Analiza Modului de Pozitionare a Unui Nou Punct de Vanzare la S.c. Carrefour S.a

Contents

CAP. 1 Cadrul conceptual al tehnologiei comerciale 2

1.1 Tehnologia comercială – caracterizare generală 2

1.2 Amplasarea punctelor de vânzare 2

1.3 Atributele unui punct de vânzare  3

1.4 Tehnologia sortimentului și etalării mărfurilor 15

1.5 Gestionarea suprafețelor comerciale în contextul tehnologiilor comerciale 16

CAP. 2. Prezentarea generală a societății Carrefour Romania 29

2.1. Denumire, act de înființare și statut juridic 29

2.2. Scurt istoric 29

2.4. Descrierea fluxului tehnologic 31

2.5 Micro-mediul S.C. Carrefour 32

2.6. Baza materială 33

2.7. Conducerea și administrarea societății 33

2.8.Organizarea internă a societății 34

2.9. Prezentarea structurii personalului 34

2.10 Punctele de vânzare ale SC Carrefour S.A. – prezentare generală 36

CAP. 3 Deschiderea unui punct de vânzare la SC Carrefour S.A. 39

3.1 Analiza necesității unui nou punct de vânzare la SC Carrefour S.A. 39

3.2 Pregătirea modului de amplasare al punctului de vânzare 39

3.3 Deschiderea punctului de vânzare – modul de aprovizionare, desfacere etc. 42

Cap. 4 Concluzii Și recomandĂri 47

CAP. 1 Cadrul conceptual al tehnologiei comerciale

1.1 Tehnologia comercială – caracterizare generală

Tehnologia comercială reprezintă un ansamblu al proceselor, metodelor și condițiilor tehnice și organizatorice care duc la obținerea produsului comercial, respectiv la ajungerea mărfurilor la consumatori.

Pentru a-si respecta caracterul dinamic, stimulat de tendințele modernizării se cere respectarea anumitor principii în proiectarea procesului technologic:

o analiza amănunțită a procesului pentru o stăpanire deplină a tuturor informațiilor;

luarea în considerație a tuturor criteriilor posibile;

aprecierea nivelului procesului prin intermediul unor indici normativi și a unor scale de comparație;

urmărirea punerii in aplicație.

1.2 Amplasarea punctelor de vânzare

O unitate comercială este un loc de vânzare permanent în care clienții își efectuează cumpărăturile indiferent de tipul și volumul lor.

           Asemenea unui produs care trebuie să raspundă la nevoile pieței pentru a avea succes pe piață, o unitate de vânzare de asemenea cunoscută sub numele de magazin, trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi frecventat de către cumpăratori, de exemplu (accesibilitate, gamă largă de produse pentru o libertate de alegere, prețuri accesibile, spații de parcare puse la dispoziția clienților, sau alte servicii ce pot fi oferite clienților).

   Ca și definiție: Magazinul este o unitate operativă de bază a comerțului cu amănuntul (achizitionează mărfuri în cantități mari de la diverși furnizori cum ar fi întreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc. și le revinde în cantități mici direct populației consumatorilor.

Pentru ca un magazin să funcționeze, este nevoie de un spațiu propriu, dotat și amenajat special pentru primirea, păstrarea și vânzarea mărfurilor.

Principalul rol al magazinului este acela de vânzare a bunurilor de consum, constituind sursa de aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populației, acesta este spațiul în care se produce trecerea mărfurilor din sfera circulației în sfera consumului, astfel se realizează legatura dintre consumatori și produsele pe care urmează să le achiziționeze.

In cadrul întreprinderii comerciale cu amănuntul, se poate realiza o cunoaștere de îndeaproape a evoluției cererii populației, aflându-se pe primul loc în studierea cererii populației și aprovizionarea cu mărfuri, astfel realizându-se o influență activă asupra producției, prin intermediul firmei comerciale cu ridicata sau direct.

Prin locul pe care îl ocupa în procesul circulației mărfurilor, întreprinderea comercială cu amănuntul are posibilitatea să cunoască îndeaproape evoluția cererii populației si în consecință să exercite o influență activă asupra producției, fie prin intermediul firmei comerciale cu ridicata fie direct.

1.3 Atributele unui punct de vânzare 

Elementele definitorii ale unui punct de vânzare sunt cunoscute sub denumirea de marketingul-mix al punctului de vânzare sau   "retailing-mix":

localizarea, un aspect extrem de important în stabilirea valorii magazinului având în vedere faptul că se iau în considerare mărimea zonei comerciale, cota pe care o are pe piață, și dimensiunea ce urmează să o aibe suprafața de comercializare.

produsul, se referă la  mărimea și structura asortimentului de mărfuri, dotarea tehnică; forme de vânzare și serviciile suplimentare oferite;

prețurile;

promovarea. Promovarea are în vedere acțiunile și mijloacele care stimulează vânzarea unui produs contribuind la creșterea satisfacțiilor clientelei: etalarea și prezentarea mărfurilor, arta de a vinde.

Localizarea punctului de vânzare

           Stabilirea locului în care urmează să fie amplasat unu punct de vânzare este una din cele mai importante decizii pe care trebuie să le ia un comerciant astfel stabilindu-se marketingul spațial al unei firme comerciale.

           Localizarea unui punct de vânzare are importante implicații financiare  și se realizează prin determinarea ariei de piață în care va opera, definirea ariei de atrație și pe baza previziunii vânzarilor.

               Aria de piață este distanța maximă pe care un consumator este dispus să o parcurgă pentru procurarea unui bun.

Această arie poate fi un oraș, județ, regiune etc. arii în care mai multe puncte de vânzare își atrag clientela proprie, prin urmare aria se constituie din zone comerciale mai mult sau mau puțin suprapuse.

            Factorii de influență a mărimii ariei de atracție:

– mărimea unității comerciale;

– importanța punctelor de vânzare adiacente (anumite magazine nu au o zonă comercială proprie și profită de atracția altor puncte de vânzare);

– nivelul veniturilor populației;

– densitatea populației.

– facilitățile de circulație: căi și mijloace de comunicație, spații de parcare;

– anumite puncte de interes ale ariei de piață care formează obiectul de analiză, servicii, activități culturale, sportive etc;

– topografia terenului;

– dinamismul administrației publice locale și al agenților economici.

În legatură cu zona de atracție comercială se vor aplica urmatoarele reguli:

1.        Un consumator se va deplasa cu atât mai departe pentru o cumparatură, cu cât costul acesteia este important pentru el.

2.   Un cumpărător se va deplasa cu atât mai departe pentru o cumparatură, cu cât alegerea ofertei este importantă pentru el.

3.   Un consumator se va deplasa cu atât mai departe pentru o cumparatură cu cât suprafața de parcare este importantă pentru el.

Pentru o stradă comercială aceste reguli se manifestă din plin. Oamenii își grupează deplasările  venind destul de departe pentru a vizita magazinele concentrate în acest spațiu pentru ca dispun de numeroase posibilități de alegere a mărfurilor.

Figură 1 Strada comerciala

Sursă: http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-amenajarii-magazinu95967.php

simbol steluță –  zonă de atracție comercială datorită prezenței pieței;

simbol cerc mare gol – amplasament excelent;.

Simbol cerc plin – amplasament de importanță medie; 
  simbol  cerc mediu gol – amplasament de slabă calitate.

simbol punct – amplasament mediocru sau cu valoare practic nulă.

Metode de determinare a ariei de atractie a unui punct de vânzare

           (Cojocaru Ioan Alexandru, -)Metoda reperării clienților a lui Applebaum constă în colectarea informațiilor privind comportamentul consumatorilor prin interviuri la locul de vânzare (aflarea locului de rezidență al persoanei interogate), reperarea plăcilor de înmatriculare a vehiculelor din spațiul de parcare al marilor magazine și centre comerciale, anchetă telefonică, anchetă la domiciliul clienților.

          Metoda bazată pe masurarea distanței sau timpului afectat parcurgerii traseului de către clienti.

            Pentru un supermagazin ce va fi amplasat într-un cartier rezidențial dintr-o localitate, când caile de acces sunt comode, se utilizează o hartă geografică pe care se trasează, luând drept centru punctul "M" unde va fi construit magazinul, cercuri concentrice ale caror raze corespund următoarelor distante: I = 200 m, II = 500 m, III = 1 km, IV = 2 km, V = peste 4 km

           În cazul unui mare magazin, situat într-un cartier al unui oraș, se va masura timpul necesar pentru a se ajunge cu autovehicolul la magazin, ținând seama de facilitățile de acces (autostrada) sau de obstacole (strazi înguste, poduri etc). în acelasi mod ca în cazul precedent, se trasează pe o hartă curbe având ca centru locul magazinului și corespunzând diferitelor intervale de traseu: 5, 10, 15, 20 minute. Evident, procentul clienților potențiali în raport cu populația totală din fiecare zonă se diminuează în funcție de distanța ce separă magazinul de locul de domiciliu.

Analiza amplasamentului unui punct de vânzare

     Apreciarea valorii uni loc de amplasare a unui punct de vânzare se poate realiza prin evaluarea unor criterii susținute de specialiști și confirmate de practică.

Criterii de evaluare:

1.Populația:

a.Vârsta medie a populației

b.Numărul de locuitori

c.Nivelul de instruire a populației

d.Proncentul proprietarilor de locuință

e.Venitul disponibil pe cap de locuitor

2.Concurență

a.Avantajele și dezavantajele noului punct de vâanzare față de concurenți

b.Numărul concurenților existenți pe piață și talia acestora

3.Traficul pietonal

a.Tipurile de persoane ce formează traficul

b.Numărul de persoane pe oră

4.Traficul automobilistic

a.Numărul de vehicule pe oră ce formează traficul

b.Fluiditatea traficului în zona respectivă

c.Tipurile de vehicule

5.Parcările

a.Numărul de locuri și de acces la parcare

b.Distanța de parcurs din parcare până la magazin

6.Accesibilitatea

a.Numărul de artere de circulație existente

b.Direcțiile existente în trafic

c.Numărul de intersecții existent

d.Configurația intersectiilor

7.Caracteristici ale locului

a.Amplasarea locului

b.Forma terenului de pe care urmează a fi amplasat punctul de vânzare

c.Dimensiunile și formele construcției

d.Vechimea

8.Condițiile de instalare

a.Proprietarul construcției

b.Chiriașul

c.Costurile de intreținere ale punctului de vânzare

d.Impozitele

1.3 Tehnologia amenajării și designul în cadrul magazinelor

Designul  magazinului

            Designul unui magazin reprezintă ansamblul elementelor tehnico – constructive, funcționale, estetice care contribuie la crearea stilului particular, atractiv al magazinului.

              O unitate comerciala se caracterizează prin: design exterior (fațada, vitrina / vitrinele, accesul în magazin) și interior (pereți interiori, pardoseală, plafonul, iluminarea, sonorizarea). Designul unui magazin trebuie să creeze o ambianță care să-i determine pe clienți să intre în magazin, să-i atragă în toate raioanele existente, să le dea senzația de confort în timpul efectuării cumpăraturilor.

            Fațada magazinului este partea constructivă cu acces direct la artera de circulație, piețe sau alte spații destinate publicului.

            Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fațada trebuie să :

capteze atenția trecătorilor,

să le sugereze profilul magazinului și elementele distinctive față de concurenții din vecinătate.

Aspectul exterior al magazinului depinde în mare masură de modul în care se prezintă fațada, configurația, materialele folosite în construirea ei (caramidă, ciment, piatră, marmură, metale), decorațiile, ornamentele.

             Configurații de bază ale fațadei pentru magazine:

–       fațada în linie dreaptă, paralelă cu axul străzii, cu posibilitatea unor mici nișe pentru intrare;

–       fațada în unghi, creează un plus de atractivitate și interes, conducându-i pe clienți direct în magazin;

–       fațada tip arcadă, având la bază configurația fațadei în linie dreaptă dar cu câteva nișe pentru intrări și vitrintente, să le dea senzația de confort în timpul efectuării cumpăraturilor.

            Fațada magazinului este partea constructivă cu acces direct la artera de circulație, piețe sau alte spații destinate publicului.

            Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fațada trebuie să :

capteze atenția trecătorilor,

să le sugereze profilul magazinului și elementele distinctive față de concurenții din vecinătate.

Aspectul exterior al magazinului depinde în mare masură de modul în care se prezintă fațada, configurația, materialele folosite în construirea ei (caramidă, ciment, piatră, marmură, metale), decorațiile, ornamentele.

             Configurații de bază ale fațadei pentru magazine:

–       fațada în linie dreaptă, paralelă cu axul străzii, cu posibilitatea unor mici nișe pentru intrare;

–       fațada în unghi, creează un plus de atractivitate și interes, conducându-i pe clienți direct în magazin;

–       fațada tip arcadă, având la bază configurația fațadei în linie dreaptă dar cu câteva nișe pentru intrări și vitrine, ceea ce asigură cumpărătorilor câteva arii de protecție în fața vitrinelor și creează o atmosferă atractivă și relaxantă.

 Fațadele unităților comerciale sunt dotate cu vitrine, firme și alte elemente de informare și publicitate comercială. La amplasarea și dimensionarea lor se va ține seama de soluția arhitectonică a fațadelor în așa fel încât efectul de promovare să fie maxim.

        Firma sau emblema definește numele și marca unității acționând ca element de referință sau reper de bază al orientării spațiale a clienților.

                Firma poate fi iluminată sau neiluminată și se amplasează de regulă deasupra ferestrelor, în poziție centrală pentru a atrage atenția tuturor persoanelor aflate în trecere în zonă.

         Vitrina poate fi considerată o miniexpoziție reprezentativă a mărfurilor care se găsesc permanent în magazin, o posibilitate de a etala linii promoționale sau sezoniere, comunicând natura, calitatea și prețurile mărfurilor.

         Vitrinele au atât rolul de a înfrumuseța clădirea magazinului cât și pe acela de a promova vânzarile.

         Acționând ca mijloc de atracție asupra trecătorilor vitrina este importantă pentru a convinge clientul să intre în magazin prima dată.

           Vitrinele se organizează pe cât posibil la fațadă, în dimensiuni mari, cu geamuri montate în tâmplarie de metal sau material plastic.

   Variante de amanajare:

– liniar, continuu, pe întreaga lungime a fațadelor, întrerupte de intrări și ieșiri la magazinele care dispun de front suficient;

– alveolar, la unitățile cu front de fațadă redus mărindu-se astfel suprafața de prezentare și permițînd vizionarea mărfurilor expuse din mai multe părti;

 Principalele cerințe pentru realizarea vitrinelor:

– stabilirea optimului de mărfuri expuse;

– iluminat de fond de intensitate adecvată;

– prezentare corespunzătoare a mărfurilor diurnă și nocturnă;

– prezentare estetică;

– actualitatea expunerii.

Aceasta înseamnă că alcătuirea temei vitrinei,  a etalării și a elementelor  decorative  trebuie  să  fie  potrivite  cu  anotimpul,  cu moda, cu evenimentele la zi.

           Este cunoscut faptul că multe sortimente de mărfuri au un caracter sezonier. Cea mai puternică schimbare în cererea de mărfuri se petrece odată cu trecerea de la iarnă la primavară și de la vară la toamnă.

    Pentru decorarea vitrinelor în funcție de cele patru anotimpuri se folosesc urmatoarele culori :

– primavara, culorile în nuanțe pastel : verde, galben, albastru deschis, portocaliu deschis, roz, lila, bej;

– vara : roșu, portocaliu, galben, maro;

– toamna : violet, verde, albastru, cenușiu ;

– iarna : alb, albastru, negru.

– amenajare modernă prin folosirea elementelor în mișcare, a jocurilor de lumini și umbre, a constrastului / complementarității culorilor, a manechinelor și a dispozitivelor de prezentare de calitate superioară.                  

Acesul în magazin trebuie proiectat astfel încât să-i determine  pe clienți să intre. Numarul și localizarea intrărilor sunt influențate de particularitățile arhitectonice, mărimea magazinului, sistemele de securitate a magazinului, fluxurile clienților.

Cele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singură intrare – ieșire. Unele dintre ele au adesea și o intrare prin spate (partea opusă fațadei) pentru aprovizionarea cu mărfuri. Marile magazine cu autoservire au o intrare și o iesire, situate apropiat, pe aceeași latură a clădirii, separate printr-o soluție  constructivă.

       Marile magazine localizate în constructii independente pot avea mai multe intrări, amplasate pe două sau pe toate laturile clădirii.

       Unitățile moderne sunt dotate cu uși rabatabile acționate prin celule fotoelectrice care permit accesul liber al clienților în magazin sau cu un sistem de acces circular, compartimentat, acționat prin împingere de către clienți.

Designul interior al magazinului

 Sala de vînzare trebuie să se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care să stimuleze activitatea ce se desfasoară în acest cadru.

Armonia cromatică a sălilor de vînzare depinde în primul rînd de principala notă coloristică oferită de gama sortimentală, culorile mobilierului și a pereților.

               Pereții interiori sunt folosiți pentru a segmenta spațiul magazinului, departajând zonele de vânzare de cele care sprijină vânzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc).

             Pardoseala este parte integrantă a designului interior al unui magazin și trebuie să dovedească funcționalitate crescută în întreținere, menținerea curățeniei și protecția mărfurilor și a echipamentului comercial.

        Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vânzare, având în același timp rolul de a masca instalația electrică, conductele sanitare și alte elemente de infrastructură a construcției.

        Iluminatul magazinului este o necesitate practică – examinarea mărfurilor de către clienți și punerea lor în valoare (efect promoțional). Metodologia iluminatului este considerată o artă care poate aduce beneficii considerabile actului vânzarii.

        Iluminatul natural este asigurat prin intermediul vitrinelor, fațadelor vitrate și ferestrelor. Mărimea vitrinelor sau ferestrelor prin care pătrunde lumina în sălile magazinului trebuie să fie cît mai mare (minimum 1/6 din suprafața sălilor respective).

        Iluminatul artificial trebuie să asigure o prezentare cât mai buna a mărfurilor făra să denatureze aspectul, culoarea și calitatea acestora și să consume cât mai puțina energie electrică. Modul de realizare a instalațiilor de iluminat (becuri, corpuri, tuburi, lampi) se pune de acord cu fluxul tehnologic al unității, cu elementele constructive ale acesteia pentru a crea o ambianță placută și o funcționalitate perfectă.

         Se utilizează de regulă iluminatul fluorescent, incandescent (în mai mica masură) cât și iluminatul rezultat prin combinarea celor două sisteme.

       Un mijloc important de publicitate în marile magazine îl constituie animația sonoră, motiv pentru care  marile uniățti comerciale sînt dotate cu stații de transmisie – amplificare – difuzare. Transmiterea de mesaje publicului predispune la cumpărare. Aceasta poate îmbrăca forme variate: transmisii în direct sau înregistrate, anunțuri sau spoturi publicitare complexe. La acestea se adaugă animația muzicală generală, special difuzată. Muzica este considerată un decor acustic reconfortant și stimulator atît pentru clientelă cît și pentru personalul de vînzare.

Prezentarea anunțurilor publicitare prin stațiile din marile va respecta urmatoarele recomandări:

– mesajul să nu dureze mai mult de 15 – 20 secunde ;

– difuzarea mesajelor se va face la un interval de cel puțin 20 minute;

– se vor transmite maximum două mesaje diferite pentru același produs;

– transmiterea mesajelor se va face într-o formă accesibilă și placută (tonalitate, volum, frecvență, debit)

Conditțonarea aerului  

   Condiționarea aerului din unitățile comerciale se referă la ansamblul activitțtilor tehnico – organizatorice prin care se mențin în limite acceptate parametrii de microclimat: temperatura, umiditatea, viteza de circulatie a aerului

    Unitățile comerciale de mici dimensiuni nu ridică probleme deosebite din acest punct de vedere, condiționarea aerului realizându-se în general pe cale naturală, aceasta fiind suplimentată prin utilizarea de aparate și instalatii speciale (ventilatoare, aparate de aer condiționat sisteme de încălzire centralizate).

    Construcția marilor suprafețe comerciale este proiectată și realizată în așa fel încât funcționarea lor pe întreaga perioadă a anului este dependentă de instalațiile specializate pentru climatizare. 

    Aceste constructii nu dispun de posibilități de autoreglare a temperaturii și de evacuare pe cale naturală a mirosurilor, a noxelor si a aerului viciat.

     Instalațiile de condiționare a aerului trebuie să producă o temperatură interioară placută, să realizeze un climat optim de lucru, deoarece un magazin cu un aer bun este un semn de curățenie și bună servire pentru client și o condiție de concentrare și putere de muncă pentru lucrătorii din magazin.

          Temperaturile care trebuie realizate  în cadrul suprafetelor comerciale sunt de 16 – 18°C, depozite mărfuri nealimentare 10 – 15 °C, depozite pentru alimente în funcție de gradul de perisabilitate a mărfurilor – 2…4°C, camere frigorifice – 18…-20 °C .

           În perioada de vară temperatura aerului din spațiile interioare trebuie să fie cu cca. 5 – 7°C mai scazută decît cea exterioară.

          Viteza de circulație a aerului nu trebuie să depășească 0,3 m/s, în special în dreptul punctelor fixe unde se află personalul (vînzatori, casieri etc).

1.4 Tehnologia sortimentului și etalării mărfurilor

      Asortimentul de mărfuri și servicii

            Din punct de vedere conceptual la nivelul de piață se operează cu categoria de ofertă, aceasta având un caracter colectiv, de globalitate în raport cu cererea populației în timp ce la nivel de firmă comercială se operează cu conceptul de asortiment.

             Asortimentul comercial este definit ca un ansamblu de bunuri prezentate și vândute într-un punct de vânzare, fiind un rezultat al unui proces de alegere din volumul total de bunuri și servicii care constituie oferta globală dintr-o anumita arie de piața. Prin urmare, asortimentul este forma concretă de existență în cadrul spațiului comercial a produselor destinate consumului.

Stabilirea asortimentului de mărfuri și servicii  privește:

– probleme legate de rentabilitatea suprafeței comerciale, care nu pot fi rezolvate decât prin cunoașterea structurii detaliate a ofertei.

–       politica comercială. Oferta punctului de vânzare este rezultatul unui proces complex de căutari pentru găsirea unui echilibru dinamic, permanent, între cerințele clientelei și limitele impuse de factori endogeni (îndeosebi dimensiunile suprafeței, mobilierul și utilajele comerciale.

–       o politică de diferențiere, care caută să consolideze o imagine specifică, actionându-se asupra modului de organizare interioară, a prețurilor și politicilor promoționale.

           Aceste politici se corelează cu politica generală a unei firme comerciale prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung: procentul de creștere a vânzărilor, creșterea cotei de piață, rentabilitatea capitalului investit, securitatea financiară și de personal etc.

1.5 Gestionarea suprafețelor comerciale în contextul tehnologiilor comerciale

Amenajarea sălii de vânzare constă în asigurarea echipamentului comercial, stabilirea fluxurilor de circulatie a clienților, implantarea raioanelor de vânzare, prezentarea mărfurilor.

        Echipamentul comercial este format din mobilier și utilaje comerciale. 

            Echipamentul servește la desfașurarea celor mai multe din activitățile din magazin, ușurarea muncii lucrătorilor, folosirea optimă a suprafeței de vânzare, etalarea unei cantități cât mai mari de mărfuri.

            Durata de utilizare a echipamentului comercial variază între 5 si 10 ani, în funcție de tip, calitatea materialelor și intensitatea deteriorării.

            Echipamentul comercial se poate uza fizic sau moral, ambele forme necesitând înlocuirea. Echipamentul uzat moral nu mai corespunde comercializării optime a mărfurilor, și cerințelor de rentabilitate și productivitate a activității comerciale.

            Un exemplu elocvent este cel al caselor de marcat clasice care în ultima perioadă de timp au fost înlocuite în totalitate nu numai datorită uzurii fizice ci și faptului că nu mai corespund cerințelor unei gestiuni moderne.

         Mobilierul comercial este format din ansamblul elementelor materiale utilizate pentru expunerea mărfurilor:

– dispozitive de perete: rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete;

– gondole pentru prezentări libere  cu rafturi, dulapioare, grătare;

– containerele speciale și alte tipuri de recipienți, cum ar fi: cutii, coșuri;

– stenderele (suporții din bare metalice) pentru expunerea articolelor de îmbrăcăminte pe umerașe sau prinse cu inele, cârlige etc;

– mese, scaune.

       Tendința actuală este de a se renunța la unele dintre aceste piese care ascund mărfurile și crează bariere între mărfuri și cumpărători.

Cerințe pentru proiectarea și folosirea mobilierului comercial:

– proiectarea unor linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare pentru anumite grupe de mărfuri (confecții, încalțăminte, marochinarie, menaj, etc) care să pună în valoare caracteristicile și destinația mărfurilor;

– realizarea unui mobilier comercial ușor, ieftin, multifuncțional, cu mare capacitate de preluare a mărfurilor atât pe orizontală, cât și pe verticală;

– dispunerea mobilierului astfel încât să permită folosirea intensivă a spațiilor comerciale, pe orizontală și verticală, respectiv un grad optim de încărcare a sălii de vânzare cu mărfuri. În acest sens se prevede ca magazinele să realizeze un grad de ocupare a suprafeței cu mobilier între 25 – 35 % în funcție de profilul unității, forma de vânzare;

– stabilirea înălțimii pieselor de mobilier în asa fel încât să se realizeze un echilibru între nevoia de a expune un volum cât mai mare de mărfuri și aceea de a prezenta cât mai atrăgator fronturile de vânzare. 

– mobilarea sălii de vânzare se va face în strânsă dependență cu căile principale de circulație

– asigurarea unei orientări ușoare a clienților prin aranjarea pieselor de mobilier în linie dreaptă, circulară sau semicirculară, avându-se în vedere eliminarea posibilităților de formare a unor zone ascunse, necontrolabile.

– dimensionarea optimă a rândurilor purtătorilor de mărfuri: lungimea acestora se va situa între 5 -10 m;

– folosirea la maximum a suprafeței pereților pentru prezentarea mărfurilor; în acest scop, înălțimea rafturilor laterale poate ajunge pâna la 220-240 cm.

Stabilirea fluxurilor de circulație a clienților

        Fluxul cumpărătorilor cuprinde căile de circulație ale acestora de la intrarea în magazin către locurile de vînzare a mărfurilor și de la acestea la ieșire. Întrucât este elementul principal de funcționalitate a magazinului trebuie să permită accesul comod al cumpărătorilor (intrarea în magazin, alegerea mărfurilor, achitarea, ridicarea lor și ieșirea din magazin) continuu, fără fragmentări artificiale sau forțate, fară să stînjeneasea posibilitatea obținerii unei viziuni de ansamblu asupra întregului sortiment de mărfuri expus în sala de vînzare.

      Realizarea culoarelor de circulație a cumpărătorilor poate fi considerată optimă în condițiile în care se respectă un paralelism cu sursele de iluminare în așa fel încît sursele de lumină sa fie stabilite deasupra culoarelor de trecere, stabilind astfel o marcare indirectă a fluxului și o iluminare uniformă a mărfurilor.

    Spațiile destinate circulației în marile magazine vor fi realizate fără încrucișări și cu posibilități de evacuare rapidă a cumpărătorilor și personalului în caz de necesitate.

    Necesitatea deplasării pe verticală în marile unităti comerciale este considerată de cumpărători ca o dificultate, deoarece scările rulante și lifturile nu rezolvă în totalitate fluxul acestora care are un caracter și o intensitate neuniformă între etaje. Scările rulante sînt cele mai indicate pentru transportul cumpărătorilor pe verticală. Ele se montează perechi și în sens invers și permit un flux curent al clienților. Înca de pe scara rulantă cumparatorul poate avea o privire asupra sălii de vînzare.

Acest fapt cere o mare atenție la amplasarea raioanelor pe etaje.

S-a constatat că fluxul clienților într-un magazin universal cu mai multe etaje s-ar prezenta în felul urmator:

Tabel 1 Procent vizitatori pe etaje    % vizitatori

              Pentru o bună circulație în perimetrul unei suprafețe de vânzare se proiectează culoare a căror lățime să corespundă dimensiunilor antropometrice ale clienților aflați în diverse ipostaze:

–    staționare într-un anumit loc în vederea alegerii unei mărfi;

–        mișcare printre purtătorii de marfă;

–        așteptare pentru plată cumpăraturilor la casă.

           În privința mărimii culoarelor de circulație nu există un punct de vedere unitar:

culoarele largi de circulație ar asigura o mai buna fluentă a cumpărătorilor dar se consideră în același timp ca dimensiunile mari reduc frontul de expunere a mărfurilor deci se produce o diminuare a suprafeței de etalare a mărfurilor (creșterea lățimii culoarelor de circulație între două șiruri paralele de mobilier până la 1,80-2,00 m determină o reducere a spațiului ocupat cu mobilier cu 20-25 %)

Lățimea recomandată pentru culoarele de circulație a clienților în sala de vânzare a unui magazin cu autoservire

Tabel 2 Lățimea recomandată pentru culoarele de circulație a clienților

Sursă: http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-amenajarii-magazinu95967.php accesat la data de 25/06.2014

Implantarea raioanelor de vânzare

           Raionul este unitatea de bază folosită pentru gruparea și prezentarea mărfurilor.  Gruparea mărfurilor în cadrul raioanelor se poate face în funcție de mai multe criterii:

 – destinație (utilizare) – r.  cu articole textile pentru îmbrăcăminte,  r. cu lenjerie de corp, r. cu articole uz gospodăresc și decorarea locuințelor, r. cu articole tricotate pentru îmbrăcăminte, r. cu încălțăminte, etc;

 – categoria de clienți  – r. cu articole pentru bărbați, femei, copii, nou-născuti, elevi, etc;

– materia primă de fabricație (dupa posibilități): r. cu țesaturi de bumbac, lâna, mătase, in-cânepa, etc

–  natura cererii – r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curentă etc.

         Raioanele se pot organiza:

–       grupe de mărfuri (confectii, tricotaje, încălțăminte, ciorapi, lenjerie, marochinărie și alte articole sportive);

–       subgrupe de mărfuri (încălțăminte cu fețe din piele naturală, încălțăminte cu fețe din înlocuitori, din piele sintetică și artificială, încălțăminte din cauciuc și mase plastice);

–       articole (confecții pentru femei – paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protecție și de baie);

–       sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofă, fuste-pantalon).

           Se cunosc patru tipuri clasice de amplasare a grupelor de produse:

         Repartizarea suprafeței de vânzare pe raioane are drept scop:

–       găsirea cu ușurință de către clienți a unei grupe de mărfuri sau a unor articole;

–       selectarea de către client a unui articol din rândul mai multor articole similare;

–       întregirea cumpărăturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare și stimularea unei vânzări suplimentare;

–       stimularea deciziei de cumpărare a clientului și pentru mărfurile de impuls;

–       ținerea evidenței vânzărilor pe grupe de mărfuri, subgrupe, articole;

–       utilizarea judicioasă a personalului, concomitent cu realizarea unei specializări a acestuia, pe grupe de mărfuri;

–       efectuarea în condiții mai ușoare a inventarelor.

Implantarea raioanelor în magazinele cu mai multe nivele

        Variantă de amplasare a raioanelor într-un magazin universal:

         La parter se amplasează raioane care desfac mărfuri alimentare, mărfuri grele (piese de mobilier, frigidere, mașini de spălat, mașini de cusut, motorete etc), dar și materiale foto, bijuterii, parfumerie, galanterie, marochinarie, articole de artizanat și cadouri. În ceea ce privește sectorul alimentar, sistemul constructiv va fi astfel realizat încît să permită o funcționare independentă a acestui raion.

Sala de vânzare de la parter se organizează în totalitate sau parțial pe principiul autoservirii, în cadrul fluxului cu autoservire funcționînd și raioane cu vînzători.

           Se organizează raioane cu vânzători pentru produsele alimentare care se păstrează în vitrine frigorifice și se comercializează în cantități mici prin debitare (carne și preparate din carne, lactate, măsline, salate gata preparate), cântărire (produse de cofetărie-patiserie, cafea vrac, semințe vrac, etc) dar și pentru pâine și produse de panificație.

           La amplasarea raioanelor în cadrul sălii de vînzare se urmărește asigurarea unei repartizări uniforme a fluxului de cumpărători în funcție de complexitatea cererii, frecvența completării stocurilor în sala de vînzare, concentrarea utilajelor frigorifice, crearea pentru cumpărători a unei accesibilități maxime la mărfuri pentru examinare și alegere, crearea unui front suficient de expunere a mărfurilor.

        La etajul I se pot amenaja  raioane cu articole pentru copii și femei (încălțăminte, tricotaje, confecții).

        La etajul II se pot amenaja raioane cu articole pentru bărbați.

       La etajul III se pot comercializa articole uz casnic (menaj, sticlărie, porțelanuri, faianță, feronerie, articole pentru școlari) cât și articole sport – turism.

       La etajul IV se comercializează prin diferite raioane obiecte – decorațiuni interioare, corpuri de iluminat, electrocasnice (în alte variante articolele de folosință îndelungată sau de confort al locuinței se recomandă a fi comercializate la ultimul nivel, considerat a fi zona cea mai liniștită a magazinului).

       La etajul V… sunt amplasate unități de alimentație publică (baruri, cofetării – patiserii) care în sezonul cald se pot extinde și pe terasă oferind o frumoasă perspectiva asupra orașului. Aceste unități se pot amenaja la ultimul nivel sau la parter, dispunînd de intrări separate de cele ale magazinului care să le permită prelungirea programului după închiderea magazinului.

           Regula 4.3.2.1 este rezultatul observațiilor empirice, ceea ce limitează generalizarea ei în practica comercială. Din acest motiv s-a propus evaluarea amplasării raioanelor unui magazin prin luarea în calcul a indicatorului "număr de cumpărături efectuate în fiecare zonă a suprafeței de vânzare", precum și a "indicelui de frecventare a zonelor".

Indicele de frecventare reprezintă ponderea numărului clienților ce trec prin perimetrul unei zone (nivel sau raion) în totalul clienților care au intrat în magazin. Experiența practică demonstrează ca rentabilitatea unei suprafețe de vânzare nu este omogenă. Diferențele provin din următoarele două cauze:

– zona prezintă produse care sunt ele însele rentabile;

– fie zona este foarte frecventată.

Deci, frecvența este un factor fundamental de caracterizare a rentabilității unei zone. Continuând cu acest raționament, se consideră că un produs este rentabil dacă el însuși este un produs de "apel" pentru zonă sau dacă este localizat într-o zona rentabilă, respectiv într-o zonă foarte frecventată de către clienți.

Etalarea mărfurilor în magazine

    Etalarea mărfurilor în magazine este o activitate de bază a tehnologiei comerciale și în același timp una din variabilele mixului de merchandising. Operațiunile, procedeele, procesele și regulile create în acest sens urmăresc realizarea unei oferte active, atractive care să stimuleze creșterea vânzărilor, deci a profiturilor comerciantului.

Etalarea, ca element fundamental al promovării vânzării mărfurilor acționează asupra clientului în mai multe sensuri:

– pune în valoare articolul realizând o legatură între publicitatea prin mass-media și locul efectiv de vânzare a acestuia;

– poate modifica dorința de cumpărare a unui client;

– furnizează informații inedite despre utilizarea produsului creând noi mobiluri de cumpărare.

Scopurile finale ale etalării:

-atenționarea clientului care prin natura firii sale poate fi
preocupat, visător sau neatent;

– orientare rapidă în contextul varietății mărfurilor existente în același loc;

– oprirea clientului spre informare;
– generarea unei cereri de impuls;

– materializarea impulsului într-o cumpărare efectivă; clientul ia hotarârea de a cumpăra sub impulsul informațiilor furnizate în legatură cu prețul, calitatea și modul de întrebuințare a produselor oferite.

Spațiul linear (linearul) este lungimea de expunere a unui tip de produs (articol) într-un magazin.

       Spațiul linear este expresia concretă a regulilor, metodelor și eforturilor de expunere a produsului în magazin. Este considerat un adevarat mijloc de producție în comerț întrucât mediază contactul clienților cu produsele. În magazin clientul apreciază  linearul de expunere, percepe produsul ceea ce influențează comportamentul său de cumparare.

Spațiul linear la sol este lungimea de prezentare a unui produs pe mobilier  măsurată la nivelul solului; numărul de etajere nu este luat în seamă.

Spațiul linear dezvoltat este lungimea totală de prezentare a unui produs pe mobilier, luându-se în considerare numărul de etajere (se multiplică linearul la sol cu numărul de etajere).

Spațiul linear se poate calcula și pentru mobilierul comercial existent ca atare. De exemplu, într-un hipermagazin raionul X este format din 5 gondole  duble, 13 m lungime fiecare, formate din 4 nivele.

Linearul la sol total = 5 gondole x 13 m x 4 x 2 .

Etalarea mărfurilor va ține seama de următoarele aspecte tehnice:

– prezentarea mărfurilor se face și în funcție de forma de vânzare adoptată.

– se vor expune toate sortimentele de mărfuri existente în magazin;

– asigurarea unor cantități suficiente de mărfuri, corespunzatoare frecventei cererii cumpărătorilor;

 – se va expune o cantitate suficientă din fiecare produs pentru ca acesta să fie vizibil (studiile arată că este nevoie de cel puțin 3 unități din acelasi produs pentru ca acesta să fie observat de clienți).

– se poate realiza o concentrare în același loc a produselor aparținând aceluiași producător (produse cu aceeași marcă). Se obține astfel un impact mai puternic asupra consumatorului prin efect de masă. În plus, sa arătăm faptul că impresia pozitivă dată de cumpărarea anterioară a unui produs poate trece mai ușor asupra altui produs din aceeași gamă.  (de exemplu gruparea produselor cosmetice). 

– aranjarea mărfurilor se face pe categorii înrudite între ele ca utilizare;

– în funcție de specificul mărfurilor etalarea se face pe articole, iar în cadrul acestora pe mărimi, culori, formă, model, preț, caracteristici de utilizare, grupe tematice;

– prezentarea mărfurilor se va face și în funcție de cererea acestora, în acest scop ele fiind grupate în mărfuri foarte solicitate, mărfuri cu  curente și marfuri cu vînzare lentă;

– așezarea mărfurilor cu o frecvență mare de cumpărare în apropierea rezervei de mărfuri;

–       pentru mărfurile care necesită o informare suplimentară cu privire la partea tehnică și performanțe este necesar ca acestea să fie prezentate prin panouri, afișe, etichete, în care să se evidențieze caracteristicile și parametrii tehnico-funcționali;

–       pentru mărfurile ce necesita o prezentare directă se vor amenaja spații speciale pentru demonstrații (aparate electrocasnice și electronice);

–       pentru unele produse, cum sunt cele electrocasnice și electronice, expunerea este indicat să se facă și în starea lor de funcționare;

–       în colțurile sălii de vânzare pot fi expuse mărfuri de cerere zilnică, pentru a face și aceste puncte atractive;

–       în expunerea mărfurilor o atenție deosebită se va acorda respectării regulilor de asociere a culorilor; astfel, în cadrul unor grupe de mărfuri (confecții, tricotaje) expunerea se face pe mărimi, în cadrul acestora pe modele, iar în cadrul fiecărui model pe nuanțe coloristice.

– amplasarea mărfurilor cu volum mic și prețuri mari se va face în așa fel încît să li se asigure o supraveghere corespunzătoare;

– se va utiliza de preferință mobilierul adaptat tipului de produs (legume-fructe, textile, încălțăminte, cărti, jucării etc): etajere, paleți, coșuri, rafturi (modulare) de perete, vitrine, gondole, tejghele, standuri (rotative), etc.;

– amplasarea produselor pe diversele nivele se va face în funcție de potențialul de vânzare al fiecăruia. Diferitele polițe (nivele) ale mobilierului comercial nu au aceeasi "valoare" comercială. Din acest punct de vedere se cunosc trei niveluri principale: nivelul la sol (1); nivelul din dreptul mâinilor (2); nivelul în direcția naturală a privirii (3)

Figură 2 Diferitele polițe (nivele) ale mobilierului comercial        

Nivelul (3) este cel mai "rentabil", nivelul (2) are o rentabilitate medie, iar nivelul (1) are potențialul de vânzare cel mai slab.

Ținând cont de acest aspect se recomandă ca înălțimea medie să fie de 180-200 cm, nivel peste care percepția nu mai este posibilă. Doar rafturile sprijinite de pereții laterali ai magazinului (gondole murale) pot depăși 2 m.

– aranjarea pe gondole va ține cont de masă și volumul produselor, calculându-se un grad optim de încărcare a mobilierului;

– articolele mari să fie amplasate în locuri care să nu stînjeneasca circulația în unitate, la eliberarea lor;

– amplasarea articolelor mici (piper, ceai, țigări, ciocolată, cafea, bomboane, gumă de mestecat, etc.) în apropierea caselor pentru a fi sub supraveghere;

– articolele mărunte vor fi prezentate în cutii speciale sau folosind utilaje care permit etalarea în vrac ;

Alte tipuri de prezentare a mărfurilor

Prezentarea mixtă este o combinație între prezentarea verticală și orizontală având drept scop ameliorarea rentabilității nivelelor extreme ale gondolelor.

Prezentarea în fereastră constă în înconjurarea  unui produs nou pentru care se urmareste stimularea vânzarilor de catre un altul, bine cunoscut publicului, încercându-se să se creeze o suprafață de atracție vizuală globală.

Prezentarea în   panou  constă în segmentarea   suprafeței   de   prezentare prin diferențierea volumelor și formatelor. Articolele mici, plasate pe suporturi obligă clienții să se apropie de gondolă și astfel manifestă o mai mare putere de atracție la nivelele joase.

Prezentarea concavă constă în dispunerea produselor sub formă de arc de cerc.

        În aceste prezentări moderne, discontinuitățile apărute în lungimile rafturilor sunt esențiale, întrucât privirea clienților este atrasă de aceaste lipsuri strategice.

         Prezentarea în vrac poate fi ocazională, pentru a pune în valoare o promoție sau sistematică, pentru anumite tipuri de produse.

  Prezentarea în vrac se practică pentru produse comune și se apropie de expunerea produselor în piețele tradiționale. Se folosesc mijloace de expunere la nivelul solului ceea ce dă impresia de produse naturale și de prețuri scăzute.

Prezentarea în vrac este economică pentru comerciant, eliminându-se o serie de cheltuieli cu materialele de prezentare și etichetare.

CAP. 2. Prezentarea generală a societății Carrefour Romania

2.1. Denumire, act de înființare și statut juridic

Societate pe acțiuni cu sediul social in BUCUREȘTI, SECTOR 6, B-DUL TIMIȘOARA , NR. 26 Z, CLĂDIREA ANCHOR PLAZA, ETAJ 8 ;

Inregistrată la REGISTRUL COMERȚULUI cu numărul J40/7766/18.04.2007 (până atunci purta denumirea de S.C. HIPROMA S.A.), CUI : 1188780;

Capital Social subscris și vărsat de 241 500 000 ron;

Activitate principală: comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

S.C. CARREFOUR S.A. este o societate pe acțiuni, acționarii fiind cetățeni francezi. Acest gen de societăți asigură separarea între averea personală a proprietarilor și capitalul firmei, constituite și permite creșterea insemnată a acestuia, fapt ce conduce la dezvoltarea economică a societății. Insă, există și dezavantaje, cum ar fi posibilitatea manifestării unor divergente între interesele managerilor–salariați și cele ale proprietarilor–acționari, în ceea ce privește repartizarea profitului realizat, fie pentru dezvoltarea societății, fie pentru sporirea valorii dividendelor plătite proprietarilor – acționari.

2.2. Scurt istoric

Compania CARREFOUR a fost fondată în anul 1959 in Franța de către familiile Fournier și Defforey. In anul 1960 se deschide primul supermarket în Annecy iar în 1963 primul hypermarket cu o suprafata de 2.500 m, cu 12 case de marcat si 400 de locuri de parcare in Sainte-Genevieve-des-bois.

În cei 45 de ani de viață grupul Carrefour s-a dezvoltat pe trei continente și anume: Europa, America Latină și Asia.

Figură 4 Harta dezvoltare Carrefour

2.3. Scopul societății și obiectivul de activitate

Viziunea firmei este cea care sta la baza formularii misiunii firmei. Viziunea firmei trebuie să fie formulată într-o frază cat mai scurtă care să exprime ținta managerilor în ceea ce privește firma (adică locul unde managerii doresc să ajunga cu firma sau direcția în care se indreaptă firma).

Misiunea unei firme se definește prin cinci elemente distincte. Primul este istoria sa. Cel de-al doilea element îl reprezintă preferințele actuale ale proprietarilor firmei și ale conducerii acesteia. În al treilea rănd, conjunctura pieței are o influență importantă asupra misiunii firmei. În al patrulea rând, în funcție de resursele organizației se hotărăște care misiuni sunt posibil de înfăptuit și care nu. În sfărșit, o organizație trebuie să-și stabilească misiunea ținănd cont de capacitățile sale specifice.

Obiective Carrefour

– 20% pondere in vânzări pentru marca cu același nume

-Creșterea cu 30% a numărului de sacoșe din hârtie reciclabilaă vândute

-Reducerea cu 50% a numărului de sacoșe de plastic vândute

-Determinarea unei asocieri mentale a brand-ului Carrefour cu responsabilitatea față de mediu și implicarea în problemele ecologice

-Atragerea de noi producători și furnizori de produse ecologice către magazinele Carrefour.

2.4. Descrierea fluxului tehnologic

Mediul tehnologic

Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroși factori ce concură la realizarea produselor și serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor și echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licențe și brevete înregistrate, capacitatea de creație-inovație-invenție. Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât și ca furnizor, în principal, prin intermediul pieței. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai puternic impact asupra activităților umane, cunoașterea mediului tehnologic prezintă o importanță deosebită pentru firmă, deoarece creează modalități noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifică modelele cererii și stilul de viață, poate modifică natura concurenței într-o industrie și amplifică eficiența activităților de marketing, utilizând tehnici avansate.

2.5 Micro-mediul S.C. Carrefour

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

nFURNIZORI

nCLIENȚI

nCONCURENȚI

2.6. Baza materială

Cifra de afaceri:

Tabel 3 Cifra de afaceri Carrefour

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

2.7. Conducerea și administrarea societății

Conducerea si personalul firmei

Comitetul director al CARREFOUR ROMANIA:

      Director general – JACOBO CALLER CELESTINO;

      Director achizțtii – ARNAUD DUSSAIX;

      Director regional – PASCAL ANTHONIOZ-BLANC;

      Director financiar – PAWEL BURZYNSKI;

      Director active și expansiune – FREDERIC DAURIOL;

      Director securitate – FABRICE BESSON.

2.8.Organizarea internă a societății

Structura organizatorica a societății poate fi urmarită pe organigrama de mai jos. Este o structură ierarhic–liniară, care are avantajul simplității și al clarității în definirea responsabilităților. Acest mod de îmbinare a elementelor structurii organizatorice și a raporturilor existente între compartimentele firmei sunt adoptate de toate magazinele CARREFOUR.

Figură 5 Organizare interna

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

Cultura organizațională

            Valorile grupului: Solidaritate, Responsabilitate, Respect, Progres, Libertate, Integritate, Generozitate.

2.9. Prezentarea structurii personalului

Personalul

Grupul francez CARREFOUR constituie o adevarată forță în privința creării de noi locuri de muncă. Țelul hypermarket-ului este de a avea aproximativ 99 % personal român. Cu o dezvoltare  de  15  magazine, cum  se dorea pana la sfarsitul anului 2008,  acesta  ar putea avea 6 000 de colaboratori. În prezent, grupul își formează deja noul personal român, care va ocupa posturile-cheie în viitor.

Fiecare magazin CARREFOUR are un număr mediu de 400 de angajați.

În beneficiul personalului CARREFOUR s-a creat un plan de formare și promovare, la care participă toți angajații. Un punct forte al politicii grupului este promovarea internă.

Promovări în cadrul firmei:

Tabel 4 Promovari in cadrul firmei

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

Număr de angajați:

Tabel 5 Numar de angajati

„Adevaratul obiectiv al politicii de resurse umane CARREFOUR este integrarea la cel mai bun nivel a tuturor angajaților, crearea unui spirit puternic, propriu companiei. Acest spirit este reprezentat de conceptul <toți sub același acoperiș>, fiecare angajat reprezentând o parte importantă, iar impreună – ca echipă a grupului CARREFOUR – vom fi mai performanți.”

2.10 Punctele de vânzare ale SC Carrefour S.A. – prezentare generală

În martie 2012, compania avea în România 25 de hipermarketuri, 50 de supermarketuri și 3 unități Express.[8]

Carrefour România a preluat, în toamna lui 2007, lanțul de supermarketuri Artima, pentru 55 milioane de euro, cu scopul de a-și consolida poziția pe piață[9]. Reteaua Artima deținea 21 de magazine, concentrate în vestul țării, cu o suprafață totală de vânzări de 21.000 de metri pătrați[9]. După preluare, magazinele Artima au fost redenumite în Carrefour Express, iar în decembrie 2010 au fost redenumite din nou în Carrefour Market[10].

Număr de magazine:

Tabel 6 Numar de magazine

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

CARREFOUR ROMANIA

      În martie 1999 se creează societatea HIPROMA în România;

      În 27 iunie 2001 se deschide HIPROMA in București – Militari;

      În 24 septembrie 2003 se deschide hypermarketul în Orhideea;

      În 23 februarie 2004 în  Colentina;

      În 21 octombrie 2004 în Brașov, primul hypermarket din provincie;

      În 19 octombrie 2005 în Ploiești;

      În 12 aprilie 2006 în București – Băneasa;

      În 28 iunie 2007 se schimbă denumirea societății din HIPROMA în CARREFOUR ROMÂNIA;

      În 1 octombrie 2007 apare un hypermarket in București – Unirii;

      În 4 octombrie 2007 în Constanța;

      În 16 octombrie 2008 în Oradea;

      În 12 octombrie 2008 se deschide Carrefour Magnolia Brașov;

      În 20 noiembrie 2008 în Sibiu;

      În 26 noiembrie 2008 în Brăila;

      În 27 noiembrie 2008 în Buzău.

Informații generale:

Până în prezent s-au deschis circa 1 – 2 hypermarketuri pe an;

Sunt vizate pentru viitoare deschideri orașe cu o populație mai mare de 200 000 de locuitori;

Suprafața de vânzare a tuturor magazinelor CARREFOUR, în parte, este de 8 000 – 9 000 m2, suprafața totală construită fiind de 15 500 m2;

Se situează în centre comerciale însoțite de magazine de profil tip Bricostore, Media Galaxi;

În viitor se dorește deschiderea a cel puțin trei magazine pe an;

Se caută noi formate de magazine pentru optimizarea metrilor pătrați construiți, urmărindu-se prezența hypermaketurilor și in orașe cu o populație mai mică de       150 000 de locuitori. 

CAP. 3 Deschiderea unui punct de vânzare la SC Carrefour S.A.

3.1 Analiza necesității unui nou punct de vânzare la SC Carrefour S.A.

Având în vedere faptul că de la deschiderea primului punct de vânzare Carrefour în România, cifra de afaceri a crescut de la 609 milioane euro in 2006 la 1184 milioane euro in 2011, și numărul de magazine pe teritoriul Romaniei a crescut de la 7 în anul 2006 la 70 in anul 2011, aceste cifre continuând să crească, putem concluziona că, deschiderea de noi puncte de vânzare a adus companiei o creștere economică semnificativă pe piața Romanească. Judecând după faptul că nu există încă puncte de vânzare în toate marile orașe ale țării, putem afirma că deschiderea unui nou punct ar reprezenta încă o afacere profitabilă pentru companie, totodată exista alte țări precum Brazilia, în care compania a decis recent să îsi deschidă primele puncte de vânzare, pentru a-și lărgi sfera de afaceri.

3.2 Pregătirea modului de amplasare al punctului de vânzare

Potențialul pieței autohtone este foarte mare. România reprezintă o piață de consum

considerabilă din punct de vedere al numărului de consumatori și în creștere din punctul de

vedere al înclinației către consum. Hypermaket-urile s-au dovedit a fi foarte populare din diverse

motive, cum ar fi serviciile de foarte bună calitate, o mare concentrare de produse de cele mai

variate tipuri, zone de parcare extinse.

În stabilirea strategiei de piață, firma va avea în vedere factorii mediului extern,

piața intrând în considerație cu principalele sale dimensiuni și structuri, cu raporturile de forțe și gradul de competitivitate specifice.

Încercând o grupare a opțiunilor stategice ale firmelor, poate fi avută în vedere și

urmatoarea tipologie:

a) Dinamica potențialului pieței. Piețele produselor sau serviciilor se pot înscrie într-o tendință de creștere sau descreștere, în acord sau uneori în dezacord cu evoluția pieței globale. În

alte cazuri, însă, asemenea piețe se pot dovedi “saturate”, menținându-și capacitatea la un nivel

relativ constant.

b) Gradul de segmentare a pieței. Delimitarea și afirmarea unor segmente distincte în

cadrul pieței au atins proporții variabile, de la un produs la altul. Astfel, de la numai câteva

segmente în cazul unor produse de consum productiv, structura pieței poate ajunge la zeci, sute

și chiar mii de segmente, în cazul unor bunuri de consum.

c) Ritmul schimbărilor. Înnoirea produselor, schimbarea formelor de comercializare a

acestora, modificarea prețurilor cunosc ritmuri cu totul deosebite de la o piață la alta,

întreprinderile fiind nevoite să-și ia masurile necesare de adaptare.

d) Exigențele pieței. Se pot situa la cote mai ridicate sau mai coborâte, în funcție de o

serie de elemente, precum produsul, perioada luată în calcul, zona geografică. Desigur, tendința

generală rămâne cea de creștere a acestor exigențe, ea manifestându-se însă în mod cu totul

diferit pentru piețele produselor, după cum, la aceleași produse asemenea exigențe ating cote

mult mai ridicate în țările dezvoltate în comparație cu celelalte.

e) Nivelul competiție. Influențează în mod hotărâtor posibilitățile de mișcare în cadrul

pieței, respectiv adaptarea la cerințele acesteia sau chiar influentarea ei. În ultimă instantă,

permeabilitatea piețelor depinde de numarul și forța competitorilor, de pozițile deținute, precum

și de instrumentele folosite pentru păstrarea, consolidarea sau lărgirea acestor pozitii.

Oportunitățile de piață ale firmei Carrefour, se axează în special pe segmentul de clienți

cărora se adresează, în general persoane fizice, care formează marea parte a cererii. Firma

reușește să satisfacă acest segment de piață prin practicarea unor prețuri avantajoase, o serie de

facilități auxiliare (discount-uri, prețuri și oferte promoționale), dar și promovarea produselor

prin publicitate la locul vânzării. Un alt aspect, la fel de important este legat de promovarea

propriei game de produse, care sunt produse deja existente pe piață, însă sub o altă denumire.

Acest tip de folosire al produsului și de etichetare a lui sub marcă proprie, îi permite firmei să

practice prețuri mai mici, la produse cu o calitate la fel de bună cu a produselor înregistrate sub

mărci proprii ale diferitelor firme producătoare. Tocmai acest tip de produse, de mărci proprii

reprezintă punctul spre care se va axa firma în viitor.

Strategia de focalizare aleasă de firmă este tipul de strategie competitivă generică prin

care firma iși concentrează activitatea asupra unui grup de cumpărători specific, unui segment al

liniei de produse sau unei piețe geografice. Caracteristica distinctivă a acestui tip de strategie

constă în faptul că specializarea se acesază în servirea numai a unei anumite părți din piața totală

specifică. Aplicarea acestei strategii pornește de la premiza că firma este in măsură să servească

mai bine si mai eficient un anumit segment de piață decât o pot face celelate firme concurente

care operează pe piață.

Hipermagazinul este un tip de magazin “en detail “ cu autoservire ce se întinde pe o

suprafață mai mare de 2500 de metrii patrăți, acest tip de desfacere al produselor este tipic cu cel

al distribuției franceze apărut în anul 1963.

Varietatea sortimentelor de mărfuri este între 25-5000 referințe, din care 4000 din sectorul

alimentar, sunt prezentate raioane de toate tipurile inclusiv care practică vânzarea prin

intermediul vânzătorilor și are în dotare o casă de marcat pentru o suprafață de 200 de metrii

de patrăți.

Hypermarketul combină principiile desfacerii cu amănuntul cu caracteristicile și

facilitățile oferite de supermaketuri, de magazinele care ofera reduceri de prețuri și de depozite.

Gama de produse ce sunt comercializate în hypermarket depășeste sfera bunurilor de uz

curent, acesta cuprinzând pe lângă produsele perisabile și produesle neperisabile, cum ar fi:

mobile, aparate electrocasnice, articole de îmbrăcăminte și alte tipuri de articole.

În concluzie, hypermarketul poate fi considerat un depozit cu vânzare “en detail”.

Piața are un potential de dezvoltare uriaș, deși aproape toate marile orașe din țară se pot

lauda cu 2-3 hipermarketuri și alte cateva supermarketuri, spun retailerii. Ei își bazează afirmația

pe apetitul românilor pentru cumpărături.

Datele statistice situează România, cu cei peste 21,7 milioane de consumatori, ca fiind a

doua piață ca potențial din regiune, pentru bunuri și servicii, dar aflată încă la un nivel de

dezvoltare redus față de țările occidentale, dar și față de țări din Europa de Est, ca Polonia și

Ungaria.

Acesta sunt motivele pentru care marile rețele de retail au pregătit pentru intervalul 2008-

2010 investiții de peste 2 miliarde de euro în deschiderea unor noi unități.

3.3 Deschiderea punctului de vânzare – modul de aprovizionare, desfacere etc.

Hypermarketul Carrefour comercializează sub marcă proprie 45 de produse alimentare, o

gamă de produse electronice si electrocasnice Bluesky (care include televizoare, frigidere,

cuptoare cu microunde, DVD și mașini de spălat), o gamă de becuri și una de baterii. Produsele

alimentare marcă proprie Carrefour sunt produse de societăți franceze, iar cele nealimentare sunt

asamblate și distribuite de firme din Romania, pe baza unor caiete de sarcini foarte exigente.

Mărcile proprii Carrefour realizează mai puțin de un procent din vânzările și cifra de

afaceri a magazinului, raportat la o gamă de produse care depășește 50.000 de referințe. Strategia

companiei se bazează, însă, pe implicarea producătorilor și distribuitorilor locali în dezvoltarea

Carrefour, acesta fiind unul dintre motivele pentru care 99 % din produse sunt cumpărate și/ sau

fabricate în România

Evoluția produselor marcă proprie în România depinde de doi factori: micșorarea taxelor

vamale, care să permită o mai bună poziționare a produselor în cauză pe piață, și extinderea și

dezvoltarea Carrefour în România. ”Deschiderea mai multor hypermarketuri ne va permite să

producem la nivel local o parte din aceste referințe și, implicit, să impulsionăm creșterea

societăților românești care vor fi în masură să producă articole marca proprie Carrefour.

Produsele "Nr.1" sunt disponibile pe toată durata anului, fiind ușor de recunoscut pe

rafturile din magazine, datorită etichetării cu o bandă roșie pe care este inscripționat "Marca cea

mai ieftină".

Figură 6 Politica de distributie

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

3.4 Analiza eficienței punctului de vânzare (creșterea volumului vânzărilor la SC, evoluția crescătoare a indicatorilor economici: profit, rata profitului etc.)

Figură 7 Evolutie investitii Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour, accesat la data de 26/06/2014

Tabel 7 Evolutie CA

Sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/581039/hiproma-sa/

Tabel 8 Alți indicatori de profitabilitate

Sursa: http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/581039/hiproma-sa/

Se observă că marja profitului brut se menține în limitele 2,75-4,75 iar cea a profitului

net între 1,95 – 3,86.

De asemenea rentabilitatea, atât înainte de impozitare cât și după impozitare se menține

ridicată, de regulă între 20 și 30%

Tabel 10 Evoluția profitului brut

Sursa: Calculat de autor pe baza datelor din tabelul 7.1.

Tabel 11 Venit Anual

Sursă: http://www.4-traders.com/CARREFOUR-4626/financials/

Se observă că în perioada 2006-2007 ritmul anual de creștere a cifrei de afaceri a fost

substanțial, de 33,54% și respectiv 43,9%. În 2009 creșterea este de numai 14,52% pentru ca în

2010 să se situeze la 90,03% față de 2009. Apar evident efectele crizei economico-financiare.

Cap. 4 Concluzii Și recomandĂri

Analiza SWOT

      PUNCTE TARI

Totul sub același acoperiș! Gamă largă de produse!

Cele mai bune prețuri;

Calitate ireproșabilă a produselor;+  Inovație;

Servicii multiple și de calitate;

Promovare internă;

Posibilitatea de a reclama sau lăuda un anumit produs sau serviciu, cu garanția răspunsului în 24 de ore.

      PUNCTE SLABE

–  Amplasarea magazinului nu este accesibilă pentru multi clienti, cei aflați in zonă fiind destul de puțini;

–  Produsele din cataloage nu sunt disponibile toată perioada promoției, ci doar câteva zile de la lansarea ei;

–  Nu sunt făcuti cunoscuti caștigătorii tombolelor cu câștiguri însemnate (mașini, etc) decât pe internet, acest lucru ducând la pierderea încrederii clienților în marcă;

–  În perioadele aglomerate (Crâciun, Paște, etc) angajații de pretutindeni din magazin sunt puși să ajute acolo unde este nevoie: băcănie, patiserie;

–  Imposibilitatea de a supraveghea toți angajații în timpul lucrului și servirii clienților,

–  Securitatea destul de scazută, existând la sfarșitul programului pierderi/lipsuri destul de insemnate reclamate de merchandis-eri.

     OPORTUNITĂȚI

Grupul iși propune deschiderea a încă doua magazine anul acesta, în alte județe;

Atragerea unei arii noi de clienți, care să achiziționeze produse mai multe sau mai scumpe, astfel încat „coșul zilnic” să fie mai mare;

Deschiderea a înca unui magazin în Brașov, la o alta intrare/ieșire;

Menținerea clienților fideli, care refuză și nu sunt interesați să cumpere de la alte hypermarket-uri indiferent de beneficiile oferite de acestea;

Lărgirea gamelor proprii de produse;

Organizarea unor evenimente unice, care să impresioneze și să atraga priviri din toate părțile: clienți, concurenti, media, etc.

     AMENINȚĂRI

Inmulțirea de noi hypermarket-uri, „mai mulți concurenți, mai puține șanse”;

Invadarea spațiului propriu, așa cum s-a întamplat cu KAUFLAND;

Concurenți, care vând produse sub prețul de achiziționare, pentru a fideliza clienții;

Magazine, care oferă transport gratuit (REAL).

Criza economică a sistat deschiderea de noi magazine pe teritoriul României dar și  reducerea promovărilor și  angajărilor.

Foarte des viața unei companii este explicată cu ajutorul cifrelor, rezultatelor, instrumentelor, alegerilor, tehnicilor, trecându-se cu vederea una din principalele ei dimensiuni. Dorința Carrefour este de a împartași un concept de care sunt foarte mândri: importanța dimensiunii umane în cadrul grupului Carrefour.

Dezvoltarea competențelor, responsabilizarea, transparența, sunt tot atâtea valori pe care se sprijină politica gestionării resurselor umane în fiecare țară în care grupul acționează.Chiar și în acest departament, cultura grupului Carrefour este exprimată de la bun început prin intermediul unor valori puternice: încrederea în om, respectul pentru cuvântul dat, transparența informației și a acțiunii.

Grupul francez Carrefour constituie o adevarată forță în privința crearii de noi locuri de muncă.

Pentru mulți români aceasta va însemna posibilitatea de a munci alături de profesioniști adevărați care au o experiență a hypermarket-ului de mai multe zeci de ani, de a învața diferite meserii și de a avea acces la posturi de conducere.

În acest moment, personalul Carrefour în România cuprinde deja un numar important de directori români.

Primul hypermarket nu este decât o primă etapă a unui program ambițios prevăzut pentru România. Țelul grupului Carrefour este de a avea aproximativ 99% personal român. Cu o dezvoltare de 15 hipermagazine, aceasta ar putea reprezenta 6.000 de colaboratori. În prezent, grupul își formează deja noul personal român care va ocupa posturile cheie în viitor.

Construim împreună cariera fiecăruia

Carrefour este o companie care crede în forța tinerilor. De aceea grupul a investit în formarea profesională a proaspeților absolvenți români și continuă să o faca. Deviza Carrefour este să ofere o șansă tinerilor.

Astfel, între noiembrie 1999 și iulie 2000, un grup de 20 de tineri absolvenți români au fost formați în Franța, în magazinele Carrefour și alternativ, la Institutul Universitar Profesional (IUP) din Clermont Ferrand, care are ca specializare managementul și gestiunea întreprinderii. Țelul a fost acela de a-i forma în însușirea unei meserii noi și în cunoașterea a ceea ce reprezintă un hypermarket. Acești tineri s-au întors cu un bogat bagaj de cunoștiințe teoretice și practice pentru a fi manageri de raion ai primului hypermarket din București.

La sfârșitul lunii septembrie 2000, alți 18 studenți au plecat în Franța pentru a deveni manageri de raion în cel de-al doilea magazin de acest tip.

Prin urmare, luând în considerare datele analizate în paginile anterioare, putem deduce faptul că, noile puncte de vânzare pe care Carrefour le amplasează, au un impact puternic asupra societății, creând noi locuri de munca pentru populația României, influențând într-un mod pozitiv economia țării, punctele de vânzare fiind stabilite în urma unor studii realizate de dinainte, pentru a se asigura că rezultatele obținute sunt unele pozitive.

BIBLIOGRAFIE

Tehnologii Comerciale, Teorie si Teste grila, Anca-Mihaela Teau, Bucuresti, Editura Pro Universitaria, 2003.

Tehnici Comerciale, Manual de Studiu individual, Mihaela Constandache Adriana Ionescu, Bucuresti , Editura Pro Universitaria

Tehnologia comerciala” Ana-Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc, Ed. Expert, Bucuresti, 1999

Suport de curs – Rezumat, Disciplina: Tehnici comerciale, Conf. univ. dr. Mihaela Constandache

Tehnici Comerciale, Cojocaru Ioan Alexandru, Cojocaru Constantin, Grup Scolar „Constantin Cantacuzino” Baicoi.

Promovarea Mărfurilor, Suport de curs, Profesor Gr. Luminița Hagiu

”Carrefour se extinde”, Magazin Progresiv, Decembrie, 2002

Russu Corneliu – “Management strategic” Ed.All Back, București, 1999

”Carrefour se extinde”, Magazin Progresiv, Decembrie, 2002

Băcanu Bogdan – “Management strategic” Ed. Teora, București, 1997

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour

http://www.carrefour.ro/hipermarket.html

http://www.4-traders.com/CARREFOUR-4626/financials/

http://www.scrigroup.com/management/marketing/PROIECT-MARKETING-CARREFOUR-RO61695.php

http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-amenajarii-magazinu95967.php

http://file.ucdc.ro/cursuri/C_3_314_Tehnici%20comerciale_Constandache_Mihaela.doc.doc

http://www.epractica.ro/isj-ph/download.htm?id=843

http://www.scrigroup.com/management/marketing/PROIECT-MARKETING-CARREFOUR-RO61695.php

http://www.acuz.net/html/METRO_-_marketing_strategic.html

http://orisice.com/blog/2012/01/06/rolul-si-locul-strategiei-de-piata-in-cadrul-politicii-de-marketing-a-firmei/

http://content.yudu.com/Library/A2picv/GhMPistolMarketing/resources/113.htm

http://ro.scribd.com/doc/222356161/The-Marketing-Mix

http://ro.scribd.com/doc/137030983/Analiza-Si-Diagnosticarea-Strategica-La-S-C-CARREFOUR-ROMANIA-S-A

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/Definirea-ariei-de-atractie-a-86.php

http://ro.scribd.com/doc/230834610/maga-2

BIBLIOGRAFIE

Tehnologii Comerciale, Teorie si Teste grila, Anca-Mihaela Teau, Bucuresti, Editura Pro Universitaria, 2003.

Tehnici Comerciale, Manual de Studiu individual, Mihaela Constandache Adriana Ionescu, Bucuresti , Editura Pro Universitaria

Tehnologia comerciala” Ana-Lucia Ristea, C. Tudose, V. Ioan-Franc, Ed. Expert, Bucuresti, 1999

Suport de curs – Rezumat, Disciplina: Tehnici comerciale, Conf. univ. dr. Mihaela Constandache

Tehnici Comerciale, Cojocaru Ioan Alexandru, Cojocaru Constantin, Grup Scolar „Constantin Cantacuzino” Baicoi.

Promovarea Mărfurilor, Suport de curs, Profesor Gr. Luminița Hagiu

”Carrefour se extinde”, Magazin Progresiv, Decembrie, 2002

Russu Corneliu – “Management strategic” Ed.All Back, București, 1999

”Carrefour se extinde”, Magazin Progresiv, Decembrie, 2002

Băcanu Bogdan – “Management strategic” Ed. Teora, București, 1997

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour

http://www.carrefour.ro/hipermarket.html

http://www.4-traders.com/CARREFOUR-4626/financials/

http://www.scrigroup.com/management/marketing/PROIECT-MARKETING-CARREFOUR-RO61695.php

http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-amenajarii-magazinu95967.php

http://file.ucdc.ro/cursuri/C_3_314_Tehnici%20comerciale_Constandache_Mihaela.doc.doc

http://www.epractica.ro/isj-ph/download.htm?id=843

http://www.scrigroup.com/management/marketing/PROIECT-MARKETING-CARREFOUR-RO61695.php

http://www.acuz.net/html/METRO_-_marketing_strategic.html

http://orisice.com/blog/2012/01/06/rolul-si-locul-strategiei-de-piata-in-cadrul-politicii-de-marketing-a-firmei/

http://content.yudu.com/Library/A2picv/GhMPistolMarketing/resources/113.htm

http://ro.scribd.com/doc/222356161/The-Marketing-Mix

http://ro.scribd.com/doc/137030983/Analiza-Si-Diagnosticarea-Strategica-La-S-C-CARREFOUR-ROMANIA-S-A

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/Definirea-ariei-de-atractie-a-86.php

http://ro.scribd.com/doc/230834610/maga-2