Analiza Investitiei In Cazul Unui Punct de Descarcare Cale Ferata

Cuprins

Capitolul 1 – Introducere

1.1. Prezentarea societății

1.1.1 Scurt istoric

Total este al patrulea grup din lume cu profil de petrol și gaz, cu operațiuni în peste 130 de țări din lume, având o largă deschidere către toate aspectele adiacente indutriei petroliere, incluzând operațiuni de exploatare maritimă, (exploatarea de petrol și gaze, dezvoltare și producție, LNG) și operațiuni terestre (rafinare, marketing, comerț și exportul uleiului de bază – în stare pură – precum și a produselor petroliere), export. Total este de asemenea un producător de chimicale de rang mondial (produse chimice de bază: petrochimice și fertilizatori, specialități ca: procesarea cauciucului, adezivilor și electroplating) și își manifestă interesul și pentru extracția cărbunelui, precum și alte sectoare cum ar fi cel energetic. În plus, Total ajută la asigurarea energiei viitoare prin devotamentul său pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabile, cum ar fi cea eoliană, solară, fotovoltaică și cea a combustibililor alternativi. Cu peste 95.000 de angajați în toată lumea, Total a raportat vânzări de 153.8 miliarde € în 2006.

În amonte

Explorarea și activități de producție în 42 de țări

Producător în 30 de țări. Producție : 2.36 milioane de barili pe zi

Rezerve sigure : 11.1 miliarde de barili de țiței echivalent

Rezerve sigure sau probabile : 20.5 miliarde de barili de țiței

În aval:

Primul producător și comerciant din Europa de Vest,

Primul comerciant în , capacitate de rafinare: aproximativ 2.7 milioane de barili pe zi

Vânzări de produse petroliere: aproximativ 3.8 milioane de barili pe zi

Vânzări prin distribuitori : aproape 17.000 de stații de service-uri

Brand-uri : TOTAL, ELF, Elan, AS 24

Chimicale:

Total este unul dintre cei mai mari producători integrați și un lider european și global pe piețele noastre: petrochimice și îngrășăminte, specialități.

TOTAL LUBRICANTS ROMÂNIA SA este o societate creată în urma unui joint-venture între TOTAL FRANCE, care deține 51% din acțiuni, și LUBRIFIN, care deține 49% din acțiuni. Situată în inima Europei Centrale și de Est, aceasta va contribui la dezvoltarea afacerilor TOTAL în regiune.

Sub mărcile TOTAL, ELF, DAEWOO și LUBRIFIN societatea comercializează o gamă largă de produse auto și industriale, ce satisfac condițiile de calitate impuse de cele mai severe norme internaționale.

TOTAL-LUBRICANTS ROMÂNIA deține la Cristian – Brașov una din cele mai moderne fabrici de uleiuri din Europa cu o capacitate de producție de 30.000 tone pe an. În 2006 s-a inaugurat în aceeași locație și o nouă fabrică de unsori construită conform standardelor TOTAL, cu o capacitate anuală de producție de 2200 tone.

Laboratorul de încercări și analize fizico-chimice de lubrifianți, acreditat internațional conform standardului CEI 17025:2001 certificat de RENAR, este dotat cu aparatură de ultimă generație ce corespunde standardelor de metode. TOTAL LUBRICANTS ROMÂNIA are implementat un sistem de management integrat de calitate, mediu, sănătate și securitate a muncii certificat conform standardelor ISO 9001:2000, ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:1999.

1.1.2 Date de identificare ale societății

S.C. TOTAL LUBRICANTS ROMÂNIA S.A.

Sediul social în Cristian, str. Stejarilor nr. 2,

Înregistrată la Registrul Comerțului Brașov, având C.U.I. 17379570,

Nr. de ordine în registrul comerțului J08/721/18.03.2005, atribut fiscal: RO,

Capital subscris și vărsat: 93.075.000 lei (RON)

Birou Comercial : București, Str. Menuetului nr.12 , , intrarea D, etaj 5, sector 1

1.1.3. Produsele societății

Produse petroliere: combustibili, uleiuri industriale, alte produse petroliere lichide, lubrifianți, unsori și gaze:

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru medii corozive și umede

Lubrifianți, emulgatori, lichide, pe bază de petrol

Lubrifianți pe bază de petrol, uz general

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru armament

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru angrenaje

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru turbine cu abur și hidraulice

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru compresoare și pompe de vid

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru autovehicule grele

Lubrifianți pe bază de petrol, pentru utilaje textile

Uleiuri și unsori minerale:

Uleiuri, minerale, pentru transfer termic

Uleiuri, minerale, pentru prelucrarea și tratarea metalelor

Uleiuri, minerale, pentru trefilare

Uleiuri, minerale, pentru finisări textile

Uleiuri, minerale, pentru lichide hidraulice

Uleiuri minerale lubrifiante, pentru motoare cu combustie internă

Uleiuri minerale lubrifiante, pentru motoare marine

Uleiuri minerale lubrifiante, pentru prese

Uleiuri minerale lubrifiante, pentru turbine

Uleiuri minerale lubrifiante, pentru biciclete, mașini de scris și mașini de cusut

Uleiuri minerale lubrifiante, pentru industria alimentară

Unsori minerale, grafitate

Unsori minerale, pentru temperaturi înalte

Unsori minerale, pentru decapat

Unsori minerale lubrifiante

Unsori minerale, de uz general

Unsori minerale, pentru laminoare

Unsori minerale, pentru rulmenți cu bile și cuzineți

Unsori cu litiu

1.2. Tema cercetării

Tema acestei cercetări este “Atitudinile și percepțiile clienților privind produsele TOTAL LUBRICANTS ROMÂNIA și calitatea”. Este o cercetare descriptivă deoarece își propune să realizeze o imagine de ansamblu asupra temei cercetate

1.2.1. Justificarea alegerii metodei de cercetare

Metoda de analiză calitativă aleasă, ținând cont de tema cercetării este focus grup-ul. Discuțiile de grup sunt instrumente foarte flexibile și eficiente, deoarece membrii grupului se pot susține reciproc. Focus-grup-ul oferă posibilitatea subiecților să își exprime sentimentele lor, nemulțumirile și frustrările.

Interviurile de grup sunt ușor de realizat și relativ necostisitoare.

1.2.2. Realizarea cercetării

Total Lubricants România a decis realizarea unei cercetări calitative.

1.2.3. Obiectivele cercetării

Opinia clienților privind produsele oferite de societate;

Percepția clienților legată de calitatea serviciilor oferite de societate și posibile modalități de îmbunătățire;

Determinarea influențelor mijloacelor de informare (prieteni, mass – media) asupra deciziei de cumpărare a produsului ;

Percepția clienților privind mijloacele de promvare folosite și eventual îmbunătățirea lor;

1.2.4. Ipotezele cercetării

Clienții au o părere pozitivă despre calitatea produselor și serviciilor oferite de societate

Societatea trebuie să deschidă un nou magazin de prezentare

Societatea ar trebui să folosească și alte metode de promovare

Societatea ar trebuie să-și deschidă o filială în altă zonă

1.2.5. Mărimea eșantionului și metoda de eșantionare

Această cercetare își propune înțelegerea calitativă a unui fenomen de marketing, dimensiunea eșantionului este scăzută (număr mic de cazuri, nereprezentativ pentru populația țintă), în schimb, volumul de informații furnizate de către respondenți se dorește a fi relativ mare. Așadar, dimensiunea eșantionului poate fi stabilită aleator, în funcție de experiența cercetătorului și nu pe baza unor metode statistice. Întrucât alegerea metodei de culegere a informațiilor va fi “focus – grup”- ul și se vor organiza două astfel de ședințe a câte 8 persoane participante la fiecare ședință, rezultă că dimensiunea eșantionului va fi de 16 persoane.

Eșantionarea va fi de tip neprobabilist, persoanele nu vor fi alese într-un mod aleator, ci după anumite criterii: vârstă, sex, persoane cu venituri medii și mari. Persoanele care vor participa la focus – grup vor fi alese din baza de date a societății referitoare la clienți (reprezentanții firmelor cliente).

Metoda de eșantionare aleasă va fi metoda cotelor, deoarece este cea mai utilizată metodă neprobabilistică de eșantionare, care are un grad de reprezentativitate acceptabil pentru populația țintă.

În raport cu vârsta:

între 18-25 ani – 2 persoane

între 25-35 ani – 6 persoane

între 35-45 ani – 6 persoane

între 45-54 ani – 2 persoane

Fig. 1.1. Vârsta participanților la focus grup

În funcție de cifra de afaceri a societății:

sub 100.000 RON- 5 persoane

între 100000-500000 RON – 8 persoane

peste 500000 RON – 3 persoane

În funcție de sex:

de sex feminin -4 persoane

de sex masculin – 12 persoane

Fig. 1.2. Sexul participanților la focus grup

Stabilirea eșantionului (selectarea persoanelor) se va face pe baza unui chestionar de selecție. Cu ajutorul acestui chestionar de selecție se vor alege acele persoane care să aibă caracteristicile dorite de cercetător și care vor participa la “focus-grup”. La finalul acestui chestionar de selecție vor fi menționate data, ora și locul de desfășurare al discuției, precum și durata acesteia. Se va propune ca durata fiecărei discuții de grup să fie de aproximativ o oră.

Ghid de recrutare

Lucrați în domeniul marketingului, sociologiei sau psihologiei?

□ DA (stop chestionar)

□ NU (continuați cu întrebarea nr.2)

Lucrați în domeniul achizițiilor – vânzărilor de uleiuri?

□ DA (stop chestionar)

□ NU (continuați cu întrebarea nr.3)

Cifra de afaceri a societății pe care o reprezentați este :

□ sub 100.000 RON

□ 100.000 – 500.000 RON

□ peste 500000 RON

Vârsta dumneavoastră

□ până în 25 ani

□ între 25 – 35 ani

□ între 35 – 45 ani

□ între 45 – 54 ani

Ați participat la un focus – grup în ultimele 6 luni ?

□ DA (stop chestionar)

□ NU

6. Sexul dumneavoastră:

□ Masculin

□ Feminin

1.2.6. Ghid de interviu

Pregătirea condițiilor de desfășurare a discuțiilor de grup:

– amenajarea cât mai simplă a locului de desfășurare a discuțiilor, în scopul creări unei atmosfere cât mai familiare și destinse (o masă rotundă, cu scaune cât mai confortabile de jur împrejur, posibilitatea pentru moderator de a nota anumite aspecte și un aparat de înregistrat; totodată, camera trebuie să fie curată, aerisită și luminoasă)

– pregătirea și verificarea aparaturii de înregistrare

– conceperea ghidului de conversație al moderatorului și pregătirea altor materiale necesare

Conducerea interviului

Înainte de începerea discuției propriu-zise, moderatorul

se prezintă și face o scurtă prezentare a instituției pe care o reprezintă; spune care este rolul său;

prezintă tema discuției;

explică regulile discuției (faptul că nu există răspunsuri corecte sau greșite, că este de dorit ca subiecții să vorbească tare și pe rând și toți să participe la discuție; nu se urmărește consensul, ci schimbul de idei și experiențe);

explică necesitatea înregistrării discuției (moderatorul nu poate reține sau nota tot ceea ce se discută, înregistrarea facilitează prelucrarea ulterioară a datelor) și asigură subiecții de confidențialitatea celor discutate (numele subiecților nu vor apărea în nici un document, importante fiind opiniile lor);

îi roagă pe subiecți să se prezinte pe rând.

Ghid de interviu

Tema 1: Opinia clienților privind produsele oferite de societate

Care sunt primele produse comercializate de această societate care vă vin în minte

Ce părere aveți despre deschiderea unor noi magazine în alte locații

Ce părere aveți despre produsele pe care le-ați cumpărat

Tema 2: Percepția clienților legată de calitatea serviciilor oferite de societate și posibile modalități de îmbunătățire

Mai cunoașteți alte produse pe care le oferă această societate

De câte ori ați achiziționat aceste produse

Societatea trebuie să adauge și alte produse la portofoliul propriu

Tema 3: Determinarea influențelor mijloacelor de informare asupra deciziei de cumpărare a produsului

Ce anume v-a determinat să cumpărați un produs din cele oferite de această societate

Care este mijlocul de informare cu cea mai mare influență de cumpărare asupra dumneavoastră

Tema 4: Percepția clienților privind mijloacele de promovare folosite și eventual îmbunătățirea lor

De unde ați aflat de existența acestei societăți

În opinia dumneavoastră ce trebuie să schimbe societatea legat de mijloacele de promovare

Culegerea datelor

FOCUS GRUP 1

Care sunt primele produse comercializate de această societate care vă vin în minte

Adrian: ulei de motor și fluid pentru transmisii automate

Loredana: lichid de răcire și ulei hidraulic

Florian: cred că uleiuri și unsori

Andrei: uleiuri

Mihai: lubrifianți și unsori

Cristina: unsori

Cătălin: uleiuri și lubrifianți

Lucian: uleiuri și unsori industriale

Ce părere aveți despre deschiderea unor noi magazine într-o altă locație?

Adrian: Da ar fi o idee destul de bună

Loredana: da,chiar dacă e o perioadă dificilă

Florian: da deoarece produsele oferite de societate sunt de calitate

Andrei: se poate

Mihai: da,deoarece în zonă nu sunt firme cu produse de calitate

Cristina: eu cred că da

Cătălin: cred că da

Lucian: cred că este nevoie de așa ceva

Ce părere aveți despre produsele pe care le-ați cumpărat

Adrian: Bună

Loredana: Destul de bună

Florian: Cred că sunt cele mai bune produse

Andrei: Foarte bună

Mihai: sunt produse de calitate

Cristina: Întotdeauna e loc pentru îmbunătățiri

Cătălin: sunt produse foarte bune

Lucian: În principiu bună

Mai cunoașteți alte produse pe care le oferă această societate

: Uleiuri de tratament termic

Loredana: Produse chimice de bază : petrochimice și fertilizatori

Florian: Ulei utilizat la operațiile de prelucrare a metalelor

Andrei: Uleiurile aditivate utilizate pentru lubrifierea lagărelor

Mihai: Ulei monograd utilizat ca fluid hidraulic

Cristina: Ulei pentru transfer termic

Cătălin: Fluidul emulsionabil

Lucian: Ulei utilizat pentru lubrifierea glisierelor mașinilor unelte

De câte ori ați achiziționat aceste produse

Adrian: De 2, 3 ori pe an

Loredana: O dată pe an

Florian: O dată sau de două ori pe an

Andrei: De două ori pe an

Mihai: O dată, maxim de două ori pe an

Cristina: În medie de maxim două ori pe an

Cătălin: Să zicem o dată pe an

Lucian: De foarte multe ori

Societatea trebuie să adauge și alte produse la portofoliul propriu

: nu

Loredana: eu cred că firma are o gamă destul de largă de produse și nu mai e nevoie

Florian: nu e necesar

Andrei: nu

Mihai: da,doar în cazul în care tehnologia avansează

Cristina: nu

Cătălin: nu cred că e nevoie

Lucian: nu are de ce

Ce anume v-a determinat să cumpărați un produs din cele oferite de această societate

: soluțiile de lubrifiere complete precum și training-urile oferite

Loredana: Mi-a spus un prieten că sunt oferte bune

Florian: Gama largă de produse

Andrei: Prețul scăzut

Mihai: Sunt printre cele mai folosite produse

Cristina: Serviciul de analiză a uleiului

Cătălin: calitatea și prețul

Lucian: Serviciile și suportul tehnic

De unde ați aflat de existența acestei societăți

Adrian: Am căutat oferte de preț bune pe net

Loredana: De la un prieten

Florian: Am studiat mai multe oferte și asta mi s-a părut cea mai bună. Reviste și internet

Andrei: Mi-a spus cineva

Mihai: De pe net

Cristina: Mi-a spus un prieten

Cătălin: De la un prieten

Lucian: Din reviste

În opinia dumneavoastră ce trebuie să schimbe societatea legat de mijloacele de promovare

Adrian: Ar trebui să fie mai puternică

Loredana: Ar putea să folosească și alte metode: radio, TV

Florian: Eu sunt de părere că e destul de cunoscută

Andrei: Ar trebui să fie mai prezentă

Mihai: Lumea trebuie să știe de prețurile practicate de firmă

Cristina: Reclame mai interesante

Cătălin: Mai multă reclamă

Lucian: Să distribuie pliante și broșuri

FOCUS GRUP 2

Care sunt primele produse comercializate de această societate care vă vin în minte

Alin: ulei de motor și fluid pentru transmisii automate

Dan: lichid de răcire și ulei hidraulic

Andreea: cred că uleiuri și unsori

Florin: uleiuri

Viorel: lubrifianți și unsori

Lucian: unsori

Mihaela: uleiuri și lubrifianți

Ionuț: uleiuri și unsori industriale

Ce părere aveți despre deschiderea unor noi magazine într-o altă locație?

Alin: nu știu

Dan: poate că ar fi o idee bună

Andreea: nu cred că e necesar

Florin: probabil în perioada asta grea ar fi mai bine să nu

Viorel: depinde de clienți

Lucian: nu cred că trebuie

Mihaela: da,eu cred că e nevoie

Ionuț: da

Ce părere aveți despre produsele pe care le-ați cumpărat

Alin: destul de bună

Dan: ar fi loc și de niște îmbunătățiri

Andreea: nu toate produsele au aceeași calitate

Florin: foarte bună

Viorel: eu sunt mulțumit de produsele cumpărate

Lucian: nu am încercat încă aceste produse

Mihaela: sunt foarte bune

Ionuț: bune

Mai cunoașteți alte produse pe care le oferă această societate

Alin: uleiuri industriale

Dan: uleiuri și unsori pentru mașini unelte

Andreea: nu știu

Florin: uleiuri destinate mașinilor din sectorul agricol

Viorel: da

Lucian: nu am mai auzit de alte produse

Mihaela: cred că ar mai fi câteva

Ionuț: nu

De câte ori ați achiziționat aceste produse

Alin: de mai multe ori

Dan: de 3 ori pe lună

Andreea: de foarte multe ori

Florin: de 4 ori pe an

Viorel: maxim de 2 ori pe lună

Lucian: 1 dată pe an dar în cantități foarte mari

Mihaela: numai de 3 ori pe an

Ionuț: 1 dată, de 2 ori maxim pe an

Societatea trebuie să adauge și alte produse la portofoliul propriu

Alin: nu

Dan: nu cred că e nevoie

Andreea: nu trebuie

Florin: poate

Viorel: nu știu dacă ar fi o idee bună

Lucian: nu deoarece gama de produse este variată

Mihaela: nu are nevoie de alte produse

Ionuț: nu, deoarece se găsesc destul de multe produse

Ce anume v-a determinat să cumpărați un produs din cele oferite de această societate

Alin: mi-a zis un prieten că sunt foarte bune

Dan: am cumpărat și am fost mulțumit de calitatea acestor produse

Andreea: serviciul de analiză a uleiului

Florin: prețul

Viorel: calitatea acestor produse

Lucian: au un preț acceptabil

Mihaela: calitatea și prețul

Ionuț: sunt cele mai folosite produse

De unde ați aflat de existența acestei societăți

Alin: de pe net

Dan: de la un prieten

Andreea: dintr-un ziar

Florin: de la radio

Viorel: reviste și internet

Lucian: mi-a recomandat cineva

Mihaela: din benzinării

Ionuț: de la un service auto

În opinia dumneavoastră ce trebuie să schimbe societatea legat de mijloacele de promovare

Alin: da, cred că ar trebui să pună un accent mai mare

Dan: trebuie să prezinte și câteva produse

Andreea: o reclamă tv ar fi cea mai potrivită

Florin: cred că ar trebui să pună un accent destul de mare și pe radio

Viorel: nu trebuie să schimbe nimic

Lucian: eu cred că ar trebui afișe și panouri stradale

Mihaela: poate niște reclame luminoase

Ionuț: cred că ar fi o idee bună cu reclame tipărite

Sinteza răspunsurilor obținute de la primul focus grup este prezentată tabelele de mai jos.

Tabel 1.2. Centralizare răspunsuri focus grup II

1.2.7. Analiza datelor

Analiza pe orizontală

În ceea ce privește prima temă aleasă pentru acest studiu “Opinia clienților privind produsele oferite de societate” se observă că toți cei care au participat la focus-grupuri cunosc produsele din gama de uleiuri și din cea de lubrifianți auto, produse emblematice ale acestei societăți. Alte mărci recunoscute de către participanți au fost unsorile industriale, lichidul de răcire și fluidul pentru transmisii automate însă cu o frecvență mult mai scăzută. În viitor firma trebuie să se axeze, în principal, pe promovarea deosebită a celorlalte produse aflate în portofoliu care se pare că nu sunt foarte cunoscute de către clienți. Din totalul celor care au participat la cele două focus-grupuri, doar trei persoane nu au considerat necesar deschiderea unui nou magazin într-o altă locație, însă în ceea ce privește calitatea produselor deja comercializate de către firmă majoritatea au fost de acord că aceasta este ridicată sau foarte ridicată. S-a desprins astfel concluzia deschiderii unei noi sucursale, posibil în zona de nord – vest a țării, unde industria locală se bazează în special pe produsele din import.

A doua temă a studiului a reprezentat-o “Percepția clienților legată de calitatea serviciilor oferite de societate și posibile modalități de îmbunătățire”. În urma răspunsurilor primite se poate observa faptul că doar o parte din serviciile oferite de firmă sunt cunoscute și anume: serviciul de analiză al uleiului și serviciul de suport tehnic; celelalte servicii fiind mai puțin cunoscute.

Putem spune că în medie clienții firmei folosesc aceste servicii o dată sau de două ori pe an, cel mai important aspect al acestora fiind calitatea. Alte elemente importante pentru clienți ar fi prețul și serviciile conexe.

În ceea ce privește elementele care influențează decizia de cumpărare toți au fost de acord că prețul produselor este cel mai important dar și recomandările prietenilor ocupă un loc deosebit.

Ultima temă pe care m-am hotărât s-o abordez în cadrul acestui studiu a fost aceea privind modalitățile de promovare. În urma răspunsurilor primite se observă că cei care au participat la focus grup au auzit de această societate de la cunoscuți sau de la clienți mai vechi ai societății. Toți au fost de acord că promovarea realizată de către firmă poate fi îmbunătățită. Principala metodă prin care societatea poate realiza acest lucru ar fi reclama la posturile locale de radio și televiziune și eventual distribuirea de materiale promoționale cu promoțiile oferite.

Analiza pe verticală

În ceea ce privește analiza pe verticală a răspunsurilor primite nu se pot face prea multe corelații între caracteristicile persoanelor care au participat și modul în care au răspuns. Putem afirma că persoanele care au o vârstă mai scăzută cunosc mai bine oferta de produse a acestei societăți și se bazează mai mult pe internet pentru alegerea produselor.

În schimb persoanele în vârstă se bazează mai mult pe serviciile adiacente oferite de către societate. În viitor promovarea produselor și serviciilor societății ar trebui să țină seamă de acest aspect eventual să existe mai multe metode de promovare pentru fiecare componentă a grupului țintă de clienți (promovare și sub altă formă decât internet)

1.2.8. Concluzii

Când am început realizarea acestei cercetări am avut în vedere mai multe ipoteze de lucru:

Clienții au o părere pozitivă despre calitatea produselor și serviciilor oferite de către Total Lubricants România

Fig. 1.3. Distribuția răspunsuri calitatea produselor

Este necesară deschiderea unui nou magazin de prezentare

Societatea trebuie să folosească și alte metode de promovare

Este necesară deschiderea unui nou magazin

Fig. 1.4. Distribuția răspunsuri deschiderea unui nou magazin

Toate ipotezele s-au dovedit a fi adevărate.

1.3. Piața de desfacere

Potențialii beneficiari ai produselor (utilizatorii lubrifianților) sunt 90% din unitățile economice de producție existente în lume. [TOTw]

Nu există tip de aplicație mecanică în care să nu fie utilizat un anume tip de lubrifiant, deoarece lubrifianții prezintă mai multe abilități funcționale și acestea ar fi:

– atenuarea frecării (diminuarea consumului de energie și de materiale);

– asigurarea răcirii componentelor în mișcare;

– asigurarea stării de curățenie a suprafețelor în contact;

– transmisia forței prin intermediul presiunii;

– protecția antiuzură a suprafețelor mecanice în contact;

– protecția anticorozivă și antirugină.

În această situație, toate aplicațiile, începând cu asigurarea funcționării echipamentelor, agregatelor, mașinilor utilizează în partea mecanică și hidraulică lubrifianți având aceste caracteristici, și de asemenea pentru prelucrarea metalelor sunt utilizați lubrifianți cu caracteristici speciale care pot îndeplini cerințele necesare acestor operații de prelucrare.

Beneficiarii generali ai lubrifianților sunt incluși în grupele mari industriale cum ar fi:

– industria metalurgică;

– industria constructoare de mașini;

– industria energetică;

– industria textilă;

– industria hârtiei;

– industria alimentară;

– industria chimică și petrochimică.

O altă categorie mare de aplicații se referă la utilizarea lubrifianților la autovehicule. Aceste aplicații sunt foarte specializate, încadrându-se în: uleiuri de motor, de transmisii si uleiuri pentru asigurarea acționării hidraulice alături de utilizarea unsorilor pentru aplicații specializate.

1.4. Concurența

Prista Oil [PRIw]

Grupul Prista Oil este o companie cu o activitate foarte diversificată, de la depoluarea apelor marine, la colectarea și reciclarea de acumulatori auto, mai nou producția de elemente de iluminat cu led-uri, producția de parafine, ceruri și sproduse speciale de lubrifiere.

Dar domeniul principal de activiate este pe producția și distribuția de lubrifianți – desfășoară activități în 27 de țări din  Centrul, Estul Europei, Orientul Apropiat, Nordul Africii, Asia Mică.

În România din 1998, Prista Oil România SA a reușit să obțină o importantă cotă de piață, în special cu lubrifianți pentru domeniul industrial, al transporturilor și pentru agricultură. Fiind un brand relativ tânăr, Prista Oil își propune să avanseze mai accelerat și în percepția consumatorului final de lubrifianți pentru autoturisme, domeniu dominat de brandurile internaționale consacrate, în special datorită inclinației consumatorilor din România pentru produse cu brand-uri sonore.

În percepția utilizatorului final brand sonor este sinomim cu performanță, iar acest fapt determină alegerea produsului. Însă din ce în ce mai mult consumatorii analizează atent toate cheltuielile pe care le fac.

Fig. 1.5. Exemple produse (Sursă: www.prista-oil.ro)

Grupul Prista Oil este foarte eficient în domeniul lubrifianților, sprijinindu-se pe producția/distribuția de lubrifianți, susținute serios de faptul că Prista deține mai multe terminale petroliere de stocare și mai multe fabrici de producție lubrifianți. Solida rețea de distribuție de lubrifianți construită de Prista Oil, cu migală, în ani de zile, în toate țările în care activează, a adus alături de Prista de-a lungul timpului o serie întreagă de cooperări cu giganți din domeniul petrolier.

În România, Prista Oil România SA – oferă lubrifianți pentru toate sectoarele majore din zona industrială, autoturisme, autocamioane, agricultură, transporturi maritime și fluviale, etc, desfășurându-și activitatea în sistem de management integrat de mediu și calitate, în deplin respect pentru cerințele standardelor ISO 14001:2004 și ISO 9001:2008.

Mol România [MOLw]

MOL România face parte din Grupul MOL – principala companie integrată de petrol și gaze din Europa Centrală și Răsăriteană. Grupul are parteneri și subsidiare în 9 țări și este lider de piață, împreuna cu partenerul INA, în Ungaria, Slovacia și Croația.

Marca MOL este prezentă pe piața românească încă de la începutul anilor '90, când primii lubrifianți MOL au fost importați în țară, în timp, calitatea și beneficiile oferite utilizatorilor impunându-i în fața altor produse autohtone sau de import. Gama de lubrifianți MOL este foarte variată, cuprinzând peste 200 de produse, destinate atât parcurilor de autovehicule, cât și utilizatorilor din industrie, agricultură, construcții etc. În 2004, portofoliul de produse MOL s-a lărgit prin introducerea unei noi game de produse destinate îngrijirii auto: lichide de spălat parbrizul, antigel, lichid de frână. Producătorul lubrifianților și produselor de îngrijire auto MOL este MOL LUB, lider de piață în producția de lubrifianți în Ungaria. Certificatele ISO 9001 și ISO 14001 sunt o garanție suplimentară a calității procedeelor tehnologice folosite și a produselor obținute.

Lukoil România [LUKw]

LUKOIL este una dintre cele mai mari companii de petrol și gaze integrată vertical pe plan mondial

LUKOIL este cea mai mare companie petrolieră din Rusia din punct de vedere al rezervelor, producției și rafinării țițeiului, asigurând cca. 20% din producția de țiței autohtonă (79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezintă aproximativ 2% din producția totală mondială. O mare parte din activitățile de explorare și de producție a companiei au loc în Rusia. Majoritatea producției este vândută pe piețele internaționale.

Din punct de vedere al rezervelor de țiței, Compania LUKOIL este lider mondial. În privința rezervelor confirmate în categoria companiilor private cotate la bursă, se află în topul mondial al companiilor petroliere iar din punct de vedere al producției de țiței se clasează pe locul șapte în lume.

LUKOIL deține rafinării, uzine petrochimice în Rusia în Europa de Est și în fostele republici din Uniunea Sovietică, precum și numeroase conducte pentru transportul țițeiului și produselor petroliere. De asemenea Compania LUKOIL operează rețele de distribuție în Statele Unite,Polonia, Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Baltice, Republica Ceha, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Azerbaijan, Kazahstan, Kirchistan, Slovacia, Muntenegru, Ungaria și altele.

Astfel se poate spune că LUKOIL este compania petrolieră rusă cu cea mai mare diversificare internațională si cu o dinamică a dezvoltării printre cele mai ridicate din lume.

1,1% deține din rezervele globale de țiței

2,3% din producția globală

19% din producția Rusiei

19% din totalul rafinat in Rusia

în fiecare zi, consumatorii din peste 30 țări folosesc produsele marca LUKOIL

mai mult de 150 000 de angajați colaborează în fiecare zi pentru a consolida poziția predominantă a companiei

LUKOIL este una din cele mai mari companii petroliere din Rusia cu o cifră de afaceri anuală de 81 mld USD și cu un venit net de 9.5 mld USD

LUKOIL detine 21 % din rezervele petroliere rusești,x 18.6% din productia petrolieră rusă cât și 18.1 % din rafinarea petrolieră rusă

LUKOIL este singura companie petrolieră privată majoritatea acțiunilor este deținută de acționari minoritari. ConocoPhillips deține 20% din acțiuni

Parcurile industriale TETAROM [TETw]

De la înființarea sa în anul 2001, în doar câțiva ani, TETAROM SA s-a dezvoltat în ritm susținut, ajungând în prezent (2013) să administreze peste 2,8 milioane de metri pătrați (teren, spații de birouri, spații de producție, spații logistice), dobândind o solidă reputație în rândul dezvoltatorilor.

TETAROM SA administrează, astăzi, trei parcuri industriale în care își desfășoară activitatea peste 50 firme.

Cele trei parcuri poartă denumirea de:

TETAROM I – Este situat în Cluj-Napoca, pe strada Tăietura Turcului Nr. 47; Suprafață: 320.000 m2

TETAROM II – Este situat în Cluj-Napoca, pe strada Emerson Nr. 4; Suprafață: 120.000 m2

TETAROM III – Este situat în Comuna Jucu, Județul Cluj; Suprafață: 1.540.000 m2

În viitorul apropiat, se vor demara lucrările la cel de-al patrulea parc industrial:

TETAROM IV – Localizare: Comuna Feleacu, județul Cluj; Suprafață: 850.000 m2

Capitolul 2 – Analiza economico – financiară a societății

2.1. Analiza activității de producție și comercializare

2.1.1. Sistemul indicatorilor valorici utilizați pentru caracterizarea activității de producție și comercializare

Tabel 2.1. Sistemul indicatorilor valorici [GHE12]

Indicele cifrei de afaceri

ICA2011/2010=CA1/CA0=121732402/94633902=1,18635

Indicele producției fabricate

IQf2011/2010=Qf1/Qf0=106129587/79394992=1,336728

Indicele producției exercițiului

IQe2011/2010= Qe1/Qe0=106129587/79394992=1,336728

Indicele valorii adăugate

IVA2011/2010=VA1/VA0=15893556/13942229=1,139958

Tabel 2.2. Principalii indicatori în perioada 2010-2011

Raportul dinamic dintre indicatorii valorici

ICA2011/2010/IQf 2011/2010=1,18635/1,336728=0,887502 ≤ 1

IQf2011/2010/IQe2011/2010 = 1

IVA2011/2010/IQe2011/2010 =1,139958/1,336728=0,852797 ≤ 1

În urma analizei putem afirma următoarele:

– indicele cifrei de afaceri este mai mic decât indicele producției fabricate ceea ce înseamnă o creștere a stocurilor de produse finite

– indicele producției fabricate este egal cu indicele producției exercițiului de unde rezultă faptul că nu există stocuri de produse în curs de execuție

– indicele valorii adăugate este mai mic decât indicele producției exercițiului ceea ce înseamnă o creștere a ponderii consumurilor de la terți în volumul total de activitate, lucru considerat negativ pentru societate. Acesta arată o creștere nejustificată a cheltuielilor externe, necorelată cu o creștere a producției. Societatea trebuie să ia măsuri pentru reducerea acestor cheltuieli precum găsirea unor noi furnizori sau renegocierea contractelor existente. De asemenea societatea trebuie să ia măsuri pentru creșterea cifrei de afaceri, eventual prin lărgirea portofoliului de clienți sau prin diversificarea produselor.

2.1.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri

Tabel 2.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri în perioada 2010-2011

Model de analiză

Variația indicatorului

1. Influența numărului de salariați

2. Influența gradului de înzestrare tehnică a muncii

3. Influența randamentului mijloacelor fixe

4. Influența gradului de valorificare a producției

Verificare

analiza este corectă

Fig. 2.1 Influența factorilor asupra cifrei de afaceri în perioada 2010-2011

Analizând datele obținute se observă o creștere a cifrei de afaceri cu 27098500 lei, în valoare absolută, considerat ca fiind pozitiv. Variația s-a datorat influențelor exercitate de următorii factori:

– scăderea numărului de salariați cu două persoane a avut o influență negativă asupra cifrei de afaceri, ducând la scăderea acestui acestui indicator cu 2102973,268 lei.

– gradul de înzestrare tehnică a muncii a avut o influență pozitivă asupra indicatorului studiat, ducând la creșterea acestuia cu 4341782,22 lei, în valoare absolută.

– randamentul mijloacelor fixe a avut cea mai puternică influență pozitivă asupra cifrei de afaceri ducând la creșterea acesteia cu 29627132,14 lei.

– cea mai puternică influență negativă a avut-o, în schimb, gradul de valorificare a producției, care a condus la o scădere a indicatorului studiat cu 4767445,543 lei, în valoare absolută.

După cum se poate observa în urma analizei efectuate, scăderea de personal nu a fost justificată, aceasta neavând o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri. Se recomandă angajarea de personal nou sau eventual trimiterea angajaților deja existenți la cursuri de perfecționare. O altă problemă de care societatea trebuie să țină cont este gradul de valorificare a producției, după cum a fost arătat mai sus.

2.2. Analiza cheltuielilor

2.2.1. Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Tabel 2.4. Evoluția cheltuielilor și a veniturilor în perioada 2010-2011

Model de analiză

Tabel 2.5. Structura veniturilor în perioada 2010-2011

Variația indicatorului studiat

lei

1. Influența structurii veniturilor

2. Influența ratelor de eficiență

Unde

Verificare

analiza este corectă

Fig. 2.2. Influența factorilor asupra ratei de eficiență în perioada 2010-2011

În perioada analizată se constată o creștere destul de importantă a ratei cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale, cu 146,12746 lei, în valoare absolută, lucru considerat negativ pentru societate. Acest lucru se datorează scăderii mai accelerate a veniturilor totale în perioada de analiză decât cea a cheltuielilor totale. Influența factorilor este următoarea:

– influența structurii veniturilor a dus la creșterea cheltuielilor la 1000 de lei venituri totale cu 12,269817 lei în valoare absolută.

– ratele de eficiență aferente celor două activități, de exploatare și financiară a condus la creșterea indicatorului studiat cu 133,857643 lei.

În perioada următoare se va urmări creșterea veniturilor totale ale întreprinderii concomitent cu scăderea cheltuielilor. Se va acorda o atenție deosebită reducerii cheltuielilor de exploatare ale societății care au înregistrat o creștere de aproximativ 50% în perioada studiată. Acest lucru poate fi realizat fie prin renegocierea contractelor actuale ale furnizorilor, fie prin găsirea unora noi. Nu trebuie pierdută din vederea nici creșterea veniturilor din exploatare, prin creșterea productivității muncii. Aceasta se poate realiza în mai multe moduri:

creșterea veniturilor din exploatare prin diversificarea portofoliului de clienți

realizarea unui program de investiții care să se axeze pe retehnologizarea societății

realizarea de programe de instruire pentru personal

2.3. Analiza rentabilității

2.3.1. Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza ratei de rentabilitate economică brute

Tabel 2.6. Rata de rentabilitate economică brută în perioada 2010-2011

Model de analiză

Variația indicatorului studiat

∆Re=Re1-Re0=8,4245-7,5401=0,8844

1. Influența eficienței activului total

2. Influența ratei de rentabilitate comercială brute

Verificare

analiza este corectă

Fig. 2.3. Influența factorilor asupra ratei de rentabilitate economică brute în perioada 2010-2011

În urma analizei ratei de rentabilitate economice brute se constată o creștere ușoară, de 0,8844 puncte procentuale, care poate fi explicată astfel:

– eficiența activului total a avut o influență pozitivă asupra indicatorului studiat, determinând creșterea acestuia cu cu aproximativ 3,9771 puncte procentuale

– rata rentabilitate comercială brute a avut o puternică influență negativă, determinând scăderea ratei de rentabilitate economică cu 3,0927 puncte procentuale, în valoare absolută.

Se recomandă adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

– creșterea cotei de piață, prin diversificarea produselor sau creșterea portofoliului de clienți

– reducerea perioadei de încasare a creanțelor

– utilizarea mai eficientă a mijloacelor fixe, în special a celor direct productive.

2.4. Analiza situației financiare a întreprinderii

2.4.1. Analiza echilibrului financiar

Tabel 2.7. Bilanț financiar 2010-2011

A) Determinarea situației nete

SN=Activ total-Datorii totale

SN2010=96245164 – 23938299= 72306865lei

SN2011=81052312 – 28265618= 52786694lei

Din calculele efectuate rezultă o gestiune economică corectă a întreprinderii. Această creștere a situației nete marchează atingerea obiectivului major al gestiunii financiare și anume maximizarea valorii întreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.

B) Determinarea fondului de rulment

FR=Capitaluri permanente-Nevoi permanente

FR2010=72303606 – 64081326=8222280 lei

FR2011=52786694 – 41440218=11346476lei

Valoarea pozitivă a FRF reflectă faptul că gestiunea întreprinderii este una sănătoasă, unde nevoile permanente sunt finanțate folosind doar capitalurile permanente.

C) Determinarea necesarului de fond de rulment

NFR=(Nevoi temporare-Active de trezorerie)-(Resurse temporare-

Pasive de trezorerie)

Active de trezorerie=Casa și conturi la bănci+Investiții pe termen scurt

Pasive de trezorerie=Datorii comerciale-furnizori

NFR2010= (32038500 – 48607) – (23938299 – 0) = 8051597lei

NFR2011= (39528635 – 688801) – (28265618 – 0)=10574216lei

Necesarul de fond de rulment este pozitiv ceea ce semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare ce pot fi mobilizate.

D) Determinarea trezoreriei nete

TN=FR-NFR

TN2010 = 8222280 – 8051597=170683lei

TN2011= 11346476 – 10574216=772260lei

Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive demonstrează o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești, pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață.

E) Determinarea cash – flow – ului

CF=TN2011-TN2010=772260 – 170683=601577lei

Cash-flow-ul pozitiv semnifică o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor, în consecință o îmbogățire a activului net real.

Fig. 2.4. Analiza echilibrului financiar în perioada 2010-2011

2.4.2. Analiza lichidității și solvabilității întreprinderii

Tabel 2.8. Evoluția lichidității generale

Observăm că în cei doi ani de analiză valoarea acestui indicator este supraunitară și apropiată de valoarea recomandată de 1,8 ceea ce arată existența unui fond de rulment care permite societății să facă față incidentelor care apar în mișcarea activelor circulante. Putem afirma că societatea nu se va confrunta cu o insuficiență de trezorerie care ar putea fi determinată de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor săi.

Tabel 2.9.Evoluția lichidității restrânse

Acest indicator are aceeași evoluție ca și indicatorul precedent. Este calculat deoarece stocurile sunt, de obicei, cel mai puțin lichide dintre toate componentele activelor curente ale societății.

Tabel 2.10. Evoluția lichidității imediate

Tabel 2.11. Evoluția solvabilității totale

Fig. 2.5. Evoluția lichidității și solvabilității în perioada 2010-2011

Chiar dacă această rată are valori foarte ridicate, acest lucru poate însemna o utilizare puțin performantă a resurselor disponibile. De asemenea putem afirma că societatea poate apela fără probleme la credite pe termen lung necesare diverselor proiecte de modernizare.

2.5. Concluzii

Din analiza indicatorilor economici a rezultat faptul că firma înregistrează o creștere a stocurilor de produse finite și o creștere a ponderii consumurilor de la terți. Diminuarea acestei tendințe negative se poate realiza prin reducerea producției pe produsele generatoare de stocuri și eventual, creșterea cifrei de afaceri prin creșterea producției pentru produsele foarte cerute de piață. Acest lucru se poate face fie prin extinderea liniei de producție existente, fie prin deschiderea unei noi filiale ntr-o zonă în care cheltuielile legate de transportul materiilor prime, respectiv produselor finite sunt mai mici, fie prin extinderea liniei de producție existente în firma din Brașov. Deschiderea unei noi filiale va permite și creșterea numărului de clienți, prin acapararea unei piețe ce va putea fi deservită mult mai repede și cu cheltuieli de livrare mult mai mici.

Capitolul 3 – Etapele realizării produsului

3.1. Linia de fabricație

3.1.1. Fluxul de fabricație

Fig. 3.1. Schema fluxului de fabricație

Fig. 3.2. Schema transport materie primă

3.1.1.1. Puncte de descărcare materie primă

Fig. 3.3. Schemă transport aditivi

În cadrul punctului de descărcare cale ferată avem 5 pompe de descărcare pentru uleiuri minerale și o pompă pentru aditivi.

Pompele sunt dotate cu brațe flexibile care se atașează la cazane. Se pot descărca simultan 5 cazane cu uleiuri.

Debitul fiecarei pompe este de 40 m3/h.

Fig. 3.4. Punct de descărcare cale ferată

Cu ajutorul pompelor uleiurile se transportă pe 2 linii până la distribuitor. Acest transport se realizează cu ajutorul unui raclor, care este un mosor cu 2 garnituri, împins de aer comprimat, care curăță linia în proporție de 99%.

CONDUCTE RACLATE

Numărul de conducte prin care se transferă produsele de la vasul de aditivare la rezervoarele de depozitare poate fi redus prin utilizarea conductelor raclate.

Prin proiectarea și realizarea efectiva a bilei (pig), sistemul de raclare permite pomparea mai multor produse prin aceeași conductă, cu excluderea riscului de contaminare și reducerea la maxim a slopsului generat.

Avantaje:

– ulei rezidual = zero

– se evita contaminarea.

Pentru uleiurile groase se realizează o încalzire cu abur, pentru a putea fi transportate mai ușor.

De la colector, uleiurile se transportă pe linii dedicate către cele 11 rezervoare.

Aditivii pleacă de la pompa de descărcare către 2 rezervoare nededicate, pe 2 linii de transport.

Un cazan CF conține aproximativ 50 tone de uleiuri/aditivi.

Auto

Acest punct de descărcare este si el împărțit în:

un punct pentru uleiuri;

un punct pentru aditivi.

În cadrul punctului de descărcare uleiuri avem o singură pompă, prin care se poate descărca un singur sortiment, care merge mai departe în același colector ca la punctul de descărcare CF, iar apoi în rezervorul dedicat tipului de sortiment care se descarcă.

Punctul de descărcare auto aditivi conține 4 pompe, fiecărei pompe corespunzându-i câte un vas (rezervor) de depozitare.

Cisternele auto au o capacitate de stocare de 22 tone.

Parcul de rezervoare de depozitare materie primă conține următoarele rezervoare:

Pentru aditivi:

2 rezervoare cu o capacitate de 65 m3

4 rezervoare cu capacitatea de 45 m3

Pentru uleiuri minerale:

2 rezervoare de 50 m3

2 rezervoare de 100 m3

1 rezervoar de 200 m3

3 rezervoare de 500 m3

3 rezervoare de 750 m3

Fig. 3.5. Parc de rezervoare depozitare materie primă

3.1.1.2. Fabricare uleiuri (aditivare)

Pentru stabilirea soluției optime, s-a organizat o licitație internațională la care au participat firme specializate în proiectarea, realizarea și punerea în funcțiune a instalațiilor de aditivare.

Proiectul a fost stabilit prin utilizarea simulărilor de proces, plecând de la date rezultate din studii de piață, tendințe în formularea lubrifianților, cerințele fabricanților de echipamente etc.

Astfel, prognoza privind cererea de uleiuri auto și industriale, caracteristicile componenților utilizați în formularea uleiurilor, recomandările furnizorilor de aditivi, situația de pe piața forței de muncă au constituit informații utile în stabilirea datelor de proiectare.

Fig. 3.6. Schema de calcul a producției

Soluția a fost aleasă acordând punctaje (de merit) fiecărei tehnici de aditivare, pentru următoarele criterii:

asigurarea flexibilității necesare adaptării la cerințele de piață (ca număr de produs, cantități minime, complexitate formulare etc.)

precizia dozării

timpul necesar procesului de producție

reducerea posibilității de contaminare între produsele fabricate succesiv

reducerea la minim a cantității de slops generată,

respectarea principiilor de management integrat calitate mediu, în scopul certificării sistemului, conform normelor ISO 9000: 2000.

Descrierea sumară a instalației de aditivare:

LUBRIFIN LOBP este o instalație de aditivare (blending) tipică, cu următoarele elemente principale:

stații de descărcare materii prime (uleiuri de bază și aditivi)

parcuri de rezervoare materii prime (uleiuri de bază și aditivi)

instalația de aditivare

parcuri de rezervoare produse finite

instalații de dozare- ambalare produse finite

depozite de produse finite ambalate în butoaie, bidoane

Controlul procesului este asigurat de un software dedicat.

Pentru prevenirea scăpărilor accidentale și pentru reducerea la minim a eventualelor deșeuri, instalația este prevăzută cu:

sistem de conducte raclabile, cu posibilitate de curățare rapidă și sigură, nepoluantă

colector raclabil care asigură conexiuni rapide, cu diminuarea posibilităților de contaminare

instalație de descărcare pentru butoaiele de aditivi, în scopul dozării lor în instalația de aditivare; acest sistem permite spălarea urmelor de aditivi de pe pereții butoaielor, cu ulei de bază care este parte integrantă din produsul finit.

Utilități:

– abur: necesar pentru menținerea temperaturii în rezervoare, pentru asigurarea temperaturii, care este parametru tehnologic pentru procesul de aditivare, pentru însoțitorii conductelor prin care se vehiculează materii prime, produse finite.

Aburul este produs pe amplasament, într-o centrală termică. Apa utilizată pentru producerea aburului trebuie dedurizată, iar apa rezultată din regenerarea schimbătorilor de ioni folosiți în procesul de dedurizare este colectată într-un bazin de cca 2 m3.

– aer comprimat : pentru aparatura de măsura și control, pentru raclarea sistemului de conducte și colectoare etc.

– electricitate;

– sistem de stingere și prevenire incendii.

Pentru a se asigura o cantitate suficientă de apă, instalația este prevăzută cu un rezervor de apă de incendiu, cu o capacitate de 500 m3. Acest volum asigură apa necesară în caz de incendiu, timp de 5 ore.

Descrierea procesului de aditivare în șarjă

Principiu de operare:

Componenții se dozează succesiv într-un vas de aditivare. Dozarea se face prin cântărire, pe doze tensometrice de mare precizie.

Uleiurile de bază și aditivii depozitați în rezervoare se alimentează în vasul de aditivare prin linii dedicate. Pentru dozarea aditivilor vrac, vasul este prevăzut cu un vas de dozare (hopper), ceea ce duce la mărirea preciziei dozării, pentru a reduce la maxim corecțiile necesare.

Dozarea aditivilor din butoaie se face prin intermediul sistemului DES

Produsul finit se pompează prin linii dedicate sau linii raclate în vasele de depozitare, sunt analizate și apoi încărcate în cazane CF, autocisterne sau în ambalaje.

Avantaje:

flexibilitate ridicată

număr nelimitat de componenți

prin construcția serpentinei, permite optimizarea procesului de încalzire în timpul aditivării

omogenizare eficientă

reziduuri finale reduse, uleiul de spălare face parte din rețetă

permite formulări noi, moderne și complexe

este livrat de către firma furnizoare gata pentru a fi montat în cadrul instalației

șarjă minimă 1 tonă;

șarjă maximă – nelimitată de capacitatea vasului de aditivare; limitată de capacitatea rezervorului de depozitare

Dezavantaje:

produsul nu este gata imediat

Fig. 3.7. Șarja minimă

În figura 3.7. se arată de ce șarja minimă este limitată la 1000 litri zona de acțiune a paletei inferioare.

Sistem de descărcare din butoaie (DES)

Sistemul de descărcare din butoaie este astfel conceput încât să permită dozarea automată și precisă a aditivilor care sunt livrați în butoaie. Aditivii mai vâscoși, care necesită o fluidizare, sunt încălziți în prealabil într-o etuvă, la o temperatură controlată.

Pentru reducerea costurilor de fabricație, butoaiele sunt clătite după golire, cu ulei de spălare care face parte din rețetă. Astfel, sunt recuperate urmele de aditivi care rămân de obicei pe pereții butoaielor.

După finalizarea dozării, toate părțile componente ale sistemului de descărcare din butoaie sunt clătite cu ulei de spălare, ceea ce reduce la maxim posibilitatea de contaminare.

Sistemul de descărcare butoaie este conectat la vasul de dozare în șarjă (ABB).

Avantaje:

– Sistemul de descărcare butoaie este integrat în sistemul de control al instalației de aditivare;

– Permite identificarea componenților (operatorul validează operația de descărcare, introducând toate datele de identificare, ex.: număr de lot component);

– Clătirea butoaielor pentru recuperarea urmelor de aditivi;

– Uleiul de spălare face parte din rețetă, rezultând slops redus.

– După dozare se face spălarea fiecărei parți a sistemului, ceea ce reduce posibilitatea de contaminare;

– Manipulare ușoară a butoaielor pe platformă;

– Este livrat montat pe skid.

3.1.1.3 Depozitare produse finite vrac

Dupa aditivare, produsul finit se depozitează în 2 tipuri de rezervoare:

– rezervoare nededicate;

– rezervoare dedicate.

Sunt 12 rezervoare dedicate, cu o capacitate de 50-60 m3, se încarcă din blender prin 2 conducte raclate, iar mai departe prin conducte dedicate spre colectorul de produse finite.

Rezervoarele nededicate sunt 14, cu o capacitate de la 12 m 3 până la 25 m3, se încarcă din blender prin 2 conducte raclate, iar apoi prin conducte dedicate se deplasează spre colectorul de produse finite.

Rezervoarele nededicate sunt alocate pentru familii de produse și trebuie eliberate imediat dupa fabricare și analize (a doua zi). Este una din constrângerile cele mai importante ale instalației. Cea mai simplă rezolvare, dacă clientul nu s-a prezentat pentru livrarea în vrac, este ambalarea uleiului, de preferat în butoaie.

3.1.1.4 Livrare produse finite vrac

Punct de încărcare Cale Ferată

O platformă de încărcare

Dispozitiv de detectare supraîncărcare

Dispozitiv de măsurare a cantității încărcate

Punct de încărcare auto

O platformă de încărcare

Dispozitiv de detectare supraîncărcare

Cantitatea încărcată este măsurată în timpul procesului de încărcare.

Nu se poate livra în vrac și ambala același ulei simultan.

3.1.2 Ambalare

3.1.2.1 Ambalaje

Ambalajele se primesc prin transporturi auto. Pentru uleiuri aceste ambalaje sunt de tip bidon de plastic de 1 litru, 4 litri, 20 litri și de tip butoi de 180 litri.

Ambalajele de plastic vin pe paleți, în saci transparenți, pentru a putea fi identificate mai ușor.

Există o zonă tampon de recepție – descărcare ambalaje, pentru a se descărca în condiții optime și pentru a nu influența activitatea de depozitare.

Fig. 3.8. Zonă de recepție descărcare

Din punct de vedere stocuri ale ambalajelor, în fabrică se ține un stoc minim pentru o săptămână de producție, iar la furnizori se ține un stoc pentru 2 săptămâni de producție.

Astfel se pot prelua vârfurile de vânzări și producție, și scade riscul de a nu avea pe stoc ambalaje goale.

Zonele de depozitare pentru ambalaje sunt următoarele:

– zona de depozitare pe raft ambalaje bidon de 1 litru și 4 litri

Fig. 3.9. Zonă de depozitare pe raft

– zona de depozitare bidoane pentru încărcarea

Fig. 3.10. Zonă de depozitare bidoane

– zona de depozitare bidoane de 20L

Fig. 3.11. Zonă de depozitare bidoane

Capacele

Pentru obținerea unor prețuri de achiziție cât mai mici, capacele sunt furnizate de un furnizor specializat pe aceste repere. Pentru achiziționarea acestora se beneficiază de un contract pe grup, ceea ce duce la prețuri de achiziție reduse.

Cutii de carton

Se depoziteaza într-o zona speciala.

Sunt diferențiate în funcție de tipul de ambalaj și brand, tipul de produs se printează pe cutie de către o imprimantă specială, care face parte din linia de îmbuteliere.

Într-o cutie de carton intră 18 bidoane de 1L sau 4 bidoane de 4L.

Fig. 3.12. Ambalaje de carton

Pentru cutii de carton mai avem și o zonă de depozitare la capătul liniei de ambalare.

Fig. 3.13. Zonă de depozitare

Etichete

Au loc separat de depozitare. Pentru produsele la 1L și 4L etichetele sunt specifice (un tip de etichetă pentru un tip de produs) și sunt pereche (față – spate).

Se aplică automat în cadrul procesului de îmbuteliere.

Etichetele pentru produsele îmbuteliate la 20L și în butoi de 180 Kg sunt nespecifice și se personalizează cu o imprimantă specială în cadrul producției.

Aceste etichete sunt nespecifice pentru că nu sunt importante aspectele comerciale, deoarece se adresează unor segmente de piață diferite (sectorul industrial).

Fig. 3.14. Exemple etichete

3.1.2.2 Linia de ambalare

Se fac ambalări pe două categorii de ambalaje:

– bidoane mici (capacitate până la 10 litri)

– ambalaje mari (bidoane 20L, butoaie, izocontainere)

Ambalarea se efectuează pe mai multe etape:

Dozarea propriu-zisă;

Aplicarea etichetelor;

Încărcare ambalaje colective – cutii de carton (numai pentru bidoane mici);

Paletizare;

Transport până la magazie.

Linia de ambalare bidoane mici

Dozarea se face prin 4 capete de îmbuteliat liniare volumetrice.

Toleranța de umplere este de 0,2 %.

Instalația de ambalat conține:

– conveior;

– mașină de îmbuteliat;

– mașină de dopuit (aplicat capace);

– aplicare automată de etichete;

– aparat de măsură a greutății pe linie;

– modul de împachetare în cutii de carton;

– utilaj de marcat bidoane și ambalaje de carton.

Capacitatea liniei de ambalare bidoane mici este:

– pentru bidoane de 1 litru – 2200 bidoane/h;

– pentru bidoane de 4 litri – 1400 bidoane/h;

– pentru bidoane de 10 litri – 280 bidoane/h.

Pentru reducerea costurilor și a pierderilor de ulei (generare de slops nereutilizabil) trebuie ca linia de ambalare să funcționeze pe același format și să lucreze cu același ulei timp de cel puțin 30 min. De aici rezultă că numărul de ambalaje și respectiv cantitatea de ulei ce trebuie ambalată ar fi următoarea:

ambalare la 1 litru: 1200 bidoane ~ 1000 kg;

ambalare la 4 litri: 700 bidoane ~ 2500 kg;

ambalare la 10 litri: 140 bidoane ~ 1200 kg.

Linia de ambalare bidoane 20 litri și butoaie

Dozarea se face cu o toleranță de 0,2 %.

Capacitatea de ambalare este de:

180 kg : 50 butoaie/h;

20 L : 60 bidoane/h.

Linia este compusă din:

Conveior;

Instalație de îmbuteliat;

Mașină de înșurubat și sigilat

– Paletizare manuală.

3.2 Organizarea activităților de mentenanță

3.2.1 Atribuții specifice ale activităților de mentenanță

Prin atribuțiile specifice pe care le are, mentenanța ocupă un loc important în cadrul funcției de producție a întreprinderii. Se consideră specifice următoarele atribuții ale acestei componente a funcției de producție:

organizează activitățile și lucrările de întreținere și reparații, realizează și procură piesele de schimb, recondiționează și refolosește piesele uzate, gestionează patrimoniul întreprinderii;

conduce lucrările de mentenanță la nivelul întregii întreprinderi astfel încât costurile să fie minime, iar timpul de staționare a mijloacelor de producție să fie minim;

modernizează utilajele cu ocazia reparațiilor capitale sau a diverselor intervenții – după caz – astfel încât să se elimine, parțial sau total, uzura morală;

utilizează resursele umane din sectorul mentenanței astfel ca oricare din intervenții sa fie de cea mai bună calitate și să asigure fiabilitatea prescrisă;

protejează componentele echipamentelor de producție și celelalte mijloace fixe, împotriva deteriorării datorate diverșilor factori fizici;

remediază orice defecțiune în fază incipientă;

amplasează utilajele și echipamentele de producție la locurile prevăzute conform normelor de funcționare prescrise în documentele tehnice ale acestora;

gospodărește zestrea tehnică a întreprinderii;

reduce consumul de utilități (apă, aer comprimat, abur tehnologic, uleiuri, agenți de răcire) și gospodărește uleiurile uzate.

3.2.2 Dotările asupra cărora se aplică activităților de mentenanță

clădiri și spații în care se desfășoară activitățile de producție sau ajutătoare lor, activitățile manageriale, administrative, socio-economice;

mașinile de forță și utilajele energetice care includ echipamentele ce produc energia electrică, termică, mecanică;

mașinile, utilajele și echipamentele de lucru în care sunt incluse toate mijloacele fixe prin care se acționează direct – mecanic, termic, chimic – asupra obiectelor de prelucrat în vederea transformării lor, sau pentru extragerea din mediul înconjurător a diverselor materii prime;

aparatele și instalațiile de măsură – control – reglare cu care sunt urmăriți parametrii de lucru ai echipamentului de producție (calitativ și cantitativ) și se măsoară rezultatele prelucrărilor și reglărilor;

mijloacele de transport

unelte și accesorii de producție și de inventar, precum și mobilierul din dotare.

3.2.3 Necesitatea activităților de mentenanță

creșterea valorii utilajelor ca urmare a performanțelor lor tot mai ridicate, care impune controlul și menținerea stării tehnice a acestora, astfel încât ele să funcționezela parametrii proiectați, să nu-și diminueze performanțele și să nu sufere căderi sau avarii a căror remediere necesită costuri mult mai mari comparativ cu cazul când se practică corect mentenanța (preventivă);

evită căderile accidentale care au ca urmare scoaterea mașinilor din exploatare pe perioade de timp în care operatorii care le deservesc nu au obiect de activitate, sau se perturbă semnificativ ritmul de producție;

ponderea costurilor de mentenanță – din costul de regie aferent produsului la care participă echipamentele și mașinile supuse mentenanței – este de 10…30 %;

executarea corectă și la timp a mentenanței asigură condițiile necesare preciziei de lucru a echipamentelor de prelucrare și a mașinilor, și în final, calitatea produselor;

lipsa mentenanței preventive face imposibilă introducerea unor programe de producție precise cu este just in time, împiedicând realizarea unui ritm de producție impus;

lipsa mentenanței preventive duce la dificultăți de estimare a timpului de nefuncționare a mijloacelor fixe;

În cadrul societății, se încearcă externalizarea tuturor activităților de mentenanță, printr-o firmă care asigură servicii de service, revizii periodice, firmă specializată care este în legatură cu ISCIR.

Capitolul 4 – Determinarea suprafețelor halei

4.1. Determinarea suprafeței secției de producție:

– suprafața totală a locului de muncă sau a grupei de utilaje respective

– suprafața căilor de acces

– suprafața statică

– suprafața de evolutie

k – depinde de ramura industrială; k=0,1…2,5;

k = 0,25;

Tabel 4.1. Suprafață utilaje

Tabel 4.2. Suprafața ocupată utilaje

Stnec = 196,524 m2

Suprafața căilor de acces se determină cu relația:

= 0,2

0,2 ∙ 196,524 = 39,304 m2

m2

4.2. Determinarea numărului de angajați din sistemul de producție

Tabel 4.3. Necesar de personal

4.3. Determinarea numărului de mașini necesare pentru intreținere si reparații

Se va calcula numărul de utilaje necesar pentru întreținere și reparații prin raportare la numărul total de utilaje din sistemul de fabricație:

ntm – numărul de utilaje prelucrătoare pentru mentenanță

pm – procentul de utilaje pentru mentenanță

Nt – numărul total de utilaje din sistemul de fabricație

pm = 4,1…7,4 %

Adoptăm pm = 5 % deci:

ntm =5% x 16=0,8= 1 utilaj

Se optează pentru valori mai mari sau mai mici ale ponderii în funcție de complexitatea utilajelor din sistemul de fabricație.

Numărul echipamentelor speciale se stabilește :

=16

ntn = 0.05 x 16 = 0.8 => 1 utilaj

ntm =0.20 x 1 = 0.20 => 1 utilaj

Adoptăm :

1 utilaj :

1echipament special

4.4. Determinarea suprafețelor necesare facilităților de întreținere și reparație

Se calculează mai întâi suprafața pentru producție și apoi în funcție de aceasta suprafețele celorlalte ateliere din subsistemul de mentenanță.

Smi = 18…20 m2 se adoptă Smi = 20 m2

Sesi = 3…5 m2 Sesi = 5 m2

Smi – suprafața unui utilaj pentru mentenanță

Sesi – suprafața unui echipament special

m2

4.5. Determinarea suprafețelor facilităților auxiliare și de sprijin

Spații pentru parcare

Determinarea numărului maxim de autoturisme parcate

Un loc de parcare este alocat pentru 1,25 angajați. Așadar, pentru cei 38 de angajați se aloca 30 de locuri de parcare.

Numărul maxim de autoturisme parcate: 30.

Determinarea suprafeței ocupată de autoturisme

m

m

La suprafața ocupată se adaugă suprafața căilor de acces.

m

m

Spațiul destinat vestiarelor

Suprafața totală pentru vestiare

SVD = SD*(ndp+nip),

SVD = 0,5*38 = 19 m2.

La aceste suprafețe se adaugă suprafețele de acces:

Sac = 100%*SVD,

Sac = 19 m2.

Suprafața totală pentru vestiare rezultă:

STV = SVD + Sac = 19 + 19 = 38 m2

4.6. Determinarea suprafeței totale

Tabel 4.4. Detaliere suprafețe

4.7. Întocmirea tabelului verigilor.

Tabel 4.5. Tabelul verigilor

4.8. Întocmirea tabelului intensităților de trafic

Tabel 4.6. Intensitățile de trafic

4.9. Întocmirea schemei teoretice de amplasare.

Fig. 4.1. Planul optim de amplasare

Capitolul 5 – Analiza investiției propuse

5.1. Analiza ofertelor

Societatea, pentru a vedea care ofertă este mai bună, decide realizarea unei analize. Această analiză presupune acordarea unui punctaj (maxim 100 de puncte) pentru diferite aspecte astfel: maxim 60 de puncte se acordă pentru prețul de achiziție 20 de puncte se acordă pentru perioada de garanție, iar restul de 20 de puncte se acordă egal între costul de transport, costul de instalare. Rezultă astfel un punctaj pentru fiecare ofertă.

Prezentarea ofertelor

Oferta I

I.N.V. European Business Developement

– țara de origine Belgia

– capacitatea liniei de producție – între 12 și 70 tone

Oferta II

Green Fuels

– țara de origine Marea Britanie

– capacitatea liniei de producție – între 10 și 100 tone

Oferta III

Maraton Oil Corporation

– țara de origine Statele Unite ale Americii

– capacitatea liniei de producție – între 20 și 130 tone

Tabel 5.1. Sinteză oferte

În urma acestei analize se observă că a treia ofertă, cea oferită de societatea din Statele Unite ale Americii are un punctaj mai mare, de 92 de puncte, și de aceea este cea aleasă de societate, chiar dacă prețul de transport este puțin mai mare.

5.2. Analiza costului total al proiectului

Tabel 5.2. Costul total al proiectului

În urma analizei considerăm o valoare a investiției de 4775000 LEI. Deoarece societatea nu dispune de disponibilitățile necesare acoperirii acestui cost din surse proprii, prin autofinanțare, decide să apeleze la un credit bancar de investiții în valoare de 3000000 LEI de la BCR Erste Group, pe o perioadă de 30 de luni, începând cu data de 01.07.2013 și până la 31.12.2015.

Acest credit se acordă cu o dobândă de 9,25%, care se calculează adăugând patru puncte procentuale peste dobânda de referință afișată de Banca Națională. Ratele pe care societatea trebuie să le plătească sunt prezentate în tabelul de rambursare de mai jos

Tabel 5.3. Tabel de rambursare credit bancar

Societatea va plăti băncii rate lunare, egale, în valoare de 112390,5 LEI. Dobânda totală pe care o va plăti societatea este egală cu 371729,6 LEI.

Orice sursă de finanțare prezintă un anumit cost. În cazul creditului bancar pe termen lung acesta se calculează scăzând din valoarea ratei dobânzii anuale economiile de impozitare, deoarece acestea sunt deductibile fiscal. Costul capitalului propriu este reprezentat de rata dobânzii de referință afișată de Banca Națională deoarece această rată reprezintă valoarea venitului minim pe care îl așteaptă acționarii.

Pe baza acestor valori se calculează costul mediu ponderat al fiecărei surse de finanțare în parte în funcție de cota de participare în total capitaluri.

Tabel 5.4. Ponderea surselor de finanțare

5.3. Calcularea fluxului de numerar pentru această variantă de creditare aleasă

Orice investiție pe care societatea decide să o efectueze are un impact asupra veniturilor și cheltuielilor viitoare. Pentru a proiecta un flux de numerar cât mai aproape de realitate, cel care realizează analiza trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

Veniturile vor cuprinde încasările care se previzionează a fi realizate în urma comercializării produselor realizate de noul utilaj. În urma discuțiilor avute cu reprezentanții societății a rezultat o capacitate de producție de 9000 de tone pe an. Am considerat că în primul an de activitate societatea folosește 70% din totalul capacității de producție, iar în al doilea an de funcționare la 85% din total. Prețul de vânzare rămâne neschimbat, pe întreaga perioadă de funcționare considerată, la 1,05 leu/litru. Am considerat o perioadă de funcționare de 6 ani. De asemenea, am considerat un stoc de 3% din cantitatea produsă, care se creează în primul an.

Tabel 5.5. Previzionarea veniturilor

Cheltuielile reprezintă costurile aferente producției realizate prin creșterea activelor datorită proiectului de investiții. costurile de exploatare se vor prezenta în funcție de caracterul fix sau variabil al fiecărui element de cheltuială. La analiza acestui indicator cel care realizează analiza va trebui să acorde atenție:

Respectării în calculația costurilor, a consumurilor specifice de materii prime, materiale auxiliare, energie, utilități ca și a prețurilor de achiziție folosite în calcule (în varianta de bază acestea trebuie să fie în prețurile practicate pe piața internă la data efectuării analizei);

Includerii pe costuri a cheltuielilor salariale, asigurării sociale, etc.;

Cuprinderii cheltuielilor administrativ gospodărești, chirii, etc

Am considerat următoarele costuri:

Consum curent electric – 3KW/oră

Apă consumată – 3m3/zi

Tabel 5.6. Timpii aferenți operațiilor

Pornind de la durata fiecărei activități, observăm că o șarjă durează 216 minute, adică 3,6 ore. Considerăm că în 8 ore de lucru, durata unui schimb, sunt produse două șarje, adică 37500 litri de lubrifianți, ceea ce conduce la o producție anuală de 9000000 litri.

Cheltuielile reprezintă elemente constititive ale costurilor și, în consecință, trebuie ierarhizate și clasificate. Pornind de la necesitatea calculării costurilor și rezultatelor analitice, au fost adoptate două modalități de clasificare:

– costuri directe și costuri indirecte;

– costuri fixe și costuri variabile.

Sunt cele două extreme între care pendulează calculația costurilor pe produs.

5.4. Calculul costurilor directe

Costurile directe de producție delimiteaza cheltuielile care pot fi individualizate și atribuite fără ambiguități unui produs sau activități consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. De exemplu, consumurile de materii prime, cheltuielile cu remunerarea muncii prestate de către muncitorii din secțiile de bază.

5.4.1.Costul materialelor

Costul de achiziție de pe piață a materialelor necesare pentru realizarea unei unități de produs (șarjă) se obține prin intermediul următoarei relații:

[u.m./l]

– costul unitar al materialului;

– norma de consum pentru un reper;

– prețul unitar al materialului.

= 17.500 litri petrol

lei/l

= 1.250 litri aditivi

lei/l

lei/șarjă

La această valoare se adaugă costul total de achiziție, care depinde de mai mulți factori. În construcția de mașini o valoare orientativă este 6%. Astfel costul total al unei unități de produs este:

C = C + 6% · C [lei/șarjă]

C = 9687,5+ 581,25 = 10268,75 lei/șarjă

Pentru producția anuală planificată Q (240 șarje/anual), costurile materiale anuale vor fi:

= 10268,75· 480 = 4929000 lei/an

5.4.2. Costurile materialelor recuperabile

Costurile deșeurilor

Materialele recuperabile sunt deșeuri rezultate în urma procesului tehnologic. Considerăm un procent de 5% deșeuri din totalul unei șarje:

[u.m./litru]

litri

lei/litru

lei/șarjă

Costul anual total al deșeurilor este:

= 90000 lei/an

5.4.3. Costurile cu personalul direct productiv

În cadrul cheltuielilor cu personalul direct productiv sunt cuprinse două componente principale:

salariul brut al angajatului (manopera directă), ;

impunerile salariale, .

[u.m./șarjă]

– costurile cu personalul direct productiv;

■ Manopera directă:

– norma de timp [ore/șarjă];

– salariu mediu brut orar [lei/oră].

ore/șarjă

lei/oră

= 60 lei/șarjă

Manopera directă anuală se calculează astfel:

28800 lei/an

■ Impunerile salariale (contribuțiile angajatorului la bugetul de stat) proporționale cu salariile sunt:

– CAS (Contribuția la Asigurările Sociale: pensii, concedii de maternitate): 20,8% din salariul brut;

– CASS; (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate): 5,2% din salariul brut;

– CAAS(Contribuția Angajatorului la Ajutorul de Șomaj): 0,5% din salariul brut;

– FPM (Fondul de Accidente și Protecția Muncii): 0,15…0,85% din salariul brut (în funcție de tipul activității);

– CITM (Comision în cazul în care cărțile de muncă se află la Inspectoratul Teritorial de Muncă): 0,25…0,75% din salariul brut;

– FCM (Fond pentru Concedii Medicale): 0,75% din salariul brut.

Vom avea un total de aproximativ 35% impuneri din manopera directă.

[lei/șarjă]

lei/șarjă

Impunerile salariale pentru un an vor fi:

[lei/an]

= 21*480 = 10080 lei/an

Cheltuielile tolale cu personalul direct productiv sunt:

lei/șarjă

C= 28800 + 10080 = 38880 lei/an

5.4.4.Costul energiei

Aceste costuri se referă la consumurile de energie electrică necesare realizării prelucrărilor mecanice.

[u.m./an]

– cantitatea de energie utilizată în sistemul de fabricație;

– tarif unitar al energiei.

kW

= 1,9 lei/kW

= 11263,2 lei/an

lei/șarjă.

5.4.5. Costurile cu apa industrială

[lei/an]

– volumul/cantitatea apei industriale;

m

– prețul apei industriale;

lei/m

lei/an

lei/șarjă

5.4.6.Costurile totale directe:

Se obțin prin însumarea cheltuielilor făcute cu materialul, cu personalul direct productiv, energia și apa industrială.

[lei/șarjă]

= 9687,5 – 187,5 + 81 + 23,465 + 3,15 = 9607,615 lei/șarjă

[u.m./an]

=4929000 – 90000 + 38880 + 11263,2 + 1512 = 4890655,2 lei/an

5.5.Calculul costurilor indirecte

Costurile indirecte de producție reprezintă cheltuieli delimitate pe produs sau activitate printr-un calcul intermediar de repartizare. În cazul acestor tipuri de costuri sunt cuprinse următoarele cheltuieli:

– cheltuieli materiale pentru întreținere și reparații curente;

– cheltuieli cu SDV-urile normale și speciale;

– cheltuieli cu energia electrică;

– cheltuieli cu combustibilul pentru încălzire;

– cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe;

– cheltuieli cu impozite și taxe;

– cheltuieli cu personalul indirect productiv și cel din serviciile funcționale.

r =

C = r· C

r = 25%

C = 25% · 4890655,2 = 1222663,8 lei

lei/șarjă

Costurile totale de producție:

Costul total al unei unități de produs este:

= 9607,615+ = 12154,82 lei/șarjă

Costurile totale anuale:

= 4890655,2 + 1222663,8 = 6113319 lei/an

5.6. Stabilirea prețului critic, al prețului țintă de vânzare și a profitului brut anual

Prețul critic, adică prețul de fabricație determinat pe bază de costuri, se obține prin adăugarea la costul total de fabricație a profitului brut, folosit în ramura industrială respectivă.

p- prețul de fabricație;

p- profitul brut, care pentru ramura industrială este p= 30%.

p= 0,648 · (1+0,30) = 0,84 lei/litru

Prețul țintă de vânzare:

p= pf · (1+TVA) ;

p= 0,84 + (0,24 · 0,84)

p= 1,05 lei/litru

5.7. Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezintă limita volumului de producție începând de la care producția devine favorabilă din punct de vedere economic.

Pragul de rentabilitate se determină din condiția: veniturile obținute din vânzarea produselor, în decurs de un an, să fie egale cu costurile efectuate în acea perioadă, sau:

Q= CF + Q · CV

Din acest motiv pragul de rentabilitate se mai numește și punct de profit nul.

Q=

Q- volumul critic al producției;

– prețul de vânzare al unei unități de produs, = 1,05 lei/buc;

CF – costuri fixe pe an;

CV- costurile variabile pe unitatea de produs.

Q= = 2272609,29 litri aproximativ 121 de șarje

De la = 121 șarje se va obține profit.

Tabel 5.7. Previzionarea cheltuielilor

Fig. 5.1. Analiza pragului de rentabilitate

Amortizarea. Societatea decide folosirea unui coeficient liniar pentru calculul amortizării. Rezultă astfel o amortizare anuală de 676923,07 LEI, corespunzător unei valori contabile de 4400000.

Dobânzile aferente creditului de investiții sunt cele prezentate în tabelul de rambursare a creditului analizat mai sus.

Necesar capital de lucru se determină pentru capacitățile noi de producție sau pentru creșterile de capacitate

Tabel 5.8. Previzionarea necesarului de capital de lucru

Valoarea reziduală reprezintă valoarea posibilă de recuperat la sfârșitul ultimului an de exploatare. Ea are două componente: prin vânzarea investiției sau prin vânzarea componentelor acesteia și prin recuperarea investițiilor suplimentare în capitalul de lucru. În cazul vânzării investiției dacă prețul de vânzare este mai mare decît valoarea netă contabilă se plătește impozit pe profit, iar dacă este mai mic se calculează economia de impozit. În cazul investiției noastre considerăm un preț de vânzare al mijloacelor fixe de 10% din valoarea inițială, adică 440000 LEI pentru care societatea plătește un impozit în valoare de 70400 LEI. Deci valoarea reziduală netă din vânzarea mijloacelor fixe este de 369600 LEI. Valoarea reziduală dată de recuperarea capitalului de lucru se calculează după formula de mai jos.

În cazul investiției prezente aceasta este în valoare de 57142 LEI. Așadar valoarea rezuduală totală a proiectului de investiții este de 426742 LEI.

Pe baza acestor costuri și venituri previzionate se determină fluxurile nete de numerar ale proiectului de investiții astfel:

Tabel 5.9. Fluxurile de numerar

După calcularea fluxurilor de numerar nete ale investiției, ele trebuie actualizate, deoarece reprezintă valori viitoare ale societății, iar analiza se realizează în prezent. Ca și rată de actualizare vom folosi rata costului mediu ponderat al capitalului, deoarece orice investitor dorește să obțină o rentabilitate cel puțin egală cu costul capitalului investit.

Tabel 5.10. Fluxuri de numerar actualizate

După ce actualizăm fluxurile nete de numerar vom calcula câțiva indicatori ai investiției pentru a vedea dacă aceasta este fezabilă.

Valoarea Netă Prezentă a proiectului (VNP) = suma algebrica dintre suma valorilor actualizate ale fluxului de numerar net din fiecare an

unde:

FNn – fluxul de numerar net pentru perioada de timp n;

k – rata de actualizare;

n perioada de timp;

VNP= -3907148,38+ 1826895,18 + 1894037,56 + 1785184,82 + 1654561,54 + 1545708,81 + 1744543,76 = 6543783,29 LEI.

Deoarece această valoare este mai mare de 0, rezultă că investiția este fezabilă.

Termenul de recuperare al investiției

Reprezintă durata în care se recuperează fondurile investite.

Tabel 5.11. Termen de recuperare

= 2 ani și 7 luni

Proiectul de investiții se desfășoară pe o perioadă de 6 ani și jumătate de la punerea în funcțiune a utilajului, iar recuperarea integrală a investiției se realizează în aproximativ 2 ani și 7 luni ceea ce reprezintă 42,3% din perioada de exploatare. Din acest punct de vedere proiectul este fezabil.

Bibliografie

[GHE] – Gheorghe, C. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Editura Universității „Transilvania” Brașov, 2012

[CALa] – Calefariu, G. – „Ingineria Sistemelor de Producție. Note curs”, 2012

[CALb] – Calefariu, G. – „Proiectarea Sistemelor de Producție. Note curs”, 2012

[SÂR] – Sârbu, F. – „Managementul Investițiilor. Note curs”, 2012

[TOTw] – www.total.com.ro

[PRIw] – www.prista-oil.ro

[MOLw] – www.molromania.ro

[LUKw] – www.lukoil.ro

[TETw] – www.tetarom.ro