Analiza la Sc Efectuata pe Baza Situatiilor Fianciare Anuale

Cuprins:

Partea A: Prezentarea generală a S.C. Azomureș S.A. Târgu-Mureș

Partea B: Analiza financiară a activității S.C. Azomureș S.A. pe perioada 2004-2006

Partea A. Prezentarea generală a

S.C. Azomureș S.A. Târgu-Mureș

► Informații generale

AZOMUREȘ S.A. Târgu-Mureș este o societate pe acțiuni înființată conform Legii nr. 15/1990 și prin Hotărârea Guvernului nr. 1200 din 2 noiembrie 1990 prin preluarea patrimoniului Combinatului de Îngrășăminte Chimice Târgu-Mureș.

A fost înregistrată și figurează la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Mureș sub nr. J 26/1/14.01.1991 .

► Conducerea societații este formată din:

● Membrii Consiliului de Administrație :

● Directori executivi :

● Directori :

►Structura acționariatului:

S.C. AZOMUREȘ S.A. Târgu Mureș este o societate specializată în producerea și comercializarea îngrășămintelor chimice cu azot, fosfor și potasiu și melamină.

Dacă pe de o parte, societatea este considerată ca lider indiscutabil al industriei de îngrășăminte chimice din România, pe de altă parte, ea este unicul producător de melamină și de materiale fotosensibile din țară.

Platforma chimică și sediul central al societații sunt amplasate în extremitatea de vest a zonei industriale a municipiului Târgu-Mureș, la o distanță de 5 km de centrul orașului. Platforma uzinei de materiale fotosensibile este amplasată în partea de nord a orașului, la 2,5 km distanță față de centrul orașului.

AZOMUREȘ S.A. deține și Serele Mureșeni care se întind pe o suprafață de 10 hectare, amplasate în partea de vest a municipiului Târgu-Mureș, la o distanță de 4 km de centrul orașului și la 2 km de sediul central al societații.

Societatea deține o suprafață de teren de 147 ha. Toate aceste trei platforme independente au fost concepute și organizate să funcționeze ca centre de profil independente, în cadrul unei scheme financiare globale.

Azomureș are o capacitate de aproximativ 1,8 milioane tone fizice de îngrășăminte chimice , este lider indiscutabil al industriei de îngrășăminte chimice din România și dispune de instalații de producție fabricate de producători mondiali de mare prestigiu, cum ar fi: Stamicarbon, Kellogg, Kaltenbach –Thuring, Grande –Paroisse, Montedison, Norsh Hydro, Konishiroku etc.

AZOMUREȘ S.A. ocupă primul loc în topul județean al întreprinderilor foarte mari din industria îngrășămintelor chimice fiind urmată de CESIRO S.A., precum și locul I pe țară și locul I în topul exportatorilor direcți. Societatea a primit si o distincție de excelență deoarece în ultimii cinci ani consecutivi s-a clasat pe locul I.

► Obiectul principal de activitate al societății constă în:

• producerea și comercializarea de îngrășăminte chimice cu azot, fosfor și potasiu, melamină;

• prestări servicii;

• activitate de export-import și comerț intern;

• prestări servicii în domeniul alimentației publice, producerea și comercializarea de mărfuri, produse agro-alimentare și industriale din țară și import;

• activitatea de comisionar în vamă.

Concret, obiectul de activitate al societății constă în :

• activitatea principala : producția ingrasamintelor chimice si melaminei

• activități secundare:

◦ industria construcțiilor metalice și a produselor din metal

◦ recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile

◦ energia electrica, termica, gaze și apa

◦ construcții

◦ servicii

◦ comerț

► Principalii furnizori:

Principalii furnizori de materii prime si materiale cu care societatea are incheiate contracte de colaborare se prezinta astfel:

Top 5 furnizori

► Produse realizate și servicii prestate

Din datele de mai sus rezultă că s-au obținut realizări superioare la îngrășăminte chimice și semifabricate, comparativ cu anul 2004 doar la urmatoarele produse :

-melamina

-ingrasaminte lichide

-uree total

De asemenea s-au obținut realizări superioare la îngrășăminte chimice și semifabricate, comparativ cu anul 2005 doar la urmatoarele produse :

-uree îngrășământ

-azot în complexe(datorită altor structuri pe sorturi – sorturi în mai mult azot )

Situatia productiei realizate exprimate in tone fizice se prezinta astfel :

Pe total, volumul fizic al productiei realizate in 2005 prezinta o scadere cu 0,61% fata de anul precedent iar in 2006 prezinta o scadere cu 22,03% fata de 2005.Menționăm că structura de producție s-a menținut aceeași.

Producția vizează satisfacerea cererii de pe piața internă și onorarea contractelor pentru export. Acest scop este atins cu ajutorul a 3600 de angajați care lucrează în trei schimburi. Toți angajații sunt preocupați în primul rând de calitatea și competitivitatea produselor și de eficiența muncii lor.

Controlul calității, care are drept ultim scop competitivitatea, este exercitat în mai multe forme, de la controlul asupra materiei prime la cel asupra produducției finite și al fiecărui loc de muncă, oră de oră.

Creșterea cererii pe piață este o dovadă a eficienței lucrului, a promtitudinii în îndeplinirea dorințelor clienților și a flexibilității față de preferințele schimbătoare ale acestora în ceea ce privește tipurile de îngrășăminte.

Mai mult de 50% din producția AZOMUREȘ este vândută în peste 40 de țări din toată lumea.

► Principalii clienți:

Top 5 clienti

► Principalii concurenți:

Funcție de cotele de piață deținute, principalii concurenți ai societății comerciale AZOMUREȘ sunt:

◦ DOLJCHIM Craiova

◦ AMONIL Slobozia

◦ SOFERT Bacău

◦ TURNU Turnu Măgurele

◦ AZOCHIM Piatra-Neamț

◦ Produsele importate din fosta URSS (Rusia, Ucraina, Bielorusia, etc.)

În domeniul fabricării melaminei nu există concurență pe piața internă, societatea comercială AZOMUREȘ fiind unica societate producătoare și furnizoare din țară.

► Piața externă:

In volumul total al clientilor o pondere insemnata o detin clientii externi ai societatii.

Ponderea exportului în total vânzări de ingrășăminte reprezintă 81,71% iar ponderea exportului în total vânzări de melamină reprezintă 98,27% .Producția este vândută în peste 40 de țări din toată lumea.

Ponderea exportului pe principalele piete de desfacere – ca valoare- este urmatoarea:

► Distribuția produselor

Îngrășămintele chimice vândute pe piața internă în 2005 au atins cifra de 234.063 tone, înregistrându-se o scadere de 11,65 % față de anul precedent, în timp ce totalul veniturilor din vânzări interne în 2005 a atins cifra de 67,09 milioane USD în comparație cu anul precedent, înregistrandu-se o creștere de 13,98 %.

Îngrășămintele chimice vândute pe piața internă în 2006 au atins cifra de 220.596 tone, înregistrându-se o scadere de 5,97 % față de anul precedent, în timp ce totalul veniturilor din vânzări interne în 2006 a atins cifra de 55,34 milioane USD în comparație cu anul precedent, înregistrandu-se o scădere de 15,01 %.

Cantitatea totală a exportului la îngrășăminte chimice în anul 2005 a atins cifra de 1.044.004 tone, înregistrându-se o creștere de 2,27 % față de anul precedent, în timp ce totalul veniturilor din export în anul 2005 a atins cifra de 147,8 milioane USD, înregistrându-se o creștere de 5,8% față de anul precedent.

În anul 2006 ponderea exportului în total vânzări de îngrășăminte reprezintă 75.91% față de 81.71% cât a reprezentat la sfârșitul anului 2005 iar ponderea exportului în total vânzări de melamină reprezintă 97.73% față de 98.27% la sfârșitul anului 2005.

Cantitatea totală a exportului la îngrășăminte chimice în anul 2006 a atins cifra de 876.704 tone, înregistrându-se o scădere de 15,96 % față de anul precedent, în timp ce totalul veniturilor din export îngrășăminte în anul 2006 a atins cifra de 167,57 milioane USD, înregistrându-se o creștere de 13,38% față de anul precedent.

Distribuția producției pe piața internă se face în proporție de 94 % printr-o rețea bine organizată de distribuție.

Această rețea de distribuție internă acoperă practic întreg teritoriul țării, asigurând în prezent o capacitate de depozitare de cca. 150.000 de tone îngrășăminte chimice, distribuite uniform în marile centre de consumatori din România.

La export produsele sunt distribuite prin 2 procedee și anume:

• pe baza contractelor externe directe încheiate de societate cu firme străine, care revând produsele societății pe diferite piețe

• prin intermedieri efectuate de diverse societăți mixte cu activitate de export ( OMNIMPEX CHEMICALS S.A.)

► Cotația la bursă

Azomureș S.A. este o societate deschisă, cotată la Bursa de valori. Acțiunile societății (simbol AZO) sunt listate la categoria I-a a Bursei de Valori Bucuresti și se tranzacționează pe piața de capital din România.

Tranzacționarea societății la bursă a început la data de 16.01.1996 .

Datele înregistrate la ultima ședință de tranzacționare sunt următoarele:

Partea B: Analiza stării financiare a activității

S.C. Azomureș S.A. pe perioada 2004-2006

Cap. I. Analiza poziției financiare

1.1. Analiza de ansamblu a poziției financiare

1.1.1. Analiza evoluției poziției financiare

■ Analiza evoluției activelor

○ Analiza evoluției activelor imobilizate

În 2005 față de 2004:

Imobilizările necorporale înregistrează o scădere semnificativă de 51,1% iar imobilizările corporale înregistreză o scădere nesemnificativă de 0,02%. Inschimb însă imobilizările financiare înregistrează o creștere de 25,03% ceea ce face ca per ansamblu activele imobilizate înregistrează o creștere de 4,45%.

Imobilizările financiare înregistrează o creștere de 25,03% datorită creșterii valorii „Titlurilor de participare deținute în cadrul grupului”.

În 2006 față de 2005 :

Activele imobilizate au scăzut într-un procent de 3,8%, datorită scăderii imobilizărilor corporale cu 4,8% , a celor necorporale cu 2,26 % în timp ce imobilizările financiare înregistrează aproximativ aceeași valoare în condițiile în care valoarea imobilizărilor corporale se menține la un nivel aproximativ constant.

Imobilizările financiare concretizate in titluri de participare deținute la societăți din cadrul grupului și de „Alte creanțe” rămân constante.

1. Evoluția imobilizărilor necorporale :

Imobilizările necorporale ale entității sunt reprezentate la un singur post bilanțier: “Concesiuni brevete, licențe, mărci, drepturi și alte imobilizări necorporale” (simbolizate “C”). Din notele la situațiile financiare aflăm că acestea sunt reprezentate doar de concesiuni, brevete și licențe.

Analiza evoluției imobilizărilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificării imobilizărilor corporale (IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mărime) privind creșterea sau scăderea valorii la această categorie.

În 2005 față de 2004:

Imobilizările necorporale ale întreprinderii scad cu 51,91 %, scădere datorată vânzării unor brevete și licențe, IIN=48,09 %<100 => diminuarea ritmului intrărilor de imobilizări corporale comparativ cu ritmul ieșirilor.

În 2006 față de 2005:

Imobilizările necorporale au înregistrat o scădere cu 2.26%, ((IIN= 45,83 %) .

Concluzii:

Anul 2005 se remarcă prin reducerea substanțială a imobilizărilor necorporale ca urmare a vânzării unei părți a acestora.

2. Evoluția imobilizărilor corporale 

Imobilizările corporale ale întreprinderii sunt reprezentate de “Terenuri și construcții” (T), “Instalații tehnice și mașini” (I), “Alte instalații, utilaje și mobilier” (Ai) și “Avansuri și imobilizări corporale în curs” (Avc).

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacitățile productive ale entității care participă, ca factor de producție esențial, la crearea de valoare, analiza evoluției imobilizărilor corporale necesită două abordări esențiale:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a capacităților productive, de la un an la altul (Analiza ICAN );

din punct de vedzări corporale comparativ cu ritmul ieșirilor.

În 2006 față de 2005:

Imobilizările necorporale au înregistrat o scădere cu 2.26%, ((IIN= 45,83 %) .

Concluzii:

Anul 2005 se remarcă prin reducerea substanțială a imobilizărilor necorporale ca urmare a vânzării unei părți a acestora.

2. Evoluția imobilizărilor corporale 

Imobilizările corporale ale întreprinderii sunt reprezentate de “Terenuri și construcții” (T), “Instalații tehnice și mașini” (I), “Alte instalații, utilaje și mobilier” (Ai) și “Avansuri și imobilizări corporale în curs” (Avc).

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacitățile productive ale entității care participă, ca factor de producție esențial, la crearea de valoare, analiza evoluției imobilizărilor corporale necesită două abordări esențiale:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a capacităților productive, de la un an la altul (Analiza ICAN );

din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidență măsura eficienței utilizării respectivelor capacități în producție, subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a acestora. (Analiza corelativă a ICAN și IIC )

ICAN- indicele cifrei de afaceri nete

ICAN- indicele valorii nete a imobilizărilor corporale

Informații suplimentare necesare analizei în dinamică și furnizate de note

Din notele la situațiile financiare ( Nota 6 „Principii, politici și metode contabile semnificative”) aflăm că societatea a procedat la o amortizare a imobilizărilor corporale prin metoda liniară și metoda amortizării accelerate, ceea ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile înregistrate pentru imobilizările corporale, pe toată perioada analizată.

Amortizarea accelerata se calculeaza pentru investitiile: ”Instalatia de separare aer” si “Modernizarea instalatiei de obtinere a azotatului de amoniu si nitrocalcar”- inregistrate ca investitii cu impact semnificativ in economie conform Legii nr. 332/2001.

Analiza extensivă a evoluției imobilizărilor corporale (ritmul modificării imobilizărilor corporale)

În 2005 față de 2004:

Se înregistrează o diminuare a ritmului intrărilor de imobilizărilor corporale comparativ cu ritmul ieșirilor de doar 0,02%, datorată în principal scăderii valorilor la terenuri și construcții (cu 6,73 %),scăderii valorii la instalații tehnice și mașini (cu 18.65%) și a scăderii valorii la utilaje și mobilier cu (13.82%).

Ritmul de scădere al imobilizărilor corporale este încetinit de creșterea cu 43,79% a valorii avansurilor și imobilizărilor corporale în curs ceea ce face ca scăderea imobilizărilor corporale, per ansamblu, să fie nesemnificativă

Din notele la situațiile financiare constatăm constituirea de provizioane pentru depreciere la construcții și instalații tehnice și mașini într-o măsură semnificativă,în 2005 comparativ cu 2004, în valoare de 1.057.251 lei care a fost însă contrabalansată de ieșirile de imobilizări, așa că per total valoarea netă contabilă aferentă acestor posturi bilanțiere a scăzut în 2005 față de 2004.

În 2006 față de 2005:

Ritmul de scădere a imobilizărilor corporale este mai pronunțat ca în anul anterior (4,22%%) și a fost datorat în principal de scădereavalorii altor instalații utilaje și mobilier precum și scăderii semnificative (80%) a avansurilor față de furnizorii de imobilizări.

Componentele care au încetinit puțin ritmul de scădere al imobilizărilor corporale sunt reprezentate de terenuri și construcții șiinstalațiile tehnice și mașini unde singura modalitate de ieșire a fost reprezentată de amortizare și provizioane.

b)Analiza intensivă a evoluției imobilizărilor corporale (Analiza corelativă a ICAN și IIC )

În 2005 față de 2004:

Se constată următoarea situație: ICAN =105,05 % > IIC =99,98%

Efectele reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm mai accentuat decât eforturile reprezentate de capacitățile de producție. Acest aspect evidențiază o utilizare mai eficientă a imobilizărilor corporale în 2005 față de 2004 ceea ce duce la creșterea vitezei de rotațiz și a gradului de lichiditate.

În 2006 față de 2005:

Se constată următoarea situație: ICAN =103,69 % > IIC =95,18 %).

Constatăm de asemenea o creștere mai accentuată a cifrei de afaceri nete comparativ cu creșterea de imobilizări corporale situație ce reflectă de asemenea o utilizare eficienta a imobilizărilor corporale în 2006 față de 2005.

Dacă ar fi să realizăm o comparație a eficienței utilizării imobilizărilor corporale de-a lungul perioadei analizate constatăm că această este mai accentuată în 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizărilor corporale este mai mare cu 8,51 % în 2006/2005 comparativ cu 5,07 % în 2005/2004.

Concluzii:

În perioada analizată ritmul de creștere al eforturilor sub forma activității productive este inferior ritmului de creștere al efectelor sub forma cifrei de afaceri ceea ce duce la creșterea eficienței utilizării imobilizărilor corporale și implicit la creșterea vitezei de rotație șia gradului de lichiditate.

3. Evoluția imobilizărilor financiare

Imobilizările financiare ale întreprinderii sunt reprezentate de „Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului” (Tg) și „Alte creanțe” (Acr).

Din notele la situațiile financiare aflăm ca entitatea (societatea Azomureș) este parte dintr-un grup. Aceasta deține 49% din capitalul societății Azofert, 50% din capitalul Depomureș și 74% din capitalul societății Chimpex.

În 2005 față de 2004:

Constatăm că gradul de angajare al entității pe piața de capital crește cu 25,03% în 2005 comparativ cu 2004, ((IIF = 125.03 %), aceasta în principal datorită achiziției de titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului.

Au loc rambursări ale împrumutului pe termen lung în procent de aprox. 57% comparativ cu anul precedent

În 2006 față de 2005:

Imobilizările financiare se mențin constante.

Concluzii

Se poate observa că și la categoria imobilizări financiare, în anul 2005, s-a acordat o atenție deosebită, volumul investițiilor pe piețele de capital fiind mai mare în acest an comparativ cu ceilalți ani supuși analizei.

De asemenea se observă în acest an o creștere substanțială a titlurilor de participare deținute în cadrul grupului.

○ Analiza evoluției activelor circulante

Activele circulante ale întreprinderii scad apoi cresc de la un an la altul ca atare implicațiile asupra valorii totale a activelor circulante vor fi deci diferențiate.

În 2005 față de 2004:

O proporție semnificativă din scăderea Activelor circulante de aprox. 15% % se datorează în principal scăderii realizată de volumul stocurilor (Ist = 85,62 %) și a numerarului din casă și cont (I = 24,19%) compensate de extinderea a creanțelor (17,25%).

Observăm că singurul element menit să încetinească ritmul de scădere a activelor circulante este reprezentat de evoluția crescătoare a altor creanțe ( I = 482,47%).

În 2006 față de 2005:

Activele circulante scad cu aproximativ 5% scădere datorată în principal, scăderii volumului stocurilor (27,21%), în special a celor de produse finite și mărfuri (30%) cu aproximatic o treime din valoarea lor și a avansurilor pentru cumpărări de srocuri (42,82%).

Scăderea stocurilor este compensată de creșterea creanțelor și a casei și conturilor la bănci.

Constatăm că disponibilitățile din casă și bancă au înregistrat o creștere foarte semnificativă, cu 221,90 %, însă influența asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusă datorită ponderii reduse de astfel de lichidități în activele circulante (de doar 8,17 %- vezi tabelul B „Analiza structurii poziției financiare”).

1. Analiza evoluției stocurilor

Volumul stocurilor evoluează diferit de la un an la altul astfel:

În 2005 față de 2004

Volumul stocurilor scade cu aprox. 14% ( IS = 85,62 %).

Scăderea volumului stocurilor din 2005 față de 2004 evidențiază faptul că ritmul consumurilor este mai mare decât ritmul ieșirilor fapt ce se datorează scăderii accentuate a volumului materiilor prime și materialelor consumabile acestea reducându-se aproape la jumatate (a scăsut cu 45,4%). Această scădere a fost însă compensată de creșterea celorlalte trei poziții ale stocurilor: producția în curs de execuție a crescut cu 3,81%, stocul de produse finite și mărfuri a crescut cu 34,49% iar avansurile pentru cumpărarea de stocuri au crescut cu 10,35%.

În 2006 față de 2005:

Se înregistrează o sădere mai accentuată a volumului total al stocurilor cu aproximativ 27% (IS = 72,79 %).

Această scădere se datorează atât scăderii stocului de materii prime și materiale consumabile cât și a stocurilor de produse finite și mărfuri și a avansurilor pentru cumpărarea stocurilor.

1.a) Analiza evoluției stocului de materii prime și materiale

Materiile prime și materialele reprezintă unul din principalii factori de producție pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evoluției acestei categorii de stocuri sa fie abordată sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a stocurilor de materii prime și materiale, de la un an la altul (Analiza ISMP,)

din punct de vedere intensiv, aspect care evidențiază eficienței utilizării resurselor materiale în producție, subliniind aspecte privind eficiența modului de gestionare a acestora (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )

Analiza extensivă a evoluției stocurilor de materii prime ( SMP)

În 2005 față de 2004 soldul final scade cu aprox. 45% (ISMP = 54,60% ) fapt ce se datorează creșterii consumurilor de materii prime și materiale într-o proporție mai mare ca aprovizionările.

În 2006 față de 2005 stocurile de materii prime și materiale scad cu 29,15% (ISMP = 70,85 %) acest lucru se datorează creșterii ritmului consumurilor mai mult decât ritmul aprovizionărilor.

Analiza intensivă a evoluției SMP (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )

ISMp– indicele stocurilor de materiale

ICM- indicele cheltuielilor de materiale

ICAN – indicele cifrei de afaceri nete

În 2005 față de 2004:

Se constată următoarea situație :ISMP = 54,60% (<100%), ICM= 101,32% (>100%), ICAN =105,05% (>100%) și ICAN =105,05% > ICM= 101,32%. Situația reflectă o stare nefavorabilă a gestionării stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul creșterii consumului pe creșterii costului de achiziție, situație remediată parțial prin creșterea gradului de valorificare, creșterea vânzărilor.

În 2006 față de 2005:

Se constată următoarea situație:ISMP = 70,85% < 100%, ICM = 106,34 >100%, ICAN = 103,69% >100% și ICAN < ICM.

Situația reprezintă o scădere a stocurilor de materii prime și materiale pe fondul creșterii costului de achiziție a materiilor prime.

Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime și materiale apare ca fiind mai eficientă eficientă.

Concluzii

În 2006, societatea își gestionează mai bine stocurile de materii prime și materiale comparativ cu anul 2005.

1.b) Analiza evoluției stocurilor în curs de execuție (SPCE)

Este abordată sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență creșterea sau scăderea de valoare a stocurilor de producție în curs de execuție (ISPCE )

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficiența modului de gestionare a producției pe flux (analiza corelativă între ISPCE și ISPF).

Analiza extensivă a evoluției SPCE

Privind ritmul modificării stocurilor de producție în curs de execuție se observă în 2005 o creștere a producției în curs de execuție cu 3,81%, urmată în 2006 de o creștere cu 8,28%. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluției stocurilor de producție în curs de execuție se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv.

Analiza intensivă a evoluției SPCE (corelativă)

Din analiza corelativă a ISPCE și ISPF se obțin informații despre modul cum evoluează durata ciclului de fabricație. Astfel:

În 2005 față de 2004:

Se constată următoarea situație : ISPF > ISPCE (ISPF = 134,49 % și ISPCE = 103,81 % )

Constatăm o creștere a stocului de produse finite și marfuri care se realizează într-un ritm mai accentuat decât creșterea producției în curs de execuție.

În 2006 față de 2005:

Se constată următoarea situație : ISPF > ISPCE (ISPF = 69,77 % și ISPCE =108,28 %)

Constatăm ca la nivelul anului 2006 un ritm de creștere al producției în curs de execuție (ISPCE =108,28 %) pe fondul unui ritm de scădere al stocului de produse finite ((ISPF = 69,77 %) ceea ce s-ar traduce printr-o creștere a duratei ciclului de fabricație având ca efecte negative scăderea vitezei de rotație a stocurilor, imobilizarea activelor circulante etc.

Concluzii

Comparativ pe cei doi ani se observă o gestionare mai optimă a producției în curs de execuție în anul 2006 comparativ cu 2005.

1.c) Evoluția stocurilor de produse finite

Se constată o creștere a stocurilor de produse finite cu 34,49% în 2005 urmată apoi de o scădere cu 30,23% în 2006. Această situație se corelează cu creșterea volumului vânzărilor reflectate prin cifra de afaceri netă într-un ritm mai pronunțat în 2005 (ICAN= 105,05 %) comparativ cu 2006 (ICAN = 103,69) rezultând o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada analizată.

Concluzii:

Stocurilor de produse finite sunt mai bine gestionate în 2005 față de ceilalți ani supuși analizei.

1.d) Evoluția avansurilor pentru cumpărări de stocuri

Se constată creștere a avansurilor acordate furnizorilor de materii și materiale în 2005 (cu aprox. 10%%, IAvs = 110,35 % ) urmată apoi de o scădere în 2003 (de aprox. 43 %, IAvs = 57,18 %). Acest lucru îl explicăm prin angajarea unor avansuri față de furnizorii de stocuri într-o valoare foarte pronunțată în 2005 care vor fi însă decontate în cea mai mare măsură în anul următor.

2. Analiza evoluției creanțelor

Informațiile necesare analizei sunt furnizate de Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor” este dedicată detaliere elementelor de creanțe și datorii ale entității.

Analizând ritmul modificării creanțelor constatăm următoarele:

Volumul acestora crește de la un an la altul, într-un ritm mai accentuat în 2006 (ICR = 129,13 %) comparativ cu 2005 (ICR = 117,25 % )

Influența evoluției elementelor componente ale creanțelor asupra totalului creanțelor se face diferențiat, astfel

În 2005 față de 2004 creșterea volumului creanțelor este datorată exclusiv creșterii volumului altor creanțe (ajungându-se la o valoare de aproape cinci ori mai mare a acestora comparativ cu anul precedent, ICCOM = 482,47 %), în condițiile în care volumul creanțelor scade (cu 25 %, IAcr= 75,01 %).

În 2006 față de 2005 creșterea volumului creanțelor este datorată creșterii accentuate a volumului creanțelor comerciale ( ICCOM = 197,03 %) în timp ce volumul altor creanțe scade cu aproximativ 62% (IAcr = 37,88 %),

2.a) Analiza evoluției creanțelor comerciale

Necesită o abordare sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidență extinderea sau diminuarea activității comerciale , pusă în evidență prin ritmul modificării creanțelor comerciale (ICCOM)

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficiența modului de gestionare a creanțelor comerciale (analiza corelativă între ICCOMși ICAN).

Analiza extensivă a volumului creanțelor comerciale

În valoare absolută, volumul creanțelor comerciale scade în 2005 față de 2004, iar apoi înregistrează o creștere în 2006, ceea ce reflectă o extindere a activității comerciale în 2006.

Situația de mai sus reflectă o extindere mai accentuată a activității comerciale în 2006 comparativ cu ceilalți ani. Aspectul este apreciată drept favorabil în toți anii deoarece, acesta se datorează strict creșterii volumului vânzărilor din activitatea comercială (nu este cazul unor acumulări de creanțe neîncasate în termen).

Analiza intensivă a volumului creanțelor comerciale

În 2005 față de 2004

Se constată următoarea situație: ICCOM = 75,01 % (<100%), ICAN =105,05 % (>100%) astfel că ICCOM < ICAN.

Situația de mai sus reflectă o dezvoltare a activității comerciale pe fondul unui ritm de încasare superior ritmului de facturare, viteza de rotație fiind în creștere.

În 2006 față de 2005:

Se constată o creștere a creanțelor comerciale față de anul predeedent: ICCOM = 197,03 % (>100%), ICAN =103,69% (>100%) astfel că ICCOM > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotație a creanțelor comerciale, comparativ cu anul precedent.

Situația reflectă o dezvoltare a activității comerciale dar neînsoțită de o politică de încasare corespunzătoare realizată pe fondul diminuării vitezei de rotație a creanțelor (ritmul de facturare e superior ritmului de încasare).

Concluzie

Deși are loc o extindere a activității comerciale în 2006, politica activității comerciale nu este corelată cu o politică adecvată de încasare a creanțelor comerciale. Politica aplicată urmărește dinamizarea afacerilorManagerii ar trebui să ia decizii privind diminuarea perioadei de creditcomercial (reducerea timpilor de încasare).

2.b) Evoluția altor creanțe

Informații necesare analizei și furnizate de notele explicative

În Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor” se precizează că această categorie de creanțe este reprezentată în procent semnificativ de creanțele față de salariați și creanțe față de buget.

În Nota 8 „Informații privind salariații, administratorii și directorii” se precizează informații privind reducerile de personal de la un an la altul (2005- 2864 angajați, 2006-2658 angajați).

Privind ritmul modificării altor creanțe se constată următoarele:

În 2005 față de 2004:

Se constată o creștere substanțială a acestor categorii de creanțe în 2005 comparativ cu 2004 (IAcr = 482,47 %) datorită creșterii salariului mediu pe angajat la nivelul societății ceea ce se reflectă într-un volum crescut al cheltuielilor cu salariile cu aproximativ 6% (vezi – tabel Cap.2.B. Analiza evoluției performanțelor financiare).

Situația se corelează cu diminuările masive de personal datorate restructurării personalului (de la 925 angajați, existenți la sfârșitul anului 2001, la 773 existenți la sfârșitul anului 2002, deci o scădere cu 17 %.) În aceste condiții, este firesc să scadă atât volumul cheltuielilor salariale cât și volumul creanțelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.

În 2006 față de 2005:

Se constată o scădere a volumului acestor tipuri de creanțe comparativ cu 2005 (IAcr = 37,88 %). Pe fondul unei reduceri de personal în 2006 comparativ cu anul precedent (de la 2756 angajați la 2548 angajați, deci o scădere cu aproximativ 8 %) are loc o scădere a volumului cheltuielilor salariale și deci a creanțelor salariale

3. Evoluția trezoreriei

Are o singură componentă reprezentată de disponibilitățile din casă și bancă.

În 2005 față de 2004:

Are loc o scădere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferentă anului precedent (ITR =24,19 %) generată de scăderea numerarului din casă și bancă.

Lichiditățile scad semnificativ datorită efectelor unei viteze de rotații mai lente înregistrate la unele categorii de active. O atenție sporită trebuie acordată creanțelor comerciale în vederea unei mai bune corelări a ritmului livrărilor cu ritmul încasărilor.

În 2006 față de 2005:

Se înregistrează un ritm de creștere al trezoreriei accentuat (de 121,90 % ) peste nivelul înregistrat anul precedent.( ITR= 221,90 %)

Pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie însă făcute corelații complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmărit și anume: structura poziției financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate și solvabilitate precum și cu tabloul fluxurilor de numerar.

○ Analiza în dinamică a cheltuielilor în avans

Informații necesare analizei și furnizate de notele explicative

Din notele la situațiile financiare (Nota 13 „Cheltuieli în avans”), aflăm următoarele:

Entitatea are închiriată o poliță de asigurare cu S.C. Omniasig S.A. pe o perioadă de 1 an (2005-2006).

Entitatea a efectuat în avans cheltuieli legate de exportul produselor finite precum și cheltuieli pentru prestări de servicii .

Alte cheltuieli inregistrate in avans constau in sume platite pentru transportul produselor finite destinate exportului, abonament full service copiatoare, servicii prestate in vama si altele.

Analizând ritmul modificării cheltuielilor în avans se constată o scădere a cheltuielilor în avans în 2005 față de 2004, după care în 2003 acestea aproape se dublează. Utilizând informațiile din notele explicative, putem conchide că valoarea substanțială a cheltuielilor în avans din 2006 este datorată unor chirii suplimentare achitate anticipat de întreprindere, referitoare la terenuri și clădiri închiriate în mod suplimentar în 2005 în condițiile extinderii activității de producție și comercializare.

■ Analiza evoluției datoriilor

Datoriile entității sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligațiile actuale ale entității rezultate din relațiile cu diverși terți cât și veniturile în avans și respectiv provizioanele pentru riscuri și cheltuieli.

Informații necesare analizei și furnizate de notele explicative

Exploatând informațiile analitice privind datoriile întreprinderii furnizate de Nota 5 la situațiile financiare și anume „Situația creanțelor și datoriilor” constatăm următoarele:

Entitatea analizată are contractate atât pe termen scurt cât și datorii mai mari de un an.

Entitatea dispune de credite bancare, iar sursele de finanțare pe termen scurt provin din: datorii comerciale (datorii față de furnizori),datorii față de salariați, datorii fiscale, datorii față de acționari (referitoare la dividende de plată) și alte datorii (dar mai puțin datoriile bancare și față de grup).

Nu există plăți restante, toate datoriile entității fiind în termen

Pentru o analiză detaliată a datoriilor redăm mai jos structura acestora.

Din analiza ritmului de evoluție al datoriilor pe total și pe componente pe perioada 2004-2063 se constată următoarele:

Totalul datoriilor evoluează în creștere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006 (9,81 %) comparativ 2005(3,86%). Pe elementele componente situația se prezintă diferențiat.

Datoriile comerciale înregistrează o creștere de la an la an, creșterea fiind mai accentuată în 2006 când acestea cresc cu aproape 1/3 din valoarea lor (cu 23,45%).Toate datoriile comerciale sunt în termen de plată.

Un ritm de creștere ridicat îl constatăm la dividende de plată în 2005.

O evoluție deosebită înregistrează datoriile față de salariați unde se constată o ușoară reducere a acestora atât în 2005 cât și în 2006. Analizând Nota 8 la situațiile financiare „Informații privind salariații, administratorii și directorii” vom deduce că reducerea ușoară a datoriilor salariale se datorează în principal restrângerii numărului de salariați (de la 3030 în 2004 la 2568 salariați în 2006 ).

Asimilăm datoriilor și elementele de venituri în avans și respectiv provizioanele pentru riscuri și cheltuieli. Referitor la evoluția acestor elemente constatăm următoarele:

Observăm că întreprinderea realizează o scădere a veniturilor în avans de la un an la altul (11,75 % în 2005 și 12,95% în 2006).

De asemenea privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli entitatea a constituit un astfel de provizion abia în 2005. Volumul acestora a scăzut în 2006 cu aproximativ 50%.

■ Analiza evoluției capitalurilor

Toate capitalurile întreprinderii sunt reprezentate de capitaluri proprii. Se poate constata o creștere a capitalurilor proprii în 2005 iar apoi o ușoară scădere în 2006.

Un rol informațional extrem de important pentru analiza evoluției capitalurilor entității revine „Situației modificării capitalului propriu” , cea de-a treia componentă a situațiilor financiare obligatoriu de întocmit de entitățile încadrate la categoria de mărime „mare”.

În 2005 față de 2004:

Așa cum rezultă din Situația modificării capitalului propriu, aferentă anului 2005 creșterile nete de capitaluri proprii la nivelul anului 2005 sunt de 17.173.683 lei ( cu 7%) și se datorează:

constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, în suma de 990.680 lei;

constituirii de alte rezerve, în suma de 26.579.262 lei;

creșeri nete de profit nerepartizat la 31.12.2005 determinate de profitul nerepartizat aferent exercițului 2005 în suma de 18.287.106 lei a căuri destinațe va fi hotarată de AGA în aprilie 2006;

Creșterea capitalurilor proprii are efect favorabil asupra creșterii capacității de autofinanțare

a societății, asupra creșterii valorii intreprinderii ducând la o creștere a credibilității firmei în ochii partenerilor.

În 2006 față de 2005:

Din Situația modificării capitalului propriu, aferentă anului 2006, constatăm că are loc scăderea valorii nete de capitaluri proprii în sumă de 1.036756 lei și se datorează:

reevaluării patrimoniului societății la 31.12.2006, conform HG 1553/2003, înregistrându-se diferențe nefavorabile din reevaluare, în suma de 9.163819 lei;

rezervele legale rămân la valoarea celor din 2005 în suma de 10.219.174 lei;

creșteri de rezerve ca urmare a stabilirii și înregistrării surplusului realizat din rezerve din reevaluare în sumă de 62.066.416 lei

Așa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorări de capital social pe perioada 2004-2006 creșterile de capitaluri proprii fiind datorate creșterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de întreprindere, a rezultatului exercițiului reprezentați în toți anii de profit și a rezultatului reportat.

Cu excepția rezervelor din reevaluare toate aceste componente au înregistrat creșteri mai accentuate în 2006 datorită extinderii masive a activității întreprinderii în acest an.

Concluzii

Întreprinderea beneficiază pe perioada 2004-2005 de o majorare a surselor proprii de finanțare cu efecte favorabile asupra întăririi capacității de autofinanțare și asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare, în special pentru anul 2005. In perioada 2005-2006 întreprinderea înregistrează o diminuare a surselor proprii de finanțare.

Comparativ cu evoluția datoriilor, constatăm că pe parcursul perioadei analizate ritmul de creștere al modificării capitalurilor este crescător în 2005 (ICPR=106,09%) iar apoi descrescător în 2006 (ICPR=99,61%) în timp ce ritmul datoriilor este descrescător pe parcursul perioadei analizate.

În anul 2005 ritmul de creștere al modificării capitalurilor devansează ritmul de creștere al datoriilor (ICPR=106,09% și IDT=81 %) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de îndatorare.

1.1.2. Analiza structurii poziției financiare

■ Analiza structurii activelor

Din analiza ratelor generale ale activelor se constată următoarele:

Pondere mai accentuată a activelor circulante comparativ cu activele imobilizate (în medie de aprox. 50% comparativ cu aprox..40%) pe toți anii supuși analizei. Ponderea activelor circulante scade de-a lungul celor trei ani analizați pe fondul creșterii ponderii activelor imobilizate în cadrul activelor întreprinderii.

Concluzii

Din analiza ratelor generale de structură ale actelor deducem că, pe perioada analizată, entitatea se orientează mai mult spre activitatea curentă (de exploatare) în defavoarea activității investiționale.

Ratele interne ale activelor imobilizate pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii investiționale a entității. Pe perioada supusă analizei, se constată următoarele:

Ponderea covârșitoare în totalul imobilizărilor, pe toți anii analizați o dețin imobilizările corporale (aprox. 80%).

Imobilizările necorporale înregistrează o pondere de aprox.0.05 % în total imobilizări cu o ușoară tendință de scădere

În cadrul politicii investiționale a entității, investițiile în capitalurile altor firme reprezintă un procent de aproximativ 20%.

Concluzii

În sectorul investițional entitatea se orientează cu precădere spre investiții în capacități productive (în medie de aprox 80 %) în defavoarea investițiilor nemateriale sau a investițiilor pe piața de capital (în medie 20 %).

Ratele interne ale activelor circulante pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul politicii activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate în privința gradului de lichiditate al acestora. Din analiza ratelor interne ale activelor circulante se pot desprinde câteva concluzii :

Pe perioada 2004-2006 se constată în general, o scădere a ponderii elementelor de active circulante mai puțin lichide (stocurile) în paralel cu o creștere a elementelor cu o lichiditate superioară (creanțele), trezoreria înregistrând la rândul ei o scădere.

În ce privește rata stocurilor se înregistrează o scădere a acesteia în contextul creșterii vitezei de rotație a stocurilor, ceea ce reflectă o creștere a eficienței gestionării stocurilor de-a lungul perioadei analizate. Situația este explicată în principal prin prisma politicii de gestionare optime a stocurilor aplicate de manageriat. Rata creanțelor crește de la un an la altul cu aproximativ 9% ea fiind rezultatul extinderii activității comerciale a întreprinderii. Rata creanțelor crește de la un an la altul în timp ce rata trezoreriei înregistrează o scădere ceea ce arată o necorelare a politicii de facturare cu politica de încasare a creanțelor.

Din analiza ratei trezoreriei se observă o scădere de la un an la altul a acesteia.

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată:

Pe elemente de stocuri se constată că ponderea o dețin materiile prime și materialele consumabile (aproximativ 40%) și produsele finite și mărfurile (aprox. 50%). Ponderea avansurilor pentru cumpărături de stocuri e nesemnificativă (aprox.0,3%).

■ Analiza structurii datoriilor/ capitalurilor proprii

Din analiza totalului datoriilor și capitalurilor se desprind următoarele concluzii privind orientarea surselor de finanțare ale entității spre surse proprii respectiv atrase:

În cadrul surselor de finanțare a entității, aproximativ jumătate sunt reprezentate de sursele proprii –capitaluri proprii

Aceasteaînregistrează o ușoară creștere a ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanțare în perioada analizată.

Ratele interne ale datoriilor și capitalurilor pun în evidență mutațiile structurale interne înregistrate la fiecare categorie.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor (Rata datoriilor pe termen scurt, Rata datoriilor pe termen mediu și lung, Rata provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli și Rata veniturilor în avans) se constată că ponderea semnificativă o dețin datoriile curente în ușoară creștere. Datoriile peste 1 an dețin o pondere foarte mică din totalul datoriilor (aproximativ5%), în primii 2 ani iar în 2006 acestea nu mai există.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt, reprezentate de 5 datorii curente nebancare, se observă următoarele:

Aproximativ 2/3 din valoarea lor sunt reprezentate de sume datorate instituțiilor de credit, urmate de datorii comerciale și apoi de datorii fiscale, datorii față de salariați, datorii față de acționari și asociați și alte datorii. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile față de furnizorii de materii prime și materiale și furnizorii de imobilizări.

Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor comerciale o dețin datoriile pentru furnizorii de materii prime și materiale.

Remarcăm o pondere însemnată a datoriilor fiscale, cu tendință de ușoară scădere în 2005, aceasta fiind datorată dezvoltării normale a activității și implicit a creșterii bazei impozabile și nu acumulării de datorii neachitate iar apoi cu tendință de creștere în 2006.

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele:

Ponderea capitalului social în capitalurile proprii evoluează în sens descrescător pe parcursul perioadei analizate.

Această situație este cauzată de menținerea neschimbate a capitalului social în timp ce cu aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii înregistrează o creștere.

1.2. Analiza echilibrului financiar

1.2.1. Analiza lichidității și solvabilității întreprinderii

Referitor la starea de lichiditate, pe perioada analizată putem face următoarele aprecieri :

Există un excedent de lichiditate generală pe toți anii supuși analizei care înregistrează creștere în primii doi ani aceasta fiind urmată de o scădere în 2006. Privit sub formă relativă acest excedent este inferior limitei inferioare a intervalului de siguranță financiara ceea ce reflectă un nivel prea scăzut al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat.

Se constată de asemenea un deficit de lichiditate intermediară, în descerștere pe parcursul perioadei. În formă relativă se înregistrează o acoperire intermediară deficitară sub limita inferioară a intervalului de siguranță financiară. Se poate spune deci că există un nivel prea mic al activelor foarte lichide (creanțe și trezorerie) pentru a acoperi datoriile curente ale întreprinderii.

În perioada analizată se înregistrează o acoperire deficitară a trezoreriei situată mult sub limita inferioară a intervalului de siguranță financiară. În anii următori trezoreria devine puternic deficitară aceasta datorită creșterii mai puțin accentuate a trezoreriei comparativ cu creșterea mai accentuată a datoriilor curente.

Concluzii

Se poate aprecia că întreprinderea nu deține suficiente lichidități comparativ cu datoriile imediate de acoperit.

Privind starea de solvabilitate a entității constatăm următoarele:

Solvabilitatea generală în ambele sale forme este excedentară.

Din analiza ratelor de dependență financiară se observă ca întreprinderea are un grad de dependenta financiara mic, încadrat în intervalele de siguranță admise. În 2006 gradul de dependență financiară al întreprinderii înregistrează nivelul cel mai mare însă și acesta este încadrat în intervalul de siguranță financiară.

Rata îndatorării la termen (de acoperire a dobânzilor) se încadrează în intervalul de siguranță financiară și înregistrează o scădere evidențiind o ameliorare a solvabilității intreprinderii în general.

Concluzii

Per ansamblu se constată ca îndatorarea generează un nivel al lichidității și solvabilității sub limita inferioară.

1.2.2. Analiza echilibrului financiar patrimonial

prin capitalul de lucru

Capitalul de lucru este calculat și raportat prin structurile bilanțiere valabile la data întocmirii situațiilor financiare ale anilor 2004,2005,2006, la postul E. aparând însă sub denumirea de „Active circulante respectiv datorii curente nete”.

Se constata că întreprinderea deține un capital de lucru pozitiv în toți anii analizați, într-o valoare semnificativă și în creștere în 2005 față de 2004, iar în 2006 în scădere.

1.2.3. Analiza echilibrului financiar

prin indicatori de activitate

Din evoluția vitezei de rotație a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale entității se constată următoarele:

Viteza de rotație a activelor imobilizate:

Ca valoare este sub media țărilor dezvoltate (sub media de 7,5 rotații) însă la nivelul economiei românești ea este considerată foarte bună.

Viteza de rotație a activelor imobilizate crește pe toată perioada analizată, cu un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 05/04 KAI =100,57 % < I 06/05 KAI = 107,79 %)

În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale sunt cel mai bine gestionate pe toată perioada de analiză, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări. Acest lucru este susținut de viteza de rotație a acestora în creștere de la un an la altul, totuși constatând un ritm de creștere mai accentuat în 2006 (I 06/05 KIC =108,95 % > I 05/04 KIC = 105,07%)

Viteza de rotație a totalului stocurilor

Ca valoare se situează sub pragul critic de 6 rotații pe an, pe perioada analizată, în 2006 apropiindu-se foarte mult de acest prag.

În dinamică, viteza de rotație a stocurilor crește de la un an la altul, cu un ritm de creștere mult mai accentuat în 2006. (I 06/05 KS =142,46 % > I 05/04 KS = 122,69 %). Situația trebuie pusă pe seama dinamizării afacerilor entității în 2006.

Pe elemente de stocuri se constată o creștere mai accentuată a vitezei de rotație a stocurilor de materii prime și materiale consumabile în 2005, urmată de o creștere mai puțin accentuată, în timp ce anumite categorii de stocuri înregistrează scăderi.

Viteza de rotație a creanțelor

Ca valoare se situează sub media de 12 rotații, pe toată perioada analizată, în 2004 aflându-se cel mai aproape de acest prag.

În dinamică, viteza de rotație a creanțelor cunoaște o scădere de la un an la altul, o scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006. (I 05/04 KCr = 89,67 % I 06/05 KCr = 80,30%). Situația se datorează relaxării termenelor de încasare a creanțelor comerciale în scopul dinamizării afacerilor.

Raportul viteza de rotație a creanțelor/viteza de rotație a datoriilor este supraunitar reflectând gestionarea relativ adecvată a creanțelor societății pe perioada analizată mai ales în 2004 când viteza de rotație a creanțelor este mult superioară vitezei de rotație a datoriilor.

Viteza de rotație a totalului activelor crește de la un an la altul, de altfel că toate elementele de activ, cu excepția creanțelor au o viteza de rotație în creștere de la un an la altul.

Viteza de rotație a datoriilor

În dinamică, viteza de rotație a datoriilor cunoaște o creștere de la un an la altul, creștere mai accentuată în 2005 (crește cu 29,69%).

Situația reflectă o gestionare inadecvată a datoriilor societății pe toată perioada.

Concluzii

La nivelul societății analizate, cea mai bună gestionare se realizează la active imobilizate si stocuri.

Categoria creanțe/datorii cunoaște o gestionare relativ adecvată. Echilibrul financiar al entității nu este afectat.

Cap. II. Analiza performanțelor financiare

2.1. Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

2.1.1. Analiza pe nivele a performanțelor financiare

a) Nivelul de exploatare

În ceea ce privește activitatea de exploatare se constată o extindere accentuată a cifrei de afaceri netă de la un an la altul cu preponderență în 2005 în timp ce producția exercițiului, marja industrială și valoarea adăugată înregistrează o creștere în 2005 și apoi o scădere iar marja comercială scade pe parcursul perioadei analizate.

Rezultatul exploatării se concretizează în profit în 2005 (I 05/04 REXP =171,55 %) și în pierdere în 2006 (I 06/05 REXP =35,48%).

Cifra de afaceri netă realizează o creștere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2005 ((I 05/04 CAN = 105,05 % > I 06/05 CAN = 103,69 %) datorită creșterii mai accentuate atât a vânzărilor de produse finite cât și a vânzărilor de mărfuri în această perioadă.

Producția exercițiului înregistrează o creștere în 2005 (I 05/04 Qex = 102,80%) iar apoi o scădere în 2006 (I 05/04 Qex = 97,69%).

Marja industrială crește în 2005 după care în 2006 înregistrează o scădere semnificativă reducându-se la mai puțin de jumătate.

Marja comercială scade de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006 datorită reducerii activității comerciale a întreprinderii în acest an.

Valoarea adăugată înregistrează o creștere în prima parte a perioadei iar apoi o scădere accentuată. Evoluția sa urmează trendul de evoluției al marjei industriale deoarece aceasta din urmă are o pondere semnificativă în valoarea adăugată.

Detalierea rezultatului din exploatare se obține din nota 4 „Rezultatul din exploatare”.

b) Nivelul financiar

Rezultatul exploatării se concretizează în prima parte a perioadei în profit iar apoi devine pierdere. Astfel în 2006 se constată o diminuare a profitului de natură financiară cu mai mult de 1/3 din valoarea aferentă anului anterior.

c) Nivelul extraordinar

Activitatea extraordinară nu este reprezentată la nivelul entității.

d) Nivelul global

Rezultatul curent se concretizează în profit în prima parte a periodei analizate, în scădere de la un an la altul, ajungând ca în 2006 acesta să se concretizeze în pierdere (I 05/04 RBE = 58,60 % > I 06/05 RBE = -3,83 %).

Rezultatul exercițiului înainte de plata dobânzilor și a impozitelor este de asemenea pozitiv (profit), în prima parte a periodei analizate, în scădere de la un an la altul, ajungând ca în 2006 acesta să se concretizeze în pierdere (I 05/04 RBE = 58,60 % > I 06/05 RBE = -3,83 %).

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creștere în primul an și care apoi scade spre sfârșitul perioadei (I 05/04 RBE = 124,51% > I 06/05 RBE = 50,38 %).

Rezultatul net al exercițiului se concretizează în profit în prima parte a periodei analizate, în scădere de la un an la altul, ajungând ca în 2006 acesta să se concretizeze în pierdere, tendința de evoluție este asemenatoare cu cea a rezultatului brut al exercițiului. Ritmul de scădere al rezultatului net alexercițiului, în 2006 se datorează ritmului de scădere mai lent al rezultatului brut al exercițiului.

Capacitatea de autofinanțare este pozitivă, și în scădere de la un an la altul, anul 2006 remarcându-se de asemenea printr-o scădere mai accentuată și la acest capitol. ( I 05/04 CAF = 75,26 % > I 06/05 = 40,44 % ).

Capacitatea de autofinanțare netă (autofinanțarea) evoluează într-un ritm de scădere diferențiat față de capacitatea de autofinanțare (în formă brută). Observăm la acest indicator o scădere relativ constantă pe parcursul perioadei analizate (I 05/04 CAF N = 63,66% > I 06/06 = 26,70% ).

2.1.2. Evoluția performanțelor financiare

În analiza Contului de profit și Pierdere pe orizontală se pornește de la rezultatul net al exercițiului și se explică variațiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate în obținerea sa cu defalcarea lor pe cele trei activităti: exploatare, financiară ,extraordinară și în cadrul lor după natură.

Reducerea profitului net este cauzată de urmatorii factori principali:

-rezultatul brut al exercitiului

-impozit pe profit

În 2005/2004:

a) Evoluția rezultatului brut

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în profit pe perioada analizată, în scădere în 2005 față de 2004 (I 05/04 RBE = 58,60%). Evoluția rezultatului brut al exercițiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și cheltuieli, clasificate după natură.

Pe total activitate, scăderea rezultatului brut al exercițiului destul de semnificativă (de 41,40 %) se datorează unei creșteri a cheltuielilor totale comparativ cu scăderea veniturilor totale ale entității,în anul 2005 față de anul 2004. (I 05/04 VT = 99,63 % < I 02/01 CT = 101,65 %)

Pe cele 3 activități ale entității, scăderea rezultatului brut al exercițiului s-a datorat:

diminuării rezultatului financiar (cu aproape 129,32%) datorată creșterii cheltuielilor de natură financiară, concomitent cu o diminuare a veniturilor de natură financiară destul de semnificative (cu aproximativ 52 %). (I 05/04 CF = 125,90 % > I 05/04 VF = 48,01 %) – factori cu influență negativă asupra diminuării rezultatului financiar și implicit asupra diminuării rezultatului brut al exercițiului

În cadrul activitatii financiare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:

Factori cu influență negativă (ce au determinat scăderea rezultatului brut al exercițiului):

Scăderea veniturilor din dobânzi (cu aproximativ 80%) și a altor venituri financiare (se reduc la jumătate).

Creșterea cheltuielilor financiare cu 1/4 din valoarea lor (I 05/04M = 125,90 %)

Producția de imobilizări crește în 2005 față de 2004 semnificativ cu 38.28% ca urmare a finalizării unor instalații pentru perfectarea calității produselor.

Alte venituri din exploatare scad cu aproximativ 50% datorită nevirării subvențiilor pentru investiții primite în 2005.

Chetuielile materiale raman la același nivel.

Cheltuielile cu personalul cresc cu aprox 7% (I 05/04CP = 106,87% datorită creșterii volumului salariilor angajaților ca urmare a diminuării numărului de angajați.

Volumul cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante scade datorită creșterii mult mai accentuate a reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu creșterea (majorarea)deprecierilor.(I 02/01AjAc= – 140,92 % )

Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate scad datorită aplicării unor măsuri de relaxare fiscală.

b) Evoluția impozitului pe profit

Impozitul pe profit a scăzut semnificativ în 2005/2004 aproximativ cu 50% .

Concluzii

Privind evoluția performanțelor generale ale activității, în perioda 2005-2006 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:

Evoluție performanțe pe perioada 2005/2004

În 2006/2005:

a) Evoluția rezultatului brut

Rezultatul brut al exercițiului se concretizează în pierdere pe perioada analizată, (I 06/05 RBE = -3,83%) . Evoluția rezultatului brut al exercițiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluției veniturilor și cheltuielilor entității, pe fiecare element de venituri și cheltuieli, clasificate după natură.

Pe total activitate, scăderea rezultatului brut al exercițiului destul de semnificativă (de 103,83 %) se datorează unei creșteri a cheltuielilor totale comparativ cu o scădere a veniturilor totale ale entității,în anul 2006 față de anul 2005. (I 06/05 VT = 97,88 % < I 06/05 CT = 104,04 %)

Pe cele 3 activități ale entității, scăderea rezultatului brut al exercițiului s-a datorat:

scăderii destul de semnificative a rezultatului exploatării (cu 135,48%) datorită unei scăderi a veniturilor din exploatare (de 2,12%) concomitent cu o creștere a nivelului cheltuielilor de exploatare. (I 06/05 VEXP = 97,88% < I 06/05 CT = 104,05 %) – factori cu influență negativă asupra rezultatului din exploatare și și implicit asupra rezultatului brut al exercițiului.

Creșterea rezultatului financiar (cu aproximativ 190%) datorată scăderii cheltuielilor de natură financiară, cu 1/3 din valoarea anului precedent concomitent cu o creștere a veniturilor de natură financiară destul de semnificative (aproape s-au dublat). (I 06/05 CF = 89,06 % < I 06/05 VF = 194,55 %) – factori cu influență pozitivă asupra creșterii rezultatului financiar.

În cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut sunt:

Factori cu influență pozitivă (ce au determinat creșterea rezultatului exploatării al exercițiului):

Creșterea a cifrei de afaceri netă, I 06/05CAN = 103,69% )

Alte venituri din exploatare cresc cu aproximativ 1/2 datorită virării subvențiilor pentru investiții primite în 2006 la venituri.

Cheltuielile cu personalul scad cu aprox 15% (I 06/05CP = 84,77% datorită scăderii semnificative a numărului.

Factori cu influență negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercițiului):

Creșterea cheltuielilor privind mrfurile mai accentuat decât creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor (I 06/05CD = 163,41 % >I 06/05VM = 142,77 % ).

Alte chetuielile materiale cresc cu aprox 65%.

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 , în sensul creșterii acestora influențând:

creșterea cheltuielilor cu prestațiile terților cu aproape 15 % ( I 06/05LT= 114,03% )

– creșterea cheltuielilor aferente cedării activelor cresc de 7,5 ori.

Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate cresc în 2006, cu aproape 20% datorită aplicării unor măsuri de relaxare fiscală refectate în cota de impozitare diminuată.

b) Evoluția impozitului pe profit

Impozitul pe profit a scăzut în 2006/2005 cu aproximativ cu aproximativ 95%.

Concluzii

Privind evoluția performanțelor generale ale activității, în perioda 2006-2005 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:

Evoluție performanțe pe perioada 2006/2005

2.1.3. Analiza structurii performanțelor

a) Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza rezultatului brut

Se constata ca activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exercițiului, peste 50 %.

În 2005/2004 activitatea de exploatare tinde să câștige mai mult teren în ce privește capacitatea de a genera profit brut, în detrimentul celorlalte activități cărora anul anterior li s-a acordat o importanță superioară. Aceasta deoarece se constată o pondere a rezultatului activității de exploatare în total rezultat în creștere semnificativă de la un an la altul (s-a triplat). Cauza constă în creșterea mai accentuată a rezultatului exploatării comparativ cu creșterea rezultatului brut al exercițiului (I 05/04 REXP = 171,55 % > I 05/04 RBE= 58,60 %)

În 2006/2005, nu se înregistrează profit ci pierdere, ceea ce duce la diminuarea potențialului activității de exploatare în favoarea activității financiare în ce privește generarea de rezultat

b) Analiza structurală a performanțelor financiare pe baza veniturilor totale

În ce privește raportul structural efort (cheltuială)/efect (venit) pe total activitate și pe nivele:

Raportul între eforturile generale ale entității (concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel peste 95 % pe toată perioada analizată, cu o tendință de creștere aproximativ constantă pe parcursul perioadei a raportului efort/efect.

În perioada 2005/2004, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din această perioadă contribuie în principal mai buna gestionare a activității de exploatare în această perioadă, deoarece pe fondul menținerii aproximativ a aceluiași volum de cheltuieli de exploatare se obțin venituri din exploatare și implicit venituri totale în creștere față de anul anterior. (I 05/04 CEXP = 100,77 % și I 05/04 VEXP = 102,64 %).

În perioada 2006/2005, tendința de creștere a raportului general cheltuieli totale/ venituri totale este însoțită de menținere a aceluiași raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare în total venituri totale crește ușor (de la 93,03% la 96,37%), creștere urmată de creșterea ponderii cheltuielilor financiare în total venituri, în aceiași perioadă (de la 3,33% la 4,21%)

În ce privește raportul structural efect (venit)/efect (venit) pe total activitate și pe nivele:

Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din exploatare) și efecte totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel extrem de substanțial, de peste 94 % pe toată perioada analizată, cu tendință de ușoară accentuare în prima parte a perioadei (crește cu 2,86%) iar apoi de ușoară scădere în ultima parte (cu 2,49%).

2.2. Analiza performanțelor financiare

pe baza ratelor de rentabilitate

a) Analiza rentabilitații financiare

Se constată o diminuare a ratei rentabilității financiare pe toată perioada de analiză, în medie cu 6 % de la un an la altul, situație ce reflectă o diminuare a eficienței utilizării capitalurilor acționarilor, de la un an la altul. Cauzele constau într-o creștere mult mai lentă a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creșterea surselor proprii altele decât rezultatul net al exercițiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE () evoluția nefavorabilă a ratei rentabilității financiare este cauzată de următorii factori:

Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată – influență negativă asupra ratei rentabilității financiare.

Gradul de finanțare a activelor entității din surse proprii (levierul financiar) scade foarte ușor de la un an la altul, însă nesemnificativ comparativ cu influența negativă a celorlați factori din model.

b) Analiza rentabilitații economice

Și în ce privește modul de utilizare a resurselor entității se constată o diminuare sistematică a valorii majorității ratelor de rentabilitate economică, pe toată perioada analizată. (rata rentabilității economice, rata rentabilității activelor, rata rentabilității generale, rata profitabilității vânzărilor). Pe fondul creșterii profiturilor societății de la un an la altul, scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creșterea mult mai accentuată a resurselor care au concurat la obținerea unor efecte într-un ritm de creștere mai puțin accentuate.

Există o singură excepție de la cele prezentate mai sus și anume rata profitabilității activelor, care se află în ușoară creștere în 2005 comparativ cu 2004. Mergând pe filiera factorilor de influență, situația se explică prin:

Creșterea rezultatului brut înainte de deducerea impozitului (pe fondul unei foarte bune gestionări a activvelor în 2005)

Reducerea activului bilanțier în 2005.

c) Analiza rentabilitații investițiilor de capital

Rezultatul pe acțiune (EPS) evoluează în scădere pe toată perioada analizată.

Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E) înregistrează însă o creștere de la un an la altul, creștere foarte accentuată în 2006. Indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei în creștere.

Raportul valoare de piață/valoare contabilă acțiune reflectă o valoare de piață acțiunilor de aproximativ 1,89 ori mai mare decât valoarea contabilă, și de asemenea raportul evoluează favorabil (în creștere). Indicatorul reflectă astfel o entitate bine condusă și cu posibilități de creștere în viitor.

Valoarea dividendelor ce revin pe o acțiune (DIVA) este de asemenea în creștere de la un an la altul

Randamentul dividendelor (RDIV) evoluează de asemenea în creștere de la un an la altul, ceea ce reflectă un câștig încasat de acționari în urma investițiilor în acțiunile entității, în creștere.

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflectă un nivel insuficient al profiturilor pentru a se acorda dividende cât și pentru reinvestire.

Concluzii

Pe fondul unei diminuări ale ratelor interne de rentabilitate economică și financiare, per ansamblu încrederea pe care o generează societatea analizată în ochii investitorilor este nu foarte bună dar cu tendințe de creștere, ceea ce reflectă o entitate cu reale posibilități de creștere în viitor.

Cap. III. Analiza fluxurilor de trezorerie

Societatea analizată este încadrată la categoria „entități mari” astfel că aceasta este obligată să raporteze situațiile financiare în formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit și raportat. Ca atare „Situația fluxurilor de trezorerie” este întocmită și raportată prin situațiile financiare anuale ale societății analizate

Constatăm că metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirectă.

Pentru o interpretare pertinentă a datelor s-ar impune o analiza factorială a trezoreriei pe cauzele generatoare (activitatea de exploatare, investiții și finanțare) de-a lungul celor trei ani analizați:

Se poate constata că întreprinderea realizează un excedent de trezorerie pe toată perioada de analiză.

Pe toată perioada analizată, se constată că activitatea de exploatare contribuie în mod exclusiv la obținerea de excedent de trezorerie, finalizându-se cu excedent în 2006.

Activitatea de investiții și finanțare generează ambele deficit de trezorerie, pe toată perioada de analiză. Se observă per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investiții și o adâncire a deficitului de trezorerie la activitatea de finanțare.

În 2006 activitatea entității analizate se finalizează cu excedent de trezorerie, în creștere față de cel realizat anterior, într-un ritm de creștere de 20,21 %. Pe cele 3 activități, trezoreria se generează astfel:

Excedentul obținut se realizează exclusiv pe seama activității de exploatare observând că o gestionare mai bună a stocurilor influențează favorabil asupra trezoreriei în timp ce gestionarea raportului creanțe/datorii are implicații negative asupra trezoreriei.

Remarcăm în 2006 un volum mult mai accentuat al investițiilor în imobilizări contrabalansat de un volum al dobânzilor încasate destul de mare, existând în final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investiții destul de accentuat.

Activitatea de finanțare generează un pronunțat deficit datorită unui volum mult mai mare de disponibilități alocate remunerării proprietarilor în 2006 comparativ cu anul precedent.

Concluzii

Activitatea societății este generatoare de excedent de trezorerie de la un an la altul, în creștere pe perioada analizată.

Cap.IV. Analiza riscului de faliment

Se poate constata că potrivit modelului Altman firma apare ca fiind cu dificultăți financiare pe toți anii analizați (Z < 3) dar își poate redresa activitatea în măsura în care adoptă o strategie corespunzătoare.

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a întreprinderii de-a lungul celor trei ani se prezintă mult mai consolidată, conform lui firma este solvabilă. Valorile lui Z sunt peste limita de demarcație a intervalelor de siguranță financiară. Și evoluția stării financiare diferă după acest model constatând în acest caz că întreprinderea obține cele mai bune performanțe în 2005 iar în 2004 dimpotrivă, scorul performanțelor este cel mai scăzut.

Concluzii

Situația financiară a entității apare ca fiind una nefavorabilă, cu dificultăți financiare.

Cele două modele au fost create pentru economia americană și deci nu pot fi aplicate cu succes în economia românească. Ele pot fi utilizate doar cu titlu informativ, pentru rezultate mai pertinente fiind necesară aplicarea unor modele adaptate necesităților concrete ale economiei românești. În lipsa acestora, concluziile trebuie corelate și integrate în concluziile generate de analiza extensiva realizata în capitolele anterioare.

Concluzii finale generale

Puncte tari constatate:

Performanțele generale „satisfăcătoare” ale întregii activități;

Politica de dividend;

Expansiunea pe piețele străine;

Mărirea cotei de piață.

Puncte slabe constatate:

Valori nu foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate și lichiditate;

Echilibrul financiar în pericol;