Analiza Investiției Publice de Restaurare a Bibliotecii Județene “vasile Voiculescu”, Buzau

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI ABSOLVENT

Asist. univ. dr. Valentin Leoveanu

Ivașcu Ionuț Claudiu

Conf. univ. dr. Anca Bratu

BUCUREȘTI

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Analiza investiției publice de restaurare a bibliotecii județene “Vasile Voiculescu”, Buzau

Disciplina: Investiții publice

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI ABSOLVENT

Asist. univ. dr. Valentin Leoveanu

Ivașcu Ionuț Claudiu

Conf. univ. dr. Anca Bratu

BUCUREȘTI
2016

Cuprins:

Introducere

Capitolul I : Noțiuni teoretice privind investițiile publice

1.1 Capital și investiție

1.2 Factorii determinanți ai investițiilor…………………………………………………………………………………

1.3 Clasificarea investițiilor…………………………………………………………………………………………………

1.4 Rolul și importanța investițiilor……………………………………………………………………………………..

Capitolul II : Prezentarea municipiului Buzău și a Primăriei

1. Așezare geografică

2. Istorie

3. Economie

4. Turism

5. Prezentarea Primăriei

5.1 Organizare

5.2 Funcționare și departamente

5.3 Buget

Capitolul III: Investiția publică de restaurare a Bibliotecii Județene “V. Voiculescu” din Buzău

1. Informații privind solicitantul

1.1 Solicitant

1.2 Tipul solicitantului

2. Descrierea proiectului

2.1. Axa prioritară a programului operațional și domeniul major de intervenție

2.2. Localizarea proiectului

2.3. Obiectivul proiectului

2.4. Necesitatea și oportunitatea implementării proiectului

2.5. Activități și calendarul activităților

2.6. Durata proiectului

2.7. Resurse materiale

2.8. Surse de finanțare

2.9. Sustenabilitatea proiectului

Concluzii :

Bibligrafie

INTRODUCERE :

Reputatul specialist în domeniu, Pierre Masse, interpreta investiția că pe "o renunțare la o satisfacție imediată și sigură, în schimbul unei speranțe al cărei suport sunt tocmai resursele investite" sau mai pe scurt "o cheltuiala certă pentru un viitor incert."

În acest sens, voi prezența câteva noțiuni teoretice privind investițiile publice, iar spre final va fi prezența o analiză exactă a unui proiect real și anume, restaurarea Bibliotecii județene “V. Voiculescu”, Buzău.

În ceea ce privește partea teoretică, precizez că economiștii americani Paul Samuelson și William Nordhaus au evidențiat în studiile lor principalii factori care influențează nivelul investițiilor, astfel îi voi prezența și voi face o clasificare a investițiilor. Pe de altă parte va fi prezentat rolul, dar și importantă investițiilor publice.

Obiectivul general al proiectului vizează valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural buzoian, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile și ale protecției mediului. Prin acest obiectiv, de valorificare și promovare durabilă a patrimoniului cultural buzoian, proiectul contribuie la atingerea obiectivului specific al Domeniului major de intervenție 5.1 – Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe, de “creștere a importanței turismului și culturii, că factor care stimulează creșterea economică în regiune”.

Proiectul se pliază în aceeași măsură și pe una dintre prioritățile identificate în Cadrul Strategic Național de Referință 2007 -2013, potrivit căreia, prin dezvoltarea turismului, se asigura “promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate”. Investiția pe care o presupune un astfel de proiect se încadrează în rândul acțiunilor menționate în acest document strategic în ceea ce privește “contribuția la dezvoltarea patrimoniului natural și cultural în vederea sprijinirii turismului și dezvoltării mediului urban” și la “crearea condițiilor necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu rețelele regionale, naționale și trans-europene”.

Acest proiect vizează pe deplin o investiție publică, urmând a fi prezentate toate detaliile , dar și pașii ce trebuiesc urmați pentru a justifică necesitatea implementării proiectului. Biblioteca județului Buzău, înființată că instituție în 1893, deține un patrimoniu de importantă națională, constituit din peste 250.000 de volume și manuscrise. Că organizare internă, cuprinde secții de împrumut pentru adulți, împrumut pentru copii, lectură cărți, lectură periodice, patrimoniu, biblioteca franceză, sala multimedia și 7 filiale de cartier în municipiul Buzău.

Dat fiind acest context, analizând starea tehnică a clădirii în care biblioteca își desfășoară activitatea, precum și a dotărilor de care dispune, administrația locală a considerat oportună și necesară realizarea unor investiții menite să asigure condiții optime pentru activitățile bibliotecare. Astfel a fost pusă la punct activitatea de management a proiectului, realizarea documentației și într-un final lansarea proiectului.

Prin urmare au fost prezentate riscurile, dar și resursele materiale implicate în realizarea proiectului. Întrucât clădirea nu mai satisfăcea cerințele esențiale de calitate în construcții, Consiliul Județean Buzău, în a cărui administrare se găsește Biblioteca Județeană „V.Voiculescu” Buzău, a decis să intervină în direcția conservării acestei valori de patrimoniu și a mai bunei exploatări din punct de vedere turistic a acesteia.

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere atât alinierea României la direcțiile actuale de dezvoltare a Uniunii Europene, cât și la cadrul legislativ și instituțional care este menit să asigure îndeplinirea prevederilor Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă.

Capitolul I : NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND INVESTIȚIILE PUBLICE

1.1 “Capital și investiție”

“Termenului de investiție îi pot fi asociate mai multe înțelesuri:

a) În sens restrâns, investițiile reprezintă achiziționarea de către o întreprindere de bunuri de producție în vederea exploatării și degajarea unui venit pe baza unei creșteri a capacității de producție.

b) În sens larg, investițiile sunt definite drept achiziționarea de capital în vederea obținerii sau consumului viitor de venit.

c) Într-un sens particular și familiar, investiția este sinonimă cu noțiunea de plasament, de punere în rezervă a monedei sau a unui bun de consum durabil în vederea unei revânzări sau a unui consum ulterior.

d) În sensul contabilității naționale, investițiile presupun reînnoirea echipamentelor și creșterea adusă de către acestea patrimoniului unui agent economic în decursul unei perioade. Se folosesc, în acest sens, conceptele de formare brută și formare netă de capital pentru a surprinde efectul anual de acumulare a bunurilor de capital.

Formarea capitalului fix brut intern reprezintă noile investiții în active fixe. Investițiile fixe sunt rareori exprimate la valoarea netă datorită problemelor care apar în contabilizarea retragerilor de capital și a uzurii. Prin urmare s-au adăugat cuvintele: brut, deoarece este înaintea deprecierii; intern, deoarece se produce pe plan intern, într-o anumită țară; fix, deoarece nu include stocurile. “

“Se numește formarea capitalului deoarece face diferența între investițiile fizice (reale) și cele financiare. Formarea capitalului fix net intern se referă la investițiile fixe brute din care s-a scăzut deprecierea (ele asigura sporirea capitalului fix, adică a capacității productive).

Noțiunea de investiție în sens economic se referă la plasarea resurselor monetare în scopul creării de bunuri sau active în sectoarele productive/de servicii ale economiei, adică numai în scopul formării de capital fix (producția de bunuri de capital sau creșterea stocului acestora).Spre deosebire de bunurile de consum, bunurile de capital nu satisfac în mod direct nevoile umane; ele contribuie la crearea de noi bunuri indiferent dacă acestea sunt de consum final sau tot de capital.

“Conform economistului Frank Reilly2 , investiția reprezintă o alocare în prezent a unor fonduri de investiții în vederea obținerii unor fluxuri monetare viitoare (cash-flow-uri) care să recompenseze investitorul (1) pentru perioada de timp în care se privează de folosirea acestor fonduri, (2) pentru rată de inflație estimată și (3) pentru incertitudinea pe care o implică obținerea viitoarelor fluxuri de fonduri. Această definiție privește toate tipurile de investiții.”

Putem defini investițiile publice drept totalitatea cheltuielilor efectuate de autoritățile publice în scopul acumulării de capital pe baza creării, modernizării sau înlocuirii de active fixe ce au drept rezultat obținerea unor beneficii economice, sociale sau ecologice la nivelul unei țări sau a unei regiuni teritorial-administrative.”

1.2 Factorii determinanți ai investițiilor

Costurile

O urmare a duratei îndelungate de exploatare a bunurilor de capital, evaluarea costului investițiilor este relativ mai complexă decât cea a costului altor active sau bunuri. Acest cost este strans legat de modul în care investitorii își obțin fondurile necesare cumpărării bunurilor de capital și, întrucât, în general, se apelează la credit, costul predominant este dobânda. Elementele care influențează costurie pot fi evidențiate și cheltuielile necesare introducerii progresului tehnic .

Veniturile

Studiul la nivel macroeconomic al venitului exprimă, într-o formă simplificată, utilizarea acestuia pe următoarele destinații: consum, economii și investiții; prin urmare, investițiile depind de veniturile ce vor fi obținute din activitatea economică de ansamblu, în condițiile existente la un moment dat. Astfel, investițiile realizate contribuie la creșterea volumului vânzărilor, ceea ce determina obținerea de venituri suplimentare. Altfel spus, nivelul producției determina volumul vânzărilor, fluctuațiile producției fiind factorul esențial care influențează modificarea nivelului investițiilor pe parcursul unui ciclu economic.

Previziunile economice

După cum afirmăm anterior, investițiile reprezintă un risc asumat pentru viitor, deoarece există un anumit grad de incertitudine asupra faptului că veniturile ce vor fi obținute din respectivă investiție vor depăși costurile acesteia. Dacă se estimează o degradare viitoare a conjuncturii economicedintr-o anumită țară, investitorii vor avea rețineri în a investi în țară respectivă. Dacă, dimpotrivă, investitorii întrevăd posibilitatea unei revigorări a activității în viitorul apropiat, ei vor demara planurile pentru creșterea capacităților de producție. Astfel, investițiile depind în mod direct de așteptările și previziunile referitoare la evenimentele viitoare.

“Orice activitate previzională privind economia se bazează în mare măsură pe înțelegerea mecanismelor de formare și mișcare a proceselor economice, în conformitate cu legități obiective și cu interferențe de ordin subiectiv. Anticiparea acestora necesită o analiză pertinent, calificată și un support logistic-informal adecvat.”

1.3 Clasificarea investițiilor

“Tipologia investițiilor este de o mare diversitate, relevându-și importantă atât din punct de vedere al studiului teoretic, cât și din punct de vedere al necesității practice, al referirii la viață reală.

Principalele criterii metodologice de delimitare și grupare a diferitelor tipuri de investiții sunt:

a) după natura lor sunt: investiții corporale (activul imobilizat – în special mijloacele fixe și activul circulant – stocurile și creanțele), investiții necorporale (cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea; brevetele, mărcile; cheltuielile cu capitalul uman, anume: formarea personalului, cheltuielile de sănătate; cheltuielile de publicitate etc.) și investiții financiare (titluri de participare, împrumuturi pe termen lung);

b) după destinația lor există: investiții tehnice (achiziția, construcția și montajul unor echipamente, mașini, utilaje etc.), investiții umane (calificarea, specializarea personalului), investiții sociale (cantine, cămine, grădinițe s.a.), investiții financiare (plasamente în titluri de valoare) și investiții comerciale (fondul de comerț);

c) după riscul pe care îl prezintă sunt: de înlocuire a echipamentului complet uzat, cu un risc foarte scăzut deoarece nu presupune modificări ale tehnologiei de fabricație; de modernizare a echipamentului existent în funcțiune, cu un risc redus, urmare a unor corecții neesențiale în tehnologia de fabricație; de dezvoltare a unor secții, uzine, fabrici noi care presupun un risc mai mare datorat nevoii de expansiune a piețelor de aprovizionare, a forței de muncă, de capital și de desfacere; strategice, privind crearea unei filiale în străinătate, fuzionarea cu altă societate comercială etc. cu un risc considerabil; “

d) după obiectivul care se urmărește prin realizarea proiectului există: investiții productive (echipamente, utilaje, mașini) și investiții non-productive (locuințe, echipamente sociale și colective);

“e) din punct de vedere al relațiilor ce se stabilesc între beneficiarul proiectului și investitor există: investiții directe (agentul finanțator străin are și posibilitatea de control și de a lua decizii referitoare la proiect) și investiții de portofoliu (un plasament pur financiar fără alte implicații asupra proiectului);

f) după structura cheltuielilor investiționale se evidențiază: investiții în active fixe (grupate în: cheltuieli cu achiziția și amenajarea terenului; cheltuieli cu mijloacele fixe; cheltuieli de montaj/instalare s.a.), cheltuieli preliminare și cheltuieli cu fondul de rulment (capitalul de lucru). Investițiile materializate în mijloace fixe se clasifică având în vedere gruparea lor în contabilitate astfel: clădiri; construcții speciale; mașini, utilaje și instalații de lucru; aparate siinstalatii de măsurare, control, reglare și de calcul; mijloace de transport; animale și plantații; unelte, dispozitive, mobilier și aparatură birotică; active corporale mobile neregasite în capitolele anterioare;

g) după rolul funcțional pe care îl joacă în cadrul proiectului sunt: investiții directe (cheltuielile legate funcțional și teritorial de obiectivul investițional), investiții colaterale (cheltuieli legate de infrastructură și utilitățile necesare noului obiectiv) și investiții conexe (cheltuieli realizate în domenii, sectoare conexe scetorului în care se efectuează proiectul respectiv de investiții);

h) după modul de eșalonare a fluxurilor de fonduri: investiții la care cheltuiala se face în aceeași perioada în care se obțin și veniturile investiții la care cheltuielile se efectuează în mod continuu, dar veniturile sunt localizate la final (continuous input – point output) și investiții la care cheltuielile se fac o singură dată și la care veniturile se obțin în modcontinuu (point input – continuous output);

i) după tipul de resurse alocate: investiții private (investitorii sunt persoane fizice/juridice) și investiții publice; “

j) după localizarea investitorului: investiții autohtone (persoane fizice/juridice române) și investiții străine ; după impactul la nivel macroeconomic: investiții autonome (independente de venitul național sau de cifra de afaceri) și investițiile induse (determinate de nivelul cererii).

1. 4 Rolul și importantă investițiilor

“1. Investițiile reprezintă suportul material al creșterii economice: dimensiunile investițiilor, modalitatea de a le repartiza în diferite domenii ale economiei, eficientă utilizării lor determina ritmul și proporțiile creșterii economice. Astfel investițiile sunt o categorie de cheltuieli care privesc viitorul în sensul că de ele depind creșterea și dezvoltarea potențialului productiv, apariția de noi capacități de producție într-unul sau mai multe domenii ale economiei.

2. Activitatea de investiții are un efect multiplicator, de antrenare, asupra activității economice, ca urmare a faptului că deține un loc central în sfera producției de bunuri și servicii și în sfera consumului, influențând deopotrivă cererea și oferta. În cadrul economiei naționale se evidențiază două roluri ale activității de investiții: pe de-o parte, agenții economici, ce realizează acțiuni investiționale își măresc oferta de bunuri și/sau servicii prin creșterea capacității lor productive, realizând astfel venituri suplimentare, iar pe de altă parte, proiectul respectiv de investiții va da naștere unor cereri suplimentare în sectoare adiacente cum ar fi cele furnizoare de materii prime, materiale, utilități sau cele distribuitoare și/sau consumatoare ale bunurilor/serviciilor oferite, determinând, de asemenea, o creștere a veniturilor la toți agenții economici antrenați.

3. Investițiile determina creșterea și perfecționarea capitalului fix: acesta, împreună cu resursele naturale, condiționează specificul unei economii; Proiectele de investiții au un caracter novator în economie, asigura punerea în practică a soluțiilor oferite de cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, conducând la ameliorarea și diversificarea calității produselor și serviciilor, la creșterea eficienței economice și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

4. Un important rol al investițiilor în plan social este acela de regulator în ocuparea forței de muncă, în îmbunătățirea calității vieții și, după cum preciza Pierre Masse un "mijloc activ contra șomajului și demoralizării care-l însoțește". Creșterea investițiilor diminuează presiunea șomajului în societate.

5. Investițiile determina coeziunea între generații, este legătură între prezent și viitor: astfel creează noi locuri de muncă pentru generația tânăra și aduce o "moștenire" de capital fix de la generațiile anterioare.

6. În ultimele decenii, activitatea de investiții urmărește cu mult mai multă atenție luarea în considerare a protecției mediului ambiant, prevenirea riscurilor ecologice,dar și a producerii daunelor de acest tip, refacerea echilibrului ecologic în cazul în care acesta a fost rupt, sporirea calității mediului.”

Capitolul II: PREZENTAREA MUNICIPIULUI BUZĂU ȘI A PRIMARIEI

AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Județul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' și 45 49' latitudine nordică și între 26 04' și 27 26' longitudine estică.Se învecinează cu județele Brașov și Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomița la sud și Prahova la vest.Județul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.Legăturile județului cu celelalte zone din țară:

Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre București sau dinspre Suceava, Bacău, Focșani;

DN 1B spre Ploiești;

DN 10 spre Brașov (itinerar pe Valea Buzăului);

DN 2B spre Brăila;

Magistrala feroviară – linia 500 – de importantă europeană (București-Ploiești-Buzău- Focșani-Bacău-Suceava).

“ Suprafață județului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafață țării). Județul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al răului Buzău care izvorăște din curbură Carpaților. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează județul Buzău: la nord se găsesc Munții Buzău, parte din Carpaților de Curbură; la sud se găsește câmpia, aparținând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

Clima este de tip temperat – continental, cu temperaturi medii anuale de 12 – 140 C. În mod obișnuit temperaturile maxime sunt în luna iulie (+380C ), iar cele minime în februarie ( – 280C). Precipitațiile anuale au valori cuprinse între 400 – 500 mm. “

ISTORIC

Străveche vatră de cultură și civilizație, teritoriul a păstrat peste vreme numeroase mărturii care atestă existența și continuitatea de locuire a populației pe aceste meleaguri încă din cele mai vechi timpuri. Configurația geografică, bogăția subsolului și abundența cursurilor de apă au determinat omul primitiv, încă din paleolitic, să-și întemeieze așezări pe terasele înalte ale râurilor, în adăposturile de sub stânci sau în peșteri. Cercetările arheologice au dat la iveală urme ale prezenței umane încă din paleoliticul mijlociu, neoliticul fiind ilustrat printr-o diversitate de obiecte ce probează existența unei intense și bogate vieți materiale și spirituale( cultura Gumelnița). Din epoca bronzului, în cadrul căreia se detașează celebra cultură Monteoru , după numele așezării eponime, sunt descoperiri ce oferă posibilitatea de a se argumenta că încă din această epocă se poate constata existența unui proces complex de constituire a fondului etnic, lingvistic și cultural al tracilor nordici, fond pe care mai târziu se va produce romanizarea, proces care va duce apoi la formarea geto – daco – romanilor și, treptat, la formarea poporului român.

“ Prima atestare documentară a Buzăului, ca toponimic, datează din secolul al IV –lea d.H.; într-o scrisoare trimisă de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor lui Vasile cel Mare, arhiepiscopul creștin al Cesareei Capadociei se relatează despre martirizarea în apropierea Buzăului a unui misionar creștin, SAVA. În noaptea de 12 – 13 aprilie 372, a treia noapte de Paști, acesta fusese înecat de goți în râul MOUSAIOS, ce trecea pe lângă polis – ul cu același nume. Faptul fusese relatat inițial episcopului Bretanion al Tomisului de preotul Sansala; în biserica unde acesta slujea Sava fusese cântăreț de psalmi. Sava a fost sanctificat în urmă cu câțiva ani, Sf.Sava Gotul fiind astăzi patronul spiritual al Buzăului.”
“Scrisoarea se găsește la biblioteca Vaticanului, iar o copie a ei poate fi văzută la Muzeul Județean de Istorie Buzău.Continuând să locuiască teritoriul geto – dacic, autohtonii au creat, în secolele IV – IX, o cultură și o viață spirituală proprie, cu adânci rădăcini în secolele anterioare, în ciuda frământărilor cauzate de pătrunderea temporară a triburilor migratoare în acest spațiu.O consecință a acestor evenimente istorice o reprezintă îngroparea unor splendide podoabe și obiecte de aur, printre care Pietroasa ( tezaurul " Cloșca cu puii de aur"), Pârscov, Gherăseni, Poșta Câlnău, Chiojdu etc.
Centru comercial și meșteșugăresc străvechi, târgul Buzău este menționat ca atare într-un document emis de cancelaria domnească în anul 1431, indicând așezarea ca punct vamal, centru de schimb și tranzit comercial.

Începând cu secolele XVIII – XIX ia amploare extracția cărbunelui și a petrolului, se diversifică atelierele meșteșugărești, apar primele așezăminte industriale pentru prelucrarea lemnului, petrolului, textilelor și cerealelor. Istoria modernă și contemporană relevă transformarea ținutului Buzăului într-un județ cu o dezvoltare economică armonioasă.”

ECONOMIE

Principala bogăție montană o constituie lemnul. Subsolul este bogat în depozite de origine organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) și minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, pietrișuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuarțoase și diatomită, importante izvoare minerale, soluri fertile, păduri, pajiști, fond cinegetic, potențial hidroenergetic și eolian. Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogății naturale ale județului. Zona montană concentrează cea mai mare parte din suprafața acoperită cu păduri și totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora și fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere închegate se extind din vârful Lăcăuț și până în culmea Siriului. Nu este de neglijat nici potențialul hidrografic, reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există două amenajări hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrică Nehoiașu și barajul Cândești, cu amenajarea hidroenergetică Cândești-Vernești-Simileasca (care alimentează cu apă “Sistemul de irigații Câmpia Buzăului Est și respectiv Vest”). Pe lângă acestea mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe râurile Bâsca fără Cale, Bâsca cu Cale, Bâsca și Slănic.Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogăție a județului. Alături de petrol, în sud-estul județului sunt cantonate însemnate zăcăminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani.

“Cărbunele existent este de slabă putere calorică, în cantități mici, ceea ce îl face neexploatabil. Prezența în subcarpați (Istrița Măgura) a calcarelor a permis de mult luarea lor în exploatare. Există numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta și Viperești.În zona localității Pătârlagele se extrag nisipuri cuarțoase și diatomita. La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc) și în sud-vestul municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila, de calitate superioară, larg folosită în industria materialelor de construcție.

În albia Buzăului, a Râmnicului și a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrișuri și nisipuri, în multe locuri existând balastiere de mare productivitate.Prospecțiunile geologice și lucrările de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol, au evidențiat prezența zăcămintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzălești, Bisoca, Brătilești, Goidești, care pot fi exploatate în viitor. Alături de acestea, în subsolul județului sunt semnalate gipsuri și chihlimbar.”

Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fișici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cu o temperatură medie de 300C și un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilități de tratament în boli reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus de substanțe organice, cu o concentrație în săruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ionii de clor, sodiu, magneziu), deși cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutică, este în mai mică măsură folosit.

Printre bogățiile naturale ale județului se mai numără potențialul hidroenergetic și eolian, solurile fertile, pajiștile și fondul cinegetic.

TURISM

“Obiective turistice: Județul Buzău are importante obiective turistice, dintre care enumerăm: stațiunile Sărata – Monteoru și Balta Albă, celebrii vulcani noroioși de la Pâclele – Berca, tabăra de sculptură în aer liber de la Ciolanu – Măgura, complexul brâncovenesc de la Râmnicu Sărat, mina de petrol de la Monteoru, adăposturile rupestre paleocreștine de la Fișici sau Aluniș, muzeul județean Buzău, muzeul chihlimbarului de la Colți, palatul episcopal, casa memorială " V. Voiculescu" de la Pârscov, mănăstirile Ciolanu, Rătești, Sihastru. “

5. PREZENTAREA PRIMĂRIEI

5.1. ORGANIZARE

5.2. FUNCȚIONARE ȘI DEPARTAMENTE

“Primăria municipiului Buzău” are în componența sa următoarele “departamente”:

“Direcția Administrație Publică Locală “

Serviciul relatii cu Publicul, Organizare alegeri

Compartimentul Autoritate Tutelară

Serviciul Agricol și Sanitar-Veterinar

Serviciul Juridic și Contencios Administrativ

Biroul Îndrumare și Control Asociații de Proprietari

“Direcția de Evidență a Persoanelor”

Compartimentul Stare Civilă

Compartmentul Ghișeu Unic

Serviciul Evidența Persoanelor

“D. Cadastru, Administrare Patrimoniu, Fond Locativ, Transporturi locale”

Serviciul Evidență – Administrare Patrimoniu și Licitații

Serviciul Cadastru Imobiliar și Edilitar, Avizări

Biroul Comerț și Transporturi Locale

Serviciul Administrare Fond Locativ

“Direcția Tehnică”

Serviciul Gospodărie Urbană

Serviciul Investiții, Achiziții Publice, Programe cu Finanțare Externă

Serviciul Administrativ – Gospodăresc

“Direcția Economică”

Biroul Informatică

Serviciul Prelucrare Date și Încasări

Serviciul Control, Inspecție și Facilități Fiscale Persoane Fizice

Serviciul Control și Inspecție Fiscală Persoane Juridice

Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice

Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice

Serviciul Buget, Evidență Venituri și Cheltuieli

Serviciul Financiar-Contabil

Serviciul Relații cu Publicul și Gestionarea Dosarelor Fiscale

“Direcția Poliție Locală”

Serviciul Ordine Publică

Disciplină Rutieră

Logistică, Dispecerat, Intervenție Rapidă

Flagrant

Financiar

“Serviciul Resurse Umane, Prognoză, Organizare, Cooperare Interinstituțională “

punerea în executare a legilor si a celorlalte acte normative;

elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementări specifice autorității publice, precum si asigurarea avizării acestora;

elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, în vederea realizării competenței autorității publice;

consiliere și control; 

gestionarea resurselor umane

Compartimentul Audit Public Intern

Compartimentul Protecție civilă

Arhitect Șef

Serviciul Urbanism și Dezvoltare Urbană

Serviciul Autorizare în Construcții

Capitolul III : INVESTIȚIA PUBLICĂ DE RESTAURARE A BIBLIOTECII JUDEȚENE “V. VOICULESCU” DIN BUZĂU

INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

SOLICITANT

Denumire organizație: CONSILIUL JUDEȚEAN BUZĂU

Cod de înregistrare fiscală 3662495

Nr. de la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.(dacă este cazul)nu este cazul

Adresa poștală:Buzău, Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 48, jud. Buzău, cod 120260

Adresa poștă electronică[anonimizat]

TIPUL SOLICITANTULUI:

DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL

AXA PRIORITARĂ 5 DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI PROMOVAREA TURISMULUI

DOMENIUL DE INTERVENȚIE 5.

1 RESTAURAREA ȘI VALORIFICAREA DURABILĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL, PRECUM ȘI CREAREA/ MODERNIZAREA INFRASTRUCTURILOR CONEXE

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT

Nu este cazul.

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMÂNIA

REGIUNEA:SUD – EST

JUDEȚUL: BUZĂU

LOCALITATEA: BUZĂU

2.3 OBIECTIVUL PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului vizează valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural buzoian, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile și ale protecției mediului.

“ Proiectul este caracterizat de existența a trei elemente distincte: ciclul de viață, etape, faze.”

“Proiectul „Restaurarea Bibliotecii Județene „V.Voiculescu” Buzău” își propune restaurarea unuia dintre cele 100 de obiective de patrimoniu prevăzute a fi restaurate/protejate/conservate prin Programul Operațional Regional 2007-2013 până în anul 2015. “

Obiectivul general al proiectuluirăspunde obiectivului Axei Prioritare 5 a Programului Operațional Regional de „valorificare și promovare durabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic, precum și de îmbunătățire a calității infrastructurii turistice de cazare și agrement, în vederea creșterii atractivității regiunilor, dezvoltării economiilor locale și creării de noi locuri de muncă”.

Obiectivele specifice ale proiectului:

Restaurarea clădirii Bibliotecii Județene „V.Voiculescu” Buzău;

Creșterea cu 10% a numărului de vizitatori ai Bibliotecii Județene „V.Voiculescu” Buzău într-un interval de 5 ani de la finalizarea implementării proiectului

“ Documentele primare necesare pentru înregistrarea cheltuielilor sunt corespunzătoare naturii sau feluluii cheltuielii. În ele se consemnează consumul de factori de producție (materiale, salarii, etc) sau modalitatea de plata a obligației față de terți.”

Faptul că Biblioteca Județeană „V.Voiculescu” Buzău a fost inclusă în Lista monumentelor istorice în grupa A – monumente istorice de valoare națională și universală (poziția 545, Cod BZ-II-m-A-02351) și că este situată în municipiul Buzău, într-o zonă accesibilă (pe una din arterele rutiere importante ale municipiului), demonstrează potențialul turistic al acesteia.

De asemenea, proiectul răspunde și obiectivului specific al Priorității 8 – Dezvoltare urbană durabilă – identificată în Planul de Dezvoltare Regionala al Regiunii de Sud Est: „creșterea atractivității zonelor urbane pentru investiții prin îmbunătățirea standardelor de viață (utilitățile publice și spațiile verzi), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic si monumental, promovând coeziunea și incluziunea socială și prin dezvoltarea de servicii urbane”, întrucât unul dintre obiectivele sale este creșterea numărului de vizitatori ai clădirii de patrimoniu.

2.4 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA IMPLEMENTARII PROIECTULUI

“Clădirea Bibliotecii Județene „V.Voiculescu” Buzău, construită în anul 1914 după proiectul marelui arhitect Grigore Cerchez, reprezintă un edificiu important al municipiului Buzău, motiv pentru care este protejată și clasificată ca atare în Lista Monumentelor Istorice având codulBZ-II-m-A-02351. Inițial a avut destinația de Palat al Administrației Financiare, iar ulterior a servit drept sediu al Primăriei, Direcției Agricole, respectiv Poliției. Din 1984 a devenit sediul Bibliotecii Județene.

Situată în municipiul Buzău, pe Bulevardul Unirii la nr.140A, clădirea are regimul de înălțime P+1E și suprafața construită de 833 mp. Imobilul aparține domeniului public al județului Buzău atestat prin Hotărârea de Guvern nr. 1348/2001 și administrat de Biblioteca Județeană „V.Voiculescu” Buzău. “

Biblioteca județului Buzău, înființată ca instituție în 1893, deține un patrimoniu de importanță națională, constituit din peste 250.000 de volume și manuscrise. Ca organizare internă, cuprinde secții de împrumut pentru adulți, împrumut pentru copii, lectură cărți, lectură periodice, patrimoniu, Biblioteca franceză, sala multimedia și 7 filiale de cartier în municipiul Buzău.

“Este o instituție publică specializată de tip enciclopedic al cărei scop principal este constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți, publicațiilor electronice și a altor documente de bibliotecă. Misiunea Bibliotecii Județene "V.Voiculescu” Buzău este de a pune la dispoziția locuitorilor din municipiul și județul Buzău materiale de bibliotecă și servicii de informare, instruire, asistență, consiliere și consultanță, de a asigura accesul la resursele informaționale din diferite domenii pentru toate categoriile de vârstă, precum și de a promova imaginea instituției bibliotecare. În plus, având în vedere spațiul generos și arhitectura deosebită a sălii principale, Aula „Basil Iorgulescu”, biblioteca găzduiește numeroase evenimente culturale interdisciplinare.”

Biblioteca Județeană "V.Voiculescu” Buzău este instituție subordonată Consiliului Județean Buzău care, conform prevederilor art. 91 alin. (5), lit. a) pct.4 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare, are atribuții privind asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind cultura.

Analizând starea tehnică a clădirii în care biblioteca își desfășoară activitatea, precum și a dotărilor de care dispune, administrația locală consideră oportună și necesară realizarea unor investiții menite să asigure condiții optime pentru activitățile bibliotecare.

În acest sens este esențială “ identificarea necesarului de pregătire și a lipsurilor individuale.”

2.5 ACTIVITATI SI CALENDARUL ACTIVITATILOR

ACTIVITATI EFECTUATE INAINTE DE DEPUNEREA CERERII DE FINANTARE

” Analiza calității are că sarcina să stabilească gradul de a realizare al calității producției, să sesizeze rezervele existente privind îmbunătățirea calității și să cuantifice efectele economice ale îmbunătățirii, respective înrăutățirii calității producției asupra indicatorilor sintetici ai activității întreprinderii.“

2.6 DURATA PROIECTULUI

Precizați durata implementării proiectului, exprimată în luni.

Perioada de implementare: 12 luni.

2.7 RESURSE MATERIALE

2.8 SURSE DE FINANTARE

Proiectul “Restaurarea Bibliotecii Județene „V.Voiculescu” Buzău” se înscrie în cadrul mai larg al inițiativei autorităților publice locale și județene de valorificare a potențialului turistic al județului Buzău.

Întrucât clădirea nu mai satisface cerințele esențiale de calitate în construcții, Consiliul Județean Buzău, în a cărui administrare se găsește Biblioteca Județeană „V.Voiculescu” Buzău, a decis să intervină în direcția conservării acestei valori de patrimoniu și a mai bunei exploatări din punct de vedere turistic a acesteia.

Alocarea financiară din fonduri proprii pentru reabilitarea clădirii se face, în prezent, etapizat, la intervale mari de timp, în tranșe limitate, condiționate de alocarea bugetară de la nivel județean, insuficiente pentru o abordare integrată a tuturor aspectelor pe care le presupune o astfel de lucrare de restaurare. Restaurarea clădirii se va realiza foarte lent, tabelul costurilor pentru întreținerea acesteia se va menține în cel mai bun caz, constant, iar beneficiile economico – sociale ar fi minime.

Suportul financiar solicitat din Programul Operațional Regional, Domeniul major de intervenție 5.1, în valoare de 1.744.158,56 lei, ar asigura susținerea lucrărilor de restaurare într-un interval optim, fără a bloca activitatea culturală pe o perioadă de timp nedefinită.

Fondurile pe care Consiliul Județean Buzău le poate aloca în următorii ani din bugetul propriu al județului pentru reabilitarea Bibliotecii Județene „V.Voiculescu” Buzău ar putea asigura doar investiții minime, care nu ar asigura aducerea imobilului la parametrii tehnici de funcționare în conformitate cu normativele în vigoare.

În plus, aceste investiții s-ar face eșalonat (pe categorii sau grupe de activități, în funcție de necesitățile urgente), avându-se în vedere costurile mari ale investiției față de capacitatea financiară limitată a autorității publice județene.

Astfel de intervenții sunt însă insuficiente pentru a produce efectul scontat, acela de conservare a obiectivului de patrimoniu de tip A și de introducere a sa în circuitul turistic, așa cum se preconizează prin implementarea acestui proiect.

“În privința realizării proiectului se întocmește planul propriu zis de derulare a proiectului, care constă în proiecte parțiale, etape collective și pachete de sarcini. (activități, obligații, mecanisme)”

Pentru a obține rezultate optime sunt necesare investiții care să vizeze direct conservarea și punerea în valoare a clădirii și a obiectelor de patrimoniu adăpostite de aceasta:

– refacerea șarpantei pentru a împiedica degradarea clădirii din cauza apei provenite din precipitații;

– o mai bună izolare termică (înlocuirea tâmplăriei cu una de tip termopan agreată de specialiștii din Ministerul Culturii și Cultelor);

– dotarea cu mobilier de expunere.

În spiritul promovării si aplicării egalității de șanse se impune achiziționarea unor echipamente informatice care să permită accesul unei categorii noi de vizitatori la valorile culturale existente, și anume al persoanelor cu deficiențe de vedere.

Urgența intervenției derivă din faptul că starea avansată de degradare a acoperișului pune în pericol integritatea întregii clădiri și a patrimoniului adăpostit de aceasta precum și siguranța și securitatea personalului bibliotecii și a vizitatorilor acesteia..

Din analiza cost-beneficiu reiese că Rata Internă de Rentabilitate financiară a Investiției are valoare mai mică de 5%, iar Valoarea Netă Actualizată Financiară a Investiției are valoare negativă, factori care demonstrează că intervenția financiară din partea fondurilor structurale este esențială pentru implementarea proiectului.

“După ce proiectele potențiale au fost identificate ele trebuie analizate pentru a decide care vor fi dezvoltate în continuare. În acest sens trebuie realizate în funcție de:

• Compatibilitatea proiectului cu obiectivele pe termen lung la nivel național și cu criteriile de eligibilitate pentru finanțare

• Nivelul de eficientă al proiectului

• Gradul de adaptare al dimensiunii bugetului proiectului la resursele disponibile de la organismele finanțatoare “

2.9 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Structurile instituționale care vor asigura continuitatea activităților după încetarea finanțării comunitare se vor menține și vor funcționa pe o perioadă de cel puțin 5 ani după finalizarea implementării proiectului.

În condițiile în care Consiliul Județean Buzău, solicitant al finanțării și proprietar al clădirii, este autoritate a administrației publice locale înființată în baza Legii nr.215/2001 republicată a administrației publice locale, nu există riscuri în ceea ce privește operaționalitatea și funcționalitatea acestuia la momentul implementării proiectului și operării investiției.

Sustenabilitatea financiară

Sustenabilitatea financiară a proiectului este asigurată datorită cadrului legislativ ce reglementează raporturile juridice ce fac referire la obiectul de investiție vizat.

Conform Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art.2, alin(1), clădirea Bibliotecii județene „V.Voiculescu” Buzău face parte din patrimoniul cultural de interes național și este protejată prin lege. Conform art.36 alin (1), literele b și h, în scopul protejării monumentelor istorice, Consiliul Județean Buzău, în calitate de titular al dreptului de administrare asupra monumentului istoric vizat de proiect este obligat să întrețină, să folosească, să exploateze și să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere ale acestuia conform prevederilor legale.

Astfel, Bibliotecii Județene îi sunt repartizate anual sume provenind din transferuri de la bugetul propriu al județului Buzău, prin urmare asigurându-se sustenabilitatea financiară a proiectului, fapt confirmat și de analiza cost beneficiu pentru orizontul de timp previzionat:

proiectul este considerat fezabil din punct de vedere economic, deoarece RIRE = 7,05 %, valoare ce depășește 5,5 %, nivelul minim considerat pentru acest tip de investiție;

valoarea netă actualizată economică a investiției (VNAE) = 390,85 mii lei.

CONCLUZII:

În acest sens, implementarea proiectului a avit drept consecință eficientizarea serviciilor publice oferite către cetățeni . Realizarea proiectului a avut că scop acoperirea unor necesități esențiale.

Fiind un edificiu important al municipiului Buzău, ce deține un patrimoniu de importantă națională, constituit din peste 250.000 de volume, restaurarea bibliotecii a dus la promovarea imaginii de ansamblu a orașului.

Îndeplinirea proiectului a dus la îmbunătățirea servicilor de informare, instruire, asistență, consiliere și consultanță, la asigurarea accesului la resursele informaționale din diferite domenii pentru toate categoriile de vârstă, precum și la promovarea educației.

Pe de altă parte, atingerea obiectivului a condus la beneficii conturate și pe plan economic. Astfel, va fi valorificat potențialul turistic, atenția fiind distribuită în drectia conservării acestei valori de patrimoniu și a unei mai bune exploatări din punct de vedere turistic a acesteia, cât și economic.

În spiritul promovării și aplicării planului proiectului s-a impus achiziționarea unor echipamente informatice care să permită accesul unei categorii noi de vizitatori la valorile culturale existente, și anume al persoanelor cu deficiențe de vedere.

Restaurarea Bibliotecii Județene “V. Voiculescu” , a reușit să salveze misiunea acesteia în municipiul Buzău și anume să dispună de materiale de biblioteca, dar și de oferirea unor servicii într-o clădire plăcută, rezistență, care să servească interesele cetățenilor. În plus, având în vedere spațiul generos și arhitectură deosebită a sălii principale, Aula „Basil Iorgulescu”, biblioteca va găzdui numeroase evenimente culturale interdisciplinare.

BIBLIOGRAFIE:

Masse P., (1964), Le choix des investissements. Critères et méthodes, Dunod, Paris, p.16

Samuelson P.A., Nordhaus W.D., (2000), Economie politică, Teora, București, p.522

Documentul Cadru de implementare a programului operațional sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Anexa Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) 2007 – 2013

http://documents.tips/documents/curs-economia-investitiilor.html

Reilly F., (1989), Investments analysis and portfolio management, 3rd edition, The Dryden Press, New York, p.23

Valentin Nicolae, Ilie Gradinaru, Previziune si orientare economica, Editura Economica, p. 46

http://www.cciabuzau.ro/index.php/membri/index.php?option=com_content&view=article&id=13&Itemid=50

http://galvaleacilnaului.ro/cultura-si-patrimoniu/

http://documents.tips/documents/detrminarea-decalajului-dintre-judetele-buzau-si-braila.html

http://www.cjbuzau.ro/resursenaturale.htm

http://documents.tips/documents/detrminarea-decalajului-dintre-judetele-buzau-si-braila.html

http://archive-ro.com/ro/p/primariabuzau.ro/2015-10096997333 17/ Primaria _Municipiului Buzau/

James K. McCollum, Cristian Silviu Banacu, Management de proiect, Editura Universitara Bucuresti, p. 295

Mihail Epuran, Contabilitate financiara, Editura de Vest, p. 150

Terry Lucey, Administrarea afacerilor, Editura Tehnica, p.206

Gratiela Ghic, Carmen Judith Grigorescu, Analiza economico-financiara, Editura Universitara, p.165

Wolfgang Lessel , Managmentul proiectelor, 2.4. Planul fazelor proiectului, p.31

Oana Abaluta, Doru Curteanu, Managmentul proiectelor cu finantare externa, Editura Universitara, Bucuresti,2004, p. 18