Analiza Intreprinderii Bel Adri Comdetail S.r.l In Domeniul Alimentar
CUPRINS
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ
1.1. Conceptul de analiza economic – financiara
1.2. Necesitatea analizei economic – financiare
1.3. Obiectivele analizei economico-financiare.
1.4. Contul de profit si pierdere si performantele economic – financiare ale intreprinderii
1.5. Bilantul si pozitia financiara a intreprinderii
CAPITOLUL II. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L
2.1. Istoricul firmei
2.2. Misiune, Obiective și valori
2.3. Analiza S.W.O.T. a firmei
CAPITOLUL III. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A FIRMEI S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L
3.1. Analiza performantelor economico – financiare a întreprinderii
3.1.1. Analiza contului de profit și pierdere
3.1.2. Analiza rezultatului net prin solduri intermediare de gestiune
3.1.3.Analiza ratelor de rentabilitate
3.2. Analiza pozitiei financiare a S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.
3.2.1. Analiza structurii activului și pasivului bilanțier
3.2.2. Analiza bilanțului financiar
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Într-o perioadă în care se vehiculează tot mai mult termenul de criză financiară, analiza impactului acesteia și consecințele impactului au devenit obiectivele majore al oricărei unități.
Informația economică reprezintă un element indispensabil al progresului fiind prezentă în toate domeniile de activitate. În contextul dezvoltării economiei de piață și al sporirii gradului de complexitate al acesteia, informația economică trebuie să se dezvolte corespunzător, astfel încât să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situația patrimonială a întreprinderilor și rezultatele activității economico-financiare.
Valorificarea eficientă a informației economice se poate realiza doar în cadrul unui sistem informațional economic în care contabilitatea este o componentă de bază.
Activitatea contabilă are o contribuție importantă în economie prin conținutul său, care îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate. Aceasta furnizează un sistem de informații corelat și verificat, nelăsând loc subiectivismului și promovând rigurozitate și exactitate în reflectarea fenomenelor economico-financiare. Importanța comunicării manageriale a crescut pe măsură ce firma și-a extins granițele, iar globalizarea tot mai accentuată a piețelor de capital impune utilizarea, în toată lumea, a unui limbaj unic în contabilitate, fapt realizat prin normalizare și armonizare.
Cea mai puțin costisitoare și cea mai răspândită metodă de comunicare managerială o constituie situațiile financiare, care de fapt reprezintă nucleul sintezelor contabilității. Utilizatorii informației din situațiile financiare caută să aprecieze rentabilitatea întreprinderii, în general, dar și riscul de nelichiditate al acesteia.
În contextul reformei și al tranziției la economia de piață, fiecare întreprindere, indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, se confruntă cu o serie de probleme privind cerințele mediului în care își desfășoară activitatea, îmbunătățirea performanțelor economico-financiare și capacitatea concurențială în raport cu alte întreprinderi. Analiza economico-financiară are un rol important în realizarea acestor obiective, contribuind, prin metodele și tehnicile utilizate, la cunoașterea stării diferitelor fenomene, identificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea măsurilor corespunzătoare pentru reglarea și optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei întreprinderi.
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ
1.1. Conceptul de analiza economic – financiara
"Analiza economico-financiara fiind un instrument operational, o metoda a unoasterii, impune : stabilirea tipului de analiza economico-financiara, stabilirea continutului procesului de analiza economico-financiara, stabilirea metodelor si tehnicilor de analiza economico-financiara".
Dictionarul explicativ al limbii române explica conceptul de analiza în general ca fiind "o metoda de cercetare a realitatii, bazata pe descompunerea unui întreg în elementele lui componente si pe studierea separata a fiecaruia dintre acestea".
În ceea ce priveste echilibrul economic, pentru explicarea acestuia, sunt folosite ca puncte de reper accetiunile date de diferitele stiinte ale naturii.Echilibrul se manifesta sub forma unei stari proprii pietei, generata de actiunea agentilor economici la nivel micro si macroeconomic. Nivelul macroeconomic reprezinta " acea stare spre care tinde piata bunurilor economice, monetara, capitalului si muncii, piata nationala în ansamblul ei, caracterizata printr-o concordanta relativa a cererii si ofertei, în diferitele lor segmente, abaterile dintre ele încadrandu-se în limitele considerate normale, nesemnificative pentru producerea de dificultati, de dezechilibre".
Echilibrul microeconomic priveste nivelul verigilor primare, al agenWilor economici Si al entitatilor administrative teritoriale de baza.
Problemele legate de realizarea analizei economice si financiare la nivel microeconomic prezinta unele particularitati în raport cu realizarea acestei analize la nivel macroeconomic. Aceste diferentieri sunt explicate prin faptul ca la nivel de economie volumul resurselor ce urmeaza a fi mobilizate au un caracter limitat deoarece depind de nivelul de dezvoltare al activitatii economice.O unitate microeconomica, în afara resurselor degajate din propriul proces de exploatare (resurse endogene), are la îndemâna si alte modalitati de procurare a resurselor financiare (resurse exogene). În acest sens ea poate opta pentru majorarea capitalului social prin emitere de actiuni, în situatia în care ofera conditii avantajoase de valorificare a capitalului disponibil pentru potentialii investitori, sau poate recurge la resurse de împrumut, în masura în care prezinta credibilitate si posibilitati de garantare a împrumuturilor solicitate.
Analiza situatiei financiar economice individuale sau proprii fiecarui agent economic constituie baza realizarii analizei financiare macroeconomice. Importanta sa deriva din însusi faptul ca agentul economic este celula de baza a economiei, la nivelul careia se desfasoara procesele economice productive si se creaza un plus de valoare care constituie fundamentul analizei economico-financiare a macrosistemului (economiei nationale).
Pentru a se mentine în afaceri, fiecare agent economic trebuie sa-si urmareasca în permanenta propriul echilibru economico-financiar. Acesta se manifesta prin diferitele "corelatii prin care se stabilesc proportionalitati între fluxurile financiare". Si cuprinde toate activitatile firmei (tehnica, economica si financiara).
Pornind de la maniera globala de definire a notiunii de analiza care evoca ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, la nivelul agentului economic aceasta se traduce prin punerea în balanta a resurselor financiare de care acesta dispune într-o anumita perioada si necesarul sau de resurse, în aceeasi perioada. În acest sens legea mentioneaza expres obligativitatea regiilor autonome si societatile comerciale sa-si acopere din veniturile propri, toate cheltuielile pe care si le propun sa le efectueze.
În acest sens trebuie avute în vedere corelatiile obiective între necesitatiile de resurse materiale si umane si posibilitatile de finantare a acestora. De modul în care sunt utilizate si valorificate aceste resurse depinde realizarea echilibrului economico-financiar care vizeaza pe de o parte activitatea investitionala, iar pe de alta parte activitatea de exploatare a resurselor. Astfel se poate remarca importantadeosibita ce se acorda analizei financiare microeconomice, ca o premisa a realizarii acestui obiectiv la nivelul întregii economii. De asemenea realizarea echilibrului financiar al fiecarui agent economic conditioneaza însasi existenta si viabilitatea sa.
Analiza economico-financiara, cuprinzând corespondenta biunivoca dintre alocari si resusrse, poate fi divizata în doua componente sau subsisteme : analiza economica si financiara. Între aceste componente exista o relatie de complementaritate, de la parte de întreg deoarece analiza economica precede si determina pe cea financiara care la rândul sau genereaza noi dimensiuni ale analizei economice.
Analiza economica, la rândul sau, genereaza urmatoarele aspecte :
a)-analiza gestiunii resurselor umane care presupune asigurarea societatii comerciale cu personal de o anumita calificare care contribuie esential la valoarea economica a întreprinderii.
Obiectivele analizei gestiunii resurselor umane se pot concretiza în :
– analiza gradului de asigurare cu personal din punct de vedere cantitativ, structural si calitativ,
– analiza gradului de stabilitate a personalului,
– analiza utilizarii timpului de munca,
– analiza conflictualitatii în relatiile de munca,
– analiza eficientei utilizarii personalului,
– elaborarea bilantului social ca instrument modern de analiza a potentialului uman al organizatiei.
b)-analiza gestiunii mijloacelor fixe se refera la gradul de dotare al unitatii cu echipamente, pe de o parte, iar pe de alta parte cu randamentul mediu pe un utilaj. De asemenea diminuarea gradului de uzura a parcului aflat în dotare, retehnologizarea productiei, efectuarea la timp si de calitate a lucrarilor de revizie si reparatii determina microstabilizarea componentei " mijloace fixe ".
Analiza gestiunii activelor fixe impune tratarea în principal a doua probleme :
– analiza volumului, structurii Si calitatii potentialului tehnic si reflectarea în performantele economico-financiare ale firmei,
– analiza utilizarii potentialului tehnic si reflectarea în performantele economico-financiare ale firmei.
c)-analiza activitatii de productie este principala functie a firmei definita "ca ansamblul proceselor de munca din cadrul firmei prin care se transforma obiectele muncii în produse finite, semifabricate si servicii si se creeaza nemijlocit conditiile tehnico-materiale, organizatorice si de deservire necesare desfasurarii fabricatiei în bune conditii."
Procesele de fabricatie, în raport cu modul în care participa la executarea sau transformarea diferitelor produse, lucrari sau servicii, se clasifica în :
– procese de baza,
– procese auxiliare,
– procese de deservire.
Functia de productie, din punct de vedere organizatoric cuprinde urmatoarele activitati :
– pregatirea tehnico-economica a productiei,
– programarea , lansarea si urmarirea productiei,
– executia productiei,
– controlul tehnic de calitate,
– întretinerea si repararea utilajelor,
– realizarea productiei auxiliare.
Analiza financiara reprezinta o parte constitutiva a analizei economice în expresie valorica si exprima egalitatea si corelatiile dintre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de constituire a acestor resurse. Pentru un agent economic analiza financiara este "o stare sau un sistem de stari partiale care se întinde asupra tuturor elementelor patrimoniale si a rezultatelor financiare ale acestuia".
Prin analiza financiara se reflecta microstabilitatea financiara a unei societati comerciale si se materializeaza între componentele functionale ale solvabilitatii si lichiditatii, venituri si cheltuieli. Analiza financiara îmbraca mai multe forme si anume :
a)- analiza lichiditatii financiare adica posibilitatile firmei de a-si transforma activele în numerar.
b)- analiza nivelului de îndatorare sau de solvabilitate financiara care reflecta capacitatea întreprinderii de a face fata obligatiilor de plata în deosebi din resurse proprii.
c)- analiza indicatorilor de profitabilitate reflecta eficienta activitatii desfasurate de firma în sensul capacitatii acesteia de a obtine profit din resursele disponobile
d)- analiza indicatorilor de gestiunexprima egalitatea si corelatiile dintre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de constituire a acestor resurse. Pentru un agent economic analiza financiara este "o stare sau un sistem de stari partiale care se întinde asupra tuturor elementelor patrimoniale si a rezultatelor financiare ale acestuia".
Prin analiza financiara se reflecta microstabilitatea financiara a unei societati comerciale si se materializeaza între componentele functionale ale solvabilitatii si lichiditatii, venituri si cheltuieli. Analiza financiara îmbraca mai multe forme si anume :
a)- analiza lichiditatii financiare adica posibilitatile firmei de a-si transforma activele în numerar.
b)- analiza nivelului de îndatorare sau de solvabilitate financiara care reflecta capacitatea întreprinderii de a face fata obligatiilor de plata în deosebi din resurse proprii.
c)- analiza indicatorilor de profitabilitate reflecta eficienta activitatii desfasurate de firma în sensul capacitatii acesteia de a obtine profit din resursele disponobile
d)- analiza indicatorilor de gestiune aduce informatii care privesc viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de numerar ale societatii precum si capacitatea acesteia de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza.
e)- gradul de îndatorare aratamodil în care fiema atrage resurse oentru a-si acoperi necesitatile
f)- indicatori privind rezultatul pe actiune
1.2. Necesitatea analizei economic – financiare
Necesitatea analizei economico – financiare decurge din nevoia de cunoaștere a fenomenelor și proceselor din economie, din viața unei societăți. Prin intermediul analizei întregul este descompus în părțile sale componente, după care acestea sunt studiate individual, se determină factorii care le generează și se formulează concluzii cu privire la prezentul și viitorul activității întreprinderii analizate. Sinteza reprezintă reuniunea componentelor într-un tot unitar, iar caracterizarea deplină a unei activități sau fenomen presupune îmbinarea celor două, ca mijloace ale cunoașterii.
Analiza economico – financiară reprezintă un instrument eficace la dispoziția factorilor de decizie din întreprindere care permite diagnosticarea stării de performanță și echilibru financiar al întreprinderii la încheierea exercițiului, propunându-și să stabilească punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea elaborării strategiei de menținere și dezvoltare a întreprinderii. De asemenea, ea poate face obiectul preocupărilor partenerilor economici și financiar – bancari ai firmei, în vederea fundamentării unor posibile acțiuni de cooperare cu respectiva întreprindere.
Prin cunoașterea post – faptică, curentă și previzională a activității agentului economic, a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza economico – financiară contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor uname, materiale și financiare.
Analiza financiară urmărește diagnosticarea situațiilor financiare anuale pentru fundamentarea politicii economico – financiare și a strategiei întreprinderii.
Analiza economico – financiară a evoluat mult mai ales în ultimii ani datorită diferitelor cauze printre care se numără:
necesitatea întreprinzătorilor de resurse financiare pentru investițiile tot mai mari, a căror analiză de rentabilitate se întinde pe mai mulți ani, ceea ce a impus băncilor sau instituțiilor financiare elaborarea și folosirea unor metode de analiză perfecționate în vederea acordării sau refuzului unor credite;
imposibilitatea băncilor de a cere garanții pentru a-și acoperi riscul de nonplată le-a obligat să pună la punct metode de analiză a riscului economic și financiar;
dezvoltarea mijloacelor moderne de finanțare a impus aprofundarea studiului echilibrelor financiare și al costului capitalului;
constrângerile politicii creditului, ratele înalte ale dobânzii, inflația și variațiile cursului de schimb au acutizat problemele financiare ale întreprinderilor;
dezvoltarea internațională a societăților a condus la căutarea unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparații între situațiile financiare și contabile ale diferitelor țări.
Cu ajutorul analizei economico – financiare se descoperă esența proceselor și fenomenelor economice, se determină cauzele modificării acestora și se elaborează soluții de prevenire, limitare și înlăturare a acelor cauze care au efecte negative. Ajută la fundamentarea deciziilor conducerii, dar contribuie și la elaborarea programelor de activitate, la perfecționarea acestora.
Aceasta își propune cercetarea relațiilor cauză – efect, iar caracterul complex al acestei analize rezultă din:
același efect poate fi produs de cauze diferite;
efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de acțiuni;
complexitatea și intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea fenomenului, ci și calitatea acestuia;
în realitatea economică asistăm la o îmbinare a însușirilor esențiale cu cele neesențiale, a celor stabile, cu cele întamplătoare.
1.3. Obiectivele analizei economico-financiare.
In concordanta cu consideratiile teoretice ale conceptului, consideram, in primul rand, ca analiza trebuie si poate sa ofere solutii de descompunere a fenomenului si procesului economic in parti componente, sa studieze comportamentul acestora, independent si intercorelat cu alte componente, sa ofere solutii practice de combinare si substitutie a factorilor care au un rol relevant in mecanismul de functionare al firmei, in scopul maximizarii performantelor acesteia.
In al doilea rand, analiza starii economice si financiare trebuie sa studieze miscarea, transformarea fenomenelor si a proceselor economice din interiorul firmei sub aspect calitativ si cantitativ, static si dinamic, sa evidentieze factorii endogeni si exogeni, cauzele si consecintele influentei acestora asupra mecanismului de functionare al firmei.
In al treilea rand, analiza economico-financiara trebuie sa ofere solutii practice cuantificarii, pe de-o parte, a eforturilor firmei, iar pe de alta parte, a efectului pe care aceasta il va inregistra in economia competitionala.
Nu in ultimul rand, analiza economico-financiara studiaza realitatea obiectiva prezenta sub forma starii fenomenelor si a proceselor din mediul microeconomic, prin prisma corelatiei cauza-efect. Astfel, factorul care intr-o ecuatie de cercetare (model de analiza) constituie cauza modificarii starii unui fenomen, intr-o alta ecuatie poate sa se transforme in fenomen de investigat.
De exemplu, in analiza starii economice a productivitatii muncii, factorii de influenta pot fi: volumul productiei si numarul de personal, iar in analiza starii financiare a profitului, productivitatea e unul din factorii de influenta a acestuia.
In concluzie, avand in vedere considerentele prezentate, putem spune ca analiza economico-financiara face parte din sistemul stiintelor economice, are un obiect si metodologie de cercetare proprie, este o stiinta aplicativa, pluridisciplinara, functionala, utila conducerii firmei.
1.4. Contul de profit si pierdere si performantele economic – financiare ale intreprinderii
În mediul de afaceri, termenul de performanță este explicat printr-un ”succes”, în plan general sau pe domenii specifice de activitate ale întreprinderii. Acest ”succes” poate fi cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau criterii de natura cantitativă și calitativă (profit, rentabilitate, cifră de afaceri, cash – flow, cotă de piață, cost de externalitate, imagine de marcă, climat social, reputația echipei manageriale etc.) și este expresia gestiunii activității întreprinderii.
În general, performanța exprimă:
fie rezultatul unei acțiuni: în cele mai multe cazuri, cuvântul performanță este asociat rezultatului pozitiv al unei acțiuni, rezultatul bun obținut într-un domeniu particular de activitate;
fie reușita: performanța este asociată reușitei, succesului într-un anumit domeniu;
fie o acțiune care duce la succes.
Informația pentru analiza performanțelor întreprinderii este preluată din Contul de profit și pierdere. Conform IAS 1 ”Prezentarea situațiilor financiare” sunt necesare întocmirea a două situații financiare pentru a se reflecta performanțele economico – financiare ale întreprinderii și anume Contul de profit și pierdere și Situația modificărilor capitalului propriu. Cel de-al doilea document contabil oferă informații despre poziția financiară și sintetizează unele câștiguri și pierderi nereprezentate în mod curent în Contul de profit și pierdere, dar care afectează direct capitalul propriu al întreprinderii.
Contul de profit și pierdere constituie o sinteză a contabilitității de flux la nivel microeconomic, pentru că pune în evidență fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau la diminuarea averii întreprinderii pe parcursul unui exercițiu financiar.
Informațiile conținute în Contul de profit și pierdere sunt utile pentru evaluarea performanțelor, trecute și prezente, dar și pentru estimarea rezultatelor viitoare.
Contul de rezultate este cel care explică cum s-a format rezultatul exercițiului financiar ca diferență dintre cele trei categorii de venituri și cheltuieli specifice celor trei activități și anume de exploatare, financiare și extraordinare, care duc la determinarea unor rezultate intermediare cu influență directă asupra rezultatului net.
Rezultatul din exploatare reprezintă surplusul generat de activitatea curentă a întreprinderilor, măsurând performanțele realizate din activitățile de producție și comercializare. Un rezultat de exploatare negativ, pe parcursul a mai multor exerciții, indica incapacitatea întreprinderii de a realiza în mod performant obiectul de activitate pentru care a fost creată. Printre exemplele care pot duce la această situație se regăsesc:
realizarea unui portofoliu de produse neadaptat cererii pieței;
menținerea unor tehnologii de producție puțin performante;
un personal nemotivat etc.
Rezultatul financiar rezultă din compararea fluzurilor de venituri și cheltuieli legate de operațiunile financiare și evidențiază performanța activității financiare a întreprinderii, cât și efectele imputabile activității de exploatare și strategiei sale de dezvoltare. Din însumarea celor două rezultate reiese rezultatul curent.
Rezultatul extraordinar reflectă incidența evenimentelor extraordinare asupra rezultatului exercițiului financiar. Conform IAS aceste evenimente sunt extraordinare prin natura lor neobișnuită, derivată din faptul că un astfel de eveniment ( incendii, inundații, cutremure etc ) are un grad ridicat de anormalitate și legătură accidentală cu activitatea obișnuită a activității.
Cheltuielile cu impozitul pe profit se determină prin aplicarea cote de impunere la baza de impozitare, adică asupra profitului impozabil.
Rezultatul net determinat are dublă semnificație:
confirmă rentabilitatea globală a întreprinderii;
măsoară fluxul resurselor adiționale create de întreprindere sau fluxul resurselor consumate pe parcursul unui exercițiu financiar.
Pentru acționari acest rezultat este unul din cei mai importanți indicatori pentru că în funcție de acesta se împart dividende și este un mijloc de evaluare a capacității echipei manageriale în legătură cu activitatea întreprinderii.
În cadrul analizei economico – financiare contul de profit și pierdere este analizat pe verticală și pe orizontală.
Soldurile intermediare de gestiune sunt o serie de indicatori care completează gama indicatorilor de apreciere a performanțelor economico – financiare ale întreprinderii, cu ajutorul cărora se caracterizează modul de folosire a resurselor materiale, financiare și umane ale firmei. Aceștia de determină prin diferențe succesive între două sau mai multe valori, unele de natura veniturilor, altele de natura cheltuielilor. De cele mai multe ori un sold determinat anterior intră în calculul soldului intermediar următor. Acești indicatori analizați oferă detalii asupra provenienței rezultatului net al exercițiului și asupra cauzelor care au generat acel rezultat.
Unul din soldurile intermediare de gestiune este cifra de afaceri, acesta este un indicator care reflectă creșterea economică a întreprinderii, condiționează poziția sa strategică și definește locul întreprinderii în raport cu concurenții, în ramura de activitate căreia îi aparține.
Dacă cifra de afaceri are un nivel ridicat înseamnă ca întreprinderea desfășoară o activitate profitabilă, este garanția creșterii și dezvoltării acesteia.
Ca și structură cifra de afaceri este compusă din:
producția vândută;
venituri din vânzarea mărfurilor;
venituri înregitrare de entitățile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul;
venituri din subvenții de exploatare.
Marja comercială este un indicator care evidențiază surplusul de valoare din vânzarea mărfurilor. În mărimi absolute marja comercială este formată din:
costul de cumpărare a mărfurilor vândute;
cheltuieli de achiziție a mărfurilor;
variația stocurilor de mărfuri, respectiv diferența dintre stocul de la începutul perioadei și cel de la sfârșitul perioadei.
Pe de o parte când marja comercială este pozitivă înseamnă că veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut într-un ritm superior celui al cheltuielilor privind mărfurilor; pe de altă parte când marja comercială înregistrează valori negative înseamnă că ritmul de creștere a cheltuielilor privind mărfurile este superior celui al veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Producția exercițiului este un indicator specific întreprinderilor care au ca obiect de activitate producția, este experesia valorică a tot ceea ce se produce în întreprindere și anume:
valoarea producției vândute;
variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție (+/- );
valoarea producției imobilizate;
Prin specificul activității pe care o desfășoară, întreprinderea transformă ansamblul factorilor de producție achiziționați de la terți în bunuri și servicii cu valoare superioară, destinate a fi valorificate la un preț acceptat de piață. Diferența dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și vândute și valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate și consumate reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.
Valoarea adăugată, într-o accepțiune, exprimă valoarea nouă creată de întreprindere prin activitatea tehnico – productivă, fiind unul dintre cei mai pertinenți indicatori ai creșterii averii întreprinderii. Acest indicator este un indicator de măsurare a performanțelor mai realist decât cifra de afaceri pentru că se evită dubla înregistrare, adică se consideră ca output-ul întreprinderii reprezintă input-ul alteia și se deduce valoarea acesteia din valoarea producției realizate.
Valoarea adăugată este un indicator care se formează între momentul achiziționării de factori și momentul vânzării produselor și serviciilor.
Valoarea adăugată permite aprecierea performanțelor economico – fianciare ale întreprinderii: puterea economică reală a acesteia, contribuția factorilor de producție la crearea propriei bogății, contribuția întreprinderii la crearea Produsului Intern Brut, capacitatea acesteia de a-și asigura prin forțele proprii un număr de faze de producție.
Sistemul de relații contractuale dintre întreprindere și partenerii săi duce la cea de-a doua accepțiune a valorii adăugate, aceasta reprezintă suma acumulărilor monetare care servește la remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea întreprinderii, astfel:
personalul, remunerat prin salarii, ajutoare materiale, participare la profit, indemnizații, contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănatate, contribuția unității la fondul de șomaj, alte datorii sociale;
statutul remunerat prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, impozitul pe profit;
creditorii ( capital împrumutat ), remunerați prin dobândă și comisioane , inclusiv societățile de leasing în legătură cu cheltuielile privind dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate principal îl constituie leasingul;
acționarii ( capitalul propriu ) remunerați prin dividende;
alți parteneri în legătură cu care se efectuează cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate, cheltuieli extraordinare;
întreprinderea remunerată prin autofinanțare, profitul în rezervă, cheltuieli cu amortizările și provizioanele .
Excedentul / deficitul brut din exploatare reflectă performanța care derivă din activitatea de exploatare, înainte de deducerea cheltuielilor cu amortizarea și provizioanele, care sunt cheltuieili ce nu generează plăți imediate. Acest indicator este format din :
valoarea adăugat;
venituri înregitrate de entitățile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul;
venituri din subvenții de exploatare;
cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate;
cheltuieli cu personalul.
Ecedentul brut din exploatare poate fi calculat și prin compararea veniturilor din exploatare, susceptibile să genereze încasări, cu cheltuielile de exploatare, susceptibile să antreneze plăți; de aceea acest indicator este considerat ca făcând trecerea de la analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare.
Rentabilitatea este unul dintre cele trei criterii esențiale de apreciere a ”calității economice” a întreprinderii, alături de valoarea adăugată și cash – flow. Ratele de rentabilitate exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, cea mai bună remunerare a capitalurilor investite. De aceste rate depinde viitoarea politica economico – financiară a întreprinderii și comportamentul investitorilor existenți și potențiali.
Ratele de rentabilitate sunt considerați a fi indicatori subiectivi, deoarece sunt interpretați și determinați în mod diferit, după cum exprimă punctul de vedere al diferiților subiecți implicați în activitatea întreprinderii (manageri, acționari, bănci etc), în funcție de obiectivele urmărite de aceștia. În funcție de elementele care sunt luate în calculul acestor rate de rentabilitate întâlnim trei tipuri de rate și anume:
rate ale rentabilității comerciale;
rate ale rentabilității economice;
rate ale rentabilității financiare.
1.5. Bilantul si pozitia financiara a intreprinderii
Bilanțul contabil este imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat, în general în ziua de închidere a exercițiului, prezintă situația activă și pasivă a acestuia.
Activul și pasivul reflectă acceași realitate și impune un echilibru permanent între activele și pasivele bilanțului.
Bilanțul este considerat o situație ce poate fi prezentată printr-o perspectivă juridică, una economică sau una fianciară:
conform concepției juridice activul reflectă bunurile economice ca obiecte de drepturi și obligații, iar pasivul reflectă drepturile și obligațiile titularului de patrimoniu;
potrivit teoriei economice, bilanțul prezintă capitalurile titularului de patrimoniu. Capitalurile sunt reprezentate atât sub aspectul originii, respectiv resursele, cât și al modului de utilizare;
conform teoriei financiare activul și pasivul sunt structuri specifice categoriei financiare de fonduri. Activul reprezintă valorile economice în care s-au investit fondurile întreprinderii, iar pasivul arată cum s-a facut finanțarea acestor fonduri, din surse: proprii sau împrumutate.
Bilanțul contabil și notele explicative la situațiile financiare anuale sunt situațiile care oferă informații despre poziția financiară a întreprinderii.
Conform IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare menționează că informațiile privind poziția financiară a întreprinderii se referă la:
resursele economice pe care aceasta le controlează, în baza cărora se anticipează capacitatea ei de a genera fluxuri monetare viitoare;
structura de finanțare, care permite anticiparea nevoilor viitoare de credite și posibilitatea obținerii lor;
modul de repartizare a profitului și a fluxurilor viitoare de trezorerie, lichiditatea și solvabilitatea întreprinderii, precum și capacitatea acesteia de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea.
Analiza poziției financiare a întreprinderii implică un studiu amplu, static și dinamic, asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu și asupra corelațiilor ce se stabilesc între aceste elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii.
Utilitatea informațiile oferite prin intermediul analizei poziției financiare cu privire la resursele economice controlate de către întreprindere și la modificare a acestora în trecut rezidă din posibilitatea anticipării capacității întreprinderii de a genera în viitor lichidități, precum și a evaluării aptitudinilor administrative ale conducerii.
Pentru a se anticipa nevoia de creditare a întreprinderii sunt utile informațiile cu privire la structura financiară a întreprinderii, iar creditorii sunt interesați dacă întreprinderea are capacitatea de a-și onora angajamentele financiare scadent, daca este solvabilă și dispune de lichidități.
Petru a obține informații cât mai utile și corecte cu privire la poziția financiară a întreprinderii bilanțul contabil este analizat pe orizontală și pe verticală.
Analiza pe verticală a bilanțului corespunde cu analiza structurii acestuia și constă în determinarea proporțiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului, evidențiindu-se astfel compoziția relativă a patrimoniului întreprinderii și a ponderii elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, reliefându-se contribuția acestora la finanțarea întreprinderii.
Analiza se realizează cu ajutorul ratelor de structură care oferă informații despre elasticitatea sau rigiditatea întreprinderii de a-și adapta politica de finanțare și investiții modificărilor impuse de mediul de afaceri extern. Dintre aceste rate de structură menționăm:
rata activelor imobilizate – arată gradul de investire al capitalului întreprinderii;
rata imobilizărilor necorporale – măsoară investițiile realizate în domeniul cercetării, conceperii și promovării de noi produse, procese etc.;
rata imobilizărilor corporale – măsoară receptivitatea întreprinderii la schimbările tehnologice;
rata imobilizărilor financiare – reflectă politica de investiții financiare a întreprinderii și intensitatea relațiilor financiare stabilite de acesta cu alte entități, în virtutea intereselor de participare;
rata activelor circulante – măsoară ponderea utilizărilor cu caracter ciclic în totalul activelor deținute de întreprindere;
rata stocurilor – exprimă ponderea celui mai puțin lichid activ circulant în totalul activului societății;
rata creanțelor – măsoară intensificarea relațiilor comerciale cu terții și imobilizarea unor lichidități;
rata disponibilităților – exprimă ponderea celui mai lichid activ circulant în activul total, este recomandat să fie peste limita minimă de 0,5%, însă trebuie luat în considerare că este foarte variabil pe intervale scurte de timp;
rata resurselor curente – reflectă măsura în care datoriile mai mici de un an participă la formarea resurselor totale ale întreprinderii;
rata îndatorării globale – măsoară gradul de dependență a întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți;
rata autonomiei globale – pune în evidență gradul de independență financiară a întreprinderii față de terți;
rata stabilității financiare – măsoară caracterul permanent al finanțării, oferind un anume grad de siguranță întreprinderii.
Atunci când analiza pe verticală este aplicată pe mai mulți ani succesivi se îmbină cu analiza pe orizontală și oferă informații privind evoluația structurii bilanțului, sub aspectul impactului schimbărilor interne și a interacțiunilor întreprinderii cu mediul de afaceri.
Pentru a se putea realiza analiza pe orizontală a bilanțului trebuie elaborat un bilanț financiar.
Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate – exigibilitate, reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt ( lichiditate ), pe termen lung și în același timp riscul de neplată sau faliment al acesteia. Pentru elaborarea acestuia se procedează la eliminarea non-valorilor (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie ) și împărțirea activelor și pasivelor cu lichiditate peste un an și sub un an.
Pentru a analiza echilibrul financiar trebuie comparate succesiv grupele din activul bilanțului financiar cu cele din pasivul bilanțului, comparații care duc la analiza unor indicatori clasici: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Se comportă ca o marjă de siguranță care permite întreprinderii să își conserve o anumită independență financiară față de creditori, în cazul în care intervin dificultățile financiare la nivelul activității curente.
Conform opiniei unor autori de specialitate se face distincție între fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu și fondul de rulment străin.
Fondul de rulment brut analizează toate elementele de activ susceptibile a fi transformate în lichidități, într-o perioadă mai mică de un an.
Fondul de rulment net prezintă cea mai mare importanță din punctul de vedere al analizei echilibrului financiar pe termen lung și reprezintă partea resurselor permanente rămasă după finanțarea necesarului permanent, acesta poate fi:
pozitiv și reflectă o sporire a marjei de siguranță a întreprinderii;
nul și evidențiază expresia perfectei armonizări a resurselor permanente cu necesarul de finanțat;
negativ și reflectă insuficiența resurselor permanente pentru finanțarea necesarului permanent, ceea ce înseamnă că o parte a imobilizărilor este finanțată din datorii curente, fără ca această situație să reflecte un dezechilibru.
De asemenea fondul de rulment net reprezintă un criteriu de lichiditate. Lichiditatea va fi suficientă dacă activele circulante realizabile și disponibile vor depăși exigibilitatea angajamentelor întreprinderii pe termen scurt .
Fondul de rulment propriu reflectă autonomia de care dispune întreprinderea în finanțarea investițiilor. Acesta este în general negativ pentru că puține întreprinderi își pot finanța necesarul lor permanent doar din capitaluri proprii.
Fondul de rulment străin reflectă contribuția datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent.
Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operațiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă al cărui total trebuie acoperit cel puțin parțial de resurse stabile, acesta poate fi:
pozitiv și reflectă un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare care pot fi mobilizate;
nul și indică faptul că lichiditatea întreprinderii este garantată pe termen scurt, însă aspecte neprevăzute, care pot modifica structura activelor și pasivelor curente, vor deteriora cu ușurință acest echilibru;
negativ și este semnalul unui surplus de resurse temporare, în raport cu necesarul temporar de finanțat a activelor circulante.
Trezoreria netă este un excedent de disponibilități derivat din activitatea desfășurată de întreprindere într-un exercițiu financiar sau reprezintă excedent de disponibilități rezultat din evoluția curentă a operațiunilor de încasări și plăți ce se derulează în întreprindere într-un exercițiu financiar. În funcție de relațiile care se stabilesc între factorii care o determină aceasta poate fi:
pozitivă și este expresia echilibrului financiar stabilit la nivelul întregii activități a întreprinderii și rezultatul unui exercițiu financiar care s-a încheiat cu un surplus de disponibilități bănești.
nulă este rezultatul egalității expresiei matematice între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment;
negativă și evidențiază o situație îngrijorătoare în legătură cu echilibrul de andamblu a întreprinderii, care se traduce prin imposibilitatea finanțării necesarului de fond de rulment din resurse financiare permanente.
Trezoreria netă favorabilă de-a lungul mai multor exerciții succesive reflectă succesul întreprinderii, fiind dovada unei poziții strategice bune în raport cu terții ( concurenții ).
Analiza echilibrului prin sistemul de rate exprimă capacitatea întreprinderii de a-și susține și consolida propria structură patrimonială, în strânsă legătură cu alegerile sale în materie de finanțare.
Analiza ratelor de acoperire financiară presupune analiza:
ratei finanțării stabile a imobilizărilor care permite aprecierea măsurii în care resursele permanente asigură finanțarea activelor imobilizate nete și expresia relativă a fondului de rulment net;
ratei autofinanțării imobilizărilor este expresia în mărimi relative a fondului de rulment propriu;
ratei finanțării străine a imobilizărilor permite aprecierea măsurii în care datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an acoperă finanțarea imobilizărilor;
ratei finanțării globale pune în evidență măsura în care surplusul de resurse permanente, rămas după finanțarea necesarului permanent, participă la acoperirea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare.
Analiza lichidității întreprinderii presupune calculul:
ratei lichidității generale care evidențiază în ce măsură datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an pot fi acoperite din activele circulante;
ratei lichidității reduse prezintă măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite numai din activele realizabile și disponibile, mai ușor de mobilizat.
ratei lichidității imediate este un indicator care prezintă importanță pentru creditorii pe termen scurt, pentru bănci;
vitezei de rotație a stocurilor exprimă, în număr de rotații, de câte ori stocurile se transformă în cursul exercițiului din formă materială în formă bănească prin intermediul cifrei de afaceri;
duratei de rotație a stocurilor exprimă intervalul de timp ( zile ) în care se reînnoiesc stocurile prin intermediul vânzărilor;
vitezei de rotație a creanțelor clienți exprimă, în număr de rotații, de câte ori creanțele comerciale se pot reînnoi prin efectul vânzărilor, într-un exercițiu financiar.
termenului mediu de recuperare a creanțelor clienți exprimă intervalul de timp (zile) în care se încasează în medie creanțele;
vitezei de rotație a datoriilor către furnizori pune în evidență de câte ori datoriile către furnizori pot fi plătite prin efectul vânzărilor;
termenului mediu de plată al datoriilor către frunizori exprimă perioada de timp în care datoriile către furnizori devin exigibile.
Analiza solvabilității întreprindere presupune calculul:
ratei solvabilității generale, de mărimea sa depinde reînnoirea contractelor de creditare cu finanțatorii;
ratei îndatorării globale – exprimă gradul de dependență al întreprinderii față de resursele financiare provenite de la terți;
ratei prelevării datoriilor financiare care raportează cheltuielile financiare la excedentul brut de exploatare sau la cifra de afaceri;
ratei autonomiei financiare globale;
ratei autonomiei finaciare la termen – exprimă măsura în care capitalul propriu participă la formarea capitalului permanent .
CAPITOLUL II.
PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE
BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L
BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. Bârlad este societatea comercială pentru care este analizată activitatea economico – financiară, precum și evoluția acesteia de la înființare până în prezent.
2.1. Istoricul firmei
S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. a fost constituită în anul 1994, în conformitate cu prevederile Legii nr.26/1990 privind Registrul Comerțului. De la această dată, societatea BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. își desfășoară activitatea fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul de ordine RC 40/6330/1994 acordat la 06.10.1994, având sediul social în București și durată de funcționare nelimitată.
Firma este orientată pe comerțul cu amănuntul, fiind de fapt un magazin nespecializat local de renume, și un concurent puternic pentru marile supermarketuri locale Plus, Penny, Cleopatra.
Conform codului CAEN, firma are ca principal obiect de activitate conform codificării 4711- Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea preponderentă de produse alimentare, băuturi și tutun iar din suma de activităților secundare merită amintite:
1581- Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase;
463x- Comerț cu ridicată al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului;
5540- Baruri și alte activități de servire a băuturilor;
8299- Alte activități de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.
Firma activează având punctul de lucru principal pe strada Aleea Callatis 2 și șase sedii secundare pe raza orașului București, sedii în care se desfășoară preponderent, adică în 5 din 7 vânzări de mărfuri diverse, în care predominante sunt cele alimentare, băuturile și produsele din tutun (CAEN Rev.1=5211), într-un sediu se desfășoară producerea și vânzarea de pâine și produse de panificație (CAEN Rev.1=1581, 1582, 1584, 5224, 5530, 5540, 7482) și un sediu în care se desfășoară vânzări cu ridicată, un depozit (CAEN Rev.1=0161, 4631, 4632, 4633, 4638, 4639, 5210, 8129, 8292).
Întreprinderea are un capital social subscris de 2.066.740,00 ron, integral vărsat, împărțit în 206.674 părți sociale, cu o valoare nominală de 10.00 ron, împărțit în cote egale de cei doi asociați, cota de participare la beneficii și pierderi fiind deci de 50%, asociați care sunt și administratorii și persoanele împuternicite prin statutul de funcționare.
Cu privire la activitatea societății comerciale, exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie al fiecărui an, cu excepția primului an când aceasta începe să funcționeze, “situația financiară anuală va fi întocmită în conformitate cu cerințele legii, aprobată de asociatul unic și o copie se va depune de administrator, în termen de 15 zile de la data adunării generale, la Direcția Generală a Finanțelor Publice, precum și la Oficiul Registrului Comerțului” și, anual, cel puțin 5% din profitul societății se va prelua pentru formarea fondului de rezervă, până când aceasta va atinge minimum a cincea parte a capitalului social.
Numărul mediu de angajați în timpul anului a fost după cum arată și figura de mai jos de 112 persoane în anul 2010, 116 persoane în anul 2011 și în anul 2012 117 persoane fiind împărțiți în personal administrativ și personal în producție:
Fig. nr. 1 – Structura personalului societății BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.
2.2. Misiune, Obiective și valori
Echipa managerială a S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. s-a preocupat de adoptarea unui sistem de management progresiv și programat, pe care îl abordează ca pe un proces de orientare a activității firmei în scopul realizării obiectivelor organizației într-o manieră eficace, utilizând eficient resursele de care dispune.
“Misiunea unei firme exprimă rațiunea de a fi a acelei organizații în raport cu principalii ei parteneri, clienți”. Misiunea BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.: “să fim cea mai bună afacere de retail din Bârlad, iar prin a fi buni înțelegem să oferim calitatea cerută de client, la prețuri concurențiale și în cel mai scurt timp”.
Obiectivele BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L reprezintă rezultatele de viitor ce se doresc a fi obținute și au ca punct de plecare « maximizarea valorii întreprinderii ». Această abordare are o motivație solidă, în primul rând pentru că întreprinderea aparține a doi asociați, care sunt în același timp și angajați ai acesteia și au tot interesul să își maximizeze valoarea investiției. În al doilea rând, obiectivele țin seama de incertitudini și riscuri și de componenta timp. Sistemul de obiective este prezentat mai jos:
Fig. nr. 2- Obiectivele S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L
“Valorile sunt concepții sau maniere de interpretare a ceea ce este bine, adevărat sau de dorit pentru o organizație”, fiind judecate din punct de vedere al “răului în raport cu binele; nefirescul în raport cu naturalul; anormalul în raport cu normalul; paradoxalul în raport cu logicul; iraționalul în raport cu raționalul; urâtul în raport cu frumosul”.
Fig. nr. 3- Valorile organizaționale ale S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L
Valorile întreprinderii studiate, reprezentate în figură nr. 3, pun amprenta pe o cultură a încrederii partenerilor, respectându-și cuvântul față de aceștia, a puterii de inovare, fiind implicați în activitatea de descoperire de metode noi care să eficientizeze munca, pe dorința de competența ținând seama de deschiderea spre un mod de coportament business liber, modern.
Ca urmare a aplicării acestei politici, deși activează pe o piață cu o concurență puternică, de tipul supermarket, BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. a fost desemnat cel mai bun comerciant tradițional din România, fiind performera ediției a patra a Galei Premiilor Comerțului Tradițional, concurs organizat de revista Piața și compania Metro Cash & Carry România, câștigând aproape tot ce putea câștiga:
Marele Premiu pentru cel mai bun comerciant, premiul pentru cel mai eficient comerciant în categoria peste 100 mp, premiul pentru cel mai bun magazin specializat și mențiunea pentru cea mai bună strategie de marketing în categoria peste 100 mp. Juriul competiției a motivat decizia de a acorda Marele Premiu companiei BEL-ADRI COMDETAIL prin eficiența actului de vânzare, calitatea strategiei de marketing, ritmul de dezvoltare a afacerii din ultimii doi ani și prin faptul că aceste performanțe au fost obținute într-un mediu puternic concurențial.
Premiul pentru cel mai eficient comerciant din categoria 100 – 200 mp. Motivația Juriului: pentru că, în anul 2009, a realizat vânzări în valoare de 94.166 lei/ mp și 411.075 lei / angajat.
Mențiune pentru cea mai bună strategie de marketing în categoria 100 – 200 mp. Motivația Juriului: pentru cel mai mare număr de promoții proprii ( peste 500 ) și cel mai mare număr de produse aflate în promoții organizate de furnizori ( peste 8.000 ).
Premiul pentru cel mai bun magazin specializat. Motivația Juriului: pentru gradul relativ ridicat de specializare (46%), pentru eficiența specializării (vânzări de peste 68.000 lei/mp) și pentru importanța acordată raionului care conferă specializarea (preparate din carne).
Aceste premii vin să întărească performanțele BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. Într-o perioadă în care mulți comercianți tradiționali înregistrează scăderi ale vânzărilor din cauza contextului economic dar și a extinderii rețelelor moderne de retail, BEL-ADRI COMDETAIL este pe plus, vânzările crescând pe zi, cu 50%, de la 4.000 la 6.000 de lei, iar numărul de clienți cu peste 22%, de la 500 la aproximativ 700-800.
2.3. Analiza S.W.O.T. a firmei
Puncte forte
Existent unei game diversificate de produse;
Personalul calificat cu experiență în domeniu;
Managementul adaptat profilului de activitate;
Rezultatele deosebite în domeniul vânzării
Activitate profitabilă;
Aplicarea unei strategii de marketing corespunzătoare;
Existent de “nișe” locale de consumatori care aleg magazinul tradițional în defavoarea marilor magazine;
Convingerea că se poseda un know-how important;
Amplasarea punctelor de desfacere în zone cu văd commercial favorabil
Punte slabe
Saturarea piețelor locale, care face mai costisitoare cucerirea și menținerea unei cote de piață;
Dezvoltarea tot mai acerbă a vânzării prin comerțul mobil
Costul ridicat al utilităților care se resimte puternic asupra rezultatului de exploatare
Capacitatea de autofinanțare negative și implicit, gradul de îndatorare mare
Oportunități
Capacitatea de comercializare în conservare și potențial de dezvoltare
Existent infrastructurii pentru o posibilă extindere a echipelor de promovare a desfacerii, creându-și premisele pentru dezvoltarea afacerii și a acoperirii costului îndatoririi
Oricât de precare sunt condițiile de trai ale romanilor în acești ani, aceștia își păstrează comportamentul de achiziție a produselor alimentare și de larg consum
Amenințări
Existent unei concurente acerbe pe piața locală, care practica prețuri concurențiale
Existenta în oraș a magazinelor de tip supermarket și a magazinelor de tip discount
Legislația în continuă schimbare și restrictive pe alocuri, impunând anumite riscuri de schimbare care pot genera dificultăți firmei în încercarea de a stabili o politică corectă pe viitor.
CAPITOLUL III.
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A FIRMEI
S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L
Transpunerea în practică a aspectelor privind analiza economico – financiară este realizată prin prisma societății analizate, S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.
3.1. Analiza performantelor economico – financiare a întreprinderii
Luca Paciolo arăta că ”scopul fiecărui negustor este de a dobândi câștig licit și competent pentru subzistența să.” Performanța era măsurată atunci pe baza câștigului, astăzi ea este măsurată prin intermediul contului de profit și pierdere pe care îl voi analiza în continuare.
3.1.1. Analiza contului de profit și pierdere
Una din cele mai simple tehnici de analiză a dinamicii elementelor cuprinse în contul de profit și pierdere, a dinamicii fluxurilor de rezultate este analiza pe orizontală.
Tabelul nr.2
Interpretarea rezultatelor analizei
Diminuarea rezultatului net în al doilea an cu 2.098 lei și creșterea acestuia în 2012 față de 2011 cu 227.483 lei evidențiază activitatea desfășurată de către întreprindere astfel:
rezultatul din exploatare crește în prima perioadă comparată cu 128.736 lei și cu 534.797 lei în cea de-a doua perioadă deoarece veniturile din exploatare au crescut într-un ritm superior față de cheltuielile din exploatare, ceea ce a contribuit la creșterea rezultatului net;
din analiza compoziției veniturilor din exploatare se constată că pe întreaga perioadă analizată veniturile din vânzarea mărfurilor sunt predominante și au o evoluție crescătoare cu 3.978.080 lei (8,65%), respectiv 619.729 lei (1,18%), precum și alte venituri din exploatare care cresc cu 20.216 lei (62,73%) și cu 51.719 lei (98,62%) în cea de-a doua perioadă. În cadrul cheltuielilor din exploatare componenta cea mai importantă cheltuilelile privind mărfurile înregistrează o creștere de 4.595.317 lei, urmată de o descreștere cu 32.863 lei. Creșterea rezultatului din exploatare se datorează diminuărilor cheltuielilor cu materiile prime și materialele consumabile și a altor cheltuieli de exploatare;
profitul financiar are o evoluție descrescătoare în perioada analizată, astfel s-a diminuat cu 135.654 lei în 2011 față de 2011 și cu 260.900 lei în 2011 față de 2012, ca urmare a reducerii veniturilor financiare într-un ritm superior față de cel al cheltuielilor financiare. Veniturile financiare se diminuează în prima perioadă comparată cu 214.207 lei ( 30,24% ) și cu 262.250 ( 53,07% ) lei în 2012, iar cheltuielile financiare se reduc cu 78.553 lei ( 81,39% ) în 2011 și cu 1.350 lei (7,52% ) în 2012. Profitul financiar a contribuit la creșterea rezultatului net;
rezultatul extraordinar fiind nul, din cauza lipsei evenimentelor extraordinare din activitatea întreprinderii, nu a exercitat influență asupre rezultatului net al exercițiului;
diminuarea rezultatului brut cu 6.918 lei în 2011 față de 2010 a dus la plata unui impozit pe profit mai mic cu 4.820 lei, iar în cea de-a doua perioadă comparată rezltatul brut a crescut cu 273.897 lei, iar impozitul pe profit a crescut cu 46.414 lei.
Figura 4. Evoluția rezultatelor obținute
Sursă: Prelucrare după datele din contabilitate
Analiza pe verticală a Contului de profit și pierdere se poate realiza în diferite moduri, iar pentru următorul tabel am optat pentru determinarea ponderii fiecărei categorii de rezultat în rezultatul brut al exercițiului și pentru ponderarea acestor rezultate în cifra de afaceri, în special, ponderarea rezultatului din exploatare și a componentelor sale care au legătură directă volumul de activitate și vânzările.
Tabelul nr.3
Interpretarea rezultatelor analizei
Analiză comparativă a structurii rezultatului brut în cele trei exerciții reliefează o evoluție diferită a structurii rezultatelor din exploatare și financiare în rezultatul brut. În 2010 rezultatul financiar acoperă și pierderea din activitatea de exploatare acesta deținând 100,56% din rezultatul brut, deoarece ponderea veniturilor din exploatare în venituri totale scade, iar ponderea cheltuielilor din exploatare cresc în cheltuieli totale. În anul 2011 ponderea rezultatului financiar în rezultatul brut este de 79,16%, iar a rezultatului din exploatare este de 20,84%. În ultimul an al perioadei analizate se observă că rezultatul din exploatare deține 75,41%, iar rezultatul financiar 24,59%. Trecerea de la pierdere din exploatare la profit a avut o influență favorabilă asupra rezultatului brut și implicit asupra rezultatului net al întreprinderii.
Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri s-a diminuat în prima perioadă comparată de la 1,32% la 1,20%, fiind urmată de o creștere în 2012 până la 1,73%, fapt datorat modificărilor rezultatului din exploatare în cifra de afaceri comparativ cu diminuarea ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri. Ponderea cea mai mare din veniturile totale și din cheltuielile totale în cifra de afaceri sunt deținute se veniturile și cheltuielile obținute din activitatea de exploatare a întreprinderii.
3.1.2. Analiza rezultatului net prin solduri intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori care caracterizează performanța activității de producție și comercializare (cifră de afaceri, marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată ) și indicatori care caracterizează rentabilitatea întreprinderii ( excedentul / deficitul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut și rezultatul net al exercițiului ).
Tabelul nr.4
Interpretarea rezultatelor analizei
Cifră de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de către S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. cu terții, ca urmare a exercitării activității curente de producție și comercializare, a crescut pe parcursul perioadei analizate cu 3.984.702 lei ( 8,65% ) și respectiv 592.748 lei ( 1,18% ), ca urmare a sporirii veniturilor din vânzarea mărfurilor. În anul 2011 producția vândută înregistrează o creștere cu 6.622 lei urmată de o descreștere în 2012 cu 26.981; tendința crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-și activitatea de comerț.
Marja comercială înregistrează în 2011 o diminuare față de de 2010 în sumă de 617.237 lei ( 15,48%) datorită creșterii într-un ritm mai superior al cheltuielilor privind mărfurile (10,94%) decât veniturile din vânzarea mărfurilor ( 8,65% ), iar în 2012 crește cu 652.592 lei datorită creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 619.729 lei ( 1,24% ) și diminuării cheltuielilor privind mărfurile cu 32.863 lei ( 0,07% ). În prima perioadă comparată activitatea de comerț cu mărfuri generează un flux de rezultate negativ diminuând rezultatul net, iar în 2012 aceeași activitate generează un flux de rezultate pozitiv, ce contribuie în mod favorabil la formarea rezultatului net al S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.
Producția exercițiului crește cu 6.622 lei în 2011 , iar în 2012 descrește cu 26.981 lei datorită modificărilor cu aceleași sume ale singurei componente și anume producția vândută. Aceasta denotă că întreprinderea nu are ca activitate principală producția, dar totuși produsele acesteia sunt absorbite de piață. Societatea nu înregistrează producție imobilizată pentru scopurile sale proprii sau producție stocată.
Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă plusul de bogăție creat de întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat în 2011 o creștere cu 306.416 lei (18,89%) deși producția vândută a crescut cu doar 6.622 lei și marja comercială s-a redus cu 617.237 lei. Efectul pozitiv este dat de diminuarea consumurilor intermediare cu 917.031 lei (38,04%). În 2012 valoarea adăugată înregistrează cu 539.020 lei ( 27,96% ), datorită sporirii într-un ritm superior al marjei comerciale față de reducerea înregistrată de producția vândută și creșterea consumurilor intermediare.
Excedentul brut din exploatare al întreprinderii analizate dovedește faptul că acesta poate să își mențină potențialul comercial, are capaciatea să își onoreze obligațiile fiscale. După cum se observă din analiza structurii excedentului brut din exploatare, valoarea adăugată este factorul principal care influențează creșterea excedentului brut din exploatare, datorită creșterii superioare a acestui indicator față de creșterea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cu 6,11% și 36,29%, și a cheltuielilor cu personalul, cu 20,52% și 5,59%. Excedentul brut din exploatare crește cu 77.791 lei în 2011 ( 16,81% ) și cu 440.770 lei ( 81,54% ) în 2012.
Evoluția excedentului brut din exploatare are o influență pozitivă asupra rezultatului din exploatare, deși acesta este o componentă principală cheltuielile cresc într-un ritm superior în 2010, înregistrându-se pierdere din exploatare.
În 2011 și 2012 influența creșterii excedentul brut din exploatare este diminuată de creșterea cheltuielile cu despăgubiri, donații și active cedate și de ajustările de valoare privind imobilizările corporale și necorporale.
Rezultatul financiare este pozitiv în ambele perioade, deși de diminuează de la o perioadă la alta datorită diminuării veniturilor financiare într-un ritm mai lent de ritmul de creștere al cheltuielilor financiare; rezultatul financiar diminuându-se cu 135.654 lei în 2011 față de 2010 și cu 260.900 lei în 2011 față de 2012.
Rezultatul curent se diminuează în prima perioadă comparată datorită diminuării rezultatului financiar cu 6.918 lei, iar în cea de-a doua perioadă comparată crește cu 273.897 datorită influenței favorabile a rezultatului din exploatare.
Absența evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al exercițiului și a determinat egalitatea dintre rezultatul curent și cel brut.
Fiecare dintre aceste șolduri intermediare de gestiune și-au pus amprenta asupra rezultatului net al exercițiului financiar.
Pentru următoarele analize în mărimi absolute și mărimi relative voi opta pentru ultimele două perioade și anume 2011și 2012.
Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri, după modelul:
CA=
Tabelul nr.5
Analiza factorială a cifrei de afaceri este următoarea:
Modificarea absolută a cifrei de afaceri este diferența:
Δ = CA1 – CA0 = 50.617.833 – 50.025.085= 592.748 lei;
Modificarea relativă este diferența:
Δr =ICA – 100 = 101,18– 100 = 1,18%.
Factorii de influență sunt următorii:
Δ = ΔPv + ΔVmf, respectiv:
Δr = ΔrPv + ΔrVmf, unde:
ΔPv =Pv1-Pv0= 23.670- 50.651 = – 26.981 lei respectiv:
ΔrPv= (ΔPv/CA0)*100=(- 26.981/50.025.085)*100= -0,053%
ΔVmf= Vmf1-Vmf0= 50.594.163- 49.974.434= 619.729 lei respectiv:
ΔrVmf= ΔVmf/CA0*100= 619.729 / 50.025.085*100= 1,127%
Prin însumare se verifică egalitatea:
ΔPv + ΔVmf=-26.981+619.729=592.748lei= Δ
ΔrPv + ΔrVmf= -0,054+1,127=1,18%
Interpretarea rezultatelor analizei
Cifră de afaceri a înregistrat o creștere de 1,18%, adică 592.748 lei, datorită creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 619.729 lei. În structura cifrei de afaceri veniturile din vânzarea mărfurilor reprezentă 99,90 % din cifra de afaceri în anul 2011 și 99, 95 % în anul 2012. Creșterea ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor, cu consecințe pozitive asupra cifrei de afaceri, s-a realizat concomitent cu scăderea producției vândute, o scădere nesemnificativă în totalul cifrei de afaceri cu 0,053%, adică cu 26.981 lei.
Analiza factorială a marjei comerciale se realizează după modelul:
Analiză în mărimi relative se calculează cu ajutorul a două rațe de marjă :
sau
Acest indicator este important pentru S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. pentru că de el depinde puterea financiară și perspecivele de creștere și desvoltare a societății.
Modificarea absolută a marjei comerciale este diferența:
Δ = Mc1 – Mc0 = 4.023.601- 3.371.009= 652.592 lei;
Modificarea relativă este diferența:
Δr =IMc – 100 = 119,36– 100 = 19,36%.
Factorii de influență sunt următorii:
Δ = ΔVmf + ΔChmf, respectiv:
Δr = ΔrVmf + ΔrChmf, unde:
ΔVmf = Vmf1-Vmf0= 50.594.163- 49.974.434= 619.729 lei lei respectiv:
ΔrVmf= (ΔVmf/ Mc0)*100=(619.729/3.371.009)*100= 18,38%
ΔChmf= Chmf1-Chmf0= 46.570.562- 46.603.425= -32.863 lei respectiv:
ΔrChmf= ΔChmf/Mc0*100= -32.863 / 3.371.009*100= -0,98%
Prin însumare se verifica egalitatea:
ΔVmf + ΔChmf =619.729 +32.863=652.592 lei= Δ
ΔrVmf + ΔrChmf = 18,38% + 0,98% =19,36%
Interpretarea rezultatelor analizei
Marja comercială a înregistrat în perioada analizată o creștere cu 652.592 lei, adică 19,36%, deoarece veniturile din vânzarea mărfurilor cu 619.729 lei, iar cheltuielile privind mărfurile s-au diminuat cu 32.863 lei. Aceste două componente au antrenat creșterea marjei comerciale.
Analiza producției exercițiului este realizată după modelul:
Acest indicator este analizat din punct de vedere al dinamicii și structurii sale, evidențiindu-se cauzele care imprimă o anumită tendință indicatorului.
Modificarea absolută aproducției exercițiului este diferența:
Δ = Pex1 – Pex0 = 23.670- 50.651= – 26.981 lei;
Modificarea relativă este diferența:
Δr =IPex – 100 = 46,73– 100 = -53,27%.
Factorii de influență sunt următorii:
Δ = ΔPv + ΔPs + ΔPi, respectiv:
Δr = ΔrPv + ΔrPs + ΔrPi, unde:
ΔPv = Pv1-Pv0= 23.670- 50.651= – 26.981 lei respectiv:
ΔrPv= (ΔPv/ Pex0)*100=(-26.981/50.651)*100= -53,27%
ΔPs = Ps1-Ps0= 0 – 0 =0 lei respectiv:
ΔrPs = (ΔPs/ Pex0)*100=( 0 / 50.651 )*100= 0%
ΔPi = Pi1-Pi0= 0 – 0 =0 lei respectiv:
ΔrPi= (ΔPi/ Pex0)*100=( 0 / 50.651 )*100= 0%
Prin însumare se verifica egalitatea:
ΔPv + ΔPs + ΔPi =-26.981 +0 + 0= -26.981 lei= Δ
ΔrPv + ΔrPs + ΔrPi = -53,27% + 0% + 0% = – 53,27 %
Interpretarea rezultatelor analizei
În perioada analizată se constată o scădere a producției exercițiului cu 26.981 lei, adică 53,27% deoarece singura să componentă producția vândută a scăzut cu aceeași sumă, întreprinderea nu înregistrează în perioada analizată producție stocată sau producție realizată pentru scopurile sale proprii și capitalizată.
Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate
Analiza valorii adăugate după metoda sintetică se realizează conform modelului
Tabelul nr.6
Modificarea absolută a valorii adăugate este diferența:
∆ = Văd1 – Văd0 = 2.467.133 – 1.928.113 = 539.020lei;
Modificarea relativă a valorii adăugate este diferența:
∆r = IVad – 100 = 127,96 – 100 = 27,96 %
Factorii de influență sunt următorii:
∆ = ∆Pex + ∆Mc – ∆Ci, respectiv:
∆r = ∆rPex + ∆rMc – ∆rCi,
în care:
∆Pex = Pex1 – Pex0 = 23.670- 50.651= – 26.981 lei, respectiv:
∆rPex = ∆Pex/Văd0 *100 = -26.981 /1.928.113* 100 = – 1,4 %;
∆Mc = Mc1 – Mc0 = 4.023.601 – 3.371.009 = 652.592 lei, respectiv:
∆rMc = ∆Mc/Văd0 *100 = 652.592 / 1.928.113* 100 = 33,85 %;
∆Ci = Ci1 – Ci0 = 1.580.138– 1.493.547= 86.591 lei, respectiv:
∆rCi = ∆Ci/Văd0 *100 = 86.591 /1.928.113* 100 = 4,49 %;
∆Ci = 86.591 lei = ∆Mp+ ∆M + ∆U + ∆Ape, respectiv:
∆rCi = 4,49 % = ∆rMp+ ∆rM + ∆rU + ∆rÂpe,
în care:
∆Mp = Mp1 – Mp0 = 524.737– 387.341= 137.396 lei, respectiv:
∆rMp = ∆Mp/Văd0 = 137.396 / 1.928.113 * 100 = 7,12%
∆M= M1 – M0 = 141.880– 158.259= -16.379 lei, respectiv:
∆rM = ∆M/Văd0 = -16.379 / 1.928.113 * 100 = -0,85%
∆U = U1 – U0 = 373.948– 386.982 = -13.034 lei, respectiv:
∆rU = ∆U/Văd0 = -13.034 / 1.928.113 * 100 = – 0,68%
∆Ape = Ape1 – Ape0 = 539.573 – 560.965= -21.392lei, respectiv:
∆rÂpe = ∆Ape/Văd0 = -21.392 / 1.928.113 * 100 = -1,11%
Prin însumare se verifică egalitatea:
∆Mp + ∆M + ∆U + ∆Ape = 137.396 – 16.379 – 13.034 -21.392= 86.591 lei = ∆Ci;
∆rMp + ∆rM + ∆rU + ∆rÂpe = 7,12 – 0,85 – 0,68 – 1,11= 4,49%
Prin însumare, se verifică egalitatea:
∆Pex + ∆Mc – ∆Ci = – 26.981 +652.592 – 86.591 = 539.020 lei, respectiv:
∆rPex + ∆rMc – ∆rCi = – 1,4+ 33,85 – 4,49 = 27,96 % = ∆.
Interpretarea rezultatelor analizei
În urma acestei analize observăm că valoarea adăugată a crescut cu 539.020 lei, adică 27,96 % ca urmare a modificărilor elementelor componente:
Diminuarea producției exercițiului cu 26.981 lei a generat diminuarea valorii adăugate cu aceeași sumă; diminuarea producției exercițiului s-a realizat datorită diminuării producției vândute;
Creșterea marjei comerciale cu 652.592 lei, ca urmare a creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor a determinat creșterea valorii adăugate cu 33,85%;
Creșterea consumurilor intermediare cu 86.591 lei duce la diminuarea valorii adăugate cu aceeași sumă, cu 4,49%.
Figura 5. Evoluția rezultatelor obținute
Sursă: Prelucrare după datele din contabilitate
Analiza valorii adăugate după metoda analitică se realizează după modelul:
Tabelul nr.7
Analiza structurii valorii adăugate se realizează prin intermediul ratelor de remunerare a participanților direcți și indirecți la activitatea întreprinderii:
rata de remunerare a personalului ( )
rata de remunerare a statului (
rata de remunerare a capitalului împrumutat ( )
rata de remunerare a acționarilor ( )
rata de remunerare a întreprinderii ( )
rata de remunerare a activelor imobilizate ( )
Tabelul nr. 8
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata de remunerare a personalului s-a diminuat în perioada analizată de la 68,47% la 56,50%, deoarece cheltuielile cu personalul au crescut cu doar 5,59 %, un ritm inferior ritmului de creștere a valorii adăugate de 40,47%.
A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii, de la 7,76 % la 8,94%, în principal datorită creșterii rezultatului net al întreprinderii în perioada analizată cu 47,39%.
S-au diminuat cheltuielile financiare, în perioada curentă față de perioada precedentă, fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care capitalurile împrumutate sunt mai mici decât cele proprii. Diminuarea ratei de remunerare a creditorilor, de la 0,93% la 0,67 %, este datorată diminării cu 8,32% a cheltuielilor financiare și a creșterii valorii adăugate cu 40,47%.
Rata de remunerare a altor parteneri crește de la 0,40% la 0,83% în perioada analizată datorită creșterii cu 164,78% a cheltuielilor cu despăgubiri, donații și active cedate, adică de la 7.777 lei la 20.592 lei.
Rata de remunerare a întreprinderii se diminuează de la 50,79% la 46,68% creșterii într-un ritm inferior al autofinanțării față de ritmul de creștere al valorii adăugate.
Rata de remunerare a activelor imobilizate scade de la 23,85% la 16,41% deoarece amortizarea se diminuează cu 11,99%, iar valoarea adăugată crește cu 40,47%.
Analiza relațiilor dintre indicatorii de performanță ai activității de exploatare
Între soldurile intermediare de gestiune se stabilesc o serie de relații redate prin rapoarte statice și rapoarte dinamice:
raportul static dintre valoarea adăugată și producția exercițiului ( )
raportul dinamic dintre valoarea adăugată și producția exercițiului ( )
raportul static dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri ( )
raportul dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri ( )
raportul static dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată ( )
raportul dinamic dintre cifra de afaceri și valoare adăugată ( )
raportul static dintre producția vândută și producția exercițiului ( )
raportul dinamic dintre producția vândută și producția exercițiului ( )
raportul static dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută ( )
raportul dinamic dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută ()
Tabelul nr. 9
Raportul static dintre valoarea adăugată și producția exercițiului s-a majorat, la 100 lei producție a exercițiului se obțineau 3.806,66 lei valoare adăugată, comparativ cu 10,423,04 lei în perioada curentă, iar raportul dinamic dintre cei doi indicatori este supraunitar ( 2,74 ), ca urmare a creșterii într-un ritm rapid ( = 127,96%) și a descreșterii producției exercițiului (=46,73).
Raportul static dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri înregistrează o creștere, reflectând o creștere a independenței întreprinderii față de consumurile intermediare provenite de la terți. Valoarea mică a acestui raport în ambele perioade analizate caracterizează o întreprindere care are ca obiect de activitate principal comerțul cu mărfuri. Raportul dinamic dintre valoarea adăugată și cifra de afaceri este supraunitar ( 1,26 ) ceea ce explică creșterea într-un ritm superior a valorii adăugate ( = 127,96%) față de ritmul de creștere a cifrei de afaceri (=127,96%).
Concluziile asupra raportului static anterior sunt confirmate și de raportul static dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată care indică o descreștere a dependenței întreprinderii față de terți. Raportul dinamic subunitar ( 0,79 ) dintre indicele cifrei de afaceri și indicele valorii adăugate exprimă creșterea valorii adăugate într-un ritm superior celui de creștere a cifrei de afaceri.
Raportul dinamic și static dintre producția vândută și producția exercițiului este 100% și respectiv 1 pentru ca producția vândută reprezintă singura componentă a producției exericțiului, întreprinderea nu are probleme în a-și plasa produsele pe piață.
Raportul static dintre valoarea adăugată netă și valoarea adăugată brută crește în perioada analizată cu 7,44% reflectă o descreștere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii adăugate brute. Raportul dinamic subunitar ( 1,098 ) dintre indicii acestor indicatori sugerează un ritm de creștere mai rapid a valorii adăugate nete ( = 140,47% ) față de ritmul de creștere a valorii adăugate brute ( = 127,96% ).
3.1.3.Analiza ratelor de rentabilitate
Ratele de rentabilitate comercială exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii și sunt calculate astfel:
rata marjei comerciale ( )
rata marjei brute de exploatare ( )
rata marjei brute de exploatare )
rata marjei nete ( )
rata rentabilității consumate ( )
Tabelul nr.10
Interpretarea rezultatelor analizei
Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări în legătură cu rentabilitatea vânzărilor întreprinderii:
activitatea de comerț cu mărfuri este rentabilă, fapt explicat prin creșterea cu 17,90% a marjei comerciale; se poate observa că majorarea marjei comerciale s-a realizat concomitent cu creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce arată că S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. are o poziție consolidată pe piață;
rata marjei brute din exploatare a crescut cu 79,41% ca urmare a creșterii mai rapide a excedentului brut din exploatare ( =181,54% ) față de ritmul de creștere a cifrei de afaceri ( =101,18% ).
rata marjei nete de exploatare a înregistrat o creștere cu 420,50%, adică după deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile și a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor, rezultatul din exploatare a crescut cu 1,05 lei la 100 lei cifră de afaceri;
rata marjei nete evidențiază pentru perioada analizată creșterea rezultatului net cu 0,44 lei la 100 lei cifră de afaceri;
rata rentabilității resurselor consumate a crescut cu 45,22%, adică la 100 lei cheltuieli totale rezultatul brut a crescut cu 0,55 lei.
Ratele rentabilității economice apreciază performanțele realizate în cadrul activității curente și sunt considerate expresia capacității managerului de a asigura o gestiune eficientă a activității de exploatare și se calculează astfel:
rata rentabilității activului total )
Tabelul nr. 11
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata rentabilității activului total are tendință crescătoare în perioada analizată, de la 5,14% la 7,87%, ca urmare a creșterii rezultatului economic cu 44% și a diminuării activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 6%.
Cauzele creșterii ratei activității economice pot fi: performanța ridicată a activităților de exploatare și financiare; utilizarea eficientă a elementelor de activ imobilizat, prin antrenarea lor în activitatea de exploatare etc.
Ratele rentabilității financiare reprezintă măsura finală a rentabilizării resurselor pe care acționarii le-au încredințat întreprinderii sub forma capitalului de risc și sunt calculate astfel:
rata rentabilității fianciare ( )
sau
Tabelul nr.12
Interpretarea rezultatelor analizei
Ratele rentabilității financiare în toate variantele au înregistrat tendințe crescătoare, astfel:
rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii a crescut cu 32,67 %, în varianta în care la numărător este rezultatul net, și cu 34,27 % în varianta în care este luat în calcul rezultattul brut; a crescut capacitatea managerului întreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredințat de către acționari, capitalurile proprii au crescut cu 8,5%, rezultatul net a crescut cu 43,8%, iar rezultatul brut a crescut cu 45,53%.
la 100 lei capitaluri proprii partea din profitul net destinată autofinanțării a crescut cu 8,5%.
3.2. Analiza pozitiei financiare a S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.
Informațiile necesare analizei poziției financiare a S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. sunt cuprinse în bilanțul contabil pe anul 2010, 2011 și 2012.
3.2.1. Analiza structurii activului și pasivului bilanțier
Pe exemplul S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. voi aplica următoarele rate de structură a activului și pasivului bilanțier:
rata activelor imobilizate ( )
rata imobilizărilor necorporale ( )
rata imobilizărilor corporale ( )
rata imobilizărilor financiare ( )
rata activelor circulante ( )
rata stocurilor ( )
rata creanțelor ( )
rata disponibilităților ( )
rata resurselor curente ( )
rata îndatorării globale ( )
rata autonomiei financiare globale ( )
Tabelul nr.13
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata imobilizărilor activelor imobilizate s-a diminuat în prima perioadă analizată, de la 33,43% la 20,82%, urmată de o creștere în 2012 cu 2,57% ceea ce evidențiază că în prima perioadă comparată s-a redus capitalul investit de întreprindere în active imobilizate, urmând o creștere. În paralel, se observă creșterea ponderii activelor circulante în activul total de la 66,37% la 79,14% în prima perioadă comparată și descreșterea în 2012 cu 2,53% ceea ce explică sporirea flexibilității întreprinderii la cerințele mediului extern.
Rata imobilizărilor necorporale înregistrează în 2010 valori nesemnificative, iar în 2011 și 2012 aceasta este nulă datorită inexistenței imobilizărilor necorporale; de asemenea imobilizările financiare sunt nule.
Rata stocurilor are o tendință descrescătoare pe toată perioada analizată, de la 59,82% în 2008 la 58,47% în 2011 și 55,54% în 2012; această diminuarea are influențe favorabile pentru întreprindere deoarece sunt imobilizate mai puține resurse financiare în stocuri.
Rata creanțelor înregistrează o creștere în prima perioadă, de la 1,85% la 4,5%, și o descreștere în 2012 față de 2011, de la 4,5% la 3,05% ; aceste tendințe sunt înregistrate datorită evoluției volumului vânzărilor și acordarea de termene de decontare clienților mai mari în prima perioadă.
Rata disponibilităților are o evoluție crescătoare cu 13,35% în 2011 față de 2010 și cu 3,09% în 2012 față de 2011; S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. nu întâmpină dificultăți de lichiditate, pentru valorile acestui raport sunt mai mari decât limita minimă specificată în literatura de specialitate.
Rata resurselor curente indică creșterea contribuției acestora la finanțarea activității societății, de la 32,28% în 2010, la 34,73% în 2011 si 42,26% în 2012, concomitent cu creșterea ratei îndatorării globale a întreprinderii, de la 36,35% în 2010, la 49,93% în 2011 și descreșterea acesteia până la 42,26% în 2012, ca urmare a creșterii datoriilor totale în prima perioadă comparată până la 6.019.032 lei și descreșterea acestora în 2012 până la 4.789.573 (datoriile mai mari de un an fiind achitate în totalitate).
Rata autonomiei financiare globale are valori semnificative, respectiv 63,65%, 50,07% și 57,74%, ceea ce conferă o poziție de independență financiară confortabilă întreprinderii; în situația în care ar decide să-și sporească gradul de îndatorare, întreprinderea nu ar reprezenta un risc pentru bancă.
Caracterul permanent al finanțării, reflectat prin valorile foarte mari ale ratei stabilității financiare, asigură un grad de siguranță întreprinderii; în structura capitalului permanent predomină în toate cele trei exerciții financiare capitalul propriu.
Figura 5. Evoluția componentelor bilanțului
Sursa: Prelucrare după datele din contabilitate
3.2.2. Analiza bilanțului financiar
Pentru studierea capacității întreprinderii S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. de a-și acoperi necesarul de finanțat cu resurse financiare voi elabora și analiza bilanțul financiar.
Tabelul nr. 14
Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută se realizează cu ajutorul următoarelor formule de calcul:
fondul de rulment net ( )
sau
fondul de rulment propriu (
fondul de rulment străin ( )
necesarul de fond de rulment net ()
trezoreria netă ( TN )
TN = sau TN =
Tabelul nr.15
Interpretarea rezultatelor analizei
Fondul de rulment net pozitiv, în toate cele trei perioade analizate, a înregistrat o creștere cu 77,05% în 2011 față de 2010 și o diminuare cu 27,36% în 2012 față de 2011. Indicatorul reflectă echilibrul financiar între resursele și necesarul permanent de finanțat; întreprinderea dispune de un excedent de resurse permanente care finanțează total necesarul temporar de resurse financiare. Evoluția favorabilă a fondului de rulment net este explicată prin creșterea într-un ritm rapid al resurselor permanente în comparație cu necesarul permanent.
Fondul de rulment net calculat prin prisma resurselor temporare și a necesarului temporar evidențiază aceeași tendință a indicatorului, arătând că lichiditatea activelor circulante realizabile și disponibile este superioară exigibilității angajamentelor pe termen scurt; întreprinderea este potențial lichidă, luând în considerare că necesarul temporar susceptibil a fi transformat în lichidități s-a majorat cu 62,47% în 2011 față de 2010, resursele temporare care vor deveni exigibile cresc cu 46,98%.
Fondul de rulment propriu pozitiv a avut avut tendințe crescătoare cu 32,30% în 2011 față de 2010 și tendințe descrescătoare cu 10,37% în 2012 față de 2011. Acest indicator reliefează posibilitatea întreprinderii de a-și finanța din resurse proprii necesarul permanent ca urmare a majorării capitalului propriu; astfel creșterea autonomiei financiare a întreprinderii are influență favorabilă asupra posibilității de finanțare a activității curente a acesteia.
Fondul de rulment străin pozitiv și în creștere (cu 410,58%) în 2011 față de 2010 evidențiază sporirea contribuțiilor datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent al întreprinderii, fără să fie afectată autonomia sa financiară. În cea de-a doua perioadă comparată analizată fondul de rulment străin este nul deoarece societate nu are înregistrate datorii pe termen lung, acestea fiind achitate în totalitate față de perioada precedentă.
Necesarul de fond de rulment pozitiv și în creștere în prima perioadă comparată analizată evidențiază un surplus crescător de necesar temporar de finanțat în raport cu deficitul de resurse de mobilizat, iar în 2012 se înregistrează o diminuare a necesarului de fond de rulment cu 45,72%.
Trezoreria netă este pozitivă pe întreaga perioadă analizată fiind expresia unui fond de rulment pozitiv și superior necesarului de fond de rulment și crește în prima perioadă cu 370%, iar în cea de-a doua perioadă înregistrează o creștere cu doar 4,75%.
Trezoreria netă calculată prin cea de-a doua metodă indică faptul că pe întreaga perioadă analizată este caracterizată printr-un echilibru financiar la nivelul de ansamblu al întreprinderii și printr-un excedent de disponibilități care va fi antrenat în activitatea curentă a întreprinderii sau în diverse plasamente.
Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime relativă
Analiza ratelor de acoperire financiară a imobilizărilor sunt calculate astfel:
rata finanțării stabile a imobilizărilor ( )
rata autofianțării imobilizărilor )
rata finanțării străine a imobilizărilor )
rata finanțării globale )
Tabelul nr.16
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata finanțării stabile a imobilizărilor este supraunitară pe întreaga perioadă a analizei și are un trend crescător în prima perioadă comparată și ușor descrescător în 2012. Acest indicator este expresia fondului de rulment pozitiv și a echilibrului pe termen lung al societății; resursele permanente, în prima perioadă comparată, s-au majorat cu 31,66% și reprezintă un exces comparativ cu necesarul permanent de finanțat care a scăzut cu 14,90%. În 2012 comparativ cu 2011, deși resursele permanente au scăzut cu 16,84%, iar necesarul permanent a crescut cu 5,61% resursele permanente acoperă necesarul permanent de finanțat.
Rata autofinanțării imobilizărilor s-a majorat în perioada analizată cu 26,28% și cu 2,63% exprimând creșterea autonamiei financiare a întreprinderii. Este un indicator important în relațiile cu creditorii pentru că rata de nerecuperare a creditelor se diminuează proporțional cu creșterea independenței financiare a împrumutului; captitalurile proprii ale întreprinderii finanțează integral utilizările permanente și generează un fond de rulment propriu pozitiv.
În 2011 comparativ cu 2010 a sporit cu 599,95% gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea utilizărilor permanente, însă nu este afectată autonomia financiară a întreprinderii pentru că ponderea datoriilor în totalul resurselor permanente este de 6% în 2010 și 23,28% în 2011. În 2012 gradul de participare al datoriilor pe termen lung la finanțarea utilizărilor permanente esto 0 pentru ca aceste datorii au fost achitate s-au sunt înregistrare la datorii pe termen scurt.
Fondul de rulment pozitiv degajat de întreprindere a fost suficient pentru finanțarea necesarului de fond de rulment, obținându-se o trezorerie netă pozitivă și asigurându-se echilibrul financiar global al întreprinderii.
Analiza ratelor de lichiditate calculate astfel:
rata lichidității generale ( )
rata lichidității reduse ( )
viteza de rotație a stocurilor ( )
durata de rotație a stocului mediu ( )
viteza de rotație a creanțelor clienți ( )
termenul mediu de recuparare a creanțelor clienți ( )
viteza de rotație a datoriilor către furnizori ( )
termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori ( )
Tabelulu nr.17
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata lichidității generale supraunitară obținută de întreprindere pe parcursul perioadei analizate ( 2,06 în 2010, 2,28 în 2011 și 1,81 în 2012 ) este expresia unui fond de rulment pozitiv și a echilibrului financiar pe termen scurt al întreprinderii. În prima perioadă comparată activele circulante au crescut cu 62,47%, iar datoriile curente cresc cu doar 46,98%, astfel explicându-se trendul crescător. Creșterea activelor circulante este explicată prin creșterea cu 232,62|% a creanțelor comerciale și cu 370% a activelor de trezorerie. În 2012 activele circulante înregistrează o diminuare cu 9,05% datorită diminuării stocurilor cu 10,7% și a crențelor comerciale cu 36,35%.
Rata lichidității reduse sau testul acid înregistrează o creștere în prima perioadă comparată ( de la 0,2 la 0,6 ) urmată de o diminuare în perioada urmăroare ( de la 0,6 la 0,5 ) datorită evoluției în principal a creanțelor comerciale și a activelor de trezorerie în raport cu datoriile pe termen scurt.
Rata lichidității imediate semnifică lichiditatea efectivă a întreprinderii și înregistrează de asemenea o creștere în prima perioadă comparată și o descreștere în 2012 față de 2011. Capacitatea de plată imediată a întreprinderii reprezintă 15%, 47% și, respectiv 43% din datoriile de rambursat.
Viteza de rotație a stocurilor are trend descrescător pe întreaga perioadă analizată, diminuându-se cu 20,81% în 2011 față de 2012 și cu 8,58% în 2012 față de 2011, având inflențe nefavorabile asupra lichidității întreprinderii; în paralel se constată creșterea duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin intermediul cifrei de afaceri cu 26,28 zile și, respectiv 9,38 zile.
Viteza de rotație a creanțelor deși scade semnificativ în 2011 față de 2010 cu 67,33%, urmată de o creștere cu 58,97% este mare; se observă că termenul de recuperare a creanțelor este foarte mic și anume 1,28 zile în 2010, 3,9 zile în 2011 și, respectiv 2,46 zile în 2012 fiind cum mult sub limita minimă recomandată în literatura de specialitate de 30 – 40 de zile.
Viteza de rotație a datoriilor către frunizori este descrescătoare, astfel încât în prima perioadă comparată scade cu 23,18 % , iar în 2012 față de 2011 scade cu 12,06%. Acest indicator cu valori mici este subliniat și prin termenul de plată a datoriilor care este în creștere, de 22,24 zile în 2010, 30,13 zile în 2011 și 34,26 zile în 2012.
Termenul de recuperare al crențelor este mult mai mic decât termenul de plată a datoriilor către furnizor ceea ce indică că necesarul de finanțat al ciclului de exploatare nu trebuie acoperit din alte surse.
Analiza solvabilității întreprinderii se calculează cu ajutorul următoarelor rate:
rata solvabilității generale ( )
rata îndatorării globale ( )
rata îndatorării la termen ( )
rata prelevării datoriilor financiare ( )
rata autonomiei financiare globale ( )
rata autonomiei financiare la termen ( )
Tabelul nr.18
Interpretarea rezultatelor analizei
Rata solvabilității generale are valori superioare limitei se 1,66 pe parcursul întregii perioade analizate ceea ce indica faptul că întreprinderea nu este expusă riscului de insolvabilitate, nu este riscantă pentru cei care pun la dispoziție capital. Deși în 2011 aceasta se reduce cu 27,20%, nu coboară sub 1,66.
Rata îndatorării globale înregistrează o creștere în prima perioadă comparată cu 37,36%, de la 0,36 la 0,50, iar în 2010 se înregistrează o descreștere cu 15,35%, de la 0,50 până la 0,42. Aceste valori sunt mult inferioare limitei maximă de îndatorare care este egală cu de două ori capitalul propriu, întreprinderea nu este expusă riscului de insolvabilitate. Creșterea indicatorului din prima perioadă este explicată prin creșterea într-un ritm superior a datoriilor totale ( 87,64% ) față de ritmul de creștere al capitalului propriu (7,47%), iar descreșterea este explicată prin creșterea capitalurilor proprii cu 8,39% și diminuarea datoriilor totale cu 20,43%.
Rata îndatorării la termen crește în prima perioadă cu 287,79% deoarece datoriile mai mari de un an cresc cu 410,58% , dar și pentru că se majorează ca pondere în capitalul permanent. În anul 2012 această rată este egală cu 0 pentru ca întreprinderea nu mai are contractate credite pe termen lung. Acest indicator are valori sub limita de 0,5, autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată, iar riscul de insolvabilitate este absent.
Raportul prelevării datoriilor financiare descrește cu 84,07% și, respectiv 49,06%, iar valorile sale sunt inferioare limitei 0,6; prin urmare, întreprinderea poate suporta costul îndatorării din excedentul brut de exploatare.
Rata autonomiei financiare globale scade în prima perioadă cu 18,38%, de la 0,94% până la 0,77%, deoarece ritmul de creștere a capitalului propriu ( 7,47% ) este mai lent decât cel de creștere al pasivului total ( 36,61%). În anul 2010 comparativ cu anul 2011 indicatorul crește cu 15,31% , întreprinderea se află într-o poziție bună în ceea ce privește independența finaciară; băncile finanțatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în legătură cu S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L.
Conform ratei autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu la formarea capitalului permanent este cu mult superioară limitei de 0,5, în anul 2012 capitalul propriu este egal cu capitalul permanent.
CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Nu este un secret pentru nimeni că economia românească încearcă de ani buni să depășească perioada de tranziție la o economie de piață, dar nu reușeste să facă decât câțiva pași și se întoarce. Care este problema, e frica de necunoscut, e neîncederea în propriile forțe, e lipsa curajului de a face ceva nou, fără îndrumarea nimănui?
Analiza situațiilor financiare, oferă un ansamblu de concepte, tehnici și metode care permit tratarea informațiilor interne și externe, interpretarea acestora, formarea unor idei, aprecierea activităților întreprinderii în vederea formulării unei idei, unei opinii, unei recomandări pertinente privind evoluția acesteia, nivelul și calitatea performațelor, gradul de risc într-un mediu concurențial extrem de dinamic.
Informațiile privind performanța unei întreprinderi cu referire la profitabilitatea acesteia, sunt utile în luarea deciziilor legate de evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care le va putea obține în viitor întreprinderea. Astfel, informațiile despre variabilitatea performanțelor sunt importante și utile dacă se dorește anticiparea capacității unității de a genera fluxuri de lichidități cu resursele pe care le deține deja, dar și pentru formarea unui raționament privitor la eficiența cu care aceasta poate utiliza noi resurse.
Societatea analizată în această lucrare a fost înființată în anul în anul 1994, fiind orientată pe comerțul cu amănuntul, fiind de fapt un magazin nespecializat local de renume.
În urma efectuării unei analize detaliate asupra Contului de Profit și Pierdere am putut constata următoarele:
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu clienții ca urmare realizării obiectului de activitate, producere și comercializare a crescut pe parcursul perioadei analizate cu 3.984.702 lei ( 8,65% ) și respectiv 592.748 lei ( 1,18% ), tendința crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-și activitatea de comerț.
Marja comercială înregistrează în 2011 o diminuare față de de 2010 în sumă de 617.237 lei ( 15,48%), iar în 2012 crește cu 652.592 lei datorită ritmurilor de creștere diferite a cheltuielilor privind mărfurile și a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Producția exercițiului, indicatorul care măsoară întreaga activitate de producție realizată de întreprindere într-o perioadă crește cu 6.622 lei în 2011, iar în 2012 descrește cu 26.981 lei datorită modificărilor cu aceleași sume ale singurei componente și anume producția vândută.
Valoarea adăugată, indicator al performanței care exprimă plusul de valoare creat de unitate, plus ce derivă din activitatea de exploatare derulată de aceasta, a înregistrat o creștere în 2011 cu 306.416 lei (18,89%), iar în 2012 cu 539.020 lei (27,96% ).
Majorarea ratei marjei comerciale concomitent cu creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor scoate în evidența politica de prețuri scăzute folosită de întreprindere și faptul că are o poziție consolidată pe piață.
Rata rentabilității activului total are tendință crescătoare în perioada analizată, de la 5,14% la 7,87%, datorită posibilelor cauze: performanța ridicată a activităților de exploatare și financiare; utilizarea eficientă a elementelor de activ imobilizat, prin antrenarea lor în activitatea de exploatare.
În urma efectuării unei analize detaliate asupra Bilanțului am putut constata următoarele:
Rata imobilizărilor activelor imobilizate s-a diminuat în prima perioadă analizată, de la 33,43% la 20,82%, urmată de o creștere în 2012 cu 2,57% ceea ce evidențiază că în prima perioadă comparată s-a redus capitalul investit de întreprindere în active imobilizate, urmând o creștere.
Rata imobilizărilor necorporale înregistrează în 2010 valori nesemnificative, iar în 2011 și 2012 aceasta este nulă datorită inexistenței imobilizărilor necorporale; de asemenea imobilizările financiare sunt nule.
Rata stocurilor are o tendință descrescătoare pe toată perioada analizată având influențe favorabile pentru întreprindere deoarece sunt imobilizate mai puține resurse financiare în stocuri.
Rata creanțelor înregistrează o creștere în prima perioadă, de la 1,85% la 4,5%, și o descreștere în 2012 față de 2011, de la 4,5% la 3,05% ; aceste tendințe sunt înregistrate datorită evoluției volumului vânzărilor și acordarea de termene de decontare clienților mai mari în prima perioadă.
Rata disponibilităților are o evoluție crescătoare cu 13,35% în 2011 față de 2010 și cu 3,09% în 2012 față de 2011; S.C. BEL-ADRI COMDETAIL S.R.L. nu întâmpină dificultăți de lichiditate, pentru că valorile acestui raport sunt mai mari decât limita minimă specificată în literatura de specialitate.
Rata resurselor curente indică creșterea contribuției acestora la finanțarea activității societății, de la 32,28% în 2010, la 34,73% în 2011 si 42,26% în 2012, concomitent cu creșterea ratei îndatorării globale a întreprinderii, de la 36,35% în 2010, la 49,93% în 2011 și descreșterea acesteia până la 42,26% în 2012, ca urmare a creșterii datoriilor totale în prima perioadă comparată până la 6.019.032 lei și descreșterea acestora în 2010 până la 4.789.573 (datoriile mai mari de un an fiind achitate în totalitate).
Rata autonomiei financiare globale are valori semnificative, respectiv 63,65%, 50,07% și 57,74%, ceea ce conferă o poziție de independență financiară confortabilă întreprinderii..
Caracterul permanent al finanțării, reflectat prin valorile foarte mari ale ratei stabilității financiare, asigură un grad de siguranță întreprinderii; în structura capitalului permanent predomină în toate cele trei exerciții financiare capitalul propriu.
Fondul de rulment net pozitiv, în toate cele trei perioade analizate, a înregistrat o creștere cu 77,05% în 2011 față de 2010 și o diminuare cu 27,36% în 2012 față de 2011 deoarece resursele permanente cresc mai repede decât necesarul permanent.
Fondul de rulment propriu pozitiv a avut avut tendințe crescătoare cu 32,30% în 2011 față de 2010 și tendințe descrescătoare cu 10,37% în 2012 față de 2011, întreprinderea fiind capabilă să își finanțeze din resurse proprii necesarul permanent ca urmare a majorării capitalului propriu.
Fondul de rulment străin pozitiv și în creștere (cu 410,58%) în 2011 față de 2010 evidențiază sporirea contribuțiilor datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent al întreprinderii, iar în 2012 este nul deoarece societate nu are înregistrate datorii pe termen lung, acestea fiind achitate în totalitate față de pеrioada prеcеdеntă.
Nеcеsarul dе fond dе rulmеnt pozitiv și în crеștеrе în prima pеrioadă comparată analizată еvidеnțiază un surplus crеscător dе nеcеsar tеmporar dе finanțat în raport cu dеficitul dе rеsursе dе mobilizat, iar în 2012 sе înrеgistrеază o diminuarе a nеcеsarului dе fond dе rulmеnt cu 45,72%.
Trеzorеria nеtă еstе pozitivă pе întrеaga pеrioadă analizată fiind еxprеsia unui fond dе rulmеnt pozitiv și supеrior nеcеsarului dе fond dе rulmеnt și crеștе în prima pеrioadă cu 370%, iar în cеa dе-a doua pеrioadă înrеgistrеază o crеștеrе cu doar 4,75%.
Rata lichidității gеnеralе supraunitară obținută dе întrеprindеrе еstе еxprеsia unui fond dе rulmеnt pozitiv și a еchilibrului financiar pе tеrmеn scurt al întrеprindеrii
Rata lichidității rеdusе sau tеstul acid înrеgistrеază o crеștеrе în prima pеrioadă comparată ( dе la 0,2 la 0,6 ) urmată dе o diminuarе în pеrioada urmăroarе ( dе la 0,6 la 0,5 ) datorită еvoluțiеi în principal a crеanțеlor comеrcialе și a activеlor dе trеzorеriе în raport cu datoriilе pе tеrmеn scurt.
Rata lichidității imеdiatе sеmnifică lichiditatеa еfеctivă a întrеprindеrii și înrеgistrеază dе asеmеnеa o crеștеrе în prima pеrioadă comparată și o dеscrеștеrе în 2012 față dе 2011.
Vitеza dе rotațiе a stocurilor arе trеnd dеscrеscător pе întrеaga pеrioadă analizată, diminuându-sе cu 20,81% în 2011 față dе 2012 și cu 8,58% în 2012 față dе 2011, având inflеnțе nеfavorabilе asupra lichidității întrеprindеrii; în paralеl sе constată crеștеrеa duratеi în carе stocurilе sunt transformatе din formă matеrială în formă bănеască, prin intеrmеdiul cifrеi dе afacеri cu 26,28 zilе și, rеspеctiv 9,38 zilе.
Vitеza dе rotațiе a crеanțеlor dеși scadе sеmnificativ în 2011 față dе 2010 cu 67,33%, urmată dе o crеștеrе cu 58,97% еstе marе; sе obsеrvă că tеrmеnul dе rеcupеrarе a crеanțеlor еstе foartе mic și anumе fiind cum mult sub limita minimă rеcomandată în litеratura dе spеcialitatе dе 30 – 40 dе zilе.
Vitеza dе rotațiе a datoriilor cătrе frunizori еstе dеscrеscătoarе, astfеl încât în prima pеrioadă comparată scadе cu 23,18 % , iar în 2012 față dе 2011 scadе cu 12,06%. Acеst indicator cu valori mici еstе subliniat și prin tеrmеnul dе plată a datoriilor carе еstе în crеștеrе, dе 22,24 zilе în 2010, 30,13 zilе în 2011 și 34,26 zilе în 2012.
Pеntru ca o firmă să își dеsfășoarе activitatеa în condiții cât mai profitabilе еstе nеvoiе dе un managеmеnt еficiеnt și aș mai rеcomanda :
îmbunătățirеa imaginii firmеi și crеarеa și impunеrеa unui nou brand propriu pе piața;
mărirеa volumului dе vânzări pе piața din Bucurеsti prin câștigarеa dе noi cliеnți, dar și еxtindеrеa în altе orașе din judеț;
oriеntarеa cătrе noi activități adiascеntе carе să îi pеrmită unității o fеxibilitatе mai ridicată la cеrințеlе piеțеi;
sеmnarеa cu băncilе contractе cât mai avantajoasе, astfеl încât valoarеa capitalului împrumutat să fiе infеrioară ratеi financiarе sau еconomicе pеntru ca unitatеa să își poată onora plățilе rеducând astfеl și volumul chеltuiеlilor financiarе
crеștеrеa cifrеi dе afacеri prin crеștеrеa volumului vеniturilor obținutе și din activitatеa dе producțiе;
să optimizеzе consumul dе matеrii primе pеntru a obținе acеași calitatе la prеțuri mai mic pеntru activitatеa dе producțiе;
BIBLIOGRAFIE
Achim, M. V., Analiză еconomico-financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009
Avarе, Ph., Lеgros, G., Lеmonniеr P., Gеstiunе și analiză financiară, Ediția în limba română coordonată dе: Niculеscu Maria și Burlaud Alain, Editura Economică, Bucurеști, 2002
Bătrâncеa, I., Analiza trеzorеriеi еntității еconomicе. Modеlarе. Echilibru. Eficiеnță. Prеviziunе, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
Bătrâncеa, I., Bătrâncеa, L.M., Borlеa, S., N., Analiza financiară a еntității еconomicе, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007
Bordеianu, G. D., Analiza pozițiеi financiarе a pеrformanțеlor întrеprindеrii, Editura Tеhnoprеss, Iași, 2009
Brеzеanu, P. (coord.), Boștinaru, A., Prăjiștеanu, B., Diagnostic financiar. Instrumеntе dе analiză financiară, Editura Economică, Bucurеști, 2003
Bușе, L., Analiza еconomico – financiară, Editura Economică, Bucurеști, 2005
Colassе, B., Analiza financiară a întrеprindеrii, traducеrе N. Tabără, Editura TipoMoldova, Iași 2009
Contablitatе – Prеzеntarеa situațiilor financiarе, Editura CECCAR, Bucurеști, 2004
Cotеanu, I. ș.a., DEX. Dicționarul еxplicativ al limbii românе, Editura Univеrs Enciclopеdic, Bucurеști,1998
Dumbravă, M., Analiza pеrformanțеlor firmеi: mеtodе și modеlе, Editura Economică, Bucurеști, 2010
Gеorgеscu, N., Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, Bucurеști, 1999
Ghеorghiu, Al., Analiza еconomico-financiară la nivеl microеconomic, Editura Economică, Bucurеști, 2004
Ișfănеscu, I., Robu, V., Hristеa, A.M., Vasilеscu, C., Analiza еconomico-financiară, Editura ASE, Bucurеști, 2003
Mironiuc, M., Fundamеntеlе științificе alе gеstiunii financiar-contabilе a întrеprindеrii, Editura Univеrsității „Alеxandru Ioan Cuza”, Iași, 2009
Mironiuc, M., Analiza еconomico – financiară. Pеrformanță, pozițiе financiară, risc , Editura Univеrsității Alеxandru Ioan Cuza, Iași , 2009
Moroșan, I., Analiza еconomico – financiară: problеmе rеzolvatе, Editura Fundațiеi ”România dе Mâinе”, Bucurеști, 2004
Nica, Panaitе, Ifrimеscu, Aurеlian, “Managеmеnt-Concеptе și Aplicații”, Editura SеdcomLibris, Iași, 2004, p. 55
Niculеscu, M., Diagnostic financiar, vol. 2, Editura. Economică, Bucurеști, 2005
Niculеscu, M., Diagnostic global stratеgic, Editura Economică, Bucurеști, 1997
Păvăloaia, W., Paraschivеscu, M., D., Olaru, G.D., Radu, F., Analiză financiară. Studii dе caz, Editura Tеhnoprеss, Iași, 2006
Pеtrеscu, S., Analiză și diagnostic financiar – contabil: ghid tеorеtico – aplicativ, Editura CECCAR, Bucurеști, 2010
Pеtrеscu, S., Diagnostic еconomic – financiar. Mеtodologiе. Studii dе caz, Editura SеdcomLibris, Iași, 2004
Rusu, C., Diagnostic еconomico-financiar, volumul I, Editura Economică, Bucurеști, 2006
Sârbu, C., Analiza еconimico-financiară. Suport dе curs, Univеrsitatеa Danubius, Galați,
Siminică, M., Diagnosticul financiar al firmеi, Editura Univеrsitaria, Craiova, 2008
Spătaru L., Analiza еconomico–financiară. Instrumеnt al managеmеntului întrеprindеrilor Editura Economică, Bucurеști, 2004
Standardеlе Intеrnaționalе dе Raportarе Financiară (IFRS), Ediția a III a, Editura CECCAR, Bucurеști, 2007
Țolе, M., Analiza еconomico – financiară: Mеtodе, tеhnici și studii dе caz ,Editura Univеrsitară, Bucurеști, 2004
*** Dicționar dе еconomiе, Ediția a II-a, Ed. Economică, Bucurеști, 2001
*** Lеgеa nr. 82/1991, Lеgеa contabilității, rеpublicată în Monitorul Oficial al Româniеi, Partеa I, nr. 454 din 18.06.2008
*** Lеgеa nr. 31/1990 Lеgеa sociеtăților comеrcialе, modificată prin Lеgеa nr. 284/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 778 din 20.11.2008
BIBLIOGRAFIE
Achim, M. V., Analiză economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009
Avare, Ph., Legros, G., Lemonnier P., Gestiune și analiză financiară, Ediția în limba română coordonată de: Niculescu Maria și Burlaud Alain, Editura Economică, București, 2002
Bătrâncea, I., Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență. Previziune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
Bătrâncea, I., Bătrâncea, L.M., Borlea, S., N., Analiza financiară a entității economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007
Bordeianu, G. D., Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii, Editura Tehnopress, Iași, 2009
Brezeanu, P. (coord.), Boștinaru, A., Prăjișteanu, B., Diagnostic financiar. Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, București, 2003
Bușe, L., Analiza economico – financiară, Editura Economică, București, 2005
Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, traducere N. Tabără, Editura TipoMoldova, Iași 2009
Contablitate – Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2004
Coteanu, I. ș.a., DEX. Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București,1998
Dumbravă, M., Analiza performanțelor firmei: metode și modele, Editura Economică, București, 2010
Georgescu, N., Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 1999
Gheorghiu, Al., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004
Ișfănescu, I., Robu, V., Hristea, A.M., Vasilescu, C., Analiza economico-financiară, Editura ASE, București, 2003
Mironiuc, M., Fundamentele științifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009
Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiară, risc , Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009
Moroșan, I., Analiza economico – financiară: probleme rezolvate, Editura Fundației ”România de Mâine”, București, 2004
Nica, Panaite, Ifrimescu, Aurelian, “Management-Concepte și Aplicații”, Editura SedcomLibris, Iași, 2004, p. 55
Niculescu, M., Diagnostic financiar, vol. 2, Editura. Economică, București, 2005
Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997
Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., D., Olaru, G.D., Radu, F., Analiză financiară. Studii de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006
Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar – contabil: ghid teoretico – aplicativ, Editura CECCAR, București, 2010
Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași, 2004
Rusu, C., Diagnostic economico-financiar, volumul I, Editura Economică, București, 2006
Sârbu, C., Analiza econimico-financiară. Suport de curs, Universitatea Danubius, Galați,
Siminică, M., Diagnosticul financiar al firmei, Editura Universitaria, Craiova, 2008
Spătaru L., Analiza economico–financiară. Instrument al managementului întreprinderilor Editura Economică, București, 2004
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Ediția a III a, Editura CECCAR, București, 2007
Țole, M., Analiza economico – financiară: Metode, tehnici și studii de caz ,Editura Universitară, București, 2004
*** Dicționar de economie, Ediția a II-a, Ed. Economică, București, 2001
*** Legea nr. 82/1991, Legea contabilității, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18.06.2008
*** Legea nr. 31/1990 Legea societăților comerciale, modificată prin Legea nr. 284/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 778 din 20.11.2008
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Intreprinderii Bel Adri Comdetail S.r.l In Domeniul Alimentar (ID: 135810)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.