Analiza Investitiilor Straine Directe In Romania Si Republica Moldova
CUPRINS
I. Aspecte fundamentale privind investițiile străine directe
1.1 Investițiile străine directe-concept,tipologie,factori determinanți
1.1.1 Investițiile străine directe-concept
1.1.2 Tipologia investițiilor străine directe
1.1.3 Factori determinanți ai investițiilor străine directe
1.2 Forme de manifestare și indicatori de măsurare a investițiilor străine directe
1.3 Societățile transnaționale-promotori a investițiilor străine directe
II. Particularitățile investițiilor străine directe în Republica Moldova
2.1 Climatul investițional în Republica Moldova
2.2.Analiza SWOT în domeniul atragerii investițiilor străine directe
2.3 Dinamica volumului și structurii investițiilor străine directe în economia moldovenească
2.4 Evoluția gradului de atingere a investițiilor străine în diferite ramuri ale economiei și distribuția lor
geografică
III. Particularitățile investițiilor străine directe în România
3.1Climatul investițional în România
3.2 Evoluția investițiilor străine directe în perioada 2009-2012
3.3 Repartizarea soldului de investiții străine directe pe principalele activități economice
3.4 Repartizarea soldului de investiții străine directe pe regiuni de dezvoltare
IV. ÎM “Stag” S.A – un exemplu de success în domeniul atragerii ISD
4.1 Evoluția principalilor indicatori economici ÎM “Stag” S.A
4.2 ÎM “Stag” văzută de investitorii străini și de angajații acesteia
V. Concluzii
Referințe bibliografice
“Investiția în cunoaștere generează
cea mai bună dobândă”
(Benjamin Franklin)
Introducere
Această lucrare reprezintă o îmbinare de elemente,atât teoretice, cât și la nivel practic, care vin să surprindă rolul și implicațiile investițiilor străine directe în România și Republica Moldova.
Primul capitol debutează cu aspecte teoretice privind conceptul de investiții străine directe,tipurile, factorii determinanți și formele de manifestare a acestora.Am inceput prin a descrie noțiunile de bază a investițiilor străine directe, continuând cu tipurile de investiții străine directe și am finisat primul capitol descriind indicatorii de măsurare a acestora.
Al doilea capitol îmbină elementele teoretice cu cele practice, am început prin a descrie mediul investițional din Republica Moldova, ca în continuare să urmeze o analiză SWOT în domeniul atragerii investițiilor străine directe.În partea a doua a celui de-al doilea capitol, am analizat fluxul de investiții străine din perioada 2007-2012, cât și gradul de atingere a investițiilor în diferite ramuri ale economiei și distribuția lor geografică.
Capitolul trei are o structură asemănătoare celui anterior, doar că analiza este pentru România.Am descris avantajele care ii atrag pe investitorii străini și dezavantajele care îi fac reticenți când vine vorba de investițiile din România.Tot in capitolul trei am analizat evoluția fluxurilor de investiții străine directe din perioada 2009-2012 și repartizarea lor pe principalele activități economice și pe regiuni de dezvoltare.
În capitolul patru, la studiu de caz, am analizat care au fost implicațiile pe care le-au avut investițiile străine asupra unei întreprinderi cu capital străin din Republica Moldova.Mi s-a părut interesant să observ care a fost impactul real pe care îl au investițiile străine asupra angajaților, conducerii firmei, și asupra indicatorilor economici.
Capitolul I ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND ISD
La sfârsitul secolului XX și începutul secolului XXI, una dintre tendințele de bază ale economiei mondiale rămâne a fi fenomenul globalizării.Din aceste considerente, economiile naționale, aderând la un complex economic unic, obțin un șir întreg de posibilități noi de modernizare și creștere economic.În cazul dat, forța motrice a globalizării fiind investițiile străine, în primul rând, cele directe –Investițiile Străine Directe (ISD)
ISD – concept,tipologie,factori determinanți
Investițiile străine directe-concept
Investițiile străine directe (ISD) sunt definite de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) ca investiții ce implică o relație pe termen lung și reflectă interesul unei entități într-o economie străină.ISD presupun exercitarea unei influențe semnificative a investitorului (persoană fizică sau juridică)asupra unei firme din altă țară.Fluxurile de ISD au trei componente participarea la capitalul social al unei firme, profiturile reinvestite și împrumuturile intracompanie.
Există o mulțime de definiții ale investițiilor străine directe, una din ele este cea data de FMI, potrivit căreia ISD sunt investiții efectuate pentru a achiziționa o participare important într-o întreprindere, operând într-o altă economie decât cea a investitorului, scopul acestuia fiind acela de a dobândi un rol efectiv în managementul întreprinderii
În opinia cercetătorului Mirela Matei din România, ISD reprezintă ansamblul fluxurilor financiare, material, tehnologice și managerial pe care o persoană fizică sau juridică le desfășoară într-o altă economie decât cea în care este rezidentă, pentru realizarea unei activități productive de durată, prin deținerea controlului asupra acesteia
Un alt cercetător roman, Ion E.Anghel, susține că prin investiție străină directă se înțelege plasarea de capitaluri de către investitorii străini pentru înființarea de firme industriale, agricole, de construcții, transporturi, societăți bancare, etc.În unele țări, investițiile străine directe includ și partea de profit reinvestit.Rezultatul investiției străine directe este formarea de capital real, care poate fi o firmă cu capital integral străin sau o societate mixtă
ISD se pot realiza prin participarea la constituirea sau extinderea unei companii, prin dobândirea de acțiuni pe piața bursieră, prin inființarea sau extinderea unei sucursale, prin fuziunea sau preluarea unor companii locale, implicarea investitorului străin fiind pe termen lung.ISD se remarcă și prin complexitatea lor.Spre deosebire de comerț, investiții străine de portofoliu(ISP) sau licențe, ISD implică și un angajament pe termen lung al potențialului uman, financiar și material al investitorului.În concluzie, pe lângă fluxul financiar pe care îl implică orice investiție, ISD antrenează și fluxuri de tehnologie, cunoștințe, forță de muncă specializată, management, bunuri și servicii.
Tipologia investițiilor străine directe
Motivele pentru care agenții economici realizează investiții în străinătate sunt multiple.Companiile pot avea în vedere accesul la anumite resurse,strategia de urmare a clienților sau a concurenților, creșterea eficienței sau cucerirea de noi piețe.Această diversitate motivațională se reflectă în tipologia ISD.Astfel, se disting:
ISD de valorificare a resurselor/activelor țării –gazdă;
ISD de valorificare a piețelor;
ISD de valorificare a activelor strategice;
ISD de eficiență și de exploatare a unor avantaje locale(costul forței de muncă, al transportului, al energiei,etc);
Investițiile străine directe de valorificare a resurselor reprezintă cea mai veche formă a investițiilor străine directe.Primele investiții directe, care aveau ca motivație valorificarea resurselor, au fost realizate în secolul al XVII-lea de East India Company, Virginia Company și Massachusetts Bay Company.Aceste firme aveau în vedere atât valorificarea resurselor altor țări, cât și lărgirea schimburilor comerciale.Investițiile de acest tip dețineau în 1984 o treime din stocul mondial de investiții directe realizate în SUA și Marea Britanie, ponderea lor diminuându-se substanțial în ultimii ani.În prezent, multe țări în curs de dezvoltare permit accesul ISD și în acest sector.Astfel, firmele din țările în curs de dezvoltare mai puțin înzestrate, dar având o tehnologie avansată, pot avea acces la acest tip de resurse.
Principalele țări sursă: Marea Britanie, SUA(în care apar deja societăți transnaționale diversificate și integrate), Franța, Germania.
Principalele țări receptoare : 2/3 din stocul de investiții străine se află în țări în curs de dezvoltare, în special din America Latină și Asia.
Investițiile străine directe de valorificare a piețelor constituie cea mai important formă de ISD.Aceste ISD au în vedere mărimea și posibilitățile de creștere a piețelor naționale, avantajele pe care le implică apropierea de clienți, evitarea barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului, eliminarea costurilor de transport care se înregistrează în cazul exporturilor.Cele mai multe studii empirice demonstrează că cel mai important determinant al ISD este piața și posibilitățile de creștere a acesteia.Totuși, dacă o piață mare este stagnantă sau în scădere, ori economia țării este instabilă, mărimea pieței nu este suficientă pentru a atrage investiții străine importante.Așadar, mărimea pieței interne, creșterea pieței-trecut și perspectivă-și stabilitatea mediului de afaceri sunt determinanți majori ai ISD.
De asemenea, ISD în sectorul serviciilor au în vedere, în cele mai multe cazuri, tot valorificarea piețelor, dat fiind faptul că serviciul este consumat, de obicei, la locul producerii lui.De fapt, ISD în sectorul terțiar au cunoscut o creștere importantă, ele reprezentând mai mult de jumătate din ISD provenind din principalele tări dezvoltate.Orientarea preponderentă a ISD către servicii este corelată cu creșterea ponderii acestui sector la crearea PIB și a venitului pe cap de locuitor.Această tendință înregistrată la nivel mondial se datorează atât deregularizării, cât și privatizării sectorului terțiar, fiind deosebit de pronunțată mai ales în cazul UE.
Principalele țări sursă : Dominația SUA prin activitatea în expansiune a societăților transnaționale.
Principalele țări receptoare:Canada, Europa (în special Marea Britanie), SUA.Țările în curs de dezvoltare reprezentau doar 1 /3 din stocul de investiții străine directe.
Investițiile străine directe de valorificare a activelor stategice apar pe o treaptă superioară a globalizării activității firmelor, mai ales din țările dezvoltate.Acestea investesc în străinătate pentru a avea acces la anumite capabilități de cercetare-dezvoltare(firmele din Japonia, Coreea de Sud au investit în domeniul microelectronicii în SUA) sau pentru a-și spori competitivitatea.Astfel, asistăm la relocaționarea, la filialele din străinătate, a activității de cercetare-dezvoltare, design sau a altor activități cu o valoare adăugată mare.Așadar, țările în curs de dezvoltare trebuie să aibă în vedere dezvoltarea factorului uman și a infrastructurii(activitățile de cercetare-dezvoltare au fost relocaționate în Singapore, iar producerea de software in India)
Principalele țări sursă :Alături de SUA, un rol în creștere pentru țările din Europa Occidentală, urmate de Japonia și, pe scară mai mică, de statele recent industrializate.
Principalele țări receptoare: SUA a reprezentat principal țară receptoare de investiții străine directe.
Investițiile străine directe de eficiență sunt atrase de costurile mai reduse ale forței de muncă și ale resurselor din țara-gazdă.Costul mai redus al forței de muncă a stat la baza investițiilor japoneze în industria textilă americană, a investițiilor SUA în America Centrală, în Mexic și Asia.
O formă mai complexă acestor investiții este legată de integrarea internațională a producției, unitățile productive create prin investițiile străine furnizând component societății-mamă.O astfel de strategie a fost folosită în cazul investițiilor din SUA în industria de automobile, electronică și tehnică de calcul.S-a mers până acolo încât, în țările în curs de dezvoltare, se realizează produse finite care poartă marca societății-mamă.
Principalele țări sursă : SUA, Europa Occidentală și Japonia continuă să invla relocaționarea, la filialele din străinătate, a activității de cercetare-dezvoltare, design sau a altor activități cu o valoare adăugată mare.Așadar, țările în curs de dezvoltare trebuie să aibă în vedere dezvoltarea factorului uman și a infrastructurii(activitățile de cercetare-dezvoltare au fost relocaționate în Singapore, iar producerea de software in India)
Principalele țări sursă :Alături de SUA, un rol în creștere pentru țările din Europa Occidentală, urmate de Japonia și, pe scară mai mică, de statele recent industrializate.
Principalele țări receptoare: SUA a reprezentat principal țară receptoare de investiții străine directe.
Investițiile străine directe de eficiență sunt atrase de costurile mai reduse ale forței de muncă și ale resurselor din țara-gazdă.Costul mai redus al forței de muncă a stat la baza investițiilor japoneze în industria textilă americană, a investițiilor SUA în America Centrală, în Mexic și Asia.
O formă mai complexă acestor investiții este legată de integrarea internațională a producției, unitățile productive create prin investițiile străine furnizând component societății-mamă.O astfel de strategie a fost folosită în cazul investițiilor din SUA în industria de automobile, electronică și tehnică de calcul.S-a mers până acolo încât, în țările în curs de dezvoltare, se realizează produse finite care poartă marca societății-mamă.
Principalele țări sursă : SUA, Europa Occidentală și Japonia continuă să investească masiv în străinătate; țările recent industrializate încep să se manifeste ca investitori majori.
Principalele țări receptoare :China depășește Marea Britanie și ocupă locul doi în lume ca țară receptoare de investiții străine directe
1.1.3 Factorii determinanți ai investițiilor străine directe
Decizia de a investi în străinătate se bazează pe o analiză amănunțită a factorilor locali, care trebuie corelați cu necesitățile de rentabilitate ale agenților economici și intensitatea riscului aferent operării într-un mediu străin.Astfel, potrivit lui John Dunning ,investițiile străine directe sunt realizate atunci când există trei factori determinanți:
Avantaje specifice firmei, care pot astfel compensa costurile suplimentare implicate de acțiunea într-un mediu străin , sau dezavantajele societăților transnaționale față de firmele locale;
Avantaje locale (piața de desfacere, costurile reduse,infrastructura,etc);
Posibilitatea de internalizare a acestor avantaje.
La nivelul țărilor-gazdă există mai mulți determinanți care pot afecta decizia firmelor de a investi în străinătate,și anume: cadrul general oferit de ISD,determinanții economici și determinanții de afaceri.
1)Cadrul general oferit de ISD vizează: stabilitatea economică și politică, tratamentul agenților economici străini, funcționarea pieței, tratatele bilaterale sau multilaterale privind ISD, politica de privatizare, politica comercială, politica fiscală și monetară, politica economică, în general.Cele mai multe fluxuri private de capital sunt atrase de țările cu stabilitate economică și politică, țări care au făcut progrese în ceea ce privește reforma economică, restructurarea, inclusiv restructurarea sectorului financiar.
Politica comercială are o importanță deosebită pentru atragerea ISD.Existența unor bariere tarifare/netarifare combinată cu o politică permisivă privind ISD poate duce la un flux de ISD în vederea susținerii strategiei de substituire a importurilor (cazul Americii Latine).
Politica monetară și fiscală determină parametrii stabilității economice: rata inflației, soldul balanței de plăți, rata dobânzii cu implicații costului capitalului.Politica fiscală este deosebit de importantă în ceea ce privește impozitarea veniturilor și a profitului.Cursul de schimb este determinant pentru prețul activelor, profitul transferat și exporturile efectuate de societățile transnaționale.
Politica de privatizare afectează și ea decizia de a investi,pentru că demonstrează angajamentul autorităților față de proprietatea privată, fiind astfel un fel de asigurare față de eventualele exproprieri.
2) Determinanții economici vizează aspecte privind :
Piața : mărimea pieței și a venitului pe cap de locuitor, posibilitățile de creștere a pieței, accesul la piețe regionale și globale, preferințele specifice țării, structura pieței.
Valorificarea resurselor : materiile prime, costul scăzut al forței de muncă, forța de muncă calificată, infrastructura dezvoltată.
Eficiența : costul resurselor și activelor corelate cu productivitatea forței de muncă, alte costuri-de transport și comunicații, existența unui acord regional de integrare ce favorizează stabilirea unei rețele corporatiste regionale.
3)Determinanții de afaceri au în vedere promovarea investițiilor, stimulentele acordate investițiilor, costurile corelate: corupția, eficiența administrativă, serviciile post-investiții.
Stimulentele sunt avantaje acordate de guvern, care încurajează acțiunea companiilor în anumite domenii de activitate.Stimulentele acordate pentru atragerea ISD pot fi clasificate astfel:
Stimulente fiscale: reducerea impozitului pe profit, amortizarea accelerată, exceptarea de la plata taxelor vamale.
Stimulente financiare : credite subvenționate, subvenționarea unor cheltuieli de investiții legate de infrastructură.
Stimulente de piață : acordarea unor drepturi de monopol, protecția față de competiția produselor de import, contracte guvernamentale preferențiale..
Alte stimulente :furnizarea de terenuri, servicii de informare, consultanță,I nstituirea unor zone libere.
Așadar, firmele care doresc să-și extindă afacerile în străinătate prin ISD aleg acele locații care răspund cel mai bine nevoilor lor în creștere și internalizează anumite activități în vederea creșterii eficienței activității corporatiste.
1.2 Forme de manifestare și indicatori de măsurare a ISD
Investițiile străine directe se pot realize sub diverse forme, și anume:
Crearea de noi întreprinderi peste hotare.
Achizționarea unei companii deja existente, formă folosită pe larg în procesul privatizărilor din țările în tranziție.
Crearea de înteprinderi mixte, cu participarea capitalului autohton.
În opinia economistului rus S.V. Fomișin, ISD sunt alcătuite din trei componente:
Crearea de noi capitaluri peste hotare
Creditarea reciprocă
Reinvestirea veniturilor
Din punct de vedere practic, respectiv al modului de realizare, investițiile străine directe se pot manifesta sub formă de :
Investiții noi (greenfield), respectiv investiții noi,construite de la zero care se realizează în cadrul unor firme nou inființate.
Investiții realizate sub formă de fuziuni și achiziții (brownfield), respectiv investiții realizate prin fuzionarea a două sau mai multe firme existente, (fapt ce dă naștere unei firme noi)sau prin cumpărarea unei firme existente (care dispare din punct de vedere juridic) de către o altă firmă existentă (care, de regulă își păstrează numele).
Extinderea activității unor firme cu capital străin deja existente (de exemplu prin reinvestirea profitului sau prin aducerea unor noi capitaluri de la firma mamă).
Pentru măsurarea fenomenului economic reprezentat de investițiile străine directe se folosesc doi indicatori corelați, respectiv: fluxurile de investiții străine directe și stocurile de investiții străine directe.
Prin fluxurile de investiții străine directe (FDI flows) se înțeleg sumele aferente investițiilor realizate de investitori străini într-o perioadă de timp (de obicei un an ).
Fluxurile de investiții pot fi de „intrare” – FDI inflows ( ce investiții s-au făcut într-o țară de către investitori nerezidenți) sau de “ieșire” – FDI outflows (ce investiții au fost făcute de către investitori rezidenți într-o țară în altă țară).Fluxurile de investiții străine directe sunt înregistrate anual la valoarea netă,respectivă prin scăderea debitelor din creditele contului de capital privind operațiile dintre investitorul direct și filialele sale din străinătate.
Stocul de investiții străine directe (FDI stock) reprezintă valoarea participațiilor la capital și a rezervelor(inclusive profiturile reținute) aparținând firmei investitoare, la care se adaugă valoarea datoriilor nete ale filialelor de către firma investitoare.
La nivel de economie (țară) stocurile de intrări de investiții străine directe (inward FDI stock) reprezintă valoarea capitalurilor și rezervelor din economie care aparțin firmelor investitoare rezidente în alte țări.La rândul lor, stocurile de ieșiri de investiții străine directe (outward FDI stock)reprezintă valoarea capitalurilor și rezervelor aflate în alte țări și care aparțin firmelor investitoare rezidente în țara de referință.
În mod simplificat se poate spune că stocul de investiții străine directe-cu referire la stocul de intrări-reprezintă suma investițiilor străine directe efectuate la un moment de referință până la data indicată ( de regulă o perioadă de mai mulți ani).
1.3 Societățile transnaționale – promotori ai ISD
Investițiile străine directe contribuie la crearea noilor locuri de muncă, la creșterea productivității muncii, sporirea veniturilor și a cererii populației, a eficienței economice și a nivelului de trai al populației.
Investițiile străine directe generează sporirea numărului locurilor de muncă, conduc la modernizarea producției autohtone, contribuie la apariția unor relații stabile de colaborare economică a firmelor autohtone cu partenerii străini.Principalele avantaje ale investițiilor străine directe sint:
1)sporirea accelerata a exportului și a accesului la piețele străine, în special acelea cu un nivel înalt al solvabilității și previziunii.Astfel, întreprinderile cu participarea capitalului străin sînt mai mult orientate spre export datorită producției competitive pe alte piețe;
2)creșterea rapidă a volumului producției,în urma renovării și restructurării întreprinderilor, a aplicării managementului avansat;
3)accelerarea proceselor de modernizare și finanțare a dezvoltării economice, implementarea tehnologiilor și a tehnicii avansate de marketing.Companiile cu capital străin au o capacitate înaltă de atragere a mijloacelor financiare mondiale, destinate investițiilor;
4)soluționarea semnificativă a problemelor de șomaj;
5)creșterea veniturilor populației;
La întreprinderile cu capital străin, salariile sînt mai înalte decât la întreprinderile autohtone.Anumite datorită avantajelor incontestabile pe care le posedă aceste întreprinderi, în ultimele decenii, menționează D.Moldovan “Toate țările lumii, dar, în mod special cele mai puțin dezvoltate s-au văzut nevoite să recurgă la o nouă formă de concurență între ele, și anume să se întreacă în crearea celor mai favorabile condiții pentru atragerea capitalului străin.”
În linii mari, la originea ISD se află societățile transnaționale (STN).Astfel, cunoscutul specialist în domeniul relațiilor internaționale, americanul Robert Gilpin, în cunoscuta sa lucrare „Economia mondiala în secolul XXI”, consideră că o STN este „o firmă de o anumită naționalitate, cu filiale aflate parțial, sau integral, în proprietatea sa, în interiorul a două sau mai multe economii naționale.În cazul dat, o STN este o întreprindere care posedă unități de producție în mai multe țări , indiferent de talia acesteia și de numărul de țări în care are filiale.
Considerând-o ca o componentă a capitalismului internațional, W.Andreff prezintă societatea transnațională ca „orice firmă al cărei capital este investit în procesul de acumulare internațională.Ea este o formă sub care se organizează o parte a capitalului internațional”
David W.Pearce, dând o definiție mai completă, prezintă societatea transnaționala ca pe o „întreprindere de mari dimensiuni având sediul central într-o țară și operând în principal sau parțial prin filialele sale din alte țări.Aceste corporații se extind la scară internațională pentru a valorifica avantajele verticale și orizontale ale economiei de scară”
Expansiunea societăților transnaționale este condiționată de convingerea că pentru a fi competitivă pe plan mondial, o firmă trebuie să aibă filiale în diferite regiuni ale lumii, dar, în special în țările Triadei (SUA, UE, Japonia).
Societățile transnaționale activează concomitent în trei spații economice :
Național, în cazul societății mamă;
Străin, în cazul filialelor de peste hotare;
Internațional, în cazul schimburilor între unitățile componente ale acesteia, dislocate în diferite țări;
O tendință în activitatea STN, ce a devenit deosebit de importantă în ultimii ani este creșterea taliei, mărimii acestora.Acest proces are loc pe calea integrării internaționale pe orizontală sau pe verticală,precum și pe calea conglomerării internaționale, când se unesc întreprinderi din diferite țări,ale căror activități nu sînt legate printr-un proces tehnologic unic.
STN efectuează investiții într-o anumită țară doar cu condiția obținerii profitului suplimentar de la internaționalizarea activității sale și a avantajului monopolului.Dacă în țara de amplasare a investițiilor lipsesc asemenea condiții, atunci societățile transnaționale optează pentru realizarea avantajelor în alte țări.Cele mai mari STN investesc în producția utilajului electric și în industria electronică, în telecomunicații, în industria automobilelor și în cea de extragere și prelucrare a petrolului.
Capitolul II. PARTICULARITĂȚILE ISD ÎN REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Climatul investițional în Republica Moldova
Conceptul de climat investițional poate fi definit ca mediul în care își derulează procesul investițional o entitate economică văzută prin prisma premiselor social-economice, politice și de drept, instituționale și culturale, care determină gradul de atractivitate și utilizare implementată într-un sistem economic sau în economia națională.
În prezent, climatul investițional în Republica Moldova are atât unele părți forte, numite și „atuuri” sau „avantaje competitive”, care fac țara noastră atractivă pentru investitorii străini, cât și unele elemente, unele trăsături numite dezavantaje relative, care din contra, resping investitorii din alte țări.Mai jos vom analiza care sunt factorii care fac Moldova mai atractivă pentru investitorii străini, și respectiv dezavantajele Republicii Moldova în materie de investiții străine, urmând ca în capitolul III să analizam aceeași factori în cazul României, pentru a constata discrepanțele.
Printre avantajele comparative, regăsim:
1.Amplasarea strategic avantajoasă a țării.
Moldova reprezintă un coridor de transport între Est și Vest și dispune de o amplasare geografică favorabilă în centrul Europei.Amplasarea Moldovei atrage investitorii interesați atât de piețele țărilor fostei Uniuni Sovietice, cât și cele ale Europei de Vest.
2.Condiții excelente pentru agricultură.
Moldova este bogată în soluri fertile și deja utilizează acest avantaj, producând vin, fructe și carne pe care le exportă.Ea dispune de posibilități de producere a mărfurilor ecologic curate.Agricultura reprezintă unul dintre domeniile care i-ar interesa cel mai mult pe investitorii străini.
3.Potențialul științific bine instruit.
Conform datelor Departamentului de Statistică și Sociologie al Republicii Moldova, în anul 2012 în țară funcționau mai mult de 100 de instituții științifice de cercetare, în care activau mai mult de 8 mii de persoane, inclusiv 6 mii doctori în știință.Savanții tineri, antrenați în instituțiile științifice ,au posibilitatea de a participa la granturi internaționale pentru efectuarea cercetărilor individuale și colective,an de an crescând resursele alocate pentru dezvoltarea științei și a învățămîntului.
4.Forța de muncă ieftină,relativ calificată.
În țară se înregistrează un nivel înalt de instruire a tineretului, analfabetismul constituie circa 4%,instituțiile de învățămînt superior se dezvoltă intensiv, totodată, un număr important de tineri iși continuă studiile în România, Franța, SUA,de asemenea, Moldova dispune de o forță de muncă calificată, ieftină, în comparație cu alte țări din Europa.
5.Existența zonelor economice libere, pentru care legislația Moldovei prevede înlesniri considerabile.Actualmente, în Republica Moldova activează șase zone economice libere, amplasate în diferite regiuni ale țării.
6.Puterea de cumpărare a populației crescândă, ce ține, în special,de transferurile bănești ale cetățenilor care muncesc în străinătate.
În pofida acestor avantaje atractive pentru investitorii străini în Moldova, există numeroși factori, sau niște dezavantaje care afectează investițiile străine:
1.Instabilitatea politică.Aceasta se referă, în primul rînd, la problema nesoluționată cu Transnistria, care rămâne sursa potențială a confruntărilor politice.Reglementarea conflictului transnistrean va permite extinderea aplicării legilor Moldovei pe întreg teritoriul țării și scoaterea mai rapidă a economiei din starea de criză.
2.Birocrația, corupția și protecționismul, care țin de conduita incorectă a autorităților locale, de administrarea excesivă.Pentru majoritatea investitorilor străini, corupția este obstacolul principal pentru efectuarea business-ului în țara noastră..Economia subterană a luat amploare, mai mult de 60 % din întreprinderile mici și mijlocii nu sînt înregistrate oficial și nu achită nici un fel de impozite.
3.Lipsa bazei legislative sigure,instabilitatea ei.Instabilitatea bazei legislative se caracterizează printr-un risc mare de modificare a legislației, modificări în mecanismul economic și cel juridic.Pentru atragerea investitorilor străini, Republica Moldova trebuie nu numai să adopte legi și hotărîri, ci și să asigure respectarea acestora.
4.Nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii.Infrastructura se află într-un declin continuu, companiile de transport nu-și onorează funcțiile lor directe, lipsesc deservirea înaltă și garanțiile de protecție a proprietății.
5.Neîncrederea în sistemul bancar,eficiența scăzută a altor agenți ai pieței financiare autohtone (dezvoltarea insuficientă a pieței hîrtiilor de valoare, a companiilor de asigurare, a sistemului fondurilor de pensii).Actualmente, băncile din Moldova nu reprezintă instituții serioase de finanțare a economiei, deoarece resursele lor sînt foarte mici și foarte costisitoare.Lipsește credibilitatea nu doar din partea investitorilor străini, ci și din partea populației locale și a clienților.
6.Neîncrederea față de business și față de climatul de afaceri. Moldova are un rating scăzut la organizațiile occidentale, antrenate în analiza comparativă a condițiilor pentru investiții și a gradului de risc al lor.Deși are loc o ameliorare a climatului investițional din Moldova, acest proces decurge foarte încet.
În afara de factorii enumerați mai sus,există și alți factori care înrăutățesc climatul investițional în Moldova, și anume:
Solvabilitatea scăzută a intreprinderilor;
Nivelul scăzut al investițiilor autohtone, care este un indicator important pentru investitorii străini;
Politica antreprenorilor autohtoni, care își plasează mijloacele bănești în băncile străine din cauza instabilității politice;
Refluxul capitalului autohton în străinătate;
2.2. Analiza SWOT în domeniul atragerii investițiilor străine directe în Republica Moldova
Situația Republicii Moldova în atragerea investițiilor străine directe este una nefavorabilă, acest lucru se observă din comparația cu țările din regiune, performanțele economice scăzute în economia națională, nivelul încă mic al veniturilor reinvestite.Însă, necesitatea atragerii investițiilor survine din următoarele motive:
Potențialul investițional propriu redus al Moldovei,insuficiența resurselor interne ale sectorului privat;
Necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondiala în condiții avantajoase;
Crearea mediului concurențial cu participarea investitorilor străini, sporirea competitivității producției naționale;
Necesitatea implementării, în economia moldovenească.a tehnologiilor avansate și a know-how-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea investitorilor străini;
În tabelul 1 sunt indicate punctele forte și punctele slabe, precum și oportunitățile și pericolele existente pentru Republica Moldova în domeniul atragerii investițiilor străine directe.În mare, tabelul este o sinteză a analizei SWOT realizată în cadrul Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015.
Pentru a putea beneficia de punctele forte și oportunitățile existente, este necesară eliminarea la maxim a dezavantajelor care adumbresc avantajele menționate.Astfel, poziția geografică favorabilă nu va fi luată în considerare de către investitorii străini atâta timp cât nu există o infrastructură dezvoltată a drumurilor și comunicațiilor.
Tabelul 1.Analiza SWOT în domeniul atragerii investițiilor străine directe
2.3 Dinamica volumului și structurii investițiilor străine directe în economia moldovenească.
Creșterea și dezvoltarea economică este influențată și determinată de acțiunea unei multitudini de factori și instrumente.În contextul economic actual, investițiile pot fi considerate pe bună dreptate “drept motorul creșterii economice”, deoarece acestea asigură o creștere a productivității și a produsului național, implementarea tehnologiilor noi, promovarea progresului tehnico-științific, dezvoltarea inovatoare a economiei, activitatea economică,atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel macroeconomic. Investițiile străine vin să completeze necesarul de resurse interne și să dezvolte factorii competitivi de producție, mai jos vom analiza fluxul investițiilor străine directe pentru perioada 2007-2012 și dinamica pentru aceeași perioadă.
Diagrama 1. Investițiile străine directe în economia națională, dinamică anuală (mil. USD)
sursa: Balanța de plăți a BNM pentru anul 2007,p 43
Tabelul 1. Investițiile directe din perioada 2003-2007 (mil. USD)
Sursa: Balanța de plăți a BNM pentru anul 2007,p 42
Volumul de investiții străine directe acumulat până la sfârșitul anului 2007 a fost evaluat la 1855.78 mil.USD, din care: capital social și venit reinvestit-1329.35 mil.USD, alt capital- 526.43 mil.USD.Pe cap de locuitor au revenit 519 USD
Fluxurile de investiții străine directe (tabelul 1) în economia națională au fost evaluate în valoare netă la 493.42 mil.USD, din care 229.26 mil.USD-în capital social.Venitul reinvestit de nerezidenți a fost estimate la 112.81 mil.USD.Tragerile de noi împrumuturi de la companiile nerezidente afiliate(alt capital) au constituit 204.62 mil.USD, diminuându-se față de anul precedent cu 0.5 la sută
Deși stocul de ISD atrase în economia moldovenească crește an de an, comparativ cu marea majoritatea a țărilor din regiune, succesele țării sunt destul de modeste.Volumul investițiilor străine directe per capita este mult mai mic în comparație cu statele Europei de Est.Totuși, spre exemplu, în comparație cu Belarus,volumul ISD per capita, în Moldova este mai mare.
Intrările de investiții străine directe în economia națională pe parcursul anului 2010 au fost evaluate la 362.35 mil.USD( din care capital social-186.33 mil.USD), iar ieșirile-la 164.94 mil.USD, cu 28.1 la sută mai puțin decât pe parcursul anului 2009.Astfel, intrările nete de investiții străine directe în economia națională s-au majorat cu 35.8 la sută față de anul 2009 (tabelul 2).Venitul reinvestit de nerezidenți a fost estimate la 14.55 mil.USD
Stocul de investiții străine directe acumulat la 31 decembrie 2010 a fost evaluat la 2879.64 mil.USD, din care:participațiile la capital și venitul reinvestit-2175.56 mil.USD și creditele intragrup(alt capital)-704.08 mil.USD.Pe cap de locuitor al Republicii Moldova au revenit 809 USD.
Intrările de investiții străine directe pe parcursul anului 2011 în economia națională au fost evaluate la 430.49 mil.USD, în creștere cu 18.8 la sută comparativ cu anul trecut (tabelul 2).Cele mai mari intrări au fost înregistrate la capitalul social-187.24 mil.USD,venitul reinvestit de nerezidenți fiind evaluat la 94.42 mil.USD.Împrumuturile primite de la investitorii străini au însumat 141.56 mil.USD.
Stocul de investiții străine directe, acumulat către sfârșitul anului 2011, a fost evaluat la 3.170,02 mil.USD, din care:participațiile la capital și venitul reinvestit-2.429,37 mil.USD, iar imprumuturile intragrup-740.65 mil.USD.Astfel, pe cap de locuitor revin investiții străine directe în valoare de 891 dolari SUA.
Pe parcursul anului 2012, investițiile străine directe în economia națională au fost evaluate la 175.14 mil.USD în valoare netă, iar intrările de investiții au constituit 350.10 mil.USD, diminuându-se cu 20.4 la sută comparativ cu anul 2011.Diminuarea a fost determinată de scăderea venitului reinvestit în urma faptului că mai multe întreprinderi cu capital străin au plătit acționarilor dividende ce au depășit profiturile realizate în perioada curentă.
Ieșirile de capital aferente investițiilor străine directe au fost evaluate la 174.96 mil.USD, în creștere cu 15.2 la sută.S-au majorat retragerile din capitalul social, iar rambursările de împrumuturi contractate anterior de la creditorii afiliați de peste hotare au rămas la nivelul anului precedent.
Tabelul 2.Investițiile străine directe peste hotare și în economia națională,fluxuri din 2008-2012(mil.USD)
Sursa: Balanța de plăți a BNM pentru anul 2012,p 41
Stocul de investiții străine directe, acumulat către sfârșitul anului 2012, a fost evaluat la 3.447,92 mil.USD, din care participațiile la capitalul social și venitul reinvestit au constituit 2.558,87 mil.USD, împrumuturile intragrup-889.05 mil.USD.Astfel, pe cap de locuitor au revenit investiții străine directe în valoare de 719 dolari SUA. (diagrama 2).
Defapt,analizând dinamica investițiilor străine directe din perioada 2007-2012, observăm că apogeul fluxurilor de investiții străine s-a înregistrat în anul 2008, prin urmare nu putem vorbi de o creștere în anii următori, mai degrabă existența unui ritm constant.Acest fapt este condiționat de faptul că economia investițională a Republicii Moldova nu este una atractivă, în primul rând din cauza lipsei unei piețe interne.Străinii păstrează în continuare o retincență față de investițiile din Republica Moldova, pe care o percep ca o țară instabilă și economic, și politic.
Diagrama 2.Investițiile străine directe în economia națională* (mil.USD)
Sursa:Balanța de plăți a Republicii Moldova 2012,p42.
2.4 Evoluția gradului de atingere a ISD în diferite ramuri ale economiei și distribuția lor geografică.
Republica Moldova a devenit deschisă pentru ISD încă de la începutul anilor 1990.Inițial, investitorii străini veneau în țară, în principal, pentru a participa la procesul de privatizare.Or, în urma acestui proces pe piața țării noastre au pătruns Union Fenosa, Lafarge,Knauf ,etc.Începînd cu anul 2000, în țară au început să vină și investiții străine directe, ce nu participau la privatizare.Și totuși, pînă în prezent, fluxul de ISD în Moldova rămîne a fi foarte modest, și aceasta în pofida faptului că volumul investițiilor interne este încă neînsemnat, iar țara are nevoie de investiții importante, atât pentru modernizarea economiei, cât și pentru constituirea de noi întreprinderi și crearea locurilor de muncă.Mai jos vom analiza distribuția pe ramuri a stocului de ISD și cea geografică, pe principalele țări.
Tabelul 3. Cei mai importanți investitori în economia moldovenească (anul 2007)
Sursa:Organizația de promovare a exportului și investițiilor din Moldova (MIEPO)
Diagrama 3.Investițiile străine directe-capital social acumulat pina la 31.12.07,pe ramuri
Sursa: Balanța de plăți a BNM pentru anul 2007,p 43,întocmit în baza datelor BNS.
Distribuția pe ramuri a stocului de investiții directe sub forma de capital social acumulat în economia națională, raportat de înteprinderi către BNS,este prezentată în diagrama 3.Industria prelucrătoare ocupă locul întâi, cu un procentaj de 24.6, pe locul doi se situează ramura energiei electrice cu 23.3, iar pe ultimul loc activitățile financiare cu 19.3 la sută.
Ponderea majoră în stocul investițiilor străine directe acumulate în capitalul social le-a revenit investitorilor din Rusia, cu 15.6 la sută.Locul doi îl ocupă SUA, cu un procentaj de 9.5, iar locul trei îi revine Spaniei.(diagrama 4).
Diagrama 4.Investiții străine directe-capital social acumulat până la 31.12.07, repartiția pe țări(în procente)
Sursa: Balanța de plăți a BNM pentru anul 2007, p.44.
Distribuția geografică a investițiilor străine directe în anul 2010 acumulate în capitalul social arată că investitorilor din țările Uniunii Europene le revine ponderea majoră (52.5 la sută), care a crescut grație investițiilor din România (sectorul bancar),Cipru și Olanda (alte sectoare).Investitorilor din CSI le-au revenit 11.7 la sută din stocul investițiilor străine directe în capitalul social, iar investitorilor din alte țări -35.8 la sută.
Ponderea majoră în stocul de ISD acumulate în capitalul social in anul 2011 le-a revenit investitorilor din țările Uniunii Europene (53 la sută) .Investitorilor din CSI le-au revenit 11.9 la sută din stocul investițiilor străine directe în capitalul social, investitorilor din țările Americii de Nord 7.7 la sută, iar investitorilor din alte țări 24.7 la sută.
Distribuția pe ramuri a stocului de investiții străine directe sub formă de capital social acumulat în economia națională este reprezentată în diagrama 5.Pe parcursul anului 2011, s-a majorat în special stocul investițiilor străine directe în industria prelucrătoare și în activități financiare.Acestea din urmă au rămas cu cele mai mari investiții străine directe în capitalul social.
Diagrama 5.Investițiile străine directe-capital social cumulat la 31.12.11,pe ramuri
Sursa: Balanța de plăți a BNM pentru anul 2011, p. 43
Evoluția stocului de ISD în capitalul social al sectorului bancar a fost marcată de majorarea investițiilor din Germania (ProCreditBank)și diminuarea stocului de investiții din Austria (vânzarea de către grupului austriac Vienna Capital Partners a întregii participații în Unibank).Majorarea stocului de ISD în capitalul social al altor sectoare a fost determinată de intrări noi în Olanda, Italia, SUA și alte țări.
Diagrama 6 Investițiile străine directe-capital social acumulat la 31.12.12,pe ramuri.
Sursa :Balanța de plăți a Republicii Moldova 2012,p.43
De menționat că pe parcursul anului 2012 s-a majorat în special stocul investițiilor străine directe în industria prelucrătoare, precum și în ramura transporturilor și comunicațiilor.Totodată, s-a diminuat stocul investițiilor străine directe în ramura activităților financiare (atât la bănci, cât și la asigurări) și în cea hotelieră, în urma modificării structurii acționarilor în favoarea rezidenților,investițiile din agricultură plasându-se pe ultimul loc(diagrama 6).
Capitolul III.PARTICULARITĂȚILE ISD ÎN ROMÂNIA
3.1 Climatul investițional în România
Din punctul de vedere al investitorilor străini, fiecare țară are atât unele atuuri, avantaje comparative, în raport cu alte țări, cît și unele dezavantaje, unele trăsături care resping investitorii străini.Important e ca avantajele să predomine net dezavantajele.Nu există o schemă unică, unanim acceptabilă de clasificare a avantajelor și dezavantajelor.Pentru comparație vom reproduce felul în care sunt grupate de unii specialiști avantajele și dezavantajele de care dispune economia României pentru atragerea investitorilor străini și pentru un climat investițional cât mai favorabil.
Economia României, constată Gheorghe Zaman, membru-corespondent al Academiei Române, prezintă interes pentru investitorii străini, ca urmare a unor atuuri, în fapt avantaje comparative care se referă în principal la :
Factori de producție atractivi, între care forța de muncă înalt calificată și ieftină, unele resurse naturale(țiței, gaze, lemn, sol propice pentru agricultură)
Preponderența sectorului privat în întreaga economie și structura relativ diversificată a economiei
Poziția geografică importantă pentru relațiile economice internaționale
Regim politic stabil, democratic
Membru al NATO și al UE
Economie funcțională de piață și un regim juridic-instituțional care garantează investitorilor străini integritatea investiției și a proprietății, transferul profitului, precum și unele facilități, convertibilitatea monedei naționale
Un nivel al datoriei externe relativ scăzut
Stabilitate macroeconomică și indicatori economico-financiari cu evoluție favorabilă
Preponderența tărilor membre ale UE în relațiile economice internaționale ale României
Pe de altă parte, România are și o serie de dezavantaje relative și unele potențialități nepuse încă în valoare, printre care regăsim:
Nivel de dezvoltare economic și social relativ scăzut în context European
Piața capitalului slab dezvoltată, economie submonetizată, societăți comerciale subcapitalizate și instituția creditului insuficient dezvoltată
Nivelul relativ ridicat al corupției
Tehnologii de fabricații invechite
Infrastructura insuficient dezvoltată
Insuficiența punerii în valoare a potențialului industrial ,agricol și turistic al țării
3.2 Evoluția ISD în perioada 2009-2012
Soldul final al ISD la 31 decembrie 2009, a înregistrat nivelul de 49.984 milioane euro, mai mare cu 2.4 la sută decât soldul final al ISD al anului 2008. (diagrama6)
Soldul final al ISD la 31 decembrie 2010, a înregistrat nivelul de 52.585 milioane euro, mai mare cu 5.2 la suta decât soldul final al ISD din anul 2009 (diagrama 6).
Participațiile la capitalul social(inclusive profitul reinvestit)al întreprinderilor investiții străine directe aveau la sfârșitul anului 2010 valoarea de 35.529 milioane euro(67.6 la sută din soldul final al ISD),iar crediul net total primit de către acestea de la investitorii străini a înregistrat 17.056 milioane euro,reprezentând 32.4 la sută din soldul final al ISD.Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu și lung, cât și pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor din România, cât și prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.
Soldul final al ISD la 31 decembrie 2011 a înregistrat nivelul de 55.139 milioane euro, mai mare cu 4.9 la sută față de soldul final al anului 2010.(diagrama6)
Participațiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit)al întreprinderilor cu capital străin aveau la sfârșitul anului 2011 valoarea de 37.001 milioane euro(67 la sută din soldul final de ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini , a înregistrat nivelul de 18.138 milioane euro,reprezentând 33 la sută din soldul final de ISD.
Soldul final al ISD la 31 decembrie 2012 a înregistrat nivelul de 59.126 milioane euro, mai mare cu 7.2 la sută față de soldul final de ISD aferent anului 2011.
Participațiile la capitalul social al întreprinderilor cu capital străin înregistrau la sfârșitul anului 2012 valoarea de 39.266 milioane euro (66.4 la sută din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 19.860 milioane euro, reprezentând 33.6 la sută din soldul final de ISD .(diagrama 6)
Diagrama 6.Evoluția soldului ISD în perioada 2003-2012(milioane euro)
Sursa: Raportul anual BNR 2003-2012: ISD în România, p 7-8
Diagrama 7.Evoluția fluxurilor de ISD în perioada 2003-2012 (milioane euro)
Sursa: Raportul anual BNR 2003-2012: ISD în România
Intrările nete de ISD în anul 2009 au înregistrat un nivel de 3.488 milioane euro și sunt structurate astfel:
Participațiile nete ale investitorilor străini direcți la capitalul social al întreprinderilor investiții străine directe din România în valoare de 1.729 milioane euro ( 49.6 la sută din fluxul net de ISD).Participațiile nete rezultă din diminuarea participațiilor în valoare de 3.118 milioane euro cu pierderea netă în sumă de 1.389 milioane euro.Pierderea netă a rezultat din diminuarea profitului net al întreprinderilor din anul 2009, în valoare de 4.496 milioane euro.
Creditul net primit de către întreprinderile ISD de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului,în sumă de 1.759 milioane euro, ceea ce reprezintă 50.4 la sută din fluxul net al ISD
Fluxul net de ISD în anul 2010 a înregistrat un nivel de 2.220 milioane euro și este structurat astfel:
Participațiile nete ale investitorilor străini direcți la capitalul întreprinderilor din România în valoare de 1.824 milioane euro (82.2 la sută din fluxul net de ISD), în creștere în comparație cu anul trecut.(diagrama 7)
Creditul net primit de către întreprinderile investiții străine directe de la investitorii străini inclusive în cadrul grupului, în sumă de 396 milioane euro, reprezentând 17.8 la sută din fluxul net al ISD, în scadere față de anul 2009.
Fluxul net de ISD a înregistrat în anul 2011 un nivel de 1.815 milioane euro,și este structurat astfel:
Participațiile nete ale investitorilor străini la întreprinderile cu capital străin din România în valoare de 1.512 milioane euro (83.3 la sută din fluxul net de ISD), în creștere față de anul 2010.
Creditul net primit de către întreprinderile cu capital străin, în sumă de 303 milioane euro, reprezentând 16.7 la sută din fluxul net al ISD.(diagrama 7)
Fluxul net de ISD în anul 2012 a înregistrat un nivel de 2.138 milioane euro și este structurat astfel:
Participațiile nete ale investitorilor străini la întreprinderile cu capital străin din România în valoare de 795 milioane euro(37.2 la sută din fluxul net de ISD)
Creditul net primit de către întreprinderile cu capital străin de la investitorii străini inclusiv în cadrul grupului, în sumă de 1.343 milioane euro, reprezentând 62.8 la sută din fluxul net de ISD. (diagrama 7)
3.3 Repartizarea soldului de ISD pe principalele activități economice.
În anul 2010, ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (32 la sută din total).Cele mai bine reprezentate ramuri în cadrul acestei industrii fiind prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice(6.9 la sută din total), metalurgia(5.3 la sută), industria mijloacelor de transport (4.9 la sută).
Diagrama 8.Structura soldului ISD pe principalele activități economice pentru anul 2010
Sursa: raportul anual al BNR :ISD în România 2010 ,p.18
Alte activități care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările(19.1 la sută din totalul ISD), comerțul cu amănuntul și ridicata (12.4 la sută). (diagrama 8)
Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice, în anul 2011 ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31.5 la sută din total).În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6.3 la sută din total ), industria mijloacelor de transport (5.2 la sută).Alte activități care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările (18.2 la sută din totalul ISD), comerțul (11.4 la sută). (diagrama 9)
Diagrama 9.Structura soldului ISD pe principalele activități economice pentru anul 2011
Sursa: raportul anual al BNR :ISD în România 2011 ,p.20
În anul 2012, în repartizarea ISD pe principalele ramuri economice, industria prelucrătoare s-a menținut pe primul loc (31.3 la sută din total).În cadrul acestei industrii, cele mai bine reprezentate ramuri ramân a fi prelucrarea țițeiului, produselor chimice, cauciucului si maselor plastice (6.7 la sută), industria mijloacelor de transport (5.4 la sută), metalurgia(4.9 la sută).Pe lângă industrie, alte activități care au atras importante ISD ramân a fi intermedierile financiare și asigurările (18.5 la sută din totalul ISD), comerțul (11.4 la sută), etc. (diagrama 10)
Diagrama 10.Structura soldului ISD pe principalele activități economice pentru anul 2012(în procente)
Sursa: raportul anual al BNR :ISD în România 2012 ,p.20
3.4 Repartizarea soldului de ISD pe regiuni de dezvoltare
Din punct de vedere teritorial , în anul 2010 se observă orientarea cu precădere a ISD spre regiunea de dezvoltare București –Ilfov (62.2 la sută).
Tabelul 4.Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31.12.2010
Sursa: raportul anual al BNR :ISD în România 2010 ,p.10
Alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD într-o masură relativ important fiind regiunea Centru (7.4 la sută), regiunea Sud Muntenia (7.3 la sută), regiunea Vest(6.5 la sută) și regiunea Sud-Est (6.3 la sută).Regiunea Nord-Est este cea mai puțin atractivă pentru investitorii străini, aici înregistrîndu-se numai 2.4 la sută din investiția străină directă. (tabelul 4)
În anul 2011 ponderea în total ISD a înregistrat o scădere în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (61.7 la sută), cât și în regiunea Sud –Muntenia (7.4 la sută),regiunea Vest(7.2 la sută) și regiunea Sud-Est (5.4 la sută), comparativ cu anul 2010.Ponderea investițiilor în regiunea Nord-Est a înregistrat o creștere ,comparativ cu anul 2010 (2.9%). (tabelul 5)
Tabelul 5. Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD pentru anul 2011 și 2012
Sursa: raportul anual al BNR :ISD în România 2011 ,p.11
În anul 2012 se înregistrează o scădere a ponderii ISD în regiunea București-Ilfov (60.6 la sută),urmatoarele regiuni beneficiare de ISD înregistrând o ușoară creștere față de anul 2011, regiunea Centru (7.8 la sută), regiunea Vest (7.6 la sută), Sud-Muntenia (7.2 la sută) și regiunea Sud-Est (5.5 la sută).Regiunea Nord-Est este cea mai puțin atractivă pentru investitorii străini, aici înregistrîndu-se numai 3 la sută din investiția străină directă. (tabelul 5)
Capitolul IV Întreprinderea mixtă moldo-elvețiană „Stag” S.A-un exemplu de succes în domeniul atragerii investițiilor străine directe
Ca și alte țări din regiune, la începutul anilor 1990, Republica Moldova a fost supusă unor condiții economice inedite.Una din particularitățile statelor din Europa de Sud-Est și CSI este că acestea au intrat în perioada de tranziție fără stocuri de investiții străine, bazându-se doar pe resurse proprii în finanțarea economiei.După 15 ani de tranziție, nivelul de dezvoltare economică al acestor state este foarte diferit.Cert este, că Republica Moldova nu are o poziție favorabilă din acest punct de vedere, plasându-se pe ultimele locuri, dupa stocul de investiții străine pe locuitor.
Eșecul atragerii investițiilor străine în economia națională la începutul perioadei de tranziție a fost legat de lipsa resurselor naturale proprii, dar și de politicile inadecvate sau chiar inexistente în domeniul atragerii investițiilor străine.Astfel,a fost ratat primul val de privatizare care a adus statelor din regiune investiții de proporții.Din păcate, chiar și dupa sesizarea importanței investițiilor străine în economia de tranziție de către societate și Guvern,inclusiv întreprinderea anumitor măsuri în vederea îmbunătățirii climatului investițional în țară, tot nu beneficiem de intrări masive de capital străin în comparație cu țările din regiune.Aceasta se explică atât prin eșecurile precedente care au înrăutățit imaginea țării în fața investitorilor,cât și prin concurența între statele lumii pentru atragerea capitalului străin.
Menținerea trendului de creștere a intrărilor de investiții străine în economia națională pe parcursul anilor este îmbucurătoare, în plus,devenind vecini ai Uniunii Europene avem posibilitatea să beneficiem de investiții străine importante, dat fiind faptul că din UE se îndreaptă fluxuri de proporție de capital.Însă, doar statului de țară vecină cu Uniunea Europeană, nu ne poate ajuta în atragerea acestor investiții.Este nevoie de îmbunătățirea imaginii în fața investitorilor, crearea unui mediu favorabil și oferirea de stimulente investitorilor, pentru a alege Republica Moldova ca destinație a capitalului pe care doresc să-l investească..
Constatând aceste lucruri, vom analiza un exemplu reușit de atragere a investițiilor străine directe, prin prisma întreprinderii mixte moldo-elvețiene „Stag” S.A, a cărei sferă de activitate este confecționarea articolelor de tricotaje.Am ales să analizez atât indicatorii economici a întreprinderii, cât și imaginea în ansamblu a firmei văzută de fondator, de investitorii străini și de angajații acesteia.Acesta este un caz reușit, care favorizează creșterea exporturilor țării și utilizează unul din avantajele cele mai importante în materie de investiții străine,ș i anume- mâna de lucru calificată și ieftină.Este combinația perfectă de productivitate și cost, unde productivitatea este similară cu cea din Italia , iar cheltuielile cu salariile sunt de câteva ori mai mici.
4.1 Evoluția principalilor indicatori economici ai întreprinderii mixte „Stag” S.A
Întreprinderea mixtă „Stag” S.A a fost creată în anul 1996, cu ajutorul investitorilor elevețieni „Marriot Trading „ ,cu un capital inițial de 250 mii lei, împărțit după următorul raport:51% -cota părții străine și 49 % -cota părții moldovenești.La baza acestei întreprinderi, stă firma de tricotaj „Steaua”,care a activat din 1992, și a trecut prin niște etape dificile, atunci când țara trecea prin criza perioadei de tranziție.Perioada anilor 1990-1996 a fost caracterizată printr-un nivel scăzut al economiei naționale, PIB-ul fiind în scădere an de an.Prin urmare, s-a redus volumul producției industriale, cât și ponderea populației ocupate în industrie de la 500 de mii în 1990 la 250 mii în anul 1998.În acel moment, firma trecea prin perioade dificile, pierzându-și piețele de desfacere din fostele republici sovietice.Veniturile populației erau în scădere, firma începând să piardă și piața internă.Totodată, scădea productivitatea muncii, iar datoriile întreprinderii față de bănci și furnizori erau în creștere.Pentru a pune capăt situației precare,în prag de faliment,au fost atrași investitori străini, și astfel s-a creat întreprinderea mixtă, cu capital străin „Stag” S.A.
Odată cu crearea noii întreprinderi, a început o etapă de reorganizare, care avea la bază confecționarea articolelor de tricotaj.Scopul principal, era de a crește baza de export, implementarea tehnologiilor progresiste, atragerea resurselor financiare și materiale suplimentare.În final,se dorea atingerea unui singur lucru, fondarea unei unități de producție, care ulterior să devină un lider printre firmele care activau în sfera confecționării articolelor de tricotaj.
Producția fabricată este destinată în totalitate exportului,iar piețele principale de desface sunt Italia și Franța,unde la bază stă calitatea producției.În cele ce urmează vom analiza dinamica întreprinderii în perioada 2003-2012 în ceea ce ține de mijloacele fixe procurate în aceasta perioadă.(diagrama 11)
Mii lei
Diagrama 11.Dinamica procurării mijloacelor fixe de către ÎM „Stag” S.A,perioada 2003-2012
Sursa : întocmit conform datelor preluate din cadrul întreprinderii.
Datele din diagrama 11 ilustrează faptul că , din volumul total al mijloacelor investite pentru dezvoltarea și perfecționarea bazei tehnico-materiale a firmei, cea mai mare parte a fost investită în mașini și echipament.
Datorită faptului că s-a pus accentul mai mult pe mașini și echipament, a crescut radical volumul producției, atingând în anul 2012 suma de 62.432 lei (diagrama 12).
Creșterea semnificativă a volumului de producție a avut loc nu numai pe contul investirii în mașini și echipament, dar și pe contul utilizării eficiente a suprafețelor de producție libere, cât și pe atragerea unui număr suplimentar de angajați, ceea ce presupune crearea unor noi locuri de muncă.Or, după cum se știe, acesta este unul din obiectivele atragerii investițiilor străine.(diagrama 13).
Diagrama 12.Dinamica volumului de producție a ÎM „Stag” S.A,perioada 2003-2012
Sursa:întocmit în baza datelor preluate din cadrul întreprinderii
În anul 2012, ÎM „Stag” S.A a asigurat cu locuri de muncă 1034 persoane, în comparație cu 2003,când acest număr era 343. (diagrama 13)
Diagrama 13.Dinamica numărului de angajați ai ÎM „Stag” S.A,perioada 2003-2012
Sursa:întocmit în baza datelor preluate din cadrul întreprinderii
Tot în această perioadă, deși cu pași mai lenți, s-a mărit și nivelul salariului.Astfel, dacă la etapa inițială de stabilizare a întreprinderii salariul a oscilat în limita a 250-300 lei, în anul 2012 mărimea acestuia a depășit 3000 lei, adică a crescut de peste 10 ori.
În prezent, un angajat de la ÎM „Stag” confecționează aproximativ aceeași cantitate de articole de tricotaj, de aceeași calitate, ca un lucrător de la o întreprindere similară din Italia sau Franța, dar primește pentru aceasta un salariu de 6-7 ori mai mic.În general, costul unui minut-standard este cu 20-40 % mai mic decât costul aceluiași minut prestat de un muncitor din industria de tricotaj din China,spre exemplu.
Pentru a atrage investitorii străini, perfomanțele economice și o imagine pozitivă a firmei nu sunt de ajuns, trebuie să existe o transparență în ceea ce ține de plata impozitelor, iar la acest capitol,ÎM „Stag” S.A activează legal, în conformitate cu legislația Republicii Moldova.Mai jos, vom urmări dinamica plăților în fondul social și cele ce țin de impozitul pe venit. (diagrama 14)
Diagrama 14.Dinamica plăților în fondul social al RM și a încasărilor impozitului pe venit al ÎM „Stag” S.A,perioada 2008-2012
mii lei
În scopul accelerării activității investiționale a întreprinderii, în perioada 2008-2012, a fost elaborată și implementată o schemă mai actuală de planificare strategică pe termen lung până în anul 2015.Acest plan constă dintr-o serie de programe pentru dezvoltare ,care vor deveni instrumente reale ale politicii de producție.
Planul strategic al firmei conține trei direcții de activitate:
Analiza tendințelor de modificare a pieței
Analiza permanentă a informației obținute de la marii consumatori ai producției și de la furnizori
Estimarea posibilităților de producție și prognozarea ritmului de creștere a firmei pentru următorii 5 ani.
În procesul planificării strategice, și-a orientat activitatea spre confecționarea tipurilor noi de producție și soluționarea problemelor de asigurare tehnologică a producției.
Pentru a se adapta la condițiile pieței, planul strategic al firmei are la bază câteva elemente-studierea pieței concurențiale, posibilitatea de stabilire a monopolului, estimarea cheltuielilor pentru activitatea de cercetare și cele pentru publicitate.
Actualmente,investițiile ÎM „Stag” sunt orientate spre următoarele direcții prioritare :
Ameliorarea mediului ambiant
Îmbunătățirea calității și a aspectului exterior al articolelor de tricotaj
Perfecționarea tehnicilor de gestionare a întreprinderii
Pentru a corespunde standardelor europene, ÎM „Stag” a început să utlizeze activ și politica inovațională.Astfel, periodic, întreprinderea reînnoiește colecția de articole confecționate, care în prezent are peste 650 de denumiri.Noile modele corespund cerințelor pieței europene contemporane.
În prezent, peste o sută de firme din Occident își plasează comenzile la întreprinderea „Stag”.Printre acestea se află firme cu un nivel de recunoaștere mondială, cum sunt”Chicco”, „Navigare”, „Fila”.Principala piață de desfacere a produselor confecționate în Molova este Italia, țara care are o politică destul de exigentă când vine vorba de calitatea articolelor de tricotaj.
Analizând activitatea întreprinderii,putem constata următoarele:
Având în vedere condițiile economice din Republica Moldova, în anii de tranziție, atragerea investițiilor străine directe a stat la baza evitării falimentului întreprinderii „Steaua”
Odată cu acest parteneriat dintre Elveția și Republica Moldova, întreprinderea cu capital străin a devenit lider în industria de tricotaj a Moldovei
În prezent, ”Stag” S.A reprezintă o întreprindere modernă, ce corespunde în totalitate standardelor europene.Avantajele principale ale întreprinderii sunt eficiența economică înaltă și forța de muncă calificată și ieftină, infrastructura de producție,accesul la piețele occidentale.Planul strategic pe termen lung se implementează cu succes în procesul de producție.
Întreprinderea se dezvoltă dinamic, datorită creșterii anuale a volumului de investiții străine, care sunt direcționate către dezvoltarea bazei tehnico-materiale a întreprinderii și a planificării strategice.
Putem sublinia faptul ca întreprinderea contribuie la dezvoltarea economiei Moldovei.Anual, aceasta transferă în fondul social peste 4 mii lei , și asigură cu locuri de muncă peste o mie de persoane.
Se observă necesitatea modelării întreprinderii în conformitate cu standardele contemporane mondiale și îmbinarea eficientă a tuturor aspectelor ce țin de procesul de organizare, management, montajul de utilaje, instruirea personalului și lansarea producției înalt calitative și competitive pe piața mondială.
Putem afirma cu certitudine că investițiile străine au un efect economic și social pronunțat asupra dezvoltării economice,atât la nivel microeconomic, cât și la cel macroeconomic.La nivel microeconomic, investițiile străine directe sunt sesizate , în rîndul angajaților acelor entități unde se fac investiții străine, ca rezultat al majorării salariului, îmbunătățirii condițiilor de muncă.La nivel macroeconomic, efectul investițiilor străine directe sunt resimțite de întreaga populație, rezultatul vine sa asigure o creștere economică la nivelul întregii țări, fapt ce contribuie la sporirea nivelului de trai al populației.
4.2 ÎM „Stag” S.A văzută de investitorii străini și de angajații acesteia
În opinia investitorilor, cauzele principale care au dus „Steaua” S.A în prag de faliment au fost:
Lipsa unei strategii de corelare a producției cu evoluția cerințelor pieței
Abateri în gestionarea întreprinderii
Insolvabilitatea firmei provocată de factori externi(creșterea prețurilor,a ratei dobânzii,inflației)
Iar factorii de bază care-i determină pe investitorii străini să nu investească în economia moldovenească sunt:
Dependența economiei țării de material primă importată
Instabilitatea politică condiționată,în mare parte de nesoluționarea conflictului din Transnistria
Problemele legate de organele administrării locale,de corupție și de economia subterană
Instabilitatea cadrului legislativ
Incapacitatea de utilizare a formelor mai eficiente de administrare a investițiilor
Administrarea corporativă nedezvoltată și nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în materie de investiții străine
Dezvoltarea nesatisfăcătoare a infrastructurii
Neîncrederea în sistemul bancar și ineficiența acestuia
Atrăgând capitalul străin al firmei elvețiene “Marriot Trading”,și fondînd firma ÎM “Stag” S.A, conducerea a soluționat un șir de probleme,printre care:
A asigurat reutilarea tehnică a întreprinderii prin înlocuirea utilajelor uzate cu altele mai avansate,și o productivitate mai înaltă
A implementat tehnologiile cele mai avansate în procesul confecționării articolelor de tricotaj
A asigurat procesul de producție cu materie primă de cea mai înaltă calitate și cu materiale auxiliare sigure
A garantat angajații cu remunerarea muncii corespunzătoare
A sporit numărul locurilor de muncă
A sporit eficiența și a asigurat stabilitatea activității ÎM “Stag” S.A
În concluzie, am enumerat mai sus elementele văzute în ansamblu de investitori în legătură cu activitatea firmei, în cele ce urmează,vom analiza impactul pe care l-au avut investițiile străine asupra angajaților, care de altfel resimt cel mai bine efectele acestora, întrucât au implicații directe asupra activității lor.
Atunci când investitorul străin cumpără pachetul majoritar de acțiuni,se stabilesc anumite obiective concrete în materie de investiții.Sunt fixate domeniile prioritare în care urmează să fie efectuate investițiile pornind de la situația reală a acestora.În cele mai multe din cazuri, se pune accentual pe retehnologizarea procesului de producție, restructurarea și reorganizarea managerială a întreprinderii, instruirea la cel mai înalt nivel a personalului.
Faptul că anumite investiții au fost efectuate, într-un domeniu sau altul, este sesizat de către angajați, indiferent de poziția ierarhică pe care o are în structura ocupațională a întreprinderii.Eficiența investițiilor se caracterizează prin nivelul de dezvoltare ulterioară a întreprinderii.Dacă principalii indicatori economic-financiari înregistrează o creștere, putem spune ca investițiile au fost efectuate eficient.În diagrama 15 sunt reprezentate domeniile, care în viziunea angajaților au fost efectuate investiții în cadrul întreprinderii,în urma unui sondaj realizat în anul 2011 de către biroul de cercetare din cadrul firmei.
Diagrama 15.Domeniile în care au fost efectuate investiții la întreprinderea “Stag” S.A
Sursa: realizat în baza datelor preluate din cadrul întreprinderii(in procente)
Observăm că domeniile în care au fost efectuate investiții sunt diferite, din numărul total de respondenților, 62.3 la sută au afirmat ca au fost efectuate investții în utilaje și echipamente din sectorul de producție,iar numărul relativ mic al respondenților – 4.3 la sută, care au afirmat că au fost efectuate investiții pentru restructurarea și reorganizarea managerială a întreprinderii este condiționat de faptul că acest tip de investiții poate fi perceput mai bine de anumite categorii de angajați, cum ar fi managerii,care au simțit direct sau indirect aceste investiții, însă ponderea acestora în totalul angajaților la ÎM “Stag” este relativ mic.În același timp, muncitorii care au o pondere semnificativă în cadrul întreprinderii, nu sesisează efectuarea acestor investiții, dat fiind faptul că acestea nu au avut implicații directe asupra activității lor. După cum am mai spus, eficiența investițiilor se caracterizează prin evoluția anumitor indicatori care trebuie să se afle în creștere.Or, investițiile în utilajul și echipamentul tehnic, au demonstrat, ulterior, o creștere a acestor indicatori. Diagrama 16 ne va indica efectele investițiilor făcute în utilajul și echipamentul tehnic, prin prisma angajaților.
Diagrama 16.Impactul investițiilor efectuate în utilajul și echipamenul tehnic asupra unor indicatori economici,în procente.
Sursa: realizat în baza datelor preluate din cadrul întreprinderii
Datele din diagrama 16 ne demonstrează că circa 58.4 la sută din numărul total al persoanelor participante la sondaj au menționat că investițiile efectuate în utilajul și în echipamentul tehnic au avut drept rezultat creșterea volumului de producție.Prin urmare, putem vorbi despre o eficiență a investițiilor realizate de ÎM “Stag” S.A în utilajul și în echipamentul tehnic.
Însă, indicatorii economici ai întreprinderii pot fi îmbunătățiți nu doar prin introducerea unor tehnologii și echipamente moderne, ci și prin asigurarea unor condiții favorabile de muncă, pentru atragerea forței de muncă calificată.În cele ce urmează,am analizat cum au influențat investițiile în echipamentul de producție angajații și mediul în care activează. (diagrama17)
Diagrama 17.Efectele investițiilor realizate în echipamentul de producție,în procente
Sursa: realizat în baza datelor preluate din cadrul întreprinderii
Analizând figura de mai sus, observăm că cel mai mare impact al investițiilor în echipamentul de producție este asupra condițiilor de muncă ale angajaților – 67.8 la sută din respondenți consideră că odată ce au avut loc aceste investiții, s-au îmbunătățit considerabil condițiile de muncă.
Angajații reprezintă capitalul uman al fiecărei organizații.Capitalul uman este acea împletire de inteligență, aptitudini și experientă care poate deosebi o întreprindere de alta.De aceea, fiecare entitate trebuie să conștientizeze necesitatea investițiilor în capitalul uman.Pentru investitor, avantajele rezultate din urma investițiilor în capitalul uman sunt acele îmbunătățiri în materie de performanță, productivitate, flexibilitate și capacitate de inovare, care ar trebui să rezulte din lărgirea bazei de aptitudini profesionale și din ridicarea nivelurilor de cunoaștere și competență.Anume acele investiții efectuate în instruirea și dezvoltarea profesională a angajaților trebuie să conducă la obținerea unor rezultate economice bune, printre care sunt:sporirea volumului de producție, creșterea calității producției, sporirea productivității muncii, reducerea sau excluderea rebuturilor în procesul de producție, creșterea motivației în muncă a angajaților, etc.
Această întreprindere este un model de success în atragerea de investiții străine,și prin urmare, nivelul de pregătire și instruirea profesională a angajaților stau la baza acestui succes.
Un alt domeniu important,pe care se bazează efectuarea investițiilor străine, mai ales atunci cînd are loc schimbarea proprietarului, sau fuziunea a două întreprinderi, este modernizarea întreprinderii și investițiile care au loc în aces sens.
Investițiile efectuate în restructurarea și reorganizarea managerială a întreprinderii pot fi simțite cel mai bine de către managerii și specialiștii din administrația firmei, deoarece anume aceste personae participă la elaborarea programelor de restructurare sau de implementare puse la dispoziție de noul proprietar sau investitor.Anume acest tip de investiții duc la reducerea personalului administrativ.
Dupa cum am menționat, investițiile în instruirea și perfecționarea profesională au avut efecte benefice asupra întreprinderii.În același timp, în cazul Republicii Moldova, acest tip de investiții, pot reprezenta și un risc pentru întreprindere.Riscul este determinat de faptul că, după însușirea programelor de instruire profesională, unii angajați sunt tentați să părăsească firma,acceptând alte locuri de muncă mai bine plătite.
De aceea, procesul de selectare al persoanelor care participă la programele de instruire profesională este unul riguros, pentru a anticipa eventualele pierderi.În afară de aceasta, există și alte cauze care determină investitorul să limiteze volumul investițiilor în instruirea și perfecționarea profesională.Aceste cauze sunt reprezentate în diagrama 18.
Diagrama 18.Cauzele reducerii investițiilor în instruirea și perfecționarea profesională,în procente
Sursa: realizat în baza datelor preluate din cadrul întreprinderii
Este interesant să constatăm faptul că mai mult de un sfert din angajați consideră că volumul redus al investițiilor în instruirea profesională se datorează lipsei de dorință a angajaților de a participa la perfecționarea profesionață.Această cauză este caracteristică mai mult persoanelor cu vârstă prepensionară, care nu consideră instruirea profesională un avantaj.
Odată cu creșterea volumului de investiții efectuate în întreprindere, investitorul promovează o politică de majorare a salariilor, ținând cont și de evoluția productivității muncii.Pentru a-și păstra anagajații, și eventual, pentru a atrage alții, salariile trebuie să fie cel puțin la nivelul altor firme concurente.
Pentru angajați, activitatea în cadrul unei întreprinderi cu capital străin reprezintă siguranța locului de muncă,și în același timp, o perspectivă mai bună de dezvoltare datorită condițiilor care li se oferă.Pe de altă parte, pentru a menține această stare de spirit, investitorul trebuie să întreprindă măsuri concrete (să majoreze treptat salariul, să îmbunătățească condițiile de muncă), schimbări care i-ar putea determina pe angajați să nu plece din întreprindere.
Motivele pentru care angajații sunt dispuși să activeze într-o întreprindere cu capital străin sunt următoarele:
Condițiile de muncă satisfăcătoare
Nivelul salariului oferit de investitor
Climatul favorabil între superiori și subordonați
Inexistența altor locuri de muncă mai atractive pentru profesia pe care o dețin
Pentru Republica Moldova, țară lipsită în mare parte de resurse naturale, dar cu potențial uman destul de ridicat, atragerea investițiile străine directe constituie una dintre modalitățile care ar contribui la asigurarea unei creșteri economice stabile.
Știm deja,că stocul de ISD în Republica Moldova, este încă foarte modest, prin urmare există mai multe cauze care fac Republica Moldova o țară mai puțin atractivă.Este interesant faptul, că acum putem analiza aceste cauze într-un exemplu concret, prin prisma angajaților ÎM “Stag” S.A , pentru că se află în poziția în care resimt cel mai bine avantajele și dezavantajele Republicii Moldova în atragerea investițiilor străine.Acestea sunt enumerate mai jos,ordonate după gradul de importanță pe care-l au:
Lipsa unui climat investițional atractiv pentru investitorii străini
Lipsa forței de muncă cu un nivel înalt de calificare
Piața internă de consum destul de mică
Lipsa unei infrastructuri adecvate
Instabilitatea economică a țării
Conflictul transnistrean
Constatăm defapt, că în timp ce un număr mare de specialiști consider că un avantaj al Moldovei este nivelul relativ înalt de calificare, angajații întreprinderii moldo-elvețiene consideră că investitorii străini ezită să investească în Republica Moldova, deoarece forța de muncă are un nivel scăzut de calificare, nu este bine ordonată și disciplinată.
Aceștia, convingându-se de faptul că investitorii străini asteaptă de la forța de muncă din Republica Moldova nu numai un nivel înalt de măiestrie profesională, ci și mai mult spirit de creativitate și inițiativă, mai multă flexibilitate și bunăvoință, respnsabilitate și disciplină.Este evident, că pentru a majora volumul investițiilor străine se impun luarea unor decizii concrete la nivel guvernamental.În acest sens, se impune stabilirea unor priorități și elaborarea unor politici concrete care ar duce la sporirea volumului acestora.
Prin prisma angajaților firmei,factorii care ar conduce la sporirea volumului de ISD în Republica Moldova sunt:
Elaborarea unor programe guvernamentale de facilitare a investițiilor străine
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Asigurarea unui mediu de afaceri propice pentru investitorii străini
Promovarea unei imagini pozitive a țării în străinătate
Asigurarea unui climat politic stabil
Cel mai interesant factor îl reprezintă aderarea Moldovei la Uniunea Europeană,care i-ar oferi țării un nou statut,i-ar schimba în bine situația geopolitică.Acest Acord va face Republica Moldova mult mai atractivă din punct de vedere al practicilor comerciale,al asigurării investițiilor străine în economia moldovenească.Atunci când va avea loc semnarea Acordului (va fi semnat integral pe 27 iunie), practic se va deschide o piață de 500 de milioane de consumatori,care în mod firesc vor spori creșterea economică și potențialul de export al Republicii Moldova.
Capitolul V CONCLUZII
Cu certitudine, investițiile străine directe reprezintă o verigă importantă atât pentru dezvoltarea economiei oricărei țări cât și pentru funcționarea acestea pe principiile economiei de piață.Investițiile străine directe ocupa un loc important în procesul de modernizare a economiei naționale, prin implementarea tehnologiilor avansate, a noilor standarde de calitate, care asigură într-o oarecare masură trecerea la un alt tip de creștere economică, mai superior.În același timp, creșterea investițiilor străine directe, nu va conduce automat spre niște schimbări pozitive pe care să le resimțim la nivel macroeconomic și microeconomic.Eficiența acestor tipuri de investiții depinde de calitatea lor și de ramurile în care sunt atrase.
Dacă ne referim strict la cazul României, atunci în anul 2010 s-a înregistrat un declin în sectorul construcțiilor și a tranzacțiilor imobiliare. Sectoarele care au atras semnificativ investițiile străine sunt intermedierile financiare (18.5 la sută), comerțul (11.4 la sută), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (9.2 la sută ) și tehnologia informației și comunicațiile cu o pondere de 4.8 la sută.Aceste servicii au o pondere cumulată de 43.9 la sută din totalul investițiilor străine directe în anul 2012.Acest lucru poate fi explicat prin faptul că anume aceste ramuri sunt mai atractive pentru investitori deoarece ele oferă posibilitatea realizării unor profituri rapide și consistente.Interesul ridicat global pentru acest sector al serviciilor se datorează liberalizării piețelor financiare din țările gazdă, a privatizărilor și a potențialului de creștere economică preconizat.Agricultura, cu o pondere nesemnificativă în totalul investițiilor străine,. nu prezintă un sector economic de interes pentru investitori, chiar dacă România este avantajată atunci când ne referim la pamântul roditor și un sol fertil.
Structura sectorială a investițiilor străine directe are un impact major asupra comerțului exterior al țării gazdă .Un volum mare de servicii financiare și de intermediere dacă ne referim la România, poate conduce la dezechilibre ale balanței comerciale, prin impulsionarea cererii interne în acest sector, și astfel prin sporirea importurilor
În ceea ce ține de repartizarea investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare, atunci volumul cel mai mare de investiții se situează în zona București –Ilfov.Existența unei infrastructuri bune și a unui mediu de afaceri atractiv face ca aceasta zonă să ocupe primul loc atunci când vorbim de repartizarea investițiilor pe regiuni.
Investițiile străine directe au devenit deja o parte componentă a economiei moldovenești, însă exceptând dinamica relativ pozitivă a fluxului de investiții străine, momentan ele încă nu contribuie în mod real la dezvoltarea economică a țării.Capitalul străin nu stimulează deocamdată creșterea producției industriale și nu contribuie la efectuarea unor transformări structurale profunde în economia țării,la îmbunătățirea situației pe piața muncii, la creșterea potențialului de export al țării.Chiar dacă investițiile străine directe au contribuit la apariția unor domenii noi de activitate în economia Republicii Moldova și la renovarea celor tradiționale, în același timp ele nu au contribuit substanțial la trecerea unui alt tip de creștere economică ,la modificarea radicală a structurii economiei naționale.Pe de altă parte, experiența acumulată de ÎM „Stag” S.A poate contribui la crearea și dezvoltarea unor întreprinderi similare, care în timp, vor genera schimbări esențiale în economia Republicii Moldova.
Concluzia fundamentală, care se desprinde din această lucrare, atît în cazul României, cât și în cazul Republicii Moldova, este că investițiile străine directe, actualmente, trebuie să posede un caracter prioritar, jucând un rol cheie în componența strategiei naționale de dezvoltare, ca o premisă primordială a sustenabilității economice pe termen lung.Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesare eforturi majore în modificarea tendinței actuale în concurența pe piața internațională a investițiilor, utilizarea resurselor pieței pentru dezvoltarea economiei la un nivel tehnologic nou, atragerea mai eficientă a țării în economia mondială.Este necesară crearea unor structuri și programe, orientate spre dezvoltarea stabilă și dinamică a sectorului real al economiei naționale în concordanță cu măsurile de modernizare, precum și păstrarea și dezvoltarea potențialului științific.Realizarea unor programe-țintă de investiții, bazate pe promovarea activității investiționale și inovaționale la fel, vor îmbunătăți ritmurile de creștere economică.Evaluarea periodică a politicii în domeniul atragerii investițiilor străine directe va reprezenta cheia spre succesul de lungă durată în atragerea investițiilor străine și optimizarea beneficiilor acestora.Cu siguranță, politicile naționale sunt cele care contribuie la creșterea eficienței, competitivității și sustenabilității, valabil pentru ambele țări.Trebuie să se ia în considerare impactul global a investițiilor străine directe asupra economiei naționale, și să se direcționeze mai multe investiții în domeniul promovării mărcilor autohtone.
O țară cu un climat macroeconomic stabil, care garantează siguranța și recuperarea investițiilor este condiția de bază, care ii face pe investitori motivați și hotărâți să investească.Este necesară o definire clară a sectoarelor prioritare ale economiei ce necesită investiții , și promovarea acestora.În același timp nu trebuie respinse investițiile în alte domenii.În cazul Republicii Moldova,elaborarea unei baze legislative viabile și solide,precum și asigurarea unui sistem și mecanism judiciar credibil și transparent pentru aplicarea acestei legislații va îmbunătăți imaginea țării și îi va oferi o doză de credibilitate pe plan internațional.O altă condiție pentru îmbunatățirea climatului investițional este investiția în infrastructură, investitorii nu vor fi atrași daca infrastructura este subdezvoltată, alegerea unei surse permanente pentru investiții în acest sector va ameliora considerabil climatul investițional.
La capitolul previziuni pentru 2014-2015, consilierul guvernatorului BNR, afirmă că România va intra în faza de avânt economic, el a precizat că pe plan global foarte puține companii au fost firme de pionierat care au investit „atunci când nisipurile sunt mișcătoare” și investitorii asteaptă de obicei să se așeze lucrurile.Republica Moldova ar putea avea mari realizări la acest capitol, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, din 27 iunie aceasta va face parte din clubul economic european și astfel se va deschide o piață de 500 de milioane de consumatori care vor spori creșterea economică și potențialul de export al Republicii Moldova.În concluzie, la capitolul previziuni stăm bine, mai lipsesc o serie de acțiuni care ar încununa aceste obiective cu succes.Să sperăm ca cât mai curând vom resimți acest avânt economic, iar odată cu aderarea Republicii Moldova, țara va progresa continuu, fiind caracterizată de transparență, stabilitate și creștere economică.
Referințe bibliografice
Andreff., W., Profits et structures du capitalism mondial, Paris, 1992.
Anghel, I., Investițiile străine directe, modernizarea și înzestrarea cu factori, București, Centrul de informare și documentare economică, 2002.
Băncilă, E., Rolul investițiilor în dezvoltarea durabilă a economiei naționale în contextul integrării economice, Conferința Științifică Internațională, 2012.
Bonciu, F., Investițiile străine directe înainte și după criza economică mondială, București, Ed. Universitară, 2011.
Botescu, I., Investiții străine directe, Ed. Universitară, Craiova, 2006.
Doltu, C., Investițiile străine directe și influența lor asupra modernizării economiei în tranziție, Ed. ARC, 2008.
Gilpin, R., Economia mondiala în secolul XXI, Iași, Ed. Polirom, 2004.
Kinoshitam, Y., Sectoral composition of FDI and external vulnerability in Eastern Europe, IMF working paper, 2011.
Matei, M., Investițiile străine directe. Funcții și evoluții 1990-2000, București, Ed. Expert, 2004.
Moldovanu, D., Curs de teorie economică, Chișinău, Ed. ARC, 2006.
Moser, R., Auslandische Direktinvestitionen, Ed. Gabler Verlag Wiesbaden, 2008.
Pârțachi, I., A. Brăilă, Corelația investițiilor străine directe și creșterea economică, 2013.
Pearce, W., Dictionary of Modern Economy, Macmillan Press, Londra, 1994.
Popa, A., ISD în economia Republicii Moldova și perspectivele creșterii acestora în contextul vecinătății cu Uniunea Europeana, 2007.
World Investment Report 2002, Transnational Corporations and Export Competitiveness, UNACTAD, 2002.
World Investment Report 1998, Trends and determinants, UNCTAD, New York and Geneva, 1998.
Zaman, G., Transferul tehnologic și investițiile – priorități ale dezvoltării durabile, Academia Română, București, INCE, 2006.
Balanța de plăți a BNM pentru anii 2007-2012.
Anuarul statistic Balanța de plăți și poziția investițională internațională 2012.
Raportul anual al BNR 2003-2012.
Referinte Internet
https://www.bnm.md/md/annual_report
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043
Referințe bibliografice
Andreff., W., Profits et structures du capitalism mondial, Paris, 1992.
Anghel, I., Investițiile străine directe, modernizarea și înzestrarea cu factori, București, Centrul de informare și documentare economică, 2002.
Băncilă, E., Rolul investițiilor în dezvoltarea durabilă a economiei naționale în contextul integrării economice, Conferința Științifică Internațională, 2012.
Bonciu, F., Investițiile străine directe înainte și după criza economică mondială, București, Ed. Universitară, 2011.
Botescu, I., Investiții străine directe, Ed. Universitară, Craiova, 2006.
Doltu, C., Investițiile străine directe și influența lor asupra modernizării economiei în tranziție, Ed. ARC, 2008.
Gilpin, R., Economia mondiala în secolul XXI, Iași, Ed. Polirom, 2004.
Kinoshitam, Y., Sectoral composition of FDI and external vulnerability in Eastern Europe, IMF working paper, 2011.
Matei, M., Investițiile străine directe. Funcții și evoluții 1990-2000, București, Ed. Expert, 2004.
Moldovanu, D., Curs de teorie economică, Chișinău, Ed. ARC, 2006.
Moser, R., Auslandische Direktinvestitionen, Ed. Gabler Verlag Wiesbaden, 2008.
Pârțachi, I., A. Brăilă, Corelația investițiilor străine directe și creșterea economică, 2013.
Pearce, W., Dictionary of Modern Economy, Macmillan Press, Londra, 1994.
Popa, A., ISD în economia Republicii Moldova și perspectivele creșterii acestora în contextul vecinătății cu Uniunea Europeana, 2007.
World Investment Report 2002, Transnational Corporations and Export Competitiveness, UNACTAD, 2002.
World Investment Report 1998, Trends and determinants, UNCTAD, New York and Geneva, 1998.
Zaman, G., Transferul tehnologic și investițiile – priorități ale dezvoltării durabile, Academia Română, București, INCE, 2006.
Balanța de plăți a BNM pentru anii 2007-2012.
Anuarul statistic Balanța de plăți și poziția investițională internațională 2012.
Raportul anual al BNR 2003-2012.
Referinte Internet
https://www.bnm.md/md/annual_report
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Investitiilor Straine Directe In Romania Si Republica Moldova (ID: 135815)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.