Analiza Juridică A Fraudelor Vamale Prin Prisma Răspunderii Penale [630080]

UNIVERSITATEA DE STAT ,,B.P. HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE DEREPT ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICĂ
CATEDRA DREPT

TAȘNICENCO SERGHEI

ANALIZA JURIDICĂ A FRAUDELOR VAMALE PRIN PRISMA
RĂSPUNDERII PENALE

TEZA DE LICENȚĂ

Domeniul: 042 Drept
Specialitatea: 042 1.1 Drept

Conducătorul științ ific: _________________
(Semnătura)
Autor: ___________________
(Semnătura)
Depusă la catedră la ,,20-22” mai 2020

ADMISĂ SPRE SUSȚINERE
Șef catedră:
BLAȘCU Olesea
(Numele, prenumele)
__________________________________
,,___” _____ _______ ___________ 20 20

Cahul 2020

2 DECLARAȚIE DE INTEGRITATE A TEZEI

Prin prezenta declar că teza (proiectul) de licență cu tema „ Analiza juridică a fraudelor
vamale prin prisma răspunderii renale ” este scrisă de mine, nu a mai fost prezentată niciodată
la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate, toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține refer ința precisă la textul original.

_________________________________
(numele, prenumele persoanei care declară)

_________________________________
(semnătura persoanei care declară)

Data: _____________

3 UNIVERSITATEA DE STAT „B.P.HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
CATEDRA DE DREPT
Aprobat:
Șef catedră
______________/BLAȘCU Olesea
(semnătura / nume, prenume)
„ ____ ”_________________ 20__

GRAFICUL CALENDARISTIC
DE EXECUTARE A TEZEI (PROIECTULUI) DE LICENȚĂ /MASTER
elaborată de __ __________________ __Tașnicenco Serghei _____ ______________
(numele și prenumele student: [anonimizat])
1. Tema tezei (proiectului) de:_____ Licență ________ ___
(licență /master)

_______ ______ Analiza juridică a fraudelor vamale prin prisma răspunderii penale______
(tema tezei)

aprobată prin decizia Consiliului Facultății de Drept și Administrație Publică
din ,,___” _____________ 20__ proces verbal nr._____
2. Termenul limită de prezen tare a lucrării la catedră ,,20 -22” mai 2020
3. Etapele executării tezei:
Nr.
d/o Etapele Termenul de realizare Data
realizării
efective Viza de
executare
1. Stabilirea temei septembrie -octombrie
2019
2. Elaborarea și aprobarea planului 20.10.19 – 15.11.19
3. Elaborarea capitolului I 18.11.19 – 31.12.19
4. Elaborarea capitolului II 02.01.20 – 17.02.20
5. Elaborarea capitolului III 18.02.20 – 23.03.20
6. Prezentarea lucrării la Catedră 04-06.05.20

Autor ____________________
(Semnătura)
Conducător științific____________________
(Semnătura)

4 AVIZ
LA TEZA (PROIECTUL) DE LICENȚĂ
cu tema ______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________,
elaborată de___________________________________________________________________,
(numele, prenumele studentului(ei))
Specializarea/ programul_________________________________________________________
Evaluarea componentelor generale a tezei de licență:
1. Oformarea tezei de licență(nu mai mult de 10 (puncte)_______________________________
__________________ ________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
2. Respectarea graficului elaborării tezei de pe capitole (nu mai mult de 10 puncte)
____________________________________________________________________ ______
____________ ______________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
3. Aspecte teoretice și analitice a tezei de lic ență (nu mai mult de 35 puncte)
__________________________________________________________________________
___________ _______________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
4. Aspecte practice a tezei de li cență (nu mai mult de 30 puncte)
____________________________________________________________________ ______
__________________________________________________________________________
(comentarii le conducătorului)
5. Evaluarea propunerilor, prezentarea în teză (nu mai mult de 15 puncte)
______ ____________________________________________________________________
____ ______________________________________________________________________
(comentariile conducătorului)
Total puncte:___________________________________________________________________
Comentarii generale a conducătorului științific :__________________________ ______________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Conducătorul științific___________________________________________________________
(funcția, gradul științific), (numele, prenumele)
Data ____________________________Semnătura____________________________________

5 CUPRINS

Lista abrevierilo r…………………………………………………………… 6
Introducere …………………………………………………………………. 7

1. Studiu privind fraudele vamale ………………………………………… 11
1.1. Analiza fraudei vamale, conținutul și locul săvârșirii acestora ……… 11
1.2. Evaluarea normativă a fraudelor vamale în Republica Moldova ……. 15
1.3. Impactul fraudelor vamale asupra economiei naționale și a societății . 20
2. Analiza juridică a infracțiunilor vamale prevăzute la art. 248 și 249
Cod Penal RM …………………………………………………… ……… 22
2.1. Contrabanda (art.248 CP RM) ……………………………………….. 22
2.1.1. Obiectul infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al RM ………… 24
2.1.2. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al RM 25
2.1.3. Subiectul infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al RM ……….. 28
2.1.4. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al
RM……………………………………………………………….. 30
2.2. Eschivarea de la achitarea plăților vamale (art.249 CP RM) ………… 33
2.2.1. Obiectul infracțiunii prevăzut e la art.249 CP RM ……………. 33
2.2.2. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.249 CP RM ….. 35
2.2.3. Subiectul infracțiunii prevăzute la art.249 CP RM …………… 36
2.2.4. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.249 CP RM … 37
3. Particularitățile infracțiunilor vamale și delimitarea acestora de alte
fraude și infracțiuni similare ………………………… ………………… 39
3.1. Formele agravante ale infracțiunii de contrabandă (art. 248 CP al
RM) …………………………………………………………………… 39
3.2. Circumstanța agravantă al infracțiunii prevăzute de art.249 CP RM … 44
3.3. Delimitarea contrabandei de infracțiunea prevăzute la art. 249 CP al
RM și deosebirile ei de trecerea ilegală a FS ………………………… 44

Concluzii și recomandări …………………………………………………… 52
Bibliografi e…………………………………………………………………… 54

6 LISTA ABREVIERILOR

RM – Republica Moldova
CP al RM – Cod penal al Republicii Moldova
CV al RM – Cod vamal al Republicii Moldova
CPP al RM – Cod de procedură penală al Republicii Moldova
CF al RM – Codul fiscal al Republicii Moldova
CSI – Comunitatea Statelor Independente
ONU – Organizația Națiunilor Unite
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
GUAM – Organizația pentru democrație și afaceri economice (Georgia, Ucraina, Republica
Azerbaidjan și Republica Moldova)
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
SV – Serviciul Vamal
nr. – numărul
lit. – litera
art. – articolul
alin. – aliniatul
pct. – punctul
u. c. – unitate convențională

7 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța problemei abordate . Activitatea economică a statului,
indiferent de orânduirea socială și politică din stat este una din cele mai principale verigi de
existență și funcționare a statului. Anume în cadru l efectuării relațiilor economice externe se
rotesc principalele surse financiare ale statului. Din aceste considerente este absolut strict necesar
ca în acest domeniu să fie creat mecanismul juridic de reglementare a acestor relații, care să nu
afecteze r elațiile economice externe, să nu afecteze potențialul economic a statului, să nu
știrbească imaginea statului pe arena mondială etc.
Deși legislația penală cu referire la diferite fapte considerate infracțiuni diferă de la un
stat la altul, problema fenomenului infracțional rămâne a fi una și aceeași. Având la bază această
ultimă premisă, activitatea de prevenire și combatere a criminal ității, pentru a fi eficientă, trebuie
să urmeze, de asemenea, unele standarde acceptate de fiecare stat în parte, care realizează
activitatea de combatere a criminalității.
Din totalitatea de elemente infracționale, o pondere aparte și un statut special î n cadrul
luptei cu criminalitatea în ansamblu îl are frauda vamală. Din totdeauna, fraudele vamale au fost
considerate o încălcare gravă a legii, deoarece prin săvârșirea lor se pun în pericol și se lezează
valori sociale de maximă importanță pentru ordine a de drept.
Fraudele vamale și incriminarea lor este un imperativ absolut pentru asigurarea ordinii în
domeniul raporturilor juridico -vamale, adică pentru protejarea regimului juridic vamal.
Cercetarea și combaterea fraudelor vamale într -adevăr constituie o sarcină de o
importanță deosebită. La etapa actuală starea dezastruoasă a economiei naționale nu permite nici
o eludare a cetățenilor de la achitarea diferitor taxe și impozite, aceasta con stituind principalul
mijloc de venituri statale. Achitarea accizelor vamale este o obligație constituțională, precum și
un comportament normal a cetățenilor în cadrul țărilor dezvoltate – o conduită ce trebuie să se
obișnuiască și în Republica Moldova. Îns ă, din păcate, actualmente nu se poate afirma că
conduita persoanelor ce trec frontiera Republicii Moldova se caracterizează cu o respectare
întrutotul a regulilor vamale. Astfel, din an în an se mărește numărul de dosare (contravenționale
și penale) privi nd încălcarea regulilor vamale, în special de contrabandă penală.
După cum se știe din practică, majoritatea dosarelor penale sunt clasate datorită
clasificării incorecte a faptelor de către reprezentanții organelor abilitate, ca efect a aplicării unei
metodici de cercetare greșite în astfel de cazuri. Cred că în cazul fraudelor vamale aceste
încadrări greșite s -au datorat în mare parte lipsei de cunoștințe teoretice, experienței necesare,
nivelului de pregătire a specialiștilor precum și unei lipse de li teratură juridică în acest domeniu.

8 Luând în calcul amplasarea geografică a Republicii Moldova, fiind amplasată la hotar cu
Uniunea Europeană, precum și activitatea în una dintre structurile ce combate criminalitatea
transfrontalieră, conducându -mă de do rința de a -mi aprofunda cunoștințele teoretice în
specialitate, precum și de a completa lacune teoretice în domeniu, am ales să elaborez lucrarea
respectivă. În aceasta am făcut o analiză a fraudelor vamale, arătată prin prisma răspunderii
penale, precum și un studiu aprofundat privind opiniile existente referitoare la tema selectată.
Am încercat să eludez lacunele și deficiențele existente în tratamentul infracțiunii respective,
precum să propun ideile și opiniile proprii.
Scopul . Orice acțiune sau inacți une urmărește un anumit scop. Deoarece scopul este
rezultatul gândit, spre a cărui atingere sunt îndreptate acțiunile, acestea, în cazul meu, au fost
spre o analiză amplă a domeniului fraudelor vamale, redate prin prisma răspunderii penale,
conform legislației Republicii Moldova.
În prezenta lucrare mi-am propus realizarea cercetări complexe și comparată a statutului
juridic al fraudelor vamale și al întregului sistem de combatere a criminalității organizate
transfrontaliere prin prisma unei analize detaliate a elementelor componente ale infracțiunii,
identificând problemele existente, atât la nivel de reglementări normative, cât și la nivel de
funcționalitate a domeniului dat, cu formularea unor propuneri privind perfecționarea legislației
și îmbunătățirea activității organelor de ocrotire a normelor de drept în contextul bunelor
practici naționale și europene.
Obiectivele cercetării.
1) Efectuarea unui studiu general privind fraudele vamale prin prisma impactului
economic influențat de criminalitatea transfrontalieră;
2) Determinarea conceptului a infracți unilor vamale prin cercetarea prevederilor
normative naționale și a doctrinei de specialitate;
3) Examinarea detaliată a principalelor elemente constitutive a infracțiunilor vamale
pentru a realiza cauzele ce stau la baza acestora și împiedică realizarea cu s ucces a economiei
naționale;
4) Efectuarea unei comparații cu alte infracțiuni similare și delimitarea acestora;
5) Determinarea conceptului răspunderii penale pentru fraude vamale prin prisma
mecanismului și temeiului răspunderii penale;
6) Elaborarea, în baza stu diului efectuat, a unor propuneri și recomandări pentru
prevenirea și combaterea infracțiunilor vamale.
Ipoteza de cercetare. Săvârșirea fraudelor vamale atrage după sine răspunderea în
măsura pagubelor aduse economiei naționale.

9 Sinteza metodologiei de ce rcetare și justificarea metodelor de cercetare alese . În
prezenta lucrare au fost folosite atât surse doctrinare cât și acte normative care reglementează
fraudele vamale sub aspectul răspunderii penale. În ultimii ani, în literatura de specialitat e
autohto nă, infracțiunilor economice i -au fost consacrate mai multe studii, fiind reflectată
minuțios infracțiunea de contrabandă, precum și eschivarea de la achitarea drepturilor de import,
în care acest subiect a fost tratat sub diferite aspecte. Printre ele se evidențiază: Pasat A.O.
,,Analiza juridico -penal ă a infrac țiunilor vamale conform legisla ției Republicii Moldova”,
Maimescu S. ,,Traficul de ființe umane și contrabanda: aspecte comune și delimitări” , Sobiețki
R. ,, Contrabanda: aspecte juridico -penale”, Stanciu V. ș. a. ,,Combaterea traficului ilicit și a
contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea vamală”.
În ceea ce privește autorii ruși aceștia au preocupat problema infracțiunilor vamale,
menționând unele aspecte chiar în detalii, astfel printr e cei mai de baza autori îi putem menționa
pe: Бойко А.И., Родина Л.Ю. ,,Контрабанда” , Кругликов Л.Л., Соловьев О.Г.,
,,Преступления в сфере экономической деятельности и налогообложения ”, Верин В.П.,
,,Преступления в сфере экономики ”, Коротков Л.Н., Гусев О.Б., Завидов Б.Д., Попов И.А.
,,Преступления в сфере экономики ”.
Investigarea și cercetarea premizelor legislative s -a bazat pe studierea materialului
legislativ existent în domeniu, folosind ca metode:
a) tratarea în plan istorico -juridic,
b) organizațional,
c) doctrină și jurisprudență,
d) legislație;
e) uzanțe internaționale.
La baza metodologico -teoretică a prezentului studiu stau principiile fundamentale ale
dialecticii materialiste și ale teoriei cunoașterii. De asemenea, am folosit metoda logico -formală
de anal iză, statistică și metoda juridică comparativă ceea ce a permis o cercetare riguroasă
științifică, o pătrundere în esența problematicii incriminării fraudelor vamale .
Sumarul capitolelor tezei. Structura tezei de licență are la bază trei capitole în care a
fost efectuată analiza juridică a fraudelor vamale prin prisma răspunderii penale.
În capitolul 1 – ,,Studiul privind fraudele vamale ”a fost efectuată o analiză a fraudelor
vamale compuse din contravenții și infracțiuni. Deasemenea a fost efectuat un stu diu asupra
actelor normative a Republicii Moldova ce reglementează fraudele vamale, precum și impactul
acestora asupra economiei naționale și a societății.

10 În cadrul capitolului 2 – ,, Analiza juridică a infracțiunilor vamale prevăzute la art. 248 și
249 Cod Penal RM ” au fost descrise elementele obiect ive și subiective a infracțiunilor
menționate. Așadar a fost efectuată o analiză juridico -penală a infracțiunilor menționate care dă
posibilitatea de a delimita aceste două infracțiuni între ele și stabilirea cazurilor corecte de
aplicare.
Capitolul 3 – ,,Particularitățile infracțiunilor vamale și delimitarea acestora de alte fraude și
infracțiuni similare ” arată care sunt circumstanțele agravante în cazul infracțiunilor prevăzute de
art. 248 și 249 din Codul penal al RM precum și să facă o comparației între ele.

11 1 Studiul privind fraudele vamale
1.1 Analiza fraudei vamale , conținutul și locul săvârșirii acestora
Pornind de ideea că utilizarea în denumire a noțiunii de "fraudă vamală" presupune în
prealabil o analiză a acesteia, stabilire a conținutului ei și a locului infracțiunilor și/sau a
contravențiilor vamale este necesar la acest moment de introdus definiția ,, fraudei vamale” și de
menționat care este diferență acesteia de infracțiune.
Luând în consider ație că nici codul penal al RM și nici codul Vamal al RM nu dă o
definiție expresă la această noțiune vom introduce definiția utilizând dicționarul explicativ al
limbii române care spune că: frauda – este săvârșirea cu rea -credință, pentru a obține foloase , a
unor acte de atingere a drepturilor altuia (păgubitoare pentru altă persoană). În pofida faptul ui că
această definiție are profil juridic nu putem stabili cu exactitate ce acțiuni sau inacțiuni presupun
acele ,,acte de atingere a drepturilor altuia”. Consider oportun de introdus definițiile de
infracțiune și contravenție pent ru a aduce o claritate mai vastă în ceia ce privește fraudele vamale
per ansamblu .
Așadar conform art. 10 al Codului Contravențional al RM constituie contravenție fapta –
acțiunea sau inacțiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decât infracțiunea,
săvârșită cu vinovăție, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de
prezentul cod și este pasibilă de sancțiune co ntravențională.
Apelând la art. 14 alin (1) al Codului Penal al RM găsim noțiunea de infracțiune care
sună în felul următor: Infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută
de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală.
Pornind de la aceste două definiții este clar că prin infracțiune, în mod no rmal, atingerea
este mai gravă, prin contravenție, în general, atingerea este mai ușoară. Nu neapărat forma de
vinovăție contează, ci rezultatul produs, atingerea adusă valorii sociale, aceasta ar fi diferența
esențială. De aceea, pentru contravenții se prevăd sancțiuni contravenționale, iar pentru
infracțiuni se prevăd pedepse mai grave și mai complexe. Deci fraudă este aceiași acțiune sau
inacțiune ilicită săvârșită cu vinovăție care poate avea un grad de pericol social similar cât
contravenției atât și infracțiunii în dependență de gravitatea acestei. Sau presupune ansamblu de
nereguli care ar putea fi contravenții sau infracțiuni , fiind o noțiune mai generalizată.
La această etapă avem o claritate în ceia ce privește frauda, însă mai devreme vorbeam de
frauda vamală. Respectiv ar fi necesar de a se expune anume pe această definiție și conținutul
cesteia .

12 În cadrul Codului Vamal al RM în loc de definiție a infracțiunii vamale găsim obiectul
infracțiunii vamale la art. 221 care se definește a fi colectarea de probe privind infracțiunea,
identificarea făptuitorului ei și punerea sub învinuirea conform legislației în vigoare . Mai jos la
art. 224 CV al RM găsim definiția de contrabandă, una din cele mai frecvent întâlnite infracțiuni
care sună în felul următor: ,, Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludându -se controlul
vamal sau tăinuindu -le de el, săvârșită în proporți i mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat,
fie de un grup de persoane care s -au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană
cu funcție de răspundere care face uz de situația de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de
documente v amale și de alte documente, fie însoțită de nedeclarare sau de declararea lor
neautentică în documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanțe
stupefiante, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și exploz ive, de
deșeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de arme de foc și de muniții, cu
excepția armelor de vânătoare cu țeavă lisă și a cartușelor la ele, de valori culturale, precum și
nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale sco ase din țară în cazul în care returnarea lor
este obligatorie se consideră contrabandă și se pedepsește în conformitate cu Codul penal.
Respectiv legi uitorul ne trimite la Codul Penal al RM și anume la Capitolul X cu
denumirea ,,Infracțiuni economice ” unde se regăsește și art. 248 CP al RM care și prevede
sancțiunea pentru această infracțiune.
În schimb pentru contravențiile vamale în Codul Vamal al RM este prevăzută un capitol
aparte cu denumirea ,, Contravențiile vamale și răspunderea pentru săvârșir ea lor. Procedura în
cazurile de contra venție vamală și cercetarea lor ” unde chiar la primul articol din capitolul
menționat găsim definiția acesteia care sună în felul următor: ,,Contravenție vamală înseamnă
încălcarea reglementărilor vamale săvârșită prin acțiuni sau inacțiune care atrag răspunderi
stabilite în Codul contravențional al Republicii Moldova și în prezentul cod”.
Legiuitorul stabilește că pentru contravențiile vamale pot fi aplicat e cât sancțiuni
contravenționale atât și sancțiuni materiale. Ceia ce pri vește sancțiunile contravenționale
prevăzute pentru încălcarea regulilor vamale, acestea sunt stabilite la art. 2 87 al Codului
Contravențional al RM în care este descrisă încălcarea regulilor vamale și sancțiunile prevăzute
pentru acestea . Toto dată în Codul contravențional al RM găsim contravențiile examinate de către
Serviciul Vamal menționate la art. 403 alin (1) al aceluiași cod. Potrivit acestui articol
contravențiile prevăzute la la art.79 alin.(3), art.265, 287, 2871, 2872 la fel se examinează de
Serviciul Vamal .
Nu aș putea lăsa neobservată răspunderea , materiala ca o forma a răspunderii juridice
fiind aplicata în activitatea vamala. Baza juridica a răspunderii materiale o constituie codul

13 muncii a RM. Este răspundere materială d eplina si limitata. Raporturile juridice cu privire la
răspunderea materiala sunt de regulă raporturi de munca. O persoana cu funcție de răspundere ,
colaboratorul vamal la angajarea în serviciu î n afara de contractul de munca î n baza unui raport
întocmește și un contract de răspundere materiala . În cazul data este aplicata răspunderea
materiala deplina. În cazul când nu se încheie obligatoriu acest contract, atunci răspunderea
materiala se aplica independenta de vinovăția funcționarului , legătura cauzala dintre acțiunea lui
si consecințe ; aspectul subiectiv( intenție , imprudenta ). Această formă de răspundere are tangențe
și cu sancțiunea materială aplicată față de persoanele juridice, persoanele care desfășoară
activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.
După cum sa menționat mai sus frauda vamală fiind compusă din contravenției ș i
infracțiune conținutul acesteia urmează a fi analizat cât din punctul de vedere a contravenției atât
și din punct de vedere a infracțiunii.
Contr avenție vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvârșită prin acțiuni
sau inacțiune care atrag răspunderi stab ilite în Codul contravențional ș i vamal al Republicii
Moldova . Contravenția vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu
prevederile Codului Contravențional ș i Vamal al Republicii Moldova. În cazul comiterii unor
contravenții vamale, se poate aplica sancțiunea complementară de retragere s au suspendare a
autorizației . Persoanele fizice sunt pasibile de răspundere pentru contravenții vamale dacă la data
comiterii lor au împliniți 16 ani. Persoanele fizice și persoanele cu funcție de răspundere sunt
pasibile de răspundere contravențională în conformitate cu prevederile Codului contravențional
al Republicii Moldova, iar persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sunt pasibile de răspundere materială în
conformitate cu prevederile codului vamal.
Din cele menționate reiese că elementele con stitutive ale contravenției vamale sunt
similare cu elementele constitutive ale contravențiilo r.
În codul vamal e data noțiunea de contrabanda aplicarea căreia are loc î n baza Codu lui
Penal . Caracteristicile principale a componentei infracțiunii sunt următoarele :
– Obiectul infracțiunii (trecerea ilegala prin frontiera de stat a bunurilor, mijloacelor de
transport )
– Subiect – persoana fizica (persoana cu funcție de răspundere ce încalcă regimul vamal)
– Latura obiectiva (aspectele interioare, condițiile săvârșirii infracțiunii )
– Latura subiectiva (aspectele exterioare ale infracțiunii – intenția , imprudenta,
inacțiunea ).

14 Răspunderea penala î n domeniul activității penale este constatata de organele sistemului
vamal care activează in baza CPP. Specificul cercetării penale î n domeniul activității penale îl
alcătuiesc acțiunile sau inacțiunile legate de import, export, tranzit prin frontiera vamala.
Organele vamale de cercetare penala, organele operative colaborează cu alte organe de stat
privind preîntâmpinarea infracțiunilor vamale.
În scopul depistării și contracarării infracțiunilor din domeniul vamal organul vamal
desfășoară activitate operativă de investigații și de urmărire penală în conformitate cu actele
normative în vigoare . Organul vamal desfășoară activitate operativă de investigații în scopul
depistării persoanelor culpabile de pregătirea și comiterea de contravenții vamale,de contrabandă
și de alte infrac țiuni care țin de competența organului de urmărire penală al Serviciului Vamal.
Obiectul urmăririi penale în cauzele ce țin de competența organelor vamale îl constituie
colectarea de probe privind infracțiunea, identificarea făptuitorului ei și punerea lui sub învinuire
în conformitate cu legislația.
Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de urmărire penală din
Serviciul Vamal și de subdiviziunile lui teritoriale. Ofițerii de urmărire penală din Serviciul
Vamal sunt independenți, se sup un indicațiilor legale, scrise și verbale, ale conducerii organului
de urmărire penală în domeniul vamal și ale procurorului. Organele de urmărire penală în
domeniul vamal efectuează cercetarea penală și ancheta preliminară în toate cazurile de
contrabandă și de alte infracțiuni a căror cercetare este at ribuită de Codul de procedură penal ă
competenței organelor vamale.
În scopul combaterii traficului ilicit internațional de substanțe narcotice și psihotrope și al
depistării persoanelor implicate în astfel de operațiuni, organele vamale ale Republicii Moldova
folosesc, pentru fiecare caz aparte, în conformitate cu acordurile bilaterale, cu participarea
organelor vamale și a altor organe competente din țările respective, metoda livrării controlate,
adică perm it introducerea, scoaterea sau tranzitarea, sub supravegherea lor, prin Republica
Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope incluse în trafic ilicit. Decizia privind aplicarea
metodei livrării controlate este emisă de Serviciul Vamal.
Dacă țara de des tinație a substanțelor narcotice și psihotrope este una străină, în
Republica Moldova nu se pornește proces penal, dar se emite o decizie privind aplicarea metodei
livrării controlate, fapt despre care este informat imediat Procurorul General.
Mijloacele b ănești confiscate de instanțele de judecată ale Republicii Moldova și ale altor
state în cadrul aplicării metodei livrării controlate, precum și mijloacele obținute din
comercializarea bunurilor confiscate prin această metodă se repartizează între statele participante
la operațiune, în conformitate cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.

15
Locul săvârșirii infracțiunii are un rol important în reglementările juridico penale din
Codul Penal al RM. În dreptul procesual penal locul săv ârșirii infracțiunii are importanță pentru
stabilirea locului efectuării urmăririi penale și a competenței teritoriale în materie penală a
instanțelor judecătorești. Urmărirea penală se efectuează în sectorul unde a fost săvârșită
infracțiunea sau, la deci zia procurorului, în sectorul unde a fost descoperită infracțiunea ori unde
se află bănuitul, învinuitul sau majorita tea martorilor (art.257 CPP ).
În cazul infracțiunii transnaționale toate activitățile infracționale săvârșite în Republica Moldova
și în al te state în ansamblul lor constituie o singură infracțiune unică conform legii penale atât a
Republicii Moldova, cât și a fiecărui stat unde ea s -a manifestat spațial. De aceea, considerăm că,
în cazul infracțiunii transnaționale, pentru a respecta princip iul non bis in idem, garantat de art.7
C.P. și de art.22 C. P.P., Republica Moldova poate aplica legea sa penală numai cu condiția că
persoanele participante la ea, în momentul descoperirii ei nu au fost trase la răspundere penală în
alt stat pentru activit ățile săvârșite în vederea realizării infracțiunii1.
Această afirmație sa aplică cu atât mai bine pentru fraudele vamale care au loc la
frontiera vamală.
1.2 Evaluarea normativă a fraudelor vamale în Republicii Moldova
În viaț a cotidi ană pot fi săvârși diferite acțiuni sau inacțiuni frauduloase , care vatămă sau
pun în pericol interesele membrilor societății, fie că aceste interese aparțin tuturor, adică
colectivității în ansamblu, fie că ele aparțin numai unora dintre membrii ei. Întrucât tulbură
ordinea socială, toate aceste fapte sunt antisociale, însă ele pot fi caracterizate ca infracțiuni
numai în măsura în care sunt încriminate prin legea penală și sancționate cu o pedeapsă. Printre
aceste fapte prejudiciabile se numără și infracțiunile vamale2.
Legiuitorul este cel care direct sau indirect, prin tehnica legislativă folosită la adoptarea
textului de lege, stabilește tipurile infracțiunilor vamale, precum și criteriile de apreciere a faptei
prejudiciabile comise drept infracțiune vamală.
Determinar ea infracțiunii vamale prin prisma legislației Republicii Moldova are loc în
Capitolului X din Partea Specială al Codului penal intitulat „Infracțiuni economice”.

1 Gheorghe ULIANOVSCHI, Irina ULIANOVSCHI, – Locul săvârșirii infracțiunii. Importanța și criteriile de
stabilire al lui . În revista națională de drept nr.7/2009 p.19
2 CERNOMOREȚ S., PASAT A.O. – Conotații normative privind infracțiunile vamale ale Republicii Moldova și
României , Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Revistă științifico -practică Nr.2/2016, p.157

16 Relațiile sociale din sfera vamală sunt reglementate preponderent de Codul vamal,
precum și d e alte acte normative, inclusiv de cele subordonate legii, printre care Hotărârile
Guvernul ui Republicii Moldova3.
Istoria activității vamale in Republica Moldova începe după proclamarea independenței,
la 27 august 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Președintelui Republicii Moldova cu
privire la subordonarea instituțiilor vamale situate pe teritoriul țarii, nr.189 din 03 septembrie
19914, fiind primele structuri de stat create după declararea independenței5.
Pe parcursul anilor legislația în domeniul fraudelor vamale a fost modificată și adaptată
timpului și condițiilor reale. Actualul Cod Penal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova la 18.04.2002, prevede la art.248 infracțiunile de contrabandă și la art.249
pe ce le de eschivare de la achitarea plăților vamale drept infracțiuni pasibile de săvârșire în sfera
vamală6.
Aici ar trebui de remarcat că respectivele norme de incriminare din legislația penală a
Republicii Moldova sunt norme de blanchetă, adică sunt norme c are, pentru a afla conținutul
acestora, este necesar de a se apela la unele acte normative din sfera extrape nalului. Iar exemplul
elocvent î n acest sens este Codul Vamal al Republicii Moldova. La acesta se adaugă și alte acte
normative cu caracter extrapen al. Tocmai din aceste considerente la aflarea conținutului
constitutiv al normelor de incriminare din Codul penal în mod indispensabil se va face trimitere
la actele normative de referință, in „frunte” cu Codul vamal.
Din punct de vedere tehnico -legislativ, art.248 CP RM este format din cinci variante -tip
de infracțiuni și o variantă agravată de infracțiune.
Astfel, contrabanda in prima variantă -tip (prevăzută la alin.( 1) art.248 CP RM) presupune
trecerea peste frontier a vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor valori in
proporții mari, eludându -se controlul vamal ori tăinuindu -le de el, prin ascundere in locuri
special pregătite sau adaptate in acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentel or sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declararea neautentică in
documentele vamale sau in alte documente de trecere a frontierei.
Contrabanda î n a doua variantă -tip (prevăzută la alin.(2) art.248 CP RM) reprezintă
trecerea p este frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, psihotrope, cu

3 PASAT A.O. Analiza juridico -penal ă a infrac țiunilor vamale conform legisla ției Republicii Moldova , Tipografia
Central ă, Chi șinău, 2016, p. 67.
4 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.009.
5 MĂINESCU S., PASAT A.O. Contrabanda în legisla ția Republicii Moldova . In:Conferin ța științifică național ă cu
participare interna țional ă „Integrare prin cercetare și inovare” (10 -11 noiembrie 2015). Chi șinău: CEP USM, 2015,
p.156
6 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128 -129, republicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2009, nr.72 -74.

17 efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive și a
produselor cu destinație dublă, eludându -se controlul vamal ori tăin uindu-le de el, prin ascundere
în locuri special pregătite s au adaptate î n acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedecla rare sau declarare neautentică în
documentele vamale sau î n alte docume nte de trecere a frontierei.
Contrabanda in a treia variantă -tip (prevăzută la alin.( 3) art.248 CP RM) constituie
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive,
a munițiilor, eludându -se controlul vamal ori tăinuindu -le de el, prin ascundere î n locuri special
pregătite sau adaptate î n acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică in documentele
vamale sau in al te documente de trecere a frontierei.
Contrabanda in a patra variantă -tip (prevăzută la alin.(4) art.248 CP RM) presupune
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându -se controlul
vamal ori tăinuindu -le de el prin as cundere in locuri special pregătite sau adaptate in acest scop,
precum și nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din
țară, in cazul in care întoarcerea lor este obligatorie.
Contrabanda î n a cincea variantă -tip (prevăzută la lit.d) alin.( 5) art.248 CP RM) constă î n
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor , obiectelor și a altor valori î n
proporții deosebit de mari, eludându -se controlul vamal ori tăin uindu -le de el, prin ascundere î n
locuri special pregătite sau adaptate î n acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedecla rare sau declarare neautentică î n
documentele vamale sau in alte documente de trecere a frontierei.
În fine, contrabanda î n varianta agravată presupune săvârșirea acțiunilor/inacțiunilor
infracționale prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4): a) de către două sau mai multe persoane (lit.b)
alin.(5) art.248 CP RM); b) de către o persoană cu funcție de răspunder e, cu folosirea situației de
serviciu (lit.c) alin.(5) art.248 CP RM).
Cât privește infracțiunile reunite î n cadrul art.249 CP RM (eschivarea de la achitarea
plăților vamale), precizăm că, din punctul de vedere al tehnicii legislative, legiuitorul RM a
recurs la instituirea în cadrul articolului a două variante -tip și a unei variante agravate.
Prima variantă -tip (prevăzută la alin. (1) art.249 CP RM) constă in eschivarea de la
achitarea plăților vamale in proporții mari . A doua variantă -tip (prevăzută la alin. (3) art.249 CP
RM) presupune eschivarea de la achitarea plăților vamale in proporții deosebit de mari. Varianta
agravată (consemnată la lit.b) alin. (2) art.249 CP RM) constă in eschivarea de la achitarea
plăților vamale atunci când fapta infracțională este săvârșită de două sau mai multe persoane.

18 În conformitate cu legislația penală a Republicii Moldova, prin infracțiuni vamale trebuie
înțeles faptele prejudiciabile care pot lua forma acțiunii sau inacțiunii, săvârșite cu intenție,
pasib ile de pedeapsă penală, comise î n sfera activității economice externe î n legătură cu trecerea
bunurilor peste frontiera vamală, prin ignorarea reglementărilor vamale, fapte ce atentează la
valorile și relațiile sociale aferente acti vității vamale, prevăzute la art.248 și 249 CP RM.
Convențional, infracțiunile reunite sub denumirea marginală de contrabandă și cele
reunite sub denumirea marginală de eschivare de la achitarea plăților vamale pot fi denumite
infracțiuni vamale, aceasta d eoarece atât infracțiunile de contrabandă, cat și cele de eschivare de
la achitarea plă ților vamale sunt fapte comise î n sfera vamală, având deci, același obiect juridic
de subgrup.
Acum după ce am evaluat infracțiunile din domeniul vamal ar fi rezonabil d e expus și pe
marginea contravențiilor vamale . Dicționarul juridic român definește contravenția ca fapta
săvârșită cu vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea și este
prevăzută și sancționată ca atare prin legi, decrete sau p rin acte normative ale organelor arătate în
lege7. O definiție similară o dă și Codul Contravențional al RM . Datorită faptului că răspunderea
pentru contravențiile vamale poate fi de două tipuri: contravențională și materială propun de a o
face sub formă de delimitări. Astfel, în vederea delimitării Contravențiilor din domeniul vamal
este de specificat că acestea sunt reflectate la art. 287 Cod contravențional al RM (cu răspundere
contravențională) și la 231 Cod Vamal al RM (cu răspundere materială) .
Ca u rmare a delimitării contravențiilor vamale, atragem atenția la Recomandarea CSJ cu
privire la unele aspecte ale examinării contravențiilor vamale de către instanțele judecătorești nr.
64 din 01.04.2014, unde Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție del imitează contravențiile
vamale prin explicațiile următoare8. Procesul contravențional, în conformitate cu prevederile art.
374 din Codul contravențional este o activitate desfășurată de autoritatea competentă având drept
scop constatarea contravenției, exa minarea și soluționarea cauzei contravenționale. Cât privește
extinderea atribuțiilor în materie de drept contravențional, dispoziția art. 403 alin. (1) Cod
contravențional identifică exhaustiv contravențiile a căror constatare / examinare ține de organele
vamale. Ținând cont prevederile normei prenotate, contravențiile din domeniul vamal (art.79
alin.(3), art.265, 287, 2871 , 2872 , 2873 CC) țin de competența a Serviciului Vamal.
O deosebire esențială între cele două forme ale contravenției vamale constit uie și
modalitatea de sancționare. Astfel, în cazul contravențiilor vamale cu răspundere

7 Dicționar juridic http://www.conta. ro/dictionar_online_Contraventia.html
8 Recomandarea CSJ cu privire la unele aspecte ale examinării contravențiilor vamale de către instanțele
judecătorești nr. 64 din 01.04.2014

19 contravențională se aplică sancțiunea sub forma unităților convenționale stabilite de alineatul
corespunzător al faptei comise ce este prevăzut de art. 287 Cod contrav ențional al Republicii
Moldova. În cazul contravenției vamale cu răspundere materială este aplicabil art. 232 al Codului
vamal al Republicii Moldova ce prevede că persoanele juridice sau persoanele care desfășoară
activitate de întreprinzător fără a se con stitui persoană juridică, pentru comiterea contravențiilor
vamale prev ăzute la litera respect ivă se sancționează pecuniar proporțional valorii mărfurilor și
sau confiscare, cu sau fără retragerea autorizației.
O asemănare între contravențiile vamale, atât cu răspundere contravențională, cât și
materială, constituie termenul de prescripție, care conform art. 2291 și 2292 Cod Vamal al RM
constituie 1 an, or art. 2291 Cod Vamal al RM stipulează că “Prescripția răspunderii
contravenționale este prevăzută la art .30 din Codul contravențional al Republicii Moldova” și
astfel, art.30 din Codul contravențional al RM identifică că prescripția înlătură răspunderea
contravențională și termenul general de prescripție a răspunderii contravenți onale este de un an .
Cu preve deri similare vine și Codul vamal al RM în cazul prescripției contravenției vamale cu
răspundere material unde la art. 2292 prevede că prescripția înlătură răspunderea materială și
termenul de prescripție a răspunderii materia le este de 1 an.
Aici sar pute a de menționat că în cazul în care persoana, până la inițierea controlului
ulterior, pentru declarațiile vamale repartizate pe culoarele galben sau roșu de control vamal și
care au fost validate automat cu acordarea liberului de vamă, comunică din proprie inițiativă, în
scris organului vamal despre comit erea contravențiilor vamale prevăzute la art. 231 pct. 6) și pct.
11), cu anexarea actelor justificative, aceasta se eliberează de răspundere materială și
contravențională, cu condiția achitării incontestabile și benevole a drepturilor de import datorate
și a penalităților calculate .
Potrivit opiniei S. Bodlev , pe care o împărățesc , Codului vamal nr. 1320 -XII din
09.03.1993 (Abrogat la 23.12.2000) conținea reglementări aferente contravențiilor vamale fără o
delimitare în funcție de caracterul contravenției. Este de remarcat că dispozițiile Codului vamal
nr. 1320 -XII din 09.03.1993 (Abrogat la 23.12.2000) stabilea la Capitolul XIV încălcare a
regulilor vamale unde erau cuprinse atât contravențiile vamale ce atrag răspundere administrativă
cât și materială. Ult erior, odată cu adoptarea Codului vamal nr.1149 -XIV din 20.07.2000,
legiuitorul pe parcurs a exclus contravențiile vamale cu răspundere contravențională lăsând doar
o trimitere la art. 230 la faptul că “Tipurile de încălcări ale regulilor vamale cu răspund ere
contravențională sunt prevăzute de Codul contravențional al Republicii Moldova” . Astfel, este de
specificat că după norma în vigoare, tipurile de contravenții cu răspundere contravențională sunt
stabilite la art. 287 Cod contravențional al Republicii M oldova nr. 218 – XVI din 24.10.2008 .

20 Aici avem a obiecta că actuala formulă de repartizare a contravențiilor vamale în Codul vamal –
cele cu răspundere materială și respectiv cele cu răspundere contravențională în Codul
contravențional este mai reușită și d elimitează aceste două tipuri de contravenții după natura lor9.
1.3 Impactul fraudelor vamale asupra economiei naționale și a societății
„Este o axiomă faptul că activitatea criminală din domeniul afacerilor economico –
financiare nu se desfășoară și nici nu se finalizează la vedere. Peste tot în lume se produce o
sumă impresionantă de acte ilegale, de combinații infracționale în zona subterană a societății,
zonă în care serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii pătrund cu mare dificultate
pentru a sesiza și a cerceta cu adevărat ce se întâmplă10.”
Un adevăr binecunoscut este faptul că, până în prezent, nici o societate nu a reușit să își
clădească un dispozitiv preventiv și represiv, care să fie apt să constate și, ulterior să sancționeze,
toate infracțiunile ce se produc în domeniul economico -financiar. Pe acest fond, care dispune de
suficient de multe determinări, atât de ordin obiectiv, cât și de ordin subiectiv, devine explicabilă
atitudinea autorităților în materie din marea majoritate a statelor, care susțin faptul că unele
forme de manifestare a criminalității economico -financiare nu prezintă o importanță deosebită
din punct de vedere al intensității, din simplul motiv că autoritățile respective se complac în lipsa
de cunoaștere a adevă ratei stări de fapt ce prezintă actualitate în perimetrul economicului și
finanțelor.
În zona economiilor ilega le se produc fenomene, al căror impact negativ este de natură de
a genera un puternic efect ce vizează destabilizarea economiei și a ordinii soci ale. În concret, s -a
accentuat criminalitatea economico -financiară, ascensiunea ei bruscă fiind influențată de maniera
de intervenție a statului în principalele ramuri ale economiei, precum și de managementul
defectuos al diverselor compartimente ale acest ui sector de activitate. Astfel că, gradul ridicat de
fiscalitate impus prin intermediul taxelor, accizelor și impozitelor a favorizat dezvoltarea
fraudelor vamale și a evaziunii fiscale. De asemenea, corupția, abuzurile și fraudele fiscale au
fost încuraj ate de intervenția excesivă și rigidă a statului, manifestată prin impunerea sistemului
de licențe în domeniul reglementării stricte a exporturilor și importurilor.
Prin natura sa intrinsecă, fraudele vamale dispun de capacitatea de a lovi în siguranța
regimului vamal al Republicii Moldova, de a genera prejudicii economiei naționale și de a
provoca dezordine socială și neliniște, determinând, totodată, nesiguranță în exercițiul drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului. Supunând analizei starea i nfracțională din sectorul vamal,

9BODLEV S. Limitarea contrave nțiilor vamale prevăzute la art. 287 Cod contravențional al RM de cele stabilite la
art. 231 Cod vamal al RM , În Legea și Viața 2018 p. 36
10 VOICU Costică – Criminalitatea afacerilor , Editura Inspectoratului General al Poliției București, 1997, pag. 7

21 se evidențiază, din ce în ce mai pronunțat, faptul că acest lucru reprezintă un mediu propice
săvârșirii unor acte de evaziune comercială de natură vamală, precum și a infracțiunii care fac
obiectul prezentei lucrări – infracțiunea vamală.
În general, fiecărei reguli de conduită instituite prin normele ce dau nuanță regimului
juridic vamal, îi corespunde o anumită clasă de fapte ilicite, care fac obiectul unor sancțiuni
aplicabile în cazul nerespectării limitelor impuse de ca racterul coercitiv al legilor ce le
reglementează buna funcționare. În domeniul vamal, ilicitul penal cuprinde ansamblul faptelor
comisive, care, fie lezează grav și deliberat regimul vamal al RM, fie reprezintă o amenințare la
adresa acestuia, constituind o sursă vădită de indisciplină socială, urmând a fi supuse sistemului
sancționator de legi și, implicit pedepselor aferente dispozițiilor aflate în structura lor
componentă.
Dintre infracțiunile care pot fi săvârșite în sfera raporturilor juridice vamale, cea care se
detașează ca fiind cea mai gravă este contrabanda, dat fiind faptul că, prin întreprinderea
activităților subsidiare acesteia, se amenință sau se lezează efectiv valori sociale de maximă
importanță pentru ordinea publică și, totodată, pentru i nteresele legitime și legale ale cetățenilor
RM, precum și ale străinilor aflați sub jurisdicția statului. Actele infracționale legate de domeniul
vamal practicate în zilele noastre apucă sfere variabile, devenind din ce în ce mai mult sferă a
criminalităț ii organizate, iar localizarea contrabandei în cadrul criminalității de antrepriză
depinde în mare măsură de istoricitatea și ciclicitatea manifestărilor fenomenului, de aptitudinea
lui de a determina asocierea făptuitorilor. În baza acestor considerente, justificat este și faptul că
acest fenomen, antisocial prin natură, care este contrabanda, se află pe ordinea de zi în agenda
practicienilor și analiștilor, reclamându -și astfel locul central în contextul criminalității vamale
organizate.
Fraudele vamale s unt unele din cele mai grave încălcări săvârșite în sfera raporturilor
juridice vamale, fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează efectiv valorile sociale de
maximă importanță pentru ordinea publică și pentru interesele legitime ale cetățenilor Republicii
Moldova, precum și ale celor străini și apatrizi, aflați sub jurisdicția Republicii Moldova. Așadar
consecințele fraudelor vamale cele mai importante sunt următoarele:
a) dăunează intereselor economice ale statului, deoarece pentru mărfurile respec tive nu se
achită taxele și impozitele vamale necesare.
b) prejudiciază monopolia comerțului extern (în domeniile unde aceasta mai există).
c) se creează pericolul securității obștești (în cazurile contrabandei de armament, droguri
ș.a.).

22 2 Analiza juridică a infracțiunilor vamale prevăzute la art. 248 și 249 Cod
Penal RM
Infracțiuni le săvârșite în sfera activității vamale sunt infracț iunile specificate la art. 248
,,Contrabanda”și la art.249 „Eschivarea de la achitarea plăților vamale ” din Codul penal.
Obligaț ia statului de a incrimina faptele de contrabandă derivă din prevederile unor acte
normative internaționale la care Republica Moldova este parte, la care a aderat ori pe care le -a
ratificat. În temeiul acestora, țara noastră și -a asumat obligația de a asig ura drepturile și
libertățile tuturor persoanelor, indiferent de cetățenie sau naționalitate, aflate în teritoriul său
vamal, inclusiv de a elimina riscul vreunui prejudiciu cauzat prin săvârșirea faptelor de
contrabandă. În special, la lit.b) alin. (1) art.16 al Acordului de Asociere dintre Uniunea
Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și
Republica Moldova, pe de altă parte, se stabilește, printre altele, că părțile vor coopera la
prevenirea ș i comb aterea contrabandei cu mărfuri, inclusiv cu arme de calibru mic ș i cu droguri
ilegale11.
În aceste condiții, incriminarea faptelor de contrabandă reprezintă un ,,imperativ absolut ”
pentru asigurarea ordinii în domeniul raporturilor juridice vamale. Desfășur area normală a
acestor raporturi juridice condiționează realizarea unor interese ale statului, cum ar fi cele legate
de desfășurarea normală a unor procese economice.
Orice activitate economică efectuată într -un cadru legal devine ineficientă în condiț ii de
concurență cu o alta situată în afara prescripțiilor legii. Într -un final, activitatea economică legală
poate fi sufocată de cea subterană. Pentru a limita cât mai mult producerea unor asemenea
fenomene, statul intervine cu măsuri care, de cele mai multe ori, urmăresc un scop reparatoriu
(amenzi, confiscări). Sunt situații, însă, când încălcările reglementărilor legale, din cauza
gravității lor, nu pot fi stăvilite doar prin sancț iuni de acest gen, fiind necesare măsuri represive
cu caracter penal. Aceste a se înfăptuiesc prin aplicarea răspunderii penale în baza art.248 CP
RM.
2.1 Contrabanda (art.248 CP RM)
În art.248 CP RM, sub denumirea marginală de contrabandă sun t reunite cinci variante –
tip de infracțiuni și o singură variantă agravată de infracțiune. Astfel, potrivit alin.(1) art.248 CP
RM, prima variantă -tip a contrabandei constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții mari, eludâ ndu-se controlul vamal

11Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale
membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.
http://gov.md/public/files/2013/ianuarie_2014/ACORD_RMUE_1.pdf

23 ori tăinuindu -le de el, pri n ascundere în locuri special pregătite sau adaptate î n acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei.
La rândul său, cea de -a doua variantă -tip a contrabandei, prevăzută la alin.(2) art.248 CP
RM, se exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice,
psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a
deșeurilor nocive și a produselor cu destinaț ie dublă, eludându -se controlul vamal ori tăinuindu –
le de el, prin ascundere în locuri special pregă tite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documente lor sau a mijloacelor de identificare vamală , ori prin nedeclarare sau
declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Conform alin.(3) art.248 CP RM, cea de -a treia variantă -tip a contrabandei constă în
trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive,
a munițiilor, eludâ ndu-se controlul vamal ori tăinuindu -le de el, prin ascundere î n locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală , ori prin nedeclarare sau declarare neautentică î n documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Cea de -a patra variantă -tip a contrabandei, specificată la alin.(4) art.248 CP RM, se
exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându –
se controlul vamal ori tă inuindu -le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, precum ș i nereturnarea pe teritoriul vamal al Republici i Moldova a valorilor culturale
scoase din țară, în cazul în care în toarcerea lor este obligatorie.
Varianta agravată a contrabandei, prevăzută la lit.b) și c) alin.(5) art.248 CP RM,
presupune că infracțiunile specificate la alineatele (1), (2), (3) sau (4) sunt săvârșite:
– de două sau mai multe persoane (lit.b));
– de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației d e serviciu (lit.c)).
În fine, potrivit lit.d) alin.(5) art.248 CP RM, cea de -a cincea variantă -tip a contrabandei
const ă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor
valori în proporț ii deosebit de mari, eludându -se controlul vamal ori tăinuindu -le de el, prin
ascundere în locuri special pregă tite sau adaptate în acest scop, o ri cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
O analiza mai minuțioasă a circumstanșelor agravante v a fi prezentat în următorul capitol.

24 2.1.1 Obiectul infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al RM
Obiectul juridic special al infracțiunilor prevăzute la art.248 CP RM îl formează relațiile
sociale cu privire la securitatea vamală a Republicii Moldova.
În cazul infracțiunilor specificate la alin.(2) -(4) art.248 CP RM, se aduce atingere, în plan
secundar, relațiilor sociale cu privire la circulația legală a substanțelor narcotice, psihotrop e, cu
efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive sau exploziv e, ori a deșeurilor nocive, a
produselor cu destinație dublă , a armamentului, a dispozitivelor explozive, a munițiilor sau a
valorilor culturale. În astfel de cazuri, valorile sociale situate pe plan secundar (și relațiile sociale
aferente) constituie obie ctul juridic secundar al infracțiunilor prevăzute la alin.(2) -(4) art.248 CP
RM. În condițiile analizate, obiectul juridic special al acestor infracțiuni are un caracter multiplu.
În acest sens, la alin.(1) art.20 din Codul vamal al Republicii Moldova, ad optat de Parlamentul
Republicii Moldova la 20.07.200012, se stabilește că anumite mărfuri și mijloace de transport
sunt prohibite de legislaț ie de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente
de securitate a s tatului, de asigurare a ordin ii publice și morale, de protecție a mediului
înconjurător, a obiectelor de artă , obiectelor de valoare istorică și arheologică, de apărare a
dreptului la proprietate intelectuală, de protecție a pieței interne, de apă rare a altor interese ale
Republicii M oldova.
Oricare infracțiune săvârșită, manifestându -se printr -o anumită faptă socialmente
periculoasă, constituie, prin esența sa, un atentat la o anumită valoare socială ocrotită de
legislația în vigoare. Legea penală nu prevede nici o infracțiune prin li psa obiectului de
atentare13.
În ceea ce privește infracțiunea de contrabandă cu mijloace bănești, valori valutare,
documente de plată și alte documente financiare, în literatura de specialitate s -a conturat ideea că
obiectul a cesteia poate fi divizat.
Obiectul general al infracțiunii, care este format din ansamblul relațiilor sociale, a căror
normală existență și desfășurare sunt condiționate de asigurarea ordinii de drept în Republica
Moldova, reglementată și protejată prin normele de drept penal în vi goare. Acest sistem de relații
sociale integrate este specific întregului șir de fapte infracționale, necesitatea stabilirii lui
impunându -se la delimitarea infracțiunilor de alte încălcări de lege.
Obiectul generic, ce constituie relațiile sociale care s e bazează pe principiile realizării
activității economice. Acestea sunt principiile legalității, libertății activității de întreprinzător,
concurenței loiale.

12 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.160.
13 BORODAC A., Drept penal. Partea generală . Chișinău, 1994, pa.73 -81

25 Obiect tipizat sau de subgrup este format din totalitatea relațiilor sociale, conținutul
cărora îl formează libera activitate economică externă, politica economică externă și securitatea
economică a statului. Securitatea economică ar trebui înțeleasă ca fiind:14 un factor esențial al
securității naționale și anume acela care asigură resursele și echil ibrul dinamic al celorlalte
componente ale acestui sistem (securitatea națională); una dintre dimensiunile securității
naționale, regionale și planetare, deziderat al fiecărui individ, comunitate umană, stat național
etc.; obiectiv prioritar al guvernelor, al organizațiilor regionale și internaționale care au ca
menire asigurarea și garantarea securității umane globale; stare a economiei naționale văzută ca
sursă și fundament al eradicării sărăciei, foametei, inegalităților sociale și economice atât între
indivizi, cât și în diferite regiuni ale unor țări.
Obiectul nemijlocit reprezintă o anumită categorie de relații sociale, altfel zis, prin
intermediul obiectului nemijlocit, legea penală apără o anumită valoare și relațiile sociale care se
referă la aceasta, vătămate prin săvârșirea unei sau mai multor infracțiuni. În mod special,
contrabanda atentează la principiul interdicției comportamentului criminal în activitatea
economică.
Obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii de contrabandă cu mijloace b ănești, valori
valutare, documente de plată și alte documente financiare este format din ansamblul de relații
sociale referitoare la regimul vamal, relații a căror normală desfășurare și dezvoltare este
condiționată de respectarea regulilor impuse de lege pentru controlul vamal al mijloacelor
bănești, valorilor valutare, documentelor de plată și altor documente financiare15.
2.1.2 Latura obiecti vă a infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al RM
Latura obiectivă a contrabandei este realizată prin următoarele categorii de acțiuni,
descrise în mod alternativ:
1) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și
altor valori în proporții mari, ocolindu -se controlul vamal ori ascunzîndu -le în locuri special
pregătite sau adaptate în ace st scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de indenti -ficare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neveridică în documen –
tele vamale sau în alte documente de trecere a frontierii (alin. l art. 248 C.P.);
2) trecerea peste fron tiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice,
psihotrope, cu efect toxic puternic, radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive,
ocolindu -se controlul vamal ori ascunzîn du-le în locuri special pregătite sau adaptate în acest

14 Dictionary of American Government and Politics (editura Donsey), 1988, p. 199
15 VOICU C., SANDU F., DASCĂLU I. Frauda în domeniul financiar, bancar și al pieței de capital , București:
Editura TREI, 1998, p. 261

26 scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori
prin nedeclarare sau declarare neveridică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierii (alin. 2 art. 248 C.P.);
3) trecerea peste frontiera vamal ă a Republicii Moldova a armamentu lui, a
dispozitivelor explozive, a munițiilor, ocolindu -se controlul vamal ori ascunzîndu -le în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de indenti -ficare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neveridică în documen –
tele vamale sau în alte documente de trecere a frontierii (alin. 3 art. 248 C.P.);
4) trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale,
ocolindu -se controlul va mal ori ascunzîndu -le în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, precum și nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din țară în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie (alin. 4 art. 248 C.P.).
E necesar să explicăm, mai întîi, termenii utilizați la descrierea fiecă rei categorii de
realizare a infracțiunii de contrabandă. Potrivit art. 4 al Codului vamal al R.M., prin frontieră
vamală se înțelege linia de demar cație a teritoriului R.M. de terit oriul statelor vecine, linie care
corespunde frontierii de stat a R.M. în perimetrul frontierii vamale sunt amplasate posturi și
birouri vamale în care pot fi efectuate formalitățile prevăzute de reglementările vamale. La
frontiera vamală, în locul unde se efectu ează operațiunile vamale, sunt create zone de control
vamal, prin care urmează să se efectueze în mod obligatoriu trecerea frontierei vamale. Ieșirea
din această zonă echivalează cu trecerea vămii.16
Prin trecere peste frontiera vamală se înțelege i ntroducerea și/sau scoaterea obiectelor de
contrabandă atît prin punctele de control vamal, cît și pe lîngă acestea fără autorizarea
corespunzătoare.
Controlul vamal presupune efectuarea de către autoritatea vamală a operațiunilor de
verificare a obiectelo r care sunt trecute peste frontiera vamală, a existenței și autenticității
documentelor sau mijloacelor de identificare vamală etc.
Trecerea peste frontiera vamală a obiectelor de contrabandă, elu dînd (ocolind) controlul
vamal, presupune trecerea în mod c onștient a frontierei de stat pe lîngă punctele de control vamal
fără autorizarea corespunzătoare.
Prin trecerea peste frontiera vamală a obiectelor de contrabandă, tăinuindu -le de controlul
vamal prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, trebuie înțeleasă
trecerea obiec telor prin ascunderea lor de controlul vamal în locuri speciale spre a evita acest

16 Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu. Sub red. lui A. Barbăneagr ă. Chișinău: ARC, 2003, p. 535.

27 control. Locuri speciale se consideră ascunzătorile făcute, utilate sau adaptate în geamandane,
bastoane, table de șah, dispozit ive de fixare a încărcăturilor, în cavitățile mijloacelor de transport,
locuri ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale etc.
În afară de aceste metode de trecere peste frontiera vamală a obiecte lor de contrabandă,
metode specifice pentru toate cele patru categorii de contrabandă, cele arătate în alin. l, 2 și 3 art.
248 C.P. indică și altele.
Folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală presupune
acțiuni ale făptuitorilor care, pentru tre cerea obiectelor de con trabandă prezintă cu bună -știință
controlului va mal documente false ce conțin informații denaturate.
Conform art. 24 al Codului vamal, persoanele fizice și juridice care trec mărfuri și obiecte
peste frontiera vamală, precum și persoanele fizice care trav ersează frontiera vamală, sunt
obligate să prezinte orga nului vamal actele necesare supravegherii vamale.
Documentele vamale prevăzute în dispoziția art. 73 al Codului vamal sunt cele eliberate
de organele vamale sau alcătuite cu participarea lor. Prin d ocumente de altă natură se înțeleg
diferite acte ce autorizează caracterul și volumul (cantitatea, greutatea) încărcăturii, permisiunea
trecerii acesteia (conosamente, facturi, liste în care se indică conținutul bagajului, listele
vagoanelor etc.).
Potrivi t art. 173 al Codului vamal, declararea mărfurilor, obiectelor sau altor valori se
face în scris sau oral, prin mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de legislația
penală. Declararea obligatorie a valutei naționale sau străine este reglem entată de Regulamentul
privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea
Consiliului de administrație al BNM din 13 ianuarie 1994.
Potrivit art. 4 al Codului vamal și pct. 6 al Hotărîrii Plenului C.S.J. Despre practica
judiciară în cauzele privind contrabanda și contravențiile administrative vamale nr. 19 din 10
iulie 199717, prin mărfuri, obiecte și alte valori se înțeleg mărfurile persoanelor fizice și juridice
trecute peste frontiera vamală pentru vînzare -cumpărare, s chimb, arendă sau pentru alte
tranzacții economice, precum și orice obiect, inclusiv mijloace de transport, valută națională și
străină, titluri și obiecte de valoare, lucruri de uz personal care prezintă valori culturale trecute
peste frontiera vamală. Bi neînțeles, cu excepția obiectelor de contrabandă arătate în alin. 2, 3 și 4
art. 248 C.P.

17 Culegere de Hotărîri explicative. Chișinău, 2002, p. 290.

28 A doua modalitate de realizare a contrabandei , arătată în alin. 2 art. 248 CP se deosebește
din nou de celelalte categorii de contrabandă prin aceleași două caracteristici: obiectele
contrabandei și cantitatea lor.
2.1.3 Subie ctul infracțiunii prevăzute de art. 248 CP al RM
Vorbind despre subiectul infracțiunii prevăzute de art.248 CP RM, voi începe de la
afirmația că o a doua condiție preexistentă necesară pentru constatarea infracțiunilor se referă la
subiect – element subiectiv obligatoriu al componenței de infracțiune. În baza art.275 pct.3 CPP
al RM, urmărirea penală nu poate f i pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi
încetată în cazurile în care fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu excepția cazurilor când
infracțiunea a fost săvârșită de o persoană juridică18.
Reieșind din art.51 alin.(1) CP al RM temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta
prejudiciabilă săvârșită. În cazul în care are loc pornirea urmăririi penale doar în baza unui temei
real devin cunoscute, în marea majoritate a cazurilor, doar anumite semne care caracterizează
aspectul exterior (obiectiv) al cauzei.
Temeiul juridic al răspunderii penale este, însă, componența de infracțiune stipulată în
legea penală, ceea ce presupune stabilirea obligatorie și a semnelor subiective ale componenței
de infracțiune.
În opinia auto rului I.Oancea subiectul infracțiunii include în primul rând acele persoane
care săvârșesc aceste infracțiuni și sunt chemate la răspundere penală și pedepsite, dacă
bineînțeles îndeplinesc și celelalte condiții pentru a fi făcuți răspunzători.
Autorul R.M iheev definește vârsta răspunderii penale astfel: în sens larg, ca perioada de
timp calendaristică ce se scurge din momentul nașterii până la un anumit moment cronologic al
vieții unei persoane și în sens restrâns, ca moment al vieții în care intervin anum ite schimbări
biologice, social -psihologice și juridice în starea psihofiziologică a persoanei.
Anume din acest ultim moment legiuitorul consideră că persoana are aptitudinea
biopsihică de a înțelege și de a -și asuma obligațiile de comportare prevăzute de normele
dreptului penal, precum și capacitatea de a -și stăpâni și dirija în mod conștient actele de conduită
în raport cu acele exigențe19.

18 Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122 -XV din 14.03.2003. Adoptat la 14
martie 2003. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.248 -251/699 din 05.11.2013
19 МИХЕЕВ Р.И., Проблемы вменяемости и невменяемости в советском уголовном праве , Изд.
Дальневосточного университета, Владивосток, 1983, p. 36

29 În literatura de specialitate, prin "subiectul infracțiunii" se înțelege persoana care
săvârșește nemijlocit latura obiectivă a infracțiunii20. Subiectul infracțiunii trebuie să corespundă
unor condiții generale (prevăzute în normele corespunzătoare din Partea Generală a Codului
penal) și, după caz, unor condiții speciale (care pot fi stabilite în norma corespunzătoare d in
Partea Specială a Codului penal).
Deci, subiecți ai infracțiunii sunt persoanele implicate în săvârșirea unei infracțiuni, fie
prin însăși săvârșirea infracțiunii, fie prin suportarea consecințelor, a răului cauzat prin săvârșirea
acesteia. După poziția pe care o au în raport cu infracțiunea și, deci, după poziția pe care o ocupă
în cadrul raportului juridic penal de conflict, se face distincție între subiecții activi, sau infractori,
pe de o parte, și subiecții pasivi, sau persoane vătămate prin infracț iune, pe de altă parte.21 (În
continuare vom folosi termenul „subiect al infracțiunii" doar cu privire la subiecții activi ai
infracțiunii, subiecții pasivi ai infracțiunii îi vom numi „parte vătămată").
De regulă, subiect al infracțiunii poate fi orice pe rsoană care întrunește, cumulativ, cele
trei condiții: vârsta, responsabilitatea și libertatea de voință și acțiune22.
Subiectul infracțiunii poate fi orice cetățean – al Republicii Moldova sau cel străin,
precum și persoanele fără cetățenie (apatrizi), da r care își au domiciliul în Republica Moldova.
În privința cetățenilor străini ce se bucură de imunități diplomatice, de menționat două aspecte:
Persoana, bagajele, corespondența etc. diplomatice nu pot fi supuse controlului vamal, de
aceea este greu de a-și închipui o situație de contrabandă de către astfel de persoane;
Chiar dacă o astfel de persoană este depistată, ea nu aste supusă răspunderii penale (art.4,
alin.5 CP al RM). Conflictul este rezolvat pe calea diplomatică, iar persoana este declarată “non
grata” și este supusă expulzării din Republica Moldova.
Analizând legislația în vigoare, am mai ridicat și problema răspunderii persoanelor ce se
bucură de inviolabilități în virtutea serviciului său, cum ar fi cazul judecătorilor (art.19 Legea cu
privire la statutul judecătorului nr.544 -XIII din 20.VII.9523). Astfel, judecătorul nu poate fi
perchiziționat sau reținut fără sancțiunea Procurorului General. Însă aceste acțiuni sânt niște
măsuri procesual -penale. Dar nu se prevede că judecătorul nu poate f i supus controlului vamal –
inclusiv acțiunilor vamale de reținere și control corporal. Sigur, chiar și în cazul depistării
semnelor ai componenței art. 248 alin.(1), judecătorul nu va fi arestat (în sensul procesual -penal),

20 BOTNARU S., A.ȘAVGA, V.GROSU, M.GRAMA. Drept penal. Partea Generală. – Chișinău: Cartier, 2005, p.
135
21 BULAI C., Drept penal român. Partea Generală. Vol.I. – Bucure ști: Casa de editură și presă "Șansa" – SRL, 1992,
p. 149
22 UNGUREANU A., Drept penal român, Partea Generală . – București: Lumina Lex, 1995, p. 78
23 Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 -XIII din 20.07.95. Adoptată la 20 iulie 1995. Republicat ă în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.117 -119/946 din 15.08.2002

30 însă dovezile rămase la punctul de control vamal vor servi ulterior temei pentru emiterea
sancțiunii necesare a Procurorului General pentru arestarea persoanei respective, precum și
punerea ei sub învinuire și tragerea la răspundere penală. Așadar, articolele referitoare la
controlul va mal nu “salvează” de răspundere penală pentru contrabandă.
Tot la acest capitol aș dori să arăt problemele specifice ce apar în legătură cu aplicare
legii penale RM în spațiu reieșind din cetățenia subiectului. Astfel de probleme trebuiesc
examinate pentru a găsi soluții de aplicare în prezent, precum și în perspectivă, în scopul
armonizării legislației penale Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene, partea a cărei va
deveni și țara noastră (sper).
O primă problemă ar fi cea de aplicare a legii RM dacă făptuitorul are, pe lângă cetățenia
RM, și o a doua cetățenie. Într -o astfel de situație, autorul român F.Sandu, consideră că “se
aplică principiul personalității legii penale” – adică independent de faptul că criminalul are o
dublă cetățenie, atâta vreme a cât infractorul are și cetățenia Republicii Moldova îi este aplicabilă
legea respectivă. În asemenea situație la fel nu contează peste frontiera a cărui stat a fost
contrabanda – Republicii Moldova sau altuia.
O a doua problema este cea de aplicarea legi i penale RM cetățeanului RM, dar care are
domiciliu în afara țării, și, respectiv, săvârșește crima în afara Republicii Moldova. Apelând la
același alineat al Codului Penal, deducem argumentul că CP al RM va fi aplicat cetățeanului RM
indiferent de domicil iu lui sau locul comiterii faptei. Unica situație când domiciliul sau locul
comiterii faptei vor avea o importanță va fi cea de infracțiune săvârșită de apatrid (domiciliul și
locul comiterii faptei trebuie să aparțină Republicii Moldova).
Spre sfârșite a ș dori să adaug câteva clasificări referitoare la subiectul contrabandei.
Doctrina românească deosebește subiectul activ al contrabandei și cel pasiv. Activ este subiectul
în accepțiunea sa clasică; pasiv întotdeauna este statul ca persoana juridică. Aici statul poate fi:
subiect pasiv unic – în cazurile obișnuite; subiect pasiv principal – dacă se trec ilegal bunurile
sustrase. Subiect pasiv adiacent, aici, apare proprietarul bunurilor sustrase.
După cum se observă această clasificare este tangențială obie ctului infracțiunii, precum și
nu are o importanță practică. Un interes mai mare îl prezintă clasificarea legală a subiecților în:
subiect general; subiect special (persoane cu funcții de răspundere) subiecți colectivi.
2.1.4 Latura subiecti vă a infracțiu nii prevăzute de art. 248 CP al RM
Ca orice act de conduită umană, conduita infracțională este expresia unității dialectice a
două laturi inseparabile, care formează conținutul constitutiv al infracțiunii:

31 a) latură obiectivă sau fizică, constând dintr -o manifestare exterioară, sub forma unui
consum sau a unei înfrânări de energie fizică, prin care s -a produs sau se putea produce o
modificare în lumea obiectivă externă;24
b) latură subiectivă sau psihică, constând din atitudinea făptuitorului față de faptă.25
Fără considerarea laturii subiective, actul de conduită în materialitatea sa ar fi lipsit de
semnificația umană și moral -politică, după cum atitudinea psihică, nematerializată în conduita
exterioară, ar fi lipsită de aspectele material și social specifice infracțiunii. Izolarea celor două
laturi nu este, așadar, de conceput decât pe plan mintal. În acest sens ea este chiar necesară în
scop didactic.26
Unii autori susțin că vinovăția constă în „atitudinea conștiinței și voinței infractorului față
de faptă și urmări, sintetizată în intenția sau culpa cu care săvârșește o faptă periculoasă pentru
societate”27, în atitudinea psihică a făptuitorului, act de conștiință și voință față de fapta săvârșită
și de urmările ei, atitudine ce se manifestă sub formă de intenț ie sau culpă,28 în atitudinea psihică
a persoanei care, săvârșind cu voință neconstrânsă o faptă ce prezintă pericol social, a avut
posibilitatea reală, subiectivă a acestei reprezentări29. I.Dogaru definește vinovăția ca „atitudine
psihică a autorului fapte i ilicite sau potrivnică regulilor de conviețuire atât față de acțiunea ori
inacțiunea considerată astfel, cât și față de consecințele faptei sale (față de rezultatul produs)30.
Vinovăția presupune și implică recunoașterea capacității omului de a pătrunde ș i a aprecia un
lucru la justa lui valoare31.
După o părere oarecum deosebită în această materie, vinovăția este identificată cu
infracțiunea32. În această ordine de idei, profesorul O.S. Ioffe scrie că vinovăția în dreptul penal
reprezintă nu pur și simplu a titudinea subiectivă față de acțiune, ci unitatea specifică a
subiectivului și obiectivului. Rezultatul faptei fiind unul dintre elementele vinovăției. Potrivit
cercetătorului rus G.A. Zlobin, vinovăția trebuie concepută atât ca latură subiectivă a infracț iunii,

24 MARIȚ A., Autoreferat la teza de doctorat cu titlul „Latura subiectivă a infracțiunii la persoanele fizice în noua
legislație penală" , Cluj -Napoca, 2004, p. 23
25 NISTOREANU Gh., B OROI A., Drept penal. Partea specială. Ediția a II -a, București, Editura ALL BECK,
2002, pag.58.
26 BULAI C., Drept penal român. Partea generală. Vol.I. București, 1992, p. 129 -130
27 OANCEA I., Drept penal . București, 1971, p. 150
28 ZOLYNEAK M., MICHINICI, M. Drept penal. Partea Generală. Vol. I. Iași: Ed. Chemarea, 1994, p. 20
29 BULAI C., Manual de drept penal. Partea generală. București: ALL BECK, 1997, p. 308
30 DOGARU I ., Valențele juridice ale voinței. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1986, p. 266
31 AVORNIC Gh., ARAMĂ, E. NEGRU, Br. COSTAȘ, R. Teoria generală a dreptului . Chișinău: Ed. Cartier
juridic. 2004, p. 501
32 ИОФФЕ O.C., Значение вины в советском гражданском праве // Ученые записки ЛГУ, 1951, nr.129, p. 127;
ДЕМИДОВ Ю.А., Социальная ценность и оценка в уголовном праве . – Москва, 1975, p. 114

32 cât și ca temei al răspunderii penale, adică ca unitate a laturii materiale, exterioare, obiective și a
laturii subiective, interne, psihice33.
O analiză sumară a definițiilor referitoare la vinovăție denotă că toate acestea – cu unele
deosebiri de n uanță – încearcă să demonstreze că problema abordată este în primul rând de
factură psihologică. Într -adevăr, vinovăția are un conținut psihologic și, în consecință, ea se
poate pune și cerceta ca problemă numai în legătură cu acțiunile sau inacțiunile con știente ale
omului. E știut că orice acțiune sau inacțiune conștientă a individului uman se definește pe plan
psihologic prin voință și conștiință. În viziunea autorului A. Borodac latura subiectivă a
contrabandei cu mărfuri și produse animaliere este cara cterizată numai prin intenție directă.
Pentru calificare nu interesează motivul și scopul infracțiunii, care are de cele mai multe ori
caracter de profit, de ele se ține cont la aplicarea pedepsei penale. Același punct de vedere este
relatat și de В. Верин34. Alta este poziția autorilor români C. Voicu, A. Boroi, F. Sandu, I.
Molnar. Potrivit ideii acestora infracțiunea se săvârșește numai cu intenție, în oricare din formele
sale (directă sau indirectă). Nu se cere, ca o condiție a conținutului constitutiv a l infracțiunii
existența vreunui scop sau mobil. Acestea vor fi luate în considerare la individualizarea pedepsei.
Un alt aspect al laturii subiective este săvârșirea infracțiunii de o persoană cu funcție de
răspundere cu folosirea situației de serviciu. Folosirea situației de serviciu semnifică, în literatura
de specialitate, utilizarea acesteia de către persoana cu funcție de răspundere contrar intereselor
de serviciu. Anume trecerea ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor reprezintă o consecință a
folosirii situației de serviciu în mod abuziv. Această formă de săvârșire a contrabandei ne
permite să vorbim despre o infracțiune cu două forme de vinovăție. Deci, se poate vorbi despre o
infracțiune cu două forme de vinovăție atunci când infracțiunea este săvârșită de persoana cu
funcție de răspundere cu folosirea situației de serviciu.
Alți autori, dimpotrivă, neagă acest fapt și consideră că este vorba doar de intenția
directă35. Au fost exprimate, pe bună dreptate, argumente în detrimentul vinovăției dub le. În
primul rând, infracțiunea cu două forme de vinovăție este caracteristică infracțiunilor cu
componențe materiale. Respectiv , nu se poate diviza vinovăția, spunând că intenția se atribuie la
folosirea situației de serviciu, la fel, intenția se atribui e și la trecerea ilegală a mărfurilor peste
frontiera vamală, deoarece există o singură componență de infracțiune și o singură formă a
vinovăției.

33 ЗЛОБИН Г.А., Виновное вменение в историческом аспекте . – în: Уголовное право в борьбе с
преступностью. – Москва, 1981, p. 23
34 ВЕРИН В.П. Преступления в сфере экономики . Москва: Издательство Дело, 1999, p. 87
35 РАРОГ А., СТЕПАЛИН В., ШИШОВ О. Уголовное право. Особенная часть в вопросах и ответах .
Москва : Юрист , 2000, p. 167

33 2.2 Eschivarea de la achitarea plăților vamale (art.249 CP RM)
În art.249 CP RM, sub denumirea marginală de eschivare de la achitarea plăților vamale
sunt reunite două variante -tip de infracțiuni și o singură variantă agravată de infracț iune.
Prima variantă -tip a eschivării de la achitarea plăților vamale, specificată la alin.(1)
art.249 CP RM, se exprimă în esc hivarea de la achitarea plăților vamale în proporți i mari.
La rândul său, eschivarea de la achitarea plăților vamale în varianta sa agravată este
incriminată la lit.b) alin.(2) art.249 CP RM, presupunând că infracțiunea prevăzută la alineatul
(1) este săv ârșită de două sau mai multe persoane.
Cea de -a doua variantă -tip a eschivării de la achitarea plăților vamale, specificată la
alin.(3) art.249 CP RM, constă în eschivarea de la achitarea plăților vamale în proporții deosebit
de mari.
2.2.1 Obiectul infra cțiunii prevăzut e la art.249 CP RM
Obiectul juridic special al infracțiunii în cauză îl constituie relațiile sociale cu privire la
formarea bugetului public național pe calea achitării plăților vamale.
Obiectul material al infracțiunii examinate îl reprezintă plățile vamale în proporții mari .
Dacă valoarea, exprimată în bani, a plăților vamale nu atinge proporțiile mari, cele
comise pot fi calificate potrivit alin.(13) art.287 din Codul contravenț ional.
În cazul infracțiunii specificate la alin.(1) art.249 CP RM, este esențial ca mărimea
plăților vamale, care constituie obiectul material al infracțiunii, să nu depășească 5000 unități
convenționale. În caz contrar, răspunderea se va aplica în conformitate cu alin.(3) art.249 CP
RM.
În calitate de plăț i vamale, art.117 din Codul vamal numește: 1) taxa vamală; 2) taxa pe
valoarea adăugată ; 3) accizele; 4 ) taxa pentru proceduri vamale.
În conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal, adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova la 20.11.199736, prin ,,taxă vamală ” se înțelege plata
obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau la scoaterea măr furilor de pe
teritoriul vamal.
Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale: 1) ad valorem, calculată în procente față de
valoarea în vamă a mărfii; 2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă; 3)
combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) și 2); 4) excepțională,
care, la rândul ei, se divizează în: a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de
origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producție străină în cantități

36Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.40 -41.

34 și în condiții care cauzează sau pot cauza pre judicii materiale considerabile producătorilor d e
mărfuri autohtoni; b) taxă antidumping, percepută în cazul int roducerii pe teritoriul vamal a unor
mărfuri la prețuri mai mici decât valoarea lor în țara expor tatoare la momentul importului, dacă
sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejud iciilor materiale producă torilor autohtoni
de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în țară a
producției de mă rfuri identice sau similare; c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii
pe teritoriul vamal a mă rfurilor, la producerea sau la exportul cărora au fost utilizate, direct sau
indirect, subvenții, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale
producătorilor autohtoni de mă rfuri identice sau similare ori apar piedic i pentru organizarea sau
extinderea în țară a producției de mărfuri identice sau similare .
Conform alin.(1) art.122 din Codul vamal, baza de calcul a taxei vamale o constituie
volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condițiile leg ii. Așadar ,
metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii sunt stabilite în art.10 -171 ale Legii cu privire
la tariful vamal.
În corespundere cu pct.1) art.93 din Codul fiscal, prin ,,taxa pe valoarea adăugată ” se are
în vedere impozitul de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii
mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum și a unei părț i din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în
Repu blica Moldova.
Potrivit alin.(3) art.122 din Codul vamal, valoarea impozabilă cu taxa pe valoarea
adăugată a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în vamă, determinată în condițiile legii,
și drepturile de import (cu excepț ia taxei pe valoarea adă ugată ).
Noțiunea de accize a fost definită cu ocazia investigării infracțiunilor specificate la
art.250 CP RM. Mențion ez doar că, în conformitate cu alin.(2) art.122 din Codul vamal, baza de
calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate,
determinată în condițiile legii, precum ș i impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la data
importului, fără a se ține cont de accize ș i taxa pe valoarea adăugată .
În acord cu art.121 din Codul vamal, taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea
oricărei destinații vamale, cu excepția abandonului în favoarea statului, dacă legislația nu
prevede altfel. Mijloacele bănești încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de
stat. Procedurile vamale reprezi ntă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activității vamale. Nomenclatorul acestor servicii și taxele pentru ele sunt aprobate în
conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal.

35 În notele din anexa nr.2 la Legea cu privire la tar iful vamal sunt specificate ipotezele în
care taxa pentru proceduri vamale nu se percepe. .
2.2.2 . Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.249 CP RM
Latura obiectivă a infracțiunii analizate are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă
care co nstă în inacțiunea de eschivare de la achitarea plăților vamale în proporții mari; 2)
urmările prejudiciabile sub forma neachitării plăților vamale în termenul stabilit; 3) legătura
cauzală dintre fapta prejudiciab ilă și urmările prejudiciabile.
Prin „eschivare de la achitarea plăților vamale” se înțelege refuzul făptuitorului de a
achita plățile respective în termenele stabilite de legislația vamală.
Astfel, potrivit art.124 din Codul vamal, plățile vamale se plătesc în prealabil, până la
depunerea de clarației vamale. La momentul vămuirii se acceptă plata doar a diferenței dintre
suma calculată și suma plătită în prealabil. Persoanele fizice, care nu sunt subiecți ai activității de
întreprinzător, achită plățile vamale în momentul trecerii frontierei v amale, cu excepția acelor
plăți care urmează a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoțit și a mijloacelor de transport.
Totodată, conform alin.(4) și (5) art.125 din Codul vamal, dată a achitării plăților vamale
(cu excepția achitării acestora prin inter mediul cardurilor bancare) se consideră data depunerii
mijloacelor bănești la conturile respective ale Ministerului Finanțelor, fapt confirmat printr -un
extras trezorerial. Achitarea plăților vamale prin intermediul cardurilor bancare se consideră
efectuat ă la momentul debitării cu suma plății respective a contului de card din care a fost emis
cardul utilizat la plată. Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanța) de
plată cu card b ancar perfectat la terminal sau la alt dispozitiv d e utilizare a cardurilor bancare ,
bon (chitanță) ce se eliberează deținătorului de card. Plata drepturilor de import sau de export
efectuată prin intermediul cardurilor bancare nu poate fi anulată decât cu acceptul serviciului
respectiv al Serviciului Vama l.
În conformitate cu art.126 din Codul vamal, cazurile de prelungire sau de eșalonare a
termenului de plată a drepturilor de import și de export sunt stabilite de legislație. Nu poate fi
prelungit sau eșalonat termenul de plată a taxelor pentru proceduri vamale.
Infracțiunea prevăzută la alin.(1) art.249 CP RM este o infracțiune materială. Ea se
consideră consumată din momentul neachitării plățil or vamale în termenul stabilit.
Infracțiunile specificate la art.249 CP RM trebuie delimitate de fapta presu punâ nd
imitarea transferului de mijloace bănești pentru marfa sau serviciile livrate, precum și de taxă pe
valoarea adăugată corespunzătoare, pe contul bancar al furnizorului. Printr -o astfel de imitare a
exportului făptuitorul creează artificial premise pentr u „restituirea” din buget a taxei pe valoarea

36 adăugată, deși aceasta nu a fo st niciodată vărsată în bugetul public național . În ipoteza dată,
răspunderea trebuie aplicată pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art.190 CP RM, fiind
sustrase prin înșelăciune mijloace bănești aparțin ând bugetului public.
De asemenea, infracțiunile specificate la art.249 CP RM trebuie delimitate de
infracțiunile prevăzute la art.248 CP RM. Recurgerea făptuitorului la una dintre metodele de
săvârșire a infracțiunilor specificate la art.248 CP RM, chiar dacă se urmărește neachitarea
plăților vamale, exclude reținerea la calificare a vreuneia dintre infracțiunile prevăzute la art.249
CP RM. Într -o asemenea situație, răspunderea se va aplica numai în conformitate cu una d intre
prevederile de la art.248 CP RM.
Nu este exclus ca o parte din bunuri să fie trecută ilegal peste frontiera vamală a
Republicii Moldova, pe calea contrabandei, iar cealaltă parte din bunuri să fie trecută legal peste
această fr ontieră, făptuitorul ne achitând plățile vamale aferente acestei celeilalte părți din bunuri.
În astfel de circumstanțe, vom fi în prezența concursului real dintre una din infracțiunile
specificate la art.248 și una din infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM. Totodată, în legăt ură
cu aceleași bunuri, este de neconceput concursul ideal dintre una din infracțiunile specificate la
art.248 și una din infracțiunile prevăzute la art.249 CP RM. Cele două infracțiuni sunt
incompatibile. Aceasta pentru că infracțiunile specificate la art .249 CP RM presupun ca premisă
trecerea în condiții de legalitate a bunurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
2.2.3 . Subiectul infracțiunii prevăzute la art.249 CP RM
Subiectul infracțiunii analizate este: 1) persoana fizică responsabilă care la momentul
comiterii faptei a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică (cu excepția autorităț ii publice).
Reieșind din prevederile art.123 din Codul vamal, subiectul infracțiunii de eschivare de la
achitarea plăților vamale este un subiect special. Aceasta deoarece trebuie să aibă una din
următoarele calități speciale: 1) declarant; 2) broker vamal; 3) altă persoană prevăzută de
legislație (de exemplu, specialist î n domeniul vămuirii care deține atestat de calificare sau
diplomă a unei instituții de învățământ acreditate î n domeniu).
Potrivit pct.13) art.1 din Codul vamal, declarant este persoana care are dreptul de a
dispune de mărfuri și/sau de mijloace de transport, care întocmește declarația vamală în numele
său sau în al că rei nume este întocmită declarația vamală .
Conform art.162 din Codul vamal, broker vamal este persoana juridică, înregistrată î n
conformitate cu legislația, care deține licență pentru activitatea de broker vamal, eliberată de
Camera de Licențiere, ș i care, pe principiile repreze ntării directe sau indirecte, declară mărfurile,
le prezintă pentru vămuire, efectuează ș i alte operațiuni vamale. Raporturile dintre brokerul

37 vamal și persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza unui contract, încheiat cu respectarea
cerințelor leg islației în vigoare, care urmează să prevadă, î n mod obligatoriu, tipul de
reprezentare. Contractul menționat se prezintă organelor vamale la cererea acestora și justifică
împuternicirile brokerului vama l de a reprezenta declarantul.
De asemenea, în anexa la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul
vămui rii, nr.1290 din 09.12.200537, se explică că broker vamal este persoana juridică,
înregistrată în conf ormitate cu legislaț ia Republicii Moldova, care deține autorizație pentru
activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, și care efectuează, î n numele și pentru
terțe persoane, declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire, garantarea ac hitării ș i
achitarea drepturilor de import/export cuvenite, precum și alte operațiuni de mediere î n domeniul
vamal.
Raporturile dintre brokerul vamal și persoana reprezentată se stabilesc în baza
contractului de prestare a serviciilor, încheiat cu respectarea cerințelor legislației î n vigoare.
În același act normativ se stabilește că specialist în domeniul vămuirii este persoana
fizică, angajată a brokerului vamal sau a declarantului, care deține atestatul de calificare în
domeniul vămuirii, elibera t de Serviciul Vamal, și care activează din numele acestora. Relațiile
dintre brokerul vamal sau declarantul vamal și specialistul în domeniul vămuirii se stabilesc pe
bază de contract individual de muncă. Toate operațiunile vamale privind declararea mărfu rilor și
mijloacelor de transport de către agenții economici pe teritoriul Republicii Moldova se
efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii.
2.2.4. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.249 CP RM
În baza art.52 alin.(2) CP al RM „răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată
de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală". Potrivit art.3 alin.(1) CP al RM „nimeni nu
poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale, decât în
baza unei hotărâri a instanței de judecată și în strictă conformitate cu legea penală".
Astfel, legiuitorul ia termenul vinovăție ca termen primitiv, nedefinit, pe când
teoreticienii dreptului îl interpretează altfel, propunând diferite definiții. Major itatea autorilor
definesc vinovăția ca atitudine psihică subiectivă a persoanei care comite o faptă ilicită față de
această faptă și consecințele ei38. Așa, de exemplu, Gh. Mihai o definește, din punctul de vedere
al naturii sale, ca stare subiectivă, concr etizată în atitudinea psihică pe care o are autorul față de

37 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.168 -171.
38 CRAIOVAN I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului. București:Ed. ALL Beck, 2001, p. 317

38 fapta pe care a săvârșit -o și față de consecințele acesteia39. N. Popa caracterizează vinovăția ca
atitudine psihică a celui ce comite o faptă ilicită față de fapta sa, precum și față de consecințe le
acestei fapte40. R.Vonică indică asupra faptului că vinovăția sau culpa constă în atitudinea
psihică a persoanei care comite o faptă ilicită față de fapta sa și consecințele acesteia. Vinovăția
este deci o stare subiectivă care îl caracterizează pe autor ul faptei ilicite în momentul încălcării
normei juridice41.
Latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenție directă. Motivul
specificat la alin.(1) art.249 CP RM constă, de cele mai multe ori, î n interesul material.
Scopul special al acestei infracțiuni este scopul neachitării la bugetul public național a
plăților vamale.

39 MIHAI Gh., Teoria generală a dreptului . București: Lumina Lex, 2001, p. 239
40 POPA N., Teoria generală a dreptului. București: Tipogra fia Universității, 1992, p. 206
41 VONICĂ R., Introducere generală în drept . București: Ed. Lumina Lex, 2000, p. 517

39 3 Particularitățile infracțiunilor vamale și delimitarea acestora de alte fraude
și infracțiuni similare
3.1 Formele agravante ale infracțiunii de contrabandă (art. 248 CP al RM)
Legiuitorul înăsprește răspunderea pentru comiterea contrabandei în legătură cu
proprietățile deosebite ale obiectelor atentate. Ultimele se referă la valoarea exclusivă,
însemnătatea sau pericolul potențial pentru societate și sănătatea persoanelor. O așa atitudine a
legiuitorului privind aprecierea gradului prejudiciabil generea ză comentarii contradictorii în
doctrina penală, discuții și propuneri42. În cadrul acestei subdiiziuni voi analiza următoarele
elemente: statutul juridic al unor obiecte aparte în legislația națională în vigoare; motivarea
social -politică a obiectelor contrabandei, menționate în art. 248 alin. (2) -(4) CP al RM; posibila
lor сalificare; influența reciprocă și puterea juridică a o biectului și valorii atentării.
În punctele anterioare menționam că infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 248
CP al RM are cinci variante tip două dintre care sunt cu forme agravante. Respectiv urmează să
supunem unui stu diu manifestările agravante ale contrabandei.
Componența agrav antă, prevăzută de art. 248 alin. (5) CP al RM, determină și expune în
redacția dispoziției acestei norme anumite semne alternativ e care califică în mod deosebit
(agravant) contrabanda, în caz că ea este săvîrșită:
b) de două sau mai multe persoane;
c) de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu;
d) în proporții deosebit de mari.
Urmează să analizăm circumstanța agravantă contrabanda săvârșită de două sau mai
multe persoane prevăzută de (lit.b) alin.(5) art.248 CP RM). Noțiunea „de două sau mai multe
persoane” desemnează o circumstanță obiectivă, relevantă sub aspect juridic, consacrată în
Partea Specială a Codului penal în calitate de circumstanță agravantă, constituind reacția
legiuitorului împotriva faptelor celor car e își înlesnesc activitatea infracțională apelând la
eforturile unor persoane iresponsabile, ale unor persoane care nu au atins vârsta răspunderii
penale etc43.
Potrivit pct.10 din Hotărârea Plenului CSJ nr.5/2010, contrabandă săvârșită de două sau
mai mult e persoane se consideră fapta la care au participat două sau mai multe persoane de la
începutul sau pe parcursul comiterii ei, însă până la consumarea acesteia sau până la curmarea
tentativei de contrabandă. Aceeași Hotărâre nominalizează ipotezele în care infracțiunile de

42 SOBIEȚKII R. Contrabanda: Aspecte juridico -penale , În Teza de doctor, Chișinău 2011 p.109
43 PASAT A.O. Analiza juridico -penală a infracțiu nilor vamale conform legislația Republicii Moldova și a
României, În Teza de doctor, Chișinău 2011 p.156

40 contrabandă se consideră săvârșite de două sau mai multe persoane, și anume: coautoratul și
săvârșirea infracțiunii de către o persoană care are semnele subiectului infracțiunii, împreună sau
prin intermediul unei persoane care nu posedă calitatea de subiect al acestei infracțiuni.
Cercetătorul acestui domeniu Pasat A.O. în teza sa de doctor ,,Analiza juridico -penală a
infracțiunilor vamale conform legislația Republicii Moldova și a României” consideră că
ipotezele contrabandei săvârșite d e două sau mai multe persoane sunt:
a) coautoratul (participația simplă);
b) săvârșirea infracțiunii de către o persoană care posedă semnele subiectului infracțiunii,
împreună cu o persoană care nu întrunește condițiile generale ale subiectului infracțiuni i
(împreună cu un minor, cu o persoană iresponsabilă, cu o persoană indusă în eroare etc.);
c) săvârșirea infracțiunii de către o persoană care posedă semnele subiectului infracțiunii,
prin intermediul unei alte persoane care nu întrunește condițiile gener ale ale subiectului
infracțiunii.44
Din alt punct de vedere nu va fi incidentă circumstanța agravantă în cauză în ipoteza
comiterii infracțiunilor de contrabandă în participație complexă. Aici ar trebui să menționez că
susțin opinia expusă de S.Brînza și V. Stati, în acord cu care nu există echivalență între noțiunile
„participație simplă” și „participație complexă”, pe de o parte, și noțiunea „de două sau mai
multe persoane”, pe de altă parte45. Așadar faptele de contrabandă săvârșite în participație
complex ă nu vor cădea sub incidența circumstanței agravante analizate.
În contextul respectivului element circumstanțial agravant ar fi necesar necesară
abordarea chestiunii privind comiterea contrabandei de către un grup criminal organizat sau de
către o organiz ație criminală. Avându -se în vedere lipsa în conținutul art.248 CP RM a unui
astfel de element circumstanțial, unii autori consideră că doar la aplicarea pedepsei va avea
relevanță dacă infracțiunile prevăzute la art.248 CP RM au fost comise de un grup cri minal
organizat/organizație criminală.
Cercetătorul în acest domeniu Pasat A.O consideră oportună completarea art. 248 CP al
RM cu un atare element circumstanțial. În opinia lui, inserarea unui astfel de element
circumstanțial agravant va permite promovare a unei lupte mai acerbe și mai eficiente cu
fenomenul contrabandei săvârșite de grupurile și organizațiile criminale46.

44 Idem.
45 BRÎNZA S., STATI V. Săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane ca presupusă formă a participației
penale: demitizarea unei concepții compromise. În: Revista Națională de Drept, 2008, nr.4, p5.
46 PASAT A.O. Analiza juridico -penală a infracțiun ilor vamale conform legislația Republicii Moldova și a
României, În Teza de doctor, Chișinău 2011 p.158

41 Spre exemplu în CP al FR se menționează expres agravanta „săvîrșită de un grup criminal
organizat”.
Legea penală a Republicii Moldova nu include o asemenea formă agravantă. Potrivit art.
46 CP al RM, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s -au organizat
înprealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Acesta se caracterizează prin:
înțelegere prealabil ă; elaborarea planului de săvîrșire a infracțiunii; împărțire a rolurilor între
participanți; determinarea metodei de săvîrșire a infracțiunii și a acțiunilor pentr u realizarea
planului elaborat.
Conform art. 47 CP al RM, se consideră organizație (aso ciație criminală) o reuniune de
grupuri criminale, organizate într -o comunitate stabilă, a că rei activitate se întemeiază pe
diviziune, între membrii organizației și structurile ei, a funcțiilo r de administrare, asigurare și
executare a intențiilor criminale ale organizației în scopul de a influența activitatea eco nomică și
de altă natură a persoanelor fizice și juridice sau de a o cont rola, în alte forme, în vederea
obținerii de avantaje și realizării de interese economice, financiare sau politice.
Infracțiunea se consideră săvîrșită de o organizație criminală dac ă a fost comisă de un
membru al acesteia în interesul ei sau de către o persoană care nu este membru al acesteia, la
însărcinarea organizației.
R. Sobiețki evidentiază că membrul organizației poartă ră spundere penală numai pentru
infracțiunile la a căror pregătire sau săvîrșire a participat, iar organizatorul și conducătorul poartă
răspundere pentru toate infracțiunile săvîrșite de această organizație. Membrul acesteia poate fi
liberat de răspundere pen ală în cazul în care a declarat benevol despre existen ța ei și a ajutat la
descoperirea infracțiunilor săvîrșite de ea ori a contribuit la demascarea organizatorilor,
conducătorilor, membrilor organizației47.
Conștiința și voința membrilor asociației criminale tre buie să cuprindă circumstanțele
care se referă nu numai la faptele proprii, dar și la faptele celorlalți participanți. Numai în astfel
de cazuri vom putea vorbi despre o participație la infracțiune.
Împătășind opinia lui A.O.Pasat din teza sa de doctor în prezent nu putem nega existența
unei legături strânse între contrabandă și criminalitatea organizată. Or, una dintre sursele de
existență ale membrilor organizațiilor criminale o constituie veniturile obținute din
comercializarea mărfurilor de contrabandă48.
Fiecare dintre semnele circumstanțiale prevăzute este suficient pentru a aplica față de
persoana vinovată în comiterea contrabandei prevederile art. 248 alin. (5) CP al RM. Respectiv,

47 SOBIEȚKII R. Contrabanda: Aspecte juridico -penale , În Teza de doctor, Chișinău 2011 p. 112
48 Idem.

42 legiuitorul consideră aceste semne alternative și egale d in punctul de vedere al pericolului social
pe care ele îl prezintă. Acest deosebit aspect social le consolideaz ă, plasîndu -le în aceeași normă
juridico -penală – ca semne de expresie antisocială gravă, în să, după conținut și formele de
manifestare, ele, evi dent, substanțial se deosebesc unele de altele. Însă acest fapt nu influențează
asupra caracterului de interacțiune și interconexiune a semnelor nom inalizate cu alte elemente și
semne ale sistemului infracțional unic, denumit de legea penală drept contraba ndă.49
În pofida faptului că problema comiterii infracțiunii de către o persoană cu funcție de
răspundere a fost tratată în cadrul subiectului infracțiunii, la acest segment al lucrării , menționez
că am putea elucida și alte aspecte. Spre exemplu, unii autori consideră că în cazul semnului
calificativ „de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea sit uației de serviciu” există două
infracțiuni distincte:
– contrabanda (art. 248 CP al RM);
– abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327 CP al R M).
Altfel zis, autorii în cauză printre care se află și Sobiețki R. consideră că această
agravantă formează o componență de sine stătătoare. Această opinie nu a fost susținută,
invocîndu -se ca argument faptul că folosirea situației de serviciu de către persoana cu funcție de
răspunder e este un mijloc suplimentar de săvîrșire a contrabandei și această situație nu determină
calificarea faptei prin concurs cu art. 327 CP al RM.
Folosirea situației de serviciu a fost definită în mod diferit. Ca și autorul ru s A. Н.
Tрайнин, profesorii В. Кириченко, В. Meньшагин au argument at și au susținut opinia precum
că sintagma „folosirea situației de serviciu”, în sensul legii pen ale, trebuie interpretată drept
săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a ac țiunilor, care sunt condiționate de
atribuțiile funcționale deținute, determinate de competența de serviciu și aflate în limitele
obligațiilor lui de serviciu50.
O altă opinie este înaintată de către А. Рарог, В. Степалин, O. Шишов. Aceasta din
urmă rezidă în faptul că persoana cu funcție de răspundere poate abuza de situ ația de serviciu nu
numai la locul său de muncă, dar și în altă organizație, folosind in fluența și autoritatea funcției
(postului) sale51.
Tot aici apare o altă întrebare apare în legătură cu faptul dacă pot purta răspundere penală
conform acestui semn circumstanțial agravant persoanele fizice, organizațiil e comerciale ce nu

49 Idem.
50 КИРИЧЕНКО А.Ф. Ответственность за должност ные преступления по советскому уголовному праву.
Mосква, 1956. P 218.
51 Рарог А., Степалин В., Шишов О. Уголовное право. Особенная часть в вопросах и ответах. Москва:
Юрист, 2000. 132 p.

43 se referă la organele statale și organele administrației publice locale. Răspunsul este că aceste
persoane nu poartă răs pundere conform art. 248 alin. (5) lit. c) CP al RM, acestea nefiind
persoane cu funcție de răspundere52.
Ultima circumstanță agravantă este comiterea contrabandei în proporții deosebit de mari.
Pînă în 1994 art.75 CP, deși conținea agravanta în cauza, nu dezvăluia sensul acestei noțiuni.
Acesta provoca numeroase discuții științifice în ceea ce privește aplicarea indicelui dat, deseori
în detrimentul principiului umanismului din drept penal. Astfel,s -a afirmat că aprecierea
proporțiilor deosebit de maritrebu ie făcut în primul rînd după criteriul subiectiv – adică la
discreția judecătorului, fără a se ține cont deînsăși mărimea contrabandei. Alți autori totuși au
propus ca la determinarea proporțiilor deosebit de marisă se folosească și criteriul obiectiv. Îns ă
atît timp cît nemijlocit în lege nu era fixată limita minimă șimaximă a contrabandei aplicarea
acestui criteriu rămînea la libera aprecierea judecătorului. De asemenea, în lipsa unui criteriu
legal de apreciere a proporțiilor deosebit de mari a contraban dei, înopinia unor doctrinari,
era posibila cumularea unor cazuri de contrabanda simplă (chiar administrativă) cucondiția că n –
au exporat termenele de prescripție stabilite de lege.
Astfel, dacă “proporții contrabandei în cumul cu cea mai mare de o sută s alarii minime, o
atare contrabandă este condamnată penal fiind de proporții deosebit de mari”.
Actualmente, prin stabilirea în lege a unui criteriu obiectiv discuții sus pomenite își
pierd sensul. Cu toate acestea s -au ridicat și alte probleme legate de p roporții deosebit de mari a
contrabandei.
Potrivit art. 126 CP al RM dacă valoarea bunurilor trecute peste frontiera vamală
depășește la momentul săvîrșirii infracțiunii 5.000 u.c. de amendă, este vorba de proporții
deosebit de mari.
Mărimea contrabandei se determină în fiecare caz individual cu luarea în vedere a tuturor
circumstanțelor comit erii infracțiunii. La de terminarea mărimii contrabandei urmează a reieși nu
numai din valoarea bunurilor de contrabandă , dar și din cantitatea, iar în unele cazuri – valoarea
istorică și artistică, precum și importanța ei pentr u economia națională53.
S. Maimescu stipulează că circumstanța agravantă – săvîr șirea contrabandei în proporții
deosebit de mari – este relativ nouă în practica vamală a țării . În acest sens, se arată că în
legislațiile penale ale statelor vecine, ale țărilor CSI, îndeosebi în legislația penală a Federației
Ruse, acest semn calificativ nu este inclus în componența contrabandei. Respectiv , în cele din
urmă (avînd la bază proporț iile vechi ce erau fixate în art. 126 CP al RM) autorul S. Maimescu

52 SOBIEȚKII R. Contrabanda: Aspecte juridico -penale , În Teza de docto r, Chișinău 2011 p. 110
53 Ibidem. p.112

44 concluzionează că contrabanda trebuie calificată ca comisă în p roporții deosebit de mari numai
în cazul dacă valoarea bunurilor ce constituie obiectul contrabandei va depăși nu de 1.000 de ori,
ci de 3500 de ori mărimea salariului minim stabilit la momentul săvîrșirii faptei (echivalent a
5.000 dolari SUA, sumă permisă rezidenților Republicii Moldova de a fi scoasă la ieșire din țară
fără prezentarea documentelor de proveniență)54.
3.2 Circu mstanța agravantă al infracțiunii prevăzute de art.249 CP RM
Noțiunea ,,de două sau mai multe persoane ”, în sensul consemnat la lit.b) alin.(2) art.249
CP RM, presupune pluralitatea de făptuitori. Iar acești făptuitori trebuie să aibă calitatea de
autori mijlociți (mediaț i) sau de autori nemijlociți (imediați) ai infracțiunii. Un autor – mediat
sau imediat – al infracțiunii, alături de o altă persoană având calitatea de organizator, instigator
sau complice, nu formează conținutul noțiunii ,,de două sau mai multe persoane ”. Un singur
autor al infracțiunii, alături de o persoană care numai contribuie la săvârșirea infracțiunii în
calitate de organizator, instigator sau complice, nu este suficient pentru a opera circumstanț a
agravantă prevăzută la lit.b) alin. (2) art.249 CP RM. Aceasta însă nu exclude ca, pe lângă cele
două sau mai multe persoane, care iau parte la săvârșirea infracțiunii, să ia parte la activitatea
infracțională ș i alte persoane având calitatea de organiza tori, instigatori sau complici.
Răspunderea le poate fi aplicată declaranților, brokerilor vamali sau altor persoane
prevăzute de legislaț ie potrivit lit.b) alin.(2) art.249 CP RM, cu condiția că toți aceștia se
eschivează de la achitarea plăț ilor vamale.
Respectiv , toți coautorii trebui e să participe la executarea laturii obiective a infracțiunii
specificate la lit.b) alin.(2) art.249 CP RM.
În cazul infracțiunii prevăzute la lit.b) alin.(2) art.249 CP RM, coautorii pot realiza
simultan ș i integral latura obiectivă a infracțiunii. Dar, l a fel de posibil este ca aceștia să o
realizeze succesiv și parțial. Importanteste ca acești coautori să ia parte la săvârșirea, chiar și
parțială, a infracț iunii. Lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre coautori nu poate influența
calificarea cel or săvârșite î n baza lit.b) alin.(2) art.249 CP RM, dar poate fi luată în considerare
la individualizarea pedepsei.
3.3 Delimitarea contrabandei de infracțiunea prevăzute la art. 249 CP al RM și
deosebirile ei de trecerea ilegală a FS
Conform art. 249 al CP al RM, eschivarea de la achitarea drepturilor de import care
depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern

54 MAIMESCU S., FLOREA C. Contrabanda comis ă în propor ții deosebit de mari . În: Avocatul poporului, 2000,
nr.7-9, p.30.

45 în vigoare la momentul săvârșirii faptei se pedepsește cu amendă în mărime de până la 650
unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore,
cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale.
Aceeași acțiune săvârșită de două sau mai multe pers oane se pedepsește cu amendă în
mărime de la 650 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității
de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2500 la 3000
unități convenționale.
Eschivarea de la achitarea drepturilor de import care depășește 200 de salarii medii lunare
pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii
faptei se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale s au cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei
juridice, în mărime de la 3000 la 6000 unități convenționale.
Deci, contrabanda are un șir de indici comuni cu eschivarea de la achitarea plăților
vamal e (infracțiune prevăzută de art. 249 CP al RM). Contrabanda este săvârșită cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, precum și prin nedeclarare
sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Eschivarea de la achitarea plăților vamale, însă, în esență poate fi comisă prin introducerea în
actele vamale a datelor neautentice, prezentarea documentelor neautentice, ce influențează
asupra mărimii plăților calculate.55 Deci, ace ste două infracțiuni pot fi săvârșite prin metode
similare.
Este incontestabil și faptul că pericolul social al acestor două infracțiuni este identic, fiind
determinat de prejudicierea securității publice și a bugetului, însă, ne cătând la aceasta și la
asemănările metodelor de săvârșire a contrabandei și eschivării de la achitarea plăților vamale,
aceste două componențe de infracțiuni se deosebesc evident după obiectul nemijlocit și latura
obiectivă. Deci, dacă obiectul nemijlocit al contrabandei îl consti tuie relațiile vamale și ordinea
de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori în
proporții mari, atunci obiectul nemijlocit al eschivării de la achitarea plăților vamale este
operațiunea de vămuire a bunur ilor și ordinea de achitare a plăților vamale.
În contextul celor anterior consemnate, contrabanda și eschivarea de la achitarea plăților
vamale se deosebesc și după latura obiectivă. Eschivarea nu este altceva decât refuzul intenționat
de a achita plățile vamale în ordinea stabilită de legislația în vigoare. Conform art. 124 alin. (1)
CV al RM, drepturile de import și drepturile de export se plătesc în prealabil, până la depunerea

55 GIOGA C., Controlul economico -financiar ; Paradisurile fiscal Walter Ingo, Secret money, Lexington,
Massachusetts , D.C. Heath, 1985, p. 177

46 declarației vamale, adică la etapa precedentă declarării sau la momentul văm uirii, se accept plata
doar a diferenței dintre suma calculată și suma plătită în prealabil. Pe când contrabandă poate fi
comisă doar paralel etapei de declarare.
În așa mod, acțiunile de achitare a plăților vamale și de trecere peste frontiera vamală a
mărfurilor nu coincid după timp, fapt care exclude concursul ideal al contrabandei și eschivării
de la achitarea plăților vamale. Se adeverește doar existența concursului real al acestor două
infracțiuni. Reieșind din aceasta, nu susțin pe deplin opiniile un or juriști (С. Душкин, С. Русов)
despre faptul că contrabanda comparativ cu eschivarea de la achitarea plăților vamale trebuie
recunoscută ca normă specială și că trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporții mari, cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, precum și prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale urmează a fi calificată numai ca contrabandă, fără concurs cu eschivarea de
la achitarea plăților vamale.
În primul rând, este evident, că trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor și achitarea
plăților vamale nu coincid după timpul acțiunii și diferă după obiect și latura obiectivă, fapt
despre care am menționat anterior. În prac tica judiciară și de urmărire penală sunt întâlnite cazuri
când, fiind comise prin concurs aceste două infracțiuni, componența contrabandei va fi
consumată, iar componența infracțiunii de eschivare de la achitarea plăților vamale –
neconsumată și invers. D e aceea, calificând, în condițiile concursului real, acțiunile
prejudiciabile ale făptuitorului numai ca contrabandă, noi concomitent îl vom elibera nemotivat
de răspunderea pentru săvârșirea altei infracțiuni – eschivarea de la achitarea plăților vamale.
Mai mult ca atât, nu pot fi de acord cu opinia expusă în literatura de specialitate de a
comasa aceste două componențe în una. Se afirmă că contrabanda se săvârșește numai cu scopul
eschivării de la achitarea plăților vamale și deja din aceste afirmații de curg și concluziile
ulterioare. Însă trebuie să recunoaștem, că astfel de afirmații sunt eronate, dat fiind faptul că în
practică contrabanda deseori se comite fără urmărirea scopului de eschivare de la achitarea
plăților vamale. De exemplu, trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu acte de însoțire false
pentru camuflarea provenienței reale a acestor mărfuri, a caracterului acestora sau a altor
particularități, ce puteau face imposibilă trecerea.
De fapt, pentru calificarea juridică a acțiunii de con trabandă, motivul săvârșirii nu joacă
nici un rol, din moment ce în art. 249 CP al RM – eschivarea de la achitarea plăților vamale – se
indică direct în dispoziția normei.
Pe lângă acestea, propunându -se comasarea acestor două componențe de infracțiuni în
una, autorii au scăpat din vedere că în art. 248 CP al RM proporția mărfurilor trecute peste

47 frontiera vamală constituie valoarea totală a acestora, pe când în art. 249 CP al RM – proporția
constituie suma totală a plăților neachitate, indiferent de valoar ea mărfurilor trecute. În aceeași
ordine de idei, ca element important în deosebirea contrabandei de eschivarea de la achitarea
plăților vamale îl putem numi și pe obiectul material, care, în cazul acțiunii de contrabandă, îl
constituie orice obiect pasibi l evaluării, pe când în cazul eschivării de la achitarea plăților
vamale, obiect material îl constituie plățile vamale calculate reieșind din caracteristicile
obiectului respectiv.
Contrabanda are legătură cu infracțiunile de furt, jaf sau tâlhărie, prevăz ute de art. 186,
187, 188 CP al RM. Respectiv, necesită delimitarea contrabandei de aceste infracțiuni.
Comiterea infracțiunilor menționate vizează sustragerea valutei, a valorilor culturale și trecerea
lor peste frontiera vamală prin diverse metode: fie p e cale de tăinuire de controlul vamal, fie prin
prezentarea frauduloasă a documentelor vamale, comercializându -le pe piața Republicii Moldova
(făptuitorii însușesc astfel sume mari de bani). Un exemplu în susținerea celor expuse ar putea fi
cazul cetățenil or Ucrainei A și B, care au prezentat pentru control la postul vamal Leușeni
declarațiile vamale forma T -6, în care au indicat că lor le aparțin confecțiile de aur pe care urmau
să le scoată peste frontieră în scopuri personale, pentru a le comercializa. Î n rezultatul verificării
detaliate a acestor confecții de aur, prezentate de către A și B și conform datelor Secției
afacerilor interne din regiunea Odessa, s -a constatat că aceste obiecte au fost sustrase prin furt
din apartamentul colaboratorului de poli ție N. În acest caz, acțiunile acestor persoane urmau a fi
calificate drept concurs de infracțiuni: contrabandă consumată, deoarece la intrare în țară n -au
prezentat aurul controlului vamal și furt.
De asemenea, contrabanda are tangență cu răpirea mijloace lor de transport, prevăzută de
art. 192/1 CP al RM. Astfel, răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire se pedepsește cu
amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Aceeași acțiune: a) săvârșită de două sau mai multe persoane; b) însoțită de violență
nepericuloasă pentru viața sau sănătatea victimei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea
violențe; c) săvârșită prin pătrundere în garaj, în alte încăperi sau spaț ii îngrădite ori păzite se
pedepsește cu închisoare de la 3 la 5 ani.
Acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) însoțite de violență periculoasă pentru viața sau
sănătatea victimei sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențele pedepsesc cu
închis oare de la 5 la 7 ani.
Spre exemplu, cetățeanul Ucrainei B, aflându -se în Bulgaria, a răpit un autoturism,
prezentându -l angajaților biroului vamal Leușeni ca autoturism pe care l -a primit în bază de
procură, întocmită în Bulgaria. În urma verificării, s -a constatat că toate documentele vamale

48 sunt falsificate, iar procura n -a fost eliberată de organele competente, având aplicată pe ea o
ștampilă falsificată. Automobilul, confiscat de organul vamal ca obiect de contrabandă, aparținea
unui agent economic di n Sofia de la care a fost răpit de necunoscuți.
În situația în care automobilul ar fi fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova cu
expedierea ilicită a unității de transport peste frontiera vamală, acțiunile urmau a fi calificate prin
concurs: contraband ă și răpire a mijlocului de transport.
În concluzie la prezentul capitol pot afirma că incriminarea infracțiunii de contrabandă
este un imperativ absolut pentru asigurarea ordinii în domeniul raporturilor juridice vamale,
adică pentru protejarea regimului juridic vamal. Așadar obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii
de contrabandă este format din ansamblul de relații sociale referitoare la regimul vamal, relații a
căror normală desfășurare și dezvoltare este condiționată de respectarea regulilor impuse de lege
pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri.
Deosebirea trecerii ilegale a frontierei de stat de contrabandă
Inițial, voi spune că o infracțiune care are tangențe cu infracțiunea de contrabandă este
trecerea ilegală a frontierei de stat, care este expusă la art. 362 al CP al RM. Din start vom porni
de la afirmația lui Maimescu S., infracțiunea expusă la art. 362 al CP al RM este specifică prin
faptul că Legea nu stabilește locuri și momente ale săvârșirii infracțiunii – la frontieră sau în
interiorul țării – în raport de natura frontierei, modalitatea și mijlocul ales pentru trecerea
frauduloasă a acesteia, considerând că aceasta se consumă în toate situațiile în locul și momentul
în care se realizează efectiv acțiunea de intrare sau ieșire din țară prin trecerea frauduloasă a
liniei frontierei de stat. El mai spune că o trăsătură generală a infracțiunii privind trecerea ilegală
a frontierei de stat încriminată la art. 362 al CP al RM ține de faptul că acțiunea sa nu se extinde
asupra cetățenilor străini veniți în Republica Moldova, fără pașaportul stabilit sau fără
autorizație, pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituția Republicii Moldova,
precum și asupra persoanelor care sânt victime ale traficului de ființe umane.56
Auto rul moldav Paladii A. afirmă că consumarea acestei infracțiuni are loc instantaneu,
în momentul depășirii liniei de demarcație a hotarului (graniței) dintre Republica Moldova și
statele vecine. Până la trecerea (prin intrarea sau ieșirea din țară) pes te linia care separă țara
noastră de statele vecine, fapta nu are semnificație penală sau constituie tentativă. Momentul
consumării infracțiunii este diferit, în funcție de felul frontierei (terestră, aeriană, maritimă,
fluvială etc.) și de modalitățile co ncrete de săvârșire a faptei, astfel: – în cazul trecerii frontierei

56 MAIMESCU S. Unele aspecte practice ale executării sentințelor pronunțate pe cauzele penale de contrabandă
intentate persoanelor juridice pe teritoriul vamal al Republicii Moldova . În: Revista Națională d e Drept, 2009, nr.10 –
12, p. 190

49 aeriene de stat, consumarea are loc în momentul decolării aeronavei care urmează a traversa
frontiera de stat; – în cazul modalității parașutării pe teritoriul Republicii Moldova, consuma rea
are loc în momentul aterizării celui parașutat; – în cazul deplasării cu o navă, consumarea are loc
în momentul în care nava părăsește portul, spre granița Republicii Moldova; – când deplasarea se
face cu alte mijloace de transport (tren, autovehicul e tc.), consumarea are loc în momentul
traversării graniței terestre de stat.57
Astfel, contrabanda trebuie delimitată și de trecerea ilegală a frontierei de stat. Trecerea
frontierei de stat este strict stabilită prin punctele de trecere și control. Ea poate fi făcută și în
afara punctelor de trecere numai în conformitate cu condițiile și acordurile încheiate între
Republica Moldova și statele vecine.
În esență, ambele norme protejează unul și același obiect – inviolabilitatea frontierei de
stat. Într -un caz, persoana trece ilicit mărfurile, obiectele și alte valori peste frontiera de stat, fie
tăinuindu -le de control vamal, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de
identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică. În speț ă sa constatat că
componența infracțiunii de contrabandă este o infracțiune cu intenție directă.58 Prin sentința
Colegiului penal al Curții de Apel din 30 ianuarie 2002 D.S. pusă sub învinuire pentru comiterea
unor infracțiuni prevăzute de art.art.15, 123 a lin.2 și 75 alin.5 Cod penal, C.I., pus sub învinuire,
în baza art.art.17, 75 alin.5 Cod penal, au fost achitați din motivul că faptele lor nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii.
Prin aceeași sentință A.I. a fost condamnat, în baza alin.1 a rt.123 Cod penal, la amendă în
mărime de 50 salarii minime, în baza alin.1 art.209 la amendă în mărime de 30 salarii minime,
iar, conform art.39 Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial a fost aplicată amenda în mărim e de 60 salarii minime, însă sentința în această privință a
acuzării nu este atacată. Procurorul consideră că sentința pronunțată lui C.I. și D.S. este ilegală și
pasibilă casării.
Inculpata D.S. și apărătorii Ț.I. și D.G. au concluzionat asupra recursului că este nefondat
și au propus să fie respins ca nefondat. Instanța de recurs a reținut că A.I. la 10.10.2001, aflându –
se la serviciu în calitate de brigadier al cooperativei "V.P. -Veche", jud. Taraclia, și având acces
la bunurile materiale, a sustras 1 to nă de poamă. Această poamă a vândut -o D.S. cu 200 dolari
SUA.

57 PALADII A., SOBIEȚKI R. Circulația ilegală a materialelor și utilajelor destinate producerii sau prelucrării
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. În: Materialele Seminarului științifico -practic interna țional
Probleme de politică penală în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri . Chișinău: Academia
“Ștefan cel Mare”, 2007, p. 83 -91
58 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. Dosarul nr.1ca -75/2002 din
02.04.2002

50 În aceeași zi D.S. cu automobilul "IFA" numărul de înmatriculare T -7836 KX, la volanul
căruia se afla C.I., după o înțelegere prealabilă au încercat de a trece în Republica Ucraina pe la
postul vamal Valea Perjei, însă în apropiere de frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova
au fost reținuți de colaboratorii de poliție. Colegiul penal, verificând actele din dosarul penal în
raport cu motivele din recurs, consideră recursul nefondat și urme ază să fie respins integral cu
menținerea hotărârii atacate.
În cadrul anchetei preliminare și judecătorești A.I. a recunoscut complet vina și a declarat
că într -adevăr la 10.10.2001 cet. Republicii Ucraina a procurat de la cooperativa "V.P. -Veche",
unde e l muncește ca brigadier, 3 tone de poamă. El a realizat lui D.S. poamă fără a întocmi actele
necesare, adică au decis a le trece ulterior prin contabilitate. D.S. a fost de acord. Pentru poama
realizată A.I. a primit de la ea 200 dolari SUA.
D.S. și C.I. î n cadrul anchetei preliminare au declarat că într -adevăr, la propunerea lui
A.I. au procurat din cooperativa "V.P. -Veche" 4 tone de poamă, dintre care 3 tone au fost
înregistrate documentar prin contabilitate, iar pentru 1 tonă D.S. i -a plătit nemijlocit l ui A.I. 200
dolari SUA. D.S. și C.I. au declarat că poama procurată de ei urma să fie transportată în
Republica Ucraina, însă, îndreptându -se spre frontiera de stat pe drumuri de țară, au fost reținuți
de colaboratorii de poliție.
În ședința de judecată D. S. și C.I. au declarat că nu au avut scopul de a evita posturile
vamale ale Republicii Moldova, ci se îndreptau spre postul vamal Valea Perjei pentru a clarifica
la colaboratorii vamali ce acte sânt necesare pentru a transporta în Republica Ucraina poama
procurată.
Deși procurorul recurent a confirmat în fața instanței de recurs motivele recursului numai
prin declarațiile date de către C.I. și D.S., la urmărire penală în faza inițială ele nu pot fi puse în
baza unei hotărâri judiciare și instanța de fond ju st a apreciat aceste probe ca nefiind în
conformitate cu procedura penală. Anterior, la ancheta preliminară C.I. și D.S. nu au recunoscut
vinovăția, indicând că nu au săvârșit infracțiune și nu au avut nici o intenție în această privință.
În cauză cu certi tudine s -a constat că D.S. a procurat de la A.I. poamă și funcția acestuia
de brigadier îi da posibilitate real să creadă că el nu a furat poama, deoarece avea dreptul de a
soluționa probleme pentru a elibera din câmp poama pe care a crescut -o.
Componența infracțiunii de contrabandă este o infracțiune cu intenție directă. D.S. și C.I.
au fost opriți de către colaboratorii de poliție pe teritoriul RM până la frontiera de stat, nu departe
de Vama Valea Perjei, fapt care nu acordă posibilitate de a concluziona că ei au săvârșit
contrabandă, după cum propune procurorul recurent, în baza declarațiilor persoanelor bănuite, la
care au refuzat, și nu confirmă prin alte probe.

51 Astfel, instanța de fond a analizat just probele de care a dispus în cauză și a adoptat o
hotărâre legală și întemeiată. Prin urmare recursul procurorului devine nefondat și urmează să fie
respins integral.
În cazul art. 362 CP al RM, persoana trece ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova,
fie eludându -se de la controlul de frontieră sau t ăinuindu -se de el.

52 Concluzii și recomandări
În urma analizei aprofundat e efectuat e în prezenta lucrare consider că scopul și
obiectivele acesteia au fost atinse pe deplin în corelare cu ipoteza, scopul și obiectivele propuse
în introducere . Actualitatea temei a fost demonstrată pe parcursul tuturor capitole lor abordând
impactul asupra societății și economiei naționale.
În ceea ce privește infracționalitatea în Republica Moldova, aspect ce complică
activitatea dificilă de contracarare și documentare a infr acțiunilor transfrontaliere este existența
regiunii separatiste transnistrene, unde organele legale de drept și control ale Republicii Moldova
nu își pot exercita atribuțiile de serviciu în volum deplin . Amplasarea geografică la hotar cu
Ucraina, precum și susținerea din afară a regimului anticonstituțional a favorizat considerabil
sporirea numărului fraudelor vamale comise de agenții economici din acest teritoriu precum și
utilizarea acestui spațiu de către alți agenți economici. Nu în ultimul rând diferen ța exagerată a
prețurilor între Republica Moldova ș i România duce la fa favorizarea tentativelor de
contrabandă cu produse de tutungerie și petroliere peste frontiera moldo -română.
Convențional, infracțiunile reunite sub denumirea marginală de contrabandă și cele
reunite sub denumirea marginală de eschivare de la achitarea plăților vamale pot fi denumite
infracțiuni vamale, aceasta deoarece sunt fapte comise în sfera vamală .
În conformitate cu normele material existente, prin infracțiuni vamale trebuie înțeles
faptele prejudiciabile care pot lua forma acțiunii sau inacțiunii, săvârșite cu intenție, pasibile de
pedeapsă penală, comise în sfera activității economice externe în legătură cu trecerea bunurilor
peste frontiera vamală, prin ignorarea reglementă rilor vamale, fapte ce atentează la valorile și la
relațiile sociale aferente activității vamale, prevăzute la art.248 și 249 CP RM.
Reieșind din specificul sancțiunii pentru infracțiunea de contrabandă, concluzionez că
pedepsele, de fapt, creează o premis ă inițială de comitere a faptei infracționale în această formă,
efectul aplicării legii penale fiind nesemnificativ din punct de vedere economic comparativ cu
efectele comiterii infracțiunii în ansamblu. Această idee are la bază anumite soluții nu prea
eficiente. Astfel, în cazul în care persoana fizică comite infracțiunea de contrabandă, prevăzută
de art. 248 alin. (1) CP al RM, în lipsa unor circumstanțe agravante generale, care ar
individualiza pedeapsă penală, limita minimă a sancțiunii ar putea fi 150 0 u. c. Contrabanda,
însă, în această formă trebuie să fie comisă în valoare de până la 15906 u. c.
În scopul eficientizării activității organelor vamale ale Republicii Moldova în combaterea
fraudelor vamale, înaintez următoarele recomandări:

53 1) Asigurarea aplicării uniforme și imparțiale a legislației vamale la examinarea cazurilor
de fraudă vamală. Elaborarea de metodologii unice privind calificarea și aplicarea sancțiunilor în
cazurile de contravenții administrative;
2) Perfecționarea profesională a personal ului în domeniile relevante;
3) Dezvoltarea continuă a sistemului de gestionare a riscurilor și asigurarea aplicării
eficiente a sistemului selectivității încărcăturilor, în efectuarea controlului vamal, îmbunătățirea
controlului asupra bunurilor și mijloacelor de transport, diversificarea experienței analitice
pentru crearea și menținerea instrumentelor de asigurare a controalelor “țintă” bazate pe
rezultatele selectivității ;
4) Crearea unui mecanism consolidat privind activitatea organului de urmărire penală al
Serviciului Vamal, bazat pe principiile imparțialității, teritorialității și operativității, acordării
suportului organizatoric și metodologic direcțiilor de urmărire penală din cadrul birourilor
vamale, perfecționării activității de urmărire pen ală atât la ni vel central, cât și teritorial;
5) Implementarea și punerea în aplicare a programelor de stimulare a colaboratorilor,
utilizarea diferitor mijloacelor de stimulare, care ar permite obținerea unei activități maximale
din partea colaboratorilor la executarea activității în domeniul combaterii contrabandei și
contracarării cazurilor de corupție;
6) Efectuarea schimbului de informații cu țările străine în cadrul luptei cu infracțiunile
vamale de caracter internațional ;
7) Colaborarea cu alte instituții st atale în domeniul combaterii fraudelor vamale.

54 BIBLIOGRAFIE
I. Referințe bibliografice în limba română:
1. AVORNIC Gh., ARAMĂ, E. NEGRU, Br. COSTAȘ, R. Teoria generală a
dreptului. Chișinău: Ed. Cartier juridic. 2004
2. BARBĂNEAGRĂ A., ALECU Gh., BERLIBA V. et al. Codul penal al Republicii
Moldova. Comentariu. (Adnotat cu jurisprudența CEDO și a instanțelor naționale). Chișinău:
Sarmis, 2009
3. BARBĂNEAGRĂ A., BERLIBA V., BÂRGĂU M. et al. Comentariu la Codul
penal al Republi cii Moldova. Chișinău: ARC, 2003
4. BARBĂNEAGRĂ A., BERLIBA V., GURSCHI C. et al. Codul penal comentat și
adnotat. Chișinău: Cartier, 2005
5. BODLEV S. Limitarea contravențiilor vamale prevăzute la art. 287 Cod
contravențional al RM de cele stabilite la art. 231 Cod vamal al RM, În Legea și Viața 2018 p.
36
6. BOTNARU S., A.ȘAVGA, V.GROSU, M.GRAMA. Drept penal. Partea Generală .
Chișinău: Cartier, 2005
7. BRÎNZA S., STATI V. Tratat de drept penal. Partea Specială. Vol. II.
Chișinău:Tipografia Centrală, 2015
8. BULAI C., Manual de drept penal. Partea generală. București: ALL BECK, 1997
9. CRAIOVAN I., Tratat elementar de teoria generală a dreptului . București:Ed. ALL
Beck, 2001
10. DORAȘ S., Criminalistică , Chișinău, Lumina Lex, 1999
11. MAIMESCU S. Contrabanda comisă în circumstanțe agravante pe teritoriul vamal
al Republicii Moldova. Chișinău: Estetini, 2015
12. NISTOREANU Gh., BOROI A., Drept penal. Partea specială. Ediția a II -a,
București, Editura ALL BECK, 2002
13. OANCEA I., Drept penal . București, 1971
14. PASAT A.O. Analiza juridico -pena lă a infracțiunilor vamale conform legislației
Republicii Moldova , Tipografia Centrală, Chișinău, 2016
15. PETRESCU V., PÎSLARU C., SÎRBU R., Expertiza merceologică , București 2012
16. POALELUNGI M., DOLEA I., VÎZDOAGĂ T. et al. Manualul judecătorului pentru
cauze penale. Chișinău: Tipografia Centrală, 2013
17. SOBIEȚKI R. Contrabanda: aspecte juridico -penale: studiu monografic . Chișinău:
Totex -Lux, 2013
18. STANCIU V. V. ș. a. Combaterea traficului ilicit și a contrabandei vamale cu
droguri de către autoritatea vamală. București: Editura Ministerului de Interne, 2012
19. VOICU C. Drept penal al afacerilor . București: Editura Rosetti, 2012
20. MARIȚ A., Autoreferat la teza de doctorat cu titlul „ Latura subiectivă a infracțiunii
la persoanele fizice în noua legislație penală" , Cluj -Napoca, 2004
21. BERLIBA V., SOBIEȚKI R. Aspecte de drept penal privind contrabanda cu valori
istorico -culturale. În: Conferința științifico -practică internațională „Protecția juridică a valorilor
culturale în Republica Moldova”. Chișinău, 2008.

55 22. MAIMESCU S. Comiterea contrabandei prin metoda nedeclarării mărfurilor,
obiectelor și a altor valori, sau declararea neautentică a lor în documentele vamale și alte
documente, necesare la trecerea frontierei. În: Materialele Conferinței științifico -practice
republicane Criminalitatea organizată și economia tenebroasă în Republica Moldova (26
februarie 1999). Chișinău: ARC, 1999
23. MĂINESCU S., PASAT A.O. Contrabanda in legislația Republicii Moldova.
In:Conferința științifică națională cu participare internațională „Integrar e prin cercetare și
inovare” (10 -11 n Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991
24. PALADII A., SOBIEȚKI R. Circulația ilegală a materialelor și utilajelor destinate
producerii sau prelucrării substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor. În:
Materialele Seminarului științifico -practic internațional Probleme de politică penală în domeniul
prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri. Chișinău: Academia “Ștefan cel Mare”, 2007
25. BRÎNZĂ S., Însemnătatea obiectului juridic generic al infrac țiunii, În Revista
Națională de Drept , 2004, nr.3
26. CERNOMOREȚ S., PASAT A.O. – Conotații normative privind infracțiunile vamale
ale Republicii Moldova și României, Institutul de Relații Internaționale din Moldova, Revistă
științifico -practică Nr.2/2016
27. MAIM ESCU S. Obiectul material al contrabandei ca obiect de atentare asupra
securității publice a statului. În: Revista Națională de Drept , 2005, nr.1
28. MAIMESCU S. Traficul de ființe umane și contrabanda: aspecte comune și
delimitări. În: Revista Națională de Dr ept, 2004, nr.5
29. MAIMESCU S. Unele aspecte practice ale executării sentințelor pronunțate pe
cauzele penale de contrabandă intentate persoanelor juridice pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova. În: Revista Națională de Drept, 2009, nr.10 -12
30. MUTU M. Deose birea contrabandei de eschivarea de la achitarea plăților vamale. În:
Revista Națională de Drept, 2003, nr.12
31. PASAT A.O. Analiza juridico -vamală a contravențiilor, infracțiunilor vamale comise
pe teritoriul vamal al Republicii Moldova in conformitate cu Co dul vamal din 2000. In: Revista
Națională de Drept, 2014
32. SOBIEȚKI R., SPATARI V. Folosirea frauduloasă a documentelor – modalitate
normativă alternativă prin care se poate manifesta infracțiunea de contrabandă. În Revista
Națională de Drept, 2010, nr.12,
33. STATI V. Infracțiuni săvârșite în sfera activității economice externe (art.248 și 249
CP RM): studiu de drept penal. În: Revista USM „Studia Universitatis Moldaviae”, 2014,
nr.8(78)
34. Codul contravențional al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii
Moldova la 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova , 2009, nr.3 -6.
35. Codul de procedură penală al Republicii Moldova (Partea specială) nr. 122 -XV din
14.03.2003. Ad optat la 14 martie 2003. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.248 -251/699 din 05.11.2013
36. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 -XV din 18.04.2002. Adoptat la 18 aprilie
2002. Republicat: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.72 -74/195 d in 14.04.2009. În vigoare din
24 mai 2009

56 37. Convenția internațională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră,
încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 215 –
XVI din 23.10.2008.
38. Convenția internaționa lă privind asistența administrativă reciprocă pentru prevenirea,
investigarea și reprimarea infracțiunilor vamale, încheiată la Nairobi la 9 iunie 1977, Legea
Parlamentului Republicii Moldova nr.275 -XV din 21.06.2001
39. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de acțiuni
privind implementarea Planului Preliminar de Țară al Republicii Moldova în cadrul Programului
SUA "Provocările Mileniului" Nr. 32 din 11.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
Nr. 21 -24 din 16.02.2007
40. Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 -XIII din 20.07.95. Adoptată la 20
iulie 1995. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.117 -119/946 din
15.08.2002
41. Legea cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico -științifice și medico –
legale, nr.10 86 XIV din 23.06.2000, în vigoare 10.02.06 Monitorul Oficial al RM , nr.144 –
145/1056 din 16.11.2000, cu modificările din 29.12.2005 publicat în Monitorul Oficial al RM
nr.25 -27/107 din 10.02.06
42. Legea Republicii Moldova pentru modif icarea și completarea unor acte legislative,
adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 26.12.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova , 2013, nr.26
43. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.009.
44. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1991, nr.010.
45. Monitorul Oficial al Republicii Moldova , ediție specială, 2007. Noiembrie 2015).
Chișinău: CEP USM, 2015
II.Referi nțe bibliografice în limba rusă :
1. ВЕРИН В.П. Преступления в сфере экономики .
2. Москва: Издательство Дело, 1999
3. ГЫРЛА Л.Г., ТАБАРЧА Ю.М. Уголовное право Республики Молдова. Часть
Особенная . Том I. Кишинэу: Cartdidact, 2010
4. ДЕМИДОВ Ю.А., Социальная ценность и оценка в уголовном праве . – Москва,
1975
5. ЗЛОБИН Г.А., Виновное вменение в историческом аспекте. – în: Уголовн ое
право в борьбе с преступностью. – Москва, 1981
6. ИОФФЕ O.C., Значение вины в советском гражданском праве // Ученые
записки ЛГУ , 1951, nr.129
7. КОВАЛЕВ М.И., КОЗАЧЕНКО И.Я. и др., Уголовное Право – общая часть ,
изд. „Норма”, Москва 2001
8. МИХЕЕВ Р.И., Проблемы вменяемости и невменяемости в советском
уголовном праве, Изд. Дальневосточного университета, Владивосток, 1983
9. РАРОГ А., СТЕПАЛИН В., ШИШОВ О. Уголовное право. Особенная часть в
вопросах и ответах. Москва: Юрист, 2000
10. ТРАЙНИН А. Н., Состав преступления по советскому уголовному праву ,
Москва, Госюриздат, 1951