Analiza Investitiilor In Domeniul Telecomunicatiilor Si Dezvoltarea Acestora

=== 9263 CUPRINS 2 ===

CUPRINS

Introducere 1

Capitolul 1. Descrierea Pieței de telecomunicații din România 5

1.1 Introducere 5

1.2 Evoluția pieței de comunicații electronice 5

1.3 Structura și dinamica pieței 8

1.4 Volumul de trafic realizat la nivelul pieței de gros – structură și evoluție 11

1.5 Indicatori de caracterizare a pieței cu amănuntul 13

1.5.1 Structura și dinamica pieței 13

1.5.2 Volumul de trafic realizat 17

1.6 Analiza SWOT 19

Capitolul 2. Descrierea societății comerciale ORION COMMUNICATION S.R.L. 21

Capitolul 3. Variante de realizarea a investiției 29

3.1 Varianta 1 de realizare a investiției 30

3.2 Varianta 2 de realizare a investiției 32

3.3 Varianta 3 de realizare a investiției 34

Capitolul 4. Analiza principalilor indicatori economici pentru evaluarea eficienței economice 37

Concluzii și observații 49

Bibliografie 51

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Vasilescu, Claudiu Cicea, Cătălin Dobrea – “Eficiența și evaluarea investițiilor”, 2004, Editura EfiCon Press, București;

2. Aurel Isfănescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Sorin V. Stan – “Ghid practic de evaluare a întreprinderii”, 2001, Editura S.C. Tribuna Economică S.A., București;

3. Ion Vasilescu – “Pregătirea, evaluarea și auditul proiectelor”, 2006, Editura EfiCon Press, București;

4. I. Ioniță, Cristian Banacu, Marcel Stoica – “Evaluarea întreprinderii”, 2003, Editura Economică București;

5. Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Telecomunicații și tehnologia Informației – “Raport anual 2007”;

6. Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Telecomunicații și tehnologia Informației – “Raport privind piața de comunicații electronice pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2008”;

7. http://www.orioncom.it

8. http://www.oriontel.ro

9. http://www.anrcti.ro

10. http://www.nact.com

11. http://www.romtelecom.ro

=== bibliografie 2 ===

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Vasilescu, Claudiu Cicea, Cătălin Dobrea – “Eficiența și evaluarea investițiilor”, 2004, Editura EfiCon Press, București;

2. Aurel Isfănescu, Vasile Robu, Ion Anghel, Sorin V. Stan – “Ghid practic de evaluare a întreprinderii”, 2001, Editura S.C. Tribuna Economică S.A., București;

3. Ion Vasilescu – “Pregătirea, evaluarea și auditul proiectelor”, 2006, Editura EfiCon Press, București;

4. I. Ioniță, Cristian Banacu, Marcel Stoica – “Evaluarea întreprinderii”, 2003, Editura Economică București;

5. Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Telecomunicații și tehnologia Informației – “Raport anual 2007”;

6. Autoritatea Națională pentru Reglementarea în Telecomunicații și tehnologia Informației – “Raport privind piața de comunicații electronice pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2008”;

7. http://www.orioncom.it

8. http://www.oriontel.ro

9. http://www.anrcti.ro

10. http://www.nact.com

11. http://www.romtelecom.ro

=== capitolul I ===

DESCRIEREA PIEȚEI DE TELECOMUNICAȚII DIN ROMÂNIA

1.1 Introducere

Piața de telecomunicații din România este dinamică, cu potențial de dezvoltare rapidă. Dacă în 2006 aceasta totaliza 3,95 miliarde euro, în 2009 aceasta atinge 7,7 miliarde euro, în creștere față de 2008 cu aproximativ 10%.

1.2. Evoluția pieței de comunicații electronice

În figura 1.1 se prezintă evoluția pieței de comunicații electronice din România.

Fig. 1.1 Evoluția pieței de comunicații electronice

După aproape 6 ani de la liberalizarea pieței românești de comunicații electronice, numărul furnizorilor de servicii și rețele de comunicații electronice active pe piață a crescut semnificativ. La începutul anului 2008, un număr de 2498 de companii erau autorizate să furnizeze servicii sau rețele de comunicații electronice.

În ceea ce privește piața de comunicații din România, aceasta a avansat în 2008 față de 2007, în domeniile telefoniei fixe, mobile și a accesului la internet, după cum arată statisticile prezentate de ANCOM în conferința din aprilie 2009. Astfel, pentru prima dată în ultimii ani, telefonia fixă a avansat în ceea ce privește numărul de linii de acces, care a crescut cu 18,3% față de sfârșitul anului trecut. Legat de telefonia mobilă, în 2008 s-a înregistrat o creștere a numărului de abonamente față de numărul de cartele preplătite. Datele arată că numărul de utilizatori cu abonament lunar este în creștere cu 30% comparativ cu 13%, în 2007. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% erau persoane fizice, adică 6,8 milioane, iar cele 2,9 milioane de persoane juridice reprezentau mai puțin de 30%. Numărul de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă (numărul de cartele SIM active) a ajuns la cifra de 26,5 milioane, în creștere cu 20,7 puncte procentuale față de 2007, iar rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la suta de locuitori a ajuns la 123%, față de 90,5 % .

În ceea ce privește accesul la Internet la nivelul utilizatorilor rezidențiali, la sfârșitul anului 2008, aproximativ una din trei gospodării dispunea de servicii de acces la Internet în bandă largă. De asemenea, datorită extinderii acoperirii rețelelor 3G care au permis furnizorilor de servicii de telefonie mobilă să introducă noi oferte, numărul conexiunilor active de acces la internet la puncte mobile a ajuns la 2,7 milioane, în cadrul cărora conexiunile de acces mobil la internet în bandă largă s-au dublat în 2008 față de anul 2007.

Numărul abonaților la serviciile de acces la Internet în bandă largă (cu o viteza mai mare de 128 Kbps) la puncte fixe a crescut, anul trecut, de 2,4 ori: de la 47,2 mii, în 2007, la 115,12 mii, în 2008. Aceasta este cea mai mare creștere înregistrată în ultimii ani pe piața serviciilor de acces la Internet, arată un raport al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si Tehnologia Informatiei (ANRCETI) întocmit în baza datelor statistice prezentate de furnizorii acestor servicii.

Totodata, în aceeași perioadă, s-a înregistrat cea mai semnificativă diminuare – de circa 35% – a numărului de abonați la serviciile de acces la Internet prin dial – up (linie telefonica obisnuita): de la 63 mii, în 2007, la 40,6 mii, în 2008. Este pentru prima dată în scurta istorie a pieței naționale a serviciilor de acces la rețeaua globală când Internetul prin dial–up a cedat întâietatea, după numărul de abonați, Internetului în bandă largă. În viitor acesta va continua să-și consolideze pozițiile pe motiv că tot mai mulți utilizatori aleg Internetul de mare viteza.

Conform raportului, numărul total al abonaților la serviciile de acces la Internet la puncte fixe s-a majorat, față de 2007, cu 41,4% și a constituit 155,78 mii. Rata de penetrare a acestor servicii, raportata la o sută de locuitori, a crescut cu 1,14 puncte procentuale și a constituit 4,37%, iar cea a serviciilor de acces la Internet în bandă largă, cu 1,86 puncte si a alcatuit 3,23%. Deși ultimul indicator s-a majorat de 2,4 ori, el este foarte mic în comparație cu situația din țările Uniunii Europene, unde rata medie de penetrare a serviciilor de acces la Internet în bandă largă a depășit 22%.

Guvernul s-a concentrat în special pe diminuarea eșecului de piață datorat accesului limitat al utilizatorilor la rețeaua de telefonie și la rețelele de comunicații electronice, acționând pentru dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații în special în zone izolate în scopul diminuării decalajului digital dintre mediul urban și cel rural.

A continuat programul de instalare de telefonie în comunitățile rurale izolate, care reprezintă o soluție în vederea asigurării serviciului universal. Telecentrul este un spațiu pus la dispoziția publicului dotat cu cel puțin două aparate telefonice, un aparat fax și doua calculatoare conectate la Internet, furnizând accesul la o rețea publică de telefonie, astfel încât utilizatorii finali să poată iniția și primi apeluri locale, naționale și internaționale și să poată efectua comunicații prin fax și Internet, la o rată de transfer suficientă pentru a permite accesul funcțional la acest tip de comunicații electronice.

În scopul integrării comunităților locale în economia digitală și creșterii accesului la cunoștințe și informații publice a fost lansat Programul privind Creearea Rețelelor electronice ale Comunităților Locale (RECL). Fiecare RECL reprezintă o rețea integrată care conectează primăria, școala coordonatoare, biblioteca publică și un Punct de Acces Public la Informație (PAPI). Până în prezent, a fost derulat procesul de licitație internațională, conform procedurilor Băncii Mondiale, la care a participat un număr de 10 ofertanți. Astfel, în anul 2007 au fost informatizate 246 de sedii de primării, 246 de sedii ale bibliotecii publice, 246 de Puncte de Acces Public la Informașie și 502 școli gimnaziale. Toate locațiile au fost dotate cu echipamente TIC de ultimă generație, conectate la Internet Braoadband pe soluții fibră optică și radio. În total, au fost achiziționate 4.265 PC-uri desktop, 642 servere, 214 routere, 214 camere foto digitale, 214 copiatoare, 428 imprimante, 214 scannere, 214 multifuncționale, etc. De asemenea, se acoperă costul abonamentului lunar la Internet în bandă largă timp de trei ani, complementar vor fi oferite servicii de training pentru potențialii utilizatori.

În vederea facilitării accesului cetățenilor la informații în zone publice, s-a implementat proiectul “Hotspot în zone publice pentru furnizarea de servicii Internet către populație” prin care este promovată instalarea unui serviciu, gratuit, flexibil de conectare la Internet (hotspot), cu ajutorul tehnologiilor wireless. Totodată primăriile sunt încurajate în instalarea unor astfel de servicii pentru cetățeni.Caracteristicile tehnice ale echipamentelor și fluxul de date permit accesarea simultană a serviciilor de peste 30 de utilizatori.

Pentru realizarea acestui proiect, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a inițiat procedura de cerere de ofertă, în urma căreia s-a selectat câștigătorul care a furnizat și a instalat echipamentele tehnice și a subcontractat furnizorul de servicii Internet.

În anul 2008, a fost finalizată instalarea a două hotspoturi în Cluj-Napoca, precum și în două localități din Brașov. Utilizatorii pot accesa informațiile de care au nevoie cu ajutorul unui laptop, PDA, telefon mobil sau desktop echipat cu o placă de rețea WiFi sau cu un card PCMCIA de rețea WiFi.

În prezent, în București exista acest serviciu de conectare gratuita la Internet (hotspot) în Parcul Cișmigiu,Parcul Herăstrău,Parcul Tineretului etc.,urmând ca acest proiect să se dezvolte în continuare la nivelul întregii țari.

1.3 Structura și dinamica pieței

Figura 1.2 prezintă dinamica numărului de furnizori operaționali la nivelul pieței de gros, în funcție de categoriile de servicii în perioada 30.06.2006-30.06.2008.

Fig 1.2 Dinamica numărului de furnizori operaționali la nivelul pieței de gros.

În primul semestru al anului 2008, s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de furnizori activi la nivelul piețelor de gros, fiind datorată atât intrării unor noi furnizori pe piața serviciilor de tranzit, cât și faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de furnizori oferă servicii de terminare a apelurilor în rețelele proprii.

Tabelul 1.1. prezintă situația privind numărul de contracte de interconectare/acces în bucla locală închiriate până la data de 30.06.2008 și transmise către ANRCTI.

Tabelul 1.1. Situația numărului de contracte

Figura 1.3 prezintă numarul de circuite care formează bucla locală disponibile, aferente furnizorului fost monopolist, în funcție de mediul de reședință, respectiv numărul de circuite care formează buca locală la dispoziția altor furnizori la data de 30.06.2008.

Fig. 1.3 Numărul de circuite fizice care formează bucla locală disponibile, aferente furnizorului fost monopolist

1.4 Volumul de trafic realizat la nivelul pieței de gros – structură și evoluție

Tabelul 1.2. prezintă structura și volumul total realizat la nivelul pieței de gros, în funcție de categoria de servicii oferite (originare, tranzit, terminare), în perioada semestrului I 2006 – semestrul I 2008.

Tabelul 1.2 Structura și dinamica volumului total de trafic.

Tendința de diminuare a ritmurilor de creștere comparativ cu semestrul precedent a continuat și în semestrul I 2008 pentru categoriile de tarife originat în rețelele proprii și, tranzitat prin rețelele proprii, însă traficul de terminare în rețelele pproprii a avut un ritm de creștere superior perioadei precedente (+ 7,6%).

Figura 1.4. prezintă structura volumului de trafic în rețelele proprii, în funcție de locul de origine. Iar figura 1.5 reprezintă dinamica și volumul de trafic terminat în rețele proprii.

Fig 1.4 Volumul de trafic realizat

Fig 1.5 Structura volumui de trafic terminat în rețele proprii,în funcție de locul de originare

1.5. Indicatori de caracterizare a pieței cu amănuntul

1.5.1. Strucura și dinamica pieței

Tabelul 1.3. reprezintă numărul de furnizori de servicii de telefonie fixă operațională, în funcție de categoria de servicii oferite. Evoluția în perioada 30.06.2006-30.06.2008

Tabelul 1.3 Numărul de furnizori de servicii de telefonie fixă

* furnizorul instalează linia telefonică

**apeluri locale (intrajudețene) + apeluri interurbane (interjudețene) + apeluri către numere naționale non-geografice din domeniul 09 + apeluri către numere naționale nongeografice 08 + alte tipuri de trafic către destinații din interiorul țării

***apeluri internaționale + apeluri către rețele publice cu transmisie prin satelit

În semestrul I 2008, numărul total al furnizorilor de servicii de telefonie fixă operaționali pe piața cu amănuntul a înregistrat o creștere semestrială moderată (+5 % furnizori), comparativ, atât pe total, cât și pe categorii, cu valoare înregistrată în semestrul II 2006.

Tabelul 1.4 reprezintă structura numărului de furnizori alternativi operaționali la data de 30.06.2008, carre oferă servicii de telefonie prin rețelele de acces ale altor furnizori, în funcție de modalitatea de acces/modalitatea de furnizare a serviciilor de telefonie.

Tabelul 1.4 Numărul de furnizori alternative

Majoritate furnizorilor alternativi oferă servicii de telefonie utilizatorilor finali și prin intermediul rețelelor de acces ale altor furnizori (62 din 70 furnizori), cele mai dese întâlnite modalități fiind cele încadrate la “alte modalități” (în principal telefonia fixă de tip VoIP unmanagedt), prin procedura de selectare a transportatorului și prin intemediul cartelelor preplătite sau virtuale.

Tabelul 1.5. reprezintă strucura pieței serviciilor de acces la o rețea publică fixă de telefonie (cote de piață) în funcție de numărul de linii de aces; evoluție în perioada 30.06.2006-30.06.2008.

Tabelul 1.5 Structura pieței serviciilor de acces la rețea de telefonie fixă

Fig 1.6 Structura pieței serviciilor de acces la o rețea publică fixă de telefonie (cote de piață)

Furnizorii alternativi de servicii de telefonie fixă au reușit în primul semestru din 2008 să mențină ritmul de creștere a cotei de piață, în funcție de numărul de linii instalate (aproximativ 5 puncte procentuale), ajungând să dețină un sfert din numărul de linii de acces instalate, ca și în semestrele trecute, cota de piață a acestora, calculată în funcție de volumul traficului total de voce realizat de către furnizorii alternativi care oferă servicii de acces la nivelul pieței cu amănuntul, este superioară celei calculate în funcție de numărul de linii de acces (aproximativ 31,5 %, față de 25,0 %).

Tabelul 1.6. prezintă strucura pieței serviciilor de acces la o rețea publică fixă de telefonie (cote de piață) în funcție de abonați; evoluția în perioada 30.06.2007-30.06.2008.

Tabelul 1.6 Structura pieței (cote de piață)

Tabelul 1.7. prezintă cote de piață în funcție de categoria de trafic realizat prin rețelele publice fixe (proprii și altor persoane). Dinamica în perioada semestrul I2006-semestrul I 2008.

Tabelul 1.7 Cote de piață în funcție de categoria de trafic realizat

*trafic local originat prin intermediul rețelelor proprii + trafic local originat prin intermediul rețelelor deținute de alte persoane, exclusiv traficul rezultat din apelurile pentru acces dial-up și ISDN la Internet: în anul 2006 cotele de piață în funcție de traficul local de voce include și volumele de trafic către numere naționale non-geografice, în funcție de destinația apelurilor, și alte tipuri de trafic.

**trafic național originat prin intermediul rețelelor proprii + trafic originat prin intermediul rețelelor deșinute de alte persoane, exclusiv traficul rezultat din apelurile pentru acces dial-up și ISDN la Internet: în anul 2006 cotele de piață în funcție de traficul la voce local includ și volumele de trafic către numere naționale non-geografice, în funcție de destinația apelurilor, și alte tipuri de trafic.

1.5.2.Volumul de trafic realizat către utilizatorii finali prin intermediul rețelelor publice fixe de telefonie din România – structură și evoluție

Tabelul 1.8. reprezintă structura volumului de trafic toral realizat prin rețelele publice fixe din România, în funcție de destinația aelurilor. Dinamica în perioada semestrul I 2006-semestrul I 2008.

Tabelul 1.8. Structura volumului de trafic realizat prin rețelele publice fixe

* trafic local realizat în rețelele proprii + trafic local realizat prin intermediul rețelelor altor persoane, exclusiv traficul rezultat din apelurile pentru acces dial-up și ISDN la Internet: în anul 2006 cotele de piață în funcție de traficul de voce local include și volumele de trafic către numere naționale non-geografice, în funcție de destinația apelurilor, și alte tipuri de trafic.

** trafic național realizat în rețelele proprii + trafic național realizat prin intermediul rețelelor altor persoane, exclusiv traficul rezultat din apelurile pentru acces dial-up și ISDN la Internet: în anul 2006 cotele de piață în funcție de traficul de voce local include și volumul de trafic către numere naționale non-geografice, în funcție de destinația apelurilor, și alte tipuri de trafic.

*** trafic rezultat din apeluri pentru acces dial-up și ISDN la Internet (inclusiv volumele de trafic de tip ClickNetm Accces Special la Internet, Internet Premium Rate).

În semestrul I 2008, dintre principalele categorii de trafic realizat prin intermediul rețelelor fixe de telefonie, cea mai importantă creșter nregistrată de traficul de voce prin rețelele proprii către alte rețele fixe (+ 15%), în timp ce o scădere importantă a înregistrat-o traficul de voce local (- 15%), acesta fiind principalul motiv pentru scăderea cu 10 % a volumului total de trafic. De asemenea, se remarcă menținerea rittmului de scădere a traficului rezultat din apelurile pentru accesul dial-up și ISDN la Internet (-28 %).

Fig 1.8 Structura volumului de trafic în funcție de serviciul oferit

1.6. ANALIZA SWOT

=== capitolul II ===

2. DESCRIEREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ORION

COMMUNICATION S.R.L.

S.C. ORION COMMUNICATION S.R.L. este reprezentatul în România a societății Orion Communication din Italia și reprezintă unul dintre furnizorii alternativi de servicii de comunicații electronice din România.

În prezent, Orion Communication s-a angajat într-un proiect extins de modernizare în vederea creșterii competitivității și diversificării serviciilor de telecomunicații, utilizând infrastructura S.C. Romtelecom S.A.

► MISIUNE

Orion Communication există pentru ca oamenii din România să comunice mai ușor cu întreaga lume și să fie în permanentă legătură cu orice destinație de pe glob, punând la dispoziție un serviciu de calitate.

► VIZIUNE

♦ să fim lideri;

♦ să furnizăm cele mai bune servicii de pe piață;

♦ să susținem dezvoltarea industriei de telecomunicații din România.

► VALORI

Se spune că orice organizație este definită de ideile și principiile în care crede, de valori ce îi ghidează toate acțiunile sale ca ansamblu dar și pe cele ale fiecărui membru al său.

♦ Clientul este întotdeauna pe primul loc

♦ Calitate

♦ Profesionalism

♦ Integritate

♦ Comunicare deschisă

► PORTOFOLIUL DE SERVICII OFERITE DE ORION COMMUNICATION:

● Business

Serviciu post plătit care se adresează companiilor cu volum mediu sau mare de convorbiri telefonice interurbane sau internaționale.

Avantajele acestui serviciu sunt:

♦ tarifele negociabile – veți reduce costurile de telefonie cu până la 65 %;

♦ serviciul este disponibil de la orice telefon, inclusiv telefoane mobile;

♦ taxarea la secundă după primul minut;

♦ fără abonament lunar;

♦ conexiune calitate excelentă;

♦ factură detaliată gratuită.

● Cartele preplătite

Avantajele acestui serviciu sunt:

♦ tarife competitive pentru apeluri către mai mult de 250 de țări;

♦ reducere cu până la 65 % a costurilor;

♦ calitate excelentă;

♦ serviciu clienți 24/7;

● Conturi reîncărcabile

Avantajele acestui serviciu sunt:

♦ un cod pin unic – se poate programa cu ușurință în memoria telefonului;

♦ economii la convorbirile interurbane și către rețele de telefonie mobilă;

♦ activare gratuită;

♦ nu există abonament;

♦ nu există taxă de conectare;

♦ calitate foarte bună a sunetului.

Contul telefonic reîncărcabil este în esență un serviciu telefonic pre-plătit. Utilizatorul primește un PIN unic pentru contul său telefonic pe care îl încarcă în funcție de necesități. O valoare corespunzătoare duratei este scăzută din credit pentru convorbirile efectuate. Utilizatorul se conectează la sistemul Orion prin apelarea unui număr de acces și introducerea PIN-ului.

● Carrier selection code (CSC)

Apelând 1660 se intră în rețeaua Orion, fără a plăti nimic suplimentar către rețeaua Romtelecom. Apelul va fi taxat de către Orion direct în contul clientului, indiferent de localitatea de unde se apelează. Pentru a putea utiliza acest serviciu este necesar încheierea unui Contract de Furnizare Servicii de Telecomunicații cu Orion Communication.

Pentru moment, acest serviciu este disponibil numai pentru abonații conectați la centrale digitale, iar apelurile vor fi taxate doar în momentul conectării.

● Numere verzi

Numerele verzi permit clienților să vă contacteze fără nici un cost din partea lor. Veți putea atrage mai mulți clienți, întrucât un număr gratuit este unul dintre cele mai eficiente instrumente de marketing aflate acum la dispoziția dumneavoastră. Clienții noștrii care utilizează acest serviciu au raportat creșteri de până la 30 % a volumului vînzărilor, față de perioada când utilizau un număr de telefon local.

În fiecare lună se va furniza factura detaliată pentru a vă ajuta să determinați raportul cost-beneficiu din utilizarea acestor servicii.

Avantajele acestui serviciu sunt:

♦ crește probabilitatea de a fi contactat de clienți – puteți vinde mai multe produse;

♦ aveți control deplin asupra eficienței serviciului, putând să orientați o parte din venituri către companii de marketing;

♦ contribuie la fidelizarea clienților.

Începând cu anul 2006, odată cu lansarea serviciilor de telefonie cu cartele telefonice preplătite și abonamente pentru convorbiri naționale și internaționale, Orion Communication și-a extins adresabilitatea serviciilor sale și către segmentul utilizatorilor finali, în special către serviciul business.

Orion Communication urmărește, prin investiții permanente în tehnologii moderne, furnizarea de noi servicii precum și îmbunătățirea celor existente, fiind hotărâți să furnizeze clienților servicii care să răspundă cerințelor și așteptărilor acestora.

Orion Communication dispune în prezent de un număr de 5 specialiști cu înaltă calificare, aflați într-un continuu proces de instruire și adaptare la cele mai noi tehnologii din domeniu. Acest lucru este realizat și cu ajutorul “firmei mamă” Orion Communication Italia care deține nu mai puțin de 50 de specialiști care pot interveni în cel mai scurt timp pentru rezolvarea problemelor.

Pe primul loc în lista priorităților Orion Communication este satisfacerea clienților săi, cu respectarea următoarelor principii:

♦ Cunoașterea profilului clientului;

♦ Receptivitatea față de nevoile sale;

♦ Furnizarea celui mai bun raport calitate – preț;

♦ Promtitudine în acțiune;

♦ Loialitate față de parteneri.

Managementul și angajații Orion Communication vor acționa cu competență și dăruire pentru:

♦ asigurarea serviciilor de comunicații electronice de calitate europeană;

♦ tranformarea într-o companie modernă, eficientă și profitabilă;

♦ stimularea performanței și asigurarea unui mediu de lucru motivant și atractiv pentru angajați.

►DOTAREA TEHNICĂ

Dotarea tehnică a societății este una de înaltă calitate și fiabilitate.

Pentru îndeplinirea scopului de a deveni unul dintre cei mai puternici furnizori de servicii de telefonie și nu numai, societatea deține următoarele echipamente tehnice și aplicații soft, achiziționate de la cei mai puternici producători de echipamente pentru telecomunicații, cum ar fi NACT, QUINTUM, DELL, etc:

– Platforma inteligentă NACT Tandem Switch Class 4 și 5 Model IPAX PICO;

– Un server pentru contabilizare NTS2000 pentru cartele preplătite și postpaid (generarea de coduri PIN) pentru persoane fizice și juridice;

– Un portal VOIP Quintum CMS;

– Switch/Hub/Server de monitorizare;

– SS7 Analizator de link;

– Web Connect;

– Web Server pentru pagina de Internet a societății;

Toate aceste echipamente fiind montate într-un tablou de tip Rack achiziționat de la RITTAL SYSTEMS.

În continuare se vor prezenta caracteristicile tehnice ale echipamentelor și aplicațiilor deținute:

1. Platforma inteligentă NACT IPAX model PICO – această platformă are capacitatea de a suporta 16E-1 și poate fi upgraadată pînă la 256E-1.

Această platformă este considerată de mulți furnizori de servicii de telecomunicații superioară față de cele care există în acest moment.

Iată câteva din principalele caracteristici pri care se demonstrează acest lucru:

♦ detalii complete în ceea ce privește apelurile;

♦ rapoarte din punct de vedere al gestionării și din punct de vedere tehnic;

♦ capacități de susținere simultană a parității și limbii;

♦ capacitatea de a efectua apeluri simultan în mai multe zone geografice;

♦ atenționare în cazuri de urgență;

♦ foarte multe aplicații integrate, cum ar fi: carduri preplătite, wireless preplătit, apeluri interurbane și internaționale preplatite, Internet preplătit, servicii de apel gratuit, etc.

Server-ul NTS2000

Acesta este eficient și ușor de utilizat.

În cadrul acestui server sunt introduse următoarelor aplicații:

♦ crearea și gestionarea serviciilor pre și post plătite,

♦ crearea conturilor de gros și cu amănuntul;

♦ crearea de loturi de cartele preplatite;

♦ configurarea orarului de taxe;

♦ activare, reîncărcare și dezactivare a cartelelor preplătite;

♦ rapoarte istorice și în timp real;

♦ gestionarea traficului;

♦ acces de la distanță la sistem.

3. Quinum CMS

Quintum Tenor Carrier oferă două sau opt porturi pentru a da posibilitatea folosirii unei căi viabile, economică și de înaltă fidelitate pentru serviciul de VoIP (telefonie prin internet – Voice over internet Protocol)

4. NACT Web Connect

Instrumentele on-line fac din industria de telecomunicații una din cele mai competitive. Mulți furnizori puși în postura de a atrage clienți din ce în ce mai pretențioși și parteneri cu un acces facil la informație și la produse alternative aleg acest tip de instrumente.

La această provocare. NACT a răspuns prin Web Connect. Această soluție a fost aleasă de către societatea noastră pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor.

Pe lângă facilitățile inițiale ale Web Connect, NACT oferă și aplicația Account Connect APL. Această aplicație ridică gradul de funcționalitate și siguranță a rețelei prin dezvoltarea unei interfețe care reiterează identitatea ei pe Internet.

Pentru o mai bună calitate a serviciilor oferite și pentru a avea un sistem de telecomunicații redundand, societatea deține câte două din echipamente enumerate mai sus. Câte una din fiecare realizează câte un sistem. Aceste două sisteme fiind interconectate între ele în sistem cascadă.

Schema de principiu pentru realizarea unui apel de la apelant la apelat se poate observa mai jos:

Fig. 1.2. – Realizarea conexiunii dintre apelant și apelat prin intermediul echipamentelor societății.

=== capitolul III ===

3. VARIANTE DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

În cadrul acestui capitol se vor prezenta un număr de trei variante de realizare a investiției de intrare pe piața românească de telecomunicații.

Investițiile s-au realizat în următoarelor scopuri:

►pentru amenajarea biroului;

►prețul imobilului (în varianta 1 se plătește chirie, în varianta 2 se cumpără imobilul);

►amenajarea și întreținerea spațiului de la colocație;

►pentru dotarea tehnică atât a biroului cât și a colocației.

Veniturile variază între cele trei variante prin oferirea de servicii diferite.

Ca și cheltuieli, s-au inclus următoarele:

►Chirie (Varianta 1 și Varianta 3);

►Utilități;

►Servicii prestate de terți;

►Realizarea, distribuirea și promovarea serviciilor;

►Taxa abonament provider intenet;

►Taxe Romtelecom (interconectare, trafic, chirie, utilități, etc);

►Taxă asistență tehnică oferită de NACT.

Ca și venituri au fost considerate următoarele:

►Cartele preplătite;

►Servicii 1160&1060;

►Numere geografice;

►Servicii de Internet (Varianta 3)

În continuare se vor prezenta investițiile, cheltuielile și veniturile pentru cele trei variante de realizare a investiției.

Pentru transformarea din Euro în Lei s-a folosit o rată de schimb valutar de 1 Euro=3,67 Lei.

VARIANTA 1 DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

În cadrul acestei variante se va plăti chirie pentru spațiul de birouri, deci valoarea investiției va fi mai mică.

►INVESTIȚII

Tabelul nr. 3.1. Categorii de investiții – Varianta 1

►CHELTUIELI

Tabelul nr. 3.2. – Categorii de cheltuieli – Varianta 1

►VENITURI

Tabelul nr. 3.3. – Categorii de venituri – Varianta 1

După cum se poate observa din tabelele de mai sus valorile celor trei parametrii sunt:

►Investiții → Ivar1 = 18447,23 EURO = 523424,10 LEI

►Cheltuieli anuale → C An/Var1 = 183210,47 EURO = 672382,40 LEI

►Cheltuieli lunare → C Lună-Var1 = 15263,54 EURO = 56031,67 LEI

►Venituri anuale → V An/Var1 = 237500EURO = 871635 LEI

VARIANTA 2 DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

În cadrul acestei variante se va cumpăra spașiul de birou, deci valoarea investiției va fi mai mare decât în varianta 1. Neavând nevoie de tot spațiul ce va rămîne, se va închiria, astfel vor creșe și veniturile.

►INVESTIȚII

Tabelul nr. 3.4. Categorii de investiții – Varianta 2

►CHELTUIELI

Tabelul nr. 3.5. – Categorii de cheltuieli – Varianta 2

►VENITURI

Tabelul nr. 3.6. – Categorii de venituri – Varianta 2

După cum se poate observa din tabelele de mai sus, valorile celor trei parametrii sunt:

►Investiții → Ivar2 = 488447,23 EURO = 1624424 LEI

►Cheltuieli anuale → C An/Var2 = 183810,47 EURO = 674584,4 LEI

►Cheltuieli lunare → C Lună-Var2 = 15317,54 EURO = 56215,37 LEI

►Venituri anuale → V An/Var2 = 255500EURO = 9371685 LEI

VARIANTA 3 DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

►INVESTIȚII

Tabelul nr. 3.7. Categorii de investiții – Varianta 3

►CHELTUIELI

Tabelul nr. 3.8. – Categorii de cheltuieli – Varianta 3

►VENITURI

Tabelul nr. 3.9. – Categorii de venituri – Varianta 3

În cadrul acestei variante se va plăti chirie pentru spațiul de birouri Dar se oferă o gamă de servicii mai mare (se vor oferi și servicii de Internet). Astfel investițiile rămân la nivelul variantei 1, iar veniturile cresc.

După cum se poate observa din tabelele de mai sus, valorile celor trei parametrii sunt:

►Investiții → Ivar3 = 192747,23 EURO = 539205 LEI

►Cheltuieli anuale → C An/Var2 = 211290,47 EURO = 775436 LEI

►Cheltuieli lunare → C Lună-Var3 = 17607,54 EURO = 64610,67 LEI

►Venituri anuale → V An/Var3 = 270197,5 EURO = 991635 LEI

Analiza din punct de vedere economic a celor trei cariante:

Tabelul nr. 3.10. Centralizatorul celor trei parametrii (Investiții, Cheltuieli, Venituri)

Din analiza acestui centralizator se poate observa că:

► din puct de vedere al investițiilor, varianta 1 este cea mai avantajoasă;

► din puct de vedere al cheltuielilor atât anuale cât și anuale, varianta 1 este cea mai avantajoasă;

► din puct de vedere al veniturilor, cea mai bună variantă, este varianta numărul 3.

Având în vedere că societatea pentru care s-a efectuat studiul de caz este o reprezentanță a unei societăți multinaționale, 50 % din investiție este suportată de societatea “mamă”. Având în vedere acest lucru se poate spune că investițiile pot scădea până la jumătate pentru fiecare din cele trei variante.

Determinarea variantei optime este detaliată în capitolul 4 “Analiza principalilor indicatori economici pentru evaluarea eficienței economice”.

=== capitolul IV ===

4. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI PENTRU EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE

Pentru evaluarea eficienței economice a proiectelor de investiții se folosește un sitem de indicatori statici (investiție specifică, termenul de recuperare al investiției, coeficientul de eficiență economică, randamentul economic, cheltuieli specifice recalculate) sau dinamici (care cuantifică influența factorului timp – fluxul de numerar, venitul net actualizat, rata internă de rentabilitate, pragul de rentabilitate, termenul de recuperare actualizat, randamentul economic actualizat, cheltuieli specifice actualizate).

► Raportul venituri actualizate pe costuri actualizate

Veniturile ce se obțin la 1 leu cheltuieli cu investiția și cu producția

Vh – Venitul anual;

Ih – Investiția anuală;

Ch – Cheltuieli anuale de protecție;

a – Coeficient de actualizare;

h – Anul în care se fac cheltuielile sau se obțin veniturile;

d – Durata de realizare a investiției;

D – Durata de funcționare a viitorului obiectiv.

Se urmărește maximizarea indicatorului;

Nu se acceptă variante pentru care R<1;

Se recuperează integral cheltuielile efectuate și se realizează un anumit profit pentru investitor.

♦ Pentru “Varianta 1” raportul venituri actualizate pe costuri actualizate este:

=>

♦ Pentru “Varianta 2” raportul venituri actualizate pe costuri actualizate este:

=>

♦ Pentru “Varianta 3” raportul venituri actualizate pe costuri actualizate este:

=>

► Fluxul de numerar

exprimă situația veniturilor, cheltuielilor și a venitului net pentru un an

Fh – Fluxul de numerar;

Vh – Venitul annual;

Ih – Investiția anuală;

Ch – Cheltuieli anuale de producție;

a – Coeficient de actualizare;

h – Anul în care se fac cheltuielile sau se obțin veniturile;

Acest indicator este în prima perioadă de calcul mai mic sau chiar negativ, ca urmare a efortului investițional și a cheltuielilor suplimentare formate în perioada până la atingerea parametrilor proiectați. Urmează o perioadă de realizare a unui flux maxim, corespunzător perioadei de maturitate a producției și apoi o reducere a fluxului ca urmare a uzurii fizice dar și a uzurii morale a producției.

♦ Pentru “Varianta1”:

↑ ↑

Flux negativ Flux pozitiv

♦ Pentru “Varianta2”:

↑ ↑

Flux negativ Flux pozitiv

♦ Pentru “Varianta3”:

↑ ↑

Flux negativ Flux pozitiv

►Venitul net actualizat

Permite realizarea unei comparații între volumul total al încasărilor obținute pe întreaga perioadă de funcționare a obiectivului și costurile totale (cu investiția și cu producția)

Vh – Venitul anual;

Ih – Investiția anuală;

Ch – Cheltuieli anuale de producție;

a – Coeficient de actualizare;

h – Anul în care se fac cheltuielile sau se obțin veniturile;

d – Durata de realizare a investiției;

D – Durata de funcționare a viitorului obiectiv.

Reprezintă suma veniturilor nete anuale actualizate pe întreaga perioadă de activitate considerată;

Soluția este economic dacă VNA >0;

În cazul comparării mai multor soluții, soluția optimă corespunde condiției VNA=0;

Aplicarea indicatorului VNA necesită cunoașterea graficului de realizare a investițiilor atunci când acestea se realizează din fonduri proprii sau când se percepe dobândă și pe perioada de grație, în cazul realizării lor prin credite;

♦ Pentru „Varianta 1” venitul net actualizat este : VNA=900351,9 LEI

♦ Pentru „Varianta 2” venitul net actualizat este : VNA=839783,7 LEI

♦ Pentru „Varianta 3” venitul net actualizat este : VNA=1018935 LEI

►Rata interna de rentabilitate

Exprimă rata de discontare care egalizează valorile actualizate ale producției cu costurile pe întreaga durată de funcționare a obiectivului.

RIR – Rata internă de rentabilitate;

VNA – Venitul net actualizat;

a – Coeficient de actualizare;

Exprimă puterea economică a viitorului obiectiv economic și este dată de acel nivel al coeficientului de actualizare care asigură egalitatea dintre veniturile actualizate și efortul total actualizat VNA=0.

Proiectul este rentabil dacă rata interenă de rentabilitate este mai mare decât rata de actualizare RIR>a.

Pentru a ușura calculul RIR s-a determinat cu ajutorul funcției IRR din Excel.

♦ Pentru “Varianta 1” rata internă de rentabilitate este: RIR1 = 0.12;

♦ Pentru “Varianta 2” rata internă de rentabilitate este: RIR2 = 0.06;

♦ Pentru “Varianta 3” rata internă de rentabilitate este: RIR3 = 0.14;

► Termenul de recuperare

=>

=>

Termenul de recuperare a investiției se stabilește plecând de la exprimarea iindicatorului, respectiv perioada de timp după care profitul (venitul net) a compensat investiția.

Relațiile de calcul vor fi:

=>

♦ Pentru “Varianta 1” termenul de recuperare a investiție este: TR1 = 2.63; → Investiția se recuperează în 2 ani și 8 luni.

♦ Pentru “Varianta 2” termenul de recuperare a investiție este: TR2 = 3.09; → Investiția se recuperează în 3 ani și 1 lună.

♦ Pentru “Varianta 3” termenul de recuperare a investiție este: TR3 = 2.49; → Investiția se recuperează în 2 ani și 6 luni.

► Randamentul economic

Profitul brut actualizat ce revine la un leu investit

;

Acest indicator are dezavantajul că nu ia în calcul efortul total făcut pentru obținerea venitului net, respectiv efortului investițional și cheltuielilor de producție.

♦ Pentru “Varianta 1” randamentul economic este: R1 = 1.72;

♦ Pentru “Varianta 2” randamentul economic este: R2 = 1.03;

♦ Pentru “Varianta 3” randamentul economic este: R3 = 1.89;

În tabelul următor sunt centralizate datele obținute în urma calculelor.

Tabelul nr 4.1 – Centralizarea datelor

=== capitolul IV -partea 3-a ===

În urma calculelor se pot desprinde următoarele concluzii pentru cele 3 Variante de realizare a investiției:

► Termenul de recuperare a investiției exprimă în câți ani se va recupera investiția din profitul annual obținut, iar în cazul modernizărilor, dezvolărilor, tehnologizărilor, aceasta reflectă țn câți ani se va recupera investiția din sporul de profit annual obținut ca urmare a investiției respective. Este considerată investiție optimă aceea variantă pentru care termenul de recuperare este cel mai mic.

Recuperare investiției se face în mai puțin de trei ani (TRB1 = 2.63 ani, TRB2 = 3.09 ani, TRB3 = 2.49 ani), iar efectele obținute după recuperarea cheltuielilor cu investiție sunt de aproape două ori mai mari decât cheltuielile făcute cu investiția pentru varianta 1 și 3 (vna1 = 1.72, vna2 = 1.89). În cazul celei de-a doua variante efectele obținute după recuperarea cheltuielilor cu investiția sunt egale cu cheltuielile facute cu investiția (vna2 = 1.03).

Varianta 1 este cea mai optimă din punct de vedere al duratei de recuperare a investiției.

► Coeficientul de eficiență economică reprezintă inversul termenului de recuperare a investițiilor, adică raportul dintre profitul annual obținut în urma realizării investiției și efortului de capital investit. Coeficientul de eficiență reflectă câți lei profit annual se vor obține la un leu capital investit.

Coeficientul de eficiență economică a investiției se determină cu ajutorul relației:

După cum se poate observa varianta 3 este varianta optimă, având coeficientul de eficiență economică cel mai mare.

► Venitul net actualizat total este suma algebrică a plăților și încasărilor estimate, actualizate la momentul efectuării investiției. Pentru calcularea venitului net actualizat total se scade investiția (mai întâi sunt sunt investiți banii) și se adună încasările realizate.

Dacă VNAT > 0, se reconstituie fondurile inițiale și se degajă un surplus, varianta de realizare a investiției fiind eficientă economic, iar proiectul acceptat.

După cum se poate observa veniturile nete actualizate totale sunt pozitive, pentru toate cele trei variante de investiții analizate (VNAT1 = 900351.9 lei; VNAT2 = 839783,7 lei;

VNAT3 = 1018953 lei).

Varianta pentru care se obțin cele mai mari venituri nete actualizate este varianta 3.

► Rata internă de rentabilitate este costul maxim pe care intreprinderea poate să-l suporte pentru finanțarea unei investiții. RIR exprimă capacitatea investiției de a furniza profit pe întreaga durată de funcționare a obiectivului. Condiția de acceptare a investiției: RIR > a.„

În cazul nostru rata de actualizare este de a=8 %. În urma calculelor realizate, rata internă de rentabilitate pentru varianta a doua se află sub nivelul ratei de actualizare : RIR2 = 6 % → RIR2 < a.

Varianta 1 și 3 îndeplinesc condiția – RAR > a (RIR1 = 12 %; RIR2 = 14 %), varianta 3 fiind ce a optimă (RIR3 = 14 %).

=== capitolul IV LANDSCAPE ===

Tabelul nr. 4.2. – Evaluarea eficienței economice – “Varianta 1”

Tabelul nr. 4.3. – Evaluarea eficienței economice – “Varianta 2”

Tabelul nr. 4.4. – Evaluarea eficienței economice – “Varianta 3”

=== observatii si concluzii ===

OBSERVAȚII ȘI CONCLUZII

În această lucrare am realizat analiza economică a investițiilor care trebuie realizate de o societate de telecomunicații care dorește să intre pe piața de telecomunicații din România.

În urma analizei SWOT a pieței de telecomunicații din România au reieșit următoarele oportunități pe care o societate le poate folosi pentru a intra pe această piață:

● Îmbunătățirea climatului economic general din țară (stabilizarea indicatorilor macroeconomici, înregistrarea unei creșteri economice susținute, creșterea ponderei sectorului privat din economie, creșterea nivelului de trai al populației);

● Apariția și dezvoltarea pe plan mondial a unor tehnologii noi, care implică costuri reduse și oferă lărgimi de bandă sporite (concurența crescută în domeniu, dinamica crescută a invențiilor și inovațiilor specifică sectorului);

● Apariția și dezvoltarea pe plan mondial a unor aplicații noi ale telecomunicațiilor în diferite domenii de activitate;

Dar în același timp s-au identificat și următoarele amenințări:

● Nivel redus ds trai, care limitează cererea și oportunitățile investiționale;

● Capacitatea redusă de atragere și utilizare a fondurilor europene;

● Migrarea forței de muncă înalt calificată către alte țări;

În urma analizei principalilor indicatori economici pentru cele trei variante de trealizare a investiției s-au observat următoarele:

►Recuperarea investiției se poate face în mai puțin de trei ani pentru varianta 1 și 3, în aproape patru ani pentru varianta 2, rezultând că varianta optimă, varianta 2 (TRB = 2,49 ani);

►Coeficientul de eficiență economică are valori cuprinse între 0.32 și 0.4, varianta optimă fiind varianta 3 (e3 = 0,40);

►Venitul net actualizat total are valori între 839783.7 și 1018953, varianta optimă fiind varianta 3 (VNAT = 1018953);

►Rata internă de rentabilitate a rezultat ca fiind mai mică decât rata de actualizare pentru varianta 2 și a îndeplinit condiția de a fi maai mare decât aceaasta pentru variantele 1 și 3, varianta 3 fiind varianta optimă (RIR = 14 %);

►Având în vedere cele de mai sus se poate spune că varianta 3 este varianta optimă, varianta 2 fiind optimă doar din punct de vedere al recuperării investiției.

În urma analizei de senzitivitate a indicatorilor se poate observa că și din acest punct de vedere varianta 3 este cea optimă.

Având în vedere cele de mai sus, ca și concluzie finală, se poate spune că varianta 3 este varianta optimă din toate punctele de vedere.

Investițiile constituie fundamentul dezvoltării viitoare a firmei și reprezintă una din cele mai importante decizii luate la nivelul managementului firmei. Se observă din evaluarea indicatorilor de performanță profitabilitatea investiției firmei noastre. Pe de altă parte, dacă firma nu ar adopta proiectul de investiții, aceasta nu ar avea o evolutie pozitiva. Se constată deci necesitatea implementării investiției, care să permită continuarea activității firmei, și rezistența acesteia pe piața de telecomunicații prin dezvoltarea si implementarea de produse si servicii noi.