ANALIZA MIJLOACELOR UTILIZATE LA MĂSURAREA LUNGIMILOR PIESELOR DINTR-UN ATELIER MECANIC. [301503]

LICEUL TEHNOLOGIC ”CRIȘAN” CRIȘCIOR

Nr……./………..

TEMA proiectului:

[anonimizat] A COMPETENȚELOR PROFESIONALE PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 4

CUPRINS

Argument …………………………………………………………………………….…3

Cap. 1. Organizarea atelierului……………………………………………………..……5

Plan de afaceri……………………………………………………………….….…5

Dotarea atelierului ……………………………………………………………….…6

Principalele servicii oferite clienților……..……………………………………….8

Afișul de promovare……………………………………………………………..…9

Cap .2. [anonimizat]…..……….…10

2.1 Caracteristicile arborilor și osiilor ……………………………..…………..….…10

2.2. Montarea arborilor……………..………………….………………………………11

2.3. Procese tehnologice de recondiționare a arborilor uzați……….……………..…13

2.4. Defectele arborilor……………………………………………………………….17

Cap. 3. Norme de SSM și PSI în atelierele auto……………………………………19

Bibliografie …………………………………………………………………………22

[anonimizat], cunoștințe, deprinderi dezvoltând și o [anonimizat] a [anonimizat].

Principalele competențe vizate de acest proiect sunt:

Gândire critică și rezolvare de problema.

Utilizarea calculatorului și prelucrarea informației.

Comunicare.

Dezvoltarea carierei profesionale.

Procesarea datelor numerice.

Planificarea și organizarea producției.

Sănătatea și securitatea muncii.

Sisteme de transmitere a mișcării.

Tehnici de măsurare în domeniu.

Întreținere planificată.

Asamblări mecanice.

Detectarea defectelor.

Mașini și utilaje industriale.

[anonimizat].

Ungerea sistemelor tehnice.

Lucrări de întreținere și reparații.

Documentația tehnologică.

Fiecare dintre calificările profesionale naționale necesită unități de competență cheie și unități de competență profesionale. Competențele profesionale sunt grupate în unități de competență generale și specializate.

Cererea pieței și necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esențiale pentru includerea abilităților cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională (S.P.P.) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competențe de bază care sunt importante pe piața muncii.

[anonimizat], [anonimizat]: „[anonimizat]”.

[anonimizat], [anonimizat]-și continue pregătirea la un nivel superior. [anonimizat].

[anonimizat].

Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol am prezentat organizarea unui atelier de lăcătușerie.

Atelierele de lăcătușerie și montaj sunt folosite pentru realizarea unor game variate de lucrări, pornind de la operațiile tehnologice de prelucrare a unor piese, până la piesele ce trebuie asamblate în subansambluri, ansambluri, controlul pieselor și a subansamblurilor sau ansamblurilor.

În astfel de cazuri atelierul trebuie în așa fel organizat, încât să fie asigurate toate condițiile pentru desfășurarea acestor lucrări.

Organizarea atelierului presupune și asigurarea condițiilor de microclimat, ca de exemplu iluminatul, spațiul de lucru, ventilația, dotarea cu scule, dispozitive și verificatoare, precum și utilajele necesare.

Procesul de măsurare este un proces necesar și integrant pentru orice activitate și pentru orice tip de producție, realizată în diferite ateliere.

Controlul pieselor, sistemelor trebuie să asigure o productivitate sporită pentru procesul de prelucrare și execuție al pieselor și să se efectueze cu costuri cât mai mici, adică să fie cât mai economic.

Această productivitate a efectuării controlului se poate asigura în două moduri: fie prin utilizarea unor mijloace de control moderne, performante, de înaltă productivitate, care sunt special proiectate și construite în funcție de mărimile măsurate sau prin folosirea unor metode de control de înaltă productivitate, metode care se pot aplica cu ajutorul mijloacelor de măsură universale sau speciale.

În capitolul doi am prezentat tipurile de măsuri utilizate la măsurarea lungimilor pieselor, instrumentele de măsură folosite și aparatele comparatoare.

Pentru realizarea controlului pieselor trebuie utilizate cu corectitudine toate instrumentele și aparatele de măsurare, care se folosesc în atelierele de lăcătușărie, deci cunoscute tehnicile de măsurare cu aceste tipuri de aparate.

Proiectul se încheie cu capitolul 3 în care sunt prezentate normele specifice de S.S.M. și P.S.I. în atelierele mecanice. Proiectul cuprinde și bibliografia folosită la realizarea acestuia.

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA TEHNICILOR DE MĂSURARE A LUNGIMILOR

1.1. ORGANIZAREA ATELIERULUI DE LĂCĂTUȘĂRIE

Atelierele de lăcătușerie și montaj sunt folosite pentru realizarea unor game variate de lucrări, pornind de la operațiile tehnologice de prelucrare a unor piese, până la piesele ce trebuie asamblate în subansambluri, ansambluri, controlul pieselor și a subansamblurilor sau ansamblurilor.

În astfel de cazuri atelierul trebuie în așa fel organizat, încât să fie asigurate toate condițiile pentru desfășurarea acestor lucrări.

Organizarea atelierului presupune și asigurarea condițiilor de microclimat, ca de exemplu iluminatul, spațiul de lucru, ventilația, dotarea cu scule, dispozitive și verificatoare, precum și utilajele necesare.

Spațiul de lucru va cuprinde amplasarea utilajelor, amplasarea bancurilor de lucru, între acestea trebuie să fie prevăzute căile de acces, iar conform standardelor tehnice, aceste căi trebuie marcate vizibil, pe margine, prin dungi de o anumită culoare, diferită de culoarea pardoselii. Iluminatul trebuie astfel executat, încât lumina să cadă întotdeauna din partea stângă a lăcătușului. Trebuie să fie respectate și distanțele de amplasare în conformitate cu standardele în vigoare.

Iluminatul din atelierele de lăcătușărie are rolul de a asigura condițiile optime pentru o vizibilitate bună, de a scădea efortul muncitorului, de a menține capacitatea de muncă pe toată durata efectuării activității desfășurate, de a evita anumite accidentări și de a îmbunătăți calitatea muncii desfășurate.

Iluminatul se poate realiza în două moduri, natural prin lumină naturală, cu ajutorul ferestrelor, iar valoarea optimă conform standardelor trebuie să fie de 300 lucși sau artificial, cu ajutorul lămpilor, care trebuie amplasate simetric, cu poziție fixă și amplasate pe plafon la o distanță de 3 m față de suprafața de lucru, iar iluminarea dată de acestea trebuie să fie de 300-400 lucși.

Ventilația din atelier se realizează în scopul îmbunătățirii atmosferei propice activității desfășurate, în conformitate cu normele cerute de igiena muncii. Ventilația asigură aerul curat, proaspăt și poate să fie naturală, prin deschiderea ferestrelor sau mecanică, realizată cu ajutorul ventilatoarelor.

Zgomotul are efecte asupra activității desfășurate, combaterea acestuia se efectuează prin eliminarea cauzelor producerii zgomotului, dacă este posibil acest lucru, prin reducerea intensității zgomotului cu ajutorul covoarelor de cauciuc, a covoarelor din pâslă, prin utilizarea mijloacelor de protecție individuală., cum ar fi antifoanele.

O problemă importantă este și organizarea ergonomică a locului de muncă, ținând cont de faptul că un atelier este dotat cu scule, instrumente de măsurat, semifabricate, piese și utilajele necesare. O bună organizare a locului de muncă, din punct de vedere ergonomic duce la creșterea randamentului și reducerea efortului fizic al muncitorului.

Organizarea ergonomică a locului de muncă are rolul de a stabili înălțimea optimă a planului de lucru, de a stabili zonele optime de desfășurare a activităților, pentru a putea fi prevăzute spații cu anumite grade de libertate pentru mișcarea brațelor optimă, pentru a putea cu ușurință să fie manevrate sculele, piesele, utilajele și instrumentele de măsură.

Datele prevăzute în standardele tehnice pentru zonele maxime de lucru sunt de 72,32 cm pentru bărbați și de 65,73 cm pentru femei, iar zonele optime de lucru sunt de 46,48 cm pentru bărbați și de 43,63 cm pentru femei.

Câmpul vizual normal are valori cuprinse între 15ș și -45ș, față de direcția orizontală a privirii în planul vertical și de 0ș, respectiv 60ș, în plan orizontal.

La începutul activității, muncitorul trebuie să-și pregătească sculele, piesele, instrumentele de măsurat și trebuie așezate în așa fel încât, cele mai des folosite să fie mai aproape de acesta, iar cele mai rar folosite să fie amplasate mai departe, iar la locul de muncă trebuie să fie doar acele scule, instrumente, semifabricate și piese care sunt folosite pentru activitatea respectivă.

Pe toată durata lucrului, muncitorul are obligația de a păstra curățenia și ordinea la locul de muncă, iar fiecare sculă, instrument trebuie să fie amplasate după terminarea lucrului cu ele, la locurile stabilite. Această activitate, de depozitare și păstrare a sculelor, instrumentelor trebuie să se facă cu mare atenție și trebuie utilizate doar pentru activitățile pentru care au fost realizate.

Anumite piese care necesită operații de încălzire vor fi măsurate doar în momentul răcirii acestora.

La sfârșitul activității atât sculele, cât și instrumentele se vor curăța, se vor așeza în trusele speciale și vor fi depozitate conform normelor în vigoare.

Locul de muncă trebuie întotdeauna curățat la sfârșitul activității, cu materialele necesare de curățat.

1.2. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE MICROCLIMAT PENTRU MIJLOACELE DE MĂSURARE

Condițiile de microclimat influențează modul de utilizare și funcționarea mijloacelor de măsurare. Aceste influențe pot fi reversibile și sunt date de dependența caracteristicilor metrologice de mărimile mediului înconjurător, umiditate, temperatură și presiune, sau ireversibile, care se manifestă prin îmbătrânirea în timp a mijloacelor de măsurare, corodarea acestora.

Pentru mijloacele de măsurare sunt stabilite anumite condiții, care poartă denumirea de condiții de referință, cum ar fi de exemplu:

– temperatura de referință, care are valoarea de 20șC sau chiar 23șC;

– umiditatea de referință, cu valori în intervalul 40-60%, valoare exprimată în unități de umiditate relativă;

– presiunea de referință, având o valoare de 98066,5 Pa sau 1 kgfcm2.

În cazul utilizării mijloacelor de măsurare, cea mai mare influență este exercitată de temperatură, umiditatea aerului influențează funcționarea sau utilizarea mijloacelor de măsurare numai în cazul în care va depăși valoarea prescrisă în prescripțiile tehnice, de obicei de 80%, iar presiunea atmosferică este considerată ca neglijabilă la funcționarea mijloacelor de măsurare.

Aceste mărimi de referință prezintă influențe diferite asupra mijloacelor de măsurare, datorate construcției acestora, mediului în care lucrează. Astfel, la aparatele de măsură în curenți slabi, umiditatea aerului are o influență mare asupra funcționării acestora.

Presiunea influențează unele mijloace de măsurare, cum ar fi de exemplu la cântăriri de mare precizie, unde este nevoie de așa-numitele corecții de presiune, iar presiunea poate influența efectul forței Arhimede asupra obiectului măsurării.

1.3. INDICATORI METROLOGICI ȘI ECONOMICI AI MIJLOACELOR DE MĂSURARE. PRODUCTIVITATEA MĂSURĂRII

Toate instrumentele de măsură sunt prezintă o serie de caracteristici, caracteristici care poartă denumirea de indicatori metrologici. Dintre aceștia, pentru mijloacele de măsurare folosite la măsurarea lungimilor pieselor, amintim:

– domeniul de măsurare, care este de fapt o diferență dintre valoarea maximă și valoarea minimă care se pot determina cu ajutorul mijlocului de măsurare respectiv;

– valoarea diviziunii, care este de fapt valoarea variației mărimii măsurate între două repere consecutive;

– disponibilitatea, care reprezintă un indicator de ordin economic pentru instrumentele de măsură și reprezintă capacitatea instrumentului de a-și îndeplini funcția pentru care a fost realizat;

– justețea, este caracteristica unui instrument de a indica o valoare cât mai apropiată de valoarea reală;

– exactitatea este caracteristica instrumentului care ne dă corespondența între indicația dată de instrument și valoarea adevărată a mărimii măsurate;

– fiabilitatea metrologică, reprezintă capacitatea instrumentului de măsurat de a funcționa fără defecte un anumit interval de timp.

Productivitatea impusă măsurării

Procesul de măsurare este un proces necesar și integrant pentru orice activitate și pentru orice tip de producție, realizată în diferite ateliere.

Controlul pieselor, sistemelor trebuie să asigure o productivitate sporită pentru procesul de prelucrare și execuție al pieselor și să se efectueze cu costuri cât mai mici, adică să fie cât mai economic.

Această productivitate a efectuării controlului se poate asigura în două moduri: fie prin utilizarea unor mijloace de control moderne, performante, de înaltă productivitate, care sunt special proiectate și construite în funcție de mărimile măsurate sau prin folosirea unor metode de control de înaltă productivitate, metode care se pot aplica cu ajutorul mijloacelor de măsură universale sau speciale.

Indiferent de modul de lucru utilizat, trebuie să se reducă substanțial numărul de controlori în raport cu volumul producției, astfel că, prin efectuarea controlului cu productivitate mare se reduce numărul de controlori la același volum de producție.

Dintre mijloacele de măsurat de înaltă productivitate putem enumera dispozitivele de control cu calibre rigide, dispozitivele de control cu diferite tipuri de comparatoare, dispozitivele de control cu calibre rigide și comparatoare.

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA MIJLOACELOR DE MĂSURARE UTILIZATE LA MĂSURAREA LUNGIMILOR PIESELOR

2.1. MĂSURI PENTRU LUNGIMI

Calele plan paralele sunt utilizate pentru conservarea și transmiterea unității de măsură a lungimii și pentru a verifica și regla instrumentele de măsură. Calele au formă paralelipipedică, având două suprafețe de măsurare plan-paralele, finisate și se execută din oțel sau din carburi metalice cu wolfram sau materiale ceramice, care trebuie să aibă coeficientul de dilatare termică la valori foarte mici pentru temperaturi de 10șC și 30șC, iar duritatea trebuie să fie de 65HRC. Suprafețele calelor pentru măsurare trebuie să aibă rugozitatea de 0,012 mm, iar materialele de execuție să nu aibă proprietăți magnetice.

În continuare voi prezenta mai multe tipuri de truse de cale plan-paralele.

În figura 1 este prezentat un set de cale plan-paralele executate din ceramică, cu clasa de toleranțe 0.

Fig.1. Set de cale plan paralele

Descrierea produsului este următoarea: acest set de cale se realizează din materiale ceramice foarte pure de oxid de zirconiu, ZrO2, realizat prin sinterizare, având duritate de 1350 HV, considerat aproape mai dur ca oțelul, cu rezistența la încovoiere este de 70% din rezistența oțelului, prezentând și rezistență mare la șocuri și lovituri. Coeficientul de dilatație este de (9,5±1,0)10-6 K-1, cu conductivitate termică redusă, antimagnetic.

Fiecare cală plan-paralelă din set are un cod individual de identificare, abaterea reală de la dimensiunea nominală se înregistrează în certificat, valoarea reală absolută fiind astfel, cunoscută.

Aplicație: Clasa de toleranță 0 ca etalon primar pentru controlul calelor plan-paralele sau pentru controlul final al cotelor aparatelor de înaltă precizie.

Caracteristicile tehnice

Truse de cale plan-paralele din oțel, conforme cu standardele DIN 862 și DIN ISO 3650 (fig.2).

Fig.2. Truse de cale plan-paralele din oțel

Calibrele reprezintă măsurile terminale utilizate la verificarea dimensiunilor liniare, la controlul formei și a poziției relative a pieselor. Cu ajutorul acestor măsuri terminale se determină dacă o anumită piesă, de tipul arbore sau alezaj, este, din punctul de vedere al dimensiunilor în câmpul de toleranță.

Calibrele pot să fie pentru verificarea pieselor tip arbore, numite și calibre inel sau pentru verificarea pieselor tip alezaj, numite calibre tampon, și prezintă prin construcție două părți, ”partea trece” – T și ”partea nu trece” – NT, care se realizează la o lungime mai mică decât partea trece T.

Aceste măsuri terminale sunt controlate și verificate cu ajutorul calelor plan-paralele sau a contracalibrelor.

În cazul montării roților dințate pe arbori, paralelismul axelor se verifică cu ajutorul calibrelor-dorn, calibrarea bucșelor se realizează cu calibre tampon, iar pentru verificarea dimensiunilor fusurilor arborilor se folosesc calibre potcoavă.

În figura 3 este prezentat un set de calibre inel filetate „TRECE”.

Fig.3. Set de calibre inel filetate „TRECE”

Caracteristici constructive

În figura 4 este prezentat un set de calibre tampon.

Fig.4. Set calibre tampon

Descriere produs

Lerele pentru grosimi sau calibrele pentru interstiții (fig.5) reprezintă acele măsuri terminale, care se folosesc la controlul interstițiului dintre două suprafețe, la reglarea sau chiar la controlul reglajelor mecanismelor sau la stabilirea valorii jocurilor necesare mișcării organelor de mașini sau a jocurilor rezultate în urma uzurii pieselor.

Fig. 5. Lere pentru grosimi sau calibre de interstiții

Se prezintă sub formă de lamele flexibile, iar verificarea acestor măsuri terminale se realizează cu calibre, aceste calibre vor fi introduse între suprafețele verificate.

Se utilizează la verificarea jocurilor la montarea roților dințate pe arbori, la controlul jocurilor la montarea rulmenților.

Riglele gradate reprezintă măsurile cu repere pentru lungimi, acestea se folosesc la măsurarea lungimilor sau chiar la execuția unor operații de trasare. Riglele se prezintă sub formă de bare rigide sau în cazul când sunt alcătuite din mai multe elemente, poartă denumirea de bare flexibile.

În figura 6 este prezentată o riglă gradată din oțel, eroarea de citire este de 0,5 mm..

Fig.6. Riglă gradată din oțel

2.2. INSTRUMENTE DE MĂSURARE

Din categoria instrumentelor de măsurare fac parte șublerul și micrometrul.

Șublerul reprezintă instrumentul de măsurare, care conține o riglă gradată și un vernier. Precizia de măsurare a șublerului este de 0,1; 0,05 și 0,02 mm, vernierul fiind elementul component al șublerului care se poate deplasa pe suprafața riglei gradate cu ajutorul unui cursor și reprezintă scara ajutătoare care ne dă precizia de măsurare a șublerului.

Șublerul este format din elementele componente prezentate în figura 7, ciocurile mobile se deplasează odată cu cursorul cu vernier, cele din partea superioară se folosesc pentru măsurarea alezajelor pieselor, numite și ciocuri de interior, cele din partea inferioară se folosesc la măsurarea dimensiunii exterioare a pieselor, numite și ciocuri de exterior. Tija se folosește la măsurarea adâncimii unei găuri înfundate. Scara gradată divizată în cm, iar vernierul ne indică fracțiunile de mm. Șurubul de blocare are rolul de a bloca cursorul cu vernier în poziția dorită.

Fig.7. Elementele componente ale șublerului

Important este modul de citire cu șublerul (fig. 8), astfel, la numărul de milimetri de pe rigla gradată, care sunt depășiți de reperul ”0” al vernierului se mai adaugă fracțiunile de pa vernier care sunt în prelungirea reperelor de pe riglă, prin numărarea reperelor de pe vernier, ținându-se cont de precizia șublerului.

Fig.8. Modul de citire cu șublerul

În funcție de scopul funcțional, avem o multitudine de tipuri de șublere, astfel șublerele pot fi de interior, exterior și adâncime (fig. 9.a), șublere de interior, exterior și adâncime cu afișaj digital (fig. 9.b), șublere de exterior și interior, șublere cu cadran (fig. 9.c), șublere de adâncime (fig. 9.d), șublere de adâncime cu afișaj electronic sau cu cadran (fig. 9.e).

Fig.9. Tipuri de șublere

Șublerele se pot utiliza și pentru trasaj, șublere pentru trasaj prezentate în figura 10.a și șublere pentru roți dințate, prezentate în figura 10.b.

Fig.10. Șublere: a – de trasaj și b – pentru roți dințate

Modul de lucrul cu șublerul este prezentat în figura 11.

Fig.11. Tehnici de lucru cu șublerul

Micrometrul reprezintă aparatul de măsurare a cărui principiu de funcționare se bazează pe transformarea mișcării de rotație a unui șurub micrometric în deplasarea liniară a unei tije cilindrice. Micrometrele au o precizie de măsurare de 0,01 mm.

Elementele componente ale unui micrometru sunt prezentate în figura 12. În figură este prezentat micrometrul de exterior, care se compune din nicovală, potcoavă, brațul cilindric, care este gradat din 0,5 în 0,5 mm, iar în interiorul brațului este amplasat șurubul micrometric având pasul de 0,5 mm. Șurubul micrometric este solitar la un capăt cu tamburul divizat, la celălalt capăt este solitar cu tija micrometrului, iar piulița este fixă. Tamburul are o scară circulară cu 50 diviziuni, iar la o rotație completă a tamburului, deci și a șurubului micrometric, tija execută deplasarea liniară de 0,01 mm.

Fig.12. Elementele componente ale micrometrului de exterior

Piesa este fixată între nicovală și tijă, iar tija se va deplasa prin deblocarea mecanismului de limitare a forței de măsurare și se va citi indicația micrometrului (fig.13).

Fig.13. Citirea cu micrometrul

Domeniul de măsurare al micrometrului este de 0-25 mm, 25-50 mm, și în continuare din 25 în 25 mm.

În figura 14 sunt prezentate diferite tipuri de micrometre, în figura 14.a sunt prezentate micrometrele de exterior, în figura 14.b, micrometrul de exterior cu cadran, în figura 14.c și 14.d sunt prezentate micrometre de interior, în diferite variante constructive, în figura 14.e este prezentat un micrometru de adâncime.

Fig.14. Tipuri de micrometre

Modul de lucru cu micrometrul este prezentat în figura 15.

Fig. 15. Tehnici de măsurare cu micrometrul

2.3. APARATE COMPARATOARE

Aparatele comparatoare reprezintă acele aparate de măsurare cu amplificare, care se utilizează la compararea dimensiunilor unei piese cu o dimensiune, numită dimensiune de comparație.

Aparatele comparatoare se execută în variate forme constructive, iar o parte dintre acestea le vom prezenta în continuare.

Comparatoarele cu cadran (fig. 16) reprezintă aparatele comparatoare care au indicație analogică sau digitală, având valoarea diviziunii de 0,01; 0,002 sau 0,001 mm. Se utilizează pentru stabilirea abaterilor de formă și de poziție a pieselor, cum ar fi abateri de la circularitate, cilindricitate, planeitate, paralelism și perpendicularitate.

Fig.16. Comparatorul cu cadran mecanic

În figura 17 este prezentat comparatorul cu cadran circular și elementele componente ale acestuia. Comparatorul se fixează în suport (fig.16), tija palpatorului se aduce în contact cu piesa de măsurat, iar deplasarea tijei palpatoare este transmisă mecanismului de amplificare, format din sistemul de pârghii și de rotițe dințate, rolul mecanismului amplificator este de a amplifica deplasarea tijei și deci abaterea care se verifică. Mai departe mișcarea se transmite acului indicator.

Fig. 17. Elementele componente ale comparatorului cu cadran

Pe scara gradată a contorului de rotații de citește numărul întreg de milimetri, iar fracțiunile de milimetru, zecimi și sutimi se vor citi pe scara gradată circulară.

În figura 18 este prezentat modul de utilizare al comparatorului cu cadran într-un atelier de lăcătușărie.

Fig. 18. Tehnici de măsurare cu comparatorul cu cadran

În atelierele de lăcătușărie se folosește comparatorul mecanic prezentat în fig. 16, care are valoarea diviziunii de 0,01 mm, minimetre, ortoteste, care au valoarea diviziunii de 0,001 mm, pasametre cu valoarea diviziunii de 0,02 mm și pe care le vom prezenta în continuare.

Pasametrul prindere rapidă cu comparator (fig.19)

Fig. 19. Pasametre prindere rapidă cu comparator

Caracteristici tehnice:

– domeniul de măsurare este de până la 100 mm, având un comparator de toleranță

– fețele bacurilor de măsură din carbură, bac stânga cu retragere rapidă

– rezoluția citirii este de 0,001 mm.

Micrometrul cu ceas comparator tip ortotest (fig.20)

Fig. 20. Micrometrul cu ceas comparator tip ortotest

CAPITOLUL. 3. NORME DE S.S.M. ȘI P.S.I. ÎN ATELIERELE MECANICE

Normele specifice de securitatea muncii privind întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor sunt reglementate de Ordinul Nr. 140/18.04.1995.

Organizarea locului de muncă

– întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor se realizează în hale sau incinte special amenajate, care se vor dota cu utilaje, cu instalații și dispozitive necesare realizării acestor lucrări;

– realizarea lucrărilor de întreținere, demontare, reparare a mașinilor și utilajelor se poate realiza și în spații amenajate corespunzător în exteriorul halelor și atelierelor de întreținere și reparații. Acestea poartă denumirea de platforme tehnologice. Ele vor fi delimitate, marcate și amenajate corespunzător, iar dacă este necesar se vor împrejmui.

– căile de acces din halele industriale, din ateliere și de pe platformele tehnologice se mențin în stare bună de utilizare și sunt prevăzute cu marcaje și cu indicatoare pentru circulație standardizate.

– în halele industriale și ateliere se va asigura pe toată perioada anotimpurilor reci încălzirea acestora, în funcție de temperatură și respectându-se normele prevăzute de standardele de ”S.S.M.”.

– canalele de revizie din hale și ateliere se întrețin curate, trebuie să fie asigurată scurgerea apei, a uleiurilor și a combustibililor.

– mașinile și utilajele nu se pornesc în interiorul halelor și a atelierelor, decât dacă există instalații de exhaustare, care funcționează.

– se vor menține în stare bună, instalațiile de ventilație generală și locală din interiorul halelor și atelierelor, iar în timpul funcționării se va urmări permanent parametrii de funcționare ale acestor instalații.

– toate instrucțiunile tehnice și de exploatare ale instalațiilor de ventilație, trebuie afișate de către persoanele autorizate în acest sens, trebuie precizat și programul de funcționare al acestora, precum și obligațiile referitoare la reviziile tehnice și la verificările periodice.

– mașinile și utilajele din hale și ateliere se vor fixa bine, vor fi legate la pământ și dotate cu dispozitive de protecție.

– pentru demontarea, transportul și montarea ansamblurilor de dimensiuni mari se folosesc mijloace și dispozitive mecanice de ridicare, manipulare și transport. Prinderea ansamblurilor se face cu cu dispozitive speciale de prindere, verificate, care asigură prinderea și fixarea echilibrată și corectă a acestora.

– dispozitivele de suspendare folosite, trebuie să fie stabile și rezistente.

– dacă în ateliere și în hale se execută și suduri, atunci la locul de sudare trebuie să existe tuburi de oxigen, să fie prevăzut un loc pentru generatoarele de sudură oxiacetilenică, pentru transformatoarele utilizate și paravane pentru realizarea sudurii.

– petele de ulei sau de combustibil de pe pardoselile atelierelor sau halelor se vor acoperi cu nisip, apoi vor fi curățate și materialul va fi evacuat în zone în care nu există pericol de incendiu.

– cârpele, câlții, materialele textile folosite la curățarea și ștergerea pieselor, a mâinilor se depun în cutii metalice prevăzute cu capac și se vor așeza în locuri prevăzute pentru depozitarea acestora, apoi se ard sau se îngroapă.

– muncitorii, mecanicii trebuie să poarte echipamentul de lucru și de protecție corespunzător pentru fiecare lucrare executată.

– sculele din dotare se amplasează pe suporturi speciale, la locurile amenajate în acest scop, la anumite înălțimi accesibile celor care le utilizează. La sfârșitul activității, acestea sunt curățate și vor fi închise în dulapuri. Dacă este necesară ascuțirea sculelor, atunci această operație se realizează de către lucrătorii instruiți în acest scop.

– nu se vor modifica, atât forma cât și lungimea sculelor, prin diferite procedee, ca de exemplu sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei, pentru mărirea cuplului.

– toate mașinile, utilajele la care se intervine, se vor asigura pe toată durata activității de intervenție, împotriva deplasărilor, cu pene sau cu dispozitive speciale. Acestea pot fi asigurate și cu mijloace proprii, frâna de ajutor, dacă este cazul sau cuplare în altă viteză. Excepție, de la acest lucru se face doar când se intervine la motor sau la transmisie.

Repararea autovehiculelor

– dacă este necesară repararea autovehiculelor rutiere, atunci acestea sunt introduse în hale sau în atelierele de reparații, cu motorul pornit, iar în rezervor trebuie să aibă cel mult 10% combustibil din capacitatea rezervorului, cantitate necesară doar pentru deplasarea autonomă de la un punct de lucru la altul.

– autovehiculele se introduc în hale sau în ateliere cu o viteză de maxim 5km/h, fiind dirijate din față de conducătorul locului de muncă.

– la standul la care se face verificarea sistemului de rulare și motorului, trebuie să existe grilaj de protecție.

– dacă se realizează diagnosticarea motorului în timpul funcționării, atunci mecanicii sau muncitorii nu trebuie să se așeze în dreptul paletelor ventilatorului și trebuie asigurată evacuarea gazelor arse prin tubulatura de evacuare sau prin sistemul de ventilație.

– elementele electrice se vor demonta doar după decuplarea bateriei.

– subansamblurile de sub cadru sau de sub caroserie se demontează numai după ce autovehiculul a fost fixat pe capre metalice prevăzute cu pene din lemn pe partea superioară, pentru ca autovehiculul să aibă stabilitate.

– nu se desfundă conductele de motorină, respectiv benzină prin suflare cu gura.

– piesele de dimensiuni mici se vor spăla sau degresa doar în cuve speciale, care vor fi amplasate în locuri amenajate în acest scop, și doar cu detergenți.

– dacă se realizează intervenții sun autovehicule, iar înălțimea de suspendare nu permite poziția de intervenție în picioare, atunci se folosesc paturi rulante adiacente pentru lucrul în poziția culcat, pe spate.

– proba frânelor nu se va face cu autovehiculul în mers în interiorul halelor sau atelierelor. Aceasta se efectuează pe standul de încercări sau în locuri special amenajate.

– se va realiza întotdeauna verificarea sistemelor de siguranță rutieră a autovehiculelor, ca de exemplu: direcție, frână, semnalizare luminoasă, etc.

– pentru montarea/demontarea arcurilor suspensiilor se vor folosi clești sau scule speciale.

– nu se folosesc aparate de sudură la autovehicule, la locurile de montare, dacă acestea sunt în lucru.

– la verificarea finală, înainte de pornirea motorului, țeava de eșapament se va conecta la instalația de evacuare a gazelor de eșapament.

– la umflarea pneurilor, la locul prevăzut pentru acest lucru, se va afișa întotdeauna, tabelul cu presiunile admise, prevăzute pentru fiecare tip de autovehicul, precum și normele specifice de protecția și securitatea muncii.

– locurile de muncă se vor amplasa în zone care vor asigura iluminatul natural și pe cel artificial, corespunzător desfășurării fiecărei activități.

– trebuia ca, toate corpurile de iluminat să fie curățate periodic, și se vor efectua măsurători privind iluminarea, verificându-se și instalațiile de iluminat.

Măsuri cu privire la utilizarea uneltelor abrazive

– transportul, manipularea, depozitarea corpurilor abrazive se va efectua doar respectându-se normele specifice cu privire la corpuri abrazive.

– discurile abrazive, care se montează la mașini, trebuie mânuite doar de muncitori calificați, iar după montare se va verifica centrarea perfectă a acestora.

– montarea discurilor abrazive trebuie realizată astfel incat să nu se permit deplasarea discurilor pe ax, datorită rotirii lor în timpul funcționării.

– corpurile abrazive se vor proteja în timpul funcționării cu carcase de protecție, care vor fi amplasate astfel încât să protejeze suprafața nelucrătoare.

– corpurile abrazive vor fi verificate împotriva existenței fisurilor, pentru rezistența la rotire și determinarea echilibrului prin verificare la sunet.

Protecția la incendii și explozii

– în halele și atelierele cu pericol de incendiu și explozie se va interzice fumatul, focul deschis, folosirea materialelor incandescente, se va evita producerea scânteilor, lovirea sculelor metalice care pot provoca scântei, folosirea echipamentelor de lucru din materiale sintetice.

– se interzice accesul în ateliere și halele industriale cu pericol de explozie a persoanelor străine.

– se interzice fumatul în halele și atelierele de întreținere și reparații, astfel vor fi amenajate locuri speciale pentru fumat.

– se interzice păstrarea rezervoarelor, bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, uleiuri, vase cu acizi, vopsele, diluanți în interiorul halelor sau atelierelor, acestea se vor păstra doar în locuri special amenajate.

BIBLIOGRAFIE

Tehnici de măsurare în domeniu, Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic Noiembrie 2008 Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

Legislația și protecția muncii. Norme de P.S.I. Material elaborat in cadrul programului de reforma a invatamantului profesional si tehnic – proiectul Phare TVET RO 2004/ 016-772.04.01.02.04.01.03.

https://tehnologiidimitrieleonida.wikispaces.com/file/view/T2+Mijloace+de+masura.pdf

https://www.hoffmann-group.com/RO/ro/horo/Tehnic%C4%83-de-m%C4%83surare-%C5%9Fi-control/Calibre/Set-de-cale-plan-paralele

Sisteme de transmitere a mișcării, Manual pentru clasa a XI-a rută directă, clasa a XII-a rută progresivă, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana Constantin, Editura CD Press