Analiza Intentiilor Antreprenoriale ale Studentilor de la Feaa Craiova

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza intențiilor antreprenoriale ale studenților de la FEAA Craiova

LISTA TABELELOR ȘI GRAFICELOR:

Figura 1.1. Riscuri majore asociate cu începerea unei afaceri

Figura 1.2. Distribuția pe sexe a asociaților/acționarilor persoane juridice active la data de 31.01.2014, România

Figura 1.3. Distribuția pe sexe a asociaților/acționarilor persoanelor juridice în județul Dolj în luna August 2013 și în luna Februarie 2014

Figura 1.4. Numărul întreprinzătorilor privați pe activități și tipuri de întreprinzători

Figura 1.5. Situația înmatriculării societăților care au beneficiat de prevederile HG nr. 166/2003 – facilități oferite studenților la data de 31.01.2014

Figura 1.6. Statistica persoanelor juridice active în funcție de vârsta asociaților/ acționarilor la data de 28.02.2014 în județul Dolj

Figura 1.7. Distribuția pe județe a asociaților/acționarilor cu vârste sub 29 de ani la data de 28.02.2014

Figura 2.1. Percepția studenților despre antreprenoriat

Figura 2.2. Intențiile antreprenoriale ale studenților

Figura 2.3. Tendința antreprenorială pe grupe de vârstă

Figura 2.4. Impedimente în inițierea unei afaceri

Figura 2.5. Domeniile de activitate preferate de studenți

Figura 2.6. Importanța domeniului de activitate

Figura 2.7. Avantajele înființării unei întreprinderi

Figura 2.8. Dezavantajele înființării unei întreprinderi

Figura 2.9. Rolul facultății în mediul antreprenorial

Figura 2.10. Bariere în înființarea unei afaceri

Figura 2.11. Educația antreprenorială

Figura 2.12. Abilități antreprenoriale

Figura 2.13. Ce înseamnă o afacere din perspectiva studenților

Figura 2.14. Câștigul în afaceri

Figura 2.15. Factorii esențiali în demararea unei afaceri

Figura 2.16. Dacă ai avea 1.000 EUR, ce ai face cu ei?

Tabelul 2.1. Măsuri recomandate de studenți pentru o performanță superioară în afaceri

INTRODUCERE

Activitățile antreprenoriale oferă indivizilor independență financiară, conducând la crearea de locuri de muncă, inovație și îmbunătățirea nivelului de trai. Studenții de azi reprezintă potențialii antreprenori de mâine. Din această cauză Universitățile susțin educația antreprenorială, oferind numeroase cursuri și programe de antreprenoriat. Cu toate acestea, există o serie de factori externi care influențează atitudinea studenților cu privire la antreprenoriat, legătura dintre educația antreprenorială și intențiile studenților de a deveni antreprenori fiind greu de stabilit.

Prin intermediul acestei lucrări ne propunem să determinăm atât factorii care influențează pozitiv intențiile studenților cu privire la antreprenoriat, cât și factorii care influențează negativ studenții, avantajele și dezavantajele inițierii unei afaceri și percepția studenților de la FEEA asupra activității de antreprenoriat.

Educația ocupă un rol important în determinarea intențiilor antreprenoriale ale studenților, cunoștințele și experiența întărind încrederea în forțele proprii. Studenții care au urmat cursuri cu tematică antreprenorială sau care au participat la activități de antreprenoriat denotă o atitudine pozitivă cu privire la șansele de reușită ale unei afaceri și înteleg mai bine mediul antreprenorial, conștientizând atât avantajele demarării unei afaceri, cât și riscurile aferente. Din acest motiv vom încerca să aducem în prim plan programele și cursurile dezvoltate pentru tinerii antreprenori și impactul lor asupra dezvoltării culturii antreprenoriale în România.

Alți factori care influențează atitudinea studenților față de antreprenoriat pot fi atât familia cât și factorii demografici. În regiunile mai dezvoltate, unde cultura antreprenorială este mai bogată, se observă că și numărul studenților întreprinzători este mai mare față de regiunile mai puțin dezvoltate. Un exemplu relevant pentru lucrarea de față este raportul dintre capitală și zonele din provincie, numărul de întreprinderi înfințate de studenții din provincie fiind mult mai mic decât numărul întreprinderilor înființate de studenții din București.

Pentru o mai bună întelegere a culturii antreprenoriale în viața economică și socială a indivizilor dar și atitudinea studenților fată de aceasta am structurat prezenta lucrare în două capitole. În primul capitol ne propunem să analizăm aspectele teoretice ce privesc mediul antreprenorial din Romania precum: informații generale despre antreprenoriat, rolul antreprenorului în dezvoltarea economică a țării, importanța și caracteristicile acestuia, principalii factori care influențează pozitiv dar și negativ intențiile antreprenoriale în randul studenților și etapele înființării unei afaceri.

Din cauza crizei economice, rolul antreprenorilor a devenit din ce în ce mai evident pentru autoritățile și publicul larg din România și principala măsură care conduce la o creștere economică este susținerea antreprenorilor și a celor care doresc să devină antreprenori de către autorități prin programe și inițiative publice specifice.

În cea de-a doua parte a primului capitol am analizat situația mediului antreprenorial din România, riscurile sau temerile majore cu care se confruntă antreprenorii, specializarea întreprinderilor pe tipuri de activități, analizând evoluția acestora.

De asemenea, am încercat să evidențiem impactul pozitiv pe care îl are educația antreprenorială asupra spiritului întreprinzător și importanța învățământului în formarea culturii antreprenoriale, rolul femeilor antreprenor și modul în care acestea contribuie la dezvoltarea economiei. Am analizat modul în care Guvernul sprijină tinerii antreprenori în înființarea de întreprinderi, demarând o serie de programe prin intermediul cărora acordă atât sprijin financiar cât și programe de dezvoltare a educației antreprenoriale prin organizarea de workshop-uri, elaborarea de materiale, disponibilitatea platformelor online pentru traineri, tabere pentru formatori și conferințe, programe pentru startup-uri, tabere de inovare, organizații.

În partea a doua a lucrării, am elaborat un chestionar pe un eșantion de 35 de studenți de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova. Chestionarul cuprinde 17 întrebări prin intermediul cărora se vor analiza percepțiile studenților de la FEAA Craiova despre mediul antreprenorial din România. Prin intermediul acestui chestionar ne propunem să aflăm raspunsul la întrebarea “ Ce îi motivează pe studenți să se implice în activități de antreprenoriat? “ și care sunt temerile lor referitor la acest domeniu. De asemenea, urmărim să aflăm cât de dezvoltată este cultura antreprenorială în rândul studenților din Dolj și care este gradul lor de implicare în activitatea de antreprenoriat la acest moment. Chestionarul este formulat în așa măsură în cât să putem identifica cu ușurință intențiile studenților, greutațile cu care se confruntă dar și domeniul spre care își orientează atenția.

CAPITOLUL 1. ANTREPRENORIAT – REPERE TEORETICE

1.1. Aspecte teoretice

De-a lungul a câtorva sute de ani au fost elaborate foarte multe teorii și definiții privind antreprenoriatul, acest fenomen fiind descris din mai multe puncte de vedere, evidențiind complexitatea și eterogenitatea sa.

Primele scrieri antreprenoriale apărute în Romania fac referire la coordonarea mesagerilor, conducerea armatei și alte sfaturi de natură militară, și sunt scrise de Neagoe Basarab către Teodosie, fiul său.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, antreprenorul este definit ca: ,,persoana care conduce o antrepriză, antrepriza fiind o întreprindere care execută lucrări industriale, comerciale, de construcție.

În Evul Mediu, noțiunea de antreprenor făcea referire la persoane a căror ocupație era comerțul, persoane care organizau parade, spectacole, sau persoane care răspundeau de construcția unor obiecte, șantiere sau clădiri.

Primele teorii cu privire la antreprenoriat au fost formulate de economistul francez Richard Cantillon în sec. al XVIII-lea. În anul 1755 acesta a propus noțiunea prin care ,,antreprenor este persoana ce activează în condiții de risc”.

Tot un mare economist francez, Jean-Baptiste Say, afirma în anul 1860 că ,,antreprenor este acea persoană care transferă resursele economice dintr-o activitate cu productivitate joasă și le plasează în activitatea care va asigura productivitatea ridicată și randament în creștere.

Prin lucrarea sa ,,Principle Of Economics”, publicată în anul 1890, economistul englez, Alfred Marshall, îi acordă antreprenorului un rol important, considerându-l ,,un motor al dezvoltării societății”.

Conform economistului austriac, Joseph A. Schumpeter și a teoriei lui Deggan din 1958, putem susține faptul că antreprenorul este o persoană economică care obține profit ca urmare a implementării inovației.

Prin cele prezentate anterior putem concluziona faptul că antreprenorul este persoana care identifică oportunitatea unei afaceri, desfășoară o activitate independentă, își asumă riscul, are capacitatea de a planifica și a lua decizii, caută mijloacele pentru organizarea întreprinderii, coordonează și gestionează eficient resursele, dezvoltă și pune pe piață inovația, cu scopul de a obține profit maxim.

1.2. Caracteristici ale antreprenorilor

Fiecare etapă de dezvoltare a societății, a productivității, a tehnologiilor și a competitivității la nivelul întreprinderilor, implică și o serie de probleme socio-economice care îi impun antreprenorului să găsească metode de soluționare. Astfel, antreprenorul capătă în permanență noi trăsături, caracteristici și calități pentru a satisface nevoile omului și ale societății.

Printre calitățile pe care trebuie să le dețină un antreprenor, calități care îl ajută să își înființeze propria afacere sau să dezvolte una deja existentă, se întâlnesc și abilitățile de leadership, toleranța medie la risc, abilitățile de muncă, responsabilitatea sau gradul de independență, eficiența în luarea deciziilor, creativitatea, motivația și inovația.

Perseverența și determinarea puternică, dar și dorința de a câștiga, îl fac pe antreprenor să găsească soluții unor probleme pe care alte persoane le consideră de nerezolvat, antreprenorul știe să identifice ocaziile care i se ivesc, acceptă provocările, ba mai mult, încearcă să obțină cât mai multe beneficii de pe urma acestora.

Încrederea în propriile abilități îi determină pe antreprenori să depășească obstacolele și să perceapă eșecul ca fiind o experiență din care pot învăța ceva, apariția greutăților nu le schimbă planurile, doar îi determină să se adapteze noilor condiții.

Un bun antreprenor urmărește în permanență să previzioneze viitorul, are capacitatea de a organiza și gestiona munca altora, știe cum să își mobilizeze echipa. El depinde de clienți, furnizori și angajați, prin urmare capacitatea de a comunica și de a convinge colaboratorii în legătură cu ideile și viziunea sa este esențială.

Abilitatea de a lua în considerare toți factorii interni și externi, de a cerceta amănunțit piața și de a analiza toate detaliile care influențează afacerea, capacitatea de a colecta toate resursele disponibile cu scopul de a realiza un plus de valoare, sunt de asemenea calități esențiale pe care trebuie să le dețina orice antreprenor.

1.3. Factori care influențează mediul antreprenorial

Multă lume consideră că riscul înființării unei afaceri este prea mare, alții însă, sunt încântați de avantajele pe care le pot obține și nu mai țin cont de cauzele unui posibil eșec în afaceri. Decizia de a înființa o afacere trebuie luată cu multă înțelepciune, în momentul în care riscurile existente și modalitățile prin care putem evita sau diminua efectul acestora ne sunt foarte clare.

Datorită concurenței puternice, firmele noi și cele mici au o rată a eșecului destul de ridicată, astfel, cunoașterea factorilor care influențează mediul antreprenorial atât în sensul creșterii cât și în sensul scăderii este un pas important ce trebuie făcut de întreprinzător pentru a evita eșecul afacerii.

Principalii factori care influențează mediului antreprenorial atât în mod pozitiv cât și în mod negativ sunt: factorii de natură legislativ-normativă, factorii sociali, financiari, politici, tehnologici și factorii demografici.

1.3.1. Factori de natură legislativ-normativă

Acest tip de factori au caracter extern și sunt generați de statul român, de instituțiile sale și de reglementările Uniunii Europene. Ei vizează în mod direct actele, legile, ordonanțele de guvern, proiecte de legi și alte dispoziții cu caracter special care fac referire la mediul antreprenorial în mod direct.

În România, mediul antreprenorial se raporteaza la Legea numărul 31 din 16/11/1990 privind societățile comerciale, prin această lege stabilindu-se formele de constituire, obligațiile și drepturile societăților comerciale.

Statul are obligația de a crea tuturor întreprinderilor condiții juridice și economice egale, contribuie la dezvoltarea concurenței libere, garantează respectarea drepturilor și intereselor lor legitime, asigură posibilități egale de a folosi resursele naturale, financiare, informative, tehnico-materiale și de muncă, neadmițînd monopolizarea piețelor acestor resurse, și reglementează activitatea de antreprenoriat în baza legislației în vigoare.

Ministerele, camerele de comerț și industrie și celelalte organe de specialitate ale administrației publice au obligația să elaboreze politici și să creeze un cadru favorabil pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Guvernul, autoritățile administrației publice, precum și autoritățile administrației publice locale pot da dispoziții întreprinderilor numai în limitele competenței lor.

Potivit Legii nr. 346/14.7.2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, sunt considerate IMM acele întreprinderi care au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250, realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.

a) Microîntreprinderile au până la 9 salariați și o cifră de afaceri anuală netă de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;

b) Ȋntreprinderile mici – au între 10 și 49 de salariați și o cifră de afaceri anuală netă de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;

c) Ȋntreprinderile mijlocii – au între 50 și 249 de salariați și o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, sau dețin active totale care nu depășesc 43 milioane euro.

Deși există inițiative din partea statului, procesul de simplificare a procedurilor de înființare a unei firme este încă anevoios, aplicarea legilor fiind cel mai des motiv de dispută dintre companii și statul român.

Studenții cetățeni români, care doresc să înființeze o afacere proprie, beneficiază de scutiri de la plata taxelor și tarifelor, potrivit prevederilor HG nr. 166/2003 astfel :

a) taxele și tarifele pentru operațiunile de înmatriculare efectuate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, tarifele pentru operațiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comerțului, precum și tarifele pentru serviciile de asistență prestate de oficiile registrului comerțului;

b) taxele și tarifele pentru autorizarea funcționării comercianților, solicitate la constituire;

c) taxele și tarifele pentru obținerea de la administrația publică locală a autorizației de desfășurare a unor activități economice în mod independent;

d) taxele pentru publicarea în Monitorul Oficial al României;

e) taxele de timbru pentru activitatea notarială, aferente actelor în cazul cărora este prevăzută obligativitatea încheierii acestora în formă autentică:

– când printre bunurile subscrise ca aport în natură la capitalul social se află un teren;

– când forma juridică a societății comerciale implică răspunderea nelimitată a asociaților

sau a unora dintre ei pentru obligațiile sociale;

– când societatea comercială se constituie prin subscripție publică.

Pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor și tarifelor, studentul care înființează o societate comercială trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) urmează cursurile unei forme de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată la o instituție de învățământ superior acreditată;

b) este cel puțin în anul II de studiu și a promovat toate obligațiile prevăzute de senatul universității;

c) nu a depășit vârsta de 30 de ani.

În cazul în care, în perioada de până la 3 ani de la înmatriculare, intervine cesionarea sau înstrăinarea parțială ori totală, prin orice modalitate, a părților sociale sau a acțiunilor deținute la societățile comerciale constituite în condițiile prezentei hotărâri, societatea comercială are obligația restituirii integrale a sumelor reprezentând taxe și tarife pentru care s-a acordat scutire de plată.

1.3.2. Factorii sociali

Factorii sociali sunt acei factori care se întalnesc atât în mediul intern al întreprinderii cât și în mediul extern. Factorii sociali din mediul intern al întreprinderii sunt reprezentați de angajații unei companii și de relațiile dintre aceștia. În raport cu mediul extern al întreprinderii întâlnim mai mulți factori sociali, cum ar fi: furnizorii, clienții actuali sau clienții posibili, funcționarii statului, partenerii de afaceri și posibilii investitori.

Relația antreprenor–furnizor sau relația antreprenor–client trebuie să fie bazată pe încredere, să decurgă cât mai ușor și să fie o relație de lungă durată. O firmă nu renunță la furnizorii săi de lungă durată deoarece cunoaște foarte bine calitatea materiilor prime sau a serviciilor furnizate de firma respectivă. Chiar dacă nu aduc întotdeauna cele mai ridicate marje de profit, clienții vechi oferă stabilitate întreprinderii datorită comenzilor lor constante prin care firmele își pot organiza activitățile de producție viitoare.

Această relație pornește de pe poziții egale și se urmărește păstrarea raportului economic, minim de efort/maxim de efect.

Relația angajator – angajat este un raport de subordonare, salariatul îndeplinește sarcinile, ordinele și instrucțiunile primite de la angajator, acesta din urmă având dreptul de a controla modul de îndeplinire a acestor sarcini și rezultatele obținute.

Este factorul care se formează într-o perioadă de timp îndelungată și este cel mai sensibil la schimbările mediului antreprenorial. De cele mai multe ori, factorul uman contribuie la stabilirea nivelului de calitate al produselor oferite, mai ales pentru companiile care activează în zona serviciilor.

Datorită caracterului subiectiv, acești factori necesită resurse de perfecționare continuă, de monitorizare și de motivare.

1.3.3. Factori de ordin financiar

În orice economie sănătoasă, antreprenorii joacă un rol esențial, mai ales în ultima perioada din cauza crizei economice, rolul acestora a devenit din ce în ce mai evident pentru autoritățile și publicul larg din România și din lume.

Principala măsură care conduce la o creștere economică este susținerea antreprenorilor și a celor care doresc să devină antreprenori, de către autorități, prin programe și inițiative publice specifice. Accesul la finanțare este considerat, de cei mai mulți dintre antreprenori, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă.

Principalele surse de finanțare la care recurg antreprenorii sunt: Băncile comerciale, Bursa de Valori București (BVB) și alte instituții financiar – bancare.

Prin fonduri europene, credite, împrumuturi de la stat sau alte modalități, factorii de ordin financiar contribuie la dezvoltarea pe termen lung a unei companii, creșterea de lichidități, creșterea bugetului de marketing pentru promovarea produselor sau a serviciilor oferite, achiziția, extinderea sau renovarea activelor corporale, creșterea vitezei de rotație a capitalului, investiții în cercetare și dezvoltare.

Un dezavantaj pentru antreprenor este faptul că băncile preferă, de cele mai multe ori, să acorde împrumuturi firmelor mari, stabile, cu toate acestea, în lipsa lichidităților, cea mai importantă sursă de finanțare pentru firme este creditul bancar. Soluțiile de finanțare propuse de băncile românești sunt numeroase și sunt disponibile pentru toate tipurile de investiții: pentru activitatea zilnică, pentru plata salariilor, pentru capitalul de lucru sau pentru investiții viitoare sau în derulare, etc.

Antreprenorii care au nevoie de finanțare pot accesa fonduri din mai multe surse. Pe de o parte băncile comerciale oferă o diversitate de credite pentru finanțarea IMM-urilor, pe de altă parte nevoia de finanțare poate fi satisfăcută și din Fonduri Europene.

Exemple: CEC Bank oferă urmatoarele tipuri de credite :

– Ajutor de stat pentru IMM prin programul SRL-D – Agenția pentru implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM. Acest tip de credit se acordă pentru finanțarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiții, în active corporale și/sau necorporale. Beneficiari creditului sunt societățile cu răspundere limitată–debutant și microîntreprinderile.

– Ajutor de stat pentru IMM prin programul START – Agenția pentru implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM. Acest tip de credit se acordă pentru finanțarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiții, achiziționarea de echipamente tehnologice, aparate și instalații de măsură, control și reglare, mijloace de transport, licențe, brevete, mărci, francize, etichetare ecologică, software, achiziționarea de echipamente IT, de spații de lucru, spații de producție și spații pentru prestări servicii și comerț, aparatură birotică și sisteme de protecție a valorilor umane și materiale, etc.

– Credit pentru IMM-uri din surse BERD și UE. Beneficiari creditului sunt societățile private din sectorul industrial, pentru proiecte cu o rată internă de rentabilitate de minimum 10% și care conduc la o economie de energie de minimum 20% și se acordă pentru creditarea proiectelor de investiții prin care se realizează o îmbunătățire a performanței energetice.

Exim Bank oferă :

– Credite de dezvoltare pentru IMM – Valoarea acestui credit este de 1,5 milioane de euro și se folosește pentru finanțarea proiectelor de investiții.

– Credite pentru capital de lucru pentru IMM – Valoarea creditului este de 300.000 de euro și se acordă pentru finanțarea activității curente.

– Microcredite pentru IMM – Credit pe termen scurt și se acordă pentru finanțarea proiectelor de investiții/sau a activității curente.

– Credite pentru femei antreprenor – Creditul se acordă pentru investiții/sau finanțarea activității IMM-urilor în care femeile sunt acționari majoritari sau dețin calitatea de administrator și în același timp acționar minoritar.

Criteriile ce trebuie luate în calcul atunci când se solicită un credit:

1. Problemele companiei trebuie să fie bine cunoscute și cum veți folosi creditul pentru care aplicați. Dacă aveți nevoie de lichidități pentru a efectua plăți curente sau investiții neașteptate, atunci puteți alege un credit pe termen scurt, dacă aveți nevoie de investiții mari, puteți apela la un credit pe termen mediu și lung pentru a vă dezvolta afacerea așa cum doriți.

2. Analiza atentă a costurilor aferente creditelor, costuri care intră în analiza dosarului de credit. În funcție de politica fiecarei bănci, putem întâlni: comision de analiză a documentației de credit, comisionul de neutilizare, comision de gestiune, comisionul de rambursare anticipată dar și alte comisioane.

3. Calculați toate costurile cu dobânzile, comisioanele, taxele de înregistrare a garanțiilor, rata lunară estimativă pe care ar trebui să o plătiți pentru creditul pe care doriți să îl solicitați și evaluați dacă firma are posibilitatea de a achita acel împrumut.

4. Verificați perioada de grație pentru creditele pe termen lung, pentru a ști cum să vă gestionați lichiditățile.

Sprijin oferit de Uniunea Europeană:

Întreprinderile mici și mijlocii din Europa sunt sprijinite de Uniunea Europeană. Acest sprijin este disponibil sub diferite forme: împrumuturi, subvenții și în unele cazuri, garanții, dar și măsuri de asistență non-financiară, adică programe și servicii de sprijin pentru întreprinderi.

Pentru a ajuta tinerii absolvenți care nu își găsesc un loc de muncă, Ministerul Fondurilor Europene a propus Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanțat de la bugetul de stat și de la Uniunea Europeană. Prin intermediul acestui program întreprinderile mici și mijlocii pot obține subvenții pentru plata salariilor tinerilor, timp de un an de zile. Valoarea subvenției nete pentru angajații tineri care au studii medii este de 900 lei, iar pentru tinerii cu studii superioare valoarea subvenției este de 1.300 lei. Valoarea totală pe care o pot obține întreprinderile mici și mijlocii pentru achitarea salariilor tinerilor prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este cuprinsă între 40.000 de euro și 200.000 de euro, cu excepția întreprinderilor care efectuează transport de mărfuri în contul terților sau contra cost, aceștia beneficiind de o sumă maximă de 100.000 de euro.

Un alt proiect care vine în sprijinul studenților din anii terminali, în vederea integrării acestora pe piața muncii este „Să devenim activi pe piața muncii”, proiect realizat de Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii Conexe – AGROSTAR, în parteneriat cu Universitatea BIOTERRA București și partener transnațional CENTRO DE ESTUDIOS INFER SL.

În cadrul acestui proiect, 5.000 de studenți vor beneficia de consiliere profesională care urmărește dezvoltarea abilităților personale, dezvoltarea perspectivelor de carieră în vederea integrării pe piața muncii. Beneficiarii proiectului vor participa la workshop-uri, stagii de practică, excursii tematice, seminarii de informare cu privire la oportunitățile existente pe piață.

1.3.4. Factori tehnologici

Factorii tehnologici se referă la totalitatea elementelor cu caracter tehnic si tehnologic, nivelul tehnic al echipamentelor oferite de furnizorii de echipamente pe piață, calitatea tehnologiilor la care firma are acces, la gradul de înzestrare tehnică și la ritmul de modernizare al produselor și tehnologiilor, capacitatea firmei de a crea tehnologii performante, evoluția tehnică. Acești factori depind de cunoștințele angajaților, de modul în care antreprenorii știu să profite de investiția făcută, de bugetul alocat pentru modernizare și retehnologizare. Noile tehnologii din domeniul informației și al comunicării au creat în ultimii ani oportunități pentru afaceri, generând noi bunuri și servicii. Internetul a oferit idei noi de afaceri.

1.3.5. Factori politici

Apariția mediului antreprenorial sau dezvoltarea acestuia într-o anumită zonă geografică sau țară a fost influențată de regimul politic. Intervenția statului în mediul de afaceri este redusă în unele țări, în timp ce, în alte țări intervențiile statului în mediul de afaceri sunt majore, afectând puternic decizia de a demara sau nu o afacere.

Prin intermediul Ministerului Economiei și Comerțului, Guvernul efectuează elaborarea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și acțiunilor privind susținerea de stat a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Prin introducerea impozitelor, taxelor și a altor bariere administrative, statul crează un impediment major pentru dezvoltarea activității antreprenoriale. Însă acesta poate intervenii și pozitiv pentru dezvoltarea activităților antreprenoriale prin crearea unor programe de sprijinire a afacerilor.

În ultimii ani, din cauza crizei mondiale și a globalizării, s-au produs o serie de schimbări în plan antreprenorial. Datorită faptului că antreprenoriatul este generator de prosperitate în societate, determină creșterea economică și stopează rata de creștere a șomajului prin crearea de noi locuri de muncă, guvernele alocă constant resurse pentru sprijinirea întreprinderilor. Aceste resurse sunt: garanții pentru credite, subvenții de taxe, credite pentru cercetare-dezvoltare, etc.

Statul vine în ajutorul antreprenorilor la început de drum, orice persoană, indiferent de vârstă, care dorește să își înființeze o afacere și nu a avut posibilitatea până acum, își poate înființa propria întreprindere potrivit legii pentru stimularea și dezvoltarea micro-întreprinderilor, în mod gratuit.

Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism acordă alocații financiare nerambursabile întreprinzătorilor, reprezentând cel mult 50% din valoarea cheltuielilor aferente planului de afaceri, pentru care acesta trebuie să facă dovada surselor de cofinanțare.

Fondul Național de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) acordă garanții pentru creditele contractate de "SRL-D", cu scopul de a realiza planurile de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism.

Numărul mediu anual de microîntreprinderi care au beneficiat de alocații financiare nerambursabile a fost de 500 de microîntreprinderi, iar numărul de microîntreprinderi nou înființate care au beneficiat de facilitățile fiscale acordate conform OUG nr. 6/2011 a fost de 14.000 de microîntreprinderi, în perioada 2011-2014.

1.3.6. Factori demografici

Factorii demografici cuprind totalitatea elementelor demografice care acționează atat în mod direct cât și în mod indirect asupra întreprinderii și care influențează structura, calitatea și numărul personalului de conducere. Cei mai importanți factori demografici sunt: numărul, dinamica, structura populației, rata natalității și a mortalității, populația activă și durata medie de viață, repartizarea teritorială și pe medii (urban-rural).

Oportunitățile de a demara o afacere, creșterea numărului de întreprinderi și creșterea nivelului de dezvoltare economică depind de creșterea populației și de gradul de aglomerare și urbanizare, deoarece creșterea populației determină creșterea volumului cererii de produse și diversificarea cererii consumatorilor.

1.4. Etapele unui proiect antreprenorial

Pentru înființarea unei afaceri trebuie să îndeplinim următoarele etape:

Proceduri preliminare înființării firmei:

– Pregătirea documentației;

– Procedura de înregistrare la Registrul Comerțului;

– Autorizarea funcționării firmei.

Alegerea formei juridice a societății:

– Tipul societății comerciale;

– Motivația alegerii domeniului;

– Contractul de societate;

– Stabilirea activității principale și a activităților secundare.

Analiza mediului de business în care va funcționa întreprinderea:

– Mediul intern al afacerii;

– Mediul economic local.

Analiza avantajelor și dezavantajelor afacerii (SWOT):

– Puncte tari;

– Puncte slabe;

– Oportunități;

– Riscuri.

Strategia organizației (firmei):

– Misiunea firmei;

– Obiectivul fundamental;

– Opțiuni strategice (obiective specifice);

– Resursele firmei (resurse umane, tehnico-materiale, financiare).

Politica firmei:

– Planificarea activității firmei pentru primul an de activitate (ansamblul obiectivelor operaționale, volumul și structura resurselor alocate, principalele acțiuni de realizat împreună cu responsabilii și executanții acestora cu precizarea termenelor de declanșare și finalizare a lor).

Avantajul competitiv:

– Elementele referitoare la produsele și serviciile proprii care relevă că acestea sunt superioare produselor și serviciilor oferite de către concurență.

Analiza financiara a firmei:

– Prospectarea veniturilor, cheltuielilor și profitului noii firme.

1.5. Situația în România

1.5.1. Situația în România. Aspecte generale

Majoritatea întreprinderilor nou înființate sunt întreprinderi micro, mici și mijlocii, astfel sectorul IMM-urilor joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a unei țări deoarece a absorbit cea mai mare parte a forței de muncă disponibilizate, contribuie la formarea unei noi generații de patroni, de angajați și combate apariția șomajului amplificând numărul de locuri de muncă.

Prin numărul lor mare și prin îmbunătățirea mediului concurențial, întreprinderile mici și mijlocii, diminuează puterea întreprinderilor mari de a influența piața și slăbesc pozițiile de monopol, reducând astfel posibilitatea acestora de a crește prețurile.

Riscurile inițierii unei afaceri

Conform datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor, 48% din populația activă din România apreciază antreprenoriatul și preferă să fie pe cont propriu, mai mult decat în Europa unde doar 37% din populația activă dorește să își înființeze o afacere. Dorința românilor de a fi antreprenori poate fi explicată de salariile mici din România și de faptul că o afacere proprie generează venituri mai mari. Chiar și așa, jumătate dintre românii chestionați susțin că lipsa resurselor financiare îi împiedică să își înființeze sau să își dezvolte propriile afaceri, un procent dublu față de Uniunea Europeană, unde doar 21% din respondenți consideră că motivul pentru care nu își pot dezvolta propriile afaceri este lipsa banilor.

În România, principala teamă a persoanelor care doresc să își inițieze o afacere este posibilitatea de a da faliment. Conform unui studiu realizat de Akcees, 56% dintre persoanele care își înființează o întreprindere sunt preocupați de această posibilitate de a eșua, în schimb, la nivel european situația este diferită, doar 43% din populație percep această posibilitate ca fiind un risc major.

În Uniunea Europeană, 37% dintre respondenți consideră că posibilitatea să îți pierzi proprietățile, casa sau alte bunuri personale, folosite drept garanție pentru obținerea unor credite, sunt un risc pe care nu vor să și-l asume, pe când în România doar 25% dintre respondenți consideră aceasta ca fiind un risc major.

O altă problemă de care se tem atât europenii cât și românii este dată de veniturile neregulate, 33% dintre europeni consideră că o afacere proprie nu garantează venituri fixe, stabile și regulate, dintre români doar 26% cred că inițierea unei afaceri prezintă acest risc.

Un alt impediment asociat cu începerea unei afaceri este lipsa siguranței locului de muncă, 15% dintre românii chestionați se tem că vor rămâne fără un loc de muncă, acest lucru se datorează faptului că teama de a da faliment este foarte mare și consideră că, dacă inițiază o afacere și o să eșueze, o să rămână fără un loc de muncă stabil, în Europa 19% dintre respondenți au această teamă.

În societatea românească eșecul este perceput negativ, de aceea 18% dintre respondenții români se tem de posibilitatea de a suferi un insucces personal, europenii în schimb nu percep eșecul ca fiind un risc major, doar 15% dintre respondenți se tem de posibilitatea de a da greș și nu sunt afectați de ce vor crede alții despre ei în cazul în care eșuează, ei considerând că neizbânda în afaceri reprezintă o etapă din care pot învața ceva.

Dintre românii chestionați, un procent de 10% consideră că persoanele care au o afacere proprie dedică prea mult timp sau energie pentru a rezolva chestiuni administrative, neglijându-și familia sau viața personală, în Europa media persoanelor care consideră acest lucru este mai mare, de 13% .

În imaginea de mai jos sunt prezentate riscurile asociate cu posibilitatea de a începe o afacere pentru români și europeni.

Sursă: Flash Eurobarometer, 2012, pg 7

Figura 1.1. Riscuri majore asociate cu începerea unei afaceri

Femeia antreprenor

Conform unui studiu realizat de Center for Women's Leadership din cadrul Babson College din SUA, atunci când vine vorba de înființarea și administrarea unei afaceri pe cont propriu, femeile sunt extrem de active, cu toate acestea, procentul femeilor antreprenor față de cel al bărbaților este mult mai mic.

Potrivit studiului care a analizat situația în 41 de țări de pe glob, în țările cu un nivel de trai ridicat este evidentă o diferență pe sexe între antreprenori, bărbații fiind majoritari. Diferența este mult mai clară atunci când se realizează comparații între populațiile din Europa și Asia cu cele din America Latină și Caraibe, cu toate acestea, durata de viață a afacerilor înființate de femei antreprenor este similară cu durata de viață a afacerilor persoanelor de sex masculin.

În România, situația este asemănătoare, existând o diferență foarte mare, aproape dublă între numărul asociaților/acționarilor persoane de sex feminin și numărul asociaților/acționarilor persoane de sex masculin.

În figura următoare este prezentată situația întreprinderilor înființate în România și distribuția pe sexe a asociaților sau acționarilor. Dintr-un număr total de 1.130.515 acționari/asociați, doar 36% sunt persoane de sex feminin și 64% persoane de sex masculin.

Sursa: Registrul Comerțului 2014

Figura 1.2. Distribuția pe sexe a asociaților/acționarilor persoane juridice active la data de 31.01.2014, România

În județul Dolj, media femeilor antreprenor depășește cu puțin media totală a femeilor antreprenor în România, aceasta fiind la începutul anului 2014 aproximativ 40% din totalul întreprinderilor înființate în județul Dolj în timp ce media bărbaților antreprenori din județul Dolj este cu aproximativ 3% mai mică decât media totală a bărbaților antreprenor pe România.

Potențialul antreprenorial al femeilor este în continuă creștere, numărul femeilor antreprenor pe județul Dolj crescând cu aproximativ 2 procente, antreprenoriatul feminin fiind susținut prin programe europene dar și prin propuneri legislative.

Sursa: Registrul Comerțului 2014

Figura 1.3. Distribuția pe sexe a asociaților/acționarilor persoanelor juridice în județul Dolj în luna August 2013 și în luna Februarie 2014

Activitatea antreprenorială a femeilor poate fi influențată de mai multe aspecte cum ar fi:

– Femeile antreprenor trebuie să găsească un echilibru între viața profesională și viața personală, lucru care este destul de dificil și le poate bloca progresul în afaceri.

– Pentru a dezvolta o afacere cu succes, trebuie să îi dedici foarte mult timp, iar majoritatea femeilor consideră că orice oră suplimentară la locul de muncă reprezintă, de fapt, o neglijență față de copii și familie.

Deoarece femeile reprezintă peste 50% din populația României, Ministerul Economiei, Departamentul pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism și Guvernul României au demarat o serie de proiecte cu scopul de a încuraja și de a sprijini activitatea femeilor antreprenor.

Femeile care vor să își înființeze o afacere pot beneficia de sprijin acordat de Ministerul Economiei care a demarat un program finanțat de la stat, prin care femeile pot beneficia de cursuri de antreprenoriat gratuite. Pentru anul 2013 bugetul proiectului a fost 500.000 de lei.

Programul național “Femeia manager” – ediția 2014 este un program național multianual care are ca scop dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager. Obiectivul programului este ca prin accesarea surselor de finanțare de la bugetul de stat să se îmbunătățească performanțele economice ale întreprinderilor conduse de femei, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea capacității și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor.

Specializarea întreprinderilor pe tipuri de activități

Partea preponderentă a întreprinderilor își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, fiind orientate spre sfera serviciilor profesionale, tehnice și științifice, tranzacții imobiliare transporturi, IT și telecomunicații, etc.

Numărul întreprinzătorilor care activează în domeniul serviciilor urmând un trend ascendent în perioada 1997-2012 și la sfârșitul anului 2012 fiind un număr de 173.428 de întreprinzători. Acest domeniu este preferat de întreprinzători deoarece presupune un risc minim, o viteză înaltă de rotație a activelor și un termen scurt de recuperare a investițiilor.

Comerțul reprezintă următorul domeniu de activitate preferat de întreprinzători, aici evidențiindu-se în special comerțul cu ridicata și cu amănuntul. Exemplu: lanțuri de magazine sau unități independente. Între anii 2008-2010, comerțul a înregistrat o scădere, iar din anul 2010 până în prezent comerțul prezintă o creștere semnificativă.

Observăm din grafic că întreprinderile din domeniul industriei urmează un trend descendent în anul 2011 datorită costurilor ridicate și ciclurilor de producție relativ lungi.

Din figura de mai jos observăm că cel mai slab dezvoltat domeniu de activitate este reprezentat de turism. Acest domeniu nu este preferat de întreprinzători, aceștia nu doresc să facă investiții în turism deoarece în România nu se promovează suficient turismul, unul dintre motive este infrastructura slab dezvoltată.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 1.4. Numărul întreprinzătorilor privați pe activități și tipuri de întreprinzători

1.5.2. Situația studenților în mediul antreprenorial

Educația antreprenorială are un impact pozitiv asupra spiritului întreprinzător al generației tinere, asupra atitudinilor și al inițiativelor private și asupra rolului pe care tinerii îl au în economie. Educația antreprenorială are scopul de a îmbunătăți abilitățile antreprenoriale ale tinerilor, dobândirea de încredere în forțele proprii, stimularea creativității, încurajarea startup-urilor inovative, creșterea rolului antreprenorilor în economie și în societate.

În ultimii ani, în România, educația antreprenorială a înregistrat progrese semnificative, atât la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar și superior, cât și în procesul de formare profesională continuă. S-au introdus încă din primele clase de studiu în curricula școlară, elemente de cultură antreprenorială, de asemenea, la nivel universitar, multe unități de învățământ asigură prin programă loc cursuri de educație antreprenorială.

Învățământul superior are un rol foarte important în formarea culturii antreprenoriale, universitățile având cel mai mare impact asupra antreprenoriatului deoarece majoritatea antreprenorilor sunt absolvenți de facultate și în această etapă se pot dezvolta cel mai bine cunoștințele manageriale și antreprenoriale. Mediul academic este cel mai favorabil pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale, stimularea creativității și a inovației.

Pentru a îmbunătăți percepția asupra antreprenorilor, guvernul trebuie să promoveze antreprenoriatul ca motor de dezvoltare economică și poziționarea acestora ca modele de urmat, prin campanii de comunicare și evenimente.

Cu scopul de a sprijini tinerii antreprenorii și studenții, statul acordă sprijin financiar și o serie de facilități, scutiri de taxe și impozite. Guvernul a adoptat o Hotărâre de Guvern (HG nr. 166/2003 ) potrivit căreia, studenții care doresc să își deschidă o firmă, pot beneficia de scutiri de la plata taxelor și tarifelor după cum urmează:

1. tarifele pentru serviciile de asistență prestate de oficiile registrului comerțului;

2. taxele și tarifele pentru operațiunile de înmatriculare realizate la oficiile registrului comerțului;

3. taxele și tarifele pentru autorizarea funcționării;

4. taxele și tarifele pentru obținerea de la administrația publică locală a autorizației de desfășurare a unor activități economice în mod independent;

5. tarifele pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, a încheierii de înmatriculare pronunțată de judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului;

6. taxa de timbru pentru activitatea notarială, în cazul actelor a căror încheiere în formă autentică este obligatorie.

În figura următoare sunt repartizate toate întreprinderile înființate de studenți până în ianuarie 2014, care au beneficiat de prevederile Hotărârii de Guvern numărul 166/2003 și au obținut scutiri de la plata taxelor și a tarifelor de înmatriculare, conform Registrului Comerțului. Din totalul întreprinderilor înființate de studenții care au beneficiat de aceste facilități în județul Dolj, doar 65,97% mai sunt în funcțiune, restul de 34,03% au fost radiate. În București, dintr-un număr total de 1423 de întreprinderi, mai sunt în funcțiune 70% iar restul de 30% au fost radiate. În județul Cluj au fost înființate cele mai multe întreprinderi care au beneficiat de HG nr. 166/2003, un număr total de 1616 societăți, din care 1171 de societăți sunt încă în funcțiune și 445 au fost radiate. Cele mai puține întreprinderi înființate de studenți au fost în județul Harghita, unde s-au înmatriculat doar 48 de societăți din care 14 au fost radiate și 34 sunt înca în funcțiune.

Sursa: Registrul Comerțului, 2014

Figura 1.5. Situația înmatriculării societăților care au beneficiat de prevederile HG nr. 166/2003 – facilități oferite studenților la data de 31.01.2014

Pentru a veni în sprijinul studenților și al tinerilor antreprenori, statul pune la dispoziția acestora o varietate de programe prin intermediul cărora se urmărește să se dezvolte educația antreprenorială a tinerilor, dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor, facilitarea accesului la finanțare, stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

School for Startups este prima școală de antreprenoriat din România care îi ajută pe antreprenorii tineri să își înființeze propria afacere sau să dezvolte o afacere deja existentă. Acest program oferă timp de 12 luni instruire specializată, consiliere și îndrumare pentru antreprenorii tineri.

Agenția pentru Sprijinirea Studenților este o instituție publică ce vine în ajutorul tinerilor cu scopul de a descoperi și de a dezvolta potențialul acestora, rezultând un impact pozitiv asupra societății. Agenția este subordonată Autorității Naționale pentru Tineret și are ca parteneri universitățile, organizațiile studențești, companiile multinaționale și locale ce se implică direct în dezvoltarea studenților. Agenția pentru Sprijinirea Studenților organizează conferințe, dezbateri, tabere, școli de vară, traininguri, programe și proiecte culturale și educative cu scopul de a contribui la dezvoltarea societății, de a da tinerilor posibilitatea să își descopere și să își dezvolte potențialul.

Fabrica de Antreprenori este cel mai complex proiect de dezvoltare personală și antreprenoriat organizat în mediul universitar din România. Prin intermediul acestui proiect, tinerii care au o idee de afacere bună și doresc să o implementeze, au posibilitatea de a o expune în fața unor membri reprezentativi ai mediului de afaceri.

Erasmus pentru tinerii antreprenori este un proiect inițiat în anul 2009 de Uniunea Europeană. Acest program oferă asistență financiară și practică pentru antreprenorii noi care doresc să învețe de la antreprenorii cu experiență dintr-o altă țară. Obiectivele proiectului sunt schimbul de experiență, de idei și de informații dintre antreprenori, accesul pe piață și identificarea posibililor parteneri pentru afaceri în alte țări ale Uniunii Europene.

Prin intermediul Programului de formare a studenților, Agenția pentru Sprijinirea Studenților propune trei cursuri: Management de Proiect, Formator (Trainer), Managementul Resurselor Umane. Programul are ca țintă intruirea a aproximativ 350 de studenți cu scopul de a se integra mai ușor pe piața forței de muncă, să învețe cum se scrie un proiect și modul în care pot beneficia de fonduri europene. Alte informații pe care le pot obține studenții în urma participării la aceste cursuri sunt modalitățile de formare și dezvoltare a echipelor, recrutarea personalului, metodele de integrare și motivare a angajaților și cum se rezolvă conflictele dintre aceștia.

Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare – START. Acest program a fost demarat de Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii și Cooperație (ANIMMC) în anul 2004 și are ca obiectiv stimularea înființării de întreprinderi noi, mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor întreprinderilor existente, creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor. Sprijinul acordat tinerilor este de două feluri, participarea la workshop-uri de pregătire antreprenorială și finanțarea implementării celor mai bune planuri de afaceri.

Business Mentoring Program (BMP) este un program intensiv de mentorat în afaceri și dezvoltare antreprenorială susținut de profesorii de la două dintre cele mai prestigioase centre de învățământ din lume: Martin Trust Center for MIT Entrepreneurship și INSEAD.

Distribuția persoanelor active pe categorii de vârstă

Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului 2014, cei mai mulți antreprenori la data de 28.02.2014 în județul Dolj, sunt persoane cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani, aceștia reprezentând un procent de 28,69% din totalul persoanelor juridice active, asociați și/sau acționari, fiind urmați de 27,14% care reprezintă procentul antreprenorilor cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani nu sunt de neglijat, și aceștia sunt foarte buni antreprenori, reprezentând un procent de 18,91% din totalul antreprenorilor.

Sursa: Registrul Comerțului 2014

Figura 1.6. Statistica persoanelor juridice active în funcție de vârsta asociaților/ acționarilor la data de 28.02.2014 în județul Dolj

În figura de mai jos este redată distribuția tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani care și-au înființat afaceri. După cum se observă și în figură, diferența dintre București și celelalte județe este foarte mare, în București înființându-se de aproximativ zece ori mai multe întreprinderi, ale căror proprietari sunt persoane tinere cu vârste de până la 29 de ani, decât în județul Dolj și de peste cinci zeci de ori mai multe întreprinderi decât în județul Covasna.

Având în vedere faptul că multe companii își au sediul central în București, chiar dacă desfașoară activități în întreaga țară, dar și datorită faptului că multinaționalele preferă de cele mai multe ori capitala, unde este mai ușor de ajuns, Municipiul București este zona unde se dezvoltă cele mai multe afaceri din România.

Următorul județ din punct de vedere al numărului de firme înființate de tinerii cu vârste sub 29 de ani este județul Cluj iar la polul opus se află județele Covasna și Mehedinți, unde se dezvoltă foarte puține afaceri. Un principal motiv pentru această diferență majoră îl constituie faptul că Bucureștiul are 1,88 milioane de locuitori, în timp ce județul Convasna are doar 206.261 locuitori și județul Mehedinți are 265.400 locuitori.

Sursa: Registrul Comerțului 2014

Figura 1.7. Distribuția pe județe a asociaților/acționarilor cu vârste sub 29 de ani la data

de 28.02.2014

CAPITOLUL 2

STUDIU INTENȚIILOR ANTREPRENORIALE ALE

STUDENȚILOR DE LA FEAA CRAIOVA

Unul dintre motivele esențiale ale guvernului de a stimula crearea de firme este rolul important pe care antreprenorii îl joacă în revenirea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă majoritatea companiilor din economie și creează cele mai multe locuri de muncă.

Pentru a îndepărta barierele care stau acum în calea antreprenorilor români, este nevoie de eforturi comune din partea instituțiilor publice, al investitorilor, antreprenorilor, profesorilor, jurnaliștilor și al asociațiilor specializate.

Deși antreprenorii sunt motivați, inovatori și găsesc resurse pentru a face față oricărui context, dacă mediul fiscal, de reglementare, de finanțare, cultural și educativ ar fi mai prietenos, ar exista mai multe persoane care ar contribui la creșterea competitivității economiei românești prin crearea de întreprinderi, reducerea ratei șomajului și dezvoltarea societății.

Pentru o analiză completă a intențiilor antreprenoriale ale studenților de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova, am realizat un chestionar care a fost aplicat unui număr de 35 de respondenți studenți și este alcătuit din 17 întrebări structurate în așa fel încât să ofere informații cât mai clare despre opinia studenților în legătură cu mediul antreprenorial din România. Respondenții chestionarului sunt studenți cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani. Chestionarul este prezentat în Anexa 1.

Întrebați dacă le-ar plăcea să dețină propria firmă, sau să lucreze la o companie din piață, studenții au răspuns în proporție de 94% că da, și-ar dori să înființeze o firmă, însă doar 40% au derulat activități de antreprenoriat până în momentul de față. Restul de 60% spun că încă nu au făcut nimic pentru a demara o afacere proprie dar le-ar plăcea să dețină una. Un procent de 6% dintre studenții respondenți la acest chestionar, susțin că nu își doresc să devină antreprenori.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.1. Percepția studenților despre antreprenoriat

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.2. Intențiile antreprenoriale ale studenților

În urma analizei acestor întrebări putem afirma faptul că percepția studenților despre antreprenoriat este una pozitivă, însă aceștia se confruntă cu o serie de bariere care le îngreunează procesul de a iniția o afacere proprie. Pentru a încuraja percepția studenților despre antreprenoriat, aceștia trebuie să simtă că nu vor fi condamnați, criticați în cazul în care vor eșua și că antreprenoriatul este alegerea potrivită pentru a face ceea ce își doresc.

La întrebarea numărul 3 ,, Dacă îți dorești să înființezi o firmă, la ce vârstă crezi că o să reușești? ”, un procent de 54,30% dintre studenți consideră că intervalul de vârstă cel mai potrivit pentru a demara o afacere este 18-29 de ani. Acest lucru se datorează faptului că tinerii sunt mai dispuși să își asume riscurile antreprenoriatului, sunt creativi, inovatori dar și pentru că au fost concepute foarte multe programe menite să îi încurajeze să demareze și să dezvolte afaceri prin creșterea capacității acestora de a accesa sursele de finanțare și prin dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale.

Intervalul de vârstă cuprins între 30 și 39 de ani este considerat, de 42,85% dintre studenții chestionați, ca fiind potrivit pentru a înființa o afacere deoarece atunci antreprenorul are suficiente cunoștințe despre piață și experiența să gestioneze o afacere complexă, iar 2,85% consideră că este bine să îți inființezi o afacere la o vârstă cuprinsă între 40 și 49 de ani când ai toate cunoștințele și experiența necesară pentru a avea succes și sigur nu dai greș.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.3. Tendința antreprenorială pe grupe de vârstă

Deși 94% dintre studenții chestionați își doresc să înființeze o firmă, aceștia se confruntă cu o serie de dificultăți care îi împiedică sau care îngreunează procesul. Lipsa resurselor financiare la înființare este considerată de majoritatea studenților (74,28%) ca fiind principalul motiv care îi împiedică în demararea unei afaceri.

În ciuda faptului că finanțarea este considerată cel mai important factor care influențează mediul antreprenorial, în ultimii ani accesul la finanțare s-a deteriorat. Dintre instrumentele de finanțare, cele care pot avea cel mai mare impact sunt considerate creditele bancare, ajutoarele de stat, investițiile de tip venture capital, business angels și private equity.

Un alt obstacol cu care se confruntă studenții în demararea unei afaceri se referă la posibilitatea de a nu restitui la timp datoriile contractate pentru înființarea întreprinderii sau pentru dezvoltarea acesteia: investiții în echipamente, materii prime, materiale, etc. Dintre studenții chestionați, 17,14% se tem de acest lucru.

Guvernul ar putea îmbunătăți accesul la finanțare pentru antreprenori prin facilități fiscale pentru investițiile în companii mici, sisteme de reglementare simplificate a afacerilor, garanții pentru credite, promovarea unei legislații de muncă echitabile, investiții în infrastructură, impozitare redusă asupra câștigurilor de capital, etc.

Tot un factor care împiedică studenții să își înființeze propria afacere este nivelul prea ridicat al taxelor și impozitelor. Un procent de 11,42% dintre studenții chestionați consideră că nivelul taxelor și al impozitelor din România este prea ridicat în comparație cu cel din alte țări, unde statul intervine în sprijinirea și dezvoltarea activităților antreprenoriale cu scopul de a îmbunătăți viața economică, de a crea noi locuri de muncă și de a reduce rata șomajului.

Legislația complicată, lipsa de claritate și caracterul interpretabil al reglementărilor este o provocare anevoioasă și costisitoare care descurajează antreprenorul la început de drum. Pentru ca această provocare să nu fie fatală pentru antreprenorii care trebuie să își dezvolte afacerea deși nu au suficiente resurse, se dorește în primul rând simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale și reducerea impozitării veniturilor companiilor și, respectiv, a taxării indirecte.

Există și studenți care nu își doresc să fie antreprenori deoarece nu vor să petreacă foarte mult timp rezolvând chestiuni administrative, 5,71% dintre ei considerând că un impediment în dezvoltarea unei afaceri este timpul prea mare pe care trebuie să îl petreacă rezolvând probleme administrative. (Vezi figura 2.4. Impedimente în inițierea unei afaceri).

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.4. Impedimente în inițierea unei afaceri

Referitor la domeniul de activitate în care este cel mai benefic să demarezi o afacere, cei mai mulți dintre studenții chestionați consideră că activitățile de comerț sunt cele mai profitabile, 42,85% dintre ei dorindu-și să conducă întreprinderi care desfășoară activități în domeniul comerțului.

Comerțul este un sector de activitate precisă, statutul său este de simplu intermediar între producător și utilizatori, jucând rolul de distribuitor și asigurator de servicii pentru consumator. În ultima perioadă s-a dezvoltat foarte mult comerțul online, multe persoane preferă să facă cumpărăturile online deoarece este mai ieftin, nu necesită mult timp și găsesc promoții mai atractive decat în magazine.

Următorul domeniu preferat de 25,71% dintre studenți sunt activitățile de servicii deoarece investiția inițială este mică, iar gradul de inovare ridicat, ceea ce este potrivit pentru tinerii întreprinzători pentru că ei nu beneficiază de un capital mare de lucru la înființarea afacerii.

O valoare apropiată o au și activitățile din agricultură, silvicultură și pescuit care sunt considerate importante de către 22,85% dintre respondenți. Doar 8,57% dintre studenți își doresc să desfășoare activități în construcții și 5,71 în industria prelucrătoare sau industria extractivă.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.5. Domeniile de activitate preferate de studenți

La întrebarea ,,Dacă ai avea propria ta afacere, aceasta ar corespunde celui mai profitabil domeniu de activitate?”, 48,57% dintre studenți au raspuns ,,Da”, dacă ar avea posibilitatea să înființeze o întreprindere, aceasta ar corespunde celui mai profitabil domeniu de activitate deoarece așa ar avea rezultate financiare cât mai mari.

Mai mult de jumătate dintre studenții intervievați, 51,42% susțin că preferă să înființeze o afacere într-un domeniu care îi pasionează și din care au cunoștințe, ei dorind să facă mai degrabă ceva ce le place decât o activitate pentru rezultate fianciare mai mari dar care în final va rezulta nesatisfăcătoare pentru că nu dețin toate informațiile despre domeniul respectiv și riscă să eșueze (Vezi figura 2.6. Importanța domeniului de activitate).

În opinia mea, studenții trebuie să înceapă o afacere într-un domeniu în care au o pregătire solidă și pe care îl cunosc foarte bine, cunosc piața și își evaluează corect potențialul, au pus la punct o strategie și dețin resursele necesare înființării și dezvoltării afacerii. Toate domeniile de afaceri sunt bune atâta timp cât faci cu pasiune ceea ce îți place și ești cel mai bun.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.6. Importanța domeniului de activitate

Rugați să prezinte ce avantaje consideră că obțin în urma înființării unei întreprinderi, majoritatea studenților intervievați (62,85%) au răspuns că independența și puterea de decizie mare este principalul și cel mai important avantaj pe care îl obține un antreprenor după înființarea unei afaceri. Independența, privită ca libertate decizională dar și independența economică, adică posibilitatea de a obține venituri cât mai mari și libertatea alegerii locului și a programului de lucru, sunt așadar atu-urile antreprenorilor.

Fiind propriul tău șef, poți decide mai ușor ce să faci, cum să faci, ce sarcini să le delegi subordonaților, ce așteptări ai de la aceștia și cum vrei să decurgă activitatea întreprinderii. Negocierile cu furnizorii, investițiile în echipamente, creditele contractate de la bănci și alte decizii strategice și organizatorice depind de tine.

Deși 74,28% dintre studenți au afirmat la început că lipsa resurselor financiare îi împiedica să își înființeze o întreprindere, când este vorba despre avantajele pe care le obțin de pe urma înființării unei întreprinderi, un procent de 28,57% dintre studenți consideră că rezultatele financiare favorabile sunt un avantaj important ce trebuie luat în considerare.

De regulă, un întreprinzător câștigă mai bine decât ar putea câștiga în calitate de angajat la o altă organizație, el își creează propriul său loc de muncă, durata de viață a acestuia depinzând numai de propriile sale abilități de a menține afacerea. Nu există riscul concedierii și nici cel al pensionării forțate. Sunt foarte multe persoane care au devenit întreprinzători din necesitatea unui loc de muncă stabil.

Dintre respondenți, doar 8,57% consideră că mediul de afaceri este favorabil în România și influențează pozitiv decizia studenților de a deveni antreprenori, iar 5,71% privesc posibilitatea de a angaja personal de încredere, familie, prieteni, cunoștințe apropiate ca fiind un avantaj în înființarea unei întreprinderi. Având o afacere proprie poți angaja oameni de încredere care să te susțină în afacere și care nu te pot înșela, însă este nevoie și de personal competent, capabil să își îndeplinească sarcinile, să transmită la timp și în mod corect informațiile în baza cărora urmează să fie luate decizii strategice importante.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.7. Avantajele înființării unei întreprinderi

În ceea ce privește dezavantajele înființării unei întreprinderi, 34,28% dintre studenți susțin că lipsa de experiență este principalul factor din cauza căruia nu și-au demarat încă o afacere, aceștia considerând că în facultate nu au dobândit suficiente informații pentru a dezvolta cu succes o afacere.

Studenții pot învața la facultate cum se realizează un proiect, un plan de afaceri, teorii referitoare la managementul proiectelor, inovări, producției, resurselor umane și altele însa nu pot învăța de pe băncile facultății gestionarea activității antreprenoriale conform prevederilor legale, cercetarea pieței și a mediului de marketing, elaborarea strategiei de marketing, accesarea surselor de finanțare pentru afacere. Prin urmare, experiența pe piața forței de muncă este esențială în demararea unei afaceri.

Un număr asemănător de studenți (31,42%) consideră că factorul principal din cauza căruia nu își înființează o afacere proprie este reprezentat de resursele financiare. Pentru a demara sau pentru a dezvolta o afacere deja existentă este nevoie de foarte mulți bani, investiții, echipamente performante, personal calificat, etc. iar toate aceste lucruri costă.

Studenții se tem de riscul de a nu obține veniturile așteptate și de pericolul pierderii capitalului investit, în cazul în care firma dă faliment. În opinia a 28,57% dintre studenți, mediul de afaceri din România este descurajator, deși antreprenorii români au potențial de dezvoltare și există multe firme înființate de studenți sau tineri antreprenori, doar o parte dintre acestea supraviețuiesc perioadelor critice și reușesc să depășească pragul de 2 ani de la înființare.

O parte dintre studenții chestionați 11,42% se tem de responsabilitatea mare pe care trebuie să și-o asume atunci când înființează o afacere personală. Frica de responsabilitate a studenților vine de la teama acestora de a da faliment, orice decizie greșită poate avea repercursiuni grave asupra firmei. Întreprinzătorii își asumă singuri eventualul eșec al afacerii, ei sunt responsabili de gestiunea resurselor investite. Deciziile luate de ei au efect asupra salariaților, clienților, familiei și comunității.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.8. Dezavantajele înființării unei întreprinderi

Întrebați dacă după terminarea facultății sunt suficienți de pregătiți pentru a înființa o afacere, un procent de 71,42% dintre studenții respondenți de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova au raspuns că nu sunt suficient de pregătiți, iar restul au răspuns în egală măsură că sunt foarte bine pregătiți sau că nu sunt pregătiți aproape deloc.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.9. Rolul facultății în mediul antreprenorial

Motivând de ce nu sunt suficient de pregătiți pentru a înființa o afacere după terminarea facultății, studenții au răspuns în proporție de 37,14% că nu dețin resursele necesare pentru a demara o afacere și că nu au suficientă experiență pentru a gestiona și organiza corect afacerea. Tot aici a fost menționat, de 34,28% dintre cei chestionați, faptul că după terminarea facultății aceștia nu dețin informațiile reale despre piață. La facultate se învață partea teoretică și ce pași trebuie să urmeze pentru a avea succes, însă cunoștințele studenților despre piață sunt slabe.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.10. Bariere în înființarea unei afaceri

Pentru a îmbunătăți calitatea, competențele și cunoștințele antreprenorilor, 22,85% respectiv 45,71% dintre studenți consideră că este nevoie de participarea la conferințe privind oportunitățile antreprenoriale, workshop-uri dedicate inițierii și dezvoltării afacerilor și alte activități cu scopul de a ajuta studenții să își descopere și să își dezvolte abilitățile antreprenoriale. Pentru a căpăta cât mai multă experiență 37,14% dintre studenți consideră că nu sunt suficiente cunoștințele teoretice despre antreprenoriat și este necesar ca studenții să facă muncă voluntară, practică la diferite companii din piață.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.11. Educația antreprenorială

La întrebarea ,,În acest moment ce abilități de antreprenoriat trebuie să dezvolți la tine?“, studenții au răspuns în proporție de 34,28% că trebuie să dezvolte abilitatea de leadership și creativitatea, pentru a-i putea coordona pe alții și pentru a genera soluții și idei noi la problemele care pot interveni.

Un procent de 25,71% au considerat că perseverența este o caracteristică pe care trebuie să o dezvolte deoarece într-o afacere poți întâmpina foarte multe dificultăți pe care trebuie să le depașești și să mergi mai departe, alți 14,28% au raspuns că nu sunt suficient de responsabili și le este teamă să ia decizii importante deoarece se pot înșela și nu vor să riște, iar 5,71% dintre studenți consideră că au nevoie să fie mai charismatici.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.12. Abilități antreprenoriale

În opinia a 51,42% dintre studenții respondenți de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova, o afacere înseamnă cel mai bun mod de a face ceea ce își doresc și se simt în stare să pună în aplicare. Asta înseamnă că percepțiile studenților despre antreprenoriat sunt pozitive, văzând în acesta principala metodă prin care au posibilitatea să se afirme, să își pună în aplicare ideile, competențele și abilitățile.

Pentru 22,85% dintre persoanele chestionate, o afacere proprie reprezintă o modalitate prin care se pot diferenția de alte persoane, iar pentru restul studenților intervievați reprezintă un mod complicat de a pune în aplicare ideile, dar care în final le oferă satisfacție, atat personală cât și financiară.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.13. Ce înseamnă o afacere din perspectiva studenților

Într-o afacere câștigul trebuie să vină, în opinia a 31,42% dintre respondenți, conform planului de afaceri, iar dacă acesta este bine realizat și respectat, va aduce antreprenorului câștiguri garantate. Un procent de 28,57% dintre respondenți consideră că rezultatele financiare trebuie să vină după dezvoltarea unui produs sau a unui serviciu excelent, o altă opinie a 22,85% dintre studenți este bazată pe faptul că într-o afacere câștigul trebuie să vină încet dar sigur, iar 20% dintre cei chestionați sunt de părere că profitul trebuie să vină repede ca să își recupereze investițiile într-un timp cât mai scurt.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.14. Câștigul în afaceri

În opinia a 42,85% dintre respondenții studenți de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova, pentru a iniția și dezvolta un business este necesar un plan de afaceri bine realizat, un plan care cuprinde toți pașii ce trebuie urmați, veniturile, cheltuielile și informațiile legate de furnizori și clienți.

Tot aici, 28,57% dintre studenți consideră că pentru a înființa și dezvolta o afacere este esențial ca antreprenorul să dețină o serie de calități printre care și gândirea strategică, dar în aceeași masură sunt importante și resursele, atât materiale, umane, cât și financiare.

Un procent de 14,28% dintre chestionați consideră necesar pentru a demara o afacere o idee bună, ceva nou, inovator, iar 8,57% sunt de parere că relațiile bune cu alte firme din piață, relațiile cu furnizorii, cu clienții și cu personalul sunt mai importante.

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.15. Factorii esențiali în demararea unei afaceri

Pentru a verifica dacă studenții chestionați au fost sinceri, au gândire strategică și își doresc să devină antreprenori, am adresat următoarea întrebare: ,,Dacă ai avea 1.000 EUR, ce ai face cu ei?“.

La aceasta întrebare, răspunsul a 34,28% dintre respondenti a fost ,,I-aș investi într-o afacere”, ceea ce înseamnă că studenții sunt activi și se gândesc de pe băncile facultății cum să își investească economiile pentru a obține beneficii de pe urma acestora. Tot la această întrebare 31,42% dintre intervievați au afirmat că, dacă ar deține 1.000 de euro, s-ar înscrie la un training pe o temă care îi interesează și despre care vor să afle cât mai multe informații. Un procent de 17,14% dintre studenți sunt mai nehotărâți și spun că momentan ar pune banii la bancă și ar economisi până s-ar ivi o oportunitate mai favorabilă de afaceri, 11,42% dintre chestionați susțin că dacă ar avea 1.000 de euro și-ar cumpăra bunuri sau servicii personale, iar 8,57% ar pleca în vacanță. (Vezi figura 2.16).

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Figura 2.16. Dacă ai avea 1.000 EUR, ce ai face cu ei?

La ultima întrebare, intervievații au fost rugați să noteze, în ordinea preferințelor, ce măsuri recomandă pentru a obține o performanță superioară în administrarea unei afaceri.

Majoritatea studenților consideră că finanțarea este cea mai mare problemă în demararea unei afaceri deoarece nu dispun de fondurile necesare, fiind nevoiți să apeleze la credite bancare sau fonduri europene. De aceea consideră că dezvoltarea capacității firmei de a accesa finanțări prin fondurile europene este principala recomandare și se asteaptă ca pe viitor firmele să beneficieze de un acces mai rapid la finanțare.

Următoarea măsură propusă de cei chestionați pentru a îmbunătăți performanțele în administrarea afacerilor este creșterea nivelului de calificare al angajaților. Pentru o mai bună organizare și funcționare în întreprindere, pentru a evita conflictele între personal, pentru a diminua numărul rebuturilor și al timpului de fabricație al produselor, este nevoie de personal calificat. Retehnologizarea și inovarea produselor sau a serviciilor au și ele o influență majoră în creșterea performanței afacerii în opinia studenților, urmând apoi modul de gestionare a resurselor umane și materiale și căutarea altor piețe de desfacere.

(1-cel mai important; 5- cel mai puțin important)

Sursa: Date colectate prin intermediul chestionarului

Tabelul 2.1. Măsuri recomandate de studenți pentru o performanță superioară în afaceri

CONCLUZII

Unul dintre motivele esențiale ale guvernului de a stimula crearea de firme este rolul important pe care antreprenorii îl joacă în revenirea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă majoritatea companiilor de pe piață și creează cele mai multe locuri de muncă.

Pentru a îndepărta barierele care stau acum în calea antreprenorilor români, este nevoie de un efortul comun din partea instituțiilor publice, al investitorilor, antreprenorilor, profesorilor, jurnaliștilor și al asociațiilor specializate.

Deși antreprenorii sunt motivați, inovativi și găsesc resurse pentru a face față oricărui context, dacă mediul fiscal, de reglementare, de finanțare, cultural și educativ ar fi mai prietenos, ar exista mai multe persoane care ar contribui la creșterea competitivității economiei românești prin crearea de întreprinderi, reducerea ratei somajului si dezvoltarea societații.

În concluzie, antreprenorul este persoana care urmărește în permanență să previzioneze viitorul, are capacitatea de a organiza și gestiona munca altora, găseaște soluții unor probleme pe care alte persoane le consideră de nerezolvat, știe să identifice ocaziile care i se ivesc, acceptă provocările, are abilități de leader, toleranță medie la risc, eficiență în luarea deciziilor, creativitatea și motivația, are capacitatea de a colecta toate resursele disponibile cu scopul de a realiza un plus de valoare.

Mediul antreprenorial din România nu este suficient de dezvoltat, majoritatea persoanelor fiind preocupate de lipsa finanțării și mai puțin de educația antreprenorială. Deși mediul antreprenorial în România este încă tânăr sistemul fiscal și de reglementare, educația și formarea profesională, precum și sprijinul coordonat pentru dezvoltarea antreprenoriatului sunt factorii care vin în ajutorul antreprenorului, acesta fiind susținut în realizarea intențiilor sale antreprenoriale.

Educația antreprenorială are un impact pozitiv asupra spiritului întreprinzător al generației tinere, asupra atitudinilor și inițiativelor private și asupra rolului pe care tinerii îl au în economie. Educația antreprenorială are scopul de a îmbunatații abilitățile antreprenoriale ale tinerilor, conducând la creșterea încrederii în forțele proprii, stimularea creativității. Sprijinirea startup-urilor inovative conduce la creșterea rolului tinerilor antreprenori în economie și în societate. Promovarea educației antreprenoriale se realizează prin organizarea de workshop-uri, elaborarea de materiale, disponibilitatea platformelor online pentru traineri, tabere pentru formatori și conferințe, programe pentru startup-uri, tabere de inovare, organizații, etc.

Învățământul superior are un rol foarte important în formarea culturii antreprenoriale, universitățile având cel mai mare impact asupra antreprenoriatului acestea oferind absolvenților cunoștințele manageriale și antreprenoriale de care au nevoie. Mediul academic este cel mai favorabil pentru dezvoltatea abilităților antreprenoriale, stimularea creativității și a inovației.

Rolul studenților este foarte important în dezvoltarea culturii antreprenoriale, de aceea studenții sunt sprijiniți în inițierea unei afaceri atât în ceea ce privește finanțarea cât și prin diverse programe oferite de Uniunea Europeană, cu scopul dezvoltării culturii antreprenoriale în randul studenților, creșterea competitivității și a productivității.

În urma studiului realizat pe un eșantion de 35 de studenți de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova, s-a observat că majoritatea studenților își doresc să devină antreprenori, însă numai 40% dintre aceștia desfășoară activități de antreprenoriat. Acest studiu are ca scop prezentarea imaginii la nivel local cu privire la atitudinea studenților față de activitățile de antreprenoriat putând fi folosit ca bază pentru viitoare inițiative și proiecte menite a sprijinii potențialii tineri antreprenori.

În urma analizei acestor întrebări putem afirma faptul că percepția studenților despre antreprenoriat este una pozitivă însă aceștia se confruntă cu o serie de bariere care le îngreunează procesul de a iniția o afacere proprie. Pentru a avea rezultate reușite aceștia trebuie să cunoască atât avantajele cât și dezavantajele demarării unei afaceri, aspectele pozitive de pe urma cărora pot profita dar și cele negative care trebuiesc îmbunătățite.

Principalele bariere ce îi impiedică pe tinerii studenți să demareze o afacere sunt lipsa resurselor financiare, nivelul ridicat al taxelor și impozitelor și posibilitatea de a nu putea să returneze datoriile contractate, aversiunea la risc în rândul studenților fiind foarte ridicată. În acest sens studenții sunt sprijiniți de Stat, de Uniunea Europeană dar și de Sistemul Bancar care oferă facilități studenților angajați în activități de antreprenoriat.

În opinia studenților chestionați, principalul avantaj adus de înființarea unei întreprinderi este independentă financiară, puterea de decizie mare, urmat de posibilitatea de a angaja personal de încredere, familie, prieteni. Competențele antreprenoriale și spiritul de inițiativă diferă de la student la student fiind influențat atât de mediul din care provin cât și de factori demografici. Deși atitudinea studenților cu privire la demararea propriei afaceri este una pozitivă puțini dintre aceștia sunt dispuși să aloce timpul și resursele necesare pentru a duce la îndeplinire un plan de afaceri. În acest sens o propunere de îmbunătățire ar fi simplificarea birocrației în ceea ce privește înființarea societăților de către studenți, campanii de încurajare a activităților antreprenoriale și reducerea obligațiilor față de stat în primii ani de funcționare pentru societățile înființate de studenți.

BIBLIOGRAFIE

Ghenea Marius – Antreprenoriat, Editura Universul Juridic, 2011

Glackin Caroline, Mariott Steve – Antreprenoriat- Editura BIZZKIT, 2012

Ken Blanchard, Don Hutson – Antreprenor la minut, Editura Cartea Veche,2013

Năstase Carmen – Antreprenoriat și tehnici decizionale în afaceri

internaționale, Universitatea Suceava 2011-2012

Pîslaru Dragoș, Ileana Modreanu – Contribuția IMM-urilor la creșterea economică –

Studiu prezent și perspective

Tracy Brian – Avantajul încrederii în propriile forțe și abilități,

editura Businesstech, 2014

Akcees – Antreprenoriatul în România,

http://akcees.com/wp-content/uploads/2013/09/Akcees-StudiuAntreprenoriat.pdf

Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2012, studiul realizat de Ernst & Young România, ediția 1

http://www.wall-street.ro/files/143876-401.pdf

Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2013, studiul realizat de Ernst & Young Romania, ediția 2

http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Study_ESO_Barometer_2013_Feb_2014/$FILE/Antreprenorii%20vorbesc_Barometrul%20antreprenoriatului%20romanesc%202013.pdf

Educație Antreprenorială, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

http://cj.ucecom.org/CeCRO/docs/suport_curs-educatie_antreprenoriala.pdf

http://cosur.rcsedu.info/index.php?option=com_content&task=view&id=9&Itemid=12

http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=241

http://www.insse.ro/cms/

ANEXE

Chestionar. Analiza intențiilor antreprenoriale

ale studenților de la FEAA Craiova

1. Ați derulat activități de antreprenoriat până acum?

Da

Nu

2. Ți-ar plăcea să ai propria firmă sau ai vrea să lucrezi la o companie din piață?

Da, mi-ar plăcea să înființez o firmă

Nu mi-ar plăcea să am o firmă

3. Dacă îți dorești să înființezi o firmă, la ce vârstă crezi că o să reușești?

18-29

30-39

40-49

50+

4. Ce te împiedică să îți înființezi propria afacere?

Lipsa resurselor financiare la înființare

Sunt îngrijorat de ce vor crede oamenii dacă eșuez

Mă tem de timpul pe care îl voi petrece rezolvând chestiuni administrative

Cred că nivelul taxelor și impozitelor este prea ridicat

Mă tem că nu voi fi capabil să returnez datoriile contractate pentru finanțare

5. În ce domeniu de activitate consideri că este cel mai benefic să demarezi o afacere?

Agricultură, silvicultură, pescuit

Industria prelucrătoare, industria extractivă

Construcții

Comerț

Activități de servicii

6. Dacă ai avea propria ta afacere, aceasta ar

corespunde domeniului ales mai sus?

Da, este cel mai benefic

Nu neapărat, aș alege un domeniu care îmi place și din care am cunoștințe

7. Care sunt avantajele înființării unei întreprinderi?

Independență/putere de decizie mare

Rezultatele financiare

Personal de încredere: familie, prieteni

Mediul de afaceri favorabil

Altele (precizați care)………………………..

…………………………………………………………….

…………………………………………………………….

8. Care considerați că sunt dezavantajele înființării unei întreprinderi?

Resursele financiare

Lipsa de experiență

Competențe reduse

Mediul de afaceri descurajator

Responsabilitate mare

9. Considerați că după facultate sunteți pregătit pentru a înființa o afacere?

Sunt foarte pregătit

Nu sunt suficient de pregătit

Nu sunt pregătit

10. Din ce motiv credeți că nu sunteți suficient de pregătit pentru a înființa o afacere după terminarea facultății?

Lipsa de experiență

Cunoștințe slabe despre piață

Resurse financiare

Altele (precizați care)……………………

…………………………………………………………….

…………………………………………………………….

11. Ce credeți că ar trebui îmbunătățit ?

Participări la conferințe privind oportunitățile antreprenoriale

Workshop-uri dedicate inițierii și dezvoltării afacerilor

Muncă voluntară (practică)

Altele (precizați care) …………….….…

………………………………………….……………..

12. În acest moment ce abilități de antreprenoriat trebuie să dezvolți la tine?

Leadership

Creativitatea

Charisma

Perseverența

Responsabilitatea

13. O afacere înseamnă pentru tine:

O modalitate de a mă diferenția de ceilalți

Un mod complicat de a-mi pune în aplicare ideile, dar care la final îmi dă satisfacție

O experiență dificil de gestionat

Să fiu nevoit să recurg la metode neortodoxe de a obține bani

Cel mai bun mod de a face ceea ce am în cap și mă simt în stare să pun în aplicare

14. Într-o afacere, câștigul trebuie să vină:

Repede, ca să îmi recuperez investiția rapid

După dezvoltarea unui produs/serviciu excelent

Conform planului de afaceri

Încet, dar sigur

Nu contează

15. Ce este esențial pentru demararea unei afaceri din cele de mai jos?

O idee bună

Bani

Plan de afaceri bine făcut

Relații

Gândire strategică

16. Dacă ai avea 1.000 EUR, ce ai face cu ei?

I-aș pune la bancă

Aș cumpăra bunuri sau servicii

Aș pleca în vacanță

I-aș investi într-o afacere

Aș merge la un training pe o temă care mă interesează

17. Numerotați de la 1 la 5 în ordinea preferințelor (1-cel mai important; 5- cel mai puțin important)

Ce măsuri recomandați pentru a obține o performanță superioară în administrarea afacerilor:

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru că ați răspuns cu seriozitate acestui chestionar!

Distributia pe sexe a persoanelor imputernicite ale firmelor active

BIBLIOGRAFIE

Ghenea Marius – Antreprenoriat, Editura Universul Juridic, 2011

Glackin Caroline, Mariott Steve – Antreprenoriat- Editura BIZZKIT, 2012

Ken Blanchard, Don Hutson – Antreprenor la minut, Editura Cartea Veche,2013

Năstase Carmen – Antreprenoriat și tehnici decizionale în afaceri

internaționale, Universitatea Suceava 2011-2012

Pîslaru Dragoș, Ileana Modreanu – Contribuția IMM-urilor la creșterea economică –

Studiu prezent și perspective

Tracy Brian – Avantajul încrederii în propriile forțe și abilități,

editura Businesstech, 2014

Akcees – Antreprenoriatul în România,

http://akcees.com/wp-content/uploads/2013/09/Akcees-StudiuAntreprenoriat.pdf

Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2012, studiul realizat de Ernst & Young România, ediția 1

http://www.wall-street.ro/files/143876-401.pdf

Antreprenorii vorbesc – Barometrul antreprenoriatului românesc 2013, studiul realizat de Ernst & Young Romania, ediția 2

http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Study_ESO_Barometer_2013_Feb_2014/$FILE/Antreprenorii%20vorbesc_Barometrul%20antreprenoriatului%20romanesc%202013.pdf

Educație Antreprenorială, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

http://cj.ucecom.org/CeCRO/docs/suport_curs-educatie_antreprenoriala.pdf

http://cosur.rcsedu.info/index.php?option=com_content&task=view&id=9&Itemid=12

http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=241

http://www.insse.ro/cms/

ANEXE

Chestionar. Analiza intențiilor antreprenoriale

ale studenților de la FEAA Craiova

1. Ați derulat activități de antreprenoriat până acum?

Da

Nu

2. Ți-ar plăcea să ai propria firmă sau ai vrea să lucrezi la o companie din piață?

Da, mi-ar plăcea să înființez o firmă

Nu mi-ar plăcea să am o firmă

3. Dacă îți dorești să înființezi o firmă, la ce vârstă crezi că o să reușești?

18-29

30-39

40-49

50+

4. Ce te împiedică să îți înființezi propria afacere?

Lipsa resurselor financiare la înființare

Sunt îngrijorat de ce vor crede oamenii dacă eșuez

Mă tem de timpul pe care îl voi petrece rezolvând chestiuni administrative

Cred că nivelul taxelor și impozitelor este prea ridicat

Mă tem că nu voi fi capabil să returnez datoriile contractate pentru finanțare

5. În ce domeniu de activitate consideri că este cel mai benefic să demarezi o afacere?

Agricultură, silvicultură, pescuit

Industria prelucrătoare, industria extractivă

Construcții

Comerț

Activități de servicii

6. Dacă ai avea propria ta afacere, aceasta ar

corespunde domeniului ales mai sus?

Da, este cel mai benefic

Nu neapărat, aș alege un domeniu care îmi place și din care am cunoștințe

7. Care sunt avantajele înființării unei întreprinderi?

Independență/putere de decizie mare

Rezultatele financiare

Personal de încredere: familie, prieteni

Mediul de afaceri favorabil

Altele (precizați care)………………………..

…………………………………………………………….

…………………………………………………………….

8. Care considerați că sunt dezavantajele înființării unei întreprinderi?

Resursele financiare

Lipsa de experiență

Competențe reduse

Mediul de afaceri descurajator

Responsabilitate mare

9. Considerați că după facultate sunteți pregătit pentru a înființa o afacere?

Sunt foarte pregătit

Nu sunt suficient de pregătit

Nu sunt pregătit

10. Din ce motiv credeți că nu sunteți suficient de pregătit pentru a înființa o afacere după terminarea facultății?

Lipsa de experiență

Cunoștințe slabe despre piață

Resurse financiare

Altele (precizați care)……………………

…………………………………………………………….

…………………………………………………………….

11. Ce credeți că ar trebui îmbunătățit ?

Participări la conferințe privind oportunitățile antreprenoriale

Workshop-uri dedicate inițierii și dezvoltării afacerilor

Muncă voluntară (practică)

Altele (precizați care) …………….….…

………………………………………….……………..

12. În acest moment ce abilități de antreprenoriat trebuie să dezvolți la tine?

Leadership

Creativitatea

Charisma

Perseverența

Responsabilitatea

13. O afacere înseamnă pentru tine:

O modalitate de a mă diferenția de ceilalți

Un mod complicat de a-mi pune în aplicare ideile, dar care la final îmi dă satisfacție

O experiență dificil de gestionat

Să fiu nevoit să recurg la metode neortodoxe de a obține bani

Cel mai bun mod de a face ceea ce am în cap și mă simt în stare să pun în aplicare

14. Într-o afacere, câștigul trebuie să vină:

Repede, ca să îmi recuperez investiția rapid

După dezvoltarea unui produs/serviciu excelent

Conform planului de afaceri

Încet, dar sigur

Nu contează

15. Ce este esențial pentru demararea unei afaceri din cele de mai jos?

O idee bună

Bani

Plan de afaceri bine făcut

Relații

Gândire strategică

16. Dacă ai avea 1.000 EUR, ce ai face cu ei?

I-aș pune la bancă

Aș cumpăra bunuri sau servicii

Aș pleca în vacanță

I-aș investi într-o afacere

Aș merge la un training pe o temă care mă interesează

17. Numerotați de la 1 la 5 în ordinea preferințelor (1-cel mai important; 5- cel mai puțin important)

Ce măsuri recomandați pentru a obține o performanță superioară în administrarea afacerilor:

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru că ați răspuns cu seriozitate acestui chestionar!

Distributia pe sexe a persoanelor imputernicite ale firmelor active