiului și asigurarea unei minime curățenii se poate asigura în condiții de eficiență și eficacitate economică și ecologică prin aderarea și participarea activă la ADI ECOLECT MUREȘ care a fost nominalizat pentru perioada 2009-2011 ca beneficiar eligibil pentru Programul Operațional de Mediu în vederea realizării obiectivului său principal: constituirea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor.

Surse/oportunități de finanțare: POS Mediu, prin ADI ECOLECT MUREȘ Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Prioritatea 2 : încurajarea și susținerea afacerilor

Cuci este o localitate rurală, în care agricultura reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, aceasta desfășurându-se în principal pentru a asigura consumul propriu. Comuna deține un fond agricol semnificativ, utilizat pentru cultivarea plantelor (porumb, grâu, secară, triticale, sfeclă de zahăr, legume, orzoaică, cartofi și orz) și creșterea animalelor (ovine, suine, bovine și cabaline), însă terenurile nu sunt exploatate la maxim, creându-se astfel premise favorabile constituirii unor plantații de pomi fructiferi și viță de vie sau chiar împăduriri.

În comună s-au mai dezvoltat și alte mici afaceri în domeniul industriei alimentare și ușoare, precum și unități de comerț

Rezultate așteptate:

Măsura 2.1. Creșterea atractivității comunei pentru investitori

Încurajarea afacerilor vizează în special sectorul privat, însă acestea trebuie susținute în mod direct de către autoritățile locale. Acestea dispun de instrumente legale de încurajare a investitorilor cum ar fi: acordarea de facilități fiscale, schimbarea destinației unor terenuri, etc. care să asigure creșterea competitivității economice a localității, crearea de noi locuri de muncă și o dezvoltare durabilă.

Planul Urbanistic General, conform articolului 46 din Legii privind amenajarea teritoriului și urbanismului 350/2001, modificată și completată prin Legea 289/2007 are caracter director și de reglementare operațională. Planul urbanistic general trebuie întocmit de fiecare localitate, actualizat la 5-10 ani și aprobat. Acesta constituie baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

Prevederile pe termen scurt ale P.U.G se referă la stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, delimitarea zonelor afectate de servituți publice, modernizarea și dezvoltarea tehnico-edilitară, formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor, precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate. Prevederi pe termen mediu și lung ale P.U.G se referă la evoluția în perspectivă a localității, direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu, traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național și județean, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste.

Planul Urbanistic General al Comunei Cuci care este în vigoare actualmente a fost realizat în anul 2000.

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate Beneficiar direct: instituții de interes public (Primăria comunei Cuci) Beneficiari indirecți: locuitorii comunei Cuci, agenții economici existenți și potențialii investitori.

Acordarea de facilități fiscale se realizează in baza Codului Fiscal; facilitatea fiscală, în baza legislației în vigoare, se referă la orice scutire, reducere, amânare sau eșalonare de la plata impozitelor și taxelor locale sau de la majorări și penalități de întârziere aferente, pentru categoriile de persoane beneficiare.

Categoria persoanelor beneficiare se referă la categoriile de persoane fizice și persoane juridice prevăzute de lege sau alte reglementări legale în vigoare, cărora li se pot acorda facilități fiscale.

Măsura 2.2 Valorificarea potențialului agricol

În cea mai mare parte a teritoriului Comunei Cuci, agricultura își găsește condiții bune de dezvoltare, producția agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetală și creșterea animalelor.

În ultimii ani suprafața neagricolă totală a scăzut cu 7,6 Ha, în timp ce suprafața agricolă totală a crescut cu 6,9 Ha. Cea mai mare parte a suprafeței agricole este lucrată de gospodării individuale (2.653 ha din 3.361 ha) care au o dotare precară. Dat fiind faptul că peste 10% din populația activă are ca principală ocupație agricultura, se impune ca una dintre măsurile unei strategii pe termen mediu să susțină modernizarea exploatațiilor agricole și dezvoltarea procesării și depozitării produselor agricole, precum și valorificarea acestora.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

În comuna Cuci infrastructura agricolă existentă nu este adaptată la noile structuri agricole, competitivitatea sectorului agricol fiind afectată de această situație, care are efecte negative însemnate asupra viabilității fermelor și exploatațiilor agricole, prin urmare se impune amenajarea unor drumuri agricole.

Surse/oportunități de finanțare: PNDR, Axa 1 Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier – Ml 25 îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii investitori, instituții de interes public.

B. Înființarea de exploatații agricole și modernizarea celor existente

Exploatarea terenurilor agricole la nivelul comunei Cuci se realizează de către societăți comerciale cu profil agricol (în număr destul de restrâns) și de către locuitorii comunei în mod individual în regim de subzistență (cea mai mare parte din suprafața agricolă exploatată).

Modernizarea exploatațiilor agricole actuale trebuie să aibă loc pentru a asigura supraviețuirea acestora în condițiile impuse de legislația comunitară din acest domeniu. Pentru a-și putea valorifica produsele obținute, acestea trebuie să-si adapteze condițiile de producție și comercializare la nivelul standardelor europene.

Surse/oportunități de finanțare: Inițiativă privată/parteneriat public-privat; fonduri proprii; PNDR, Măsura 121, Modernizarea exploatațiilor agricole. Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Cultura plantelor și zootehnia fiind surse sigure de venituri, pot impulsiona creșterea competitivității economice a localității. însă, pentru o evoluție armonioasă a mediului înconjurător, se impun și măsuri de atenuare a efectelor negative ale eroziunilor plantelor prășitoare.

Extinderea viței de vie și a livezilor vor duce la eliminarea pericolului alunecărilor de teren și eroziunii solului.

Surse/oportunități de finanțare: Inițiativă privată/parteneriat public-privat; fonduri proprii; PNDR, Măsura 121, Modernizarea exploatațiilor agricole. Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Principiul de bază al împăduririi terenurilor neutilizate este durabilitatea măsurilor de protecție a mediului. Prin această măsură se va urmări ameliorarea efectelor produse de factorii naturali dăunători, reducerea eroziunii solului, atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice, îmbunătățirea capacității de retenție a apei precum si îmbunătățirea calității aerului.

Surse/oportunități de finanțare: inițiativă privată, inițiativă publică, fonduri proprii/împrumutate, PNDR, Axa 2 îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, Măsura 221 Prima împădurire a terenurilor agricole.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Comuna Cuci dispune de un important fond agricol (3.361 ha); Ocupația tradițională este cultivarea plantelor și creșterea animalelor; Această ocupație nu asigură în prezent decât un trai de subzistență;

Ținând cont de premisele mai sus menționate, întreprinzătorii pot iniția proiecte de înființare, modernizare și extindere a unităților de procesare și depozitare a produselor agricole, dar și formarea grupurilor de producători.

Prin această măsură se urmărește introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse competitive, adaptarea întreprinderilor la standardele comunitare și creșterea valorii adăugate a produselor agricole, prin dezvoltarea unor unități de prelucrare primară a produselor agricole, cum ar fi unități de morărit, de producere a alcoolului, a furajelor pentru animale etc.

Surse/oportunități de finanțare: fonduri proprii, credite bancare, subvenții de stat, PNDR, Măsura 123 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere.

Beneficiari: locuitorii comunei Cuci, agenții economici existenți și potențialii investitori, autoritățile locale.

B înființarea unităților depozitare a produselor agricole

Prin această măsură se dorește înființarea unor depozite pentru produsele agricole, dar și a unor puncte de colectare a laptelui dotate corespunzător, astfel încât să permită și celor care practică agricultura de subzistență să se conformeze standardelor impuse de legislația în vigoare.

Surse/oportunități de finanțare: fonduri proprii, credite bancare, subvenții de stat, PNDR, Măsura 123 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere.

Beneficiari: locuitorii comunei Cuci, agenții economici existenți și potențialii investitori, autoritățile locale.

înființarea și/sau modernizarea exploatațiilor agricole și a unităților de procesare nu este suficientă pentru dezvoltarea economică a comunei, ci se impune și dezvoltarea echilibrată a relațiilor dintre producători și sectoarele de procesare și comercializare, precum și adaptarea producției din punct de vedere calitativ și cantitativ la cerințele consumatorilor.

Surse/oportunități de finanțare: fonduri proprii, credite bancare, subvenții de stat, PNDR, Măsura 142 – „înființarea grupurilor de producători”. Beneficiari: locuitorii comunei Cuci, agenții economici existenți și potențialii investitori, autoritățile locale.

Îmbunătățirea capitalului fermelor comerciale și orientarea inevitabilă către o ocupare parțială în agricultură va determina eliberarea unei părți considerabile a forței de muncă din sectorul agricol. Această situație determină necesitatea creării de locuri de muncă alternative, precum și a surselor de venituri adiționale din activități non-agricole și reorientarea forței de muncă spre activități non-agricole productive și către dezvoltarea serviciilor pentru populația rurală.

Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă/obținere de venituri în spațiul rural, atăt pentru economiile deja dezvoltate cât și pentru cele în curs de dezvoltare.

Suportul financiar acordat pentru dezvoltarea afacerilor va duce la creșterea competitivității întreprinderilor pe piața europeană. Un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor și existența unor reale oportunități pentru microîntreprinderi și IMM-uri, vor conduce la creșterea de ansamblu a economiei comunei.

Surse/oportunități de finanțare: Parteneriat public-privat/inițiativă proprie; fonduri proprii; PNDR, Măsura 123 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere; POS Creșterea competitivității economice Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii investitori, instituții de interes public.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Pentru a reduce disparitățile dintre zonele rurale și cele urbane în domeniul serviciilor este necesară crearea de noi unități economice furnizoare de servicii, care pe de o parte să creeze noi locuri de muncă pentru femei, iar pe de altă parte să asigure accesul locuitorilor la diferitele servicii, care în momentul de față nu există sau nu sunt adaptate nevoilor populației.

De asemenea, comuna Cuci dispune de resurse pentru dezvoltare diferitor forme de turism, cum ar fi turismul de tranzit, dată fiind poziționarea satului Cuci pe DN 15; turismul cultural si religios datorită existenței în zona a unor biserici și castele; turismul de week-end, datorită zonelor naturale pe care le oferă râul Mureș, în apropierea acestuia existând zone foarte bune de campare.

Trebuie menționată existența „Brațului Mort” a râului Mureș, care se dorește a fi cuprins într-un program de amenajare, constituind o importantă zona de pescuit sportiv.

Surse/oportunități de finanțare: Parteneriat public-privat, inițiativă privată, fonduri proprii, PNDR, Măsura 313, încurajarea activităților turistice Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Serviciile culturale și spațiile de agrement din spațiul rural sunt slab dezvoltate, în unele cazuri, chiar inexistente, din cauza infrastructurii fizice deficitare, precum și a lipsei surselor de finanțare a unor astfel de obiective. Determinarea calității contextului social în care trăiesc oamenii completează imaginea condițiilor de viață obiective și a bunăstării subiective.

Calitatea vieții se referă și la accesul persoanelor la diferite manifestări culturale, la posibilități de practicarea unor sporturi și de a participa la evenimente care se referă la menținerea identității comunei și duce la întărirea coeziunii dintre membrii comunității.

Abundența relațiilor sociale, participarea în asociații, încrederea în oameni, grupuri și instituții, care alcătuiesc „capitalul social” al comunității contribuie activ la facilitarea creșterii economice, a unei mai bune organizări politice și sociale. Existența unor spații special amenajate care facilitează interacțiunea între locuitorii unei comune, dar și a evenimentelor care creează sentimentul de apartenență și identitate întăresc capitalul social de tip bonding (relațiile și încrederea plasate în interiorul grupurilor de apartenență primară, cum ar fi rudele, vecinii, consătenii), dar și cel de tip bridging (rețele de relații dense între grupuri bazate pe încredere generalizată, încredere în instanțe exterioare grupului de apartenență, în participarea la viața comunității).

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020 în mod concret se va urmări:

Rezultate așteptate:

Stabilizarea populației comunei;

Cămine culturale bine dotate;

Infrastructura școlară modernă;

Condiții de igienă și confort în unitățile școlare;

Accesul facil al locuitorilor la serviciile de sănătate;

Indicatori de măsurare:

Numărul evenimentelor culturale/an în comuna Cuci;

Numărul participanților la evenimentele culturale în comuna Cuci;

Numărul elevilor din totalul populației școlare care frecventează școlile generale din comuna Cuci;

în cadrul acestei măsuri se au în vedere următoarele:

Lucrările care se preconizează a fi executate cuprind: igienizarea terenurilor existente, scarificarea terenului, sisteme de irigații, realizare de grupuri florale, pavaje și înființarea unor parcări auto și realizare de borduri de beton la parcări auto, pavaje, borduri de beton la accesele pietonale.

Mobilierul urban care urmează a fi amplasat: bănci, măsuțe, coșuri de gunoi, obiecte de joacă: jocuri de nisip, tobogane, turnuri. în scopul realizării acestor spații de agrement vor avea loc lucrări de construcții și amenajări exterioare precum și lucrări de horticultură.

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Mediului.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

împreună cu amenajarea spațiilor verzi, înființarea de parcuri, în perimetrul acestora vor fi amplasate locuri de joacă pentru a asigura condițiile de siguranță și confort pentru copii.

Surse/oportunități de finanțare: O.U.G. 59/2007.

Beneficiari: locuitorii comunei Cuci locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii investitori, instituții de interes public.

în scopul creșterii calității formării resurselor umane este nevoie de o infrastructură școlară foarte bine pusă la punct, care asigură condițiile de igienă și confort necesare desfășurării activităților didactice. Reabilitarea unităților școlare din comuna Cuci va atrage după sine creșterea atractivității școlilor atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice calificate.

La școlile generale și grădinițele din Comunca Cuci se vor efectua următoarele lucrări de reabilitare și modernizare: alimentare cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire, iar în satul Cuci se va construi o grădiniță nouă.

Trebuie menționat faptul că la Școala Generală din satul Cuci s-au executat ample lucrări de modernizare și reabilitate care au constat în: montarea unei centrale termice proprii, executarea lucrărilor de izolație termică exterioară, montarea de geamuri termopan, uși exterioare termopan și uși interioare de lemn, zugrăvirea tuturor spațiilor interioare ale școlii și montarea de lambriuri, înlocuirea instalației electrice interioare, revizuirea șarpatei și a sistemului de scurgere a apelor pluviale, înființarea de grupuri sanitare, din care două pentru copii și unul pentru cadrele didactice, dotarea laboratorului de informatică cu aparatura IT de ultimă generație, amenajarea în curtea școlii a unui teren de fotbal, prin turnarea de mixtura asfaltica.

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Căminul cultural din satul Cuci, aflat intr-o stare avansată de degradare a fost demolat și reconstruit primul nivel (doar structură și arhitectură), dar din lipsă de fonduri a fost conservat, lucrările de reabilitare și modernizare urmând a fi continuate în funcție de disponibilitatea fondurilor. în celelalte sate aparținătoare de comunei Cuci, căminele culturale se află într-o stare fizică care impune reabilitare, modernizare, amenajere și dotare.

Surse/oportunități de finanțare : surse propri sau împrumutate /Ministerul Culturii și Cultelor.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

În comuna Cuci se va urmări construirea unui dispensar medical uman nou în satul reședință de comună și dotarea acestuia cu aparatura medicală necesară. Acesta va oferi, pe lângă serviciile medicale de bază și alte serviciile de specialitate, prin urmare locuitorii comunei nu vor fi nevoiți să se deplaseze în orașele din jur pentru a beneficia de acestea, doar in situații foarte grave.

De asemeanea se va urmării amanajarea de puncte sanitare în toate celelalte sate aparținătoare comunei Cuci și dotarea acestora cel puțin cu aparatura medicală prin care sa poate fi acordat primul ajutor.

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri guvernamentale.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

B. Construirea unui dispensar veterinar în satul Cuci și dotarea acestuia cu aparatura medicală necesară.

în comuna Cuci se va urmări construirea unui dispensar veterinar în satul reședință de comună si dotarea acestuia cu aparatura medicală necesară.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cuci pentru perioada 2014-2020

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri guvernamentale.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii

investitori, instituții de interes public.

Prin dezvoltarea infrastructurii sportive se dorește punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a unor activități sportive informale, cât și a unor întreceri organizate.

Sala de sport va fi construită conform standardelor stabilite de legislația în vigoare, iar baza sportivă va cuprinde atât terenul propriu-zis, cât și un spațiu corespunzător amenajat pentru spectatori.

Surse/oportunități de finanțare: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor

Beneficiari: locuitorii comunei Cuci locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii investitori, instituții de interes public.

în conformitate cu prevederile legislației comunitare fiecare cimitir trebuie sa aibă o capelă. Deoarece în comuna Cuci nu există casă mortuară, se are în vedere construirea uneia.

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate/Ministerul Culturii și Cultelor.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențialii investitori, instituții de interes public.

ANEXA: PORTOFOLIU DE PROIECTE PROPUSE

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Introducerea rețelei de canalizare și construirea unei stații de epurare în comuna Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 4.000.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea colectării apei uzate și tratarea acesteia în comuna Cuci, în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori.

Descrierea proiectului: construirea unei stații de epurare în extravilanul comunei Cuci și realizarea rețelelor de canalizare de-a lungul drumurilor.

Beneficii: colectarea apei uzate cu respectarea normelor de protecția mediului și sănătății populației

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

G. 7/2006, POS Mediu sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 36 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Introducerea rețelei de alimentare cu apă în comuna Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 3.000.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea alimentării cu apă potabilă a comunei Cuci, în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: construirea rețelelor de alimentare cu apa de-a lungul drumurilor care strabat comuna

Beneficii: alimentarea cu apă a locuitorilor și a agenților economici

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006, POS Mediu sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizare și reabilitare drum comunal DC 88 Cuci – Orosia

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.850.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea unei infrastructuri de transport de calitate în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: efectuarea de lucrări de reparare si modernizare a drumului comunal DC 88 Cuci-Orosia

Beneficii: asigurarea mobilității locuitorilor și a schimburilor comerciale între agenții economici, precum și facilitarea unor noi investiții

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punere

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizare și reabilitare drum comunal DC 110 Cuci – Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.250.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea unei infrastructuri de transport de calitate in vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: efectuarea de lucrări de reparare si modernizare a drumului comunal DC 110 Cuci – Dataseni

Beneficii: asigurarea mobilității locuitorilor și a schimburilor comerciale între agenții economici, precum și facilitarea unor noi investiții

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punere

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizare și reabilitare drum comunal DC 119 Dătășeni – Lechința

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.400.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea unei infrastructuri de transport de calitate în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: efectuarea de lucrări de reparație și modernizare a drumului comunal DC 119 Dătășeni – Lechința

Beneficii: asigurarea mobilității locuitorilor și a schimburilor comerciale între agenții economici, precum și facilitarea unor noi investiții

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punere

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Consolidarea și îndiguirea malurilor râului Mureș, lucrări de curățire și decolmatare a pâraielor exterioare si interioare localităților, lucrări de curățire a șanțurilor de pe raza localităților

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 30.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: evaluare proprie

Scopul proiectului: reducerea riscului de producere a inundațiilor pe raza comunei Cuci în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: consolidare și îndiguire a malurilor râului Mureș, lucrări de curățire și decolmatare a pâraielor exterioare si interioare localităților, lucrări de curățire a șanțurilor de pe raza localităților precum și orice ale lucrări care pot reduce riscul de producere a calamităților naturale specifice comunei Cuci.

Beneficii: asigurarea securității locuitorilor și încurajarea activităților economice în comuna Cuci

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse /oportunități de finanțare: surse proprii

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Construirea de drumuri agricole în comuna Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 700.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: reducerea riscului de producere accidentelor pe raza comunei Cuci și încurajarea dezvoltării activităților agricole

Descrierea proiectului: trasarea și pietruirea drumurilor agricole

Beneficii: asigurarea securității locuitorilor și încurajarea activităților agricole în comuna Cuci

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: PNDR, Axa 1 Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier – M125 îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Construirea unei grădinițe în satul Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 450.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Construirea unui imobil nou si dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii care urmează cursurile scolii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea scolii generale și a grădiniței din satul Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Reabilitarea, consolidarea si modernizarea imobilului existent, dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii din satul Dătășeni care urmează cursurile scolii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea scolii generale și a grădiniței din satul Petrilaca

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Reabilitarea, consolidarea si modernizarea imobilului

existent, dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu toate alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii din satul Petrilaca care urmează cursurile școlii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea școlii generale și a grădiniței din satul Orosia

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Reabilitarea, consolidarea si modernizarea imobilului existent, dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu toate alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii din satul Orosia care urmează cursurile școlii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: ocuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Finalizarea construirii, amenajării și dotării căminului cultural din satul Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: continuare a unui proiect existent

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizarea, reabilitarea și dotarea căminului cultural din satul Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizarea, reabilitarea și dotarea căminului cultural din satul Petrilaca

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizarea, reabilitarea și dotarea căminului cultural din satul Orosia

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului:Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Construirea unui dispensar medical uman nou în satul Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.500.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea accesului facil al locuitorilor comunei Cuci la servicii medicale de calitate în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor

Descrierea proiectului: Lucrări de construcție a unei clădiri noi și dotarea

acesteia cu echipament medical

Beneficii: acces facil la servicii medicale de bază și servicii de specialitate

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Amenjarea unui punct sanitar în satul Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 100.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea condițiilor minime pentru urgențe medicale a locuitorilor din satul Dătășeni

Descrierea proiectului: Lucrări de amenajare clădire și dotarea acesteia cu echipament medical minim

Beneficii: acces facil la servicii medicale de calitate

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Amenjarea unui punct sanitar în satul Petrilaca

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 100.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea condițiilor minime pentru urgențe medicale a locuitorilor din satul Petrilaca

Descrierea proiectului: Lucrări de amenajare clădire și dotarea acesteia cu echipament medical minim

Beneficii: acces facil la servicii medicale de calitate

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

ANEXA: PORTOFOLIU DE PROIECTE PROPUSE

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Introducerea rețelei de canalizare și construirea unei stații de epurare în comuna Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 4.000.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea colectării apei uzate și tratarea acesteia în comuna Cuci, în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori.

Descrierea proiectului: construirea unei stații de epurare în extravilanul comunei Cuci și realizarea rețelelor de canalizare de-a lungul drumurilor.

Beneficii: colectarea apei uzate cu respectarea normelor de protecția mediului și sănătății populației

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

G. 7/2006, POS Mediu sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 36 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Introducerea rețelei de alimentare cu apă în comuna Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 3.000.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea alimentării cu apă potabilă a comunei Cuci, în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: construirea rețelelor de alimentare cu apa de-a lungul drumurilor care strabat comuna

Beneficii: alimentarea cu apă a locuitorilor și a agenților economici

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006, POS Mediu sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizare și reabilitare drum comunal DC 88 Cuci – Orosia

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.850.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea unei infrastructuri de transport de calitate în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: efectuarea de lucrări de reparare si modernizare a drumului comunal DC 88 Cuci-Orosia

Beneficii: asigurarea mobilității locuitorilor și a schimburilor comerciale între agenții economici, precum și facilitarea unor noi investiții

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punere

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizare și reabilitare drum comunal DC 110 Cuci – Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.250.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea unei infrastructuri de transport de calitate in vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: efectuarea de lucrări de reparare si modernizare a drumului comunal DC 110 Cuci – Dataseni

Beneficii: asigurarea mobilității locuitorilor și a schimburilor comerciale între agenții economici, precum și facilitarea unor noi investiții

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punere

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizare și reabilitare drum comunal DC 119 Dătășeni – Lechința

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.400.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: studii de planificare

Scopul proiectului: Asigurarea unei infrastructuri de transport de calitate în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: efectuarea de lucrări de reparație și modernizare a drumului comunal DC 119 Dătășeni – Lechința

Beneficii: asigurarea mobilității locuitorilor și a schimburilor comerciale între agenții economici, precum și facilitarea unor noi investiții

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: O.G. 7/2006 sau PNDR Axa 3 Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punere

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 24 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Consolidarea și îndiguirea malurilor râului Mureș, lucrări de curățire și decolmatare a pâraielor exterioare si interioare localităților, lucrări de curățire a șanțurilor de pe raza localităților

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 30.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: evaluare proprie

Scopul proiectului: reducerea riscului de producere a inundațiilor pe raza comunei Cuci în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor și a creșterii atractivității comunei pentru investitori

Descrierea proiectului: consolidare și îndiguire a malurilor râului Mureș, lucrări de curățire și decolmatare a pâraielor exterioare si interioare localităților, lucrări de curățire a șanțurilor de pe raza localităților precum și orice ale lucrări care pot reduce riscul de producere a calamităților naturale specifice comunei Cuci.

Beneficii: asigurarea securității locuitorilor și încurajarea activităților economice în comuna Cuci

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse /oportunități de finanțare: surse proprii

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Construirea de drumuri agricole în comuna Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 700.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: reducerea riscului de producere accidentelor pe raza comunei Cuci și încurajarea dezvoltării activităților agricole

Descrierea proiectului: trasarea și pietruirea drumurilor agricole

Beneficii: asigurarea securității locuitorilor și încurajarea activităților agricole în comuna Cuci

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: PNDR, Axa 1 Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier – M125 îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: pozitiv

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Construirea unei grădinițe în satul Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 450.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Construirea unui imobil nou si dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii care urmează cursurile scolii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea scolii generale și a grădiniței din satul Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Reabilitarea, consolidarea si modernizarea imobilului existent, dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii din satul Dătășeni care urmează cursurile scolii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea scolii generale și a grădiniței din satul Petrilaca

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Reabilitarea, consolidarea si modernizarea imobilului

existent, dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu toate alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii din satul Petrilaca care urmează cursurile școlii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Reabilitarea și modernizarea școlii generale și a grădiniței din satul Orosia

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: îmbunătățirea calității activitatii didactice și creșterea confortului profesorilor, elevilor și preșcolarilor.

Descrierea proiectului: Reabilitarea, consolidarea si modernizarea imobilului existent, dotarea acestuia cu apă potabilă, canalizare menajeră, amenajarea de grupuri sanitare, instalații electrice și instalație de încălzire precum si cu toate alte cele necesare in vederea desfășurării in bune condiții a activitatii didactice.

Beneficii: asigurarea de condiții optime de studiu pentru copiii din satul Orosia care urmează cursurile școlii sau ale grădiniței din sat

Beneficiari: ocuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse propri sau împrumutate /Ministerul Educației și Cercetării

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Finalizarea construirii, amenajării și dotării căminului cultural din satul Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: continuare a unui proiect existent

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizarea, reabilitarea și dotarea căminului cultural din satul Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizarea, reabilitarea și dotarea căminului cultural din satul Petrilaca

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Modernizarea, reabilitarea și dotarea căminului cultural din satul Orosia

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 300.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului:Punerea la dispoziția locuitorilor comunei a spațiilor care să permită desfășurarea în bune condiții a diferitelor activitati cum ar fi culturale, evenimente festive.

Descrierea proiectului: Finalizarea construirii și amenajării clădirii și dotarea căminului cu echipamente corespunzătoare

Beneficii: întărirea relațiilor din cadrul comunității, creșeterea capitalului social al satului, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, organizare în bune condiții a unor evenimente sociale, culturale și educative.

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Construirea unui dispensar medical uman nou în satul Cuci

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 1.500.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea accesului facil al locuitorilor comunei Cuci la servicii medicale de calitate în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor

Descrierea proiectului: Lucrări de construcție a unei clădiri noi și dotarea

acesteia cu echipament medical

Beneficii: acces facil la servicii medicale de bază și servicii de specialitate

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 12 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Amenjarea unui punct sanitar în satul Dătășeni

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 100.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea condițiilor minime pentru urgențe medicale a locuitorilor din satul Dătășeni

Descrierea proiectului: Lucrări de amenajare clădire și dotarea acesteia cu echipament medical minim

Beneficii: acces facil la servicii medicale de calitate

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact

FIȘA PROIECTULUI

IDENTIFICARE

Titlul proiectului: Amenjarea unui punct sanitar în satul Petrilaca

Categoria proiectului: investiții

Tipul proiectului: proiect nou

Valoarea orientativa a proiectului: 100.000 Euro

INFORMAȚII DE BAZĂ

Cum a fost stabilită necesitatea investiției: analiza standardelor

Scopul proiectului: Asigurarea condițiilor minime pentru urgențe medicale a locuitorilor din satul Petrilaca

Descrierea proiectului: Lucrări de amenajare clădire și dotarea acesteia cu echipament medical minim

Beneficii: acces facil la servicii medicale de calitate

Beneficiari: locuitorii comunei, agenții economici existenți, potențiali investitori, autoritățile locale

SURSE DE FINANȚARE

Surse/oportunități de finanțare: surse proprii sau împrumutate/Fonduri

guvernamentale.

CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI

Stadiul de maturitate al proiectului: idee

Durata de realizare: 6 luni

IMPACTUL PROIECTULUI

1. Impactul asupra mediului: fără impact