ANALIZA JURIDICĂ A FRAUDELOR VAMALE PRIN PRISMA RĂSPUNDERII PENALE TEZA DE LICENȚĂ Domeniul: 042 Drept Specialitatea: 042 1.1 Drept Conducătorul… [630084]

UNIVERSITATEA DE STAT ,,B.P. HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE DEREPT ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICĂ
CATEDRA DREPT

TAȘNICENCO SERGHEI

ANALIZA JURIDICĂ A FRAUDELOR VAMALE PRIN PRISMA
RĂSPUNDERII PENALE

TEZA DE LICENȚĂ

Domeniul: 042 Drept
Specialitatea: 042 1.1 Drept

Conducătorul științ ific: _________________
(Semnătura)
Autor: ___________________
(Semnătura)
Depusă la catedră la ,,20-22” mai 2020

ADMISĂ SPRE SUSȚINERE
Șef catedră:
BLAȘCU Olesea
(Numele, prenumele)
__________________________________
,,___” _____ _______ ___________ 20 20

Cahul 2020

2 DECLARAȚIE DE INTEGRITATE A TEZEI

Prin prezenta declar că teza (proiectul) de licență cu tema „ Analiza juridică a fraudelor
vamale prin prisma răspunderii renale ” este scrisă de mine, nu a mai fost prezentată niciodată
la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate, toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformulare a în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

_________________________________
(numele, prenumele persoanei care declară)

_________________________________
(semnătura persoanei care declară)

Data: _____________

3 UNIVERSITATEA DE STAT „B.P.HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
CATEDRA DE DREPT
Aprobat:
Șef catedră
______________/BLAȘCU Olesea
(semnătura / nume, prenume)
„ ____ ”_________________ 20__

GRAFICUL CALENDARISTIC
DE EXECUTARE A TEZEI (PROIECTULUI) DE LICENȚĂ /MASTER
elaborată de __ __________________ __Tașnicenco Serghei _____ ______________
(numele și prenumele student: [anonimizat])
1. Tema tezei (proiectului) de:_____ Licență ________ ___
(licență /master)

_______ ______ Analiza juridică a fraudelor vamale prin prisma răspunderii penale______
(tema tezei)

aprobată prin decizia Consiliului Facultății de Drept și Administrație Publică
din ,,___” _____________ 20__ proces verbal nr._____
2. Termenul limită de prezen tare a lucrării la catedră ,,20 -22” mai 2020
3. Etapele executării tezei:
Nr.
d/o Etapele Termenul de realizare Data
realizării
efective Viza de
executare
1. Stabilirea temei septembrie -octombrie
2019
2. Elaborarea și aprobarea planului 20.10.19 – 15.11.19
3. Elaborarea capitolului I 18.11.19 – 31.12.19
4. Elaborarea capitolului II 02.01.20 – 17.02.20
5. Elaborarea capitolului III 18.02.20 – 23.03.20
6. Prezentarea lucrării la Catedră 04-06.05.20

Autor ____________________
(Semnătura)
Conducător științific____________________
(Semnătura)

4 AVIZ
LA TEZA (PROIECTUL) DE LICENȚĂ
cu tema ____________________________________________________________ __________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________,
elaborată de___________________________________________________________________,
(numele, prenumele studentului(ei))
Specializarea/ programul_________________________________________________________
Evaluarea componentelor generale a tezei de licență:
1. Oformarea tezei de licență(nu mai mult de 10 (puncte)_______________________________
__________________________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
2. Respectarea graficului elaborării tezei de pe capitole (nu mai mult de 10 puncte)
_____________________________ _______________________________________ ______
__________________________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
3. Aspecte teoretice și analitice a tezei de lic ență (nu mai mult de 35 puncte)
____________________________ ______________________________________________
__________________________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
4. Aspecte practice a tezei de li cență (nu mai mult de 30 puncte)
_________________________________________ ___________________________ ______
__________________________________________________________________________
(comentarii le conducătorului)
5. Evaluarea propunerilor, prezentarea în teză (nu mai mult de 15 puncte)
______ _______________________________________ _____________________________
__________________________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
Total puncte:___________________________________________________________________
Comentarii generale a conducătorului ști ințific :________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Conducătorul științific_ __________________________________________________________
(funcția, gradul științific), (numele, prenumele)
Data ____________________________Semnătura____________________________________

5 CUPRINS

Lista abrevierilo r…………………………………………………………… 5
Introducere …………………………………………………………………. 6

1. Studiu privind fraudele vamale ………………………………………… 10
1.1. Influența generală a fraudelor vamale asupra societății ……………… 10
1.2. Evaluarea normativă a fraudelor vamale în Republica Moldova ……. 11
1.3. Cercetarea lucrărilor didactice referitor la infracțiunile vamale ……… 19
2. Analiza juridică a contrabandei ca parte componentă a fraudei
vamale …………………………………………………………………… 32
2.1. Elementele obiective …………………………………………………. 32
2.1.1. Obiectul infracțiunii …………………………………………… 32
2.1.2. Latura obiectivă ………………………………………………. 37
2.2. Elementele subiective ………………………………………………… 38
2.2.1. Latura subiectivă a infracțiunii de contrabandă ………………. 38
2.2.2. Subiectul infracțiunii de contrabandă ………………………… 40
2.3. Tangențele contrabandei cu alte infracțiuni similare ………………… 44
2.3.1. Trecerea ilegală a frontierei de stat ca infracțiune similară cu
contrabanda ……………………………………………………… 44
2.3.2. Delimitarea infracțiunii prevăzute la art. 249 CP al RM de
contrabandă ……………………………………………………… 47
3. Răspunderea penală pentru fraude vamale și prevenirea acestora …. 51
3.1. Aspecte generale ale răspunderii penale ……………………………… 51
3.1.1. Mecanismul de realizare a răspunderii penale pentru fraude
vamale …………………………………………………………… 53
3.1.2. Temeiul răspunderii penale …………………………………… 55
3.2. Prevenirea și combaterea fraudelor vamale ………………………….. 57

Concluzii și recomandări …………………………………………………… 65
Bibliografi e…………………………………………………………………… 67

6 LISTA ABREVIERILOR
RM – Republica Moldova
CP al RM – Cod penal al Republicii Moldova
CV al RM – Cod vamal al Republicii Moldova
CPP al RM – Cod de procedură penală al Republicii Moldova
CSI – Comunitatea Statelor Independente
ONU – Organizația Națiunilor Unite
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
GUAM – Organizația pentru democrație și afaceri economice (Georgia, Ucraina, Republica
Azerbaidjan și Republica Moldova)
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
SUA – Statele Unite ale Americii
NCTS – (New Computerized Transit System ) Sistem de schimb de date privind tranzitul
ICITAP – (International criminal investigative training assistance program ) – Programul
Internațional de Asistență și Instruire în Materie de Anchete Penale
nr. – numărul
lit. – litera
art. – articolul
alin. – aliniatul
pct. – punctul
u. c. – unitate convențională

7 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța problemei abordate . Activitatea economică a statului,
indiferent de orânduirea socială și politică din stat este una din cele mai principale verigi de
existență și funcționare a statului. Anume în cadrul efectuării relațiilor economice externe se
rotesc principalele surse fin anciare ale statului. Din aceste considerente este absolut strict necesar
ca în acest domeniu să fie creat mecanismul juridic de reglementare a acestor relații, care să nu
afecteze relațiile economice externe, să nu afecteze potențialul economic a statului , să nu
știrbească imaginea statului pe arena mondială etc.
Deși legislația penală cu referire la diferite fapte considerate infracțiuni diferă de la un
stat la altul, problema fenomenului infracțional rămâne a fi una și aceeași. Având la bază această
ultimă premisă, activitatea de prevenire și combatere a criminal ității, pentru a fi eficientă, trebuie
să urmeze, de asemenea, unele standarde acceptate de fiecare stat în parte, care realizează
activitatea de combatere a criminalității.
Din totalitatea de elemente infracționale, o pondere aparte și un statut special î n cadrul
luptei cu criminalitatea în ansamblu îl are infracțiunea vamală. Din totdeauna, fraudele vamale
au fost considerate o încălcare gravă a legii, deoarece prin săvârșirea lor se pun în pericol și se
lezează valori sociale de maximă importanță pentru ordinea de drept.
Fraudele vamale și incriminarea lor este un imperativ absolut pentru asigurarea ordinii în
domeniul raporturilor juridico -vamale, adică pentru protejarea regimului juridic vamal.
Cercetarea și combaterea fraudelor vamale într -adevăr const ituie o sarcină de o
importanță deosebită. La etapa actuală starea dezastruoasă a economiei naționale nu permite nici
o eludare a cetățenilor de la achitarea diferitor taxe și impozite, aceasta constituind principalul
mijloc de venituri statale. Achitarea accizelor vamale este o obligație constituțională, precum și
un comportament normal a cetățenilor în cadrul țărilor dezvoltate – o conduită ce trebuie să se
obișnuiască și în Republica Moldova. Însă, din păcate, actualmente nu se poate afirma că
conduita p ersoanelor ce trec frontiera Republicii Moldova se caracterizează cu o respectare
întrutotul a regulilor vamale. Astfel, din an în an se mărește numărul de dosare (contravenționale
și penale) privind încălcarea regulilor vamale, în special de contrabandă p enală.
După cum se știe din practică, majoritatea dosarelor penale sunt clasate datorită
clasificării incorecte a faptelor de către reprezentanții organelor abilitate, ca efect a aplicării unei
metodici de cercetare greșite în astfel de cazuri. Cred că în cazul fraudelor vamale aceste
încadrări greșite s -au datorat în mare parte lipsei de cunoștințe teoretice, experienței necesare,
nivelului de pregătire a specialiștilor precum și unei lipse de literatură juridică în acest domeniu.

8 Luând în calcul amplas area geografică a Republicii Moldova, fiind amplasată la hotar cu
Uniunea Europeană, precum și activitatea în una dintre structurile ce combate criminalitatea
transfrontalieră, conducându -mă de dorința de a -mi aprofunda cunoștințele teoretice în
specialit ate, precum și de a completa lacune teoretice în domeniu, am ales să elaborez lucrarea
respectivă. În aceasta am făcut o analiză a fraudelor vamale, arătată prin prisma răspunderii
penale, precum și un studiu aprofundat privind opiniile existente referito are la tema selectată.
Am încercat să eludez lacunele și deficiențele existente în tratamentul infracțiunii respective,
precum să propun ideile și opiniile proprii.
Scopul . Orice acțiune sau inacțiune urmărește un anumit scop. Deoarece scopul este
rezultatul gândit, spre a cărui atingere sunt îndreptate acțiunile, acestea, în cazul meu, au fost
spre o analiză amplă a domeniului fraudelor vamale, redate prin prisma răspunderii penale,
conform legislației Republicii Moldova.
În prezenta lucrare mi -am propus realizarea cercetări complexe și comparată a statutului
juridic al fraudelor vamale și al întregului sistem de combatere a criminalității organizate
transfrontaliere prin pr isma unei analize detaliate a elementelor componente ale infracțiunii,
identificând problemele existente, atât la nivel de reglementări normative, cât și la nivel de
funcționalitate a domeniului dat, cu formularea unor propuneri privind perfecționarea legi slației
și îmbunătățirea activității organelor de ocrotire a normelor de drept în contextul bunelor
practici naționale și europene.
Obiectivele cercetării.
1) Efectuarea unui studiu general privind fraudele vamale prin prisma impactului
economic influențat de criminalitatea transfrontalieră;
2) Determinarea conceptului a infracțiunilor vamale prin cercetarea prevederilor
normative naționale și a doctrinei de specialitate;
3) Examinarea detaliată a principalelor elemente constitutive a infracțiunilor vam ale
pentru a realiza cauzele ce stau la baza acestora și împiedică realizarea cu succes a economiei
naționale;
4) Efectuarea unei comparații cu alte infracțiuni similare și delimitarea acestora;
5) Determinarea conceptului răspunderii penale pentru fraude vamale prin prisma
mecanismului și temeiului răspunderii penale;
6) Elaborarea, în baza studiului efectuat, a unor propuneri și recomandări pentru
prevenirea și combaterea infracțiunilor vamale.
Ipoteza de cercetare. Săvârșirea fraudelor vamale în proporții mari at rage după sine
răspunderea penală în măsura pagubelor aduse economiei naționale.

9 Sinteza metodologiei de cercetare și justificarea metodelor de cercetare alese . În
prezenta lucrare au fost folosite atât surse doctrinare cât și acte normative care reglement ează
fraudele vamale sub aspectul răspunderii penale. În ultimii ani, în literatura de specialitate
autohtonă precum și cea română, infracțiunilor economice i -au fost consacrate mai multe studii,
fiind reflectată minuțios infracțiunea de contrabandă, prec um și eschivarea de la achitarea
drepturilor de import, în care acest subiect a fost tratat sub diferite aspecte. Printre ele se
evidențiază: Pasat A.O. ,,Analiza juridico -penal ă a infrac țiunilor vamale conform legisla ției
Republicii Moldova”, Maimescu S. ,,Traficul de ființe umane și contrabanda: aspecte comune și
delimitări” , Sobiețki R. ,,Contrabanda: aspecte juridico -penale”, Stanciu V. ș. a. ,,Combaterea
traficului ilicit și a contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea vamală”.
În ceea ce privește autorii ruși aceștia au preocupat problema infracțiunilor vamale,
menționând unele aspecte chiar în detalii, astfel printre cei mai de baza autori îi putem menționa
pe: Бойко А.И., Родина Л.Ю. ,,Контрабанда” , Кругликов Л.Л., Соловьев О.Г.,
,,Преступления в сфере экономической деятельности и налогообложения ”, Верин В.П.,
,,Преступления в сфере экономики ”, Коротков Л.Н., Гусев О.Б., Завидов Б.Д., Попов И.А.
,,Преступления в сфере экономики ”.
Investigarea și cercetarea premizelor legislativ e s-a bazat pe studierea materialului
legislativ existent în domeniu, folosind ca metode:
a) tratarea în plan istorico -juridic,
b) organizațional,
c) doctrină și jurisprudență,
d) legislație;
e) uzanțe internaționale.
La baza metodologico -teoretică a prezentului studiu stau principiile fundamentale ale
dialecticii materialiste și ale teoriei cunoașterii. De asemenea, am folosit metoda logico -formală
de analiză, statistică și metoda juridică comparativă ceea ce a permis o cercetare riguroasă
științifică, o pătrundere în esența problematicii incriminării fraudelor vamale .
Sumarul capitolelor tezei. Structura tezei de licență are la bază trei capitole în care a fost
efectuată analiza juridică a fraudelor vamale prin prisma răspunderii penale.
În capitolul 1 – ,,Studiul privind fraudele vamale ”a fost descris impactul general a
fraudelor vamale asupra economiei naționale și asupra societății . Deasemenea a fost efectuat un
studiu asupra actelor normative a Republicii Moldova ce reglementează infracțiunile vamale,
precum și este efectuată analiza materialelor științifice privitoare la tema tezei, publicate în

10 Republica Moldova de la declararea independenței și până în prezent , care au fost reflectate în
ordine cronologi că.
În cadrul capitolului 2 – ,,Analiza juridica a contrabandei ca parte componentă a fraudelor
vamale” au fost descrise elementele obiective și subiective a infracțiunii menționate. Suplimentar
a fost efectuată a comparației a contrabandei cu alte infracț iuni similare.
Capitolul 3 – ,,Răspunderea penală pentru fraude vamale și prevenirea acestora” descrie
mecanismul coercitiv pentru săvârșirea infracțiunii precum și modalitățile de prevenire și
combatere a fraudelor vamale.

11 1 Studiul privind fraudele vamale
1.1 Influența generală a fraudelor vamale asupra societății
„Este o axiomă faptul că activitatea criminală din domeniul afacerilor economico –
financiare nu se desfășoară și nici nu se finalizează la vedere. Peste tot în lume se produce o
sumă impre sionantă de acte ilegale, de combinații infracționale în zona subterană a societății,
zonă în care serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii pătrund cu mare dificultate
pentru a sesiza și a cerceta cu adevărat ce se întâmplă1.”
Un adevăr binecunoscut este faptul că, până în prezent, nici o societate nu a reușit să își
clădească un dispozitiv preventiv și represiv, care să fie apt să constate și, ulterior să sancționeze,
toate infracțiunile ce se produc în domeniul economico -finan ciar. Pe acest fond, care dispune de
suficient de multe determinări, atât de ordin obiectiv, cât și de ordin subiectiv, devine explicabilă
atitudinea autorităților în materie din marea majoritate a statelor, care susțin faptul că unele
forme de manifestare a criminalității economico -financiare nu prezintă o importanță deosebită
din punct de vedere al intensității, din simplul motiv că autoritățile respective se complac în lipsa
de cunoaștere a adevăratei stări de fapt ce prezintă actualitate în perimetrul e conomicului și
finanțelor.
În zona subterană a societății, în perimetrele variabile ale economiilor ilegale și paralele,
se produc fenomene, al căror impact negativ este de natură de a genera un puternic efect ce
vizează destabilizarea economiei și a ordin ii sociale. În concret, s -a accentuat criminalitatea
economico -financiară, ascensiunea ei bruscă fiind influențată de maniera de intervenție a statului
în principalele ramuri ale economiei, precum și de managementul defectuos al diverselor
compartimente al e acestui sector de activitate. Astfel că, gradul ridicat de fiscalitate impus prin
intermediul taxelor, accizelor și impozitelor a favorizat dezvoltarea fraudelor vamale și a
evaziunii fiscale. De asemenea, corupția, abuzurile și fraudele fiscale au fost încurajate de
intervenția excesivă și rigidă a statului, manifestată prin impunerea sistemului de licențe în
domeniul reglementării stricte a exporturilor și importurilor.
Prin natura sa intrinsecă, fraudele vamale dispun de capacitatea de a lovi în sigur anța
regimului vamal al Republicii Moldova, de a genera prejudicii economiei naționale și de a
provoca dezordine socială și neliniște, determinând, totodată, nesiguranță în exercițiul drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului. Supunând analizei s tarea infracțională din sectorul vamal,
se evidențiază, din ce în ce mai pronunțat, faptul că acest lucru reprezintă un mediu propice

1 VOICU Costică – Criminalitatea afacerilor , Editura Inspectoratului General al Poliției București, 1997, pag. 7

12 săvârșirii unor acte de evaziune comercială de natură vamală, precum și a infracțiunii care fac
obiectul prezentei lucrări – infracțiunea vamală .
În general , fiecărei reguli de conduită instituite prin normele ce dau nuanță regimului
juridic vamal, îi corespunde o anumită clasă de fapte ilicite, care fac obiectul unor sancțiuni
aplicabile în cazul nerespectării limitelor impus e de caracterul coercitiv al legilor ce le
reglementează buna funcționare. În domeniul vamal, ilicitul penal cuprinde ansamblul faptelor
comisive, care, fie lezează grav și deliberat regimul vamal al RM, fie reprezintă o amenințare la
adresa acestuia, cons tituind o sursă vădită de indisciplină socială, urmând a fi supuse sistemului
sancționator de legi și, implicit pedepselor aferente dispozițiilor aflate în structura lor
componentă.
Charley Hannoun, profesor universitar în cadrul prestigioasei instituții c are este
Universitatea Cergy -Pontoise (Paris, Franța), și totodată, o autoritate în materie, subliniază:
„Criminalitatea financiară tinde să devină o adevărată problemă socială. Ea cunoaște o
dezvoltare fără precedent și produce deteriorări profunde de ord in social , ea rupe egalitatea
dintre concurenți și prejudiciază calitatea serviciilor. Pericolul este cu atât mai mare, cu cât
consecințele ei nu se resimt imediat, acestea fiind relevate a posteriori, mulți mai târziu.”2
Dintre infracțiunile care pot fi săvârșite în sfera raporturilor juridice vamale, cea care se
detașează ca fiind cea mai gravă este contrabanda, dat fiind faptul că, prin întreprinderea
activităților subsidiare acesteia, se amenință sau se lezează efectiv valori sociale de maximă
importan ță pentru ordinea publică și, totodată, pentru interesele legitime și legale ale cetățenilor
RM, precum și ale străinilor aflați sub jurisdicția statului. Actele infracționale legate de domeniul
vamal practicate în zilele no astre apucă sfere variabile, dev enind din ce în ce mai mult sferă a
criminalității organizate, iar localizarea contrabandei în cadrul criminalității de antrepriză
depinde în mare măsură de istoricitatea și ciclicitatea manifestărilor fenomenului, de aptitudinea
lui de a determina asocier ea făptuitorilor. În baza acestor considerente, justificat este și faptul că
acest fenomen, antisocial prin natură, care este contrabanda, se află pe ordinea de zi în agenda
practicienilor și analiștilor, reclamându -și astfel locul central în contextul cri minalității vamale
organizate.

1.2 Evaluarea normativă a infracțiunilor vamale în Republicii Moldova
În viaț a pot săvârși fapte (acțiuni, inacțiuni) neconvenabile, care vatămă sau pun în
pericol interesele membrilor societății, fie că aceste interese aparțin tuturor, adică colectivității în

2 HANNOUN C ., – La criminalité d'argent Dalloz , Paris, 2004, pag. 28

13 ansamblu, fie că ele aparțin numai unora dintre membrii ei. Întrucât tulbură ordinea socială, toate
aceste fapte sunt antisociale, însă ele pot fi caracterizate ca infracțiuni numai în măsura în care
sunt încriminate prin legea penală și sancționate cu o pedeapsă. Printre aceste fapte
prejudiciabile se numără și infracțiunile vamale3.
Legiuitorul este cel care direct sau indirect, prin tehnica legislativă folosită la adoptarea
textului de lege, stabilește tipurile infracțiunilor vamale, precum și criteriile de apreciere a faptei
prejudiciabile comise drept infracțiune vamală.
Determinarea infracțiunii vamale prin prisma legislației Republicii Moldova este mult
mai dificilă, în comparație cu cea a Românie i. Legislația penală a Republicii Moldova nu
cuprinde legi penale speciale. Codul penal este unica lege penală. In același timp, Codul pena l al
Republicii Moldova nu conține o secțiune aparte care să cuprindă încriminările din sfera vamală.
Totuși, acestea pot fi desprinse din analiza Capitolului X din Partea Specială al Codului penal
intitulat „Infracțiuni economice”.
Relațiile sociale din s fera vamală sunt reglementate preponderent de Codul vamal,
precum și de alte acte normative, inclusiv de cele subordonate legii, printre care Hotărârile
Guvernului Republicii Moldova. Un loc aparte îi revine legislației penale, care vine să
încrimineze și să sancționeze faptele socialmente periculoase săvârșite in sfera vamală 4.
Preliminar, este de remarcat că deoarece infracțiunile din sfera vamală prejudiciază
interesele economice, sociale și fiscale, precum și interesele legitime ale comerțului, Republica
Moldova a aderat prin Legea nr.275 -XV din 21.06.2001 la Convenția interna țională privind
asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor
vamale, prin intermediul căreia administrațiile vamale ale statelor membre își acordă asistență
administrativă reciprocă, având drept scop aplic area corectă a legislației vamale, prin prevenirea,
investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale.
Istoria activității vamale in Republica Moldova începe după proclamarea independenței,
la 27 august 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Președ intelui Republicii Moldova cu
privire la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul țarii, nr.189 din 03 septembrie
19915, fiind primele structuri de stat create după declararea independenței6.

3 CERNOMOREȚ S., PASAT A.O. – Conotații normative privind infracțiunile vamale ale Republicii Moldova și
României , Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Revistă științifico -practică Nr.2/2016, p.157
4 PASAT A.O. Analiza juridico -penal ă a infrac țiunilor vamale conform legisla ției Republicii Moldova , Tipografia
Central ă, Chi șinău, 2016, p. 67.
5 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.009.
6 MĂINESCU S., PASAT A.O. Contrabanda in legisla ția Republicii Moldova . In:Conferin ța științifică național ă cu
participare interna țional ă „Integrare prin cercetare și inovare” (10 -11 noiembrie 2015). Chi șinău: CEP USM, 2015,
p.156

14 După semnarea Decretului, la 06 septembrie 1991 , este adoptată Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.496 cu privire la înființarea punctelor de trecere și control vamal
(actualmente abrogată), în acord cu care trecerea mărfurilor și a oricăror altor bunuri peste
frontiera de stat a Republicii Mol dova se va face numai prin punctele de trecere a frontierei și de
control vamal7.
Primul Cod vamal al Republicii Moldova, adoptat la 9 martie 1993 (actualmente abrogat
prin Legea nr.1149 -XIV din 20.07.2000), a constituit actul legislativ de bază ce reglem enta
principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal, iar in Capitolul XIV (Încălcarea
regulilor vamale, art.72 lit.j)) legiuitorul a definit indirect infracțiunile de contrabandă drept
trecerea de mărfuri, de obiecte și de alte valori pes te frontiera vamală, eludându -se controlul
vamal, adică prin alte locuri decât cele avizate de organele vamale ori in afara orelor de control
vamal, sau tăinuindu -le de acesta, adică folosindu -se ascunzători ori prin alte metode care
împiedică descoperirea mărfurilor, obiectelor și a altor valori8.
Codul vamal al Republicii Moldova in redacția anului 1993 a suferit în timp modificări.
Ca rezultat, a fost adoptat noul Cod vamal al Republicii Moldova, care vine să reglementeze mai
minuțios multitudinea de re lații sociale din sfera vamală, inclusiv faptele infracționale din acest
domeniu9. În acord cu prevederile actualului Cod vamal, politica vamală este parte integrantă a
politicii externe și interne a statului și urmărește asigurarea eficienței operațiunil or vamale,
reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la
rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea
dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație.
Totodată, respectivul act normativ vine să definească unele fapte prejudiciabile săvârșite
în sfera vamală. Bunăoară, la art. 224 CV RM este dată următoarea definiție conceptului de
contrabandă: „Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, e lucidându -se controlul vamal sau
tăinuindu -le de el, săvârșită în proporții mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un
grup de persoane care s -au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană cu
funcție de răspundere care face uz de situația de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de
documente vamale și de alte documente, fie însoțită de nedeclarare sau de declararea lor
neautentică în documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanțe
narcotice, psi hotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, de deșeuri
nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de arme de foc și de muniții, cu excepția

7 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.009.
8 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.010.
9 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, edi ție special ă, 2007.

15 armelor de vânătoare cu țeavă lisă și a cartușelor la ele, de valori cultura le, precum și
nereturnarea pe teritoriul vamal a valor ilor culturale scoase din țară în cazul î n care returnarea lor
este obligatorie se consideră contrabandă și se pedepsește în conformitate cu Codul penal”.
De remarcat că intre definiția noțiunii de contrabandă din Codul vamal și cea din Codul
penal, pe alocuri, există o neconcordanță. In scopul soluționării divergențelor apărute atât la
aprecierea, cat și la calificarea contrabandei, ar fi binevenit ca norma de drept vamal stipulată la
art.224 CV RM, să fie adusă in deplin acord cu art.248 CP RM, in conformitate cu care ofițerii
de urmărire penală efectuează calificarea și urmărirea penală10.
Totuși, potrivit legislației penale a Republicii Moldova , actul nor mativ menit să
sancționeze persoana pentru comiterea infracțiunilor de contrabandă, in general, și a
infracțiunilor vamale, in special, este Codul penal. Doar Codul penal este actul legislativ care
cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile și dispoz ițiile generale și speciale ale dreptului
penal, determină faptele ce constituie infracțiuni și prevede pedepsele ce se aplică infractorilor.
În Republica Moldova unica lege penală este Codul penal, comparativ cu alte legislații (de
exemplu, cu cea a Român iei), unde există un șir de legi penale speciale care vin să incrimineze și
să sancționeze faptele prejudiciabile săvârșite în anumite domenii ale vieții sociale.
Codul penal al Republicii Moldova din 24.03.1961 ((actualmente abrogat) în continuare –
CP RM in redacția din 1961) conținea reglementări referitoare la contrabandă. Așadar, potrivit
alin.( 1) art.75 CP RM in redacția din 1961, constituia infracțiune trecerea peste frontiera vamală
a Republicii Moldova de mărfuri, obiecte și de alte valori în propo rții mari, cu excepția celor
indicate la alineatele doi și trei din articolul dat, eludându -se controlul vamal sau tăinuindu -le de
el, fie cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, fie
asociată cu nedeclararea sau cu declararea neautentică în documentele vamale sau î n alte
documente de trecere a frontierei.
Potrivit alin.( 2) art.75 din același act normativ, formează contrabandă intr -o altă variantă –
tip trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova de armament, de dispozitive de
explodare, de arme de foc, de muniții, cu excepția armelor de vânătoare cu țeavă lisă și a
cartușelor la ele, eludându -se controlul vamal sau tăinuindu -le de el, fie cu folosirea frauduloasă
a documentelor sau a mijloacelor de identificar e vamală, fie asociată cu nedeclararea sau cu
declararea neautentică în documentele vamale sau in alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda în altă variantă -tip era incriminată la alin.(3) art.75 CP RM în redacția din
1961, în conformitate cu car e constituia infracțiune trecerea peste frontiera vamală a Republicii

10 PASAT A.O. Analiza juridico -vamal ă a contraven țiilor, infrac țiunilor vamale comise pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova in conformitate cu Codul vamal din 2000 . In: Revista Na țional ă de Drept, 2014, nr.1, p.71.

16 Moldova de valori culturale, eludându -se controlul vamal sau tăinuindu -le de el, precum și
nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din țară în
cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.
În acord cu alin.(5) art.75 CP RM in redacția din 1961, răspunderea penală se agrava in
cazul in care acțiunile prevăzute la alineatele (1) -(4) erau săvârșite în mod repetat sau de un grup
de persoane, care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, sau de o persoană cu funcție de
răspundere făcându -se uz de situația de serviciu, precum și contrabanda în proporții deosebit de
mari. În fine, în nota de la art.75 CP RM în redacția din 1961 erau definite n oțiunile de „valori
culturale”, „contrabanda săvârșită în proporții mari și in proporții deosebit de mari”. Potrivit
aceleiași note, nu se considera contrabandă introducerea pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova, fără declarație, a mijloacelor bănești, a mărfurilor, a obiectelor și a altor valori in
limitele stabilite de legislația in vigoare.
Infracțiunile de eschivare de la achitarea plăților vamale erau incriminate la art.164 CP
RM în redacția din 1961, în conformitate cu care constituiau infracțiuni eschivarea de la
achitarea plăților vamale, săvârșită în proporții mari. Răspunderea penală se agrava în cazul
eschivării de la achitarea plăților vamale săvârșită în mod repetat, în urma unei înțelegeri
prealabile de către un grup de persoane, precum și în situația eschivării de la achitarea plăților
vamale în proporții deosebit de mari.
Exact ca în cazul infracțiunilor de contrabandă, și art.164 CP RM în redacția din 1961
conținea o notă care, pe de o parte, explica sensul faptelor de eschivare de la achitarea plăților
vamale în proporții mari și în proporții deosebit de mari, iar, pe de altă parte , instituia un temei
special de liberare de răspundere penală a persoanelor vinovate. Astfel, în acord cu nota de la
articolul nominalizat, persoana care săvârșea pentru prima dată infracțiunea prevăzută la alin.(1)
art.164 putea fi absolvită de răspundere penală dacă contribuia activ la descoperirea infracțiunii
și repara integral paguba cauzată11.
Observăm că respectivul temei de liberare de răspundere penală era aplicabil doar în
ipoteza săvârșirii infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamal e în varianta -tip
(prevăzută la alin.(1)), nu și în cazul infracțiunii în varianta -agravată. De exemplu, acesta nu era
aplicabil în situația eschivării de la achitarea plăților vamale atunci când fapta prejudiciabilă era
săvârșită în urma unei înțelegeri p realabile de către un grup de persoane.

11 Вештиле Советулуй Супрем ал РСС Молдовенешть, 1961, nr.10.

17 Actualul Cod penal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la
18.04.2002, prevede la art.248 infracțiunile de contrabandă și la art.249 pe cele de eschivare de
la achitarea plăților vamale dr ept infracțiuni pasibile de săvârșire în sfera vamală12.
De consemnat că respectivele norme de incriminare din legislația penală a Republicii
Moldova sunt norme de blanchetă, adică sunt norme care, pentru a afla conținutul acestora, este
necesar de a se ap ela la unele acte normative din sfera extrapenalului. Iar exemplul elocvent in
acest sens este Codul vamal al Republicii Moldova. La acesta se adaugă și alte acte normative cu
caracter extrapenal. Tocmai din aceste considerente la aflarea conținutului cons titutiv al
normelor de incriminare din Codul penal in mod indispensabil se va face trimitere la actele
normative de referință, in „frunte” cu Codul vamal.
Din punct de vedere tehnico -legislativ, art.248 CP RM este format din cinci variante -tip
de infracțiuni și o variantă agravată de infracțiune.
Astfel, contrabanda in prima variantă -tip (prevăzută la alin.( 1) art.248 CP RM) presupune
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor valori in
proporții mari, eludându -se controlul vamal ori tăinuindu -le de el, prin ascundere in locuri
special pregătite sau adaptate in acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nede clarare sau declararea neautentică in
documentele vamale sau in alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda î n a doua variantă -tip (prevăzută la alin.(2) art.248 CP RM) reprezintă
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope, cu
efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive și a
produselor cu destinație dublă, eludându -se controlul vamal ori tăin uindu -le de el, prin ascundere
în locuri special pregătite s au adaptate î n acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedecla rare sau declarare neautentică în
documentele vamale sau î n alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda in a treia varian tă-tip (prevăzută la alin.( 3) art.248 CP RM) constituie
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive,
a munițiilor, eludându -se controlul vamal ori tăin uindu -le de el, prin ascundere î n locuri special
pregătite sau adaptate î n acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică in documentele
vamale sau in alte documente de trecere a frontierei.

12 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128 -129, republicat in Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2009, nr.72 -74.

18 Contrabanda in a pat ra variantă -tip (prevăzută la alin.(4) art.248 CP RM) presupune
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându -se controlul
vamal ori tăinuindu -le de el prin ascundere in locuri special pregătite sau adaptate in acest scop,
precum și nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din
țară, in cazul in care întoarcerea lor este obligatorie.
Contrabanda î n a cincea variantă -tip (prevăzută la lit.d) alin.( 5) art.248 CP RM) constă î n
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor , obiectelor și a altor valori î n
proporții deosebit de mari, eludându -se controlul vamal ori tăin uindu -le de el, prin ascundere î n
locuri special pregătite sau adaptate î n acest scop, ori cu fo losirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedecla rare sau declarare neautentică î n
documentele vamale sau in alte documente de trecere a frontierei.
În fine, contrabanda î n varianta agravată presupune săvârșirea acțiunilor/inacțiunilor
infracționale prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4): a) de către două sau mai multe persoane (lit.b)
alin.(5) art.248 CP RM); b) de către o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de
serviciu (lit.c) alin.(5) art .248 CP RM).
Cat privește infracțiunile reunite in cadrul art.249 CP RM (eschivarea de la achitarea
plăților vamale), precizăm că, din punctul de vedere al tehnicii legislative, legiuitorul moldav a
recurs la instituirea in cadrul articolului a două varia nte-tip și a unei variante agravate.
Prima variantă -tip (prevăzută la alin. (1) art.249 CP RM) constă in eschivarea de la
achitarea plăților vamale in proporții mari . A doua variantă -tip (prevăzută la alin. (3) art.249 CP
RM) presupune eschivarea de la ach itarea plăților vamale in proporții deosebit de mari. Varianta
agravată (consemnată la lit.b) alin. (2) art.249 CP RM) constă in eschivarea de la achitarea
plăților vamale atunci când fapta infracțională este săvârșită de două sau mai multe persoane.
La o analiză minuțioasă a prevederilor legale in materia infracțiunilor din sfera vamală
din fostul Cod penal al Republicii Moldova (in redacția din 1961) și actualul Cod penal,
desprindem următoarele constatări:
1. la descrierea tăinuirii de control vamal, in calitate de metodă de trecere ilegală peste
frontiera vamală a Republicii Moldova a unor categorii de entități materiale/imateriale ce
formează obiectul material/imaterial al infracțiunii, legiuitorul vine să sp ecifice, î n noul Cod
penal, modalitățile concrete de tăin uire, și anume: prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop;
2. a fost lărgit cercul entităților c are pot forma obiect material, î n ipoteza trecerii peste
frontiera vamală a Re publicii Moldova a unor bunuri limitate în circuitul civil: a) in categoria
entităților materiale cu statut special au fost incluse armele de vânătoare cu țeava lisă și cartușele

19 la ele, b) a fost introdusă o nouă variantă -tip a infracțiunii de contrabandă (alin.(2) art.248 CP
RM) – normă care a venit să sancționeze fapta de trecere ilegală peste frontiera de stat a
Republicii Moldova a unor bunuri cu un statut special, și anume: substanțe narcotice, psihotrope,
substanțe cu efecte puternice, substanțe toxi ce etc.;
3. principala diferență dintre reglementările date constă, însă, in faptul că s -a schimbat
poziția puterii legiuitoare față de obiectul protecției penale. Astfel, dacă, potrivit CP RM in
redacția din 1961, infracțiunile de contrabandă erau amplasate in cadrul Capitolului I din Partea
Specială a Codului penal intitulat „Infracțiuni contra statului”, atunci, in conformitate cu
prevederile legale din actualul Cod penal, respectivele fapte sunt amplasate in cadrul Capitolului
X din Partea Specială a Codul ui penal – „Infracțiuni economice”. Astf el, în optica legiuitorului
de astăzi, infracțiunile de contrabandă atentează la economia națională ca valoare socială
fundamentală protejată de legea penală. În același timp, față de faptele de eschivare de la
achit area plăților vamale, poziția legiuitorului a r ămas neschimbată. Astfel, atât în vechea lege
penală, cat și î n cea n ouă, acestea au fost amplasate î ntr-un capitol din Partea Specială a Codului
penal dedicat protecției economiei naționale, nu însă a statulu i;
4. referitor la faptele de eschivare de la achitarea plăților vamale, comp arativ cu vechea
reglementare, î n cea nouă nu există un temei special deliberare de răspundere penală.
Infracțiunile vamale, sfera de întindere a acestora, limitele de atribuire a fa ptelor
socialmente periculoase la categoria infracțiunilor vamale se află in strictă dependență cu cadrul
normativ al statului.
În conformitate cu legislația penală a Republicii Moldova, prin infracțiuni vamale trebuie
înțeles faptele prejudiciabile care p ot lua forma acțiunii sau inacțiunii, săvârșite cu intenție,
pasib ile de pedeapsă penală, comise î n sfera activității economice externe î n legătură cu trecerea
bunurilor peste frontiera vamală, prin ignorarea reglementărilor vamale, fapte ce atentează la
valorile și relațiile sociale aferente activității vamale, prevăzute la art.248 și 249 CP RM.
Convențional, infracțiunile reunite sub denumirea marginală de contrabandă și cele
reunite sub denumirea marginală de eschivare de la achitarea plăților vamale pot fi denumite
infracțiuni vamale, aceasta deoarece atât infracțiunile de contrabandă, cat și cele de eschivare de
la achitarea plă ților vamale sunt fapte comise î n sfera vamală, având deci, același obiect juridic
de subgrup.
Comparativ cu CP RM in redacția din 1961, potrivit căruia infracțiunile de contrabandă
erau amplasate in cadrul Capitolului I din Partea Specială a Codului penal intitulat „Infracțiuni
contra statului”, in conformitate cu prevederile legale din actualul Co d penal, infracțiunile

20 reunite sub denumirea marginală de contraband ă sunt amplasate î n cadrul Capitolului X din
Partea Specială a Codului penal – „Infracțiuni economice”.
Cunoașterea prevederi lor legale anterior existente, î n cumul cu interpretarea istori că,
permite practicianului o mai bună aplicare a legii penale la sit uații concrete din viața reală.

1.3 Cercetarea lucrărilor didactice referitor la infracțiunile vamale
Propun ca la acest segment să fac em o analiză a contribuțiilor științifice în domeniul
infracțiunilor vamale, deci suntem nevoiți să precizăm că, deși în Republica Moldova cercetările
științifice efectuate pe marginea unei atare teme au fost publicate într -un număr deloc redus,
totuși polemici științif ice referitoare la unele sau alte subiecte legate de infracțiunile în sfera
vamală continuă să existe. Mai mult, reieșind din potențialul aport pe care -l poate avea o
cercetare științifică, pe de o parte, și din importanța valorilor sociale protejate prin incriminarea
faptelor pasibile de săvârșire în sfera vamală, pe de altă parte, la care se adaugă și conceperea de
pe noi poziții a unor aspecte, considerăm că există loc pentru o nouă abordare a infracțiunilor
vamale, poate chiar mai complexă. Aceasta însă nu poate avea loc fără o trecere în revistă a unor
idei, concepții, opinii, viziuni desprinse din principalele materiale și lucrări științifice elaborate
pe tema tezei, semnate de autori din Republica Moldova, România, precum și din alte state.
Tocmai de aceea, în vederea fundamentării investigației noastre și identificării
principalelor direcții de cercetare, în cele ce urmează ne vom concentra atenția asupra punctării
pe accepțiunile, viziunile oamenilor de știință din Republica Moldova, România și din a lte state
cu privire la tema abordată de noi.
Preliminar precizăm că unii autori acordă mai mult spațiu analizei infracțiunilor vamale.
Alții, din contra, doar tangențial subliniază unele aspecte legate de infracțiunile vamale. În unele
lucrări, analiza ju ridico -penală a infracțiunilor vamale ia forma doar a unui segment din întreaga
lucrare, aceasta fiind axată nu numai pe caracterizarea infracțiunilor vamale, ci și a altor
infracțiuni, săvârșite în alte sfere ale vieții sociale. Alte surse doctrinare însă sunt orientate cu
precădere spre investigarea fenomenului criminalității în sfera vamală.
În cele din urmă, constatăm că dintre infracțiunile săvârșite în sfera vamală, supuse
analizei de către oamenii de știință, atenția cea mai mare este focusată pe ce rcetarea
infracțiunilor de contrabandă, considerate cele mai periculoase în domeniul activității economice
externe a statului.
Astfel, nu putem neglija importanța deosebită a primelor manuale, monografii, articole
științifice publicate de către oamenii de știință din Republica Moldova, România (și nu doar) în

21 domeniul dreptului penal, ci în special asupra celor consacrate încadrării juridice a infracțiunilor
săvârșite în sfera vamală.
În ceea ce privește Republica Moldova, un prim material pe care -l vom lu a în discuție
este articolul științific elaborat de M.Mutu ce datează din 200313. Este o lucrare dedicată exclusiv
delimitării infracțiunilor de contrabandă de cele de eschivare de la achitarea plăților vamale.
Chiar dacă segmentul de cercetare din numitul articol științific este unul îngust, importanța
studiului efectuat de autor este, fără îndoial ă, enormă. Dintotdeauna au existat neclarități
referitoare la delimitarea res pectivelor fapte infracționale, la posibilitatea existenței concursului
ideal dintre aceste infracțiuni. În mare parte este punctată distincția dintre contrabanda săvârșită
prin metoda nedeclarării sau declarării neautentice în documentele vamale și eschivarea de la
achitarea plăților vamale. Delimitarea este făcută prin identificarea mom entului de consumare a
infracțiunilor. Așadar, se opinează că infracțiunile de contrabandă se consumă din momentul
trecerii de fapt a frontierei vamale (în cazul introducerii bunurilor pe teritoriul Republicii
Moldova) sau din momentul depunerii declarație i vamale (în cazul scoaterii bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova), în timp ce infracțiunile de eschivare de la achitarea plăților
vamale se consideră consumate din momentul expirării termenului pentru achitarea plăților
vamale, adică până la depu nerea declarației vamale. Prin urmare, autorul ajunge la concluzia, pe
care o îmbrățișăm, că infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM se consumă anterior infracțiunilor
de contrabandă (adică, la momentul depunerii declarației vamale plățile vamale trebuie să fie
deja achitate), fiind deci po sibil cumulul real (concursul real ) al celor două infracțiuni. În opinia
aceluiași autor, la care subscriem, în cazul persoanelor fizice care nu sunt subiecți ai activității de
întreprinzător (acestea plătesc drepturile de import sau de export în momentul trecerii frontierei
vamale) cele comise ar trebui calificate potrivit art.248 CP RM, nefiind prezent concursul ideal
dintre art.248 și art.249 CP RM.
În continuare vom lua în vizor lucrarea ce -i are ca autori pe A.Barbă neagră, V.Berliba,
M.Bârgău și alții, ce date ază din anul 200314. În special, interesează segmentul destinat analizei
infracțiunilor de contrabandă și celor de eschivare de la achitarea plăților vamale, al cărui autor
este C.Gurschi. În contextul infracțiunilor de contrabandă se menționează că folosirea
frauduloasă a doc umentelor vamale are loc atunci când documentele vamale ori comerciale
folosite la trecerea frontierei vamale sunt falsificate, în conținutul lor adevărul este denaturat sau
conținutul documentului este neadevărat. În planul laturii subiective C.Gurschi co nsemnează că

13 MUTU M. Deosebirea contrabandei de eschivarea de la achitarea plăților vamale . În: Revista Națională de
Drept, 2003, nr.12 , p.26 -27.
14 BARBĂNEAGRĂ A., BERLIBA V., BÂRGĂU M. et al. Comentariu la Codul penal al Republicii Moldova .
Chișinău: ARC, 2003. 836 p.

22 infracțiunile de contrabandă pot fi comise atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă,
opinie pe care nu o putem îmbrățișa. Referitor la infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM
autorul definește eschivarea ca fiind o acțiune (inac țiune) de sustragere de la o obligație
prevăzută de lege. Se arată că acestea pot fi comise doar cu intenție directă.
O altă lucrare asupra căreia ne vom opri este cea semnată de autorul autohton
S.Maimescu ce datează din 200415. Articolul științific ce -i aparține conține idei expuse de autor
pe marginea unui subiect pe cât de îngust, pe atât de subtil – delimitarea infracțiunilor de
contrabandă de cele de trafic de ființe umane. Printre ideile de bază desprinse din analiza
materialului științific enunțat r emarcăm poziți a autorului , potrivit căreia nu poate fi considerată
contrabandă cu persoane trecerea ilegală peste frontiera de stat a persoanelor, deși atât trecerea
bunurilor, mărfurilor peste frontiera de stat, cât și a persoanelor, constituie o trecere ilegală peste
frontiera de stat.
Autorul încearcă să efectueze delimitarea dintre infracțiunile de contrabandă și cele de
trafic de ființe umane prin prisma obiectului infracțiunii (obiectului juridic generic, special și a
obiectului material). Se statueaz ă că, comparativ cu infracțiunile de trafic de ființe umane,
contrabanda atentează nemijlocit asupra: intereselor Republicii Moldova în domeniul relațiilor
economice externe; autorității statului pe „arena mondială”, prin realizarea mărfurilor
necompetitiv e, fabricate sau produse pe teritoriul Republicii Moldova; intereselor statului privind
perceperea și acumularea de surse bănești la bugetul statului; deținerii de noi piețe de desfacere
pentru realizarea producției autohtone; sistemului monetar -financiar al statului; inviolabilității
frontierei de stat; regimului juridic normal de lucru al instituțiilor publice locale; securității
statului și menținerii ordinii publice ș.a.
În aceeași ordine de idei, vom supune cercetării segmentul din publicația științifi că ai
cărei autori sunt A.Barbăneagră, V.Berliba, C.Gurschi, V.Holban, T.Popovici, Gh.Ulianovschi,
X.Ulianovschi și N.Ursu16, apărută în anul 2005, segment destinat analizei infracțiunilor
prevăzute la art.248 și 249 CP RM. De apreciat este poziția autoril or în acord cu care pentru
existența infracțiunilor de contrabandă nu interesează locul prin care a fost eludat controlul
vamal, ci împrejurarea că acele mărfuri sau alte bunuri nu sunt prezentate la biroul (punctul)
vamal pentru efectuarea controlului vam al înainte de scoaterea din țară sau, după caz, imediat
după introducerea în țară a acestora. În planul laturii subiective se arată că scopul și motivul
infracțiunilor de contrabandă sunt semne facultative. În ceea ce privește infracțiunile de

15 MAIMESCU S. Traficul de ființe umane și contrabanda: aspecte comune și delimitări . În: Revista Națională de
Drept, 20 04, nr.5, p.19 -23.
16 BARBĂNEAGRĂ A., BERLIBA V., GURSCHI C. et al. Codul penal comentat și adnotat . Chișinău: Cartier,
2005, p. 656.

23 eschivare de la achitarea plăților vamale se opinează că răspunderea penală în baza art.249 CP
RM este instituită în scopul ocrotirii speciale a operațiunilor de vămuire a bunurilor, protecției
producătorilor de mărfuri, precum și al creării condițiilor favorabile pen tru integrarea economică
a Republicii Moldova în economia mondială.
În continuare atenția noastră va fi concentrată pe analiza articolului științific elaborat de
S.Maimescu în anul 200517. Este un studiu în care autorul ia în atenție entitățile materiale t recute
ilegal peste frontiera vamală a Republicii Moldova și, în mod special, entitățile ce posedă
anumite calități speciale (arme, muniții, substanțe narcotice etc.). Dânsul scoate în evidență
cazurile din practica judiciară, în care persoanele abilitate cu aplicarea legii penale pun accent
mai mult pe alte infracțiuni comise cu folosirea armelor, munițiilor, substanțelor narcotice, dar
desconsideră faptul introducerii acestora pe teritoriul Republicii Moldova pe cale de
contrabandă.
Autorul încearcă să st abilească corelația dintre infracțiunile de contrabandă și securitatea
publică a statului, în calitate de valoare socială pasibilă de lezare prin săvârșirea contrabandei. În
acest sens, corelația este stabilită atunci când peste frontiera vamală a Republic ii Moldova sunt
trecute (introduse și/sau scoase) anumite bunuri ce posedă calități speciale (arme, muniții,
dispozitive explozibile). Pentru a aduce o notă de claritate, precizăm că în cazul infracțiunii
prevăzute la alin.(3) art.248 CP RM, incluse sub de numirea marginală de contrabandă, doar în
plan secundar se atentează asupra securității publice a statului, și anume: asupra relațiilor sociale
referitoare la circulația legală a armamentului, a dispozitivelor explozive și a munițiilor. În prim –
plan, însă, sunt lezate relațiile sociale referitoare la securitatea vamală a Republicii Moldova.
În continuare ne vom direcționa atenția spre articolul științific semnat de V.Stati în anul
200618. Este un studiu axat, în cea mai mare parte, pe analiza comparativă a reglementărilor din
legislația penală a Republicii Moldova și din cea a României. Având în vedere tematica
cercetării noastre, pentru studiul de față este incontestabilă contribuția științifică adusă de
respectivul articol. Precizăm că analiz a efectuată de autor vizează reglementările de la art.248 CP
RM și cele din vechea Lege privind Codul vamal al României (nr.141 din 24 iulie 1997). Chiar și
în aceste condiții este clară importa nța analizei efectuate de autor, deci, dispozițiile legale ale
actualului Cod vamal al României au preluat, în mare parte, dispozițiile vechii reglementări, fără

17 MAIMESCU S. Obiectul material al contrabandei ca obiect de atentare asupra securității publice a statului . În:
Revista Națională de Drept, 2005, nr.1, p.21 -24.
18 STATI V. Infracțiunea de contrabandă în legislația penală a Republicii Moldova și a României: analiză juridică
comparativă . În: Revista de Științe Penale, 2006, Anuar, anul II, p.160 -171.

24 mari deosebiri. În linii generale, este efectuată o analiză comparativă prin prisma elementelor
constitutive ale infracțiunii.
Autorul încearcă să -și expună opinia cu privire la obiectul juridic generic al infracțiunilor
de contrabandă potrivit legii penale a României. La prima vedere, identificarea acestuia nu pare a
fi o sarcină ușoară, deoarece Codul penal al României nu conține vreo incriminare vizând
infracțiunile de contrabandă, respectivele fapte fiind incriminate de o lege penală specială. Însă,
doar Codul penal este structurat pe secțiuni și capitole, ceea ce facilitează identificarea obiectului
juridic generic. Nu același lucru constatăm și în cazul legilor penale speciale. Chiar și așa,
autorul ajunge la concluzia, pe care o agreăm, că atât în contextul legii penale moldovenești, cât
și în contextul legii penale române, se poate susține că valoarea socială fundamentală, vătămată
prin săvârșirea infra cțiunilor de contrabandă, este economia națională.
Prezintă interes următoarea aserțiune a lui V.Stati în contextul obiectului material al
infracțiunilor de contrabandă: „O primă observație care se impune este că legiuitorul român nu
stabilește o limită de demarcație valorică privind obiectul material al faptei. Putem deci constata
că, în legislația română, comiterea contrabandei poate antrena numai răspunderea penală. În
contrast, în legislația moldovenească, în funcție de limita de demarcație valorică pri vind obiectul
material al faptei, săvârșirea contrabandei poate atrage răspunderea penală sau răspunderea
contravențională .” Precizăm că explicația sus menționată nu corespunde în totalitate cu tiparul
legislației vamale actuale a României; deci, potrivit noului Cod vamal al României, parametrii
cantitativi ai obiectului material/imaterial au relevanță la încadrare atunci când fapta
prejudiciabilă se exprimă prin sustragerea de la efectuarea controlului vamal la trecerea frontierei
vamale. Valoarea bunurilo r nu are importanță la calificare doar atunci când trecerea bunurilor
peste frontiera vamală se face prin alte locuri decât cele stabilite pentru trecerea frontierei
vamale.
Remarcabilă este concluzia autorului, potrivit căreia în contextul legii penale a Republicii
Moldova, comparativ cu cea a României, eludarea de la controlul vamal vizează nu doar aspectul
spațial, ci și aspectul temporal al eludării.
Atenției trebuie supus și materialul științific al cărui autori sunt V.Berliba și R.Sobiețki ,
ce datează din anul 200819. Acesta prezintă interes în contextul abordării contrabandei cu valori
culturale. Autorii punctează că problematica cercetării și documentării încălcărilor legate de
patrimoniul istorico -cultural își are punctul de reper nu atât în dificultatea constatări i unor

19 BERLIBA V., SOBIEȚKI R. Aspecte de drept penal privind contrabanda cu valori istorico -culturale . În:
Conferința științifico -practică internațională „Protecția juridică a valorilor culturale în Republica Moldova”.
Chișinău, 2008, p.82 -87.

25 elemente ale conținutului constitutiv, cum ar fi laturile obiectivă și subiectivă, cât în anumite
condiții preexistente, în special obiectul acesteia.
Din 2009 datează lucrarea elaborată de A.Barbăneagră, Gh.Alecu, V.Berliba, V.Budeci,
T.Carpov, V.C ușnir, R.Cojocaru, A.Mariț, T.Popovici, Gh.Ulianovschi, X.Ulianovschi, N.Ursu,
V.Volcinschi20. Pentru studiul de față interes prezintă comentariul art.248 și art.249 CP RM
realizat în coautorat de către V.Berliba și R.Cojocaru. În opinia autorilor numiți, obiectul juridic
special al infracțiunilor de contrabandă este format din totalitatea relațiilor sociale care asigură
ordinea de trecere legală a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
Prezintă interes părerea autorilor, potrivit căreia pr oporțiile mari ale bunurilor de
contrabandă constituie condiția de incriminare. În opinia noastră, proporțiile mari exprimă
parametrii cantitativi ai obiectului material al infracțiunii de contrabandă prevăzute la alin.(1)
art.248 CP RM. Corect se susține că noțiunile principale ce formează conținutul normativ al
infracțiunilor de contrabandă sunt prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova. Nu putem
trece cu vederea accepțiunea autorilor, potrivit căreia metodele de comitere a infracțiunilor de
contraba ndă au un caracter alternativ, fapt ce denotă necesitatea stabilirii în procesul încadrării
faptei prejudiciabile ca infracțiune a cel puțin uneia dintre ele. În ce privește momentul de
consumare a infracțiunii, se arată că conținutul infracțiunilor de con trabandă are un caracter
formal, considerându -se consumate din momentul trecerii de facto a frontierei vamale. În
contextul laturii subiective, se afirmă că infracțiunile de contrabandă pot fi comise doar cu
intenție directă, iar scopul și motivul infracți unilor pot fi diferite, neavând relevanță la încadrare.
Cât privește infracțiunile de eschivare de la achitarea plăților vamale, autorii
consemnează că în calitate de obiect material pot să apară: taxa vamală, taxa pe valoare
adăugată, accizele, taxa pentr u proceduri vamale, taxa pentru eliberarea autorizației și taxa
pentru actualizarea valabilității autorizației, taxa pentru participare la licitația vamală, alte sume
prevăzute de legislație. Precizăm că, într -adevăr, până la modificările operate în Codul vamal, în
categoria drepturilor de import și de export care urmau a fi achitate intrau: taxa pentru eliberarea
autorizației și taxa pentru actualizarea valabilității autorizației, taxa pentru participare la licitația
vamală, alte sume prevăzute de legislaț ie. La ziua de astăzi, în calitate de obiect material al
infracțiunilor prevăzute la art.249 CP RM pot fi consemnate doar: taxa vamală, taxa pe valoare
adăugată, accizele și taxa pentru proceduri vamale.

20 BARBĂNEAGRĂ A., ALECU Gh., BERLIBA V. et al. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu.
(Adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale) . Chișinău: Sarmis, 2009, p. 860.

26 Următoarea lucrare asupra căreia ne vom opri este ce a semnată de L.G. Gîrla și Iu.М.
Таbarcea , apărută de sub tipar în anul 201021. Este dedicată analizei infracțiunilor înscrise în
Partea Specială a Codului penal, printre care și infracțiunile prevăzute la art.248 și art.249 CP
RM. Sunt aduse un șir de argumente menite să justifice existența unor astfel de norme
incriminatoare. Se arată că obiect material al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.248 CP RM
poate fi orice bun (cu excepția celor prevăzute la alin.(2) -(4) art.248 CP RM), cu condiția că
valoarea acestuia depășește proporțiile mari, iar în cazul în care bunul nu atinge o astfel de
valoare la momentul săvârșirii faptei, atunci cele comise trebuie calificate potrivit alin.(10)
art.287 din Codul contra vențional al Republicii Moldova22.Semnificati vă este definirea dată de
autori tuturor categoriilor speciale de entități materiale ce formează obiectul material al
infracțiunilor prevăzute la alin.(2) -(4) art.248 CP RM. În special, autorii punctează tranșant
semnele definitorii ale valorilor culturale în calitate de obiect material al infracțiunii consemnate
la alin.(4) art.248 CP RM. Pe bună dreptate se arată că dispoziția normelor de la art.248 CP RM
sunt descriptive, deoarece legiuitorul recurge la descrierea comportamentului infracțional al
persoan ei vinovate.
În conjunctura laturii obiective se relevă că în cazul infracțiunii prevăzute la alin.(4)
art.248 CP RM obligația de reîntoarcere a valorilor culturale implică prezența perioadei de
întoarcere în calitate de semn obligatoriu. Sub aspectul elem entelor constitutive subiective se
accentuează că infracțiunile de contrabandă pot fi comise doar cu intenție directă, în același timp
motivul infracțiunii nefiind semn obligatoriu, iar în calitate de subiect al infracțiunii evoluând
atât persoana fizică, cât și persoana juridică.
În cele ce urmează, în discuție va fi luat articolul științific elaborat în anul 2010 de către
R.Sobiețki și V.Spatari23.În el este supusă analizei folosirea frauduloasă a documentelor, în
calitate de metodă alternativă de comiter e a infracțiunilor de contrabandă. Potrivit autorilor,
forma determinată de comitere a infracțiunilor oferă acesteia un caracter comisiv deplin, reieșind
atât din manifestarea obiectivă a realizării elementului material, cât și a modalității de comitere a
infracțiunii. Un aspect aparte, căruia autorii îi acordă atenție, îl reprezintă identificarea
coraportului dintre normele de la art.361 CP RM și cele de la art.248 CP RM în ipoteza în care
infracțiunile de contrabandă sunt comise prin folosirea documentelo r oficiale false, ca modalitate
de folosire frauduloasă a documentelor. Autorii ajung la concluzia că între respectivele norme

21 ГЫРЛА Л.Г., ТАБАРЧА Ю.М. Уголовное право Республики Молдова. Часть Oсобенная. Том I . Кишинэу:
Cartdidact, 2010, p.712 .
22 Codul contravențional al Republicii Moldova , adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 24.10.2008. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3 -6.
23 SOBIEȚKI R., SPATARI V. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate normativă alternativă prin care
se poate manifesta infracțiunea de contrabandă . În: Revista Națională de Drept, 2010, nr.12, p.37 -39.

27 există concurență dintre o normă -parte și o normă -întreg, art.361 CP RM fiind norma -parte, iar
art.248 CP RM – norma -întreg. În a celași timp, se relevă că dacă a avut loc nu doar folosirea
frauduloasă a documentelor false pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor
și altor valori în proporții mari, ci și falsificarea propriu -zisă a acestora, faptele urmează a fi
încadrate prin concurs de infracțiuni: una din infracțiunile de contrabandă (art.248 CP RM) și
infracțiunea de confecționare, deținere, vânzare sau folosire a documentelor oficiale, a
imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false (art.361 CP RM) ori cea de fals în acte publice
(art.332 CP RM), în dependență de faptul dacă subiectul activ al celor din urmă infracțiuni este o
persoană fizică responsabilă, care a atins vârsta de 16 ani (subiect general) ori o persoană cu
funcție de răspundere (subiect specia l). Consemnabilă este aserțiunea autorilor, la care subscriem
fără careva rezerve, în acord cu care legiuitorul ar trebui să intervină prin modificarea legii
penale, în sensul completării alin.(4) art.248 CP RM cu „folosirea frauduloasă a documentelor”
în calitate de metodă de săvârșire a infracțiunii, exact ca în cazul celorlalte infracțiuni în
varianta -tip, lucru necesar înlăturării posibilității de evitare a normativului penal.
În cadrul aceluiași demers științific autorii polemizează asupra criteriilor de delimitare a
infracțiunilor de contrabandă de cele de eschivare de la achitarea plăților vamale.
Următoarea lucrare care va fi supusă analizei este manualul elaborat de S.Brînza și
V.Stati în anul 201124. În contextul investigației noastre, în special, interes prezintă tezele din
Secțiunea VI „Infracțiuni săvârșite în sfera activității economice externe” din Capitolul XI
„Infracțiuni economice”, secțiune în care autorii efectuează o analiză juridico -penală a
infracțiunilor prevăzute la art.248 și 249 CP RM. Analiza propriu -zisă este efectuată prin prisma
elementelor componenței de infracțiune.
Printre altele , putem evidenția următoarele idei de bază expuse în materialul științific
supus analizei: indicarea faptului că, în cazul infracțiunilor prevăzute la alin.( 2)-(4) art.248 CP
RM, în plan secundar se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circulația legală a
substanțelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau
explozive ori a deșeurilor nocive, a produsel or cu destinație dublă, a armamentului, a
dispozitivelor explozive, a munițiilor sau a valorilor culturale; statuarea asupra faptului că
contrabanda, în unele cazuri, poate avea obiect imaterial, la acesta atribuindu -se energia electrică
și energia termică , dat fiind natura incorporală a acestora; definirea complexă a entităților ce
formează obiectul material/imaterial al infracțiunilor specificate la art.248 CP RM; abordarea
multiaspectuală a metodelor de săvârșire a contrabandei, inclusiv prin interpretar ea sistematică a

24 BRÎNZA S., STATI V. Drept penal. Partea Specială. Vol.II . Chișinău: Tipografia Centrală, 2011 , p.1322.

28 dispozițiilor art.248 CP RM în raport cu alte norme din sfera extrapenalului, în special din
domeniul vamal.
Interes prezintă opinia autorilor, potrivit căreia nu există alte bunuri (în afară de cele
enumerate în alin.(1) -(4) art.248 CP RM ) care să poată reprezenta obiectul material al
infracțiunilor de contrabandă; de aceea, de exemplu, în cazul trecerii peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a banilor falși, art.248 CP RM va fi inaplicabil. În continuare, aceiași autori
insistă, cu d rept cuvânt, că o asemenea faptă nu atrage răspundere, pentru că banii falși nu pot fi
echivalați cu banii emiși de către Banca Națională a Moldovei, iar noțiunea „mărfuri, obiecte și
alte valori” utilizată la alin.(1) art.248 CP RM nu se referă la banii f alși. De consemnat este
poziția autorilor, potrivit căreia obligația de returnare a valorilor culturale (în sensul infracțiunii
prevăzute la alin.(4) art.248 CP RM, atunci când fapta prejudiciabilă se exprimă în inacțiunea de
nereturnare pe teritoriul vama l al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din țară, în
cazul în care întoarcerea lor este obligatorie) se referă numai la o persoană juridică, aceasta
deoarece, în acord cu legislația Republicii Moldova, persoanele fizice nu au dreptul de a scoa te
de pe teritoriul Republicii Moldova valori culturale.
Nelipsită de interes este lucrarea semnată de N.Lacusta în anul 201225.Este un articol
științific în care se efectuează de pe poziții noi analiza de drept comparat a reglementărilor din
legislațiile penale ale altor state în materia infracțiunilor de contrabandă. Fără îndoială , ideile
desprinse din cadrul respectivului studi u constituie o bază teoretico -științifică importantă pentru
elaborarea și cimentarea investigației noastre sub aspectul analizei de drept comparat, chiar dacă
acesta vizează, în mare parte, cercetarea comparativă doar a reglementărilor ce incriminează
infracțiunile de contrabandă, nu și cele de eschivare de la achitarea plăților vamale. Sunt
analizate legislațiile penale în materia infracțiunilor de contrabandă ale unor astfel de state,
precum: Ucraina, Federația Rusă, Kazahstan, Estonia, Franța, Italia, Ge rmania, Regatul Unit al
Marii Britanii, Japonia, Coreea, Republica Populară Chineză.
De menționat e lucrarea semnată de R.Sobiețki ieșită de sub tipar în anul 201326. Este
unicul studiu monografic dedicat analizei infracțiunilor de contrabandă în acord cu legislația
penală a Republicii Moldova, motiv din care, fără negare , lucrarea în cauză este de o importanță
incontestabilă pentru studiul de față. Principalele repere ale autorului surprinse pe parcursul
analizei lucrării constau în:

25 LACUSTA N. Elemente de drept penal comparat în materia infracțiunii de contrabandă . În: Legea și Viața,
2012, nr.7, p.26 -28.
26 SOBIEȚKI R. Contrabanda: aspecte juridico -penale: studiu monografic . Chișinău: Totex -Lux, 2013, p. 244.

29 a) cercetarea situației generale privind răspunderea penală pentru infracțiunile de
contrabandă;
b) caracteristica generală a infracțiunilor de contrabandă;
c) analiza cantitativă a criminalității care afectează regimul vamal al Republicii Moldova;
d) evidențierea situației reale din do meniul antreprenorial autohton analizată prin prisma
contrabandei, evaziunii fiscale și relațiilor delicvente cu firme fantomă;
e) identificarea factorilor principali ai infracțiunilor de contrabandă și a elementelor de
profilaxie;
f) analiza aspectelor juridi co-penale ale infracțiunilor de contrabandă;
g) stabilirea modalităților faptice ale contrabandei cu droguri , armament și valori
culturale;
h) determinarea schemelor frauduloase privind infracțiunile de contrabandă în Republica
Moldova;
i) delimitarea infracțiunilor de contrabandă de alte infracțiuni omogene și analiza
comparativă a reglementărilor penale în materia infracțiunilor de contrabandă.
Tot din anul 2013 datează o altă lucrare, semnată de un colectiv de autori, printre care
V.Stati și Gh.Nicolaev – autorii segmentului destinat analizei infracțiunilor prevăzute la art.248
și 249 CP RM27. În ce privește noțiunea „frontiera vamală a Republici i Moldova”, autorii
menționează că aceasta este definită ca fiind frontiera de stat a Republicii Moldova, precum și
perimetrul zonelor libere și al antrepozitelor vamale. De menționat că în urma modificărilor
operate prin Legea Republicii Moldova pentru mo dificarea și completarea unor acte legislat ive,
nr.307 din 26.12.201228, perimetrul zonelor libere a fost exclus din definiția frontierei vamale. Pe
bună dreptate, se arată că obiectul juridic special al infracțiunilor specificate la alin.(2) -(4)
art.248 CP RM are un caracter multiplu. La noțiunea de „armament”, în sensul normei de la
alin.(3) art.248 CP RM, autorii includ toate tipurile de arme, tehnică militară și utilaj militar,
poziție pe care o susținem. Privitor la infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM se opinează că
acestea, datorită specificului lor, nu au victimă. În planul momentului de consumare se
menționează că infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM se consideră consumate din momentul
neachitării plăților vamale în ter menul stabilit.

27 POALELU NGI M., DOLEA I., VÎZDOAGĂ T. et al. Manualul judecătorului pentru cauze penale . Chiși nău:
Tipografia Centrală, 2013, p.1192.
28 Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea unor acte legislative , adoptată de Parlamentul
Republicii Moldova la 26.12.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2013, nr.26

30 Nu putem trece cu vederea nici articolul științific elaborat în 2014 de către V.Stati29. În
acest articol autorul încearcă să puncteze de pe noi poziții (mai detaliate) particularitățile
juridico -penale ale infracțiunilor de contrabandă și ale celor de eschivare de la achitarea plăților
vamale. Cu titlu de noutate surprindem poziția autorului față de structura tehnico -legislativă a
normelor de incriminare supuse analizei. Astfel, în optica lui V.Stati, pe care de fapt o susținem,
în art.248 CP RM, sub denumirea marginală de contrabandă sunt r eunite cinci variante -tip de
infracțiuni și o singură variantă agravată de infracțiune. În același timp, în art.249 CP RM, sub
denumirea marginală de eschivare de la achitarea plăților vamale sunt reunite două variante -tip
de infracțiuni și o singură variantă agravată de infracțiune. În context, referitor la infracțiunea
prevăzută la lit.d) alin.(5) art.248 CP RM autorul menționează că prevederea inclusă în norma în
cauză este complementară numai cu preved erea de la alin.(1) art.248 CP RM, nu și cu
prevederile de la alin.(2) -(4) art.248 CP RM.
Referitor la infracțiunile consemnate la art.249 CP RM, autorul precizează că latura
obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.249 CP RM are următoarea struc tură:
1) fapta prejudiciabilă care constă în inacțiunea de eschivare de la achitarea plăților
vamale în proporții mari;
2) urmările prejudiciabile sub forma neachitării plăților vamale în termenul stabilit;
3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabil ă și urmările prejudiciabile.
Prin eschivare de la achitarea plăților vamale autorul înțelege refuzul făptuitorului de a
achita plățile respective în termenele stabilite de legislația vamală.
Următoarea lucrare la care ne vom opri este la fel elaborată de V.Stati , în același an
201430. Este un material destinat analizei tuturor infracțiunilor economice, potrivit legislației
penale a Republicii Moldova. Ca și în cazul celorlalte materiale cu caracter metodico -didactic,
pentru investigația noastră relevanță au opiniile, tezele autorului expuse pe marginea analizei
componențelor de infracțiune de la art.248 și 249 CP RM.
Cât privește infracțiunile prevăzute la art.248 CP RM, merită atenție argumentele aduse
de autor în favoarea justificării existenței unor as tfel de incriminări în legea penală. În context,
V.Stati punctează că incriminarea faptelor de contrabandă reprezintă un „imperativ absolut”
pentru asigurarea ordinii în domeniul raporturilor juridice vamale. Referitor la obiectul
material/imaterial al inf racțiunii, autorul semnalează că nu pot să reprezinte obiect material al
infracțiunii prevăzute la alin.(2) art.248 CP RM analoagele substanțelor narcotice sau psihotrope,

29 STATI V. Infracțiuni săvârșite în sfera activității economice externe (art.248 și 249 CP RM): studiu de drept
penal . În: Revista USM „Studia Universitatis Moldaviae”, 2014, nr.8(78), p.124 -141.
30 STATI V. Infracțiuni economice: Note de curs . Chișinău: CEP USM, 2014, p.529.

31 plantele care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, precursorii și substanțele dopante.
Consemnabilă este părerea autorului, potrivit căreia răspunderea penală se aplică în baza art.158
CP RM pentru importarea sau exportarea ilegală de organe umane sau părți ale acestora, de
țesuturi sau celule umane, în astfel de cazuri nefiind apli cabile prevederile art.248 CP RM.
Nelipsită de interes este și următoarea opinie a autorului: „Infracțiunile specificate la
art.249 CP RM trebuie delimitate de fapta presupunând imitarea transferului de mijloace bănești
pentru marfa sau serviciile livrate, precum și de taxă pe valoarea adăugată corespunzătoare, pe
contul bancar al furnizorului. Printr -o astfel de imitare a exportului făptuitorul creează artificial
premise pentru „restituirea” din buget a taxei pe valoarea adăugată, deși a ceasta nu a fost
niciodată vărsată în bugetul public național. În ipoteza dată, răspunderea trebuie aplicată pentru
una dintre infracțiunile prevăzute la art.190 CP RM, fiind sustrase prin înșelăciune mijloace
bănești aparținând bugetului public”.
În segme ntul delimitării infracțiunilor prevăzute la art.249 CP RM de infracțiunile de
contrabandă, autorul subliniază că recurgerea făptuitorului la una dintre metodele de săvârșire a
infracțiunilor specificate la art.248 CP RM, chiar dacă se urmărește neachitare a plăților vamale,
exclude reținerea la calificare a vreuneia dintre infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM,
răspunderea aplicându -se doar în conformitate cu una dintre prevederile de la art.248 CP RM.
În altă ordine de idei, prezintă interes lucrarea s emnată de S.Brînza și V.Stati , ieșit ă de
sub tipar în anul 201531. În prezenta lucrare autorii punctează foarte detaliat asupra semnelor
constitutive ale infracțiunilor prevăzute la art.248 și 249 CP RM. De remarcat că analiza
efectuată este în conformitat e cu practica judiciară în materie. În acest sens, S.Brînza și V.Stati
fac trimitere la practica judiciară în materia infracțiunilor de contrabandă și a celor de eschivare
de la achitarea plăților vamale.
Se arată că la trecerea peste frontiera vamală a Re publicii Moldova a valorilor culturale,
la calificare, nu contează nici valoarea exprimată în bani a valorilor culturale, nici numărul
acestora. Tot aici autorii remarcă faptul că obligația de returnare a valorilor culturale,
consemnată la alin.(4) art.248 CP RM, se referă numai la persoana juridică. Este identificat
momentul de consumare a infracțiunilor prevăzute la art.248 CP RM. Drept reper a fost luat
momentul introducerii pe sau scoaterii bunurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
Vom în cheia investigația materialelor științifice în materia infracțiunilor vamale publicate
în Republica Moldova cu monografia semnată de S.Maimescu , ieșită de sub tipar în anul 201532.

31 BRÎNZA S., STATI V. Tratat de drept penal. Partea Specială. Vol.II . Chișinău:Tipografia Cent rală, 2015, p.1300
32 MAIMESCU S. Contrabanda comisă în circumstanțe agravante pe teritoriul vamal al Republicii Moldova .
Chișinău: Estetini, 2015, p.224.

32 Este o lucrare în care autorul supune analizei circumstanțele agravante ale infracțiunilor de
contrabandă. In concreto , sunt trasate particularitățile juridico -penale ale infracțiunilor de
contrabandă comise în condiții specifice (sub imperiul unor circumstanțe menite să agraveze
răspunderea și pedeapsa penală). În conjunctura ci rcumstanței agravante prevăzute la lit.b)
alin.(5) art.248 CP RM, se arată, pe bună dreptate, că infracțiunile de contrabandă comise de
două sau mai multe persoane, în comparație cu aceleași fapte comise de o singură persoană, se
caracterizează printr -un grad de pericol social mai înalt, determinat de faptul că persoanele care
pentru comiterea faptelor de contrabandă își unesc eforturile, nu numai că înlesnesc comiterea
infracțiunii, ci și contribuie la ștergerea calificată a urmelor.
În concluzie la cele e xpuse în prezentul capitol , afirmăm că definirea clară a fenomenului
de fraudă vamală , prezența unor termeni normativi acceptați nu numai la nivel național, ci și
internațional se consideră că vor avea un impact pozitiv asupra cooperării transf rontaliere vizând
descoperirea și contracararea celor vinovați de săvârșirea acestor infracțiuni.

33 2 Analiza juridică a contrabandei ca parte componentă a fraudelor vamale
2.1 Elementele obiective
2.1.1 Obiectul infracțiunii de contrabandă
Vorbind despre obiectul infracțiunii prevăzute de art.248 CP RM, consider important a
prezenta inițial faptul că unul dintre elementele de bază ale componenței de infracțiune este
obiectul infracțiunii. În condițiile Republicii Moldova, drept obiect al infracțiunii sunt
recunoscute relațiile sociale care corespund legislațiilor obiective de dezvoltare a tânărului stat
independent, bazat pe principiul afirmării omului ca valoare socială supremă33. Desigur, fiecare
infracțiune manifestându -se prin acțiune sau inacțiune, atentează în realitate la o valoare socială
concretă, ocrotită de legea penală. Infracțiunea aduce o anumită daună acestei valori. În societate
nu există infracțiuni fără obiect de atentare.
În continuare voi menționa că în baza art.14 alin. (1) CP al RM „infracțiunea este o faptă
(acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și
pasibilă de pedeapsă penală34. Reieșind din art. 2 CP al RM „legea penală apără, împotriva
infracțiunilor, persoana, dreptu rile și libertățile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător,
orânduirea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii
Moldova, pacea și securitatea omenirii, precum și întreaga ordine de drept".
O condiție indisp ensabilă vizând respectarea legalității este ca orice infracțiune concretă
săvârșită de o persoană să corespundă conținutului unei infracțiuni din legea penală35. Oricare
persoană, săvârșind o faptă socialmente periculoasă, sancționată în mod penal, cauzea ză
prejudiciu societății și, evident, relațiilor existente în cadrul acestei societăți. Toate relațiile pe
care le apără legea penală și sânt încălcate ca rezultat al săvârșirii infracțiunii, în teoria și practica
dreptului penal constituie obiectul infrac țiunii.
Oricare infracțiune săvârșită, manifestându -se printr -o anumită faptă socialmente
periculoasă, constituie, prin esența sa, un atentat la o anumită valoare socială ocrotită de
legislația în vigoare. Legea penală nu prevede nici o infracțiune prin l ipsa obiectului de
atentare36.
Obiectul infracțiunii indică asupra conținutului, caracterului și gradului de pericol social
al ei. Teoria dreptului penal descrie ca obiect al infracțiunii acele relații sociale care sunt
recunoscute în societate și care co respund intereselor întregii societăți. În ceea ce privește, însă,

33BRÎNZĂ S ., Însemnătatea obiectului juridic generic al infracțiunii // Revista Națională de Drept, 2004, nr.3, p. 4
34 Art.14, alin.(1), Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 -XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002.
Republicat: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.72 -74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009
35 OANCEA I., Curs de dr ept penal general , Vol.I -III, București, 1954, p. 278
36 BORODAC A., Drept penal. Partea generală . Chișinău, 1994, pa.73 -81

34 definirea unică a acestui obiect și a formelor de manifestare a lui, corelația cu obiectul material
în literatura de specialitate s -au conturat mai multe idei.
Relațiile sociale iau naștere în mod iminent în jurul și datorită anumitor valori sociale.
Obiectul infracțiunii permite cunoașterea sistemului de valori sociale ocrotite de sistemul de
drept respectiv și pune în evidență opțiunea politică cu privire la apărarea anumitor valori pe car e
legiuitorul le consideră fundamentale pentru funcționarea întregii orânduiri sociale și de stat;
determină esența formațiunii social -economice respective; adică prezentate în formă
generalizată, fiind o categorie strict socială, neconținând nimic cu cara cter material, asupra
căruia atentează infracțiunea în final.
În teoria dreptului penal se statuează că obiectul infracțiunii este determinat de relațiile
sociale existente, formele, condițiile materiale, legitățile de manifestare a lor37. Anume aceasta
permite de a asigura un anumit comportament al membrilor relațiilor sociale, precum și apărarea
acestor relații. La determinarea obiectului infracțiunii – ca premisă inițială – trebuie luată în
vedere recunoașterea relațiilor sociale apărate de lege în gene ral. Relațiile sociale există în mod
obiectiv și se reflectă ca interese. Astfel, obiectul infrac țiunii este entitatea ideal ă caracterizând
coexisten ța social ă, asupra c ăreia atenteaz ă infrac țiunea, adic ă asupra c ăreia ea este îndreptat ă și
căreia îi cauze ază sau îi poate cauza atingere.
În continuare voi specifica faptul că cuvântul „obiect” provine de la latinescul
„objektum” – obiect, de la latinescul „objicio” – a arunca înainte, a contrapune, opozabilitate.
Obiectul este o categorie filozofică, caracte rizat ca ceea ce se contrapune subiectului în
activitatea lui practică sau de cunoaștere. În plan metodologic obiectul poate fi privit ca un lucru,
de altfel ca și omorul, însă când merge vorba de o activitate socială, de o interacțiune socială,
întotdeaun a se are în vedere relațiile dintre oameni, unde unii se manifestă ca subiecți iar alții ca
obiect. Astfel obiectul apare ca parte a realității obiective cu care interacționează subiectul.
Obiectul constituie acea valoare socială asupra căreia sunt îndrept ate drepturile subiective și
obligațiunile juridice ale subiectului38.
Este incontestabil faptul, că în sensul fizic, în cazul săvârșirii infracțiunii, actul persoanei
deseori își găsește expresia în tendința de acaparare a proprietății de exemplu, sau de distrugere a
ei, însă în contextul analizei sociale, vinovatul se confrunta pe sine, nu față de proprietate, dar
față de proprietarul ei, în consecință anume proprietarul trebuie să se recunoască obiect al
infracțiunii. Din alt punct de vedere, putem pr esupune, că obiect al infracțiunii ar trebui să fie

37 ВЕТРОВА Н.И., ЛЯПУНОВА Ю.И. Уголовное право. Часть общая. Часть особенная . Учебник под
редакцией, Москва, 2001 г., p. 84-86;
38 ЗАТЕЛЕПИН О., K вопросу о понятии объекта преступления в уголовном праве”. Ежеквартальный
Научно – Практический журнал „Уголовное право” 1 / 2003 (январь – март), p. 29 -31

35 aceea, căreia în rezultatul celor săvârșite se cauzează sau se creează pericolul cauzării daunei.
Astfel caracteristica de bază a acestui obiect o constituie: dauna, prejudiciul – adică nu însăși
schimbăr ile, modificările făcute unei valori în urma atentatului, ci acele schimbări, valorificate
de pe poziția omului ce le aplica în interesele sale.
Desigur, în rezultatul examinării activităților petrecute (acțiune sau inacțiune), apar o
mulțime de schimbări înconjurătoare, pe care se poate și trebuie să le includem în noțiunea
consecințelor infracționale. Cu toate acestea, când merge vorba de un prejudiciu cauzat de
infracțiune, se are în vedere nu caracteristica fizică, ci caracteristica socială a modificăr ii
realității. Acțiunile omului sunt capabile de a distruge, leza, modifica ceva, însă nu sunt capabile
de a pricinui dauna propriu -zisă, deoarece ea întotdeauna se cauzează nu față de ceea ce se
schimbă (proprietatea; relația etc.) dar față de persoana că rei interese sunt lezate de această
schimbare. Cu alte cuvinte, infracțiunea cauzează sau creează pericolul de a cauza daune nu față
de ceva, ci cuiva.
Într-adevăr, dacă am fi de acord cu faptul, că activitățile infracționale, cauzează daune
relațiilor soc iale, datorită căreia ele trebuie să fie recunoscute ca obiect al infracțiunii, atunci este
necesar de a explica, de ce în calitate de obiect al infracțiunii nu se poate de a examina pe acei,
ce devin sau pot să devină (în cazul unui atentat) victima a act ului criminal. Unul dintre primii
autori, care și -a expus părerea despre aceasta a fost B.S. Nikiforov. În comparație cu alți autori,
ce nu excludeau posibilitatea recunoașterii oamenilor în calitate de obiect de atentare în cadrul
infracțiunilor contra pe rsoanei, autorul presupunea, că subiecții relației sociale sunt și elementul
component a ei, în legătură cu care el afirma: „Cauzând daune oamenilor, infracțiunea cauzează
prejudicii și relației sociale, participanții căreia sunt oamenii”39.
Există o păr ere, că fiecare infracțiune, independent de construcția sa juridică, și faptul
dacă infractorul a reușit să ducă la sfârșit fapta sa, dezorganizează legătura dintre subiectul
infracțiunii și alți oameni. Fiecare persoană ce a săvârșit o infracțiune, consti tuie subiectul unei
relații sociale concrete, asupra căreia atentează acțiunile lui. Însăși activitatea, acțiunile par
independente de faptul ce schimbări ea a produs în lumea înconjurătoare, și care este forma ei de
manifestare. Această distrugere are loc nemijlocit în nucleul relației sociale, în conținutul său. În
privința acestei opinii, V.S. Prohorov a constatat că dacă relațiile sociale se constituie din
acțiunile oamenilor, atunci a săvârși o acțiune – înseamnă cu inevitabilitate a încălca o relație
respectivă40.

39 НИКИФОРОВ Б.С., Объект Преступления по Советскому Уголовному Право , Москва 1960, p. 130
40 КОВАЛЕВ М.И., КОЗАЧЕНКО И.Я. и др., Уголовное Право – общая часть , изд. „Норма ”, Москва 2001, p.
133

36 În ceea ce privește infracțiunea de contrabandă cu mijloace bănești, valori valutare,
documente de plată și alte documente financiare, în literatura de specialitate s -a conturat ideea că
obiectul acesteia poate fi divizat în:
a) Obiectul general al infracțiunii, care este format din ansamblul relațiilor sociale, a
căror normală existență și desfășurare sunt condiționate de asigurarea ordinii de drept în
Republica Moldova, reglementată și protejată prin normele de drept penal în vigoare. Ac est
sistem de relații sociale integrate este specific întregului șir de fapte infracționale, necesitatea
stabilirii lui impunându -se la delimitarea infracțiunilor de alte încălcări de lege.
b) Obiectul generic, ce constituie relațiile sociale care se bazează pe principiile realizării
activității economice. Acestea sunt principiile legalității, libertății activității de întreprinzător,
concurenței loiale.
Din cele expuse reiese că principiile reprezintă conținutul relațiilor sociale. Acest fapt
poate fi conte stat, deoarece principiile, fiind idei călăuzitoare, exercită o influență asupra acestor
relații, determinând comportamentul persoanelor. În sfera activității economice, aceasta din urmă
constituie conținutul relațiilor sociale.
Obiect tipizat sau de subgr up este format din totalitatea relațiilor sociale, conținutul
cărora îl formează libera activitate economică externă, politica economică externă și securitatea
economică a statului. Securitatea economică ar trebui înțeleasă ca fiind:41 un factor esențial a l
securității naționale și anume acela care asigură resursele și echilibrul dinamic al celorlalte
componente ale acestui sistem (securitatea națională); una dintre dimensiunile securității
naționale, regionale și planetare, deziderat al fiecărui individ, c omunitate umană, stat național
etc.; obiectiv prioritar al guvernelor, al organizațiilor regionale și internaționale care au ca
menire asigurarea și garantarea securității umane globale; stare a economiei naționale văzută ca
sursă și fundament al eradicări i sărăciei, foametei, inegalităților sociale și economice atât între
indivizi, cât și în diferite regiuni ale unor țări.
Asigurarea securității economice este rezultatul interacțiunii dintre factorii interni și cei
externi care potențează sau nu în totalit ate procesul de producție, repartiție și consum al
bunurilor și serviciilor realizate într -o economie națională.
În continuare, voi defini principalele concepții de asigurare a securității economice a RM
în condițiile globalizării economiei:
a) asigurarea securității economice presupune, înainte de toate, luarea în calcul a
transformației reproductive obiective a economiei în procesul integrării sale în organismul

41 Dictionary of American Government and Politics (editura Donsey), 1988, p. 199

37 economic global, pe primul plan fiind pusă realizarea unei astfel de colaborări str ucturale dintre
economia RM și sistemul economic mondial care să contribuie la dezvoltarea ei progresivă;
b) e necesar să se pornească de la ideea că, în limitele structurii complexe a sistemului
economic global, dezvoltarea avansată a economiei țărilor „cent rului” se menține, inclusiv,
datorită subordonării economiilor celorlalte țări propriilor interese.
Respectiv, obiectivul concepției de securitate economică trebuie să -l constituie orientarea
activității asupra scoaterii țării din zona periferică, pentru a fi integrată în zona „centrală” – cea
mai sigură zonă de dezvoltare. Securitatea economică trebuie privită ca factor de creare a
condițiilor favorabile intrării economiei RM pe făgașul dezvoltării avansate, lărgirii structurii
sale de producție, adecvată sistemului tehnologic postindustrial.
Obiectul nemijlocit reprezintă o anumită categorie de relații sociale, altfel zis, prin
intermediul obiectului nemijlocit, legea penală apără o anumită valoare și relațiile sociale care se
referă la aceasta, vătămate p rin săvârșirea unei sau mai multor infracțiuni. În mod special,
contrabanda atentează la principiul interdicției comportamentului criminal în activitatea
economică.
C. Voicu, A. Boroi, F. Sandu, I. Molnar opinează că prin definiție, contrabanda cu
mijloace bănești, valori valutare, documente de plată și alte documente financiare este o
infracțiune de fraudă fiindcă include prin comiterea ei frauda în sfera raporturilor sociale din
domeniul regimului vamal și astfel fiind, prin natura sa intrinsecă, în cazul săvârșirii implică o
activitate de amăgire (de inducere în eroare) a autorităților vamale asupra unor bunuri și astfel
generează, în ultimă analiză, neliniște și nesiguranță în spiritul populației; este deci de natură să
creeze pericol social42.
Obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii de contrabandă cu mijloace bănești, valori
valutare, documente de plată și alte documente financiare este format din ansamblul de relații
sociale referitoare la regimul vamal, relații a căror normală desfășurare și dezvol tare este
condiționată de respectarea regulilor impuse de lege pentru controlul vamal al mijloacelor
bănești, valorilor valutare, documentelor de plată și altor documente financiare43.
Analizând obiectul juridic al contrabandei cu mijloace bănești, valori valutare, documente
de plată și alte documente financiare, concluzionăm asupra caracterului complex al infracțiunii și
înaltul grad prejudiciabil pe care -l comportă fapta infracțională respectivă.

42 VOICU C., BOROI A., SANDU F., MOLNAR I. Drept penal al afacerilor. București: Rosetti, 2002, p. 260
43 VOICU C., SANDU F., DASCĂLU I. Frauda în domeniul financiar, bancar și al pieței de capital , București:
Editura TREI, 1998, p. 261

38 2.1.2 Latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă
Descr iind latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.248 CP RM, voi începe de la
faptul că infracțiunea, ca orice act de conduită, reprezintă un aliaj a două laturi inseparabile: una
obiectivă, care cuprinde manifestarea exterioară de pericol a subiectulu i și alta subiectivă, care
include procesele psihice ce preced și însoțesc săvârșirea faptei. Partea exterioară a actului
infracțional este un element obligatoriu pentru orice infracțiune, condiționând răspunderea
penală a unei persoane de exteriorizarea r ezoluției delictuoase printr -o acțiune sau inacțiune ce
comportă o schimbare în lumea obiectivă, fiind exclusă sancționarea gândurilor acelei persoane.
Cel de -al doilea element constitutiv obiectiv al infracțiunii prevăzute de art.248 a legii
penale a Repu blicii Moldova este latura sa obiectiv ă. A devenit deja un truism, c ă latura
obiectiv ă a componen ței de infrac țiune reprezint ă ansamblul de tr ăsături, prev ăzute de legea
penal ă, care caracterizeaz ă procesul exterior al conduitei infrac ționale.
Conform opiniei autorului A.Borodac44 „latura obiectivă a infracțiunii constituie aspectul
exterior al comportării social periculoase, care se exprimă prin cauzarea, provocarea unui pericol
sau a daunelor pricinuite relațiilor sociale". Latura obiectivă a conținutului constitutiv al
infracțiu nii, relatează autorii români (C.Bulai, V.Dobrinoiu, Gh.Nistoreanu, A.Ungureanu etc.),45
este constituită din totalitatea condițiilor privitoare la actul de conduită, cerute de lege pentru
existența infracțiunii46.
Autorul M.Zolyneak definește latura obiec tivă a infracțiunii ca fiind elementul constitutiv
al faptei manifestat sub formă de acțiune sau inacțiune, împreună cu urmările pe care le produce,
urmări ce reprezintă atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală47.
La fel, fiecare infracți une, prin aspectul său exterior este caracterizată și de o urmare
imediată. Urmarea imediată este rezultatul faptei și constă în schimbarea pe care săvârșirea
acțiunii sau inacțiunii interzise o produce în lumea obiectivă48. Denumirea de urmare imediată
dată rezultatului faptei are drept scop să -1 deosebească pe acesta de consecințele subsecvente ale
infracțiunii. Urmarea imediată este un element al infracțiunii de care depinde existența acesteia,
pe când consecințele subsecvente constituie un element circu mstanțial, deci o condiție
circumstanțială în conținutul agravant al unor infracțiuni.

44 BORODAC A., Drept penal. Partea generală . Chișinău, 1994, p. 97
45 BULAI C., Drept penal român. Partea generală. Vol. I, București, 1992, pag 130 -133.
46 DONGOROZ V., Drept penal , București, 1939, p. 216 -217
47 ZOLYNEAK M., Drept penal, vol. II , Iași, Ed. Chemarea, 1993, p. 213
48 UNGUREANU A., Drept penal român. Partea generală . București , 1995, p. 75 -78

39 2.2 Elementele subiective
2.2.1 Latura subiectivă a infracțiunii de contrabandă
Ca orice act de conduită umană, conduita infracțională este expresia unității dialectice a
două laturi inseparabile, care formează conținutul constitutiv al infracțiunii:
a) latură obiectivă sau fizică, constând dintr -o manifestare exterioară, sub forma unui
consum sau a unei înfrânări de energie fizică, prin care s -a produs sau se putea produce o
modificare în lumea obiectivă externă;49
b) latură subiectivă sau psihică, constând din atitudinea făptuitorului față de faptă.50
Fără considerarea laturii subiective, actul de conduită în materialitatea sa ar fi lipsit de
semnificația umană și moral -politică, după cum atitudinea psihică, nematerializată în conduita
exterioară, ar fi lipsită de aspectele material și social specifice infracțiunii. Izolarea celor două
laturi nu este, așadar, de conceput decât pe plan mintal. În acest sens ea este chiar neces ară în
scop didactic.51
În baza art.52 alin.(2) CP al RM „răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală". Potrivit art.3 alin.(1) CP al RM „nimeni nu
poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale, decât în
baza unei hotărâri a instanței de judecată și în strictă conformitate cu legea penală".
Astfel, legiuitorul ia termenul vinovăție ca termen primitiv, nedefinit, pe când
teoreticienii drep tului îl interpretează altfel, propunând diferite definiții. Majoritatea autorilor
definesc vinovăția ca atitudine psihică subiectivă a persoanei care comite o faptă ilicită față de
această faptă și consecințele ei52. Așa, de exemplu, Gh.Mihai o definește, din punctul de vedere
al naturii sale, ca stare subiectivă, concretizată în atitudinea psihică pe care o are autorul față de
fapta pe care a săvârșit -o și față de consecințele acesteia53. N. Popa caracterizează vinovăția ca
atitudine psihică a celui ce co mite o faptă ilicită față de fapta sa, precum și față de consecințele
acestei fapte54. R.Vonică indică asupra faptului că vinovăția sau culpa constă în atitudinea
psihică a persoanei care comite o faptă ilicită față de fapta sa și consecințele acesteia. Vi novăția
este deci o stare subiectivă care îl caracterizează pe autorul faptei ilicite în momentul încălcării
normei juridice55.

49 MARIȚ A., Autoreferat la teza de doctorat cu titlul „Latura subiectivă a infracțiunii la persoanele fizice în noua
legislație penală" , Cluj -Napoca, 2004, p. 23
50 NISTOREANU Gh., BOROI A., Drept penal. Partea specială. Ediția a II -a, Bucu rești, Editura ALL BECK,
2002, pag.58.
51 BULAI C., Drept penal român. Partea generală. Vol.I. București, 1992, p. 129 -130
52 CRAIOVAN I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului. București:Ed. ALL Beck, 2001, p. 317
53 MIHAI Gh., Teoria generală a dreptului . București: Lumina Lex, 2001, p. 239
54 POPA N., Teoria generală a dreptului. București: Tipografia Universității, 1992, p. 206
55 VONICĂ R., Introducere generală în drept . București: Ed. Lumina Lex, 2000, p. 517

40 Alți autori susțin că vinovăția constă în „atitudinea conștiinței și voinței infractorului față
de faptă și urmări, sintetizată în intenția sau culpa cu care săvârșește o faptă periculoasă pentru
societate”56, în atitudinea psihică a făptuitorului, act de conștiință și voință față de fapta săvârșită
și de urmările ei, atitudine ce se manifestă sub formă de intenție sau culpă,57 în atitudinea psihică
a persoanei care, săvârșind cu voință neconstrânsă o faptă ce prezintă pericol social, a avut
posibilitatea reală, subiectivă a acestei reprezentări58. I.Dogaru definește vinovăția ca „atitudine
psihică a autorului faptei ili cite sau potrivnică regulilor de conviețuire atât față de acțiunea ori
inacțiunea considerată astfel, cât și față de consecințele faptei sale (față de rezultatul produs)59.
Vinovăția presupune și implică recunoașterea capacității omului de a pătrunde și a aprecia un
lucru la justa lui valoare60.
După o părere oarecum deosebită în această materie, vinovăția este identificată cu
infracțiunea61. În această ordine de idei, profesorul O.S. Ioffe scrie că vinovăția în dreptul penal
reprezintă nu pur și simplu ati tudinea subiectivă față de acțiune, ci unitatea specifică a
subiectivului și obiectivului. Rezultatul faptei fiind unul dintre elementele vinovăției. Potrivit
cercetătorului rus G.A. Zlobin, vinovăția trebuie concepută atât ca latură subiectivă a infracțiu nii,
cât și ca temei al răspunderii penale, adică ca unitate a laturii materiale, exterioare, obiective și a
laturii subiective, interne, psihice62.
O analiză sumară a definițiilor referitoare la vinovăție denotă că toate acestea – cu unele
deosebiri de nu anță – încearcă să demonstreze că problema abordată este în primul rând de
factură psihologică. Într -adevăr, vinovăția are un conținut psihologic și, în consecință, ea se
poate pune și cerceta ca problemă numai în legătură cu acțiunile sau inacțiunile conș tiente ale
omului. E știut că orice acțiune sau inacțiune conștientă a individului uman se definește pe plan
psihologic prin voință și conștiință. În viziunea autorului A. Borodac latura subiectivă a
contrabandei cu mărfuri și produse animaliere este carac terizată numai prin intenție directă.
Pentru calificare nu interesează motivul și scopul infracțiunii, care are de cele mai multe ori
caracter de profit, de ele se ține cont la aplicarea pedepsei penale. Același punct de vedere este
relatat și de В. Верин63. Alta este poziția autorilor români C. Voicu, A. Boroi, F. Sandu, I.

56 OANCEA I., Drept penal . București, 1971, p. 150
57 ZOLYNEAK M., MICHINICI, M. Drept penal. Partea Generală. Vol. I. Iași: Ed. Chemarea, 1994, p. 20
58 BULAI C., Manual de drept penal. Partea generală. București: ALL BECK, 1997, p. 308
59 DOGARU I ., Valențele juridice ale voinței. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1986, p. 266
60 AVORNIC Gh., ARAMĂ, E. NEGRU, Br. COSTAȘ, R. Teoria generală a dreptului . Chișinău: Ed. Cartier
juridic. 2004, p. 501
61 ИОФФЕ O.C., Значение вины в советском гражданском праве // Ученые записки ЛГУ, 1951, nr.129, p. 127;
ДЕМИДОВ Ю.А., Социальная ценность и оценка в уголовном праве . – Москва, 1975, p. 114
62 ЗЛОБИН Г.А., Виновное вменение в историческом аспекте . – în: Уголовное право в борьбе с
преступностью. – Москва, 1981, p. 23
63 ВЕРИН В.П. Преступления в сфере экономики . Москва: Издательство Дело, 1999, p. 87

41 Molnar. Potrivit ideii acestora infracțiunea se săvârșește numai cu intenție, în oricare din formele
sale (directă sau indirectă). Nu se cere, ca o condiție a conținutului constitutiv a l infracțiunii
existența vreunui scop sau mobil. Acestea vor fi luate în considerare la individualizarea pedepsei.
Un alt aspect al laturii subiective este săvârșirea infracțiunii de o persoană cu funcție de
răspundere cu folosirea situației de serviciu. Folosirea situației de serviciu semnifică, în literatura
de specialitate, utilizarea acesteia de către persoana cu funcție de răspundere contrar intereselor
de serviciu. Anume trecerea ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor reprezintă o consecință a
folosirii situației de serviciu în mod abuziv. Această formă de săvârșire a contrabandei ne
permite să vorbim despre o infracțiune cu două forme de vinovăție. Deci, se poate vorbi despre o
infracțiune cu două forme de vinovăție atunci când infracțiunea este săvârșită de persoana cu
funcție de răspundere cu folosirea situației de serviciu.
Alți autori, dimpotrivă, neagă acest fapt și consideră că este vorba doar de intenția
directă64. Au fost exprimate, pe bună dreptate, argumente în detrimentul vinovăției du ble. În
primul rând, infracțiunea cu două forme de vinovăție este caracteristică infracțiunilor cu
componențe materiale. Or, nu se poate diviza vinovăția, spunând că intenția se atribuie la
folosirea situației de serviciu, la fel, intenția se atribuie și l a trecerea ilegală a mărfurilor peste
frontiera vamală, deoarece există o singură componență de infracțiune și o singură formă a
vinovăției.
2.2.2 Subiectul infracțiunii de contrabandă
Vorbind despre subiectul infracțiunii prevăzute de art.248 CP RM, voi î ncepe de la
afirmația că o a doua condiție preexistentă necesară pentru constatarea infracțiunilor se referă la
subiect – element subiectiv obligatoriu al componenței de infracțiune. În baza art.275 pct.3 CPP
al RM, urmărirea penală nu poate fi pornită, ia r dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi
încetată în cazurile în care fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu excepția cazurilor când
infracțiunea a fost săvârșită de o persoană juridică65.
Reieșind din art.51 alin.(1) CP al RM temeiu l real al răspunderii penale îl constituie fapta
prejudiciabilă săvârșită. În cazul în care are loc pornirea urmăririi penale doar în baza unui temei
real devin cunoscute, în marea majoritate a cazurilor, doar anumite semne care caracterizează
aspectul ext erior (obiectiv) al cauzei.

64 РАРОГ А., СТЕПАЛИН В., ШИШОВ О. Уголовное право. Особенная часть в вопросах и ответах .
Москва : Юрист , 2000, p. 167
65 Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122 -XV din 14.03.2003. Adoptat la 14
martie 2003. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.248 -251/699 din 05.11.2013

42 Temeiul juridic al răspunderii penale este, însă, componența de infracțiune stipulată în
legea penală, ceea ce presupune stabilirea obligatorie și a semnelor subiective ale componenței
de infracțiune.
În opinia autorului I.Oancea subiectul infracțiunii include în primul rând acele persoane
care săvârșesc aceste infracțiuni și sunt chemate la răspundere penală și pedepsite, dacă
bineînțeles îndeplinesc și celelalte condiții pentru a fi făcuți răspunzători.
Autorul R.Miheev definește vârsta răspunderii penale astfel: în sens larg, ca perioada de
timp calendaristică ce se scurge din momentul nașterii până la un anumit moment cronologic al
vieții unei persoane și în sens restrâns, ca moment al vieții în care intervin anumite schimbări
biologice, social -psihologice și juridice în starea psihofiziologică a persoanei.
Anume din acest ultim moment legiuitorul consideră că persoana are aptitudinea
biopsihică de a înțelege și de a -și asuma obligațiile de comportare prevăzut e de normele
dreptului penal, precum și capacitatea de a -și stăpâni și dirija în mod conștient actele de conduită
în raport cu acele exigențe66.
În literatura de specialitate, prin "subiectul infracțiunii" se înțelege persoana care
săvârșește nemijlocit la tura obiectivă a infracțiunii67. Subiectul infracțiunii trebuie să corespundă
unor condiții generale (prevăzute în normele corespunzătoare din Partea Generală a Codului
penal) și, după caz, unor condiții speciale (care pot fi stabilite în norma corespunzăt oare din
Partea Specială a Codului penal).
Deci, subiecți ai infracțiunii sunt persoanele implicate în săvârșirea unei infracțiuni, fie
prin însăși săvârșirea infracțiunii, fie prin suportarea consecințelor, a răului cauzat prin săvârșirea
acesteia. După p oziția pe care o au în raport cu infracțiunea și, deci, după poziția pe care o ocupă
în cadrul raportului juridic penal de conflict, se face distincție între subiecții activi, sau infractori,
pe de o parte, și subiecții pasivi, sau persoane vătămate prin i nfracțiune, pe de altă parte.68 (În
continuare vom folosi termenul „subiect al infracțiunii" doar cu privire la subiecții activi ai
infracțiunii, subiecții pasivi ai infracțiunii îi vom numi „parte vătămată").
De regulă, subiect al infracțiunii poate fi orice persoană care întrunește, cumulativ, cele
trei condiții: vârsta, responsabilitatea și libertatea de voință și acțiune69.

66 МИХЕЕВ Р.И., Проблемы вменяемости и невменяемости в советском уголовном праве , Изд.
Дальневосточного университета, Владивосток, 1983, p. 36
67 BOTNARU S., A.ȘAVGA, V.GROSU, M.GRAMA. Drept penal. Partea Generală. – Chișinău: Cartier, 2005, p.
135
68 BULAI C., Drept penal român. Partea Generală. Vol.I. – București: Casa de editură și presă "Șansa" – SRL, 1992,
p. 149
69 UNGUREANU A., Drept penal român, Partea Generală . – București: Lumina Lex, 1995, p. 78

43 Subiectul infracțiunii poate fi orice cetățean – al Republicii Moldova sau cel străin,
precum și persoanel e fără cetățenie (apatrizi), dar care își au domiciliul în Republica Moldova.
În privința cetățenilor străini ce se bucură de imunități diplomatice, de menționat două aspecte:
Persoana, bagajele, corespondența etc. diplomatice nu pot fi supuse controlul ui vamal, de
aceea este greu de a -și închipui o situație de contrabandă de către astfel de persoane;
Chiar dacă o astfel de persoană este depistată, ea nu aste supusă r ăspunderii penale (art.4,
alin.5 CP al RM ). Conflictul este rezolvat pe calea diplomatic ă, iar persoana este declarată “non
grata” și este supusă expulzării din Republica Moldova.
Analizând legislația în vigoare, am mai ridicat și problema răspunderii persoanelor ce se
bucură de inviolabilități în virtutea serviciului său, cum ar fi cazul jud ecătorilor (art.19 Legea cu
privire la statutul judecătorului nr.544 -XIII din 20.VII.9570). Astfel, judecătorul nu poate fi
perchiziționat sau reținut fără sancțiunea Procurorului General. Însă aceste acțiuni sânt niște
măsuri procesual -penale. Dar nu se p revede că judecătorul nu poate fi supus controlului vamal –
inclusiv acțiunilor vamale de reținere și control corporal. Sigur, chiar și în cazul depistării
semnelor ai componenței art. 248 alin.(1), judecătorul nu va fi arestat (în sensul procesual -penal),
însă dovezile rămase la punctul de control vamal vor servi ulterior temei pentru emiterea
sancțiunii necesare a Procurorului General pentru arestarea persoanei respective, precum și
punerea ei sub învinuire și tragerea la răspundere penală. Așadar, artico lele referitoare la
controlul vamal nu “salvează” de răspundere penală pentru contrabandă.
Tot la acest capitol aș dori să arăt problemele specifice ce apar în legătură cu aplicare
legii penale RM în spațiu reieșind din cetățenia subiectului. Astfel de pro bleme trebuiesc
examinate pentru a găsi soluții de aplicare în prezent, precum și în perspectivă, în scopul
armonizării legislației penale Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene, partea a cărei va
deveni și țara noastră (sper).
O primă problemă ar fi cea de aplicare a legii RM dacă făptuitorul are, pe lângă cetățenia
RM, și o a doua cetățenie. Într -o astfel de situație, autorul român F.Sandu, consideră că “se
aplică principiul personalității legii penale” – adică independent de faptul că criminalul ar e o
dublă cetățenie, atâta vremea cât infractorul are și cetățenia Republicii Moldova îi este aplicabilă
legea respectivă. În asemenea situație la fel nu contează peste frontiera a cărui stat a fost
contrabanda – Republicii Moldova sau altuia.
O a doua pro blema este cea de aplicarea legii penale RM cetățeanului RM, dar care are
domiciliu în afara țării, și, respectiv, săvârșește crima în afara Republicii Moldova. Apelând la

70 Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 -XIII din 20.07.95. Adoptată la 20 iulie 1995. Republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.117 -119/946 din 15.08.2002

44 același alineat al Codului Penal, deducem argumentul că CP al RM va fi aplicat cetăț eanului RM
indiferent de domiciliu lui sau locul comiterii faptei. Unica situație când domiciliul sau locul
comiterii faptei vor avea o importanță va fi cea de infracțiune săvârșită de apatrid (domiciliul și
locul comiterii faptei trebuie să aparțină Repu blicii Moldova).
Spre sfârșite aș dori să adaug câteva clasificări referitoare la subiectul contrabandei.
Doctrina românească deosebește subiectul activ al contrabandei și cel pasiv. Activ este subiectul
în accepțiunea sa clasică; pasiv întotdeauna este st atul ca persoana juridică. Aici statul poate fi:
subiect pasiv unic – în cazurile obișnuite; subiect pasiv principal – dacă se trec ilegal bunurile
sustrase. Subiect pasiv adiacent, aici, apare proprietarul bunurilor sustrase.
După cum se observă această c lasificare este tangențială obiectului infracțiunii, precum și
nu are o importanță practică. Un interes mai mare îl prezintă clasificarea legală a subiecților în:
subiect general; subiect special (persoane cu funcții de răspundere) subiecți colectivi. Ulti mele
două categorii specifice deja au fost examinate la capitolul agravantelor și nu cer o analiză
suplimentară.
În orice caz subiectul contrabandei cu mărfuri și produse animaliere nu poate fi o
persoană juridică. Această afirmație este sugerată de princi piile generale ale dreptului penal în
țara noastră. Dar după cum am văzut la capitolele precedente, în cazul componenței de
contrabandă deseori pe plan internațional se întâlnesc careva excepții. Astfel, în sistemele de
drept ale Austriei, Belgiei, Italiei Luxemburgului și Elveției, respectându -se aproape absolut
principiul societas delinquere non potestas se cunosc excepții anumite, în special, în materia
răspunderii penale și materiale în materia contrabandei.
Sistemul de drept elvețian permite, în anumit e condiții, să se renunțe la tragerea la
răspunderea penală a persoanelor fizice, deplasând condamnarea penală în sfera persoanelor
juridice, condamnarea care constă într -o amendă. În sistemul de drept al Italiei în situația în care
funcționarul unei perso ane juridice comite o infracțiune de contrabandă în legătură cu serviciul,
organizația este obligată, în cazul când infractorul este insolvabil, la plata unei sume de bani
egală cu amenda ce urmează a fi aplicată criminalului.
În Regatul Unit, Danemarca, Norvegia și Cipru regula generală este că persoanele
juridice pot să fie chemate și trase la răspundere penală cu același titlu ca și persoanele fizice, în
următoarele condiții: obiectul, prin natura sa, nu poate fi comis de o persoană fizică; singura
sancțiune posibilă, prin natura sa nu este inaplicabilă unei persoane juridice (spre exemplu,
amenda). Reieșind din acestea întrebarea tragerii la răspundere penală (sau, cel puțin, penală) a
persoanelor juridice rămâne deschisă.

45 2.3 Tangențele contrabandei c u alte infracțiune similare
Contrabanda reprezintă o componență de infracțiune, care ar putea avea tangențe cu alte
infracțiuni, prevăzute de CP al RM. Este necesar de a face distincție între ele pentru a antrena o
calificare juridică corectă și pentru a soluționa dificultățile intervenite în practica judiciară și de
urmărire penală.
2.3.1 Trecerea ilegală a frontierei de stat ca infracțiune similară cu contrabanda
Inițial, voi spune că o infracțiune care are tangențe cu infracțiunea de contraban dă este
trecerea ilegală a frontierei de stat, care este expusă la art. 362 al CP al RM. Inițial vom porni de
la afirmația lui Maimescu S., infracțiunea expusă la art. 362 al CP al RM este specifică prin
faptul că Legea nu stabilește locuri și momente ale săvârșirii infracțiunii – la frontieră sau în
interiorul țării – în raport de natura frontierei, modalitatea și mijlocul ales pentru trecerea
frauduloasă a acesteia, considerând că aceasta se consumă în toate situațiile în locul și momentul
în care se real izează efectiv acțiunea de intrare sau ieșire din țară prin trecerea frauduloasă a
liniei frontierei de stat. El mai spune că o trăsătură generală a infracțiunii privind trecerea ilegală
a frontierei de stat încriminată la art. 362 al CP al RM ține de fapt ul că acțiunea sa nu se extinde
asupra cetățenilor străini veniți în Republica Moldova, fără pașaportul stabilit sau fără
autorizație, pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituția Republicii Moldova,
precum și asupra persoanelor care sânt v ictime ale traficului de ființe umane.71
Autorul din Republica Moldova Paladii A. afirmă că consumarea acestei infracțiuni are
loc instantaneu, în momentul depășirii liniei de demarcație a hotarului (graniței) dintre Republica
Moldova și statele vecine. Pâ nă la trecerea (prin intrarea sau ieșirea din țară) peste linia care
separă țara noastră de statele vecine, fapta nu are semnificație penală sau constituie tentativă.
Momentul consumării infracțiunii este diferit, în funcție de felul frontierei (terestră, aeriană,
maritimă, fluvială etc.) și de modalitățile concrete de săvârșire a faptei, astfel: – în cazul trecerii
frontierei aeriene de stat, consumarea are loc în momentul decolării aeronavei care urmează a
traversa frontiera de stat; – în cazul modalități i parașutării pe teritoriul Republicii Moldova,
consumarea are loc în momentul aterizării celui parașutat; – în cazul deplasării cu o navă,
consumarea are loc în momentul în care nava părăsește portul, spre granița Republicii Moldova;
– când deplasarea se face cu alte mijloace de transport (tren, autovehicul etc.), consumarea are
loc în momentul traversării graniței terestre de stat.72

71 MAIMESCU S. Unele aspecte practice ale executării sentințelor pronunțate pe cauzele penale de contrabandă
intentate persoanelor juridice pe teritoriul vamal al Republicii Moldova . În: Revista Națională de Drept, 2009,
nr.10 -12, p. 190
72 PALADII A., SOBIEȚKI R. Circulația ilegală a materialelor și utilajelor destinate producerii sau prelucrării
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. În: Materialele Seminarului științifico -practic internațional

46 Astfel, contrabanda trebuie delimitată și de trecerea ilegală a frontierei de stat. Trecerea
frontierei de stat este strict stabilită prin punctele de trecere și control. Ea poate fi făcută și în
afara punctelor de trecere numai în conformitate cu condițiile și acordurile încheiate între
Republica Moldova și statele vecine.
În esență, ambele norme protejează unul și același ob iect – inviolabilitatea frontierei de
stat. Într -un caz, persoana trece ilicit mărfurile, obiectele și alte valori peste frontiera de stat, fie
tăinuindu -le de control vamal, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică. În speță sa constatat că
componența infracțiunii de contrabandă este o infracțiune cu intenție directă.73 Prin sentința
Colegiului penal al Curții de Apel din 30 ianuarie 2002 D.S. pusă sub învinuire pentru comiterea
unor infracțiuni prevăzute de art.art.15, 123 alin.2 și 75 alin.5 Cod penal, C.I., pus sub învinuire,
în baza art.art.17, 75 alin.5 Cod penal, a u fost achitați din motivul că faptele lor nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii.
Prin aceeași sentință A.I. a fost condamnat, în baza alin.1 art.123 Cod penal, la amendă în
mărime de 50 salarii minime, în baza alin.1 art.209 la amendă în m ărime de 30 salarii minime,
iar, conform art.39 Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial a fost aplicată amenda în mărime de 60 salarii minime, însă sentința în această privință a
acuzării nu este atacată. Procurorul consideră că sentința pronunțată lui C.I. și D.S. este ilegală și
pasibilă casării.
Inculpata D.S. și apărătorii Ț.I. și D.G. au concluzionat asupra recursului că este nefondat
și au propus să fie respins ca nefondat. Instanța de recurs a reținut că A.I. l a 10.10.2001, aflându –
se la serviciu în calitate de brigadier al cooperativei "V.P. -Veche", jud. Taraclia, și având acces
la bunurile materiale, a sustras 1 tonă de poamă. Această poamă a vândut -o D.S. cu 200 dolari
SUA.
În aceeași zi D.S. cu automobilul " IFA" numărul de înmatriculare T -7836 KX, la volanul
căruia se afla C.I., după o înțelegere prealabilă au încercat de a trece în Republica Ucraina pe la
postul vamal Valea Perjei, însă în apropiere de frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova
au fost reținuți de colaboratorii de poliție. Colegiul penal, verificând actele din dosarul penal în
raport cu motivele din recurs, consideră recursul nefondat și urmează să fie respins integral cu
menținerea hotărârii atacate.

Probleme de politică penală în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri . Chișinău: Academia
“Ștefan cel Mare”, 2007, p. 83 -91
73 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. Dosarul nr.1ca -75/2002 din
02.04.2002

47 În cadrul anchetei preliminare și ju decătorești A.I. a recunoscut complet vina și a declarat
că într -adevăr la 10.10.2001 cet. Republicii Ucraina a procurat de la cooperativa "V.P. -Veche",
unde el muncește ca brigadier, 3 tone de poamă. El a realizat lui D.S. poamă fără a întocmi actele
necesare, adică au decis a le trece ulterior prin contabilitate. D.S. a fost de acord. Pentru poama
realizată A.I. a primit de la ea 200 dolari SUA.
D.S. și C.I. în cadrul anchetei preliminare au declarat că într -adevăr, la propunerea lui
A.I. au procurat din cooperativa "V.P. -Veche" 4 tone de poamă, dintre care 3 tone au fost
înregistrate documentar prin contabilitate, iar pentru 1 tonă D.S. i -a plătit nemijlocit lui A.I. 200
dolari SUA. D.S. și C.I. au declarat că poama procurată de ei urma să fie transportat ă în
Republica Ucraina, însă, îndreptându -se spre frontiera de stat pe drumuri de țară, au fost reținuți
de colaboratorii de poliție.
În ședința de judecată D.S. și C.I. au declarat că nu au avut scopul de a evita posturile
vamale ale Republicii Moldova, c i se îndreptau spre postul vamal Valea Perjei pentru a clarifica
la colaboratorii vamali ce acte sânt necesare pentru a transporta în Republica Ucraina poama
procurată.
Deși procurorul recurent a confirmat în fața instanței de recurs motivele recursului nu mai
prin declarațiile date de către C.I. și D.S., la urmărire penală în faza inițială ele nu pot fi puse în
baza unei hotărâri judiciare și instanța de fond just a apreciat aceste probe ca nefiind în
conformitate cu procedura penală. Anterior, la ancheta p reliminară C.I. și D.S. nu au recunoscut
vinovăția, indicând că nu au săvârșit infracțiune și nu au avut nici o intenție în această privință.
În cauză cu certitudine s -a constat că D.S. a procurat de la A.I. poamă și funcția acestuia
de brigadier îi da pos ibilitate real să creadă că el nu a furat poama, deoarece avea dreptul de a
soluționa probleme pentru a elibera din câmp poama pe care a crescut -o.
Componența infracțiunii de contrabandă este o infracțiune cu intenție directă. D.S. și C.I.
au fost opriți d e către colaboratorii de poliție pe teritoriul RM până la frontiera de stat, nu departe
de Vama Valea Perjei, fapt care nu acordă posibilitate de a concluziona că ei au săvârșit
contrabandă, după cum propune procurorul recurent, în baza declarațiilor perso anelor bănuite, la
care au refuzat, și nu confirmă prin alte probe.
Astfel, instanța de fond a analizat just probele de care a dispus în cauză și a adoptat o
hotărâre legală și întemeiată. Prin urmare recursul procurorului devine nefondat și urmează să fie
respins integral.
În cazul art. 362 CP al RM, persoana trece ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova,
fie eludându -se de la controlul de frontieră sau tăi nuindu -se de el.

48 2.3.2 Delimitarea infracțiunii prevăzute la art. 249 CP al RM de contrabandă
Conform art. 249 al CP al RM, eschivarea de la achitarea drepturilor de import care
depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern
în vigoare la momentul săvârșirii faptei se pedepsește cu amend ă în mărime de până la 650
unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore,
cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale.
Aceeași acțiune săvârșită de două sau ma i multe persoane se pedepsește cu amendă în
mărime de la 650 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității
de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2500 la 3000
unități convenționale.
Eschivarea de la achitarea drepturilor de import care depășește 200 de salarii medii lunare
pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii
faptei se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unități con venționale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei
juridice, în mărime de la 3000 la 6000 unități convenționale.
Deci, contrabanda are un șir de indici comuni cu eschivarea de la achitarea pl ăților
vamale (infracțiune prevăzută de art. 249 CP al RM). Contrabanda este săvârșită cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, precum și prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Eschivarea de la achitarea plăților vamale, însă, în esență poate fi comisă prin introducerea în
actele vamale a datelor neautentice, prezentarea documentelor neautentice, ce influențează
asupra mărimii plăților calculate .74 Deci, aceste două infracțiuni pot fi săvârșite prin metode
similare.
Este incontestabil și faptul că pericolul social al acestor două infracțiuni este identic, fiind
determinat de prejudicierea securității publice și a bugetului, însă, ne cătând la ace asta și la
asemănările metodelor de săvârșire a contrabandei și eschivării de la achitarea plăților vamale,
aceste două componențe de infracțiuni se deosebesc evident după obiectul nemijlocit și latura
obiectivă. Deci, dacă obiectul nemijlocit al contraban dei îl constituie relațiile vamale și ordinea
de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori în
proporții mari, atunci obiectul nemijlocit al eschivării de la achitarea plăților vamale este
operațiunea de vă muire a bunurilor și ordinea de achitare a plăților vamale.

74 GIOGA C., Controlul economico -financiar ; Paradisurile fiscal Walter Ingo, Secret money, Lexington,
Massachusetts , D.C. Heath, 1985, p. 177

49 În contextul celor anterior consemnate, contrabanda și eschivarea de la achitarea plăților
vamale se deosebesc și după latura obiectivă. Eschivarea nu este altceva decât refuzul intenționat
de a a chita plățile vamale în ordinea stabilită de legislația în vigoare. Conform art. 124 alin. (1)
CV al RM, drepturile de import și drepturile de export se plătesc în prealabil, până la depunerea
declarației vamale, adică la etapa precedentă declarării sau la momentul vămuirii, se accept plata
doar a diferenței dintre suma calculată și suma plătită în prealabil. Pe când contrabandă poate fi
comisă doar paralel etapei de declarare.
În așa mod, acțiunile de achitare a plăților vamale și de trecere peste frontier a vamală a
mărfurilor nu coincid după timp, fapt care exclude concursul ideal al contrabandei și eschivării
de la achitarea plăților vamale. Se adeverește doar existența concursului real al acestor două
infracțiuni. Reieșind din aceasta, nu susțin pe depli n opiniile unor juriști (С. Душкин, С. Русов)
despre faptul că contrabanda comparativ cu eschivarea de la achitarea plăților vamale trebuie
recunoscută ca normă specială și că trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporții mari, cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, precum și prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale urmează a fi calificată numai ca contrabandă, fără concurs cu esch ivarea de
la achitarea plăților vamale.
În primul rând, este evident, că trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor și achitarea
plăților vamale nu coincid după timpul acțiunii și diferă după obiect și latura obiectivă, fapt
despre care am menționat ante rior. În practica judiciară și de urmărire penală sunt întâlnite cazuri
când, fiind comise prin concurs aceste două infracțiuni, componența contrabandei va fi
consumată, iar componența infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale –
neconsumată și invers. De aceea, calificând, în condițiile concursului real, acțiunile
prejudiciabile ale făptuitorului numai ca contrabandă, noi concomitent îl vom elibera nemotivat
de răspunderea pentru săvârșirea altei infracțiuni – eschivarea de la achitarea plăț ilor vamale.
Mai mult ca atât, nu pot fi de acord cu opinia expusă în literatura de specialitate de a
comasa aceste două componențe în una. Se afirmă că contrabanda se săvârșește numai cu scopul
eschivării de la achitarea plăților vamale și deja din aceste afirmații decurg și concluziile
ulterioare. Însă trebuie să recunoaștem, că astfel de afirmații sunt eronate, dat fiind faptul că în
practică contrabanda deseori se comite fără urmărirea scopului de eschivare de la achitarea
plăților vamale. De exemplu, t recerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu acte de însoțire false
pentru camuflarea provenienței reale a acestor mărfuri, a caracterului acestora sau a altor
particularități, ce puteau face imposibilă trecerea.

50 De fapt, pentru calificarea juridică a ac țiunii de contrabandă, motivul săvârșirii nu joacă
nici un rol, din moment ce în art. 249 CP al RM – eschivarea de la achitarea plăților vamale – se
indică direct în dispoziția normei.
Pe lângă acestea, propunându -se comasarea acestor două componențe de in fracțiuni în
una, autorii au scăpat din vedere că în art. 248 CP al RM proporția mărfurilor trecute peste
frontiera vamală constituie valoarea totală a acestora, pe când în art. 249 CP al RM – proporția
constituie suma totală a plăților neachitate, indifer ent de valoarea mărfurilor trecute. În aceeași
ordine de idei, ca element important în deosebirea contrabandei de eschivarea de la achitarea
plăților vamale îl putem numi și pe obiectul material, care, în cazul acțiunii de contrabandă, îl
constituie orice obiect pasibil evaluării, pe când în cazul eschivării de la achitarea plăților
vamale, obiect material îl constituie plățile vamale calculate reieșind din caracteristicile
obiectului respectiv.
Contrabanda are legătură cu infracțiunile de furt, jaf sau tâl hărie, prevăzute de art. 186,
187, 188 CP al RM. Respectiv, necesită delimitarea contrabandei de aceste infracțiuni.
Comiterea infracțiunilor menționate vizează sustragerea valutei, a valorilor culturale și trecerea
lor peste frontiera vamală prin diverse metode: fie pe cale de tăinuire de controlul vamal, fie prin
prezentarea frauduloasă a documentelor vamale, comercializându -le pe piața Republicii Moldova
(făptuitorii însușesc astfel sume mari de bani). Un exemplu în susținerea celor expuse ar putea fi
cazul cetățenilor Ucrainei A și B, care au prezentat pentru control la postul vamal Leușeni
declarațiile vamale forma T -6, în care au indicat că lor le aparțin confecțiile de aur pe care urmau
să le scoată peste frontieră în scopuri personale, pentru a le co mercializa. În rezultatul verificării
detaliate a acestor confecții de aur, prezentate de către A și B și conform datelor Secției
afacerilor interne din regiunea Odessa, s -a constatat că aceste obiecte au fost sustrase prin furt
din apartamentul colaborato rului de poliție N. În acest caz, acțiunile acestor persoane urmau a fi
calificate drept concurs de infracțiuni: contrabandă consumată, deoarece la intrare în țară n -au
prezentat aurul controlului vamal și furt.
De asemenea, contrabanda are tangență cu răpirea mijloacelor de transport, prevăzută de
art. 192/1 CP al RM. Astfel, răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire se pedepsește cu
amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu înch isoare de la 1 la 3 ani.
Aceeași acțiune: a) săvârșită de două sau mai multe persoane; b) însoțită de violență
nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea
violențe; c) săvârșită prin pătrundere în garaj, în alte încăperi sau spații îngrădite ori păzite se
pedepsește cu închisoare de la 3 la 5 ani.

51 Acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) însoțite de violență periculoasă pentru viața sau
sănătatea victimei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea viol ențele pedepsesc cu
închisoare de la 5 la 7 ani.
Spre exemplu, cetățeanul Ucrainei B, aflându -se în Bulgaria, a răpit un autoturism,
prezentându -l angajaților biroului vamal Leușeni ca autoturism pe care l -a primit în bază de
procură, întocmită în Bulgari a. În urma verificării, s -a constatat că toate documentele vamale
sunt falsificate, iar procura n -a fost eliberată de organele competente, având aplicată pe ea o
ștampilă falsificată. Automobilul, confiscat de organul vamal ca obiect de contrabandă, aparți nea
unui agent economic din Sofia de la care a fost răpit de necunoscuți.
În situația în care automobilul ar fi fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova cu
expedierea ilicită a unității de transport peste frontiera vamală, acțiunile urmau a fi calificat e prin
concurs: contrabandă și răpire a mijlocului de transport.
În concluzie la prezentul capitol pot afirma că incriminarea infracțiunii de contrabandă
este un imperativ absolut pentru asigurarea ordinii în domeniul raporturilor juridice vamale,
adică pe ntru protejarea regimului juridic vamal. Așadar obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii
de contrabandă este format din ansamblul de relații sociale referitoare la regimul vamal, relații a
căror normală desfășurare și dezvoltare este condiționată de res pectarea regulilor impuse de lege
pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri.

52 3 Răspunderea penală pentru fraude vamale și prevenirea acestora
În contextul actual al cristalizării mega -tendințelor noului mileniu, concretizate în
schimbări sociale, politice, economice și tehnologice care reprezintă reale provocări la nivel
mondial, Dreptul – element al controlului social dar și constituent normativ al construcției
sociale, fără a rămâne i mpasibil, pedepsește, anihilează, descurajează, controlează, convinge,
previne, organizează și protejează. Dreptul, în calitate de ființă socială distinctă, desigur prin
oameni și pentru oameni, dar și instituțiile dreptului sunt provocate, în mod inevitab il, la
schimbare prin adaptarea vechilor instituții, concepte și principii noilor exigențe decurgând din
evoluția societății.
Evoluția rapidă a societății actuale imprimă un caracter actual răspunderii juridice, noile
relații sociale legal reglementate ge nerând, în ipoteza nesocotirii lor, sancțiunea răspunderii
juridice în una din formele acesteia. Progresul ne obligă, așadar, la revalorificări în materia
răspunderii juridice, în general și în materia răspunderii juridice penale, în special. În opinia
noastră, în contextul evoluției continue a societății, răspunderea penală, formă distinctă a
răspunderii juridice este chemată să evolueze și să se redescopere odată cu societatea, studiul
răspunderii juridice dar și a formelor de manifestare a răspunderii ju ridice fiind actual, important
și provocator.
Studiul efectuat în prezentul capitol constituie un studiu amplu al răspunderii juridice
penale, formă a răspunderii juridice, prin prisma exigențelor dreptului penal , destinat identificării
tendințelor actuale în abordarea teoretico -științifică a răspunderii juridice penale în cercetările
doctrinarilor contemporani și a cadrului normativ privind răspunderea juridică penală pentru
fraudele vamale , în contextul transformărilor intervenite, pe tărâm legislativ, da r și elaborării
instrumentarului de identificare a manifestărilor și modalităților de realizare structurală a
răspunderii juridice penale, în vederea evidențierii fațetelor răspunderii juridice penale și
reconfigurării noțiunii de structură a răspunderii j uridice penale și, nu în ultimul rând, în vederea
clarificării pentru teoreticienii și practicienii din domeniul dreptului a manifestărilor și
modalităților respective, orientând utilizarea și valorificarea lor în toate ramurile dreptului.

3.1 Aspecte gen erale ale răspunderii penale
Răspunderea penală este o instituție juridică fundamentală a dreptului penal, care, alături
de infracțiune și pedeapsă, reprezintă componentele de bază ale întregului sistem de drept penal.
În mecanismul reglementării juridico -penale cele trei instituții s unt interdependente. Astfel,

53 infracțiunea ca fapt interzis de legea penală nu poate fi concepută fără consecința inevitabilă care
este răspunderea penală, iar aceasta, la rândul său, ar fi lipsită de obiect fără sancțiunea penală75.
De regulă, realizarea o rdinii de drept penal are loc prin conformare, adică membrii
societății adoptă de bunăvoie conduita prescrisă de normele dreptului penal. Există însă
întotdeauna un anumit număr de persoane care nu se conformează prevederilor legii penale și
săvârșesc infr acțiuni. În această situație, realizarea ordinii de drept penal este posibilă numai prin
constrângere, adică prin aplicarea sancțiunilor prevăzute de normele încălcate față de cei care au
săvârșit faptele interzise de legea penală76.
Realizarea prin constr ângere a ordinii de drept penal are loc în cadrul raportului juridic
penal de conflict, născut ca urmare a săvârșirii infracțiunii. În cadrul acestui raport juridic au loc
tragerea la răspundere penală a făptuitorului, judecata și, în cazul în care este do vedit vinovat de
săvârșirea infracțiunii, sancționarea lui potrivit legii și executarea pedepsei aplicate.
Așadar, constrângerea juridică penală nu are loc în mod direct, nemijlocit, ci indirect, prin
intermediul răspunderii juridice penale, adică prin con statarea existenței elementelor răspunderii
penale și aplicarea sancțiunilor legale.
În dreptul penal, noțiunea de răspundere juridică este abordată într -o dublă accepțiune.
În sens restrâns, prin răspundere penală înțelegem obligația unei persoane de a su porta o
sancțiune penală datorită faptului că a săvârșit o infracțiune. Așa cum s -a afirmat, răspunderea
penală nu este un element al infracțiunii, ci efectul, consecința infracțiunilor77.
În sens larg, prin răspundere penală se înțelege însuși raportul ju ridic penal de
constrângere, născut ca urmare a săvârșirii infracțiunii între stat, pe de o parte, și infractor, pe de
altă parte. Acest raport are un caracter complex, al cărui conținut îl formează dreptul statului de a
trage la răspundere pe infractor, d e a-i aplica sancțiunea prevăzută pentru infracțiunea săvârșită
și de a -l constrânge să o execute, precum și obligația infractorului de a răspunde pentru fapta sa
și de a se supune sancțiunii aplicate, în vederea restabilirii ordinii de drept și restaurări i
autorității legii78. În această accepțiune răspunderea penală reflectă reacția imediată a societății
față de infractor.
Actualul Cod penal al RM prevede un cadru amplu de reglementări privind răspunderea
penală ca instituție fundamentală a dreptului penal: conceptul de răspundere penală, temeiul
răspunderii penale, liberarea de răspundere penală.

75 BULAI, C., Drept penal român. Partea generală , vol. 2, București, 1992 , p. 312.
76 Idem, p. 310.
77 STEFANI G., LEVASSEUR G., Droit penal general et procedure penale, Paris, Dalloz, 1964, p. 226.
78 Idem 75, p. 311.

54 Conform prevederilor art. 50 din CP al RM, “se consideră răspundere penală
condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracționale și a persoanelor care le -au săvârșit,
condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege”.
Din conținutul dispoziției art. 50 din CP al RM rezultă că tragerea efectivă la răspundere
penală implică în mod necesar și incidența normelor dreptului procesual penal. Acest lucru este
firesc, având în vedere că răspunderea juridică penală se realizează în cadrul răspunderii juridice
procesual -penale sau, altfel spus, în cadrul procesului penal ce se desfășoară după reguli s trict
stabilite de Codul de procedură penală.
Regulile instituite prin normele dreptului procesual penal creează cadrul legal care
garantează exercitarea concretă, în deplină legalitate, a drepturilor și obligațiilor ce revin
subiecților raportului juridic penal în vederea realizării scopului legii penale.
Ca instituție fundamentală a dreptului penal, răspunderea penală este guvernată de
anumite principii, care, deși strâns legate de principiile dreptului penal, nu se identifică cu
acestea. Prin principii a le răspunderii penale se înțeleg acele idei de bază, diriguitoare, care se
regăsesc în normele de reglementare a răspunderii penale. În doctrina penală nu există
unanimitate cu privire la numărul și la cadrul principiilor răspunderii penale. Într -o opinie, sunt
reținute ca principii fundamentale ale re glementării răspunderii penale79:
a) infracțiunea, unic temei al răspunderii penale;
b) legalitatea răspunderii penale;
c) individualizarea judiciară a răspunderii penale.
Conform altei opinii, mai rec ente80, sfera p rincipiilor este extinsă întemeiat, la ea
adăugându -se:
a) principiul u manismului răspunderii penale;
b) principiul pers onalității răspunderii penale;
c) principiul inevitabilității răspunderii penale;
d) principiul u nicității răspunderii penale;
e) principiul prescriptibilității răspunderii penale .

3.1.1 Mecanismul de realizare a răspunderii penale pentru fraude vamale
În cadrul raportului juridic penal, răspunderea penală se realizează în forme și modalități
diferite, în funcție de natura infracțiunii săvârșite, de pericolul ei social, de periculozitatea și
particularitățile făptuitorului.

79 MITRACHE C., Drept penal român. Partea generală, Ediția a III -a, București, Șansa, 1997, p. 261.
80 BULAI, C., Drept penal român. Partea generală , vol. 2, București, 1992 , p. 315.

55 Realizarea răspunderii penale înseamnă realizarea drepturilor și obligațiilor corelative ale
subiecților raportului juridic penal prin intermediul raportului juridic procesual penal. În
contextul drepturilor și obligațiilor corelative, dominant apare dreptul statului de a aplica o
sancțiune celui care a săvârșit infracțiunea și de a -l constrânge să o execute. Prevederea în lege a
sancțiunilor penale, aplicarea și punerea lor în executare prin intermediul organelor de stat
competente pun în mișcare mecanismul de realizare a răspunderii penale.
Făcându -și apariția în cadrul raportului juridic penal de conflict, răspunderea penală nu
este realizată momentan. Stingerea momentană a răspunderii penale are loc doar în două cazuri:
ca rezultat al decesului infractorului sau prin executarea pede psei capitale81. În celelalte cazuri
realizarea răspunderii penale are loc în anumite forme corespunzătoare etapelor procesului de
realizare.
O primă etapă pe care o parcurge răspunderea penală în realizarea sa este cuprinsă între
momentul săvârșirii infra cțiunii și cel al începerii urmăririi penale. În această etapă organele
competente întreprind acțiuni în vederea identificării faptei și a făptuitorului, pentru a se aprecia
dacă fapta săvârșită are caracter penal și dacă există temei al răspunderii penale .
A doua etapă – etapa tragerii la răspundere penală a persoanei vinovate de săvârșirea
infracțiunii – începe din momentul pornirii urmăririi penale și până la terminarea acesteia.
Realizarea răspunderii penale în această etapă are loc în forme și în condi ții reglementate detaliat
de normele dreptului procesual penal:
a) aplicarea restricțiilor de natură procesual -penală față de persoana bănuită (învinuită)
de săvârșirea infracțiunii, materializată, de regulă, în măsurile prevent ive (art. 175 din CPP al
RM);
b) liberarea necondiționată de răspundere penală (de exemplu, expirarea prescripției
tragerii la răspundere penală).
A treia etapă – etapa condamnării – începe din momentul terminării urmăririi penale și
până la momentul în care hotărârea de condamnare (sau p rin care se pronunță o altă soluție)
rămâne definitivă.
În această etapă dreptul statului de a pedepsi se materializează în sancțiunea aplicată
concret în cauză , prin hotărârea de condamnare . Deși realizarea răspunderii penale în cadrul
acestei etape ar pu tea avea loc și în alte forme:
a) liberarea de pedeapsă penală (prescripția executării sentinței de condamnare etc.);
b) condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

81 Л. Л. Кругликов, Уголовное право России. Часть общая, Москва, БЕК, 2000, p. 107.

56 A patra etapă – etapa executării pedepsei penale – începe, de regulă, din mom entul în
care hotărârea de condamnare rămâne definitivă și durează până ce această sancțiune a fost
executată efectiv sau considerată executată în temeiul legii. În cadrul acestei etape răspunderea
penală se realizează în următoarele forme:
a. în forma restr icțiilor, determinate de specificul raporturilor execuțional -penale;
b. în forma înlocuirii părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă sau mai
aspră (în cazul sustragerii cu rea -voință de la executarea pedepsei stabilite);
c. în forma liberării co ndiționate de pedeapsă înainte de termen.
A cincea etapă – antecedentele penale (consecința răspunderii penale) –este cuprinsă între
momentul terminării executării pedepsei și momentul în care intervine reabilitarea. Deși în
această etapă răspunderea nu m ai îmbracă forme concrete, ea continuă să existe sub forma unor
interdicții pe care persoana ce a fost condamnată le suportă chiar după executarea sancțiunii
penale și sub forma asistenței post -penale, care are scopul de reintegrare socială deplină .

3.1.2 Temeiul răspunderii penale
Legea penală a Republicii Moldova formulează expres temeiul răspunderii penale,
atribuindu -i o natură bi-aspectuală . Dispoziția alin. (1) al art. 51 din CP al RM prevede că:
“Temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența
infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale” .
Temeiul real al răspunderii penale este un fapt juridic prescris – săvârșirea unei
infracțiuni. Acest punct de veder e se desprinde, în mod implicit, și din celelalte dispoziții ale
Părții generale și Părții speciale ale Codului penal, precum și din dispozițiile Codului de
procedură penală. Explicația admiterii acestui temei are multiple și majore semnificații, care
constau în următoarele82:
a) în primul rând, în sistemul dreptului penal al Republicii Moldova, răspunderea
penală nu poate exista decât pentru persoana care a săvârșit o faptă ce constituie, în condițiile
legii penale, o infracțiune. Răspunderea penală nu se poa te întemeia pe simpla periculozitate,
chiar reală, a persoanei atâta timp cât această stare n -a fost dată în vileag prin săvârșirea unei
infracțiuni. Ideile, gândurile, convingerile, însușirile de caracter ale persoanei, ori cât de negative
ar fi ele, nu p ot servi drept temei pentru răspundere penală. În acest sens, funcționează o garanție
a libertății individuale a persoanei, care nu poate fi recunoscută subiect al răspunderii penale în
mod arbitrar, ci numai pe baza conduitei sale caracterizate de lege ca infracțiune.

82 BULAI, C., Drept penal român. Partea gene rală, vol. 2, București, 1992 , p. 311.

57 b) în al doilea rând, răspunderea penală se întemeiază pe vinovăția persoanei respective
pentru săvârșirea actului său de conduită. Nu se poate concepe răspunderea penală numai pe baza
actului de conduită exterioară a omului, așa -numita răspund ere penală obiectivă. Actul de
conduită socialmente vătămător, indiferent dacă este un act conștient sau inconștient, săvârșit cu
vinovăție sau fără, nu este un temei suficient pentru tragerea la răspundere penală. În acest sens,
în literatura de specialit ate se vorbește nu de “temeiul”, ci despre “temeiurile” răspunderii
penale. Se consideră că răspunderea penală are un temei obiectiv în fapta săvârșită și un temei
subiectiv în vinovăția făptuitorului. Astfel, vinovăția este o condiție pentru existența răs punderii
penale, confirmată prin dispoziția alin. (2) al art. 51 din CP al RM: “Răspunderii penale este
supusă numai persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală”.
c) în al treilea rând, răspunderea penală survine pentru toate forme le infracțiunii
incriminate și sancționate de legea penală. Se are în vedere atât infracțiunea consumată, cât și cea
neconsu mată (pregătirea și tentativa)83, precum și infracțiunile săvârșite prin participație de către
organizatori, instigatori, executori și complici.
Mențiunea faptului că unicul temei al răspunderii penale este doar fapta săvârșită cu
vinovăție, prevăzută de legea penală, exclude răspunderea penală prin analogie. Astfel, se
impune cu necesitate ca textul incriminator să stabilească pentru orice tip de infracțiune
conținutul acesteia, descriind toate semnele obiective și subiective ce califică o faptă
prejudiciabilă drept infracțiune concretă .
Componența infracțiunii servește drept temei juridic la calificarea infracțiunii potrivit
unui articol din Partea specială a Codului penal.
În acest sens, A. N. Trainin susține că lipsa a cel puțin unui element al componenței de
infracțiune, “lacună în componență”, înlătură răspunderea penală. Face excepție de la regula
generală răspu nderea pentru activit atea infracțională neconsumată84. În cadrul tentativei
terminate lipsește unul dintre semnele laturii obiective – urmarea prejudiciabilă –, pe când însăși
acțiunea care ar putea genera survenirea acestui rezultat este realizată pe depl in. În cadrul
tentativei neterminate această acțiune, deși a început, încă nu este finisată; de aceea alături de
urmare lipsesc și unele verigi ale acțiunii infracționale. Iar în ceea ce privește tentativa improprie
cu privire la obiectul infracțiunii, în cadrul acesteia lipsește și obiectul. Mai mult ca atât, A. N.
Trainin susține că pentru pregătirea de infracțiune este necesară doar existența unui singur semn

83 ТИШКЕВИЧ И. С., К вопросу о составе неоконченного преступления // Советское государство и право,
1956, №5, p. 120.
84 ТРАЙНИН А. Н., Состав преступления по советскому уголовному праву , Москва, Госюриздат, 1951, c.
308.

58 al componenței – intenția –, care -și găsește exprimare în acțiune (acțiunea care nu este element al
componenței de infracțiune)85.
Din cele expuse conchidem că temeiul răspunderii penale îl constituie săvârșirea faptei,
care conține toate semnele componenței de infracțiune, prevăzută de legea penală, precum și
formele infracțiunii neconsumate (pregăt irea și tentativa de infracțiune).

3.2 Prevenirea și combaterea fraudelor vamale
Combaterea fraudelor vamale constituie o direcție prioritară a statului, în special în
perioada procesului de europenizare și globalizare a relațiilor sociale. În acest sens, un element
esențial care anticipează eficacitatea luptei cu infracționalitatea în ansamblu, iar în, special, cu
contrabanda, este perfecționarea cadrului normativ în vigoare care să corespundă standardelor
naționale și internaționale și să ofere soluții clare în vederea contrac arării fenomenului
infracțional86.
La momentul actual, prevenirea fraudelor vamale constituie realizarea unui complex de
măsuri atât cu caracter public, cât și secrete și cu caracter administrativ cu implicarea tuturor
forțelor, mijloacelor din dotarea poliției și altor servicii, în cooperare cu alte organe de stat și
nestatale îndreptate s pre relevarea și înlăturarea condițiilor ce favorizează infracțiunea, spre
prevenirea și curmarea ei87. Lupta contra infracțiunilor care afectează regimul vamal este
complexă și multidimensională și trebuie să includă măsuri cu caracter organizatorico –
administrativ, social, juridic, procesual, tehnic, psihologic etc.
Impactul fraudelor vamale , ca fenomen, p entru Republica Moldova este deosebit de grav,
luând în considerație bugetul țării, mult mai mic în comparație cu bugetele altor țări și în special
ale celor limitrofe: România și Ucraina. Este important de menționat internaționalizarea
contrabandei, expri mată prin inițierea și desfășurarea activității structurilor criminale nu numai
în țară, dar și în afara hotarelor Moldovei.
Astfel, Moldova intră în “grupul de sud -vest” – un grup de state care servesc drept
exportatori ale pa ielor de mac, fiind chiar unu l din cei mai mari în acest sens. Volumul acestui
tip de contrabandă în totalul de contrabandă devine tot mai mare. Printre cauzele ac estui
fenomen, conform unui sond aj efectuat în țările CSI, se numără: instabilitatea economică și
politică , caracteristică etapei actuale; dotarea tehnico -materială insuficientă a serviciilor de
combatere; neconcordanțe în legislația și activitatea organelor de drept în sfera respectiva.

85 Ibidem, p. 314.
86 SOBIEȚKI R., SPATARI V .. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate normativă alternativă prin care
se poate manifesta infracțiunea de contrabandă Revista Națională de Drept, 2010, nr.12, p. 37
87 STANCIU V. V. ș. a. Combater ea traficului ilicit și a contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea
vamală . București: Editura Ministerului de Interne, 2012, p. 18

59 Pentru unificarea reglementărilor respective poate fi menționat un șir de convenții și
tratate internaționale de domeniu, printre care: Convenția Unică din 1961 privind substanțele
narcotice; Convenția ONU referitor la combaterea circulației ilegale a substanțelor narcotice și
psihotrope din 19.XII.1988; Rezoluția ONU nr.S -17/2, adoptată în ba ză Raportului Comitetului
special la sesiunea XVIII ; Acordul din 21.X.1998 de la Kyiv privind colaborarea între
ministerele afacerilor interne în vederea combaterii circuitului ilegal al substanțelor narcotice. La
fel vom mai aminti: Convenția internaționa lă cu privire la asistența administrativă reciprocă
pentru prevenirea, investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie
197788, care permite acordarea asistenței administrative reciproce prin schimb de informații,
efectuarea investigațiilor, schimb de experiență etc., în scopul aplicării corecte a legislației în
domeniu, prin prevenirea, investigarea și reprimarea fraudelor vamale, care prejudiciază
interesele economice, comerciale, fiscale și sociale al e statelor respective; Convenția
internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21
octombrie 198289; Acordul de cooperare pentru prevenirea și combaterea infracționalității
transfrontaliere, semnat la Bucure ști la 26 mai 1999; Acordul privind colaborarea și ajutorul
reciproc în probleme vamale, semnat la Moscova la 15 aprilie 1994; Acordul cu privire la
asistență reciprocă și cooperare în domeniul vamal între guvernele statelor -participante la
GUAM, semnat la Ialta la 4 iulie 2003 etc.
De altfel, prima și cea mai utilizată metodă de combat ere a infracțiunilor vamale , este
aplicarea sistemului repres iv penal și contravențional. Astfel, vom distinge două feluri de
răspundere pentru încălcarea regulilor la trecer ea peste frontiera vamală a RM a mărfurilor și
produselor animaliere – răspunderea penală și răspunderea contravențională.
Răspunderea penală pentru contrabandă. În explicarea sensului dat vom reieși din
prevederile art . 268 al Codului de Procedură Penală (CPP) a Republicii Moldova, în conformitate
cu care organul de urmărire penală al Serviciului Vamal efectuează urmărirea penală în privința
infracțiunilor prevăzute în art.248 ș i 249 din Codul penal90. Aici se cere următoarea precizare:
1) art. 248 al Codulu i Penal al Republicii Moldova (cu modificările introduse prin
Legea nr.277 -XVI din 18.12.2008, în vigoare 24.05.2009). Conform textului art. 248 al CP al
RM, organul de urmărire penală al Serviciului Vamal are competența de efectuare a urmăririi

88 Convenția internațională privind asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea și reprimare a
infracțiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977, Legea Parlamentului Republicii Moldova nr.275 -XV din
21.06.2001
89 Convenția internațional ă privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21
octombrie 1982 , Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 215 -XVI din 23.10.2008.
90 Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122 -XV din 14.03.2003. Adoptat la 14
martie 2003. Republicat în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.248 -251/699 din 05.11.2013

60 penală în privința următoarelor acțiuni: Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții mari,
2) art. 249 al Codului Penal al Republicii Moldova (cu modificările introduse prin
Legea nr.277 -XVI din 18.12.20 08, în vigoare 24.05.2009). Conform textului art. 249 al CP al
RM, organul de urmărire penală al Serviciului Vamal are competența de efectuare a urmăririi
penală în privința acțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții mari.91
Aici vo m remarca faptul că primele opt luni ale anului 2019 au adus majorări
semnificative ale indicatorilor de progres în domeniul antifraudă. Astfel, în perioada de referință,
au fost înregistrate 5 195 de cazuri contravenționale, cu cca 118% mai mult față de perioada
similară a a nului trecut, valoarea mărfurilor reținute constituind 22,5 mln . lei, iar valoarea
bunurilor confiscate – 10,4 mln . lei, fiind aplicate amenzi în sumă de 11 mln . lei. Tot în aceeași
perioadă au fost înregistrate 175 de cauze penale, ceea ce reprezintă cu 3 3 de cazuri (+23%) mai
mult față de perioada corespondentă a anului precedent. Valoarea mărfurilor de contrabandă
stabilită în cadrul urmăririi penale constituie 78,4 mln . lei.
În continuare, voi menționa că este necesar să evidențiem și alte metodele de prevenire a
acesteia, ele putând fi divizate în două grupe:
a) măsuri îndreptate spre înlăturarea factorilor ce au contribuit la săvârșirea
contrabandei, nefiind adresate unor subiecți concreți – profilaxia generală;
b) măsuri ce vizează anumite persoane concret e, care, în virtutea comportării ilegale în
trecut sau prezent, comit noi fraude vamale – profilaxie individuală.
Dacă este cazul să facem apel la profilaxia generală, menționăm că în această direcție o
importanță deosebită o reprezintă educarea populației, cultivarea spiritului legalității prin
intermediul mijloacelor de informare în masă.
Fraudele vamale pot fi prevenite și de anumite asociații științifice, organizații de stat și
obștești sau de alte organe, activitatea cărora este legată de plecarea din țară sau sosirea în țară a
cetățenilor Republicii Moldova sau a persoanelor străine. Munca de educare trebuie să fie
înfăptuită în comun, atât de către organele vamale, cât și de cele menționate.
Prevenirea fraudelor vamale se asigură prin respectarea regulilor de introducere și
scoatere a mărfurilor, obiectelor și valorilor de către cetățeni și organele care înfăptuiesc
controlul asupra respectării regulamentelor și normelor vamale. Organele care sunt investite cu
funcții d e organizare a controlului asupra transportării mărfurilor, obiectelor și persoanelor fizice
peste frontiera de stat efectuează anumite măsuri organizatorice care includ:

91 Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 -XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie 2002. Republicat: Monitorul
Oficial al R. Moldova nr.72 -74/195 din 14.04.2009. În vigoare din 24 mai 2009

61 a) sistematizarea datelor despre cauzele care au contribuit la comiterea contrabandei;
b) studierea și analiza metodelor și mijloacelor de tăinuire a contrabandei.92
O măsură eficientă în comba terea infracțiunilor vamale , este aplicarea expertizelor
merceologice și trasologice . La momentul actual, expertizele sunt absolut necesare în cauzele
penale referitoare la actele de contrabandă, ele constituind principalele modalități științifice de
dovedire a existenței obiectului de contrabandă. Practica activității vamale a RM și a cărora state
din C.S.I. ne denotă că în cadrul activității vamale pot fi întâlnite următoarele tipuri de expertiză:
a) grafologică – studiul particularităților individuale ale scrisului;
b) expertiza dactiloscopică – procedeu de identificare a persoanelor pe baza de
amprentelor digitale, folosite des în antropologie și medicină judiciară;
c) raseologică – procedeu de identificare a persoanelor pe baza ampr entelor sau urmelor
de picioare ;
d) tehnico -mecanică – se ocupă cu studiul de strictă specialitate într -o meserie, într -o
știință, a construcțiilor și funcționarea mașinilor ;
e) fizico -chimică – utilizarea substanțelor și metodelor chimice cu privire la materie.
1) Expertiza în domeni ul studier ii obiectelor de artă :
a) numismatica – studierea istoricului monedelor , medaliilor vechi, evoluția acestora
din punct de vedere al formei, a gravurii precum și Documentele referitoare la ele;
b) etnografică – studierea popoarelor lumii precum originea și răspândirea acestora
evoluția culturii materiale și spirituale,moravurilor și particularităților lor de viață, legăturile
culturale istorice;
c) obiectele de artă și muzică – studierea unor valori estetice și a sunetelor considerate
sub raportul melodiilor al ritmului , armoniei;
d) litografică – reproducerea și multiplicarea pe hârtie a textelor, desenelor, figurilor,
prin utilizarea de negative exprimate sau desene pe o piatră specială calcaroasă
e) paleontologică – studiul complex al organismelor fosile, anima le și vegetale.
2) Expertiza documentelor –studiul textelor scrise nelegitim eliberate, nule,fictive false,
servind la cunoașterea unui fapt real actual sau din trecut:93
a) document fictiv – care nu există în realitate;
b) document fals – care este contrar adevărului, neîntemeiat;
c) document nul – care nu valorează nimic sau nu se manifestă în nici un fel, inexistent;
3) Expertiza unităților și mijloacelor de transport;

92 VOICU C. Drept penal al afacerilor . București: Editura Rosetti, 2012, p. 66
93 DORAȘ S., Criminalistică , Chișinău 1999 Lumina Lex, pag 256 -257

62 4) Expertiza t ehnico -criminalistică;
5) Expertiza substanțelor narcotice – se efectuează în scopul depistării mărfurilor care conțin
substanțe narcotice și psihotrope;
6) Expertiza merceologică – studiul proprietăților fizice și chimice a mărfurilor în vederea
stabilirii cali tăților și a condițiilor de păstrare94.
În RM la momentul actual în domeniul activității vamale se efectuează doar expertiza
merceologică , acest tip de expertiză ca regulă se efectuează de specialiști din aparatul central al
Serviciului Vamal, în unele caz uri de reprezentanții Biroului de Standardizare și Metrologie.
Expertizele îndeplinite în instituțiile indicate mai sus nu au putere juridică și nu pot fi folosite ca
materiale probante la calificarea infracțiunilor vamale sau altor infracțiuni depistate î n rezultatul
efectuării controlului vamal. Din acest considerent este necesar ca orice tip de expertiză care
poate fi numită în domeniul activității vamale să fie efectuate de reprezentanții INEJCRM, care
efectuează expertize conform și în baza ,,Legii cu privire la expertiza judiciară, constatările
tehnico -științifice și medico -legale”95.
De aceea efectuarea expertizei în cadrul activității de combaterea infracțiunilor de
contrabandă joacă un rol foarte important, fiindcă la momentul dispunerii expertizei este antrenat
un specialist, înafara de domeniul dreptului, cum ar fi tehnica, știința, criminalistica, medicina
pentru deslușirea unor împrejurări care au legătură nemijlocită cu o cauză. Uneori anume
concluziile expertului permit a lua o decizie justă.
O măsură eficientă în materia combaterii contrabandei constă în schimbul de informație
între organele de interne și organele vamale. Organele MAI, dispunând de date cu privire la
pregătirea contrabandei, trebuie să informeze organele vamale pentru ca aceste a să intensifice
controlul vamal și să descopere la hotar persoanele care încalcă normele de drept.
Nu și în ultimul rând vom menționa că în scopul eficientizării activității organelor vamale
ale Republicii Moldova privind depistarea infracțiunilor, Serviciul Vamal, în comun cu
Programul Internațional de Asistență și Instruire în Materie de Anchete Penale (ICITAP) din
cadrul Departamentului Justiției al SUA, în luna aprilie 2009 a finisat implementarea pe întreg
teritoriul Republicii Moldova Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS), în conformitate cu
Programul de acțiuni privind implementarea Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova

94 PETRESCU V., PÎSLARU C., SÎRBU R., Expertiza merceologică , București 2012, pag 205
95 Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico -științifice și medico -legale, nr.10 86 XIV din
23.06.2000, în vigoare 10.02.06 Monitorul Oficial al RM, nr.144 -145/1056 din 16.11.2000, cu modificările din
29.12.2005 publicat în Monitorul Ofi cial al RM nr.25 -27/107 din 10.02.06

63 în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 32
din 11.01.2007.96
În scopul de mai sus, este în proces de realizare un Plan de acțiuni detaliat, elaborat
împreună cu experții Departamentului Vamal al Republicii Lituania, consultanții ICITAP, și
aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 346 -o din 14.09.2007. Un plan de acțiuni similar este
în curs de realizare și în Ucraina. NCTS este un sistem informațional european unic, baza t pe
depunerea declarației de tranzit în format electronic și pe schimburi electronice de date între
birourile vamale implicate într -o operațiune de tranzit: biroul de plecare și de destinație. Pentru a
implementa acest sistem performant în domeniul tranzi tului, Serviciul Vamal întreprinde măsuri
concrete axate, în special, asupra armonizării: (1) legislației, (2) procedurilor și (3) tehnologiilor
informaționale , conform standardelor europene97.
Un rol deosebit îl are și profilaxia individuală a persoanelor care sunt capabile să
săvârșească o astfel de infracțiune, luând în considerare faptul că în trecut au comis asemenea
fapte. Profil axia individuală are drept scop98:
a) împiedicarea recidivei din partea persoanelor care anterior au comis contrabandă;
b) preveni rea infracțiunilor din partea persoanelor care sunt capabile de a le comite etc.
În situația în care măsurile expuse vor fi respectate, fenomenul contrabandei se va reduce
treptat, căci numai într -o strânsă colaborare a organelor de drept se va ajunge la u n efect scontat.
Măsurile speciale de prevenire a contrabandei pot fi clasificate după cum urmează:
a) măsuri, îndreptate spre înlăturarea cauzelor de comitere a contrabandei și a condițiilor
care au contribuit la comiterea ei, nefiind adresate persoanelor co ncrete (profilaxia generală);
b) măsuri, efectuate în adresa persoanelor concrete de la care, în virtutea comportării
antisociale în trecut sau în prezent, se poate aștepta comiterea faptelor de contrabandă (profilaxia
individuală).
Prevenirea contrabandei se desfășoară în trei direcții principale, și anume: 1) relevarea și
înlăturarea condițiilor, circumstanțelor care influențează săvârșirea contrabandei; 2) stabilirea
persoanelor predispuse la săvârșirea contrabandei și influența asupra lor prin măsuri de
profilaxie; 3) prevenirea, curmarea contrabandei în fazele de intenționare, pregătire, tentativă.
Reieșind din cele menționate, prevenirea contrabandei constituie realizarea unui complex
de măsuri atât cu caracter public, cât și secrete și cu caracter admini strativ cu implicarea tuturor

96 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de acțiuni privind implementarea
Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" Nr. 32 din
11.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 21 -24 din 16.02.2007
97 Serviciul Vamal. Planul de dezvoltare Instituțională 2009 -2011 . Chișinău Septembrie 2008, pag 26 -27
98 SOBIEȚKI R., SPATARI V. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate normativă alternativă prin care
se poate manifesta infracțiunea de contrabandă . În Revista Națională de Drept, 2010, nr.12, p. 37 -40

64 forțelor, mijloacelor din dotarea poliției și altor servicii, în cooperare cu alte organe de stat și
nestatale îndreptate spre relevarea și înlăturarea condițiilor ce favorizează infracțiunea spre
prevenirea și curmarea ei.
Studierea practicii judiciare permite a conchide că persoanele, care ar putea comite
contrabanda și cărora li se cer a fi aplicate măsuri cu caracter educativ, trebuie deosebite de
persoanele:
a) anterior condamnate: – pentru comiterea contrabandei; – pentru încălcarea regulilor
privind operațiile valutare, cu valorile mobiliare, comise în cârdășie cu cetățenii străini; – pentru
comercializarea nelegitimă a mărfurilor de proveniență străină, importate de peste hotare;
b) care nu au antecedente penale, dar al căro r mod de viață permite de a presupune că ei
pot comite contrabanda. Aceste persoane trebuie identificate și din numărul: – celor reținuți
pentru încălcarea regulilor vamale; – celor reținuți sau demascați la încălcarea regulilor vamale; –
celor reținuți pe ntru comercializarea nelegitimă pe piața internă a mărfurilor importate de peste
hotare; – persoanelor care în mod repetat pleacă sau care s -au aflat o perioadă peste hotare și
comercializează substanțe interzise; – persoanelor care au rude peste hotare și în mod frecvent
primesc colete de peste hotare sau le expediază în afara țării.
Caracterul măsurilor de profilaxie aplicate acestor persoane trebuie să fie constant,
ținându -se seama de informațiile obținute din surse oficiale și neoficiale despre modul d e trai și
comportamentul lor social. Însă tactica aplicării acestor măsuri diferă de la caz la caz. Cele mai
efective măsuri de profilaxie, aplicate persoanelor care ar putea comite contrabanda cu droguri,
pot fi:
a) măsurile de influență nemijlocită asupra conștiinței persoanelor luate la evidență
cu scopul de a le convinge că modul de viață și comportarea lor se află sub controlul și
supravegherea organelor de stat și a celor obștești;
b) măsurile care asigură parvenirea sistematică a inform ației despre intenția
manifestată de aceste persoane de a se ocupa cu contrabanda și care ar permite reacționarea la
timp la intenția lor;
c) măsurile îndreptate spre înlăturarea condițiilor nefaste în stare să influențeze
persoanele supuse măsurilor de profi laxie.
În scopul combaterii contrabandei, conlucrării organelor de resort, profilaxiei
contrabandei, S. Maimescu a propus:
a) elaborarea metodelor de luptă și prevenire a contrabandei cu participarea activă a
organelor de resort în combaterea ei;

65 b) crearea unui Centru de Informații unic pentru organele de resort și cel financiar,
privind lupta cu contrabanda;
c) soluționarea problemei referitor la determinarea hotarelor Republicii Moldova,
României, Ucrainei, inclusiv a zonei transnistrene99.
Deci, lupta contra inf racțiunilor care afectează regimul vamal este complexă și
multidimensională și trebuie să includă măsuri cu caracter organizatorico -administrativ, social,
juridic, procesual, tehnic, psihologic etc.
În urma cercetării mecanismului de coerciției expus în pr ezentul capitol pot concluziona
că răspunderea penală se realizează în forme și modalități diferite, în funcție de natura
infracțiunii săvârșite, de pericolul ei social, de periculozitatea și particularitățile făptuitorului.
Totodată prin incriminarea in fracțiunilor vamale legiuitorul dorește protejarea securității vamale,
nu însă inviolabilitatea frontierei de stat, ultima valoare socială fiind protejată prin normele ce
incriminează trecerea ilegală a frontierei de stat.

99 MAIMESCU S. Comiterea contrabandei prin metoda nedeclar ării m ărfurilor, obiectelor și a altor valori, sau
declararea neau tentic ă a lor în documentele vamale și alte documente, necesare la trecerea frontierei , p. 55 -67. În:
Materialele Conferin ței științifico-practice republicane Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în
Republica Moldova (26 februarie 1999). Chi șinău: ARC, 1999, p. 67

66 Concluzii și recomandări
În urma studiului aprofundat efectuat în prezenta lucrare consider că scopul și obiectivele
acesteia au fost atinse pe deplin în corelare cu ipoteza, scopul și obiectivele propuse în
introducere . Actualitatea temei a fost demonstrată pe parcurs ul tuturor capitole lor abordând
impactul asupra societății și economiei naționale.
În ceea ce privește infracționalitatea în Republica Moldova, aspect ce complică
activitatea dificilă de contracarare și documentare a infracțiunilor transfrontaliere este ex istența
regiunii separatiste transnistrene, unde organele legale de drept și control ale Republicii Moldova
nu își pot exercita atribuțiile de serviciu în volum deplin . Amplasarea geografică la hotar cu
Ucraina, precum și susținerea din afară a regimului a nticonstituțional a favorizat considerabil
sporirea numărului fraudelor vamale comise de agenții economici din acest teritoriu precum și
utilizarea acestui spațiu de către alți agenți economici. Nu în ultimul rând diferența exagerată a
prețurilor între Republica Moldova ș i România duce la fa favorizarea tentativelor de
contrabandă cu produse de tutungerie și petroliere peste frontiera moldo -română.
Convențional, infracțiunile reunite sub denumirea marginală de con trabandă și cele
reunite sub denumirea marginală de eschivare de la achitarea plăților vamale pot fi denumite
infracțiuni vamale, aceasta deoarece sunt fapte comise în sfera vamală .
În conformitate cu normele material existente, prin infracțiuni vamale tr ebuie înțeles
faptele prejudiciabile care pot lua forma acțiunii sau inacțiunii, săvârșite cu intenție, pasibile de
pedeapsă penală, comise în sfera activității economice externe în legătură cu trecerea bunurilor
peste frontiera vamală, prin ignorarea regl ementărilor vamale, fapte ce atentează la valorile și la
relațiile sociale aferente activității vamale, prevăzute la art.248 și 249 CP RM.
Reieșind din specificul sancțiunii pentru infracțiunea de contrabandă, concluzionez că
pedepsele, de fapt, creează o premisă inițială de comitere a faptei infracționale în această formă,
efectul aplicării legii penale fiind nesemnificativ din punct de vedere economic comparativ cu
efectele comiterii infracțiunii în ansamblu. Această idee are la bază anumite soluții nu pr ea
eficiente. Astfel, în cazul în care persoana fizică comite infracțiunea de contrabandă, prevăzută
de art. 248 alin. (1) CP al RM, în lipsa unor circumstanțe agravante generale, care ar
individualiza pedeapsă penală, limita minimă a sancțiunii ar putea f i 150 0 u. c. Contrabanda,
însă, în această formă trebuie să fie comisă în valoare de până la 15906 u. c.
În scopul eficientizării activității organelor vamale ale Republicii Moldova în combaterea
infracțiunilor vamale, înaintez următoarele recomandări:

67 1) Asigurarea aplicării uniforme și imparțiale a legislației vamale la examinarea cazurilor
de fraudă vamală. Elaborarea de metodologii unice privind calificarea și aplicarea sancțiunilor în
cazurile de contravenții administrative;
2) Perfecționarea profesională a personalului în domeniile relevante;
3) Dezvoltarea continuă a sistemului de gestionare a riscurilor și asigurarea aplicării
eficiente a sistemului selectivității încărcăturilor, în efectuarea controlului vamal, î mbunătățirea
controlului asupra bunurilor și mijloacelor de transport, diversificarea experienței analitice
pentru crearea și menținerea instrumentelor de asigurare a controalelor “țintă” bazate pe
rezultatele selectivității ;
4) Crearea unui mecanism consolid at privind activitatea organului de urmărire penală al
Serviciului Vamal, bazat pe principiile imparțialității, teritorialității și operativității, acordării
suportului organizatoric și metodologic direcțiilor de urmărire penală din cadrul birourilor
vamal e, perfecționării activității de urmărire penală atât la ni vel central, cât și teritorial;
5) Implementarea și punerea în aplicare a programelor de stimulare a colaboratorilor,
utilizarea diferitor mijloacelor de stimulare, care ar permite obținerea unei acti vități maximale
din partea colaboratorilor la executarea activității în domeniul combaterii contrabandei și
contracarării cazurilor de corupție;
6) Efectuarea schimbului de informații cu țările străine în cadrul luptei cu infracțiunile
vamale de caracter inte rnațional ;
7) Colaborarea cu alte instituții statale în domeniul combaterii infracțiunilor de
contrabandă.

68 BIBLIOGRAFIE

I. Referințe bibliografice în limba română:
1. AVORNIC Gh., ARAMĂ, E. NEGRU, Br. COSTAȘ, R. Teoria generală a
dreptului. Chișinău: Ed. Cartier juridic. 2004
2. BARBĂNEAGRĂ A., ALECU Gh., BERLIBA V. et al. Codul penal al Republicii
Moldova. Comentariu. (Adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale). Chișinău:
Sarmis, 2009
3. BARBĂNEAGRĂ A., BERLIBA V., BÂRGĂU M. et al. Comentariu la Codul
penal al Republicii Moldova. Chișinău: ARC, 2003
4. BARBĂNEAGRĂ A., BERLIBA V., GURSCHI C. et al. Codul penal comentat și
adnotat. Chișinău: Cartier, 2005
5. BOTNARU S., A.ȘAVGA, V.GROSU, M.GRAMA. Drept penal. Partea Generală .
Chișinău: Cart ier, 2005
6. BRÎNZA S., STATI V. Tratat de drept penal. Partea Specială. Vol. II.
Chișinău:Tipografia Centrală, 2015
7. BULAI C., Manual de drept penal. Partea generală. București: ALL BECK, 1997
8. CRAIOVAN I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului . București:Ed. ALL
Beck, 2001
9. DORAȘ S., Criminalistică , Chișinău, Lumina Lex, 1999
10. MAIMESCU S. Contrabanda comisă în circumstanțe agravante pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova. Chișinău: Estetini, 2015
11. NISTOREANU Gh., BOROI A., Drept penal. Partea specială. Ediția a II -a,
București, Editura ALL BECK, 2002
12. OANCEA I., Drept penal . București, 1971
13. PASAT A.O. Analiza juridico -penală a infracțiunilor vamale conform legislației
Republicii Moldova , Tipografia C entrală, Chișinău, 2016
14. PETRESCU V., PÎSLARU C., SÎRBU R., Expertiza merceologică , București 2012
15. POALELUNGI M., DOLEA I., VÎZDOAGĂ T. et al. Manualul judecătorului pentru
cauze penale. Chișinău: Tipografia Centrală, 2013
16. SOBIEȚKI R. Contrabanda: aspecte j uridico -penale: studiu monografic . Chișinău:
Totex -Lux, 2013
17. STANCIU V. V. ș. a. Combaterea traficului ilicit și a contrabandei vamale cu
droguri de către autoritatea vamală. București: Editura Ministerului de Interne, 2012
18. VOICU C. Drept penal al afaceril or. București: Editura Rosetti, 2012
19. MARIȚ A., Autoreferat la teza de doctorat cu titlul „ Latura subiectivă a infracțiunii
la persoanele fizice în noua legislație penală" , Cluj -Napoca, 2004
20. BERLIBA V., SOBIEȚKI R. Aspecte de drept penal privind contrabanda cu valori
istorico -culturale. În: Conferința științifico -practică internațională „Protecția juridică a valorilor
culturale în Republica Moldova”. Chișinău, 2008.
21. MAIMESCU S. Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarării mărfurilor,
obiectelor și a altor valori, sau declararea neautentică a lor în documentele vamale și alte
documente, necesare la trecerea frontierei. În: Materialele Conferinței științifico -practice

69 republicane Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în Republica Moldova (26
febru arie 1999). Chișinău: ARC, 1999
22. MĂINESCU S., PASAT A.O. Contrabanda in legislația Republicii Moldova.
In:Conferința științifică națională cu participare internațională „Integrare prin cercetare și
inovare” (10 -11 n Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991
23. PALADII A., SOBIEȚKI R. Circulația ilegală a materialelor și utilajelor destinate
producerii sau prelucrării substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. În:
Materialele Seminarului științifico -practic internațional Probleme de politică penală în domeniul
prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri. Chișinău: Academia “Ștefan cel Mare”, 2007
24. BRÎNZĂ S., Însemnătatea obiectului juridic generic al infracțiunii, În Revista
Națională de Drept , 2004, nr.3
25. CERNOMOREȚ S., PASAT A.O. – Conotații normative privind infracțiunile vamale
ale Republicii Moldova și României, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Revistă
științifico -practică Nr.2/2016
26. MAIMESCU S. Obiectul material al contrabandei ca obiect de atentare asupra
securității publice a statului. În: Revista Națională de Drept , 2005, nr.1
27. MAIMESCU S. Traficul de ființe umane și contrabanda: aspecte comune și
delimitări. În: Revista Națională d e Drept , 2004, nr.5
28. MAIMESCU S. Unele aspecte practice ale executării sentințelor pronunțate pe
cauzele penale de contrabandă intentate persoanelor juridice pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova. În: Revista Națională de Drept, 2009, nr.10 -12
29. MUTU M. D eosebirea contrabandei de eschivarea de la achitarea plăților vamale. În:
Revista Națională de Drept, 2003, nr.12
30. PASAT A.O. Analiza juridico -vamală a contravențiilor, infracțiunilor vamale comise
pe teritoriul vamal al Republicii Moldova in conformitate c u Codul vamal din 2000. In: Revista
Națională de Drept, 2014
31. SOBIEȚKI R., SPATARI V. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate
normativă alternativă prin care se poate manifesta infracțiunea de contrabandă. În Revista
Națională de Drept, 2010, nr.1 2,
32. STATI V. Infracțiuni săvârșite în sfera activității economice externe (art.248 și 249
CP RM): studiu de drept penal. În: Revista USM „Studia Universitatis Moldaviae”, 2014,
nr.8(78)
33. Codul contravențional al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Rep ublicii
Moldova la 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2009, nr.3 -6.
34. Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122 -XV din
14.03.2003. Adoptat la 14 martie 2003. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.248 -251/699 din 05.11.2013
35. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 -XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie
2002. Republicat: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.72 -74/195 din 14.04.2009. În vigoare din
24 mai 2009
36. Convenția internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră,
încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 215 –
XVI din 23.10.2008.

70 37. Convenția internațională privind asistența administrativă recipr ocă pentru prevenirea,
investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977, Legea
Parlamentului Republicii Moldova nr.275 -XV din 21.06.2001
38. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de acțiuni
privind implementarea Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului
SUA "Provocările Mileniului" Nr. 32 din 11.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Nr. 21 -24 din 16.02.2007
39. Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 -XIII din 20.07.95. Adoptată la 20
iulie 1995. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.117 -119/946 din
15.08.2002
40. Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico -științifice și medico –
legale, nr.10 86 XIV din 23.06.2 000, în vigoare 10.02.06 Monitorul Oficial al RM , nr.144 –
145/1056 din 16.11.2000, cu modificările din 29.12.2005 publicat în Monitorul Oficial al RM
nr.25 -27/107 din 10.02.06
41. Legea Republicii Moldova pentru modificarea și completarea unor acte legislativ e,
adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 26.12.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova , 2013, nr.26
42. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.009.
43. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.010.
44. Monitorul Oficial al Republi cii Moldova , ediție specială, 2007. Noiembrie 2015).
Chișinău: CEP USM, 2015
II.Referi nțe bibliografice în limba rusă :
1. ВЕРИН В.П. Преступления в сфере экономики .
2. Москва: Издательство Дело, 1999
3. ГЫРЛА Л.Г., ТАБАРЧА Ю.М. Уголовное право Республики Молдова. Часть
Особенная . Том I. Кишинэу: Cartdidact, 2010
4. ДЕМИДОВ Ю.А., Социальная ценность и оценка в уголовном праве . – Москва,
1975
5. ЗЛОБИН Г.А., Виновное вменение в историческом аспекте. – în: Уголовное
право в борьбе с прест упностью. – Москва, 1981
6. ИОФФЕ O.C., Значение вины в советском гражданском праве // Ученые
записки ЛГУ , 1951, nr.129
7. КОВАЛЕВ М.И., КОЗАЧЕНКО И.Я. и др., Уголовное Право – общая часть ,
изд. „Норма”, Москва 2001
8. МИХЕЕВ Р.И., Проблемы вменяемости и невменяемо сти в советском
уголовном праве, Изд. Дальневосточного университета, Владивосток, 1983
9. РАРОГ А., СТЕПАЛИН В., ШИШОВ О. Уголовное право. Особенная часть в
вопросах и ответах. Москва: Юрист, 2000
10. ТРАЙНИН А. Н., Состав преступления по советскому уголовному праву ,
Москва, Госюриздат, 1951