Analiza Limbajului Presei Scrise Pentru Femei
CUPRINS
I. Noțiuni generale, definire și caracteristici ale limbii
I.1. Limba română – o limbă permisivă
I.2. Influența limbii engleze asupra limbii române
II. Îmbogățirea lexicului unei limbi
II.1. Calculul lingvistic
II.1.1. Calcul gramatical
II.1.1. Calcul frazeologic
II.1.3. Calcul lexical
II.2. Noțiuni generale despre împrumuturi
II.3. Inovațiile lexicale și mass-media
III. Anglicismele concept, definire, clasificări
III.1. Clasificarea anglicismelor
III.2. Motive ale apariției anglicismelor
III.3. Pro și contra anglicisme
IV. Adaptarea termenilor de origine străină (cu referire la anglicisme) în limba română
IV.1. Anglicisme adaptate și anglicisme complet neadaptate
IV.2. Normele ortoepice, ortografice și asimilarea anglicismelor
IV.3. Adaptarea la normele morfologice
V. Cercetare: Analiza limbajului presei scrise pentru femei
V.1. Metodologia cercetării
V.1.1. Întrebări de cercetare
V.1.2. Metode de cercetare
V.2. Analiza datelor
VI. Concluzii
VI.1. Studiu de caz
Noțiuni generale, definire și caracteristici ale limbii
Limba este principalul mijloc de comunicare interumană, care implică și o importantă componentă socială. Ferdinand de Saussure subliniază că „limba nu este o instituție socială în toate punctele asemănătoare celorlalte. Diferența esențială dintre limbă și alte instituții sociale constă în caracterul arbitrar al semnelor sale, în timp ce celelalte instituții sociale (legile, obiceiurile) sunt bazate, în diverse grade, pe raporturi naturale cu lucrurile”. În măsură mai pronunțată, poate, decât alte instituții sociale, limbajul poate fi caracterizat ca o „structură dinamică”, drept un sistem durabil de norme care reglementează actele de vorbire, dar care, privit în perspectivă istorică, își arată din plin elasticitatea. Natura dinamică a limbii este relevată de efectul interferențelor lingvistice, culturale și sociale care produc ample modificări în sistemul limbilor, aflate într-o continuă inovație și reconstrucție. Schimbările survenite în structura și lexicul limbilor sunt concretizate prin calcuri lingvistici, împrumuturi ale diferiților termeni și unități frazeologice, neologisme etc.
Conform aserțiunii lui Eugen Coșeriu, limba conține în orice moment „reminiscențe ale trecutului și premize ale viitorului”, astfel că existența interferențelor străine și neologice în limbă este un fapt care nu poate fi contestat, fiind general valabil. Limba va conține mereu urme ale influenței lingvistice anterioare și nu se poate opune nici intruziunilor noi deoarece contactul interlingvistic și intercultural este un fenomen normal, circulația cuvintelor în sfere lărgite ajutând la crearea unui lexic mai bogat, internaționalizat.
În lucrarea Curs de lingvistică generală, Ferdinand de Saussure definea limba ca fiind un ansamblu de semne arbitrare în uz într-un anumit moment într-o societate, ele reprezentând partea socială a limbajului, exterioară individului care se află în incapacitatea de a o modifica sau crea singur, deoarece ea nu există decât în virtutea unui anumit fel de contract încheiat între membrii comunității. O limbă nu se modifică prin intenția sau intervenția unui singur membru al societății deoarece schimbările din limba necesită timp, iar pătrunderea cuvintelor noi și atestarea lor în limbă este condiționată de utilizarea acestora la nivel de masă.
Ca orice alt fenomen al realității sociale, limba a făcut subiectul unor numeroase încercări de definire. Potrivit unei definiții larg împărtășite în comunitatea de specialiști, limba este „ansamblu actelor lingvistice practic identice ale unei comunități de indivizi, un sistem de izoglose stabilit convențional care însumează ceea ce este comun expresiilor unei comunități sau chiar unui singur individ în epoci diferite”. Pe lângă existența limbii ca ansamblu de acte lingvistice comune și exprimate concret, aceasta se manifestă „și ca ansamblu de acte lingvistice comune, virtuale: în conștiința fiecăruia dintre noi există limba ca sistem, ca model și același model există, deasemenea, deși nu în formă total identică, la celelalte persoane care aparțin comunității noastre”. Astfel, limba română însumează sistemul de izoglose specific românilor, și tuturor celor care aparțin acestei comunități lingvistice, adică, a acelora ale căror acte lingvistice sunt în mare parte comune în România. Potrivit lingvistului citat anterior, o limbă este caracterizată de două aspecte: diacronic și sincronic, astfel că ea se constituie diacronic (adică în perspectivă istorică) și funcționează sincronic (adică în „aici și acum”-ul prezentului).
Interferența limbii cu alte idiomuri este un fenomen general valabil, iar modificarea și evoluția îi asigură continuitatea. O limbă nu dispare și nu apare într-un anumit moment ci se înregistrează o evoluție, suferă diverse modificări, fapt care îi atestă existența. Un exemplu bun în acest sens este limba latină, care de fapt nu este o limbă moartă, deoarece în esență ea continuă să viețuiască în idiomurile latine. Inexistența unei populații care să o utilizeze și întrebuințeze a determinat moartea latinei. Latină lui Cicero și-a încetat funcția de limbă istorică datorită faptului că a stagnat, s-a oprit din evoluție. Raportându-ne la acest fapt se poate susține că o limbă este vie atâta timp cât este utilizată, supusă procesului evolutiv susținut prin pătrunderea lexemelor noi care acoperă diferite lacune terminologice și determină modificarea lexicului. Pentru multiple scopuri, incluse fiind și cele practice, este necesar să considerăm limba drept ceva mai mult sau mai puțin stabil, drept sistem „static” concretizat printr-o structură, dar în același timp, privită în durată istorică, drept un sistem „dinamic”.
În ceea ce privește limba română preocuparea lingviștilor în ultimii ani este referitoare la tendința de acceptare a unităților frazeologice provenite din alte limbi, cu predilecție din limba engleză și se ia în vedere modul în care aceste unități frazeologice determină sau nu schimbarea unității lexicului românesc, dacă sunt benefice sau dimpotrivă dacă pun în pericol unitatea și identitatea limbii.
Limba română – o limbă permisivă
Vocabularul limbii române este caracterizat de eterogenitate datorită numărului mare de împrumuturi lingvistice care au îmbogățit structura lexicului de-a lungul timpului cu diverși corespondenți neologici, noi lexeme și au determinat modificarea și diversificarea acestuia. Structura internă a vocabularului românesc s-a îmbogățit prin cuvintele provenite din idiomurile care au influențat limba anterior cum ar fi cele de origine slavă, greacă, maghiară, turcă, polonă, însă modernizarea propriu-zisă a lexicului românesc s-a realizat prin intermediul împrumuturilor de origine latino-romanică și germanică. Acest fenomen este explicabil datorită „caracterului ospitalier al limbii române și capacității sale de asimilare/integrare a împrumuturilor până și în mediul alofon”. Astfel, împrumuturile lexicale vechi și noi au influențat vocabularul românesc și procesul de constituire a cuvintelor.
Limba română a fost marcată de un dinamism accentuat, în special în compartimentul său lexical, care este un seismograf sensibil al prefacerilor vieții sociale, economice, politice și culturale, fiind totodată și cel mai deschis inovațiilor și creațiilor individuale. Din categoria împrumuturilor lexicale vechi fac parte elementele lexicale de origine slavă, greacă și maghiară. Au pătruns în limbă cuvinte de origine slavă din secolul al VIII-lea din sfere semantice și domenii variate: agricultură: ogor, a sădi, brazdă, plug; denumiri de animale: dihor, cârtiță, veveriță, zimbru. Elementele lexicale de origine turcească, din secolul al XVI-lea au că trăsătură distinctivă terminația în ,,a” sau ,,ea”, cum ar fi: sarma, pătlăgea, haimana, tejghea, dușumea etc. Trăsătura distinctivă a elementelor lexicale de origine greacă din secolele al VII-lea și al XV-lea, din greaca bizantină și neo-greaca este terminația în icos (ικος): economicos, simandicos, plicticos, sau terminația în ,,isi (ιςι)”: a aerisi, a chivernisi, a molipsi, a zaharisi, etc.
Pentru a putea exemplifica și termenii lexicali neologici împrumutați din alte limbi este important să definim conceptul de neologism. Neologismul din punct de vedere etimologic denumește „orice cuvânt nou apărut într-o limbă oarecare, indiferent dacă e un împrumut sau reprezintă o creație internă a limbii respective prin derivare, compunere etc. (cf. grec. Néos «nou» și lógos «cuvânt, vorbă»)”. O altă definire a termenului o regăsim în MDN (Marele dicționar de neologisme al lui Marcu Florin): „cuvânt nou, împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii în limba respectivă; (p. restr.) împrumut lexical recent; accepție nouă a unui cuvânt. (< fr. néologisme)”. Constantin Manea în Structura etimologică a vocabularului neologic(cu specială referire la anglicismele din limba română) explică termenul neologism ținând cont de diferiți factori, cu referire la limba română: „în consens cu ansamblul condițiilor cultural-istorice în care s-a format vocabularul neologic modern. […] calitatea de neologism a unui termen este dată pe de o parte de pătrunderea târzie în limbă, apoi de conținutul noțiunii denumite și pe de altă parte de apartenența cuvântului în cauză la fondul lexical internațional”.
Dintre împrumuturile lexicale neologice pătrunse în vocabularul limbii române amintim următoarele tipuri:
A. Împrumuturi lexicale latino-romanice:
„de origine latină (latină savantă, sec. al XVIII-lea): adágiu < lat. adagium, adnotá < lat. adnotare, testimóniu < lat. testimonium etc.
provenite din italiană (secolul. al XVII-lea/al XVIII-lea): adágio < it. adagio, allegrétto < it. allegretto, álto < it. alto, arpégiu < it. arpeggio, bancă < it. banca, fr. banque, cont < it. conto, germ. Konto, fr. compte etc.
de origine franceză (începând cu secolul al XVIII-lea și sunt foarte numeroase): celibatár < fr. célibataire, importánță < fr. importance, voiáj < fr. voyage, utilitáte < fr. utilité, lat. utilitas etc”.
B. Împrumuturi lexicale germano-romanice:
„provenite din germană: bliț < germ. Blitz, bomfaier < germ. Bogenfeilen, engl. Bonfire, bormașină < germ. Bohrmaschine, fásung < germ. Fassung, ștécăr < germ. Stecker etc.
de origine engleză: base-ball < engl. base-ball, bowling < engl. bowling, ófsaid < engl. offside, compúter < engl. computer, display < engl. display etc”.
Pătrunderea unităților lexicale neologice în limbă a afectat toate cele trei structuri lingvistice după concepția coșeriană, adică diatopică, diastratică, respectiv diafazică și totuși, supusă fiind numeroaselor valuri de împrumuturi lexicale, limba română nu și-a pierdut identitatea astfel că mulți lingviști nu consideră invazia cuvintelor de origine engleză un pericol mai mare decât celelalte invazii și îndeamnă la încredere în competența de a selecție a limbii române așa cum s-a întâmplat și în cazul valurilor împrumuturilor anterioare. Dacă limba română a avut capacitatea de a selecta din abundența împrumuturilor precedente fără a-și pierde identitatea, atunci fenomenul lingvistic de invazie al anglicismelor nu ar trebui privit ca fiind mai periculos pentru că limba va manifesta aceeași „conduită” în raport cu termenii nou intrați în limbă.
Unitățile lexicale neologice ar trebui privite ca o modalitate de îmbogățire a lexicului, deoarece acoperă o lacună terminologică sau conceptuală a acestuia și conduc la internaționalizare și dezvoltare. Faptul că termenii noi sunt cu precădere adoptați în locul celor vechi este un lucru normal, aceștia reprezentând chiar o sursă de sinonimie care nu ar trebui să ridice probleme majore deoarece, „ca în toate limbile vii și în română există variație și chiar concurență între elementele tradiționale și cele inovatoare, între elementele generale și cele particulare, specifice unor graiuri locale sau unor limbaje funcționale”. Astfel este explicată tendința de utilizare cu precădere a termenilor neologici sau împrumutați în defavoarea celor autohtoni mai vechi, acest fapt fiind pentru unii o dovada de erudiție și stăpânire a cunoștințelor lingvistice, iar pentru alții o modalitate de manifestare a snobismului lingvistic sau a unei false erudiții.
Constantin Manea afirma că limba română trezește interesul pentru studiul lingvistic datorită faptului că lexicul său eterogen și bogat. „Referitor la deschiderea limbii române către îmbogățirea lexicală și în general la capacitatea ei de absorbție a elementelor străine, s-a spus că e o limbă, «ospitalieră și s-a făcut chiar afirmația că ar fi o limbă omnivoră. Așadar fără a fi foarte important ca mijloc de comunicare, limba română prezintă un interes științific deosebit, prin structura să dar mai ales pentru eterogenitatea și bogăția vocabularului său»”. Cuvintele provenite din alte valuri de influențe anterioare atestă faptul că limba română primește și selectează termeni în virtutea îmbogățirii lexicului.
Influența limbii engleze asupra limbii române
Limba engleză este o limbă extrem de răspândită și cunoscută la nivel internațional fiind probabil a treia cea mai vorbită limbă din lume, locurile fruntașe din clasament ocupându-le chineza și spaniola. Totuși, adunând numărul vorbitorilor nativi cu cel al vorbitorilor non-nativi, este probabil cea mai vorbită limbă din lume, sau pe locul doi dacă luăm în considerare combinația limbilor chineze, fapt care depinde de raportarea la variantele acestei limbi care pot fi privite ca dialecte sau limbi de sine stătătoare. Estimările care includ engleza ca limbă străină variază de la 470 de milioane la peste un miliard de vorbitori, depinzând de standardele folosite pentru a stabili nivelul și gradul de alfabetizare atins în limba respectivă. Limba engleză modernă este denumită adeseori noua „lingua franca” globală, deoarece este limba dominantă pe plan internațional în domeniile comunicației, științei, afacerilor, aviației, divertismentului, radioului și diplomației și este de asemenea, una din cele șase limbi oficiale ale Națiunilor Unite. Fiind o limbă de circulație internațională facilitează comunicarea și înțelegerea dintre specialiștii din diverse domenii .
Cauza principală care a determinat progresul limbii engleze și răspândirea acesteia dincolo de limitele Arhipelagului Britanic o reprezintă influența Imperiului Britanic, însă evoluția S.U.A. atât din punct de vedere econimic cât și cultural a accelerat răspândirea acestei limbi. Limba engleză a devenit cea mai răspândită limbă din lume datorită influenței majore pe care vorbitorii nativi din Marea Britanie și S.U.A. au exercitat-o asupra tehnologiei, industriei filmului, muzicii, asupra științei, internetului, radioului etc. Cunoașterea limbii engleze este de foarte multe ori imperios necesară pentru obținerea unui loc de muncă în anumite domenii, profesii sau ocupații iar, rezultatul este că peste un miliard de oameni din întreaga lume vorbesc engleza măcar la un nivel elementar. Stăpânirea limbii engleze este un factor decisiv chiar și în domeniile în care abilitățile comunicaționale nu sunt exercitate zilnic, deoarece performanța la nivel tehnic este condiționată de utilizarea limbii engleze, limbajul științific fiind preponderent format din termeni englezești.
Datorită faptului că limba engleză exercită o influență foarte mare la nivel mondial fiind vorbită pe scară largă în peste 100 de țări, se poate crea analogia cu latina sau greaca care au avut o în vremea Imperiului Roman.
„Răspândirea limbii engleze pe plan mondial a fost o remarcabilă dezvoltare culturală a secolului XX, care va continua cu siguranță și în secolul XXI. Engleza are ca scop comunicarea internațională mult mai mult decât a avut-o latina în perioada renascentistă. Numărul crescând al împrumuturilor – indiferent dacă sunt binevenite sau nu – pătrunde în limbile din lumea întreagă”.
Influența limbii engleze exercitată asupra limbii române în momentul actual, este după aprecierea lingvistului Constantin Manea „compusul lexical neologic cel mai numeros și dinamic – și pe de altă parte cel mai complex, un adevărat mozaic de tendințe și fenomene lingvistice a cărui bogăție tipologică e adesea deconcentrată”. Astfel în momentul actual limba engleză manifestă cea mai puternică influență asupra limbii române, fapt atestat de numeroasele cuvinte de origine engleză pătrunse atât în limba vorbită cât și în cea scrisă.
Referitor la anglicisme, părerile sunt împărțite unii considerându-le benefice raportându-se la îmbogățirea lexicului în special în domeniile în care terminologia românească pentru limbajul de specialitate este lacunară, iar alții le privesc ca pe o invazie lingvistică care periclitează identitatea limbii. Lingvista Mioara Avram, în lucrarea sa Anglicismele în limba română actuală atestă acest fapt, argumentând că „în orice referire la limba română de astăzi a devenit un loc comun protestul său numai lamentația cu referire la ceea ce unii numesc anglomanie influența engleză fiind văzută ca un act de invazie lingvistică, în tulburea noastră tranziție, invazie care ar pune în pericol existența limbii române, în orice caz specificul ei național”. Tot această a punctat faptul că influența limbii engleze asupra limbii noastre nu este o noutate a perioadei actuale, de după căderea comunismului, părere contrară față de cea a lingvistei Adriana Stoichițoiu Ichim care afirmă că în Europa de Est acesta a crescut „odată cu ieșirea țărilor respective din sfera totalitarismului izolaționist și cu abandonarea așa-zisei limbi de lemn”. Totuși, influența limbii engleze nu este o noutate a perioadei de după căderea comunismului, aceasta manifestându-se cu mult înainte, stagnând oarecum în afirmare în timpul perioadei de glorie a comunismului datorită interzicerii interacțiunii culturale, economice, politice, turistice dar manifestându-se pregnant după. Lingvista Mioara Avram consideră că influența limbii engleze asupra limbii române are o vechime de peste un secol și jumătate, perioadă în care a fost exercitată inițial mai puțin direct, prin intermediul altor limbi, cu precădere limba franceză. În perioada interbelică au pătruns în limbă predominant termeni tehnici proveniți din engleză prin intermediul limbii germane. Mărturie pentru susținerea idei că limba engleză și-a manifestat influența asupra limbii române încă din secolul trecut sunt operele lui I.L.Caragiale High Life și Five o’clock îndeosebi cele ale lui Costache Negruzzi în a cărui operă apar primele anglicisme atestate în română, cum ar fi ,,spleen”. Notabilă este și premoniția acestuia din urmă, referitoare la influența limbii engleze din Păcatele Tinereții: „Așadar am fost pe rând turcomani, grecomani sau Domnul știe ce încă, acum din mila lui Dumnezeu, suntem franțezomani; poate curând vom trece și Manha în vrun balon aerostatic și atunci ne vei vedea anglomani”.
Manfred Görlach, cel care este coordonatorul Dicționarului de anglicisme europene – Dictionary of European Anglicisms – apărut în anul 2001, care reunește în lucrarea sa de cercetare English în Europe studii ale lingviștilor români și englezi – semnalează faptul că interacțiunea culturii engleze cu cea românească a început în secolul al XVI-lea: „Istoricii și cercetătorii preocupați de perioadele timpurii ale culturii și civilizației (Botez, Grimm, Iorga Cernovodeanu în România și Tappe, Hope, Deletant în Marea Britanie) au găsit dovezi ale relațiilor economice și culturale dintre Marea Britanie și România, încă din secolul al XVI-lea. […] Influența englezei asupra românei a apărut destul de târziu în comparație cu limbile Europei de Vest, fără îndoială datorită distanței geografice. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a manifestat influența majoră asupra lexicului românesc. În plus, împrumuturile de origine engleză nu s-au realizat inițial direct, ci indirect fiind mediate de alte limbi, primordial franceza dar și de germană italiană și rusă” (traducerea noastră). Astfel, chiar dacă doar sfârșitul secolului al XIX-lea a adus primele împrumuturi englezești în limba română, interacțiuni ale celor două culturi sunt prezente încă din secolul al XVI-lea.
În ceea ce privește filierele diverse prin care termenii din limba engleză au pătruns în limba română, lingvistul Constantin Manea afirma că „referitor la dimensiunea diacronică/istorică, a procesului de împrumut lexical, o concluzie este clară: filiera franceză de pătrundere a anglicismelor a fost practic definitiv abandonată în limba română, în favoarea împ1rumutului direct din limba engleză”. Chiar dacă în trecut împrumutul termenilor din limba engleză se realiza preponderent prin alte filiere, deci indirect și ieșirea din sfera influenței comuniste a înlesnit realizarea împrumuturilor direct din limba engleză.
Mioara Avram este de părere că extinderea influenței engleze în perioada actuală este de fapt o urmare, o prelungire a unui proces îndelungat deoarece o parte însemnată dintre anglicismele utilizate în limbă, care astăzi fac obiectul multor controverse în măsura în care nu aduc noutăți informaționale, sunt atestate in română cu mult înainte de 1989 „ceea ce poate constata oricine din Dicționarul de neologisme de Florin Marcu și Constant Mâneca (ediția a III-a 1978), Dicționarul de cuvinte recente de Florica Dumitrescu (1982), Dicționarul explicative al limbii române (DEX) din prima lui ediție (1975) și mai ales din Suplimentul său (1988) care de curând au fost comasate în ediția a doua (1966), și firește, aceste dicționare nu au inclus toate anglicismele cu circulație restrânsă la anumite cercuri”.
Elementele lexicale provenite din limba engleză ridică numeroase probleme de adaptare fonetico-grafică, semantică și morfo-sintactică, deoarece limba româna face parte din categoria limbilor romanice în care intră franceza, italiana, portugheza, spaniola, iar limba engleză aparține familiei de limbi germanice. Totuși, o considerabilă componenta romanică de origine franceză se regăsește în limba engleză alături de numeroase lexeme etimologice latine de tipul: campus, item, medium, bonus, audit, astfel se poate afirma că limba engleză continuă în mod indirect vechiul proces de relatinizare al limbii române moderne. Drept urmare verbul „a gratula”, un latinism ardelenesc, cu sensul „a felicita” este perceput astăzi ca anglicism, fiind înțeles mai mult prin analogie cu verbul englezesc “congratulate”, decât prin latină care nu mai este cultivată de români. Un alt exemplu îl constituie verbul „a computa” care este perceput prin corelație cu lexemul englezesc „computer”. Potrivit Enciclopediei Limbii Române „factorii care au favorizat influența engleză au fost diferiți de la o țară la alta, de la o epocă la alta. În cazul limbii române factorii politici (rolul SUA în viața internațională), culturali (producția cinematografică americană, dezvoltarea sportului) […], sociali (modul de viață american), lingvistici (prestigiul limbii engleze ca limbă internațională) au dus la extinderea importanței limbii engleze”.
Limba engleză este foarte importantă ca limbă de circulație internațională având un rol însemnat și în țările în care Marea Britanie a avut o influență istorică redusă. Este predată ca limbă secundară în majoritatea școlilor din Europa de Vest și de asemenea, este o parte esențială a curriculum-ului în locuri îndepărtate, cum ar fi Japonia și Coreea de Sud, și este din ce în ce ,,mai dorită” de milionane de locuitori din China. Înainte de Al Doilea Război Mondial, cel mai mult se preda limba engleză ca limbă străină folosindu-se engleza britanică ca model, precum și manuale și alte resurse educaționale produse în Marea Britanie pentru a fi utilizate în străinătate. Acest lucru reflectă poziția dominanța culturală a Marii Britanii și "dreptul de proprietate" perceput limbii engleze. Însă, din 1945 puterea economică crescândă a SUA și influența sa de neegalat în cultura populară a însemnat că engleza americană a devenit punctul de referință pentru elevii care studiau limba engleză în locuri cum ar fi Japonia și chiar într-o anumită măsură în unele țări europene. Engleză britanică rămâne modelul în majoritatea țărilor Commonwealth în care limba engleză este învățată ca a doua limbă. Cu toate acestea, după cum istoria engleză a arătat, această situație nu poate dura la infinit. Creșterea puterii comerciale și economice a țărilor, cum ar fi India, de exemplu, ar putea însemna că limba engleză ,,indiană” va începe într-o zi să aibă un impact dincolo de propriile granițe (traducerea noastră).
Indiferent că vorbim de engleza britanică sau americană, această limbă are puterea de a influența multe state ale lumii, de a-și impune supremația în cadrul limbilor, de a facilita crearea unui limbaj universalizat format din termeni de proveniență engleză, de creare a unui idiom care reprezintă o mixtură între limbile autohtone țărilor și limba engleză (chiar dacă nu și la nivel normativ).
Îmbogățirea lexicului unei limbi
Sistemul lexical al unei limbi reprezintă partea cea mai mobilă, astfel cea mai legată de evoluția societății. Vocabularul sau lexicul unei limbi însumează totalitatea cuvintelor existente în limba respectivă, definitorii fiind criteriile valorii, originii, uzului și circulației. Ultimele două criterii generează distincția dintre masa vocabularului și fondul principal lexical. Masa vocabularului cuprinde elemente lexicale care nu compun fondul lexical principal, regionalisme, termeni care circulă în anumite grupuri sociale sau termeni tehnici. Datorită faptului că aceasta este foarte mobilă înregistrează toate schimbările produse în limbă și de asemenea reprezintă sursa și depozitarul cuvintelor care ies din circuitul principal, aflându-se în strânsă legătură cu fondul principal lexical. Acesta are în componență cuvintele cel mai frecvent utilizate de majoritatea vorbitorilor, termenii circumscriși în această categorie au rădăcini puternic ancorate în limbă, intră în alcătuirea expresiilor frazeologice fiind bogate în sistemul derivativ și polisemantism. Originile lexemelor încadrate în această categorie sunt diverse, însă nucleul este alcătuit în mare parte din elemente din latina veche, dar și din slavă și din cuvinte autohtone. Dacă ne raportăm la criteriile valorilor și uzului se conturează o distincție între cuvintele care formează fondul comun, expresiv și fondul savant. Fondul comun înglobează cuvintele cunoscute și utilizate de toți vorbitorii sub forma exprimării literare, familiare și populare. Fondul expresiv este format din termeni care exprimă cuvinte noi, împrumutate din alte limbi, rare, din argou, graiul popular, fondul arhaic, onomatopee, diminutive. Fondul savant cuprinde elementele lexicale utilizate preponderent de către vorbitorii instruiți, cuvinte care sunt împrumutate din diverse limbi pe cale livrescă.
Lexicul unei limbi se îmbogățește prin împrumut lexical dar și prin mijloace proprii limbii cum ar fi derivarea și compunerea unor termeni deja existenți în limbă pentru a rezulta formarea de unități lexicale noi.Studiile efectuate asupra lexicului român din ultimul deceniu au concluzionat că acesta evoluează spre modernitate și internaționalizare. Lacunele terminologice din domeniile politic, economic, științific, tehnic, sunt estompate de valuri de neologisme atât necesare cât și mai puțin necesare, îndeosebi de termeni proveniți din limba engleză. Creațiile interne sunt și ele o sursă inepuizabilă de expresivitate care concurează cu împrumuturile, având avantajul că sunt ușor de analizat și de înțeles. Termenii străini au avantajul scurtimii, simplității structurii, preciziei sensului și nu în ultimul rând importantul avantaj al caracterului internațional.
Lingvistul Constantin Manea remarcă faptul că lexicul limbii române este într-o continuă înnoire, cuvintele nou-intrate în limbă determinând îmbogățirea substanțială a acestuia, însă se observă de asemenea o conturare a unei preferințe pentru utilizarea termenilor împrumutați în defavoarea celor autohtoni dintr-o analiză efectuată asupra vocabularului românesc. ,,Procesul acesta constă în înlocuirea cuvintelor din limbă cu împrumuturi și calcuri internaționale, care ulterior se vor adapta sistemul gramatical și fonetic propriu limbii.
II.1 Calcul lingvistic
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, „calcul este un fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi, după model străin, cuvintelor existente în limbă ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine”.Conceptul de calc lingvistic reprezintă „un procedeu mixt de îmbogățire lexicală deoarece presupune copierea unui model extern și redarea lui cu mijloace interne, aparținând limbii receptoare”. Calcul lingvistic contribuie la introducerea în limbă a unor forme lexicale noi prin traducerea morfemelor unui cuvânt, a componentelor unui cuvânt compus, ori ale unor locuțiuni prin echivalent românesc. Acesta consta în copierea, imitarea sau împrumutarea unui cuvânt străin derivat sau compus cum ar fi: „farfurie zburătoare” din eng. flying saucer, „a trece în revistă” din fr. passer en revue, „a lupta contra morilor de vânt” fr. lutter contre les molens a vent. „Faptul că în limba română se găsesc un număr foarte mare de calcuri lingvistice vechi sau foarte recente, aproximativ 3000 dovedește că procedeul calcului lingvistic este productiv, uneori dublând chiar împrumutul, exemple: a consacra (fr. consacrer) și a consfinți (fr. consacrer cf. adj. lat. sacer, scra, sacrum, „Sfânt”), imediat (din fr. immediat) și nemijlocit (după fr. immediat). În alte cazuri calcul este înlocuit de forme neologice cum este cazul lui neatîrnare dublat de independență sau propășire de progres”.
Adriana Stoichițoiu-Ichim evidențiază modalitățile prin care se realizează procesul de calchiere: împrumut de sens (cuvântul din limba receptoare este influențat de termenul străin, îmbogățindu-și semantismul) și transpunere literară (traducerea integrală sau parțială a unui cuvânt sau a unei construcții aparținând altei limbi). Raportându-ne la etimologia modelului calchiat putem evidenția existența „calcurilor cu model unic și calcurilor cu model multiplu”.
Clasificarea generală a calcului cu care operează lingvistica românească este: calcul gramatical, frazeologic, și calcul lexical cu subdiviziunea semantic și de structură.
Calcul gramatical
Calcul gramatical constă în „preluarea dintr-o limbă străină a unor procedee morfo-sintactice, care generează – în limba receptoare – structuri nespecifice acesteia”. Potrivit lingvistei Adriana Stoichițoiu Ichim, există două tipuri de clac gramatical: sintactic (care duce la schimbarea regimului unor verbe, adjective, etc.) și morfologic care determină modificări de diateză sau tranzitivitate. Cel mai rar întâlnit calc lingvistic este cel gramatical, acest fapt datorându-se structurii gramaticale care este mult mai stabilă în comparație cu vocabularul în fața influențelor engleze.
Calcul morfologic se creează după model slav în limba română. Forme reflexive ale unor verbe care sunt atestate în latină ca active, „a se ruga (<lat. rogare) este creat după modelul v.sę; a se teme (lat. clas timere, lat. pop. temeré) este creat după modelul v. sl. Bojati sę; a se naște (<lat. nascere), după v. sl. roditi sę etc. Alte exemple ar putea fi constituite de folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. pop. volēre) după fr. se voluir cum ar fi în cazul: Acest demers se vrea (a fi) un răspuns la cerințele cetățenilor; și folosirea verbului a naște cu valoare intranzitivă (după modelul fr. naître) apare destul de des la unii scriitori sin secolul al XIX-lea și al XX-lea, influențați de limba franceză (ex. «Din moarte naște viață din întuneric soare» Alecsandri)”. În ceea ce privește calcurile sintactice, influența modelelor străine determină utilizarea verbelor a precede și a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ, de exemplu: a precede cuiva, a-i sluji cuiva.
Calcul frazeologic
Calcul frazeologic „se realizează prin traducerea literală a unei unități frazeologice străine (sintagmă, locuțiune, expresie)”. În studiile de specialitate destinate calcurilor lingvistici se pune accent pe conștientizarea distincției dintre calcul frazeologic și simpla traducere, fiind evidențiat de către Adriana Stoichițoiu-Ichim faptul că distingerea se face raportat la fidelitatea față de expresia, locuțiunea sau sintagma de origine străină. „În cazul calchierii se respectă atât structura cât și sensul modelului, în timp ce traducerea urmărește exclusiv transpunerea sensului”.
Calcurile frazeologice sunt divizate la rândul lor în: calcuri frazeologice totale, care adoptă în totalitate structura și sensul modelului străin și calcuri frazeologice parțiale, care au păstrat în componența lor un termen străin, englezesc. Exemple de clacuri frazeologice totale sunt: piața neagră (black market), poștă electronică (e-mail), navă spațială (space shuttle), carte electronică (e-book). Dintre modelele de clacuri frazeologice parțiale amintim: acord stand-by (stand-by agreement), asistență on-line (on-line help), conversație on-line (on-line conversation), etc.
Unitățile frazeologice pot fi definite ca îmbinări de cuvinte care au caracter mai mult sau mai puțin stabil, echivalente – potențiale sau reale semantic și gramatical cu un singur lexem. Acestea spre deosebire de îmbinările libere create de vorbitor în timpul comunicării există deja în limbă fiind consacrate de criteriul uzului, simțite ca unități distincte datorită coeziunii elementelor care intră în alcătuire. Din această categorie a unităților frazeologice fac parte : îmbinările uzuale, locuțiunile, expresiile dar și formulele și expresiile internaționale. Cel mai adesea se traduc prin calcul frazeologic termeni din domeniile tehnic, științific, sau de specialitate, medicină, economie, politică, dreptul și sintagme de tipul determinat + determinant.
Deși foarte multe provin din limba franceză sunt multe împrumutate și din limba engleză: „axa răului (engl. axis of evil); Carte Albă (engl. White Paper); câine de pază (engl. watchdog); corectitudine politică (engl. political correctness); clasă de mijloc (engl. middle class); cortină de fier (engl. iron curtain); discriminare pozitivă (engl. positive discrimination); foaie de parcurs (engl. road map); foc prietenesc (engl. friendly fire); Fratele cel Mare (engl. Big Brother); gulere albe (engl. white collars); guvern din umbră (engl. shadow government / cabinet); lider de opinie (engl. opinion leader); pierderi colaterale (engl. colateral damages); primă doamnă (engl. first lady), principiul dominoului (engl. domino effect); război rece (engl. cold war); state- tâlhar (engl. rogue states); Unchiul Sam (engl. Uncle Sam); spălarea banilor (money-laundering), corectitudine politică (engl. political corectness); masă rotundă (fr. table ronde sau engl. round table); mijloace de comunicare în masă (engl. mass-media of communication); economie de piață; poștă electronică; agent economic; bursă de valori; viciu de procedură; placă dentară; pagină de gardă; bun de tipar; moțiune de cenzură; vase comunicante; bandă rulantă; șomaj tehnic; buletin de știri; buletin de vot etc.” Unii autori le denumesc semifrazeologisme deoarece asemenea combinație lexicale se află la granița dintre îmbinările lexicale libere și unitățile frazeologice.
Calcul lexical
Calcul lexical se realizează în două moduri: împrumutul de sens, caz în care ne referim la un calcul semantic și prin copierea formei și a sensului unui termen străin fiind astfel calc de structură. Calcul semantic redă „mecanismul de împrumut lexical prin care se atribuie un sens nou unui cuvânt existent deja în limbă, după modelul corespondentului său dintr-o altă limbă care este întotdeauna un cuvânt polisemantic”. Acest tip de calc oferă avantaje deoarece cuvintele care există deja în limba română primesc un sens suplimentar, fapt care conduce la „dezvoltarea polisemiei și (indirect) a sinonimiei; economia lingvistică; învățarea mai ușoară (deoarece vorbitorii sunt familiarizați cu semnificații cărora li se asociază noi sensuri)”. Totuși există și anumite dezavantaje care se regăsesc în lucrările de specialitate referitoare la acest tip de calc: „fiind mai greu de recunoscut de vorbitorii nefamiliarizați, cu limba sursă, calcul semantic poate genera greșeli gramaticale, confuzii”. Dintre calcurile semantice întâlnite în limba româna contemporană amintim: „agrea – cu sensul de „a fi de acord”, după engl. agree; cârtiță – cu sensul de „spion infiltrat”, după engl. mole; determinat – cu sensul de „hotărât”, după engl. determined; domestic – cu sensul de „intern, propriu unui stat”, după engl. domestic; imagine – cu sensul de „percepție publică”, după engl. image; provocare – cu sensul de „dificultate de învins”, după engl. challenge; stea – cu sensul de „vedetă”, după engl. star; a apela – cu sensul de „a da un telefon, a forma un număr de telefon”, după fr. appeler; atelier – cu sensul de „seminar”, după engl. workshop; a opera – cu sensul de „a acționa”, după engl. to operate; pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi, pachet de acțiuni etc., reprezintă un calc după engl. package; pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”, „neautorizat” (cf. sintagme ca post de radio pirat, program pirat), calc după engl. pirate (a se vedea și verbul a pirata și substantivul piraterie, din aceeași sferă semantică); proiect – cu sensul de „program (social, administrativ, educativ)”, sub influența engl. project; promovare – cu sensul de „susținere, propagare (a unei idei etc.), campanie de lansare a unui produs etc.”, după engl. promotion; oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită, prilej favorabil”, după engl. opportunity sau fr. opportunité”.
„Calcul lexical de structură reproduce atât forma internă (structura) cât și sensul unor derivate sau compuse din engleză”. După extinderea să clacul se clasifică în calc structural total – cal putere (din englezescul horse-power), subdezvoltat (din englezescul underdeveloped), termenul fiind tradus în totalitate sau calc structural parțial – interfață (din englezescul interface) traducându-se numai o parte din termen, cealaltă împrumutându-se, potrivit părerii lingvistei Adriana Stoichițoiu Ichim. O altă clasificare poate fi efectuată ținând cont de fidelitatea cu care calcul reproduce termenul străin, astfel calcurile pot fi: perfecte (traducerea se face ținând cont de ordinea elementelor, cum ar fi supraputere din englezescul superpower, liber-schimb din englezescul free-trade, autoservire din englezescul self-service ) sau imperfect (termenul fiind tradus în conformitate cu topica românească, exemplu război-fulger (după ger. Blitzkrieg). În categoria calcurilor compuse intră și cuvintele care s-au format prin abreviere la inițiale sau la fragmente de cuvinte, iar dintre acestea o parte pot fi încadrate ca și calcuri lexicale de structură deoarece modelele străine au funcționat la baza formării lor: ONG (după engl. NGO) „organizație nonguvernamentală”, O.Z.N „obiecte zburătoare neidentificate (după engl. U.F.O. „unidentified flying objects”), OMS „Organizația Mondială a Sănătății” (după engl. WHO „World Health Organization”).
Calculul lingvistic alături de împrumuturi și de creațiile interne, situat la intersecția acestor două mijloace de îmbogățire a vocabularului a contribuit substanțial la îmbogățirea și modernizarea lexicului românesc. Perioadele productive în calcuri au coincis cu momente importante ale reînnoirii vocabularului în istoria limbii romane dintre care amintim influența slavă, procesul de relatinizare sau reromanizare de la mijlocul secolului al XIX-lea, perioadă în care influența franceză a fost predominantă și până astăzi când ne situăm sub un puternic val de influență engleză.
Noțiuni generale despre împrumuturi
Oricare perioadă din evoluția unei limbi are ca trăsătură un proces de împrumuturi ce îi asigură modificarea și dezvoltarea, astfel continuitatea. Acest fapt nu reprezintă nicidecum o noutate fiind caracteristic fiecărui idiom care continuă să existe și ilustrează de asemenea contactul intercultural concretizat prin trecerea cuvintelor dintr-o limbă în alta. Lexicul unei limbi reprezintă într-o oarecare măsură oglindirea realității și a schimbărilor care survin pe plan economic, politic, social, cultural și legate de progresul tehnologic și științific. De foarte multe ori cuvinte care sunt transferate dintr-o limbă în alta desemnează realități, concepte sau fenomene care nu aveau un corespondent lexical sau cel puțin nu unul avantajos din punct de vedere al scurtimii, simplității structurii, preciziei sensului, internaționalității.
În ceea ce privește problematica împrumuturilor în bibliografia românească, se operează cu trei clasificări: împrumutul direct sau indirect realizat prin intermediul unei alte limbi, împrumutul oral sau scris și împrumutul cărturăresc, popular sau savant, cult. Teoria convenționalizării împrumuturilor reprezintă procesul treptat prin care o unitate frazeologică străină se utilizează de un număr tot mai mare de persoane până când se integrează în registrul lingvistic. Aceasta este adusă în discuție în articolul„Prieteni falși și împrumuturi din limba engleză”al lui Carmen Vatmanu, unde se semnalează că noile expresii sau cuvinte împrumutate din alte limbi devin convenții, parte astfel a unui mod prestabilit de a vorbi în cadrul limbii receptoare.
O clasificare a împrumuturilor cu care a operat Sextil Pușcariu le-ar putea diviza în împrumuturi necesare și împrumuturi inutile sau de lux. ,,[…] Împrumuturile necesare sunt cuvinte sau unități frazeologice care nu au corespondent românesc sau care prezintă anumite avantaje în raport cu termenul autohton (precizie, brevilocvență, expresivitate, circulație internațională). Împrumuturile inutile sau de lux sunt nemotivate sau posedă motivații de tip negativ precum veleitarismul intelectual și afectarea, traduse prin snobism lingvistic, insuficienta cunoaștere a resurselor limbii materne, comoditatea sau graba care – mai ales în cazul ziariștilor – nu le permit să echivaleze asupra echivalențelor lexicale, pentru a alege termenul cel mai adecvat. […] Întrucât asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte sau unități frazeologice românești, fără a aduce informații suplimentare, […] ei pot fi încadrați în categoria așa numitelor cultisme”. Acestea reprezintă o manifestare tipică de snobism lingvistic prin utilizarea unor împrumuturi (anglicisme) de lux, în locul cuvintelor autohtone mai vechi. Acest fapt ridică probleme deoarece termenii utilizați în locul celor autohtoni nu aduc niciun plus informațional și nu denumesc realități extralingvistice noi. Valeria Guțu Romalo, lingvistă și membră de onoare a Academiei Române, definește cultismele ca fiind o eroare a cărei origine o constituie efortul de a se exprima cât mai „literar”. Aceasta constă din „înlocuirea unui cuvânt vechi, considerat banal, printr-un neologism parțial sinonim cu acesta, înlocuire care presupune neglijarea informațiilor existente între cele două sinonime și al cărei rezultat îl constituie folosirea neologismului cu un sens mai larg decât cel care îi este propriu”. Spre exemplu a servi în loc de a mânca, a lua masa, sursa constituindu-o construcțiile de tipul masa e servita, chelnerul servește la masă. Corect este am să mă servesc singur, iar să mergem să servim masa este greșit.
O poziție concesivă cu privire la receptarea anglicismelor în limba română este adoptată de către Constantin Manea.În optica acestuia,„dacă termenii în cauză au devenit termeni internaționali, e bine ca ei să fie acceptați pentru că limba să fie îmbogățită cu astfel de cuvinte”. Se conturează așadar părerile pozitive referitoare la împrumuturile străine care îmbogățesc limba prin aportul terminologic nou care vine să acopere lacunele din lexic în special în domenii de specialitate sau care vizează termeni utilizați și imperios necesari la nivel internațional, termeni tehnici, care țin de anumite științe: informatică, economie etc.
Divizarea împrumuturilor între necesare și de lux este considerată irelevantă, deoarece raportat la funcția comunicațională și referențială îndeplinită de termenul specializat se conturează avantaje față de termenul autohton, printre care: circulația internațională, caracterul monoreferențial și monosemantic care denotă precizie și brevilocvență. Termenii străini împrumutați sunt adoptați cu ușurință de către vorbitori deoarece avantajele pe care le prezintă în special internaționalitatea le înlesnește răspândirea, în plus de multe ori pentru conceptele, fenomenele, sau obiectele denumite (prin cuvintele împrumutate) nu există în limba autohtonă un termen mai convenabil decât însuși neologismul.
Lingvista Tatiana Salma Cazacu amintește de existența a două tipuri de cauze regăsite în utilizarea în limba română a unor termeni străini, acestea fiind: „obiective cauzate de necesitatea utilizării unui cod de specialitate în diverse domenii și apariția noilor tehnologii, pe de-o parte și pe de altă parte dificultatea ca termenii care le desemnează și cu care au fost importate în sensul larg să fie traduși imediat și corect și cauze subiective, concretizate prin snobism, dorința de epatare, atitudine demagogică în special a unor personalități din viața politică postdecembristă care doresc să seducă masele prin pozarea în oameni culți.”Moda lingvistică își spune și ea cuvântul în răspândirea utilizării cuvintelor împrumutate, deoarece dorința de a epata a unora sau de a se „alinea” în rândul poligloților duce la ceea ce se numește abuz de cuvinte împrumutate și departe de a oferi coloratură limbajului sau de a înfățișa gradul de cultură sau cunoștințe ridicat trădează incultură, snobism și dorință de epatare.
Invazia termenilor străini în fondul lexical românesc crează diverse păreri controversate în rândul lingviștilor și a oamenilor de cultură deoarece unii consideră binevenite aceste împrumuturi întrucât denumesc realități apărute recent în diferite domenii științific, cultural, economic și înlesnesc modernizarea limbii și evoluția ei iar alții consideră că apariția termenilor din alte limbi, preponderent engleză (facem specială referire la aceasta) și utilizarea lor în detrimentul celor din limba autohtonă conduce la pierderea identității limbii, alterarea lexicului, și a specificului național etc.
Sextil Pușcariu afirmă referitor la invazia termenilor de origine străină în lexicul românesc următoarele: „Neologismele ce năvălesc în limbă se pot asemăna cu trenurile cu străini care intră în gările orașelor mari. Unii din călători coboară pentru că peste puțin timp să se urce iar în tren și să plece mai departe, sunt neologisme cu o viață efemeră care nu izbutesc să se încetățenească în limbă. Sunt călători care intră în oraș și rămân acolo. Unii sunt singuri și numai încetul cu încetul se obișnuiesc în noua lor patrie, păstrând caracterul străin toată viața lor. Alții însă sunt așteptați în gară de rude, prieteni, care îi îmbrățișează la sosire și în societatea cărora rămân mereu. Acestea sunt neologismele care de la intrarea lor în limbă au fost asimilate elementului băștinaș și au intrat în familia cuvintelor înrudite etimologic”. Așadar, unele neologisme apar în limbă fără a se încetățeni acolo, rămân o perioadă fiind utilizate ca manifest al modei lingvistice temporare, fără a-și găsi loc în lexic, fără a fi asimilate la nivel general deoarece doar utilizarea de către vorbitori le-ar putea oferi continuitate. Despre termenii neologici s-a spus că reprezintă lexical culturii noastre moderne care a fost lăudată de Eugen Lovinescu deoarece deține ceea ce el numea „vocația sincronizării” limba româna și-a îmbogățit lexicul prin intermediul unui număr mare de neologisme față de care a rămas receptivă și în epoca actuală. Putem afirma că împrumuturile lexicale au modificat structura lexicală a limbii și au îmbogățit-o.
Raportat la problemele pe care împrumutul lingvistic le ridică, academicianul Marius Sala consemnează, citându-l pe Joseph Vendryes: „Contactul dintre limbi există din cele mai vechi timpuri; diferitele colectivități umane au intrat în relație unele cu altele în diversele etape istorice, astfel că acest fenomen a jucat un rol important în evoluția lingvistică. Este un fenomen care se regăsește în toate regiunile globului, căci nicăieri nu s-a putut constata existența unei limbi complet izolate, fără contact cu limbile vecine”. Astfel limba română nu este singura care se confruntă cu această problemă, contactul cu limbile vecine și implicit manifestarea influenței uneia asupra celeilalte este inevitabilă atâta timp cât limba este vie, utilizată și vorbită. Important de precizat este totuși faptul că limba română a manifestat deschidere către îmbogățirea lexicului prin împrumuturi, ospitalitatea ei față de inovațiile lexicale fiind un lucru atestat de către specialiștii amintiți mai sus. Limba română are o capacitate de selecție și asimilare verificată și demonstrată în invaziile anterioare la care a fost supusă: franceză, rusă, slavă etc.
Inovațiile lexicale și mass – media
Presa reprezintă principalul canal de transmitere al inovațiilor, fiind îndeosebi spațiul privilegiat al experimentului lingvistic și zona cea mai receptivă la noutăți în materie de lexic. Având în vedere faptul că mass-media are ca rol principal prezentarea cât mai exactã a realitãții, feluritele modificări ale limbii române sunt reflectate în limbajul presei. Procesul de reprezentare al realității prin intermediul mass-mediei este indubitabil unul de structurare a anumitor poziții și valori care sunt continuu articulate sub forma unui discurs ce emană o semnificație.
Părerea lingvistei Adriana-Stoichițoiu Ichim este că „[…] presa nu reprezintă doar a patra putere în stat, dar și un factor important din punct de vedere cultural și educativ. Prin larga să audiență, prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit la microfon, presa poate contribui pe de-o parte la educarea lingvistică a publicului, iar pe de altă parte la îmbogățirea, diversificarea și internaționalizarea lexicului limbii literare”. Datorită acestei puteri de influențare pe care mass-media o are asupra publicului este important de urmărit care este frecvența utilizării termenilor de origine engleză sau de alte origini deoarece este de preferat ca jurnaliștii să nu abuzeze de utilizarea acestora, motivate fiind acele utilizări care contribuie la îndeplinirea funcțiilor comunicativă și referențială.
Stilul publicistic și jurnalistic are scopul primordial de informare a publicului referitor la tot ceea ce suscită interes. Este stilul caracteristic mass-mediei, destinatarul fiind publicul eterogen cu nivel de cultură diferit. Caracteristica acestui stil este utilizarea limbajului literar alături de cel cotidian și îmbinarea elementelor provenite din stiluri diverse cum ar fi cel beletristic, științific, colocvial, administrativ. Vocabularul utilizat este variat și bogat chiar dacă se identifică anumite clișee fiind determinat de diversitatea ariei semantic abordate și de varietatea publicului receptor. Acest stil a generat multiple păreri contradictorii fiindu-I chiar contestată existența de unii teoreticieni cum ar fi Ion Coteanu, care a motivate această atitudine datorită lipsei individualității stilului. Totuși, alți lingviști consider că există un stil publicistic bine conturat care se diferențiază prin coloritul limbajului.
Stilul publicistic este cel care furnizează cele mai trainice, interesante și numeroase neologisme pentru limba comună și poate determina trecerea unor termini din sfera limbajului de specialitate științifici, tehnici în domeniul bunului lingvistic comun deoarece îi face cunoscuți vorbitorilor și determină utilizarea lor și în afara grupurilor de specialiști. Ca stil funcțional limbajul publicistic are și rolul de a promova și apăra limba literară și de aceea numeroasele derapaje ale exprimării corecte apărute în presă în ultimii ani sunt îngrijorătoare. Multe se datorează cunoașterii insuficiențe a regulilor și normelor lingvistice, dorinței de dezvoltare a funcției fatice a limbajului și de utilizare a unui limbaj modernizat.
Academiceanul George Pruteanu este de părere că idiomurile în general reprezintă straturi succecive de împrumuturi și că ,,pur românești sunt puține cuvinte, probabil cele atestate de specialiști care au origine dacă, restul, aproximativ 200.000 fiind preluate din diferse limbi (începînd cu limba latină, apoi slava, turca, maghiara, germana, franceza, rusa, azi engleza), asimilate și regăsite astăzi sub denumirea limba română. Totuși, acesta afrima refiritor la extinderea fenomenului de utilizare a anglicismelor prin intermediul presei: ,,problema actuală este că se crează un fel de antipatie, un fel de curent antiamerican, antianglo-saxon, din motivul incomprehensibilității presei românești. Un mare segment din populație este agasat de păsăreasca aceasta, de limba aceasta romgleză, practicată de mass media dintre cele mai serioase-televiziune și ziare importante”.
Preocuparea lingviștilor este să evite conturarea unei noi limbi de lemn, pentru că înainte de anul 1989 limba de lemn era exponentul regimului totalitar represiv, exponent al unei comunicări deficitare, unidirecționale și lipsită de obiectivism și adevăr, iar astazi riscăm să creăm o nouă limbă de lemn, care nu are neaparat legătură cu regimul politic, dar se datorează multitidinii clișeelor utilizate în exprimare. Limbajul publicistic este puternic dominat de anglicisme, de cuvinte de proveniență străină care nu aduc nicio noutate, nu exprimă concepte noi ci se utilizează pentru a facilita crearea legăturii dintre jurnalistul emițător și publicul receptor, pentru a oferi impresia universalității, a alinierii în rîmdul statelor moderne, influente. Mass-media având atât de puternică influență asupra publicului, fiindu-i atribuit chiar rolul de educator public ar trebui să evite utilizarea clișeelor și mai ales a cuvintelor care contravin normelor limbii române. Utilizarea anglicismelor nu este blamată în cazul în care acestea aduc un plus informațional, dacă denumesc realități extralingvistice noi pentru care limba română nu deține un corespondent, dacă ajută la îmbogățirea lexicului limbii române, însă teama lingviștilor care privesc cu reticență utlizarea anglicismelor este că acestea vor ajunge să altereze lexicul limbii române sau să se creeze un idiom hibrid denumit sugestiv romgleză.
Anglicismele concept, definire, clasificări
Potrivit MDN și DEX „anglicismul este o expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat fară necesitate de o altă limbă și neintegrat în această”. Unii lingviști fac distincție între americanisme și englezisme, iar alții dimpotrivă consideră elocventă definiția care să le cuprindă pe amândouă. Astfel, potrivit lingvistei Mioara Avram, anglicismul este: „o unitate lingvistică, nu numai cuvânt ci și format, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală și chiar tip de pronunțare sau de scriere de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană nu doar cea britanică”. În cazul acesta conotația termenului de anglicism merge dincolo de explicația din DEX și se face referire la o noțiune care înglobează ambele tipuri de împrumuturi, adaptate și pe cele neadaptate, atât americanismele cât și englezismele nefăcându-se diferențiere între cele două. Definiția lingvistei Adriana Stoichițoiu Ichim cu privire la conceptul de anglicism are ca punct comun cu definiția anterioară lipsa distincției între americanisme și englezisme, însă este trasată diferența dintre împrumuturile asimilate și cele care și-au păstrat caracterul străin: „conform unei definiții larg acceptate, anglicismele reprezintă împrumuturi din limba engleză britanică și americană aflate în curs de adaptare la sistemul limbii române. Această particularitate le deosebește atât de împrumuturile complet asimilate cât și de cele care și-au păstrat integral caracterul străin (așa numitele xenisme sau străinisme)”. „Anglicismul” reprezintă practic o denumire evaluativă care ține de gradul de acceptabilitate al termenului respectiv.
Diferită de opiniile anterioare ale celor două lingviste este cea a lingvistului Constantin Manea care consideră că americanismele ar trebui tratate ca o categorie distinctă neinclusă în cea a anglicismelor „definirea conceptului de anglicism se poate face în puține cuvinte, în felul următor: cuvinte care au pătruns în limba engleză și de acolo au pătruns și în alte idiomuri. Unii specialiști socotesc că aici ar trebui introduse și americanismele. […] E foarte adevărat că o distincție netă între cele două categorii este greu de făcut, dar, ținând cont de prestigiul cultural relativ recent câștigat de varianta americană a limbii engleze, de statutul internațional al S.U.A. și de faptul că multe americanisme sunt și termeni internaționali (cu toate că unii dintre ei ne-au putut parveni prin intermediul limbii franceze sau al altor limbi europene), acestea trebuie recunoscute ca atare”.Astfel nu este justificată poziția de neacceptare vehementă a anglicismelor, în virtutea considerației că sunt nenecesare deoarece multe dintre cuvintele provenite din limba engleză acoperă lacune terminologice din limba noastră, denumesc realități extralingvistice noi și avem multe exemple de cuvinte care sunt adaptate la sistemul limbii române.
Pentru ca un termen să dețină statutul de anglicism trebuie să îi fie cunoscută etimologia exactă. Astfel există anglicisme certe, cu etimologie unică, directă din limba engleză și anglicisme cu etimologie multiplă. Cele care au etimologie directă nu ridică probleme deoarece provin exclusiv din limba engleză, în schimb în ceea ce privește etimologia multiplă este mai dificilă distincția deoarece în limba română s-au împrumutat o mulțime de cuvinte englezești prin filiera altor limbi cum ar fi franceza (club, lider, miting), italiană (geacă), germană (boiler, șampon). Deasemenea sunt unii termeni cu etimologie enigmatică care ridică diferite probleme și întrebări. Lingvista Mioara Avram oferă ca și exemplu firma „Pizza-Hut” unde este dificil să îți dai seama dacă se face referire la englezescul „cabană” sau la cuvântul „pălărie” din germană, având în vedere că și imaginea care însoțește logoul este enigmatică. La fel ridică întrebări și denumirea „Mega Vision” deoarece la o primă vedere nu se poate spune dacă termenul se pronunță în limba engleză sau în franceză.
Clasificarea anglicismelor
Există controverse nu doar în ceea ce privește definirea conceptului de anglicism ci și în ceea ce privește necesitatea utilizării acestora și felul lor de a influența limba română fie pozitiv, fie negativ. Pentru a stabili acest lucru este necesară realizarea unei anumite clasificări a anglicismelor dincolo de etimologie.
Astfel după scopul utilizării lor, necesitate sau modă lingvistică, anglicismele sunt: denotative sau necesare, acele cuvinte care nu au traducere româneascã, folosirea lor fiind necesarã deoarece desemnează concepte noi, fenomene, obiecte. Clasa aceasta de anglicisme cuprinde termeni tehnici care au următoarele avantaje punctate de Adriana Stoichițoiu Ichim:„precizia sensului, scurtimea, simplitatea structurii și caracterul internațional”. Cea mai importantă caracteristică a anglicismelor este caracterul internațional al acestora deoarece permite și chiar facilitează transferul de informații din diverse domenii, între specialiști. Din această categorie putem aminti cuvintele: „software”, „desktop”, „screen saver”, „e-mail”, „skateboard”, „snowboard”, „windsurfing”, „jet ski”,„rating”, etc. O altă categorie de anglicisme sunt cele conotative sau de lux, cuvintele care au corespondent românesc, venind cu o explicație în plus la nivel semantic. Utilizarea acestora nu este strict necesară având loc din rațiuni stilistice cum ar fi alternarea termenului vechi cu cel nou, preluat din limba engleză, pentru evitarea repetiției exemplu: living-room (cameră de zi), talk-show (masă rotundă), week-end (sfârșit de sãptămână).
„O altă clasificare a anglicismelor se poate face după cantitatea informațională pe care o aduc, astfel există o clasã de anglicisme care au adaosuri semantice preluate din limba englezã. Sunt cuvinte care și-au lărgit aria semantică, dobândind un al doilea sens adăugând astfel o cantitate informațională distinctă termenului. Spre exemplu:
• „a nominaliza” cuvânt cunoscut pentru semnificația a indica, a denumi, a specifica, a dobândit și sensul: a desemna pe cineva pentru un anumit scop;
• „audiență” utilizat cu sensul întrevedere acordatã unui solicitator, a dobândit din limba engleză sensul: public.
În funcție de forma lor se poate face o altă clasificare, cele care au forma fixă întră în categoria anglicismelor „crude”, neadaptate, (ex: sexy, cool, trendy, bye-bye, beep, fifty-fifty).
După alcătuirea și structura lor sunt:
• anglicisme frazeologice, alcătuite dupã modelul topicii englezești, având în structura lor elemente de abreviere sau de compunere de sintagme (ex: CV, Napoca Hotel, Diesel Club).
• anglicisme alcătuite prin derivare cu sufixe/prefixe (ex: superstar, megastar, jumbo concert, FNI-gate)”.
Motive ale apariției anglicismelor
„Provocarea ridicată de anglicisme asupra limbilor naționale se face resimțită pe întreg mapamondul. Odată cu dobândirea de către limba engleză a statului de nouă lingua franca, devenit unanim recunoscut în a doua jumătate a secolului al XX-lea, limbile naționale s-au văzut în situația de a se acomoda, într-un fel sau altul, noii situații a imperialismului lingvistic englez. Până și limbile care au dat naștere unor culturi majore, precum engleza, germana, italiana ori spaniola, s-au văzut în situația de recunoaște supremația lingvistică a englezei pe plan european și global, după cum o arată studiile reunite în volumul Anglicism in Europe: Linguistic Diversity in a Global Context. România și limba română nu fac excepție.
Apariția anglicismelor și utilizarea lor atât de frecventă în limba noastră poate fi explicată prin necesitatea de a desemna realitățile extralingvistice noi, de exemplu termeni pătrunși în sfera lingvistică din diverse domnii: informatică, economie, sport, deoarece nu s-a găsit un termen care să realizeze traducerea lor, spre exemplu: chat, e-mail, software, hardware, mouse, fotbal, baschet, schi, fitness, tenis, marketing, supermarket, management etc. Astfel se poate discuta despre conturarea unui fond de cunoștințe care a ajuns comun, și este format din toate cuvintele preluate din limba englezã care desemneazã realitãți lingvistice din diverse domenii de activitate.
Un alt motiv care explică utilizarea atât de deasă a anglicismelor este tendința anumitor categorii sociale de a utiliza în mod voit cuvinte străine chiar dacă acestea au corespondent în limba română. Se poate observa astfel o conturare a modei lingvistice care este ilustrată și în presa actuală. Aceasta din urmă constă în utilizarea de cele mai multe ori în exces a cuvintelor provenite din limba engleză și reprezintă sfera distinctă a vocabularului limbii engleze formată din împrumuturi din limba engleză. Exemple de asemenea cuvinte: (ex: job pentru slujbă, party pentru petrecere, look pentru înfãțișare, hair-stylist pentru coafeză).
Având în vedere faptul că mass-media are ca rol principal prezentarea cât mai exactã a realitãții, feluritele modificări ale limbii române sunt reflectate în limbajul presei. La toate acestea se adaugă lărgirea sferei de influență manifestată de limba engleză, cunoașterea limbii engleze de către tot mai mulți vorbitori care o studiază și devin tot mai familiarizați cu termenii proveniți din aceasta în special tinerii, producția muzicală difuzată în România care este predominant anglofon, producția cinematografică, etc. Influența limbii engleze nu reprezintă un fenomen punctual, național, nici măcar european, ci este unul mondial deoarece invazia anglicismelor nu reprezintă o caracteristică a unei perioade de tranziție, ci manifestarea unui fenomen lingvistic internațional. Despre influența engleză lingvista Mioara Avram afirma: „Influența engleză nu este în dine un fenomen negativ, nu re de ce să fie mai periculoasă decât alte influențe străine, […] cunoscută fiind mare ospitalitate a limbii române, dublată de capacitatea ei de asimilare/integrare a împrumuturilor […] este de presupus că anglicizarea va fi depășită, așa cum au fost depășite în timp slavizarea, grecizarea, rusificare, italienizarea sau francizarea”. Anglicismele au apărut în limba română din necesitatea de a denumi realități extralingvistice noi, iar fenomenul poate fi observat în toate domeniile de activitate, nu doar în sfera lingvisticii, astfel se poate vorbii de universalitate a limbii engleze. Dintre exemplele utilizări diferitelor domenii amintim:
Domeniul muzical:
single s. n. pl. single-uri: „Disc care conține câte o singură piesă pe fiecare față. ◊ (Adjectival) Disc single.”
live s. n., adj. invar., adv.: „1. (Despre programele de televiziune) Transmise în direct sau înregistrate în prezența publicului. 2. (Despre înregistrările muzicale) Realizat direct în concert, care pot deveni documente despre cariera unor artiști, căpătând și valoare comercială.”
hit s. n. pl. hituri: „(muz.; anglicism) Șlagăr, cântec pe primele locuri într-un top.”
background s. n. pl. blackgrounduri: anglicism „1. fundal sonor (melodic, armonic, ritmic) care susține și completează partea solistică, instrumentală sau vocală. 2. tehnică de filmare la care o proiecție formează fondul decorativ.”
play-back s. n. pl. play-backuri: anglicism „acțiunea de desfășurare în sens invers a benzii de magnetofon. ♦ (Telev.) Imprimare a vocii înainte de emisiune pentru a asigura o înregistrare corectă. ♦ Sincronizare a unor vederi cinematografice sau de televiziune cu o bandă sonoră făcută la o masă de dublare”.
Domeniul informaticii:
site s. n. pl. site-uri: anglicism „Loc în care se pot accesa informații utile (texte, imagini, sunete, programe) într-o rețea de calculatoare, de obicei internet.”
e-mail s. n. pl. e-mail-uri: anglicism „Loc în care se pot accesa informații utile (texte, imagini, sunete, programe) într-o rețea de calculatoare, de obicei internet.”
On-line / online s. n.: anglicism „ echipament, dispozitiv sau mod de prelucrare a datelor conectat direct la calculator.”
Desktop s. n. pl. desktopuri: anglicism „ Imagine care apare la deschiderea calculatorului și pe care se pot vedea simbolurile programelor ce pot fi activate.”
Chat s. n.: anglicism „Mod de comunicare în scris și, de regulă, în direct, a mai multor utilizatori de calculatoare conectate într-o rețea”.
Domeniul sportiv:
Fitness s. n.: anglicism „ansamblu de exerciții de educație fizică desfășurate în general în săli prevăzute cu aparate speciale, practicate pentru a obține o bună formă fizică.”
badminton s. n.: anglicism „joc sportiv asemănător cu tenisul, în care mingea cu pene nu trebuie să atingă solul.”
Body building s. n.: anglicism „Complex de exerciții pentru menținerea corpului într-o formă bună, culturism.”
derby s. n. pl. derbyuri: anglicism „1. Cursă specială de trap sau de galop a celor mai buni cai de trei ani, care are loc o dată pe an. 2. Întrecere sportivă de mare importanță și prestigiu între două echipe, pentru stabilirea clasamentului.”
Jogging s. n.: anglicism „Alergare ușoară practicată pentru întreținerea sănătății”.
Domeniul alimentar:
Hamburgher s. m. pl. hamburgări: anglicism „Chiftea plată prăjită care se servește într-o chiflă.”
Fast-food s. n. pl. fast-fooduri: anglicism „Restaurant cu un număr limitat de produse care nu necesită o preparare laborioasă și care pot fi consumate pe loc sau luate la pachet.”
Hotdog s. m. pl. hotdogi: anglicism „Crenvurșt fiert, servit cu muștar, într-un corn fierbinte.”
Cheeseburger s. m.: anglicism „Hamburger cu un strat de brânză topită pe deasupra.”
Chips s. n. pl chipsuri: anglicism „Felie subțire și rotundă de cartof, prăjită în ulei și consumată rece”.
Domeniul modei:
Look s. n.: anglicism „Înfățișare, aspect, imagine.”
Design s. n.: anglicism „1. disciplină care urmărește armonizarea estetică a mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale și a mobilelor până la urbanism și amenajarea peisajului. 2. aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru din punct de vedere estetic; estetică industrială.”
Make-up s. n. pl. make-upuri: anglicism „1. Înfrumusețare cosmetică a feței; machiaj. 2. Denumire pentru anumite produse cosmetice.”
Lifting s. n.: anglicism „operație de chirurgie estetică pentru eliminarea ridurilor.”
designer s. m. pl. designeri: anglicism „Desenator; proiectant care se ocupă de estetica produselor industriale”.
Domeniul economic, financiar, comercial și al profesiilor:
staff s. m. Pl. staffuri: anglicism „Grup de persoane cu atribuții speciale, de conducere a unei întreprinderi, a unei organizații etc.”
broker s. m. pl. brokeri: anglicism „Grup de persoane cu atribuții speciale, de conducere a unei întreprinderi, a unei organizații etc.”
manager s. m. pl. manageri: „1.Persoană care conduce o entitate economică, îndeplinind, integral sau parțial, funcțiile de previziune și organizare a activității, de coordonare și antrenare a personalului subordonat și de control asupra obiectivelor propuse. 2. Persoană care se ocupă cu problemele administrative și organizatorice ale unui sportiv, ale unei echipe sportive ori ale unui colectiv artistic.”
Discount s. n. pl. discounturi: anglicism „reducere de preț pentru un cumpărător anumit, în anumite condiții de achiziționare a mărfii.”
Dealer s. m. pl. dealer: anglicism „1.Persoană juridică (firmă) autorizată să execute tranzacții cu valori mobiliare, cu titlu profesional, ca fapt de comerț și pe cont propriu. 2. Agent de bursă. Vânzător intermediar. 3. (La jocul de cărți) Persoană care împarte cărțile”.
Deși anglicismele au intrat în toate ariile și sferele de interes și denumesc concepte noi se utilizează destul de des și ca simplu exponent al modei lingvistice concretizată prin termeni inutili fără nicio necesitate. Se recomandă utilizarea lor deoarece facilitează schimbul cultural însă este recomandat uzul și nu abuzul pentru a nu periclita identitatea limbii române.
Pro și contra anglicisme
Sunt două tipuri de reacții care s-au conturat referitor la necesitatea pătrunderii și utilizării termenilor englezești în limbă, atât în ceea ce privește limba scrisă cât și cea vorbită. Una dintre ele este o atitudine de respingere și neacceptare vehementă manifestată atât de specialiști și oameni de cultură cât și de nespecialiști, conservatori, care sunt de părere că prezența acestor lexeme în limbă nu este necesară, chiar dimpotrivă prejudiciază limba. Aceștia îndeamnă la utilizarea termenilor românești echivalenți în locul anglicismelor, utilizarea celor din urmă fiind privită ca o manifestare vădită a snobismului, ignoranței sau chiar a lipsei de patriotism și considerație față de identitatea limbii. Acești conservatori empatizează cu alții proveniți din țări cum ar fi Franța cunoscută pentru atitudinea de respingerea a termenilor englezești și pentru găsirea înlocuitorilor terminologici autohtoni inclusiv pentru cuvintele din domeniul tehnicii sau al informaticii, un exemplu ilustrativ fiind respingerea substantivului arhicunoscut și utilizat „computer” și înlocuirea lui cu franțuzescul „ordinateur”. O altă categorie este formată din specialiști și nespecialiști care privesc fenomenul pătrunderii și utilizării anglicismelor în limbă drept un fenomen firesc de îmbogățire a lexicului românesc care uneori nu deține terminologia adecvată pentru a denumi toate realitățile extralingvistice, conceptele nou apărute sau, cel puțin nu cu aceleași avantaje ca și anglicismele. Unanim acceptată este totuși varianta utilizării (cu ponderație) a anglicismelor al căror sens nu poate fi redat printr-un singur corespondent terminologic românesc.
Utilizarea unui lexic internaționalizat în special în ceea ce vizează domeniul științei și al tehnicii este acceptată de către specialiștii din domeniile respective deoarece le facilitează interacțiunea cu alți specialiști din alte țări iar înlocuirea termenilor tehnici deja încetățeniți în uz în special a celor din domeniul informaticii ar crea diverse nemulțumiri și ar fi foarte greu de realizat.
Constantin Manea, după o analiză a gradului de acceptare a termenilor străini în vorbirea curentă constată că reacția vorbitorilor de limbă română față de termenii anglo-americani merge de la „respingerea lor totală, de la protest și ironii de tot felul până la indiferență sau la acceptarea lor fară discernământ”. Această reacție a vorbitorilor unei anumite limbi față de o altă limbă este determinată de gradul de „cunoaștere a anumitor limbi străine, de domeniul de activitate în care lucrează ei, […] și de atitudinea lor față de neologisme.” Această contradicție ia naștere în urma nevoii accentuate de comunicare și înclinarea spre respingere a neologismelor.
În concepția linvgistei Adriana Stoichițoiu Ichim prin termenul de romgleză se traduce îngrijorarea față de noul val de cuvinte intrat în limba română pe filială anglo-americană, care sunt un atentat la valorile lingvistice și culturale, punând în pericol identitatea limbii naționale. Aceasta consideră anglicismele ca fiind„o manifestare a snobismului lingvistic” încadrate în fenomenul numit anglomanie, iar „anglomania creează impresia că toată lumea amestecă româna cu engleza într-un elan nestăvilit iar domeniile afectate devin din ce în ce mai numeroase”. Empatizând cu această părere,Eugen Simion susține că acest nou val de cuvinte are ca scop urâțirea limbii române. Tatiana Slama-Cazacu este de părere că „avalanșa de anglicisme este văzută ca «una dintre tehnicile de manipulare la care apelează puterea în scopul distorsionării și obscurizării comunicării reale și/sau pentru mascarea unor realități nefavorabile ei»”. Apariția anglicismelor în limba română a fost percepută ca o amenințare și de către Geo Dumitrescu și Octavian Paler. Acesta din urmă se întreba în 1997: „Mai vorbim noi astăzi românește?” și răspundea „Eu cred nu, eu cred că vorbim o limbă în care există niște amestecuri foarte bizare, ba de rumeguș a limbii de lemn, ba de jargon anglo român, ba de prețiozități ridicole prin care diverși semidocți au vrut să-și dea un fel de ilustru cultural după decembrie 1989”.
Datorită faptului că anglicismele furnizează foarte multe abateri de la normele limbii române cei mai multi lingviști optează pentru impunerea unor tipare de adaptare a anglicismelor. Dintre aceștia sunt și unii care nu arată deloc permisivitate pentru scrierea englezească a cuvintelor în limba română. Îl putem aminti aici pe senatorul și lingvistul George Pruteanu care afirma: „Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte – repet: binevenite! – să fie scrise românește. Nu putem scrie nici franțuzește, nici englezește, nici ungurește limba română. Atâta timp cât va exista, limba româna trebuie scrisă românește. În toate cazurile în care e posibil fără pierderi semnificative, orice cuvânt nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de sciere si de pronunție ale limbii române. În era globalizării pe care o trăim acum, acest lucru trebuie să se petreacă mult mai prompt, mai rapid și un rol serios îl joacă pe de o parte, pe de alta, presa, lucrările normative, dicționarele. Dacă ele încă propun, din inerție sau timiditate să scriem în romgleză lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii române. O limbă nu se îmbogățește cu xenisme, cu cuvinte care rămân străine. Nu se poate ca zonele ample din limba română să fie grafic, «colonii»”.
Mioara Avram afirmă că, „În orice referire la limba română de astăzi a devenit un loc comun protestul său numai lamentația cu referire la ceea ce unii numesc anglomanie, influența engleză fiind văzută ca un act de invazie lingvistică în tulburea noastră tranziție, invazie care ar pune în pericol existența limbii române, în orice caz specificul ei național. (…) Influența engleză nu este un fenomen în sine negativ”. Astfel lingvista evidențiază faptul că acest fenomen al invaziei anglicismelor a generat reacții atât din partea specialiștilor avizați în domeniul lingvisticii cât și din partea nespecialiștilor, părerile fiind împărțite.Constantin Manea consideră ca acest fenomen este o poartă de intrare a neologismelor în limba română. Aceste noi cuvinte se raportează la noile „orizonturi de cunoaștere și domeniilor de activitate de ultimă oră”.
Referindu-ne la situația anglicismelor și în alte țări și la pozițiile mai multor autori remarcăm manifestări de un purism exagerat în ceea ce privește părerile autorilor francezi. Rene Etiemblecel care a impus în 1964 termenul franglais pentru a desemna un idiom hibrid francez- anglo-american, prezintă anglomania ca fiind o epidemie care a contagiat limba franceză în toate palierele ei. Felix de Grand Combe este de aceeași părere văzând în anglomanie „o rătăcire deplorabilă și antipatriotică o manifestare din sfera ,,patologiei mentale”. Deasemenea, în studiul lui Rene Georgin „L’inflation du style” este sancționată utilizarea anglicismelor în mod abuziv, fiind considerată drept o manifestarea a inflației stilistice în presă, cu precădere în rubricile destinate sportului și publicității:„Nu putem și nu trebuie să pierdem din vedere că în limbă, ca și în economie, inflația prelungită duce la devalorizare. Este o dovadă de înțelepciune să păstrăm întotdeauna măsura și respectul pentru limba noastră”. Această respingere din partea unor membri ai societății n-ar trebui să ne mire întrucât se știe că noul este greu acceptat, mai ales de un popor care, vreme de aproape cincizeci de ani, s-a aflat sub o dominație ostilă vestului și a valorilor sale. Tocmai această respingere confirmă observația lui Hans van den Broeck că „drumul de la Marx la market este lung și greu”.
Adaptarea termenilor de origine străină (cu referire la anglicisme) în limba română
Problema adaptării termenilor de origine străină (cu precădere anglicisme) este discutată de majoritatea lingviștilor în studiilede specialitate dedicate acestora. O serie de factori obiectivi și subiectivi influențează procesul de adaptare al anglicismelor după cum a sesizat lingvista Adriana Stoichițoiu-Ichim. Factorul subiectiv este manifestat „ca acțiune deliberată a vorbitorului în raport cu termenul străin”, iar cel obiectiv „este reprezentat de organizarea internă a sistemului limbii și codificat sub forma normelor”. Astfel factorul obiectiv ține de normarea cuvintelor neologice intrate în limbă, iar cel subiectiv de felul în care vorbitorii utilizează acești termeni, lucru care depinde exclusiv de dorința lor. Norma lingvistică reprezintă concomitent un filtru și un model prin care sistemul limbii este actualizat în procesul de comunicare orală sau scrisă.
Există deopotrivă cauze subiective și obiective care creează dificultăți în ceea ce privește adaptarea anglicismelor. Dintre cauzele obiective amintim: „caracterul recent al împrumuturilor, circulație limitată la anumite registre ale limbii (cult, specializat, colocvial), distanța dintre sistemele lingvistice ale românei și englezei, presiunea sistemului limbii receptoare), iar dintre cele subiective cu un impact major în acest proces:insuficienta cunoaștere a limbii (engleze și/sau române) care generează greșeli de scriere și pronunțare (inclusiv hipercorectitudini), pleonasme, traduceri greșite de tipul, falșilor prieteni, construcții sintactice incorecte realizate prin calchiere, asocieri contextual nepotrivite, comoditate sau, legea minimului efort care explică uzul excesiv de abrevieri și trunchieri mai ales, snobismul sau spiritul mimetic al vorbitorilor care aplică împrumuturile de lux preluate din engleză fără o minimă preocupare de a le găsi echivalențe românești sau de a le adapta.”„Falșii prieteni” desemnează termeni stăini cu forma identică sau foarte apropiată, dar cu semnificație distinctă față de corespondentele lor românești. Un exemplu de prieten fals, cu mare trecere în uzul (și abuzul) limbii în special în zona jurnalismului dar nu numai, este folosirea verbului a „agrea” pentru a desemna un acord, calchiere a englezescului „to agree”. O altă ilustrare ar putea fi traducerea englezescului „infatuation” (care înseamnă starea de a fi îndrăgostit nebunește) în modul cel mai mecanic prin „infatuare” (care în românește semnifică cu totul altceva, anume îmfumurare).
Tendința limbii române este aceea de a menține forma anglicismelor cât mai aproape de cea originară, și viteza cu care acest proces de adaptare se desfășoară depinde în mod cert de anumiți factori lingvistici și extralingvistici. Adaptarea anglicismelor în ansamblu este un proces destul de complex, prin urmare formularea unor reguli stricte este dificilă și ceea ce este și mai dificil este să crezi că majoritatea vorbitorilor români ar fi dispuși să le respecte.
IV.1. Anglicisme adaptate și anglicisme complet neadaptate
După forma pe care o au putem diviza anglicismele în două categorii: anglicisme care au intrat în limba română și se supun regulilor ei denumite anglicisme asimilate sau adaptate complet (chiar și în ceea ce privește percepția vorbitorilor despre termenul respectiv, așadar termenul nu mai este simțit ca un element străin): bișniță, trend, cliring, draft și o categorie a anglicismelor care deși au pătruns în limbă nu se flexionează, nu exprimă cazuri (au o frecvență ridicată în limbajele specializate, inclusiv în cel economic: subprime, overnight, forward, claw-back, private-equity, BET) astfel contravin regulilor limbii române fiind denumite anglicisme neadaptate, crude. Raportat la normele lingvistice procesul asimilării anglicismelor este caracterizat de două tendințe, de păstrare a formei originare (cazurile care se întâlnesc cel mai des) sau de adaptare la sistemul limbii române, precum și de existența în uz a formelor fluctuante sau divergențe.
Anglicismele neadaptate aparțin categoriei anglicismelor de lux, întâlnite cu preponderență în revistele și publicațiile dedicate tinerilor cunoscători de limba engleză iar specificul grafic / fonetic al acestora împiedică atașarea mărcilor morfologice românești și românizarea pronunției. Dintre anglicismele neadaptate amintim: bye (la revedere), hostess (gazdă a unui eveniment), ok (bine, în regulă), gay (homosexual), second (al doilea), etc.
Existǎ și împrumuturi (de origine engleză) care nu au întâmpinat rezistențǎ în pătrunderea în vocabularul românesc și în adaptarea conform normelor acestuia. Câteva exemple de acest gen sunt: aisberg (rom.), aut (rom.), bovindou (rom, budincǎ (rom.), claun (rom.), cocteil (rom.), finiș (rom.), fotbal (rom.), ghem (rom.), gol (rom.), henț (rom.), lider (rom.), meci (rom.), miting (rom.), etc. Există tendința în presă și în publicitatea de a utiliza unele dintre acestea cu grafia etimologică refăcută (tendințǎ consemnată de DOOM2): iceberg, out, bow-window, pudding, clown, cocktail, finish, game, goal, hends, leader, match, meeting. Dintre acestea, numai cocktail/cocteil și game/ghem figurează cu grafii paralele în DOOM2. Anglicismele asimilate complet, grafic, fonetic, morfologic și semantic se întâlnesc într-un număr relativ redus fiind asociate frecvent cu reducerea semnificantului prin elipsă sau trunchiere.
IV.2. Normele ortoepice, ortografice și asimilarea anglicismelor
Datorită faptului că anglicismele fac parte din categoria împrumuturilor recente, acestea tind să-și păstreze aspectul grafic din limba originară. La cunoscătorul de limbă engleză apare conștiința lingvistică care îl determină să scrie și să pronunțe în limba engleză, situație reflectată în presa actuală și în revistele pentru tineret. Acest fapt intră în categoria factorilor subiectivi care împiedică adaptarea anglicismelor în limba română. Păstrarea aspectului grafic etimologic al cuvintelor este motivată în cazul anglicismelor denotative care vin să desemneze în limba realități noi și au caracteristica internaționalității.
Lingvista Adriana Stoichițoiu-Ichim remarcă tendința de rescriere a unor anglicisme adaptate în forma originară, etimologică, ca o manifestare a snobismului lingvistic, fenomen desemnat prin termenul de „reanglicizare” sau „adaptare inversă”. Astfel este oarecum contestată tendința actuală de a rescrie după aspectul grafic originar termenii care s-au încetățenit în limba drept împrumuturi asimilate, care se conformează normelor fonetice, ortografice și ortoepice. Ca și exemplu amintim termeni precum: leader, off-side, finsh, yacht, clown. În aceste cazuri întoarcerea la grafia etimologică nu este susținută de nicio afirmație obiectivă, fiind doar o manifestare a snobismului autorilor sau a orgoliului vorbitorilor de limbă engleză.
În studiile de specialitate ale lingviștilor români se dezbat și problemele încălcări normelor ortografice romanești cauzate de apariția anglicismelor în limbă. Mioara Avram remarcă faptul că „[..] anglicismele furnizează cel mai mare procent de abateri de la aplicarea principului fonetic (mai exact fonologic) în ortografia limbii române și e greu de imaginat că generațiile care stăpânesc din ce în ce mai bine engleza vor accepta românizarea celor scrise cu ortografie morfologică originară”. Este blamată de asemenea tendința de redactare a unor titlui după model anglo american, de scriere a fiecărui cuvânt cu majuscule fapt care contravine normelor ortografice romanești și este utilizat preponderent de agențiile de publicitate, în scopuri comerciale pentru a promova sau evidenția ceva.
Legat de pronunția anglicismelor există anumite tendințe cum ar fi schimbarea accentului cuvintelor englezești după model românesc ca și cazul top modèl, după cuvântul englezesc top mòdel, caz specific omografelor, iar pentru omofone sunt specifice confuziile de genul trening/training. Alte probleme legate de pronunție ar fi rostirea anglicismelor exact cum sunt scrise, fapt preponderent întâlnit la necunoscătorii de limba engleză, sau scrierea forțat englezească a vorbitorului cunoscător de limba engleză cu tendință de hipercorectitudine; pronunțare într-un mod eronat deseori germanizat ca în cazul anglicismului sprey, pronunțat [șprei] ține de problemele ridicate la nivelul ortoepic. Hipercorectitudinea sau hiperliterarizarea reprezintă o greșeală de limbă care constă în aplicarea mecanică a unei analogii sau a unei regului lingvistice valabile în alte situații, iar aceasta apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Chiar daca prefixul hiper în general are sensul de „foarte, excesiv de”, hipercorectitudinea reprezintă o greșeală și nu corectitudine dusă la extrem.
Utilizarea excesivă a anglicismelor duce la apariția pleonasmului semantic care, „«constă-de-regulă din alăturarea unui determinant al cărui sens este inclus în semantismul determinatului», potrivit lingvistei Adriana Stoichițoiu-Ichim. Autoarea ilustrează acest tip de pleonasme cu exemple datorate mai ales «anglomaniei» de care suferă mulți gazetari (și nu numai ei!): mijloace mass-media (în care coexistă pluralul latinesc media cu echivalentul său românesc, mijloace); summit-ul la vârf franco-britanic (summit însemnând «conferință la vârf, la nivel înalt»); cel mai spectaculos show (show = spectacol); hit de mare succes, hit însemnând «cântec de succes», persoane VIP, sigla englezească VIP provine din inițialele cuvintelor care alcătuiesc sintagma very important person; conducere managerială (management însemnând știința organizării și conducerii întreprinderilor, flash-uri informative (flash însemnând informație importantă, transmisă cu prioritate), și pleonasmul happy end fericit, fiindcă happy end înseamnă tocmai sfârșit fericit.
De asemenea se conturează existența pleonasmelor grafice, elementul redundant fiind preceput doar în aspectul scris al comunicării datorat de cele mai multe ori hipercorectitudinii. Fenomenul lingvistic denumit ironic hipercorectitudine acoperă diverse erori din diferite compartimente ale limbii izvorâte din teama de a nu greși, dublată de cunoașterea lacunară a normelor exprimării corecte. Un exemplu l-ar putea constitui „cowboyii hotărâți – grafie greșită deoarece americanismul face parte din categoria substantivelor de gen masculin care au la final „i” semivocalic, iar pluralul este identic cu singularul, ca și în exemplul un tei – doi tei”. De asemenea limba română dovedește toleranță și permisivitate și în ceea ce privește pronunțarea siglelor; acestea se pronunță după sistem străin și nu după sistemul DOOM, cum ar fi: CD (si-di), PR (pi-ar), CIA (si-ai-ei), DVD (di-vi-di), chiar dacă în anumite țări pronunțarea siglelor se adaptează sistemului respectiv: franceză CD (CD) și italiana (ci-di).
IV.3. Adaptarea la normele morfologice
Faptul că engleza și româna aparțin unor familii de limbi distincte denotă dificultăți de adaptară a anglicismelor la sistemul flexionar românesc. În ciuda dificultăților de adaptare ca efect al analogiei și sub presiunea sistemului lingvistic al limbii române, adaptarea la normele morfologice o devansează în toate cazurile pe cea ortoepică și ortografică. Conversiunea, schimbarea condițiilor unui împrumut reprezintă un aspect interesant pentru asimilarea anglicismelor. Acestea sunt divizate în mai multe categorii de exemplu ocazionale “[…] sintagme care preiau valoarea substantivală (de exemplu second hand, care înseamnă la mâna a doua, este utilizat ca și substantiv: înlocuit cu un second hand amărât; OK, este utilizat ca adverb, cu sensul de acord, ca substantiv cu sensul aprobare și ca adjectiv cu sensul foarte bine, perfect)” și „[…] adjective care provin din limba engleză, dar substantivizate, (spre exemplu: A bea un fresh; adjectivul fresh s-a substantivizat)”.
Sunt des des întâlnite de asemenea, problemele de acord cauzate de genul anglicismelor care de cele mai multe ori sunt considerate neutre. Lingvista Mioara Avram oferă o serie de exemple care ilustrează foarte bine acest fapt: „un tânăr top-model […] se întoarce acasă […] dezamăgită, sau divorțat de frumoasă top-model”. Există totodată și lexeme englezești care al căror gen oscilează cum ar fi, un joint-venture au unei joint venture, iar altele pot desemna ambele genuri, și masculin și feminin: „designerul inovator a lansat noua colecție, sau designerul ne-a uimit cu creativitatea ei)”.
Legat de alcătuirea pluralului anglicismelor, există anglicisme care au formă de plural din limba engleză snacks, marines, dar există și anglicisme al căror plural se realizează, în funcție de genul substantivelor, conform regulilor limbii române, fiind prezentate inclusiv alternanțele consonantice, ca mărci auxiliare ale pluralului (jeanși, bodyguarzi).
V . Cercetare: Analiza limbajului presei scrise pentru femei
Conceptele teoretice enunțate anterior care au demonstrat faptul că invazia cuvintelor de origine engleză în limbă este un fenomen global și că sferele de interes afectate sunt diverse constituie baza realizării unei cercetări mai amănunțite care să depășească barierele pur teoretice. De către mulți lingviști este utilizat chiar termenul „romgleză”, cu sens mai mult peiorativ ironic, care traduce îngrijorarea unor cercuri intelectuale românești față de invazia de anglicisme. Datorită faptului că limbajul vorbit este foarte dificil de analizat din cauza lipsei posibilității de cuantificare a cuvintelor utilizate, dublată de imposibilitatea analizării obiective a limbajului vorbit, cauzată de numărul dificil de estimat al vorbitorilor care utilizează în mod curent anglicisme, am optat pentru analiza limbajului presei.
Presa reprezintă un segment ilustrativ pentru analiza limbajului iar factorii motivaționali care ne-au determinat să alegem limbajul presei ca obiect al analizei noastre sunt că aceasta (presa) reprezintă principalul canal de transmitere al inovațiilor, fiind îndeosebi spațiul privilegiat al experimentului lingvistic și zona cea mai receptivă la noutăți în materie de lexic. Rolul ideal atribuit mass-mediei este să prezinte realitatea cât mai exact, să informeze, iar feluritele modificări ale limbii române sunt reflectate în limbajul utilizat de presă. Rolul acesteia este foarte important, fiind considerată a patra putere în stat, un important factor culturalizator și educativ care prin autoritatea cuvântului tipărit sau rostit contribuie la educarea lingvistică a numeroasei audiențe căreia i se adresează dar și la diversificarea lexicului limbii literare care trebuie utilizat în așa măsură încât să fie activată funcția fatică,activată funcția fatică, anume, aceea de a menține membrii unei comunități lingvistice în comuniune socială, de intrare în contact, de stabilire a unei relații.
Expansiunea Imperiului Britanic, a producției cinematografice, muzicale a avut drept consecință creșterea influenței limbii engleze, care în lexicul românesc se concretizează prin apariția anglicismelor. Limbajul ales spre analiză este cel al presei scrise deoarece este cel mai concludent datorită dinamicii și varietății manifestărilor sale cât și datorită marii receptivități pe care o arată vizavi de inovațiile lingvistice. Se are de asemenea în vedere faptul că mass-media conferă prestigiu novațiilor lingvistice, le transformă în modele deoarece limbajul utilizat în presă devine un model pentru marea masă, presa, devenind după instituțiile de educație, școli, cel mai important factor de educație lingvistică informală. Datorită faptului că mass-media abordează subiecte variate, cuprinzând toate domeniile de activitate și de interes public fapt concretizat în segmentarea produselor jurnalistice pe diferite domenii și cantității sunbstanțiale de informații pe care presa le furnizează periodic, a fost necesară alegerea unui anumit domeniu pentru analiza limbajului presei scrise. Cercetarea noastră s-a îndreptat către analiza limbajului mediatic din presa adresată publicului feminin, mai exact din revista Unica pentru femei. Datorită faptului că publicațiile dedicate femeilor tratează preponderent subiecte legate de moda vestimentară, a tendințelor de înfrumusețare, de modelare corporală, se poate face analogia cu moda lingvistică, ilustrată astăzi prin utilizarea cuvintelor de proveniență engleză.
Este important de specificat că în țata noastră publicațiile pentru femei iau naștere în anul 1995, prima revistă de acest gen fiind Avantaje, iar evoluția lor se realizează într-un ritm alert, în primul rând datorită editorilor de presă străini, cum ar fi Ringier, Burda, Sanoma Hearst), deoarece aceștia dînlesnesc întroducerea pe piața românească a conceptelor de renume internațional.În funcție de vărsta cititoarelelor s-au putut identifica segmente diferite de presă, altfel că se conturează existența revistelor pentru adolescente (Bravo Girl, Cool Girl), pentru tinere (Look! Joy, Glamour) și reviste adresate femeilor, doamnelor (Unica, Avantaje, Cosmopolitan, Elle). De asemenea raportat la statutul economic al cititoarelor se evidențiază următoarele segmente: reviste low-market sau mass market adresate femeilor cu o putere de cumpărare redusă (Felicia, Libertatea pentru femei, Ioana, Femeia de azi), reviste middle-market reprezentând categoria intermediară (Avantaje, Femeia, Tango, Tabu) și reviste up-market, de lux sau glossy, care se adresează femeilor din mediul urban, care au o situație finaciară bună, cu studii superioare (Unica, The One, Cosmopolitan, Elle).
V.1. Metodologia cercetării
O cercetare pe tema anglicismelor în câmpul lingvistic românesc este oportună și justificată deopotrivă de un complex de factori. În primul rând, este o temă de maximă actualitate, relevată de faptul că începând cu ultimele două decenii și jumătate scurse de la schimbarea de regim, spațiul românesc s-a confruntat cu o infuzie masivă de elemente lingvistice exogene, majoritatea de proveniență engleză. În al doilea rând, disputa lingvistică asupra statutului anglicismelor (dezirabil ori reprobabil, de îmbrățișat ca o îmbogățire a limbii române ori văzute ca elemente care pervertesc patrimoniul lingvistic național) reflectă un clivaj cultural mai profund în societatea românească, cu vechi rădăcini în istoria națională, separându-i pe modernii occidentalizatori de tradiționaliștii autohtoniști. Nu în ultimul rând, subiectul are relevanță în context jurnalistic chiar dacă este preponderent teoretic și legat de studiul limbii deoarece presa utilizează limbajul ca mijloc principal de exprimare, de transmitere a informațiilor de stabilirea a contactului cu marea masă și prin autoritatea cuvântului tipărit (analizat în acest caz) educă lingvistic publicul dar și contribuie la internaționalizarea lexicului limbii literare.
V.1.1 Întrebări de cercetare
În realizarea studiului am pornit de la următoarele întrebări de cercetare: „În ce proporție sunt utilizate anglicisme în revistele pentru femei?”, apoi, ținând cont de divizarea aproape unanim acceptată de lingviști a anglicismelor în conotative, nenecesare, de lux și denotative, necesare – distincții conceptuale pe care le-am explorat în partea teoretică a lucrării –cea de-a doua întrebare conturată a fost „care categorie a anglicismelor predomină în presa feminină/ pentru femei?”.
Este important de stabilit astfel că cercetarea noastră s-a îndreptat spre analiza limbajului mediatic din presa feminină, mai exact din revista Unica pentru femei.
În analogie cu moda vestimentară amintim moda lingvistică, care constă în utilizarea uneori în exces a lexemelor provenite din limba engleză ,care au un corespondent autohton dar care nu este utilizat deoarece anglicismul poate dezvolta nuanțe stilistice pe care termenul autohton nu le poate. Sintagma „modă lingvistică” îi aparține lingvistului Gligor Gruiță care afirma: „Am optat pentru sintagma «moda lingvistică» prin analogie cu cea vestimentară, întrucât și aici funcționează același joc imuabil și efemer, între aventura novatoare și cumințenia tradiționalistă, în aceeași atmosferă de mimetism fonetic, dar și de contestare vehementă. Ca și în vestimentație, nu tot ce «se poartă» la un moment dat este bun, corect și frumos, dar nici nu trebuie automat respins orice iese din obișnuința noastră lingvistică sau contravine gustului personal”. Așadar anglicismele utilizate în exces sunt obiecte de modă lingvistică folosite cu precădere de cei care vor să exprime modernitatea internaționalitatea, care abandonează tradiționalismul în favoarea elementului novator. Este important de specificat că era în care ne aflăm, o era a tehnologiei și a circulației informației facilitează circulația acestor cuvinte care în anumite cazuri au devenit indispensabile, au fost utilizate atât de des încât corespondentul autohton, chiar dacă este singurul legitimat de DOOM2 este lăsat pe dinafară.
Materialul lingvistic ales pentru realizarea cercetării este constituit din toate articolele revistei Unica, analizate pe o perioadă de șase luni, respectiv lunile Ianuarie-Iunie, nr.1 (206)-nr.6 (211). Revista Unica este o revistă lunară, glossy, pentru femeile puternice, dornice să se realizeze în viața profesională și personală, potrivit descrierii de pe site-ul Unica.ro. Trustul de presă Ringier este cel care deține această revistă, lansată pe data de 1 decembrie a anului 1997 și reprezintă cel de-al doilea glossy pentru femei din țara noastră, lansat după revista Avantaje. Revista este dedicată femeilor practice preocupate atât de carieră cât și de modă și înfățișare, de cultivarea propiei personalități dar și de familie, viața de cuplu, copii. Sloganul revistei este „așa cum ești tu” și reprezintă un îndemn prentru conservarea naturaleții, de asemenea un imbold pentru urmarea viselor, a lucrrilor care te preocupă și definesc ca și persoană. Principalele rubrici din revista Unica sunt: Oameni și carieră, Fashion&beauty, Lifestyle, Interviu, Opinii, Beauty, numărul paginilor oscilând între 130 și 150.
În vederea obținerii unor rezultate obiective s-au analizat doar produsele jurnalistice. Textele publicitare, cu scop de comercializare au fost ignorate deoarece este de așteptat ca limbajul utilizat pentru descrierea produselor publicitare să fie preponderent format din anglicisme întrucât oferă impresia unei piețe deschise.
Rațiunea majorăcare determinat alegerea revistei Unica pentru analiza limbajului este constituită de faptul că aceasta este lider de piață pe segmentul presei feminine.
Premisa pe care ne fundamentăm ipoteza de cercetare a studiului este că publicațiile pentru femei abundă în anglicisme utilizate ca manifest al modei lingvistice. Construind pe această premisă (a cărei validitate empirică urmează a fi testată în decursul analizei concrete), ipoteza de cercetare pe care o avansăm constă în afirmația că în publicațiile pentru femei sunt utilizate cuvinte de proveniență engleză și/sau americană care au corespondent în limba română și nu denumesc realități extralingvistice noi, nu acoperă lacune terminologic ale lexicului românesc însă sunt utilizate în defavoarea termenilor autohtoni din rațiuni stilistice și nu funcționale. Altfel spus, sugerăm ca posibilă explicație a acestei abundențe a anglicismelor în limbajul presei scrise din revistele pentru femei o politică editorială ce se dorește a fi în pas cu moda, fapt pe care îl etalează prin adoptarea în paginile revistelor a cuvintelor și exprimărilor „trendy” în limbajul globalizat al „showbiz”-ului.
V.1.2 Metoda de cercetare
Metoda de cercetare utilizată este analiza de conținut atât calitativă cât și cantitativă. Dacă prima presupune determinarea categoriilor și temelor centrale ce formează infrastructura semantică a unui text, cea din urmă poate fi definită drept o metodă de cercetare utilizată pentru descrierea obiectivă, sistematică și cantitativă a conținutului manifest al unor comunicări având ca scop interpretarea lor. Se urmărește astfel analiza exhaustivă a limbajului, din toate articolele revistei Unica, pe o perioadă de 6 luni, pentru a observa care este numărul de anglicisme utilizat în aceste reviste și care este categoria în care se încadrează anglicismele, anglicisme de lux sau necesare.
Culegerea datelor a fost manuală, iar faptul că nu am dispus de variantele electronice ale revistei poate fi considerat o limitare, un impediment în realizarea cercetării deoarece a îngreunat obținerea datelor și cuantificarea anglicismelor în raport cu limbajul autohton utilizat. Pentru analiza datelor s-a utilizat sistemul Word Cloud – Wordle prin intermediul căruia se ilustrează care sunt anglicismele întâlnite cel mai des în corpusul revistei, cuvinte, expresii care au fost extrase anterior, acest program ale un puternic rol ilustrativ, iar ulterior numărul acestora (frecvența apariției lor în revistă) este redată prin intermediul tabelelor de frecvență. Analiza datelor este efectuată pentru fiecare număr al revistei Unica în parte pentru a ilustra obiectiv numărul de cuvinte de origine engleză care sunt utilizate în limbajul jurnalistic.
Este important de menționat că în vederea realizării cercetării s-a luat ca și reper definiția lingvistei Mioara Avram, care nu operează cu distincția dintre americanisme și englezisme, astfel că sunt analizate cuvintele de proveniență engleză indifferent dacă fac parte din engleza americană sau britanică: „o unitate lingvistică, nu numai cuvânt ci și format, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală și chiar tip de pronunțare sau de scriere de origine engleză, indiferent de varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană nu doar cea britanică”.
V.2 Analiza datelor
Numărul 1
Din revista Unica numărul 1 (206), din luna ianuarie 2015 în urma colectării manuale a datelor, s-au extras un număr de 280 de cuvinte de origine engleză integrate în corpusul articolelor jurnalistice după cum urmează: designer, stylish, google, designer, housewife, facebook, make-up, designer, fashion, look, design, make-up, beauty, stylish, winter, ski, look, catwalk, look, trendy, catwalk, stylish, designer, hair stylist, make-up artist, brand, high-class, collection, designer, designer, brand, clutch, look, all white, outfit, snow, outfit, party, live, bacon, menu, job, hypermarket, online, offline, job, week, being at my best, interviu, competence, lifestyle, fashion style, designer brand, fashion, style, beauty weekend,funy, beauty trend, wellness, selfiness, winter style secrets, ski, travel, fashion, entertaiment, special food, food, wine, playing to win, lifting, trickle, buisness, make-up trends, look, welness, shopping, publishing, fast-food, chili, fast-food, supermarket, puzzle, link, trend, weekend, shopping, iaht, weekend, Google, bowling, bowling, weekend drift mall, start up, manager, start, start-up, start-up,glossy, black dress, red carpet, party make-up, lasting make up all night, health, style, happy, trends, winter, winter, winter, winter, party party, party, fashion, now, beauty focus, love, new start, glamour, beauty previw, hot, beauty, most important party, fashion, beauty, jeans, cool, outfit, designeri, trend, hippie, print, it’s a must, glam, designer, fresh, look, chic, look, edgy, bags, shoes, trend,boho-chic, look, look, look, look, show, show, look, oranj, designer, outfit, catwalk, outfit, shopping, trends, new, winter style secrets, back to basis, design, design, buisness, whish list, wish list, wish,to do list, must have next year, features, make-up, beauty case, refresh, make-up, bad hair day, bad face looks day, gloss, beauty, brand, blush, beauty rules, brand, hair color, hair care, man, hairstyling,fashion-forward, ready to party, winter shopping, next bride, party, sport, holidays, trend, story, cover, buisness, beauty story, winter style essential, skin, body,vintage, fashion alert, wish new look, follow your dreams, no one, facebook, love, relations, look, smoky eyes, party, news, club nights, make-up, inspiration, glamour.
Prin intermediul sistemului Wordle putem observa care sunt anglicismele cel mai frecvent utilizate în articolele din revistă, acestea fiind evidențiate prin îngroșsare și prin dimensiunea fontului, care este vizibil mărit.
Cuvintele care apar cel mai des în acest număr al revistei sunt: beauty, make-up, look, winter, outfit, brand, designer, fashion, party, iar prin intermediul tebelului de frecvență se va ilustra frecvența primelor 15 cel mai utilizate anglicisme, restul analizei, tabelul de frecvență integral fiind anexat lucrării. De asemenea în cadrul tabelului de frecvență se regăsește explicația termenului regăsită în MDN sau DEX, cu mențiunea dacă este recunoscut sau nu în Dicționarul Ortografic Ortoepic și Morfologic din anul 2005.
Se poate obseva că cel mai des sunt utilizate cuvinte din domeniul modei: look, trend, fashion, outfit, designer, style, dar și al cosmeticelor make-up, lifting. Aceste cuvinte au corespondent în limba română însă sunt utilizate deoarece denumirile acestea sunt de largă circuație, putându-se vorbi chiar de un idiom creat specific pentru modă, cosmetice, înfățisare utilizat la nivel internațional. Toate cuvintele analizate prin word cloud si tabelul de frecvență (15 cel mai de folosite) din acest număr au corespondent în limba română care nu este utilizat. Cuvântul care are cea mai ridicată frecvență de utilizare din acest număr este look, urmat de beauty, designer, party, trend și winter. Look este utilizat în defavoarea termenului autohton înfățișare și denumește de cele mai multe ori o apariție remarcată ,,look perfect, look ca la carte, look de efect, etc.
Numărul 2
Din numărul 2 (207) al revistei Unica, din luna februarie au fost extrase următoarele cuvinte:
P.S I love myself, shooting, shopping, ,,Tinderella” , trend-hunter, cool, lifestyle, gadgeturi, clothing, fast-fashion, mall, smartphone, display, snack, scanner, online, wireless, shopping, all over, sporty, casual, cool, sweatshirt, look, clothes, winter essentials, age, shopping, sex-appeal, trend, beauty, look, nude, smoky eyes, golden, globes, look, wi-fi, make-up, hair style, designer, shooting, online, simplicity, serendipity, online, social media, youtube, facebook, instagram, wall, facebook, happy-end, facebook, interviu, hi, bye, hater, interviu, lift, lift, follow me, something to drink, cocktail, cocktail, say, cheese, no, one more, one more, cocktail, enjoy, sure, join me, no problem, where’s that, pixel, click, facebook, online, flirt, like, flirt, OK, like, flirt, facebook, know how, to do or not to do list, task, deadline, eye, connections, management, to do list, marketing, leadership, marketing, marketing, marketing, banking, marketing, manager, manager, feedback, fashion, beauty, sexy, stylish, spirited, fashion, beauty, power look, shoppping, shopping, sweatshirt, cool, posh, shopping, shopping, rock, old school, cool, rock, casual, body, designer, vintage shop, second hand, designeri, all black, shine on you crazy diamond, leader, lider, design, design, blue box, icon, sexy, politically correct dressed, bikini, paparazzi, look, paparazzi, look, celebrity fashion, side butt, has-tag, the underwear-free-trend, bad publicity is still publicity, wear-free-trend, push-up, no-bra– effect, guest, designer, brand, stylish, style, brand, electric style, blugi, trend, brand ,brand,smart shopping, must have, design, look, style, icon, beauty news, look, spray, vintage, look, cell-comunicating, skin identical, peeling, beauty, mass-market, skin-identical, cell-communication, make-up, design, look, look, smoky eyes, lookuri, make-up, eyeliner, make-up, look trendy, catwalk, make-up, eyeliner, make-up artist, youtube, eyeliner, make-up artist, eyeliner, shopping, expert tips, spray, spray, styling, fitness, trend, beauty, beauty rules, lady in red, kiss my lips, look, sex-appeal, cat eyes, look, with a twist, print, lifestyle, early booking, tinderella, facebook, dating, instant gratification, like, like me, love me, tinder me, cool, like, massage, I would like to have, facebook, link, like, whatsapp, like, like, single, my first date, casual, politically correct, escape the room, room, escape the room, online, puzzle, hobby, weekend, sweet, trendy, early-booking, brand, spa, golden, globes, stand-up night, comedy, wings for life, forever love, puzzle, job, job, sexy, freak-control, marketing, online, chill, match, timeless, brand, sensitive, led, gadget, gadget design, puzzle.
Numărul total al cuvintelor de origine engleză utilizate în acest număr al revistei este de 359.
În acest număr al revistei pe lângă cuvintele din domeniul modei și cele utilizate pentru descrierea produselor cosmetice și ale infățisării look, beauty, sexy, cool sunt evidențiate cuvinte și din domeniile: economic, al profesiilor :marketing, manager ,dar și al informaticii: online, facebook, icon. Acest fapt ilustrează varietatea subiectelor abordate în revistă care nu se limitează doar la modă vestimentară și aspect ci și la domenii de activitate, carieră
Sistemul Wordle ilustrează faptul că cel mai des sunt utilizate cuvintele: look, beauty, shopping, facebook, make-up, marketing, online, brand ș.a iar frecvența primelor 15 cel mai utilizate și explicația lor este ilustrată în tabelul de mai jos.
Deși predomină și în acest număr anglicismele care au corespondent în limba română, look fiind din nou pe loc fruntaș în ceea ce privește utilizarea, se regăsesc și anglicisme denotative: online, marketing. În acest număr al revistei au fost abordate subiecte care țin de domeniul informaticii, cu precădere referitoare la rețelele de socializare dar și legate de jocuri de evadare pentru adulți – Ecape the room. Acest fapt ilustrează că deși se utilizează foarte mulți termeni din domeniile special dedicate femeilor, frumusețe, modă, se pune accent șimpe informarea referitoare la noutățile din alte domenii.
Numărul 3
În urma colectării datelor din revista Unica numărul 3( 208), din luna martie, s-au identificat 288 anglicisme după cum urmează: cream, dream, cream, catwalk, self-help, trend hunter, life style, cheesecake, cocktail, design,object, daydreamer, laptop, design, must have, cool, shopping, top, sping look, L.A. woman, cool, L.A, market, youtube, casting, buisness online, road, trip, standard, fashion police, show, show live, cool, cool, show, designer, designer, designer, show, stand-up comedy, L.A, top-model, make-up, marketing, job, website, gloss, live, live, infinity, hiking, rock, VIP, props, thriller, film, cool, artsy, hollywood, to do, icon, show, fitting, paparazzi, rapper, manager, stylish, sexy, sexy, whatsapp, self-help, self-help, self-help, ,self-help, self, breaking-news, design, know–how, job, manager, IT, design, show, marketing, lady, chef, chef, feedback, leadership, communication, manager, rebranding, management, management, manager, laptop, gadgeturi, job, wood, designeri, fashion, beauty, jeans, cool, outfit, designeri, trend, hippie, print, it’s a must, glam, designer, fresh, look, chic, look, edgy, bags, shoes, trend,boho-chic, look, look, look, look, show, show, look, orange, designer, outfit, catwalk, outfit, shopping, guest designer, look, luxury, brand, design, brand, style, mix to match, online, skinny, site-uri, shopping, shopping, fashion news, brand, tag, chic, look, make-up, brown, glossy, gloss, brand, beauty, brand, cream, brand, brand, skin, cream, lifting, cellular, beauty, skin, beauty, skin, fitness, fitness, expert tips, trendy, styling, look, trendy, get the look, make-up, smoky eyes, glitter, eyeliner, look, smoky eyes, what to wear, tiny habits, outfit, tiny habits, yes, sexy, fresh, design, still rules, must, dietary aproch to hypertension, weight, watchers, the biggest, loser, reality-show, steak, fitness, kids in love, flirt, snowboard, snowboard, tobogan, land, big, central, bond girl, hope, homes, children, turned-up, keeping-up with, head-up, display, online, trend, design, design, site, design, smartphone, design, selfie, device, cool, no eye patch, urban cool, satiety, online,anti-aging, utopic art, seconds from mars, young, beauty, tips, hair style, good job, fashion, motivation, peeling, wearable clothes, free time.
Cuvintele care se repet[ cel mai des sunt ilustrate prin intermediul sistemului Wordle:
După cum se poate observa din wordle-lul de mai sus, cel mai frecvent s-au utilizat anglicismele look, design, show, cool, brand, beauty, designer, fashion, self –help, cuvinte care denumesc concepte din domeniul vestimentar, modă , îngrijire corporală.
Cuvântul care apare de cele mai multe ori este și pentru acest număr look, urmat de design, show, brand, cool, toate având corespondent ăn limba română dar fiind larg utilizate pentru a descrie concepte legate de moda. În acest număr al revistei se regăsesc mai multe articole dedicate copiilor, respectiv pentru femeile care au copii: Avem un copil, cum procedăm?, Kids in love, Vacanță pentru voi și copilul vostru.
Numărul 4
În urma analizei limbajului din resvista numărul 4 (209), luna aprilie, s-a extras un număr de 351 de anglicisme după cum urmează: showbiz, cool, trend hunter, design, popcorn, popcorn, show, how high, color cocktail, designer, look, super fresh, long live colors, trendy, shopping, gym bag, gym bag, shopping, black, elegance, lift, healthy aging, anti-aging, jeans, brand, sneakers, kangoo jumps site, world vision, badminton, ping pong, ok, internet, reality-show, reality-show, show, interviu, comfort, copy-paste, show, keeping up with, show, rapper, all black , Twitter, Facebook, keeping up with, selfish, selfie, reality-show, show, show, show, show, show, reality-show, top, paparazzi, selfie, L.A, Fifty Shades of Gray, film, gadget, film, film, cool, in the mood for love, shame, film, beauty, shopping, blugi, the wrong choice, spiderman, zgârie-nori, film, advantage, ink, all in one, know-how, business, job, e-mail, truc, e-mail, multitasking, assistant manager, business assistant, office assistant, job, business, feedback, leadership, manager, manager, manager, job, brand, business, management, make-up, manager, make-up, brand, blush, manager, designer, master, internship, brand, brand, coach, leadership, marketing, business, feedback, business partner, cocktail, fashion, beauty, bold shades, look, cool, shopping, look casual, outfit, cool, jeans, look, sweatshirt, outfit, made in Italy, trenci, brand, bran, brand, shopping, look, full-time, dressing, online, jeans, t-shirt, extra large, all black, hippie, blugi, designer, casual, shopping, look, seventies, jeans, look, cool, rapsody, look, outfitt, guest designer, dressing, brand, shopping, online, site, shopping, shopping, fashion tips, must-have, design, brand, elegance, brand, film, subtil touch, brand, monobrand, mesh, hi-tech, peep-toe-booties, slippers, sneakers, pumps, fashion news, look, jeans, wow, look, coolness, brand, cool classic, glamour, cool, blue is black, wearable art, painted art effect, trend, jeans, designer, brand, brand, hot list, beauty, waterproof, body shaping, lifting, beauty, spring refresh, beauty, peeling, styling, shopping, make-up, peeling, beauty rules, spa, body, cocktail, anti-aging, weekend, single, wild look, hot, look, look, look, sexy, editorial, sexy, party girl, look, color, block, mindfulness, mindfulness, based stress reduction, stres, mindfulness, mindfulness, mindfulness, mindfulness, mindfulness, mindfulness, mindfulness, job, good memory, bad memories, like a girl, tobogan, smoothie, mangold, info trip, spot, show, live, site, workshop, cool, job, design, design, design, designer, design, designer, edgy, soft, experience, iaht, design, soft, hypermarket, online, online, site, bloggeri, soft, editor, shooting stars, photoshop, networking, L.A, thriller, fresh, card, shopping, handmade, hand-made.
Și în acest număr al revistei se remarcă anglicisme din domeniul modei: look, jeans, designer, fashion, dar sfera se lărgește putând fi observați și termeni precum: mindfulness, film, manager, reality-show care aparțin unor domenii variate și ilustrează faptul că în revistă se abordează o disversitate de subiecte, din sfere diferite. Chiar dacă revista este pentru femei și subiectele care țin de moda vestimentară, îngrijire corporală, predomină, sunt abordate și subiecte care țin de carieră, dezvoltare personală, timp liber, motivaționale etc.
Programul Word Cloud, Wordle, evidențiază care sunt termenii care apar cel mai des în acest număr din lista cuvintelor redată anterior, iar prin intermediul tabelului de frecvență se ilustrează numărul dăților în care au fost utilizate primele 15 anglicisme (vidențiate prin Wordle).
Și în acest număr anglicismul look are poziție fruntașă în ceea ce privește utilizarea, fiind urmat de brand, shopping, show. Un articol destul de lung a fost dedicat meditației conștiinței depline, Mindfulness, pentru a promova tehnicile de autodezvolatre, de asemenea s-a abordat subiectul afacerilor fapt care a înlesnit utilizarea anglicismului business. La fel cum s-a observat din descrierea resvistei, subiectele abordate sunt pentru femeile nteresate de aspectul lor și de noutățile din domeniul modei dar și pentru cele care se dedică dezvoltării profesionale, carieirei. În ciuda faptului că s-au abordat subiecte diverse, anglicismele din domeniul modei vestimentare, al cosmeticelor sunt dominante: shopping, cool, beauty, designer, brand, jeans, look etc.
Numărul 5
În numărul din luna mai, 5 (210) al revistei Unica s-au extras prin intermediul analizei de conținut 342 de anglicisme valoare apropiată față de cea din numărul anterior iar acestea sunt: refresh, beauty, fashion, refresh, beautify you, trend hunter, lifestyle, cool, dining, smartphone, the supper club, private dining, Facebook, we dine, self-lacing sneakers, design week, design, lifestyle, design, brand, design week, pattern, shopping, into the blues, outfit, fower power, shopping beauty, fresh, red lips, shooting, megaproducție, serial, film, thriller-fantasy, casting, film, festival, film, american dream, SUA, vintage, black exclusive, vintage, catwalk, vintage, private coach, it items, brand, rand, vintage, styling, make of, angry birds, shopping, publishing, fast-food, chili, fast-food, supermarket, puzzle, link, trend, weekend, shopping, iaht, weekend, Google, bowling, bowling, weekend drift mall, start up, manager, start, start-up, start-up, start up, consulting, start-up, manager, job, superbrands, the color run, PR, PR, buisness, marketing, marketing, marketing, loves, e-mail, be kind for real, be kind for real, where I come from, psychological landscape, if you can make it there you can make it everywhere, and, beauty, fashion, color addicted, look, look, body, jeans skinny, street style, show, after swim, all white, brand, green, fresh, shopping, online, vintage, clutch, vintage, fasion tips, converse, high top, sneakers, loafers, essence, low top, print, cool, sneakers, star, baschet, sneakers, fashion, hobby, my preciouss, piercing, shopping city, designer, shopping, wow, school, glam, beauty news, roller coaster, trend, beauty, body, peeling, jogging, stretching, hair stylist, styling, styling, brand, designer, interviu, summer, must have, nails,effect, designer, make-up, make-up, bad hair day, blog, make up, beauty tips, eye-liner, beauty, make up, hair-style, make-up, beauty, make-up, beauty case, refresh, make-up, bad hair day, bad face looks day, gloss, beauty, brand, blush, beauty rules, brand, hair color, hair care, man, hairstyling, kids, brand, brand, light, care, styling, look, playtime, look, eyes open, eyeliner, look, look, blush, look, head-to-toe, whip me baby one more time, kinky, Tinder, OK, kinky sex, Facebook, Tinder, sexy lips, kinky, manager, kinks, kitty, supermarket, horror, threesome, priming, stres, pets, info trip, show, top, wifi, advertising, marketing, show, hand made, gadget, fast-food, all time,crycket, rugby,night, film, rock, always, make-up artist, make up-artist, make –up artist, rock, make-up, make-up artist, hit radios, sound, L.A, show, show, show, look, funny, skin, checker, hello messenger.
Anglicismele utilizate cel mai des în acest număr sunt : beauty, look. shopping, make-up, vintage, brand marketing. Se conturează astfel o schită a limbajului format din anglicisme care tinde spre internaționalizarea conceptelor care țin de produsele utilizate pentru îngrijire si de ultimele tendințe în modă. Cititoarelor le este sugerată prin intermediul anglicismelor universalitatea acestor concepte care sunt aceleași indiferent că te afli în România sau la Hollywood. Moda vestimentară circulă fără bariere, stilul fiind cel mai important, look-ul, brandul și designul.
De această dată cel mai utilizat anglicism este beauty, urmat de look, brand, make-up. Având în vedere că numărul acestei reviste este premergător verii, majoritatea articolelor au fost dedicate îngrijirii corporale pentru a fi pregătit să întâmpini vara, dietelor și pieselor vestimentare caracteristice sezonului estival care ar trebui achiziționate. S-a pus accent pe afișarea unei siluete și a unei garderobe de invidiat, în ton cu moda și exigențele ei și pe conservarea tonusului prin alimentație sănătoasă și sport.
Numărul 6
În ultimul număr al revistei Unica analizat, cel din iunie, nr.6 (2011), un total de 331 de anglicisme au oferit coloratură limbajului jurnalistic. Acestea sunt : joy of life, headspace, lifestyle, make a wish, beauty beats, news, trend hunter, lifestyle, silk on skin, wearable plants, online, camping, bags, cool, it bag, outfit, vibes, trend, outfit, top, shopping, shopping, top, cool, efortless, shopping, make-up, show, show, casting, show, show, serial, film, prompter, full time job, little-baby, film, film, make a wish, make a wish, weekend, design, hardcore, trend, marketing, weekend, city-break, weekend, branding, coaching, public speaking, public speaking, public speaking, public speaking, public speaking, speech, personal branding, outsourcing, public speaking, advanced public speaking, public speaking insights, speaking know-how, speech, workshop, workshop, coach, coach, workshop, coach, workshop, glamour, fashion, beauty, summer start, wet look, orange, comfort zone, crazy color, shopping, shopping, cool, sporty, brand, designer, brand, brand, fashion, ready –to- wear, brand, brand, designer, office fresh, refresh, stylish, outfit, smart casual, brand, online, guest designer, sexy, item, designer, fashion week, show, look, efortless sexy, queen, summer, trend, fashion, competition, design, seamless, brand, look, design, trend, quick and easy, must have, forever young, beauty, news, make –up , cosmetics, wonderfull look, beauty, gold, diamonds, anti-aging, bodysculpt, bodysculpt, ceremony, wellness, shopping, shopping list, summer, game of beauties, look, gloss, look, shopping, look, look, serial, volume, shopping, peeling, make-up, hair, bad-hair-day, beauty, make-up, hair, must have, brand, blush, handbal, fresh, make-up, insanity, expert tips, look, styling, styling, spray, style, style, look, styling, look, mix to match, great hair day, hair styling, hot summer, hair styling, styling, look, look, cool, design, made in, cool, designer, design, graphic desig, design, graphic design, design, design, eye wear, background, onject designer, projects, day, handmade, typography, teech, hobby, city-break, site, online, manager, love, glossy, wellness, dating, crunches, gym membership for the mind, water you body, fitness, e-mail, facebook, whatsapp, water your body, supermarket, framing, cherry, products, tips, tricks, travel, spring, perfect tour, lift, small world, travel, google, iphone, booking, gmail, street view, show me, my photos, hashtag, race for the cure, online, naked, online, job description, e-mail, live, film, site, backstage, hot, vintage, blogger, smartphone, design,outfit, strong,
Cel mai des utilizate sunt după cum se poate observa: look, speaking, public, styling, show, hair, design, brand, cool, etc. Numărul cuvintelor de proveniență engleză găsite în materialele jurnalistice ale acestui număr al revistei este apropiat de numărul ultimelor două, respectiv 348, 342 iar domeniile sunt diverse, o frecvență ridicată înregistrând-o anglicismul speaking( public speaking) care poate aparține sferei motivaționale, a carierei, fiind regăsit într-un articol în care era abordat subiectul importanței stăpânirii artei oratorice.Acest fapt denotă că este promovată femeia nu doar frumoasă din punct de vedere al aspectului fizic, superficială, ci și pregătită profesional, capabilă să își susțină punctele de vedere în orice împrejurare. De asemenea sunt ofeite informații referitoare la utimele tendințe în materie de costume de baie și accesorii de plajă dar și de întreținere a unui corp perfect , trucuri pentru vară pentru menținerea unui păr frumos și sănătos avînd în vedere că ne aflăm la începutul sezonului estival și ieșirile la plajă și la piscină sunt tot mai dese.
Tabelul de frecvență ilustrează că cel mai des a fost utilizat anglicismul look, urmat de design, shopping și speaking.
Concluzii
În urma analizei limbajului din cele sașe numere ale publicației Unica, s-a putut observa faptul limbajul jurnalistic este presărat cu numeroase anglicisme. Cuvintele de origine engleză întâlnite în corpusul revistelor aparțin domeniilor distincte. Limbajul utilizat pentru promvarea anumitor produse a fost ignorant deoarece autorii reclamelor și comercianți apelează la anglicisme în virtutea unor tendințe mimetice de adoptare a modei momentului dar cu evidente intenții persuasive utilizate sub forma strategiilor de convingere a posibililor cumpărători prin intermediul limbajului fiind astfel exploatate conotațiile de prestigiu, internaționale ale anglicismului. Totuși acesta, adoptarea modei momentului este și motivul pentru care în produsele jurnalistice, în limbajul articolelor este utilizat acest idiom hibrid, romgleza.
Se utilizează după cum am arătat anglicisme din diverse domenii: comunicării, relațiilor publice : brand, manager, marketing, communication, din domeniul artistic: hit, reality-show, thriller, sportului: fitness, snowboard, al informatcii fiind utilizați termeni care au legătură cu Internetul și rețelele de socializare: facebook, online, offline, e-mail, like dar cel mai mult sunt utilizați termenii din doemniul modei, al produselor cosmetice, pieselor de îmbrăcăminte : look, beauty, fashion, trend, stylish, cool, shopping, make-up, etc.
Se poate observa că anglicismul look, este utilizat cu o frecvență ridicată în toate numerele analizate, astfel în primul număr al revistei acesta apare utilizat de 15 ori, în cel de-al doilea tot ce 15 ori, în numărul din martie de 13 ori, în numărul din aprilie de 15 ori , cea mai scazută frecvență a utilizării anglicismului s-a înregistrat în luna mai , 9 utilizări în toată revista , iar în luna iunie s-a utilizat de 15 ori., valorile fiind foarte apropiate. Anglicismul este des utilizat cu toate că are corespondent în limba română, termenul înfățisare, dar acesta este exclus în favoarea anglicismului, datorită avantajului scurtimii și internaționalității pe care îl prezintă în raport cu înfățișare. Deși sunt utilizați și termeni care nu au corespondent în limba română (sau nu unul avantajos) și care denumesc realițăți extralingvistice noi cum ar fi: management, marketing, desktop, online, offline, majoritatea termenilor din limba engleză utilizați au corespondent în limba română: look-înfățișare, beauty-frumusețe, body-corp, fashion-modă, make-up-machiaj, star-vedetă, show-spectacol, eyeliner-contur de ochi, shopping- cumpărături, trend- tendință, brand( renumit)- firmă etc.
În ceea ce privește asimilarea termenilor, cum a fost ilustrat și în partea teoretică, anglicismele fie tind să își păstreze forma din limba engleză, fie se adaptează sistemului limbii române, însă se înregsitrează și exemple de cazuri cu formă fluctuantă. Sunt destul de puține cazuri înregistrate în care asimilarea este atât fonetică cât și grafică și morfologică, cum este exemplul substantivului blugi, provenit din anglicismul blue-jeans, însă sunt destul de numeroase cazurile în care pluralul anglicismelor este marcat prin desinențe românești: styliști, designer, lookuri. Deși majoritatea termenilor de origine anglo-americană adoptă desinențele specific românești: hand-made-uri, trend-setturi, sunt și anglicisme care păstrează desinențele proprii limbii engleze: pants, fashion tips și de asemenea se întâlnesc și cuvinte al căror plural este tautologic,fiind exprimat și prin desineța din limba engleză și prin cea din limba română: comicsuri, tipsuri, dropsuri etc. Majoritatea anglicismelor indentificate sunt substantive sau adjective, cele mai multe fiind de gen masculin : manager, designer, speaker, rocker, masculinul fiind de asemenea baza pentru formarea femininului: rocker-iță, trend-setter-iță, fashionistă, cu mențiunea că aceste forme nu sunt înregistrate în dicționar.
Publicația pentru femei Unica, reflectă fidel dinamica actuală a lexicului românesc, fapt demonstrat de utilizarea în exces a anglicismelor, cu precădere a celor connotative, nenecesare, de lux, care nu acoperă lacune terminologice, nu denumesc realități extralingvistice noi, ci reprezintă doar o alternativă stăină pentru denumirea acelorlași concepte iar acest fapt denotă snobbism și prețiozitate lingvistică. Utilizarea anglicismelor se adoptă din rațiuni stilistice, majoritatea fiind utilizate din cauza expresivității lor, pentru a oferi o notă de familiaritate și pentru a impregna un caracter oral în discursul jurnalistic. Oralitatea poate fi considerată o trăsătură definitorie a revistelor pentru femei, deoarece se conturează o tendință de creare a unui dialog cu publicul receptor, cu femeile care devin astfel prietene, confesoare. Acest dialog poate fi observant în articolele descriptive, în care le sunt sunt oferite sfaturi cititoarelor, articolele motivaționale, horoscop etc. De asemenea este important de precizat că oralitatea este marcată prin intermediul verbelor la imperativ, interjecțiilor, enunțurilor interogative, adresarea la persoana a II-a singular sau plural: ,,Stiluri pentru tine”, ,,O ținută all-red o poți asorta cu nuanțe…”, ,,Motive pentru care evităm să facem declarații”, ,,Învinge-ți teama, învață să transmiți mesaje de impact”, ,,Ia atitudine”, ș.a.
În concluzie, prin intermediul analizei limbajului din cadrul celor șase numere ale revistei Unica, pe o perioadă de 6 luni, s-a demonstrat prin intermediul sistemului Wordle și prin intermediul tabelului de frecvență că cele mai multe anglicisme utilizate au correspondent în limba română, nu sunt utilizate din rațiuni funcționale, nu denumesc realități extralingvistice noi, nu acoperă lacune terminologic ale lexicului românesc însă sunt folosite în defavoarea termenilor autohtoni. O posibilă cauză este politică editorială ce se dorește a fi în pas cu moda, fapt pe care îl etalează prin adoptarea în paginile revistelor a cuvintelor și exprimărilor „trendy” în limbajul globalizat al „showbiz”-ului.
VI.1 Studiu de caz
Un aspect interesant care ne-a determinat să abordăm situația dintr-o altă perspectivă și care se poate observa este utilizarea destul de multor titluri exclusiv formate din anglicisme: „Know-how- blogging job” „ From Salzburg with love” „Brand id shine on you crazy diamonds” „P.S. I love myself”, ,,Fashion police”, ,, L.A Confidential, „Shoes, yes please”, „To do or not to do list”, „Golden globes beauty trends” fără a fi dată o traducere ulterioară, astfel se consideră că acești termeni sunt cunoscuți de către cititoare, le sunt familiari. Datorită acestui fapt ni s-a conturat idea unui studiu de caz care pornește de la întrebarea : un titlu exclusiv format din anglicisme semnalează prezența unui număr mai mare de anglicisme în corpusul textului decât unul scris în limba română?
Pornind de la acestea am ales să comparăm două articole dintr-un număr al revistei ales aleatoriu, numărul 3, unul care are titlul exclusiv format din anglicisme: Fashion police(pagina 34) iar celălalt exclusiv din cuvinte românești : ,,Lorena Sârbu, puterea unei rochii( pagina 44). Rațiunea care a stat la baza alegerii pentru efectuarea studiului de caz este faptul că se aleg pentru studiu cazurile în funcție de excepționalismul lor și am considerat formarea exclusivă a tilului din cuvinte englezești într-o publicație românească ca fiind un caz excepțional care merită atenție. Am ales titlurile din același număr al revistei și faptul care ne-a determinat să optăm pentru alegerea articolelor respective și nu altora este că aparțineau aceleiași rubrici( Exclusiv din L.A.), astfel temele sunt asemănătoare, nu se crează impresia că studiul este influențat de diferențele de limbaj datorate temelor abordate.
Primul articol, cu titlu exclusiv format din anglicisme este de fapt un interviu realizat cu juriul emisiunii Poliția modei, Fashion police, al postului de televiziune E!. Acesștia comentează ținutele de pe corvorul roșu, încadrând vedetele în categoria prost sau bine îmbrăcate în funcție de alegerile vetimentare pe care le fac. Cel de-a doilea articol analizat, este de asemenea un interviu, cu o creatoare de modă româncă, Lorena Sârbu, care confecționează piese vestimentare pentru vedetele din L.A. Aceasta, originară din Timișoara, s-a mutat din țară cand avea 19 ani și acum locuiește în Beverly Hills. Are studii de psihologie, însă este un creator la care apelează multe vedete pentru a-și asigura o apariție demnă de covorul roșu.
Metoda de cercetare utilizată pentru acest studiu de caz este de asemenea, analiza de conținut a limbajului din articolele respective care va fi de această data comparativă. Se va analiza comparativ limbajul utilizat în cele două articole pentru a observa dacă articolul cu titlul exclusiv format din anglicisme, are o frecvență a anglicsmelor utilizate mai ridicată de sau nu. Analiza datelor se efectuează și de această dată prin intermediul tabelelor de frecvență.
Primul articol analizat, (Fashion police) are 1.319 cuvinte iar dintre acestea 29 sunt anglicisme.
În cel de-al doilea articol analizat (Lorena Sârbu, puterea unei rochii) s-au identificat 1144 de cuvinte dintre care 17 sunt anglicisme.
Anglicismelele preponderent utilizate în aceste două materile jurnalistice, aparțin domeniului modei, fapt preconizat încă din titlu și din descrierea lor, având în vedere că reprezintă de fapt interviuri cu creatori, respectiv critici de modă, însă după cum se poate observa din tabelele de frecvență în articolul care are titlul exclusiv format din anglisime, frecvența acestora este mai ridicată. Una dintre cauze ar putea fi faptul că persoanele intervievate pentru primul material jurnalistic, sunt vorbitori de limba engleză, utilizează foarte des în discursul lor termenii deja internaționalizați din domeniul mode, și probabil jurnalistul pentru a păstra autentticitatea materialului a ales să nu înlocuiască termenii de origine străină. Pe de altă parte, Lorena Sârbu, este și ea creator de modă. De naționalitate română, însă stabilit în S.U.A, de asemenea vorbior și utilizator zilnic al limbii engleze.
Deși acest studiu de caz nu poate oferi o concluzie generalizată referitoare la situația în care un titlu format exclusiv din anglicisme determină utilizarea unui număr mai mare de cuvinte de origine străină în corpusul textului decât unul format din cuvinte românești, deoarece analiza s-a realizat doar pe două articole, în cazul de față putem afirma că premisa de la care s-a pornit studiul de caz este corectă.
Bibliografie
Cărți:
***DOOM, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2005.
Adriana Stoichițoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate,
Avram, Mioara, Anglicisme în limba română actuală, Edit. Academiei Române, București,1997
Avram, Mioara, Marius Sala, Faceți cunoștință cu limba română, Edit. Echinox, Cluj, 2007
Coșesriu, Eugen, Introducere în lingvistică, Edit. Echinox, Cluj, 1995
Dindelegan Pană, Gabriela (coord.), Tradiție și inovație în studiul limbii române, Edit. Universității din București, București, 2004
Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, Edit. Polirom, Iași, 1998
Fischer, Roswitha and Hanna Pułaczewska, Anglicisms in Europe: Linguistic Diversity in a Global Context, Edit.Cambridge Scholars Publishing.
Gruiță, Gligor, Moda lingvistică, Edit. Paralela 45, Pitești, 2007.
Guțu Romalo, Valeria, Aspecte ale evoluției limbii române, Edit. Humanitas Educațional, București, 2005.
Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1981.
Hristea, Theodor, Probleme de etimologie, Edit. Științifică, București, 1968.
Iluț, Petru, Abordarea calitativă a socioumanului, Polirom, Iași, 1996.
Malinowski, Bronislaw (1923). The Problem of Meaning in Primitive Languages. În C.K. Ogden,I.A. Richards. The Meaning of Meaning (pp. 296-336). New York: Harcourt.
Manea, Constantin, Structura etimologică a vocabularului neologic (cu specială referire laanglicismele din limba română), Edit. Univ. din Pitești, Pitești, 2004.
Manfred, Görlach, English in Europe, Edit. Oxford University Press, 2002.
Manfred, Görlach, English words abroad, Edit. John Benjamin’s, Oxford, 2003.
Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, Edit. Saeculum I.O., București, 2002.
Mureșan, Mihaela, Aspecte ale limbajului mediatic românesc. Analize și studii de caz, Edit. Accent, Cluj-Napoca, 2009.
Petru Iluț, 1996, Abordarea calitativă a socioumanului, Iași: Polirom, pp. 135-139; Traian Rotariu și Petru Iluț, 2007, Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică, ediția aII-a, Iași: Polirom, pp. 57-58.
Pușcariu, Sextil, Limba română. I. Privire generală, Edit. Minerva, București, 1976.
Rad, Ilie (coord), Schimbări în Europa schimbări în Mass-media, Edit. Limes, Cluj, 2004.
Rad, Ilie, Stil și limbaj în mass-media, Edit. Polirom, Iași, 2007.
Rad,Ilie, Stilistica și mass-media, Edit. Excelsor, Cluj, 1999.
Roșca, Luminița, Producția textului jurnalistic, Edit. Polirom, Iași, 2004.
Rotariu, Traian și Iluț, Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică, ediția aII-a, Polirom, Iași, 2007.
Sala, Marius, Enciclopedia Limbii Române, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2001.
Sala, Marius, Limbi în contact, Edit. Enciclopedică, București, 1997.
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Aspecte ale influenței engleze în limba româna actuală, Edit. Academiei Române, București 2006
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență, creativitate, Edit. All Educational, Bucuresti, 2001.
Articole și reviste:
1 .Carmen Vatamanu, Prieteni falși și împrumuturi din limba engleză, în Revista Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, anul XI, 2006, nr. 1, trimestrul I, p. 2.
2. Revista Unica nr. 1 (206)- 6 (211).
Siteografie:
*** Calcul lingvistic, în https://www.scribd.com/doc/50837971/Calcul-Lingvistic (10.03.2015).
***Calcul lingvistic, în https://www.scribd.com/doc/136090008/50837971-Calcul-Lingvistic(05.03.2015).
***Limba engleză, în http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83 (14.02.2015).
***Minority ethnic English, în http://www.bl.uk/learning/langlit/sounds/case-studies/minority-ethnic/ ( 4 . 06.2015).
***Scrierea anglicismelor în limba română, în https://www.scribd.com/doc/141209414/Scrierea-Anglicismelor-in-Limba-Romana, (10.05.2015).
Adriana Stoichițoiu-Ichim, Influența engleză în terminologia politică a românei actuale, în http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/24.pdf ( 07.03.2015).
Drd. Oana Corina Troneci, Presa feminină românească – o abordare pragmalingvistica, Decembrie 2012, în http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Decembrie/TRONECI%20OANA%20CORINA%20-%20Presa%20feminina%20romaneasca%20-%20o%20abordare%20pragmalingvistica/rezumat.pdf (7.06.2015).
Fekete Zsuzsanna, et. alli, Evoluția și originile limbii române,
George Pruteanu, Română sau romgleză?, 27. 09. 2007 în http://www.pruteanu.ro/6atitudini/2007.09.27-limba.htm ( 15.05.2015).
George Pruteanu, Română sau romgleză?, 27.09.2007 în http://www.pruteanu.ro/6atitudini/2007.09.27-limba.htm ( 25.05.2015)
http://dexonline.ro/ (26.04.2015).
http://dexonline.ro/definitie/
http://dexonline.ro/definitie/anglicism (10.03. 2015)
http://www.academia.edu/5223385/Evolu%C8%9Bia_%C8%99i_originiile_limbii_rom%C3%A2ne (14.02.2015).
http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis030-034.htm (34??-19.04.1997) (20.05.2015)
http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2011August/Buche Elena (Talmacian) – Anglicismele in Limba Romana Actuala – Limbajul Economic/Rezumatul tezei de doctorat.docx (30.04.2015).
http://www.webdex.ro/online/marele_dictionar_de_neologisme/anglicism
Liliana-Florina Cojocaru (Andronache), Asimilarea anglicismelor în presa scrisǎ româneascǎ și italianǎ, Iulie 2013, în http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Iulie/COJOCARU ANDRONACHE LILIANA – Asimilareaanglicismelor in presa scrisa romaneasca si italiana. Studiu contrastiv/Andronache Liliana – rezumat teza.pdf (15.05.2015).
Mihaela Buzatu, Teoria contactelor dintre limbi; cu privire specială asupra contactelor între română și engleză,în http://www.philologica-jassyensia.ro/upload/III_2_Buzatu.pdf (14.02.2015).
Mihaela Mureșan, Tendințe lingvistice în presa scrisă contemporană,2008 în http://jurnalism-comunicare.eu/rrjc/gratis/4_2008_MURESAN_tendinte_lingvistice.pdf (27.03.2015).
Richard Nordquist, Grammar & Composition Expert, în http://grammar.about.com/od/il/g/linguafrancaterm.htm (14.02.2015).
Tălmăcian (Buche) Elena, Anglicismele în limba română actuală: limbajul economic,în http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2011August/Buche Elena (Talmacian) – Anglicismele in Limba Romana Actuala – Limbajul Economic/Rezumatul tezei de doctorat.docx (30.04.2015).
www.unica.ro ( 4 iunie)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Limbajului Presei Scrise Pentru Femei (ID: 106002)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.