Analiza Montării, Exploatării Si Întretinerii Transmisiilor CU Lanturi

LICEUL TEHNOLOGIC ”CRIȘAN” CRIȘCIOR

Nr……./………..

TEMA proiectului:

ANALIZA MONTĂRII, EXPLOATĂRII ȘI ÎNTREȚINERII TRANSMISIILOR CU LANȚURI

EXAMEN

DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 4

CUPRINS

Argument………………………………………………………………………………….………….3

Cap.1. Organizarea atelierului de întreținere și reparații……………………………………….…5

1.1 Plan de afaceri…………………………………………………………………………………………………………….5

1.2 Dotarea unui atelier de întreținere și reparații………………………………………………………………….6

1.3 Principalele servicii oferite clienților…………………………………………………………………………….8

1.4 Afișul de promovare…………………………………………………………………………………………………….9

Cap. 2. Montarea și întreținerea transmisiilor cu lanțuri………………………………………………………10

2.1 Elemente constructive…………………………………………………………………………………………………10

2.2 Asamblarea transmisiilor prin lanțuri……………………………………………………………………………14

2.3 Întreținerea transmisiilor prin lanțuri…………………………………………………………………………….15

Cap.3. Norme de S.S.M. și P.S.I. în atelierele auto ……………………………………………………….16

Bibliografie…………………………………………………………………………………………19

ARGUMENT

Am realizat această lucrare în urma unui studiu al literaturii de specialitate și al disciplinelor tehnice pe parcursul tuturor anilor de liceului. Prin această lucrare doresc să fac dovada gradului de pregătire, de cunoștințe dobândite în cadrul orelor de discipline tehnice, laboratoare tehnologice și pregătire practică.

Principalele competențe vizate prin acest proiect sunt:

Gândire critică și rezolvare de problema.

Utilizarea calculatorului și prelucrarea informației.

Comunicare.

Dezvoltarea carierei profesionale.

Procesarea datelor numerice.

Planificarea și organizarea producției.

Sănătatea și securitatea muncii.

Sisteme de transmitere a mișcării.

Tehnici de măsurare în domeniu.

Întreținere planificată.

Asamblări mecanice.

Detectarea defectelor.

Mașini și utilaje industriale.

Exploatarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor.

Ungerea sistemelor tehnice.

Lucrări de întreținere și reparații.

Documentația tehnologică.

Tema lucrări este „Analiza montării, exploatării și întreținerii transmisiilor cu lanțuri”. Proiectul este structurat pe trei capitole. În primul capitol este prezentat modul de organizare al unui atelier de întreținere și reparații.

Firma mea va fi o firmă de reparații și întreținere. Firma va oferi diferite servicii clienților, cum ar fi lucrări de reparațiile și rectificarea pieselor uzate.

Pentru înființarea unui atelier sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

– chiria clădirii în care să se poate desfășura activitatea service-ului auto,

– dotarea spațiului și utilajelor pentru a putea asigura service clientului,

– software, patente, licențe

– consultanță în vederea realizării unui proiect.

Piesele oferite spre comercializare vor fi într-o gamă cât mai diversificată, astfel încât să poată fi reparate o gamă mare de utilaje.

Service-ul trebuie amplasat într-o așezare cat mai adecvată, să poată oferi cat mai multă lumină naturală, și o zonă ce asigură observarea de către client a atelierului, dar nu permite deranjarea lucrătorilor.

Serviciul reparații asigură și răspunde de buna funcționare a utilajelor, prin întreținerea și repararea acestora. Serviciul funcționează cu un atelier de întreținere reparații utilaje.

Capitolul doi conține date despre montarea și întreținerea transmisiilor cu lanțuri. Transmisiile cu lanț se utilizează în cazurile în care mișcarea de rotație trebuie transmisă fără alunecări, adică cu un raport de transmitere constant și distanță între axe relativ mare.

În funcție de destinație, în fabricarea de mașini se folosesc următoarele tipuri de lanțuri cu dinți, lanțuri cu eclise, bolțuri și bucșe, lanțuri cu elemente bloc, cu elemente pline și cu elemente fasonate.

Montarea transmisiilor cu lanțuri se face în mai multe etape:

– montarea roților pe arbori, se face în mod asemănător montării roților de curea sau de cablu; bătaia radială și cea frontală nu trebuie să depășească 0,05 0,06 mm pentru fiecare 10 mm al diametrului roții.

– fixarea și îmbinarea lanțurilor: după stabilirea lungimii lanțului se prind capetele conform prescripțiilor tehnice.

După montarea lanțului, se verifică bătăile radială și frontală, precum și întinderea lanțului.

Pentru transmisiile puternic solicitate, se folosesc următoarele sisteme de ungere:

prin scufundarea lanțului în baia de ulei (v < 7 m/s);

prin antrenarea uleiului cu ajutorul unor discuri cu palete (când nivelul uleiului din baie nu poate fi ridicat până în dreptul lanțului și/sau v >10 m/s);

cu circulație de ulei (la sarcini mari și viteze foarte mari).

Capitolul trei conține normele de S.S.M. și P.S.I. în atelierele auto.

Proiectul cuprinde și bibliografia folosită la realizarea acestui proiect.

CAPITOLUL 1. ORGANIZAREA ATELIERULUI DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII

1.1. PLAN DE AFACERI

Firma mea va fi o firmă de reparații și întreținere. Firma va oferi diferite servicii clienților, cum ar fi lucrări de reparațiile și rectificarea pieselor uzate.

Firma se va numi „ AUTOSERVICE SRL” și va fi construită la periferia orașului.

Am angajat doi lăcătuși, un contabil și doi mecanici. Proprietarul firmei este subsemnata.

Necesarul de fonduri va fi de 85.000 EURO, care va fi sub formă de credit acordat de bancă. Din acești bani se vor cumpăra scule, instalații și dispozitive performante necesare unui atelier de reparații și întreținere . Atelierul va mai fi dotat și cu o mașină de intervenții care se va deplasa la solicitarea clientului.

Pentru înființarea unui atelier sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

– chiria clădirii în care să se poate desfășura activitatea service-ului auto,

– dotarea spațiului și utilajelor pentru a putea asigura service clientului,

– software, patente, licențe

– consultanță în vederea realizării unui proiect.

Piesele oferite spre comercializare vor fi într-o gamă cât mai diversificată, astfel încât să poată fi reparate o gamă mare de utilaje.

Obiectivul avut în vedere pe termen scurt, este acela de a înapoia creditul oferit de bancă.

Pentru început nu mă aștept la un câștig foarte mare, dar pe parcurs, în timp, după ce clienții ne vor cunoaște și vor avea încredere în noi, vor crește și câștigurile.

NUMELE FIRMEI ”AUTOSERVICE” SRL

DATA ÎNFIINȚĂRII ÎN R.C.: 6.03.2016

FORMA JURIDICĂ: ASOCIAȚIE PARTENERIAT (A.P)

TIPUL DE ACTIVITATE: PRODUCȚIE

SEVICII

COMERȚ

CONSTRUCȚII

NATURA CAPITALULUI: PARTICULAR

STAT

STRĂIN

ASOCIAȚI ACȚIONARI PRINCIPALI

NUME: IONESCU CĂTĂLIN

ADRESA: Loc. Brad, nr. 85, Jud. Hunedoara

DATA NAȘTERII: 13.10.1996

PROFESIA: MECANIC AUTO,

NUMĂR ANGAJAȚI: 6

SALARIU NEGOCIAT: 1200 (o mie două sute)

CONCURENȚA: “TOTAL SERVICE” BRAD

1.2. DOTAREA ATELIERULUI DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII

Oferim clienților noștri servicii de calitate superioară acordând maximă atenție detaliilor pentru ca rezultatul final să arate impecabil.

Service-ul trebuie amplasat într-o așezare cat mai adecvată, să poată oferi cat mai multă lumină naturală, și o zonă ce asigură observarea de către client a atelierului, dar nu permite deranjarea lucrătorilor.

Scule și unelte folosite:

– scule de manevrare ( șurubelnițe, truse de chei de lăcătușerie);

– ciocane de lăcătușerie;

– scule și dispozitive auxiliare(perii de sârmă, lămpi de încălzit, etc.);

– scule și dispozitive cu întrebuințare limitată la anumite operații (dălți, pile, burghie, tarozi, etc.);

– răzuitoare.

Instrumente de măsură și control:

– manometre,

– potențiometre,

– calorimetre,

– termometre,

– debitmetre(volumetrice, de viteză, diferențiale, cu plutitor, etc.),

Materiale de ungere:

– lubrifianți lichizi:uleiuri (vegetale, animale, minerale);

– lubrifianți semilichizi: unsori (lubrifiante, pentru etanșare, pentru protecția suprafețelor);

– lubrifianți solizi: grafit, talc, teflon, bisulfură de molibden.

Utilaje folosite:

– utilaje de transport: cărucioare, conveioare, căi cu role;

– standuri de montaj;

– utilaje de ridicat;

– prese;

– dispozitive de montaj;

– standuri de probă.

Procedee tehnologice aplicate:

– dăltuire, pilire, tăiere, debitare, ajustare, șlefuire, răzuire, rodare;

– demontare: cu filet, pene, știfturi, șuruburi, arcuri, etc.;

– nedemontabile: presare, lipire, nituire, sudare.

Diversitatea pieselor de schimb:

– curele de diferite secțiuni si din materiale diferite(din piele, din pânză cauciucată țesute din bumbac sau lâna),

– lanțuri de transmisie,

– lagăre de alunecare,

– lagăre de rostogolire(rulmenți: radiali, axiali, radiali

– axiali; cu role, cu bile, cu ace, etc.),

– roți dințate cu diferite tipuri de dantură,

– cuplaje electromagnetice,

– elemente de frânare,

– elemente de precizie ale instalațiilor hidraulice și pneumatice,

– arbori și axe, bucșe,

– pene de reglare, etc.

Modul de transport a mașinii la atelierele specializate în vederea remedierii defecțiunilor:

– cu utilaje de transport specializate,

– cu macarale,

– cu role.

Atelierul de service trebuie dotat cu mijloace fixe și mijloace circulante. Mijloacele fixe participa la mai multe cicluri de producție și transmit valoarea în mod treptat asupra produselor pe calea amortizării sub aspect tehnic și pot fi utilaje si instalați tehnologice.

Mijloacele circulante se consuma la un singur ciclu de lucru (materii prime, materiale energie).

Căile de acces trebuie să fie spațioase, iluminate corespunzător, curate pentru a se asigura în bune condiții activitatea personalului muncitor, astfel eliminând riscul unor accidentări și a transportului de mărfuri și autoturisme.

Fluxul tehnologic cuprinde următoarele operațiuni:

– recepția mașinii de către personalul specializat

– verificarea mașinii

– diagnosticarea completă cu echipamente și scule speciale performante

– întreținerea tehnică periodic ( revizii normale și complexe )

– demontarea

– constatarea defecțiunii

– înlocuirea pieselor și subansamblelor defecte.

După finalizarea seturilor de reparații ce se efectuează la autoturisme se va trece la standurile de probe pentru a se verifica calitatea reparațiilor efectuate.

Organizarea ergonomică a posturilor de lucru se efectuează pentru a se asigura creșterea eficienței activității de producție , și din acest punct de vedere voi dota atelierul cu aparatură și scule performante pentru a reduce efortul fizic al angajaților, a timpului de lucru la efectuarea diferitelor operații, în condițiile în care numărul de angajați este mai redus, și în final pentru ca lucrările executate să fie de calitate și să atragem cât mai mulți clienți.

Amenajarea spațiului de depozitare. Spațiile de depozitare trebuie să fie dotate cu racord electric, stingătoare de incendiu, geamuri pentru aerisire și să fie cât mai aproape de atelierul electric și mecanic și să fie iluminate corespunzător.

1.3. PRINCIPALELE SERVICII OFERITE CLIENȚILOR

Serviciul reparații asigură și răspunde de buna funcționare a utilajelor, prin întreținerea și repararea acestora. Serviciul funcționează cu un atelier de întreținere reparații utilaje.

Categorii de intervenții tehnice specifice sistemului de întreținere și reparații

preventiv-planificat:

Întreținerea și supravegherea zilnică: se execută de către muncitorii care lucrează pe utilajele din secțiile de producție, sau de către muncitori specializați în executarea acestor operații.

Lucrările de întreținere sunt: curățarea și spălarea utilajelor, ungerea în conformitate cu fișele de ungere, verificarea preciziei de funcționare a utilajului.

Revizia tehnică: cuprinde operații care se execută înaintea unei reparații curente sau capitale. Se urmărește determinarea stării tehnice a utilajelor și stabilirea operațiilor care trebuie efectuate în cadrul reparațiilor curente sau capitale.

Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua și operații de reglare și consolidare a unor piese sau subansamble, în vederea asigurării unei funcționări normale până la prima reparație.

Reparația curentă: se execută în mod periodic, în vederea înlăturării uzurii fizice, prin înlocuirea unor piese componente sau subansamble uzate. Reparațiile curente, în funcție de intervalul de timp dintre două reparații curente succesive și valoarea pieselor și subansamblelor reparate sau înlocuite, sunt de două feluri: reparații curente de gradul I și reparații curente de gradul II.

Reparația capitală este o lucrare de intervenție tehnică efectuată după expirarea unui ciclu de funcționare a utilajului, a cărui mărime este prevăzută în normativele de funcționare ale acestuia și care are drept scop menținerea în funcțiune a utilajului până la expirarea duratei normate de viață.

Reparația capitală este cea mai complexă intervenție tehnică; ea are un caracter general, deoarece sunt supuse procesului de întreținere, verificare și reparare o gamă foarte larga de piese și subansamble care intră în componenta utilajului. Se execută atunci când nu mai sunt asigurate randamentul, precizia și siguranța în funcționare a utilajului.

Reparațiile accidentale: se efectuează la intervale de timp nedeterminare, fiind determinate de scoaterile neprevăzute din funcțiune a acestora datorită unor căderi accidentale

Reparațiile de renovare: se efectuează la utilajele care au trecut prin mai multe reparații capitale și au un grad avansat de uzură fizică. Cu ocazia acestor reparații, se recomandă și efectuarea unor lucrări de modernizare a utilajului.

Reparațiile de avarii se execută de fiecare data când utilajele se defectează ca urmare proastei utilizări sau întrețineri, fie din cauza unor calamități naturale: cutremure, incendii, inundații etc.

1.4. AFIȘUL DE PROMOVARE

”AUTOSERVICE SRL”

ÎNTOTDEAUNA LA DISPOZIȚIA CLIENTULUI

[anonimizat]

Fig.1. Sigla firmei

CAPITOLUL 2. MONTAREA ȘI ÎNTREȚINEREA

TRANSMISILOR CU LANȚURI

2.1. ELEMENTE CONSTRUCTIVE

Transmisiile cu lanț se utilizează în cazurile în care mișcarea de rotație trebuie transmisă fără alunecări, adică cu un raport de transmitere constant și distanță între axe relativ mare.

În funcție de destinație, în fabricarea de mașini se folosesc următoarele tipuri de lanțuri cu dinți, lanțuri cu eclise, bolțuri și bucșe, lanțuri cu elemente bloc, cu elemente pline și cu elemente fasonate.

Elementele transmisiei prin lanț sunt prezentate în figura 2:

roată conducătoare

roată condusă

lanț

Fig.2. Transmisia cu lanțuri

Avantajele transmisiilor prin lanțuri sunt:

– posibilitatea de transmite momente de torsiune(comparativ cu cele prin curele),

– permit transmiterea mișcării la (reglabile) axe (comparativ cu angrenajele),

– lucrează fără alunecare, cu randamente ,condiții grele (la temperaturi de la).

Dezavantajele sunt legate de înfășurarea lanțului, care produce de fapt efecte dinamice, viteze variabile, șocuri, vibrații zgomot.

Roțile pentru lanțuri diferă de celelalte roți de transmisie prin forma constructivă a obezii. Obadă este prevăzută cu proeminențe care intră în angrenare cu elementele lanțului, de unde și denumirea de roți dințate pentru lanț sau transmisii prin angrenare.

Roțile pentru lanțuri se clasifică după construcția lanțului care se înfășoară în:

– roți pentru lanțuri cu zale ovale,

– roți pentru lanțuri cu eclise,

– roți pentru lanțuri speciale.

Clasificarea lanțurilor (fig.3):

Fig.3. Tipuri de lanțuri

Lanțurile cu bolțuri (de tip Gall) se execută din eclise și bolțuri Eclisele exterioare 1 se presează pe bolțurile, formând cu acestea un cadru, iar eclisele interioare formează articulații cu bolțurile capetele bolțurilor se nituiesc.

Deoarece suprafața de contact în articulații este scăzută, ceea ce duce la o uzură accentuată, aceste lanțuri se recomandă la sarcini mici și viteze reduse (v < 0,3 m/s – pentru lanțurile cu zale scurte, construcție grea; v < 0,2 m/s – pentru lanțurile cu zale lungi, construcție ușoară). Se execută cu joc între eclise.

Fig.4. Lanțuri cu bucșe

Lanțurile cu bucșe sunt formate din eclise, bolțuri și bucșe, eclisele exterioare fiind presate pe bolțurile, iar cele interioare pe bucșele. Din punct de vedere funcțional, eclisele exterioare și bolțurile, respectiv eclisele interioare și bucșele, alcătuiesc elemente cinematice distincte, articulate între ele Datorită suprafeței de contact mai mare dintre bolțuri și bucșe, aceste lanțuri se recomandă la sarcini medii și viteze sub 3 m/s.

Fig. 5. Lanțuri cu role

Lanțurile cu role (fig.5) se deosebesc de lanțurile cu bucșe datorită rolelor montate liber pe bucșe. Schema funcțională din, este completată cu role. La aceste transmisii, angrenarea lanțului cu dinții roților de lanț se face prin rostogolirea rolelor pe flancurile dinților, frecarea de alunecare, caracteristică lanțurilor cu bucșe, fiind înlocuită cu frecarea de rostogolire, caracterizată prin pierderi energetice mult mai mici (randamentul transmisiei creste). Lanțurile cu role se folosesc la viteze mai mari, cu uzuri mai reduse ale dinților roților de lanț, decât în cazul lanțurilor cu bucșe. Se execută într-o mare varietate de forme și dimensiuni, pentru a putea fi folosite într-un domeniu larg de sarcini de transmisie și viteze de funcționare. Lanțurile de uz general cu role si zale scurte cu un rând de zale cu doua rânduri de zale si cu trei rânduri de zale se utilizează la sarcini mari și viteze v = 15m/s; pentru biciclete, motorete si motociclete, se folosesc lanțurile cu role si zale scurte cu p = 12,70 mm. La sarcini mari, cu șocuri frecvente și viteze mici sau medii se utilizează lanțurile de tip Rotary, cu eclise cotite, iar la sarcini și viteze medii, lanțurile cu role și zale lungi. Pentru realizarea unei mișcări cât mai uniforme a roții (roților) conduse, nu se recomandă folosirea lanțurilor cu pași mari, preferându-se lanțurile cu două rânduri (lanțuri duble) sau cu trei rânduri (lanțuri triple), cu pași mici. La formarea sau la scurtarea lanțului, se folosesc zalele de legatură, asigurate axial prin presarea eclisei pe bolț utilizarea unui sistem elastic de siguranță sau prin utilizarea cuielor spintecate .La un număr impar de zale, la lanțurile cu bucșe si cu role, se folosesc eclise speciale de legatură ,fapt pentru care se recomandă, pentru aceste lanțuri, folosirea unui număr par de zale. La lanțurile Rotary nu se impune aceasta recomandare, datorită formei ecliselor.

Fig.6. Bolțuri

Bolțurile (fig.6) se fabrică cilindric, iar la lanțurile cu pași mari, pentru a se evita rotirea ecliselor exterioare, se execută, în zona de capăt (la îmbinarea bolțului cu eclisă), aplatizări.

Bucșele se execută din țeavă sau în construcție sudată, pentru lanțurile de dimensiuni mari, se vor prevedea si aplatizări pentru evitarea rotirii ecliselor interioare fată de bucșe; si rolele se execută din țeavă.

Lanțuri cu eclise (fig.7) dințate sunt formate din mai multe rânduri de eclise, care au la capete dinți si sunt articulate prin bolțuri. Dinții ecliselor angrenează cu dinții roților de lanț. Cel mai frecvent, atât dinții roților de lanț cât si dinții ecliselor au profilul trapezoidal, flancurile acestora fiind rectilinii, dar exista si construcții la care profilul dinților roților de lanț este în arc de cerc sau în evolventă.

Fig. 7. Lanțuri cu eclise

2.2. ASAMBLAREA TRANSMISIILOR PRIN LANȚURI

Fig.8. Transmisie cu lanț la motorul Diesel

Montarea transmisiilor cu lanțuri constă din fixarea roților pe arbori, fixarea lanțurilor pe roți și îmbinarea lanțurilor. Montarea roților de lanț pe arborii de transmisie și verificarea lor se realizează la fel cu roțile de curea.

După fixarea roților de lanț pe arborii respectivi se verifică bătaia radială și cea frontală. Bătaia admisibila depinde de turație și de gradul de încărcare.

Montarea transmisiilor cu lanțuri se face în mai multe etape:

montarea roților pe arbori, se face în mod asemănător montării roților de curea sau de cablu; bătaia radială și cea frontală nu trebuie să depășească 0,05 0,06 mm pentru fiecare 10 mm al diametrului roții.

fixarea și îmbinarea lanțurilor: după stabilirea lungimii lanțului se prind capetele conform prescripțiilor tehnice.

După montarea lanțului, se verifică bătăile radială și frontală, precum și întinderea lanțului. Verificarea întinderii lanțului se face prin măsurarea săgeții acestuia sub efectul greutății proprii. În timpul funcționării transmisiei, săgeată nu trebuie să fie mai mare de 0,02 . A, unde A = distanță între axele roților de lanț [mm].

Transmisiile cu lanț funcționează unse. În funcție de viteză liniară a lanțului, ungerea se poate face manual, prin picurare sau cu jet de ulei.

2.3. ÎNTREȚINEREA TRANSMISIILOR PRIN LANȚURI

Ungerea transmisiilor prin lanț:

Pentru transmisiile puternic solicitate, se folosesc următoarele sisteme de ungere:

prin scufundarea lanțului în baia de ulei (v < 7 m/s);

prin antrenarea uleiului cu ajutorul unor discuri cu palete (când nivelul uleiului din baie nu poate fi ridicat până în dreptul lanțului și/sau v >10 m/s);

cu circulație de ulei (la sarcini mari și viteze foarte mari).

La transmisiile cu viteze medii, care nu funcționează în carcase închise, se pot folosi umătoarele sisteme de ungere:

prin picurare;

prin introducerea unsorii consistente în interiorul articulațiilor lanțului;

prin scufundarea periodică a acestuia în unsoare încălzită până la lichefiere.

Transmisiile care funcționează la viteze sub 1 m/s și care nu au o funcționare continuă, se pot unge periodic, prin turnarea uleiului pe ramura inferioară a lanțului, la intrarea acesteia în angrenare cu roata de lanț conducătoare.

În primul rând alegerea unui lubrifiant adecvat depinde de tipul de lubrifiere. Pentru ungerea lanțurilor sunt cele mai recomandate uleiurile minerale care au o vâscozitate scăzută. Pentru temperaturi mai ridicate (de exemplu, lanțuri de cuptor) sau condiții grele de exploatare sau grele lanțuri de viteză, se folosesc lubrifianți pe bază de grafit s-au bisulfură de molibden (MoS2) aplicat fie ca aditiv sau spray. Unsoarea lichefiată poate fi pulverizată pe lanțuri în condiții speciale. Indiferent ce tip de lubrifiant și metodă de lubrifiere se alege, problema cea mai importantă este de a asigura fluxul de lubrifiant în mod egal (între bolțuri și bucșe, între bucșe și role).

Ungerea lanțurilor se practică in două feluri:

În primul caz, când metoda este incorectă, se lubrifiază numai suprafața dintre rolă și bucșă.

În al doilea caz, când metoda este corectă, se unge și suprafața dintre rolă și bucșă și suprafața dintre bolț și bucșă.

Metode de lubrifiere:

Ungerea manuală – ungerea se folosește la transmisiile cu funcționare mai rară sau la transmisiile cu viteze mici de funcționare.

Ungere prin picurare – se folosește numai pentru angrenajele mici.

Ungere prin scufundare in baie de ulei – este indicată pentru prevenirea alungirii lanțului. Scufundarea trebuie să nu fie nici prea adâncă și nici prea superficială.

Ungerea sub presiune – acest tip de ungere este indicat la transmisii de viteză mare și grele. Duzele de pulverizare trebuie să fie în apropierea locurilor de angrenare lanț pinion.

CAPITOLUL 3. NORME DE S.S.M. ȘI P.S.I. ÎN ATELIERELE AUTO

Normele specifice de securitatea muncii privind întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor sunt reglementate de Ordinul Nr. 140/18.04.1995.

Organizarea locului de muncă

– întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor se realizează în hale sau incinte special amenajate, care se vor dota cu utilaje, cu instalații și dispozitive necesare realizării acestor lucrări;

– realizarea lucrărilor de întreținere, demontare, reparare a mașinilor și utilajelor se poate realiza și în spații amenajate corespunzător în exteriorul halelor și atelierelor de întreținere și reparații. Acestea poartă denumirea de platforme tehnologice. Ele vor fi delimitate, marcate și amenajate corespunzător, iar dacă este necesar se vor împrejmui.

– căile de acces din halele industriale, din ateliere și de pe platformele tehnologice se mențin în stare bună de utilizare și sunt prevăzute cu marcaje și cu indicatoare pentru circulație standardizate.

– în halele industriale și ateliere se va asigura pe toată perioada anotimpurilor reci încălzirea acestora, în funcție de temperatură și respectându-se normele prevăzute de standardele de ”S.S.M.”.

– canalele de revizie din hale și ateliere se întrețin curate, trebuie să fie asigurată scurgerea apei, a uleiurilor și a combustibililor.

– mașinile și utilajele nu se pornesc în interiorul halelor și a atelierelor, decât dacă există instalații de exhaustare, care funcționează.

– se vor menține în stare bună, instalațiile de ventilație generală și locală din interiorul halelor și atelierelor, iar în timpul funcționării se va urmări permanent parametrii de funcționare ale acestor instalații.

– toate instrucțiunile tehnice și de exploatare ale instalațiilor de ventilație, trebuie afișate de către persoanele autorizate în acest sens, trebuie precizat și programul de funcționare al acestora, precum și obligațiile referitoare la reviziile tehnice și la verificările periodice.

– mașinile și utilajele din hale și ateliere se vor fixa bine, vor fi legate la pământ și dotate cu dispozitive de protecție.

– pentru demontarea, transportul și montarea ansamblurilor de dimensiuni mari se folosesc mijloace și dispozitive mecanice de ridicare, manipulare și transport. Prinderea ansamblurilor se face cu cu dispozitive speciale de prindere, verificate, care asigură prinderea și fixarea echilibrată și corectă a acestora.

– dispozitivele de suspendare folosite, trebuie să fie stabile și rezistente.

– dacă în ateliere și în hale se execută și suduri, atunci la locul de sudare trebuie să existe tuburi de oxigen, să fie prevăzut un loc pentru generatoarele de sudură oxiacetilenică, pentru transformatoarele utilizate și paravane pentru realizarea sudurii.

– petele de ulei sau de combustibil de pe pardoselile atelierelor sau halelor se vor acoperi cu nisip, apoi vor fi curățate și materialul va fi evacuat în zone în care nu există pericol de incendiu.

– cârpele, câlțăă, materialele textile folosite la curățarea și ștergerea pieselor, a mâinilor se depun în cutii metalice prevăzute cu capac și se vor așeza în locuri prevăzute pentru depozitarea acestora, apoi se ard sau se îngroapă.

– muncitorii, mecanicii trebuie să poarte echipamentul de lucru și de protecție corespunzător pentru fiecare lucrare executată.

– sculele din dotare se amplasează pe suporturi speciale, la locurile amenajate în acest scop, la anumite înălțimi accesibile celor care le utilizează. La sfârșitul activității, acestea sunt curățate și vor fi închise în dulapuri. Dacă este necesară ascuțirea sculelor, atunci această operație se realizează de către lucrătorii instriți în acest scop.

– nu se vor modifica, atât forma cât și lungimea sculelor, prin diferite procedee, ca de exemplu sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei, pentru mărirea cuplului.

– toate mașinile, utilajele la care se intervine, se vor asigura pe toată durata activității de inetrvenție, împotrina deplasărilor, cu pene sau cu dispozitive speciale. Acestea pot fi asigurate și cu mijloace proprii, frâna de ajutor, dacă este cazul sau cuplare în altă viteză. Excepție, de la acest lucru se face doar când se intervine la motor sau la transmisie.

Repararea autovehiculelor

– dacă este necesară repararea autovehiculelor rutiere, atunci acestea sunt introduse în hale sau în atelierele de reparații, cu motorul pornit, iar în rezervor trebuie să aibă cel mult 10% combustibil din capacitatea rezervorului, cantitate necesară doar pentru deplasarea autonomă de la un punct de lucru la altul.

– autovehiculele se introduc în hale sau în ateliere cu o viteză de maxim 5km/h, fiind dirijate din față de conducătorul locului de muncă.

– la standul la care se face verificarea sistemului de rulare și motorului, trebuie să existe grilaj de protecție.

– dacă se realizează diagnosticarea motorului în timpul funcționării, atunci mecanicii sau muncitorii nu trebuie să se așeze în dreptul paletelor ventilatorului și trebuie asigurată evacuarea gazelor arse prin tubulatura de evacuare sau prin sistemul de ventilație.

– elementele electrice se vor demonta doar după decuplarea bateriei.

– subansamblurile de sub cadru sau de sub caroserie se demontează numai după ce autovehiculul a fost fixat pe ccapre metalice prevăzute cu pene din lemn pe partea superioară, pentru ca autovehiculul să aibă stabilitate.

– nu se desfundă conductele de motorină, respectiv bemzină prin suflare cu gura.

– piesele de dimensiuni mici se vor spăla sau degresa doar în cuve speciale, care vor fi amplasate în locuri amenajate în acest scop, și doar cu detergenți.

– dacă se realizează intervenții sun autovehicule, iar înălțimea de suspendare nu permite poziția de intervenție în picioare, atunci se folosesc paturi rulante adiacente pentru lucrul în poziția culcat, pe spate.

– proba frânelor nu se va face cu autovehiculul în mers în interiorul halelor sau atelierelor. Aceasta se efectuează pe standul de încercări sau în locuri special aenajate.

– se va realiza întotdeauna verificarea sistemelor de siguranță rutieră a autovehiculelor, ca de exemplu: direcție, frână, semnalizare luminoasă, etc.

– pentru montarea/demontarea arcurilor suspensiilor se vor folosi clești sau scule speciale.

– nu se folosesc aparate de sudură la autovehicule, la locurile de montare, dacă acestea sunt în lucru.

– la verificarea finală, înainte de pornirea motorului, țeava de eșapament se va conecta la instalația de evacuare a gazelor de eșapament.

– la umflarea pneurilor, la locul prevăzut pentru acest lucru, se va afișa întotdeauna, tabelul cu presiunile admise, prevăzute pentru fiecare tip de autovehicul, precum și normele specifice de protecția și securitatea muncii.

– locurile de muncă se vor amplasa în zone care vor asigura iluminatul natural și pe cel artificial, corespunzător desfășurării fiecărei activități.

– trebuia ca, toate corpurile de iluminat să fie curățate periodic, și se vor efectua măsurători privind iluminarea, verificându-se și instalațiile de iluminat.

Măsuri cu privire la utilizarea uneltelor abrazive

– transportul, manipularea, depozitarea corpurilor abrasive se va efectua doar respectându-se normele specifice cu privire la corpuri abrazive.

– discurile abrazive, care se montează la mașini, trebuie mânuite doar de muncitori calificați, iar după montare se va verifica centrarea perfectă a acestora.

– montarea discurilor abrazive trebuie realizată astfel incat să nu se permit deplasarea discurilor pe ax, datorită rotirii lor în timpul funcționării.

– corpurile abrazive se vor proteja în timpul funcționării cu carcase de protecție, care vor fi amplasate astfel încât să protejeze suprafața nelucrătoare.

– corpurile abrazive vor fi verificate împotriva existenței fisurilor, pentru rezistența la rotire și determinarea echilibrului prin verificare la sunet.

Protecția la incendii și explozii

– în halele și atelierele cu pericol de incendiu și explozie se va interzice fumatul, focul deschis, folosirea materialelor incandescente, se va evita producerea scânteilor, lovirea sculelor metalice care pot provoca scântei, folosirea echipamentelor de lucru din materiale sintetice.

– se interzice accesul în ateliere și halele industriale cu pericol de explozie a persoanelor străine.

– se interzice fumatul în halele și atelierele de întreținere și reparații, astfel vor fi amenajate locuri speciale pentru fumat.

– se interzice păstrarea rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri, vase cu acizi, vopsele, diluanți în interiorul halelor sau atelierelor, acestea se vor păstra doar în locuri special amenajate.

BIBLIOGRAFIE

Auxiliar curricular, Modulul: Lucrări de întreținere și reparații, Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic Noiembrie 2008 Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica

Legislația și protecția muncii. Norme de P.S.I. Material elaborat in cadrul programului de reforma a invatamantului profesional si tehnic – proiectul Phare TVET RO 2004/ 016-772.04.01.02.04.01.03.

Gh. Frățilă ș. a – AUTOMOBILE – Cunoaștere, întreținere și reparare, manual an I, II și III, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1995;

Exploatare tehnică a mijloacelor de transport Acest material a fost elaborat prin finanțare phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic.Noiembrie 2008

http://www.automobiletv.ro/event.php