Analiza Intinererelor Tehnice LA Culturile DE Camp DIN Exploatatia X

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………….………..5

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE

…………………………………………….………….…..8

1.1. Amplasarea geografică………………………………………………. ………..…….8

1.2. Obiectul de activitate………………………………………………..…. ……..……..8

1.3. Acționariatul și Consiliul de administrație…………………..… …….………….…8

1.4. Dotarea tehnico-materială a societății……………………………………..………..9

1.5. Dotarea cu forță de muncă……………………………………………..…………10

CAPITOLUL II

CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA „S.C. MES S.A. SLATINA, OLT

2.1. Aspecte generale………………………………………………………………..…..11

2.2. Caracterizarea principalului tip de sol…………………………….……..…………14

2.3. Clima………………………………………………………………………..………….16

CAPITOLUL III model

3.1. CARACTERIZAREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT PENTRU SEMĂNAT…………………………………………………………..………….…………….18

3.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA „S.C. MES S.A. SLATINA, OLT …………………………….. ………………………………..…………….18

3.3. LISTA SOIURILOR ȘI HIBRIZILOR FOLOSIȚI LA „S.C. MES S.A. SLATINA, OLT ……………………………………………………………………..…………….………..……….19

3.3.1. Soiurile de grâu de toamnă (Triticum aestivum L.)…….……………….…….20

3.3.1.1. Soiul Dropia……………………………………………………………………20

3.3.2.Hibrizii de porumb (Zea Mais)…………………………………………….……..21

3.3.2.1. Hibridul Fundulea 376…………………………….…………………………21

3.3.2.2. Hibridul Helga………………………………………….……………………..21

3.3.3. Soiurile de orz (Hordeum vulgare L.)……………………….…………..……..22

3.3.3.1. Soiul Orizont……………………………………..…………………..………22

3.3.4. Hibrizii de floarea-soarelui (Helianthus annuus L.)

3.3.4.1. Hibridul Favorit……………………………………………………………….22

3.3.4.2. Hibridul Performer……………………………………………………………23

3.3.5. Soiuri de rapiță de toamnă (Brassica napus L)……………..………….……23

3.3.5.1. Soiul Valesca…………………………………………………………..……..23

CAPITOLUL IV

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA „

4.1. Rotația culturilor …………………………………………..……….……..25

4.2. Fertilizarea …………………………………………………………………….

4.3. Lucrările solului ……………………………………………………..…….25

4.4. Sămânța și semănatul ………………………….………………….…….26

4.5. Lucrările de îngrijire …………………………….…………………….….26

4.6. .Recoltarea ……………………………………..……………………….…..27

CAPITOLUL V

ANALIZA itinerarelor tehnice, VENITURILOR, REZULTATE FINANCIARE ȘI A EFICIENȚEI ECONOMICE PE CULTURI

5.1. Analiza structurii suprafeței cultivate și a producțiilor realizate pe culturi…………………………………………………………………………..……………..41

5.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi………………………………………………42

5.3. Analiza costului unitar și a cheltuielilor totale de producție…………………….…43

5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafață………………………..……….43

5.3.2. Analiza cheltuielilor totale de producție………………………………………….50

5.4. Analiza rezultatelor financiare pe culturi……………………………………………51

5.5. Analiza comparativă a principalilor indicatori de eficiență economică pe culturi………………………………..………………………………………………..……….52

CAPITOLUL VI

CONCLUZII………………………………………..…………………………………….…..56

BIBLIOGRAFIE………………………………….………………………………..…………62

INTRODUCERE

O fac eu, O să fie aceeași la toți, cu mici excepții

Scopul – realizarea diagnosticului regional la principalele culturi din zona de sud. Formarea unor tipologii de exploatații agricole.

Aceeași structură, pentru a fi ușor comparabile

CAPITOLUL I

Modificați (rescrieți) modelul pe care vi-l dau eu. Nu îl lăsați așa cum e, pentru că mai există încă 3 lucrări față de cea a voastră care au primit acest model. Nu trebuie să fie la fel!!!

Informațiile pe care le luați sunt din anul agricol 2006-2007

PREZENTAREA GENERALĂ A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE Amplasarea geografică.

Exploatația este amplasata pe teritoriul comunei Belciugatele , jud. Calarasi , la 25 de km de Bucuresti si 1 km de Fundulea cu acces la DN3

1.2. Obiectul de activitate.

-Obiectul de activitate il constituie cultura cerealelor si plantelor tehnice

-Comerț cu produse agricole

Acționariatul și Consiliul de administrație.

Istoricul exploatației: înființată din anul 1994 ca persoana fizica autorizata iar in anul 2006 a devenit persoana juridica sub numele de ODA AGRO SRL inregistrata la Registrul comertului J51/187/2006 , avand codul unic de inregistrare RO 18507449

Exploatatia functioneaza pe baza contractelor de arenda intre societete si propietarii de teren agricol

Suprafata : 287 ha

1.4. Dotarea tehnico-materială a societății.

Exploatația gestionează în prezent287ha teren arabil, cea mai mare parte a suprafeței fiind terenul lucrat prin arendare de la proprietari, localnici ai comunelor învecinate in urma punerii în posesie a pământului pe baza Legii 18 și a Legii 1 din 2001.

Structura culturilor în cadrul Exploatației Agricole

în perioada 2006-2007

Societatea dispune și de alte dotări și anume:

sediul administrativ

magazie piese de schimb, produse chimice (erbicide, pesticide, îngrășăminte chimice)

atelier pentru întreținerea mijloacelor mecanice;

Mijloacele mecanice ale societății sunt reprezentate de:

3tractoare U650;

3pluguri ( 1 reversibil cu 5 trupițe si 2 normale cu 3 trupite )

2 grape cu discuri

2semănători ( SUP 29 si SPC 8 )

1 echipament MIC-4

1 echipament aplicare erbicide MET-1200

2 remorci transport;

1 cultivator

1 tavalug

2 prese de furaj;

Magazie pentru produse agricole

1.5. Dotarea cu forță de muncă

Exploatația Agricolă salariatii societatii sunt : administratorul , contabilul cu sfert de norma ,un inginer agronom si doi mecanizatori

Exploatatia angajeaza si lucratori sezonieri

CAPITOLUL II

CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA societatea

2.1. Aspecte generale:

Institutul de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea (ICDA), este amplasat în zona Câmpiei Române de Est, situată pe cursul de apă al Mostiștei, pe linia de separare a Câmpiei Vlăsiei și a Bărăganului de Sud.

Ca poziție geografică Institutul de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, se află la aproximativ 44° 30’ latitudine nordică și 24°10’ longitudine estică, în zona temperată cu climat extrem continental. Din punct de vedere administrativ ICDA Fundulea este situat în orașul Fundulea, județul Călărași, lângă comunicația de cale ferată București – Constanța, la 34 km est de municipiul București.

Adâncimea apei freatice la Fundulea este la cca 14 m. Altitudinea medie 56 m. Zona de vegetație în care se găsește institutul este la limita de trecere între stepă și silvostepă. Roca mamă pentru soluri aproape în întregime o formează în această zonă materialul loessoid care ajunge la grosimi ce variază între 8 – 10 m, iar sub acesta se găsesc straturi de 5 până la 25 m de nisipuri și pietrișuri.

Geomorfologia este de tip Bărăgan, șes brăzdat de fluvii ce-l împart în forme lunguiețe, a căror lățime variază între 10 – 45 km, cu crovuri care sporadic prezintă băltiri.

Bazinul Mostiștei, format pe vechiul curs al râului Ialomița, se prezintă ca o vale secundară cu pante mici. Debitul este intermitent, vara scade foarte mult transformându-se într-o salbă de lacuri izolate. Acest fenomen a necesitat în ultimii ani executarea unor lucrări speciale de îmbunătățiri funciare în zonă prin care să se asigure debite mai mari de apă pentru sistemele de irigație.

Gradul de mineralizare al apei este de aproximativ 100 mg/l.

Lipsa unor straturi argiloase ca suport în depozitele loessoide, determină o mare variabilitate a adâncimii pânzei de apă freatică, cuprinsă între 10 – 60 m.

4.1 Solul. Condițiile ce caracterizează trecerea de la stepă la silvostepă, au permis ca în această zonă să se formeze în mare parte solurile cernoziomice de tip: cernoziom mediu levigat, cernoziom levigat de depresiune și cernoziom ciocoloatiu. După noua clasificare română a solurilor, acestea apar ca subtipuri caracteristice ale tipului de sol cernoziom cambic.

Umiditatea mai mare decât în stepă a determinat o intensificare mai mare a proceselor de argilizare. Astfel, o bună parte din conținutul de argilă din orizontul A, a migrat pe profil la limita între orizonturile A și B.

Conținutul în humus este mai ridicat în primii 15 cm (~ 3%) datorită fostelor litiere și scade în mod treptat către adâncime.

Conținutul în azot total (Nt) este în general ridicat (0,18 – 0,13%) la fel ca și cel în fosfor total (0,018%). De obicei, pe cernoziomul cambic, cultivat mai mult timp, se constată o scădere apreciabilă a conținutului de humus și azot în stratul arabil.

4.2. Caracteristici morfologice. Orizontul A are trei suborizonturi și se întinde pe o adâncime de 45 cm:

Ap (0 – 18 cm); lut argilo-prăfos de culoare brun cenușiu foarte închis (10 YR 3/2) în stare umedă și brun cenușiu foarte închis – brun cenușiu închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn deranjat prin cultivare; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat compact; goluri; pori fini frecvenți; rădăcini subțiri frecvente; trecere netă dreaptă;

Aph (18 – 30 cm); lut argilo prăfos; aceeași culoare ca în orizontul precedent; tasat; astructurat (masiv); potrivit de umed, cu crotovine și resturi de rădăcini fine; trecere netă dreaptă;

Am (30 – 45); lut argilo-prăfos; brun foarte închis – brun cenușiu foarte închis (10 YR 2,5 / 2) în stare umedă și brun cenușiu foarte închis – brun cenușiu închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn; structură grăunțoasă și poliedrică subangulară medie bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; afânat; goluri rare; pori fini, frecvenți; cervotocine rare; rădăcini subțiri frecvente; trecere treptată, ondulată;

AB (45 – 62); lut argilos (lut argilo-prăfos-argilă prăfoasă) brun cenușiu foarte închis – brun închis (10YR 3/2,5) în stare umedă și brun (10YR 4 / 3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, mijlocii frecvenți; rădăcini subțiri, frecvente; trecere treptată, ondulată;

Bv1 (62 – 82 cm); lut argilos (lut argilo-prăfos); brun închis (10 YR 3/3) în stare umedă și brun (10 YR 4/3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, frecvenți; rădăcini subțiri. rare; trecere treptată ondulată;

Bv2 (82 – 112 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui (10 YR 5/4) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini și mijlocii, foarte frecvenți; coprolite și cervotocine; rădăcini subțiri, rare; trecere treptată ondulată;

Bv3 (112 – 140 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis – brun gălbui (10 YR 4,5/4) în stare umedă și brun gălbui închis (10YR 5,5/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; moderat coeziv în stare uscată; pori fini, frecvenți; coprolite și cervotocine; trecere treptată ondulată;

Cnk1 (140 – 170 cm); lut prăfos (lut argilo-prăfos); brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini și mijlocii foarte frecvenți; efervescență puternică, pseudomicelii și vinișoare de CaCO3; trecere treptată ondulată;

Cnk2 (170 – 200 cm); lut (lut argilo-prăfos); galben bruniu (10 YR 6/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini și mijlocii foarte frecvenți; efervescență puternică; pete numeroase; pseudomicelii, vinișoare și concrețiuni mici, rare de CaCO3.

(Nt) este în general ridicat (0,18 – 0,13%) la fel ca și cel în fosfor total (0,018%). De obicei, pe cernoziomul cambic, cultivat mai mult timp, se constată o scădere apreciabilă a conținutului de humus și azot în stratul arabil.

4.2. Caracteristici morfologice. Orizontul A are trei suborizonturi și se întinde pe o adâncime de 45 cm:

Ap (0 – 18 cm); lut argilo-prăfos de culoare brun cenușiu foarte închis (10 YR 3/2) în stare umedă și brun cenușiu foarte închis – brun cenușiu închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn deranjat prin cultivare; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat compact; goluri; pori fini frecvenți; rădăcini subțiri frecvente; trecere netă dreaptă;

Aph (18 – 30 cm); lut argilo prăfos; aceeași culoare ca în orizontul precedent; tasat; astructurat (masiv); potrivit de umed, cu crotovine și resturi de rădăcini fine; trecere netă dreaptă;

Am (30 – 45); lut argilo-prăfos; brun foarte închis – brun cenușiu foarte închis (10 YR 2,5 / 2) în stare umedă și brun cenușiu foarte închis – brun cenușiu închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn; structură grăunțoasă și poliedrică subangulară medie bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; afânat; goluri rare; pori fini, frecvenți; cervotocine rare; rădăcini subțiri frecvente; trecere treptată, ondulată;

AB (45 – 62); lut argilos (lut argilo-prăfos-argilă prăfoasă) brun cenușiu foarte închis – brun închis (10YR 3/2,5) în stare umedă și brun (10YR 4 / 3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, mijlocii frecvenți; rădăcini subțiri, frecvente; trecere treptată, ondulată;

Bv1 (62 – 82 cm); lut argilos (lut argilo-prăfos); brun închis (10 YR 3/3) în stare umedă și brun (10 YR 4/3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, frecvenți; rădăcini subțiri. rare; trecere treptată ondulată;

Bv2 (82 – 112 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui (10 YR 5/4) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini și mijlocii, foarte frecvenți; coprolite și cervotocine; rădăcini subțiri, rare; trecere treptată ondulată;

Bv3 (112 – 140 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis – brun gălbui (10 YR 4,5/4) în stare umedă și brun gălbui închis (10YR 5,5/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; moderat coeziv în stare uscată; pori fini, frecvenți; coprolite și cervotocine; trecere treptată ondulată;

Cnk1 (140 – 170 cm); lut prăfos (lut argilo-prăfos); brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini și mijlocii foarte frecvenți; efervescență puternică, pseudomicelii și vinișoare de CaCO3; trecere treptată ondulată;

Cnk2 (170 – 200 cm); lut (lut argilo-prăfos); galben bruniu (10 YR 6/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini și mijlocii foarte frecvenți; efervescență puternică; pete numeroase; pseudomicelii, vinișoare și concrețiuni mici, rare de CaCO3.

În ceea ce privește porozitatea, raportul pori ocupați cu apă / pori ocupați cu aer, acesta se prezintă foarte favorabil fiind cuprins între 0,9 – 1,1 pe adâncimea de la 30 la 130 cm. În stratul 0 – 30 cm predomină apa, în timp ce sub 130 cm stratul este puțin alterat, iar aerația este mai mare.

Pe întregul profil raportul între porii ocupați de apă și cei ocupați de aer este favorabil creșterii plantelor. În continuare, pe profil, cantitatea de humus scade treptat. Conținutul cel mai ridicat în humus de 3,0% se găsește în stratul 0 – 30 cm și scade brusc în suborizontul An la 2,4% (tabelul 15).

Reacția solului este treptat acidă la suprafață (pH ~ 6,4) apoi devine neutră și treptat trece către slab alcalină înregistrând valoarea maximă de 8,2 unități pH în orizontul Cnk2, datorită prezenței unor cantități mai mari de carbonat de calciu. Capacitatea totală de schimb cationic are valori ridicate și indică o reprezentare foarte bună a complexului adsorbtiv al solului (argila + humusul).

Aprovizionarea solului cu substanțe nutritive este forte bună.

Structura solului este glomerulară, în orizontul A prezintă într-o proporție mare agregate stabile. În orizontul B, agregatele devin tot mai mari, structura evoluând spre nuciformă sau prismatică. capacitatea capilară este 39%. Permeabilitatea bună în orizontul A devine mai slabă în orizontul B datorită texturii argiloase.

Principalele proprietăți fizice, hidrice și chimice ale solului de tip cernoziom cambic de la Fundulea *

*) după Dumitru Elisabeta, 1997. Ghidul excursiilor celei de-a XV-a Conferințe Naționale pentru Știința Solului. Publ. SNRSS Nr. 29,p 158

4.3.Vegetația. Pe terenurile situate la limita de trecere dintre stepă și silvostepă s-a observat inducerea în timp a unor serii de modificări ale dezvoltării vegetației lemnoase și ierboase ca rezultat al interacțiunii zonelor vecine (stepă respectiv zona de pădure).

Alternanța în timp a vegetației lemnoase/ierboase și complexul de factori externi au determinat principalele caracteristici ale acestor cernoziomuri.

Vegetația lemnoasă. Pădurile naturale se găsesc în această zonă sub formă de pâlcuri, predominând esențele de Quercus (Q. pedunculata, Q. pubescens, Q. pedunculiflora, Q. cerris) care sunt însoțite de arbuști (Crataegus monogina, Cornus mas). Din loc în loc în luminișurile pădurii se întâlnesc specii ierboase ca: Poa pratensis, Salvia pratensis, Medicago minima, Medicago falcata, Festuca vallesiaca, etc. Pe margine drumurilor și pe hotarele dintre teritorii se pot întâlni perdele de protecție formate din: salcâm (Robinia pseudocacia), plop (Populus ssp.) oțetar (Rhus ssp.). În livezi predomină sâmburoasele: cais, prun și cireș, iar dintre sămânțoase mărul și părul.

Vegetația ierboasă spontană este alcătuită din asociații aparținând diferitelor familii botanice. Cele mai răspândite sunt speciile din familiile Cruciferae și Gramineae.

Speciile întâlnite cel mai frecvent sunt: muștarul de câmp (Sinapis arvensis), rapița (Brassica rapa), pungulița (Thlaspi arvense), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), pirul târâtor (Agropyron repens), pirul gros (Cynodon dactylon), mohorul galben (Setaria glauca), mohorul verde (Setaria viridis), mohorul lat (Setaria verticillata), costreiul (Sorghum halepense), rugul (Rubus caesius), hrișca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), zămoșița (Hibiscus trionum), volbura (Convolvulus arvensis), sângele voinicului (Lathyrus tuberosus), pălamida (Cirsium arvensis), știrul alb (Amaranthus albus), cânepa sălbatică (Canabis sativa), loboda (Chenopodium album), albăstrița (Centaurea cyanus), pătlagina (Plantago lanceolata) și mușețelul nemirositor (Matricaria inodora).

Vegetația ierboasă cultivată găsește în această zonă condiții de creștere și dezvoltare foarte bună. Zona este considerată cerealieră, fiind potrivită pentru cultura grâului și porumbului alături de care se pot cultiva cu succes plantele industriale (floarea-soarelui, inul pentru ulei, rapița, sfecla de zahăr), leguminoasele pentru boabe (mazărea, fasolea, năutul) și plantele furajere anuale sau perene. Vegetația existentă în zona Fundulea este specifică condițiilor pedoclimatice naturale existente cuprinzând majoritatea speciilor caracteristice stepei și silvo-stepei.

4.4.Codiții climatice

Din punct de vedere climatic, zona orașului Fundulea se caracterizează prin aspectul unei forme de tranziție între clima stepei uscate și a zonei subumede forestiere încadrată după KÖPPEN în climatul de tip Dfax, temperat continental.

4.5. Regimul termic. Luna cea mai caldă a anului este luna iulie în care temperatura medie depășește 22°C, iar în luna ianuarie, cea mai rece a anului, temperatura medie a aerului scade până la – 2,6°C.

Temperatura medie anuală este de 10,5°C. Amplitudinea termică anuală măsoară 26,2°C, iar cea absolută 73,3°C. Valorile termice extreme înregistrate la Fundulea au fost de 42,4°C în sezonul cald al anului și de -26°C în sezonul rece.

În general, iernile sunt aspre, iar verile sunt foarte călduroase.

Brumele târzii de primăvară nu depășesc data de 11 aprilie, iar cele timpurii de toamnă, nu cad mai devreme de 21 octombrie. Durata anuală a zilelor fără îngheț este cuprinsă între 201 – 210 zile.

4.6.Regimul pluviometric. Umezeala aerului este unul dintre parametrii climatului zonal care se corelează în general cu temperatura aerului. La valori mari ale temperaturii aerului (peste 28°C) corespund valori mici ale umezelii aerului (60 – 65%), iar la temperaturi mai scăzute umezeala aerului crește semnificativ, având valori între 85 – 90%.

Pentru cultura plantelor de câmp, umezeala aerului, prezintă importanță mai ales în perioada înfloritului și fructificării. Valorile mari ale acesteia putând inhiba procesele de dezvoltare a plantelor în detrimentul producției prin prelungirea și accentuarea fenomenelor de secetă atmosferică.

Suma precipitațiilor anuale este în medie de 576,3 mm, repartizată neuniform în cursul anului. Limitele de variație a precipitațiilor anuale, din perioada de vegetație a culturilor de primăvară, au oscilat între 228 – 695 mm. În general, cele mai multe precipitații cad în perioada mai – iunie. Astfel, se evidențiază două perioade de secetă distincte: prima în lunile martie – aprilie și a doua în lunile iulie – octombrie. Aceasta din urmă fiind de obicei foarte accentuată și influențează în mare măsură nivelul recoltelor. Analiza datelor climatice multianuale (temperatură și umiditate) de la Fundulea (fig.12), pune în evidență cele două perioade de secetă și un interval de aproximativ 30 de zile cu condiții de ariditate în care precipitațiile scăzute sunt mult mai mici decât evapotranspirația potențială maximă.

Repartiția neuniformă a precipitațiilor în cursul anului, determinată în mare măsură de evoluția fronturilor atmosferice, poate indica pentru fiecare an agricol condiții specifice încât perioadele secetoase pot surveni atât în timpul iernilor cât și în diferite momente ale parcurgerii perioadei de vegetație a plantelor. De aceea, în mod curent discutăm de condiții climatice specifice ale anului de cultură.

Pentru culturile de primăvară, în condiții de neirigare, atât precipitațiile căzute în perioada de vegetație și mai ales cele din perioadele cuprinse între momentul executării lucrărilor de bază ale solului până în momentul semănatului, contribuie nemijlocit la formarea recoltelor și reprezintă unul din principalii factori limitativi ai producției.

4.7. Alți factori climatici. Acțiunea vânturilor influențează foarte mult procesul de evaporație atât la suprafața solului cât și în sol. De asemenea, poate provoca fenomene de eroziunea solului, influențează precipitațiile și unele procese legate de biologia plantelor. Pentru zona Fundulea, vânturile predominante bat din est (3,1 m/s) și din nord-est (4,4 m/s), fiind reprezentate de Crivăț din sud-est, Băltărețul din vest și Austrul din sud-est.

În general în toți anii, în lunile de primăvară, mișcările aerului sunt mai accentuate comparativ cu cele de vară, care sunt mai calme.

4.8. Regimul termic. Datele climatice înregistrate la stația meteorologică Fundulea în perioada 2004-2005 indică o tendință de creștere a temperaturii cu 0,9ºC față de media multianuală pe 37 de ani .Un aspect deosebit de important pentru această perioadă este un proces de încălzire semnificativă a vremii în lunile de iarnă (ianuarie – februarie). Desprimăvărarea, în luna martie, a fost însoțită de creșterea temperaturilor peste media multianuală cu 1,7ºC în anul 2004, respectiv 2,2ºC în anul 2005.

Pentru perioada de vegetație a culturilor semănate în primăvară (aprilie-august) temperatura aerului a prezentat abateri cuprinse între 0,5ºC și 1,5ºC de media multianuală. Pe un fond scăzut al umezelii aerului, temperaturile ridicate ale aerului au condus la apariția unor perioade de secetă prelungită, mai ales în lunile iunie-august, când pentru majoritatea culturilor consumul zilnic de apă înregistrează valori maxime.

Tabelul 16. Temperatura medie lunară a aerului (ºC) înregistrată la stația meteorologică Fundulea în perioada de experimentare (2004 – 2005)

Suma precipitațiilor anuale căzute la Fundulea a fost mai mică decât media pe 37 de ani în doi ani (cu -117,6 mm în 2004 și cu -47,4 mm în 2005

Tabelul 16. Temperatura medie lunară a aerului (ºC) înregistrată la stația meteorologică Fundulea în perioada de experimentare (2004-2005)

Într-o analiză de ansamblu a abaterilor principalilor factori climatici, obținute prin prelucrarea datelor climatice înregistrate la stația meteorologică de la Fundulea față de mediile multianuale se constată că pentru fiecare an agricol din perioada 1997- 2002 identificăm aspecte diferite, specifice, ale climatului pentru aceeași perioadă a anului analizată de la un an la altul,

Anul agricol 2004/2005. Anul agricol 2004/2005, se poate caracteriza tot ca un an călduros, valoarea temperaturii medii multianuale caracteristică zonei, fiind depășită cu 1ºC. Procesul de încălzire a vremii s-a declanșat încă din luna februarie, temperaturile înregistrate având abateri pozitive care au depășit valoarea mediei multianuale cu 5,9ºC respectiv (fig. 23).

Din punct de vedere al precipitațiilor înregistrate, anul agricol 2004/2005, a fost unul din cel mai sărac în precipitații, începând cu luna octombrie și până în luna iulie, precipitațiile căzute s-au situat sub media multianuală (fig. 24).

După o perioadă secetoasă care s-a întins pe toată perioada de vegetație a culturii de grâu, cu efect negativ asupra recoltei, cantitatea de precipitații căzute în luna iulie a depășit cu 180 mm valoarea mediei multianuale a sumei precipitațiilor, fapt care a contribuit formarea recoltei de porumb.

Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, putem spune că variația mare a regimului termic din anii agricoli studiați și repartiția neuniformă a precipitațiilor a influențat nivelul producțiilor, în special apariția fenomenului de secetă prelungită în perioadele critice pentru plantele de grâu și porumb, a provocat diminuarea producțiilor.

Anul agricol 2004/2005. Anul agricol 2004-2005 se poate caracteriza tot ca un an călduros, valoarea temperaturii medii multianuale caracteristică zonei, fiind depășită cu 1ºC. Procesul de încălzire a vremii s-a declanșat încă din luna februarie, temperaturile înregistrate având abateri pozitive care au depășit valoarea mediei multianuale cu 5,9ºC respectiv (fig. 23).

Din punct de vedere al precipitațiilor înregistrate, anul agricol 2004/2005, a fost unul din cel mai sărac în precipitații, începând cu luna octombrie și până în luna iulie, precipitațiile căzute s-au situat sub media multianuală (fig. 24).

După o perioadă secetoasă care s-a întins pe toată perioada de vegetație a culturii de grâu, cu efect negativ asupra recoltei, cantitatea de precipitații căzute în luna iulie a depășit cu 180 mm valoarea mediei multianuale a sumei precipitațiilor, fapt care a contribuit formarea recoltei de porumb.

Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, putem spune că variația mare a regimului termic și repartiția neuniformă a precipitațiilor pe perioada de vegetatie a mazarii au influențat nivelul producțiilor, în special apariția fenomenului de secetă prelungită, în perioadele critice pentru plantele de mazare au provocat diminuarea producțiilor.

CAPITOLUL III

3.1. CARACTERIZAREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT PENTRU SEMĂNAT

Tabel 7

3.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA

3.3. LISTA SOIURILOR ȘI HIBRIZILOR FOLOSIȚI LA „ este următoarea:

a) Pentru cultura de grâu s-au folosit soiurile

– Dropia

– Flamura 85

b) Pentru cultura de porumb s-au folosit hibrizii:

– Fundulea 376

– Helga

c) Pentru cultura de orz de toamnă s-a folosit soiul:

– Orizont

d) Pentru cultura de floarea-soarelui s-au folosit hibrizii:

– Favorit

– Performer

e) Pentru cultura de rapiță de toamnă pentru ulei s-a folosit soiul:

– Alaska

3.3.1. Soiurile de grâu de toamnă (Triticum aestivum L.)

3.3.1.1. Soiul Dropia

De copiat din lucrarea Tehnologia plantelor de câmp, V. Ion și L.I. Iepure, sau din prospecte

Soiul de grâu Dropia a fost creat de I.N.C.D. Fundulea. Forma tufei este semierectă. Frunzele sunt de mărime mijlocie și de culoare verde. Spicul este mare, fusiform, aristat și de culoare albă la maturitate.

Bobul este mare, ovoidal, de culoare roșie. Greutatea a 1 000 boabe are valori cuprinse între 44-48 g, iar masa hectolitrică între 73-74,5 kg.

Însușiri fiziologice. Perioada de vegetație are valori cuprinse între 239—267 zile. Are o rezistență bună la iernare și cădere.

Este rezistent la făinare, mijlociu de rezistent la rugina galbenă și septorioză și este mijlociu de sensibil la rugină brună.

Însușiri de calitate. Se încadrează în grupa de calitate B1—A2, având un conținut de proteină de 13—14,8% , de gluten umed de 23,3- 38,8 % și de gluten uscat de 9,2—15,4%.

Capacitatea de producție. Este un soi de tip intensiv, cu o capacitate de producție ridicată, realizând în condiții normale producții de peste 6 300 kg/ha.

3.3.1.2. Soiul Flamura 85

3.3.2. Hibrizii de porumb (Zea Mais)

3.3.2.1. Hibridul

3.3.2.2. Hibridul

3.3.4. Hibrizii de floarea-soarelui (Helianthus annuus L.)

3.3.4.1. Hibridul Favorit

3.3.4.2. Hibridul Performer

3.3.5. Soiuri de rapiță de toamnă (Brassica napus L)

3.3.5.1. Soiul Valesca

CAPITOLUL IV

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA …

Tehnologia o descrieți în felul următor:

a) Din capitolul pe care vi l-am dat eu, scrieți partea teoretică pentru cultura respectivă. La celelalte culturi pe scurt.

4.1. Rotația

4.1.. Rotația

4.1.1. Rotația la grâu (aspecte teoretice)

culturile ce intră în rotație cu grâul pot fi împărțite în trei categorii:

Foarte bune premergătoare: rapița, mazărea, fasolea, borceagul, inul pentru ulei, inul pentru fibră, cartoful timpuriu, cânepa, muștarul.

De asemenea, pajiștile, temporare sau permanente, atunci când ele au ocupat solul suficient de mult timp și în principal când au fost utilizate pentru pășunat, sunt premergătoare excelente pentru grâu, datorită efectului ameliorativ al rădăcinilor asupra structurii solului și al îmbogățirii în azot atunci când conțin suficiente leguminoase.

Bune premergătoare pot fi: soia, porumbul, cartofii de toamnă, floarea-soarelui, cu condiția să se folosească hibrizi/soiuri care se recoltează înainte de 15 septembrie, astfel încât patul germinativ să se poată realiza la timp și în bune condiții.

Datorită faptului că lasă solul cu puțină apă, floarea-soarelui era socotită o rea premergătoare (Săulescu 1965). Probabil că această ierarhizare se datora prezenței în cultură a celorlalte specii considerate bune premergătoare. Dar în condițiile anului 2007, când s-au cultivat numai 300 ha de in pentru ulei, 100 ha de in pentru fibră, 100 ha de cânepă pentru fibră și 18,7 mii ha de mazăre, floarea-soarelui a devenit în mod firesc una din cele mai utilizate premergătoare.

În plus, specialiștii francezi de la CETIOM au subliniat importanța florii-soarelui ca premergătoare prin faptul că producția de grâu după floarea-soarelui a crescut în medie cu 15%, față de situația în care se cultivă grâu după grâu (www.extranet.prolea.com). Așadar, semănatul grâului după floarea-soarelui este o variantă mai bună decât cultura repetată de grâu.

Bîlteanu (2003) a citat experiențe efectuate la Fundulea de către Pintilie și Sin (1974), în care producțiile de grâu după floarea-soarelui au fost cu 230-500 kg/ha mai mari decât după porumb. Alt aspect important luat în considerare atunci când se preferă floarea-soarelui ca premergătoare în detrimentul porumbului, este faptul că resturile vegetale ce rămân după floarea-soarelui sunt mai ușor de încorporat decât cele de porumb. De asemenea, grâul și floarea-soarelui nu au boli comune, spre deosebire de cazul rotației grâu-porumb, care poate stimula evoluția fuzariozei.

Premergătoare de evitat sunt: culturile cu recoltare târzie, cele care lasă solul sărăcit în apă și elemente nutritive. Cele mai des citate specii ce aparțin acestei categorii sunt sorgul, iarba de sudan și meiul (în special cultura a doua).

4.1.2.Rotația în exploatația Oda Agro (aspecte practice)

În exploatația… premergătoarele au fost următoarele:

4.2. Fertilizarea

4.2.1. Fertilizarea la grâu (aspecte teoretice)

Azotul influențează pozitiv înrădăcinarea, înfrățirea, numărul de spice, rezistența la temperaturi scăzute, suprafața foliară, numărul de flori fertile din spic, numărul de boabe în spic și MMB.

De asemenea, determină creșterea conținutului de proteină și influențează calitatea acesteia (micșorează cantitatea de aminoacizi esențiali – Hera ș.a. 1987).

Fosforul influențează pozitiv înrădăcinarea, înfrățirea, rezistența la iernare și coacerea (precocitatea). Fosforul influențează mai puțin conținutul de proteină în bob, dar diminuează posibilele efecte negative ale azotului asupra calității proteinei (Hera ș.a. 1987).

Potasiul influențează rezistența la secetă și ger, de aceea pentru a obține producții mari, trebuie aplicate îngrășămintele cu potasiu, deși se consideră că, în general, solurile României sunt bine aprovizionate în acest element.

Fertilizarea influențează și starea culturală a plantelor de grâu. Roșca și Iacomi (2001) menționează următoarele aspecte:

culturile fertilizate echilibrat sunt mai rezistente la atacul de boli și dăunători;

PED pentru ploșnițele cerealelor este mai mare la plantele fertilizate adecvat;

aplicarea îngrășămintelor cu azot micșorează atacul viermilor sârmă;

excesul de îngrășăminte cu azot favorizează dezvoltarea fuzariozei.

Doze de îngrășăminte în funcție de recolta scontată

Sin ș.a. (2004) recomandă păstrarea echilibrului între azot și fosfor astfel: pe solurile sărace raportul N:P trebuie să fie 2:1, iar pe cele fertile raportul optim este de 3:1, sau chiar 4:1.

4.2.2. Fertilizarea plantelor în exploatația Oda Agro (aspecte practice)

4.3. Lucrările solului

4.3.2 Fertilizarea plantelor în exploatația Oda Agro (aspecte practice)

4.3.2.1. Fertilizarea la grâu în exploatația Oda Agro

4.4. Sămânța și semănatul

4.5. Lucrările de îngrijire

4.6. Recoltarea

Exemple de itinerare tehnice. Înlocuiți

Tabelul 8

Itinerarul tehnologic practicat la cultura de grâu la în anul 2006-2007

Suprafața 63 ha

Planta premergătoare: floarea-soarelui, porumb

Producția medie de boabe: 4150 kg/ha

Soiuri utilizate: Flamura 85, Dropia

Tabelul 9

Itinerarul tehnologic practicat la cultura porumb

la în anul 2006-2007

Suprafata 47 ha

Planta premergătoare: grâu și porumb

Producția medie obținută: 7850 kg/ha

Hibrizi folosiți: Fundulea 376, Helga

Tabelul 11

Itinerarul tehnologic practicat la cultura de floarea-soarelui

la în anul 2006-2007

Suprafața 100 ha

Planta premergătoare: grâu, orz

Producția medie obținută: 2200 kg/ha

Hibrizi folosiți: Favorit, Performer

Tabelul 12

Itinerarul tehnologic practicat la cultura de rapiță

la în anul 2006-2007

Suprafața 200 ha

Planta premergătoare: orz

Producția medie obținută: 1600 kg/ha

Soiurile folosite: Valesca,

Planta premergătoare: orz

Producția medie obținută: 1600 kg/ha

Soiurile folosite: Valesca,

CAPITOLUL V

ANALIZA itinerarelor tehnice, VENITURILOR, REZULTATE FINANCIARE ȘI A EFICIENȚEI ECONOMICE PE CULTURI

De făcut analiza SWOT pentru fiecare itinerariu tehnic

Îi întrebați pe fermieri care sunt în opinia lor pentru fiecare cultură:

Punctele tari:

Modul cum face lucrările

Marketingul,

Contracte

Mașini performante

Sol fertil

Punctele slabe

Prețuri

Factori climatici

Oportunitățile

Prețuri din ultimul an

Amenințările

Analiza indicatorilor de eficiență economică pe culturi în anul 2006-2007

5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafață

a)La cultura grâului, costul unitar la hectar s-a cifrat la 1073,31 lei în anul agricol 2006, incluzând toate categoriile de cheltuieli tehnologice de la pregătirea terenului până la recoltat, inclusiv.

b)La cultura porumbului, costul la hectar a fost de 1041,72

e) La cultura florii-soarelui au fost necesari 1.064,03 lei/ha pentru aplicarea tehnologiei de cultură până la recoltare inclusiv.

Tabelul 16

Analiza costului la unitatea de suprafață la cultura de grâu pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Tabelul 17

Analiza costului la unitatea de suprafață la cultura de porumb pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Tabelul 19

Analiza costului la unitatea de suprafață la cultura de floarea-soarelui pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

Tabelul 20

Analiza costului la unitatea de suprafață la cultura de rapiță pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)

5

Tabelul 24

Tabelul 25

Analiza indicatorilor de eficiență economică pe culturi în anul 2006-2007

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

În urma realizării proiectului de licență privind analiza sortimentului de culturi s-au desprins următoarele concluzii:

„S.C. este persoană juridică română, cu sediul în localitatea Slatina, Olt, având ca obiect de activitate principal realizarea producției agricole vegetale și animale.

Studiul de caz efectuat s-a referit la analizarea sortimentului de culturi Societatea dispune în prezent de 2500 hectare pe care le lucrează cu propriul parc de mașini și tractoare. Structura culturilor în anul agricol 2006-2007 a fost următoarea: 1800 la grâu de toamnă (80,38 %), 100 ha la orz (1,25 %), 400 ha floarea soarelui (5,75 %), 150 ha porumb (5,75 %), 200 ha rapiță (7,0 %), total suprafață lucrată în anul 2006 fiind de 2500 ha.

Tehnologiile aplicate sunt redate pentru fiecare cultură în detaliu în proiect, menționându-se în succesiune logică toate lucrările efectuate de la pregătirea terenului până la recoltat, precizându-se mașinile și utilajele agricole, volumul de muncă, consumul de combustibil.

S-au utilizat în cultură o serie de soiuri și hibrizi de mare valoare biologică, dar performanțele productive la hectar au fost influențate atât de tehnologia aplicată cât și de condițiile climatice din perioada 2006-2007.

La cultura grâului, cheltuielile directe ocazionate de costurile materiale, lucrările mecanice și forța de muncă se cifrează la 998,29 lei/ha.

La cultura porumbului hibrizii au fost folosiți pentru a asigura o eșalonare mai ales a lucrărilor de recoltare și posibilitatea recoltării sub formă de boabe. Performanța medie la ha a fost de 7850 kg boabe. Cheltuielile totale la unitatea de suprafață au fost 1041,72 lei/ha, ponderea cea mai mare având-o cheltuielile materiale 79,72 %, din care cheltuielile cu lucrările mecanice 47,51% și cheltuieli cu sămânța, îngrășămintele, pesticide 26,79 %. Costul de producție a fost de 0,13 lei/kg iar prețul mediu de achiziție de 0,19 lei/kg. Profitul pe unitate de produs a fost de 0,06 lei/kg.

La cultura florii-soarelui, pentru realizarea unei producții medii de 1500 kg/ha s-au cheltuit 1.064,02 lei. Costul pe unitate de produs s-a ridicat la 0,48 lei/kg. În cadrul acestuia, cheltuielile materiale reprezintă 83,22 %. Cheltuielile cu sămânța, îngrășămintele și pesticidele dețin 40,92 % din costul total, iar cele cu lucrările mecanice 39,94 %. Producția de bună calitate a permis valorificarea la prețul atractiv de 0,73 lei/kg, ceea ce a condus la obținerea unui profit de 0,25 lei/kg sămânță.

La cultura de orz, producția medie realizată a fost de 3800 kg/ha, în condițiile unui cost de producție la hectar de 765,12 lei. Ponderea cea mai mare în valoarea costului unitar la hectar au deținut-o cheltuielile materiale 79,72 %, iar în cadrul acestora cheltuielile cu lucrările mecanice 49,66 %. Valorificând producția de orz la prețul de achiziție de o,28 lei/kg, s-a realizat un profit pe kg de 0,08 lei/kg.

La cultura de rapiță, producția medie a fost de 1600 kg/ha. La unitatea de suprafață s-au cheltuit 876,62 lei, iar din valorificarea producției de semințe s-a obținut un preț de 0,98 lei/kg, ceea ce a condus la înregistrarea unui profit de 0,43 lei/kg.

În anul agricol 2006-2007, s-a confruntat cu următoarele probleme majore în producție vegetală:

condițiile climatice agresive, care au afectat producția și costurile aferente;

prețul ridicat al materialelor are un impact direct asupra nivelului cheltuielilor cu lucrările mecanice; lipsa motorinei necesare, chiar în compania de semănat, s-a regăsit în mod negativ în densitatea slabă a culturilor la hectar;

prețul ridicat al îngrășămintelor limitează cultivatorii în a aplica dozele recomandate de tehnologia modernă, cu efect nedorit asupra performanțelor în producție și diminuarea fertilității solului;

lipsa unui preț de achiziție garantat a influențat considerabil nivelul profitului, deși toate culturile au fost rentabile, in special cultura de soia; oferta ridicată la unele produse, cum este grâul și porumbul a condus la scăderea prețului de achiziție a acesteia pe piață;

prețul ridicat al pesticidelor și erbicidelor, al substanțelor chimice utilizate în combaterea bolilor și dăunătorilor a determinat fermierii să aplice doze mai reduse în dauna performanțelor productive;

dobânzile ridicate la creditele acordate de bănci fac ca aceste împrumuturi să fie neatractive și resursele financiare ale agenților economici din agricultură să se limiteze strict la profit, care de cele mai multe ori este insuficient pentru dezvoltarea producției;

cererea pieței pentru anumite produse agricole îi determină pe cultivatori să mărească suprafețele cultivate cu floarea soarelui, cu riscul nerespectării rotației și a intervalului de pauză după care floarea-soarelui poate reveni pe aceeași suprafață, cu riscul apariției bolilor și dăunătorilor și evident al diminuării producției;

dezvoltarea unei strategii viabile în producția vegetală este frânată de lipsa unor prețuri garantate la produsele agricole și simplificarea tehnologiilor de cultură practicate în exploatațiile agricole. În acest fel se reduce randamentul la unitatea de suprafață, calitatea producției și implicit efectele economico-financiare;

susținerea cultivatorilor prin fondului UE alocate prin Programul SAPARD implică un sistem greoi și birocratic de accesare, impune începerea afacerii cu propriul capital financiar, pe care de regulă fermierii nu îl au la nivelul necesar; elaborarea proiectelor este epuizată și sofisticată impunând apelarea la firma de consultanță specializate, care solicită contra plată în câte părți din valoarea proiectului, fără a garanta câștigarea competiției;

lipsa amenajărilor pentru irigații conduce la diminuarea randamentului la hectar în anii secetoși. De aceea, s-a încercat și se recomandă societății să procedeze la diversificarea culturilor introducând specii la rapiță, muștarul, șofrănelul și coriandrul;

achitarea produselor livrate Comcereal, Cerealcom, fabricilor de ulei și de nutrețuri combinate se realizează după 90 zile de la achiziție, în condițiile fluctuației raportului leu/euro. Acest lucru creează diferențe, legate de aprovizionarea input-uri de fermă și în final conduce la realizarea unui profit foarte mic sau de loc;

baza tehnico-materială învechită a societății, lipsa fondurilor pentru investiții și modernizarea parcului de mașini și tractoare.

Datorită suprafeței mari pe care o gestionează societatea este necesară realizarea unor relații de colaborare cu societăți și firme specializate în furnizarea de materii prime și materiale în procesele de producție. În decursul timpului, societatea a realizat contracte diferențiate, cu plata preferențială la achiziționarea produselor sau la recoltare cu scopul de a realiza o evaluare a plăților și un echilibru financiar în perioadele în care societatea nu realizează încasări datorită aspectului sezonier al încasărilor specific exploatațiilor agricole. Uneori plata unor produse și servicii fiind efectuată în contrapartidă de produse agricole boabe .

Pentru aprovizionarea cu produse fitosanitare societatea apelează la serviciile următoarelor societăți comerciale:

Suntory Agrochemicals SRL pentru aprovizionare cu produsele Treflan, Guardian, Mustang, Relag și Sumi 8;

Agricover SA Buzău

Monsanto SA pentru aprovizionare cu sămânță pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui;

KWS

Comcereal SA

Cerealcom SA

Semrom SA

Fructigena SRL pentru îngrășăminte chimice

Petrom SA si Lukoil pentru aprovizionarea cu carburanți și lubrefianți

Agroautoprest SRL

SC Autopro SRL pentru piese de schimb și reparații pentru tractoarele și mașinile agricole din societate.

Societatea a livrat la Comcereal Slatina, grâu și floarea-soarelui echivalent valorii cantității de îngrășăminte chimice pe care le-a achiziționat de la această societate. Florea-soarelui a fost livrată la societatea Ultex Țăndărei specializată în procesare. Cele mai mari probleme au fost legate de valorificarea producției de porumb și de prețul mic de desfacere de numai 0,19 lei/kg. În cazul grâului o parte din producție se macină iar făina este transformată în produse de panificație de către brutăria existentă în cadrul societății iar pâinea se desface în localitățile rurale învecinate la prețul de 0,55 lei.

Ținând seama de aspectele economice ale utilizării sortimentului de culturi și aplicării tehnologiilor specifice, acest studiu a permis ajungerea la concluzia că unitatea trebuie să își diversifice structura culturilor, să apeleze la soiuri și hibrizi performanți, rezistenți la secetă, boală și dăunători, să încheie contracte ferme, la prețuri negociate cu furnizorii de input-uri, să încheie contracte comerciale avantajoase cu beneficiari pentru a avea vânzări sigure și profit.

Luând în considerare eficiența economică pe culturi, apreciată prin prisma venitului la hectar, profitului pe kilogram de produs și rata rentabilității, ierarhia culturilor realizate în anul agricol 2006-2007 a fost, în ordine descrescătoare: orzul, porumbul, floarea-soarelui, grâul, rapița, soia. Ținând seama de acest lucru, „S.C. MES S.A. SLATINA, OLT trebuie pe viitor să se orienteze mai bine în strategia de stabilire a structurii culturilor, mărind suprafețele de cultură la plantele care asigură o rentabilitate mai ridicată.

BIBLIOGRAFIE