Analiza Indicatorilor Valorici la S.c. Plast Lasgo S.r.l

CAPITOLUL I

CERCETAREA OPERAȚIONALĂ LA NIVELUL UNEI FIRME

Conceptul de cercetare operațională

Cercetarea operațională este o activitate care a apărut către sfârșitul primei jumătăți a secolului XX,în perioada celui de-al doilea război mondial. Rădăcinile Cercetării operaționale se regăsesc în încercările timpurii de a folosi abordarea științifică în conducerea organizației. Astfel,activitatea denumită Cercetare operațională a început din cauza războiului care a necesitat urgent alocarea unor resurse limitate în diferite operații militare într-un mod cât mai profitabil. Conducerea militară engleză și apoi cea americană au mobilizat un număr mare de oameni de știință care să rezolve aceste probleme. Acestora li s-a cerut să facă cercetare asupra operațiilor (militare). Aceste echipe de oameni de știință au fost primele echipe de Cercetare operațională,datorită cărora s-au câștigat bătăliile din război.

Plecând de la succesul Cercetării operaționale din domeniul militar, economia a devenit și ea interesată de noul domeniu. Dezvoltarea economică spectaculoasă de după război a făcut ca în 1951,cel puțin doi factori să aibă rol decisiv: progresul substanțial în perfecționarea tehnicilor utilizate și dezvoltarea sistemelor de calcul și prelucrarea automată a datelor.

Curentul gândirii matematice privind domeniul conducerii și organizării cuprinde următoarele discipline: Cercetarea operațională,cibernetică,teoria sistemelor,teoria statistică,prelucrarea datelor,econometria,contabilitatea și gestiunea firmei.

Școlile curentului matematic sunt numeroase și este greu de dat o definiție a acestora. Definițiile Cercetării operaționale sunt cele care definesc cel mai bine aceste școli. În opinia lui André A.Brunet “Cercetarea Operațională este o abordare științifică modernă a problemelor complexe care se manifestă în organizarea și managementul marilor sisteme compuse din oameni, mașini, materiale,bani,în industrie,comerț,guvernământ,apărare. Ea se caracterizează prin dezvoltarea unui model științific încoroprând factorii de influență precum hazardul și riscul,model ce permite a prevedea și compara consecințele alternativelor de decizie,scopul fiind ajutarea managementului în determinarea acțiunilor și a politicii sale”.

Pentru a defini Cercetarea operațională putem spune că ea constituie un mijloc de îmbunătățire a deciziilor pe care trebuie să le adopte conducerea firmei,astfel încât aceste decizii să fie cât mai raționale. Se poate spune că Cercetarea operațională are drept obiect introducerea și aplicarea în toate domeniile de activitate umană a unor metode științifice denumite ”aplicative”, înlăturând astfel empirismul care a domnit o vreme îndelungată.

Mulțumită Cercetării operaționale, raționamentul obișnuit se completează cu raționamentul matematic care cere ca relațiile dintre mărimi să fie definite cu precizie,să fie măsurate,iar raporturile dintre ele să fie exprimate prin sisteme de ecuații sau inecuații a căror rezolvare obține rezultatul dorit.

Nu trebuie să se înțeleagă că Cercetarea Operațională exclude intuiția,din contra, ea o ajută și îndrumă să efectueze alegerea în cele mai bune condiții. Adesea intervin considerații de ordin psihologic care nu pot fi puse în ecuație,cum ar fi,de exemplu,problemele de personal sau estimarea riscurilor.

Cercetarea Operațională este,de fapt,un nou instrument de lucru,caracterizat printr-un efort lăudabil de a evada din rutină,apelând la judecată și metode științifice.

În prezent, Cercetare Operațională este numită adesea și „Știința managementului” pentru că furnizează metode științifice și tehnice de luare a deciziilor optime în management,prin care se pot determina cele mai bune căi de operare ale unui sistem.

Etapele specifice unei cercetări operaționale

Etapele și procesele specifice unei cercetări operaționale sunt:

formularea problemei: cunoașterea realității, colectarea informațiilor despre sistemul studiat,stabilirea obiectivelor;

construirea modelului: exprimarea problemei printr-un model matematic, folosind ecuații, relații și formule pentru explicarea proceselor și contextul real;

selectarea datelor de intrare adecvate: obiectivul acestei etape este de a acumula cât mai multe informații pentru funcționarea și testarea modelului;

rezolvarea modelului: determinarea soluției;

validarea modelului: modelul este valid dacă oferă o imagine asupra comportamentului sistemului;

implementarea soluției: o soluție determinată prin tehnicile Cercetării operaționale,corect implementată,optimizează activitatea organizației;

sistemul: trebuie să cuprindă un ansamblu de elemente (fenomene, obiecte, procese,concepte,ființe) unite printr-o mulțime de relații reciproce pentru realizarea obiectivelor propuse;

structura sistemului: mulțimea elementelor și a relațiilor dintre ele;

starea sistemului: caracteristicile unui sistem măsurate la o perioadă de timp.

Principala modalitate prin care Cercetarea operațională adoptă deciziile economice o constituie elaborarea unor modele speciale pentru fiecare fenomen și activitate analizate. Pe lângă obținerea modelului unei probleme economice reale,Cercetarea operațională are drept scop și crearea unor metode de soluționare a acestor probleme. După aplicarea acestor metode de rezolvare, trebuie ca soluția optimă rezultată pentru un anumit model să fie comparată cu problema de la care s-a plecat inițial.

Modelul este o reprezentare izomorfă a realității,care oferă o imagine intuitivă și totuși riguroasă a fenomenului studiat, facilitează descoperirea unor legături foarte greu sau imposibil de găsit pe alte căi.

În elaborarea modelelor economico-matematice, teoria economică are un rol foarte important deoarece ea formulează categoriile, conceptele și legile obiective ale realității economice. Numai sprijinindu-se pe teoria economică, modelele matematice pot reprezenta fenomenele economice.

Modelul,ca instrument al cunoașterii științifice este folosit în numeroase discipline teoretice și practice. În științele economice,în special în disciplinele organizării și conducerii,modelele sunt utilizate în toată diversitatea de tipuri care există.

Modelele sunt de mai multe tipuri:

fizice care sunt grafice și analogice

simbolice care sunt narative și matematice

Modelele care prezintă realitatea economică pot fi:

macroeconomice: acele modele care se referă la economia națională,la ramură (subramură) ori la economia unei suprafețe mari (un județ,o anumită zonă industrială,agricolă,etc.);

microeconomice: acele modele care sunt la nivel de întreprindere, uzină,trust,combinat,etc.,

Din modelele enumerate mai sus,modelul matematic este cel utilizat în științele economice datorită capacității acestuia de a rezuma riguros esențialul, cât și posibilitățile lui de a fi implementat pe un sistem de calcul,alcătuind un instrument de investigare științifică de o putere necunoscută.

Pentru a fii sigură,activitatea de modelare trebuie să se întâmple în cadrul analizei de sistem,ale cărei operații au o deosebită importanță în pregătirea modelării, cât și a aplicării modelelor elaborate în practică.

Fazele principale pentru construirea unui model matematic utilizat de către cercetarea operațională într-o problemă de organizare și conducere a activității economice sunt:

cunoașterea realității în sistemul economic studiat în scopul îmbunătățirii mecanismului informațional-decizional. Descrierea logicii proceselor decizionale axate pe înțelegerea logicii pentru adoptarea deciziilor și studierea obiectivelor viitorului sistem;

construirea propriu-zisă a modelului prin stabilirea legăturii dintre realitatea analizată și instrumentul de modelare cunoscut din literatura de specialitate. În cazul în care legătura nu se poate stabili,analistul trebuie sa elaboreze modele noi,fie prin combinarea modelelor clasice cunoscute din teorie,fie prin construirea unor modele absolut noi. Redactarea unui model matematic original reclamă din partea analistului o foarte solidă cultură matematică și economică,imaginație și talent.

confruntarea modelului cu realitatea,iar experimentarea sa reprezintă ultima fază a modelării,fază care are loc în cadrul implementării sistemului.

Într-un model matematic,întâlnim două categorii de mărimi:

mărimi constante: consum unitar,profit unitar,cantitate disponibilă de resurse,prețuri,costuri.

mărimi variabile: cantitatea de produse ce urmează să se producă, activitățile și proiectele ce urmează să se desfășoare. Aceste mărimi trebuie să satisfacă criteriul de performanță și să respecte condițiile în care se desfășoară orice proces,economic sau nu.

Programarea liniară este o metodă matematică de îmbunătățire cu aplicații din diverse domenii precum: industria,agricultura,probleme de transport și reparație,investiții,reclame,finanțe.

Scopul principal constă în alocarea optimă a unor resurse,de care se dispune în cantități limitate,pentru a obține valoarea cea mai bună a unui anumit obiectiv,de exemplu minimizarea costurilor de producție sau maximizarea profitului.

Pentru rezolvarea oricărei probleme de programare liniară trebuie creat un model matematic.

Teoria grafurilor este o altă metodă matematică a cercetării operaționale. Aceasta oferă o multitudine de avantaje activității manageriale. Modelele matematice din această clasă sunt liniare,dar spre deosebire de modelele de programare liniară,acestea au proprietăți structurale care permit reprezentarea mai completă a fenomenelor analizate și totodată creșterea gradului de eficacitate a procesului de optimizare. În aplicarea teoriei grafurilor se utilizează conceptul de „graf” care constituie o formă specifică de reprezentare a fenomenelor și activităților.

Utilizarea grafurilor și a modelelor matematice corespunzătoare acestora în elaborarea programelor de producție, investiții, transport, desfacere la întreprinderile cu activități complexe,constituie o necesitate practică.

Cu ajutorul grafurilor se surprind și se analizează în detaliu legăturile dintre componentele sistemului economic considerat,se elaborează cu multă ușurință și precizie modelul matematic corespunzător.

Printre caracteristicile problemelor abordabile prin metode ale cercetării operaționale se cunosc:

concentrarea asupra elaborării deciziei;

evaluarea bazată pe criteriile eficienței economice;

încrederea într-un model matematic formal;

dependența de calculator.

Principalele etape ale cercetării operaționale în soluționarea problemelor decizionale folosind tehnicile sale caracteristice sunt:

elaborarea modelelor economico-matematice;

urmărirea comportării modelelor în situații complexe;

identificarea elementelor și relațiilor care determină comportamentele modelelor;

crearea măsurilor de eficientizare a activităților.

Modelele cercetării operaționale se caracterizează prin căutarea unei soluții optime pentru fenomenul studiat. Modelele cercetării operaționale se bazează pe o multitudine de procedee matematice și au aplicații atât la nivel macro,dar mai ales la nivel microeconomic. Ele reprezintă principalul instrument pentru optimizarea deciziilor în analiza de sistem.

O caracteristică principală a modelelor de cercetare operațională este faptul că unele probleme ale acestei științe pot fi privite din perspectivă teoretică,ca probleme de matematică pură. Însă,analiști economici sunt interesați de legătura modelelor matematice cu realitatea,capacitatea acestor metode și modele de a reflecta realitatea economică și de a contribui la îmbunătățirea practicii adoptării manageriale.

Rolul cercetării operaționale în conducerea organizației

Aplicarea metodelor Cercetării operaționale în organizarea și conducerea proceselor economico-sociale prezintă numeroase beneficii.

În primul rând,determină studierea problemelor care ar putea fi caracterizată ca urmărind un scop și orientată spre eficacitate. Ea obligă o analiză profundă a problemelor studiate. Cercetarea operațională constituie,de asemenea,un element de progres,oferă managerilor posibilitatea de a lua hotărâri în condițiile diminuării considerabile a riscurilor.

Cercetarea operațională este de asemenea o metodă de convingere,înlocuind limbajul curent,neprecis cu un limbaj studiat și adaptat pentru problemele avute. Ea permite managerilor să economisească timp,îngăduind să încredințeze unei echipe competente de cercetare operațională preocuparea de a gândi și de a aduce soluții raționale.

Avem mai multe modalități de abordare a problemelor manageriale. Însă, nu există o legătură clară între soluțiile date de către cercetătorii operaționali de profesie și cele date de specialiști precum inginerii,economiștii specializați în planificare,contabilii sau analiști financiari îndreptați către sistemele informatice de conducere.

S-a demonstrat în urma studiilor făcute,că Cercetarea operațională este o metodă eficientă în rezolvarea problemelor critice apărute în conducerea firmelor. Analiza deciziilor este operația care ocupă locul central în aplicațiile Cercetării operaționale,ea divide problemele în componente mai mici,astfel acestea sunt mai ușor de studiat. După studierea lor,rezultatele sunt analizate pentru a înțelege problemele și pentru rezolvarea lor. Pentru a reuși, Cercetarea operațională trebuie să îmbunătățească procesul de luare a deciziilor manageriale.

Majoritatea aplicațiilor cercetării operaționale au trăsături caracteristice. Astfel, o propunere de abordare a unei probleme particulare va trebui să aibă caracteristicile următoare:

concentrarea asupra creării deciziei. Rezultatul analizei trebuie să fie implicat direct și precis în acțiunea operativă.

evaluarea bazată pe criteriile eficacității economice. Comparația între diferitele soluții posibile trebuie să conteze pe valorile măsurabile care să reprezinte bunul mers al organizației în viitor. O soluție oferită trebuie să evalueze câștigurile și să constituie un echilibru optim între factorii aflați uneori în conflict.

încrederea într-un model matematic formal. Procedeele de manevrare a datelor trebuie să fie explicite,astfel încât să poată fi prezentat unui alt analist,care utilizând modelul,să dobândească aceleași rezultate folosind aceleași date.

dependența de calculator. Este o cerință impusă ori de modelul matematic și al volumului de date manipulate,ori de volumul calculelor necesare implementării sistemului de conducere,operare și urmărire.

Este importantă folosirea cercetării operaționale la nivelul firmelor,iar acestea trebuie sa fie încrezătoare că aplicarea metodelor științifice este primordială în analiza deciziilor de conducere. Adoptarea cercetării operaționale ca modalitate de lucru în activitatea managerială necesită un act de convingere în beneficiul abordării sistematice a luării deciziilor și nu toate conducerile firmelor sunt pregătite ca să facă acest lucru.

În concluzie,cercetarea operațională este:

un ansamblu de metode de rezolvare a unor probleme critice de conducere efectivă și unor probleme de prognoză;

mijloc de îmbunătățire a deciziilor microeconomice;

un ansamblu de metode științifice „aplicative”;

o modalitate de identificare și cunoaștere a raporturilor dintre elemente în procesul decizional;

instrument de lucru bazat pe metode științifice;

o abordare științifică a rezolvării problemelor de conducere operativă;

este o metodă de convingere care substituie limbajul curent;

permite decidenților să economisească timp;

duce la creșterea profesionalismului în fundamentarea proceselor decizionale.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAȚI ÎN ANALIZA ECONOMICĂ

Indicatorul reprezintă expresia numerică prin intermediul căreia se caracterizează un fenomen social-economic din punct de vedere al compoziției, structurii,schimbării în timp și legăturii reciproce cu alte fenomene.

În teoria și în practica economică sunt folosiți o serie de indicatori economico-financiari utilizați pentru a determina rezultatele de producție și performanțele comerciale ale întreprinderii. Indicatorii pentru măsurarea rezultatelor economice se întâlnesc într-un sistem de indicatori,care se structurează în două mari clase: indicatori fizici sau naturali și indicatori valorici sau bănești.

2.1. Indicatori fizici

Indicatorii fizici sunt legați de specificul ramurii de care aparține,ei sunt diferiți în industrie,față de construcții,comerț sau agricultura. Indicatorii sunt structurați pe grupe sau subgrupe de activități.

Indicatori fizici pentru firmele cu activitate industrială

Industria se clasifică conform Clasificării Naționale (CAEN) în: industria extractivă – secțiunea D,industria prelucrătoare – secțiunea E, industria energiei electrice, termice, gaze și apă – secțiunea F.

Producția industrială (PI) este o partea a produsului social,este alcătuită din totalitatea bunurilor materiale și a serviciilor cu caracter industrial. Producția industrială reprezintă rezultatul direct și util al activității agenților economici din sectorul industrial.

Activitatea economică a producției industriale se măsoară și se exprimă în diferite modalități:

Producția fizică (Pf) – denumită și producția în unități naturale,este indicatorul de bază care măsoară rezultatele obținute în procesul de producție,exprimă cantitățile bunurilor materiale și nemateriale (produse finite, semifabricate, servicii industriale) realizate de o întreprindere industrială într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul se determină la fiecare produs în parte sau pe grupe omogene de produse,atât din punct de vedere al utilității,cât și al caracteristicilor sale tehnico-economice.

Valoarea producției fizice (Vpf) – reprezintă valoarea tuturor produselor finite,semifabricate și a serviciilor cu caracter industrial realizate într-o anumită perioadă de timp și livrate în afara unității sau consumate intern în sectoarele neindustriale.

Acest indicator are avantajul că exprimă întregul volum al producției fizice,indiferent de unitatea naturală de exprimare sau de destinația ei (consum intern sau livrare către terți),dar nu observă modificările soldului producției nedeterminate.

Valoarea producției industriale (Vpi) – reprezintă valoarea produselor finite fabricate,livrate sau destinate livrării,a semifabricatelor livrate din producția proprie,a prelucrării materiilor prime și a materialelor clienților,a lucrărilor (serviciilor) cu caracter industrial oferite terților,precum și a diferenței de stoc de semifabricate și producție neterminată.

Elementele incluse în producția industrială sunt:

produsele finite (PF) reprezintă produsele a căror prelucrarea a fost finalizată în unitatea respectivă și sunt destinate livrării la alți agenți economici sau trebuie consumate în sectorul de investiții sau în cele neindustriale din unitatea respectivă. Pentru a fi considerat finit,un produs trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

– să fie predat cu acte legale la magazia de produse finite;

– să fie predat beneficiarului cu proces-verbal de recepție;

– să corespundă normelor din standarde și normelor interne;

– să fie recepționat de organele prevăzute legal.

semifabricatele (S) reprezintă produsele obținute din producția proprie,care au parcurs una sau mai multe stadii de prelucrare și care trec la următoarele secții ale întreprinderii pentru terminarea prelucrării,în scopul obținerii produselor finite. Delimitarea semifabricatelor de produsele finite se face în funcție de criteriul economico-organizatoric. Prin urmare,același produs poate fi semifabricat pentru o întreprindere și produs finit pentru altă întreprindere.

producția neterminată (N) reprezintă un element intermediar între materia primă și semifabricat ori între semifabricat și produs finit,reprezintă producția a cărui proces de execuție,finisaj sau montaj nu a fost terminat,procesul fiind în curs de derulare. Valoarea producției neterminate executate intr-o perioadă,se calculează ca diferență între stocurile de la sfârșitul perioadei și de la începutul perioadei,fiind evaluată în costuri de producție

lucrările și serviciile industriale (LI) reprezintă activități prestate pentru alți agenți economici,dar și pentru sectoarele neindustriale din propria unitate. Aceste lucrări au drept scop fie restabilirea valorii de utilizare a unor produse prin reparații capitale,curente,revizii tehnice ale mașinilor,utilajelor și instalațiilor,fie prin ridicarea performanțelor calitative a unor produse existente prin operații de finisare,vopsire, lăcuire. Includerea valorii lucrărilor cu caracter industrial în valoarea producției,este supusă acelorași condiții de calitate și recepție ca și pentru produsul finit sau semifabricat.

Indicatorii fizici au o serie de avantaje,dar și o serie de limite. O mare parte din limitele indicatorilor fizici,dar și o mare parte din avantajele acestora sunt eliminate prin folosirea indicatorilor în expresie valorică (bănească).

2.2. Indicatori valorici

Teoria și practica economică recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici care să arate activitatea întreprinderii,evaluarea rezultatelor și a performanțelor sale comerciale.

Sistemul de indicatori valorici cuprinde următorii indicatori:

Cifra de afaceri (Ca) reprezintă conform Metodologiei Comisiei Naționale de Statistică,suma veniturilor realizate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri,executarea de lucrări și prestări de servicii,mai puțin rebuturile,remizele și alte reduceri acordate clienților.

Indicatorul exprimă încasările totale realizate de întreprindere în perioada respectivă,încasări provenite atât din activitatea principală,cât și din activitatea secundară executată de aceasta.

Cifra de afaceri,în industrie este formată din veniturile realizate prin vânzarea producției,la care se adaugă veniturile din vânzări de mărfuri,iar în cazul în care întreprinderea desfășoară activitate de comerț,venituri din prestări servicii. Cifra de afaceri nu include veniturile financiare și veniturile excepționale.

Producția de imobilizări cuprinde costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială pentru ea însăși și se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale.

Metoda analitică pentru determinarea cifrei de afaceri este:

Ca = vp + vm + ve + vs + vse + Avec + vpe

vp – venituri încasate din vânzarea produselor;

vm – venituri încasate din vânzarea mărfurilor;

ve – venituri încasate din lucrările executate;

vs – venituri încasate din prestări de servicii;

vse – venituri din provizioane privind exploatarea;

Avec – alte venituri din exploatarea curentă;

vpe – veniturile din provizioane privind exploatarea.

În bilanțul unității,cifra de afaceri se calculează ca sumă a unor conturi:

Ca = vmf + pv

vmf – venituri din vânzarea mărfurilor (contul 707);

pv –producția vândută (conturile 701 +702 +703 +704 +705 +706 +707 + 708 )

701 – venituri din vânzarea produselor finite;

702 – venituri din vânzarea semifabricatelor;

703 – venituri din vânzarea pieselor de schimb;

704 – venituri din livrări executate și servicii prestate;

705 – venituri din executarea reparațiilor;

706 – venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii;

707 – venituri din vânzări de mărfuri;

708 – venituri din activități diverse.

Există mai mulți indicatori operaționali ai cifrei de afaceri,pe lângă cifra de afaceri totală,care este cel mai des indicator folosit în diagnosticarea activității unei întreprinderi,sunt:

Cifra de afaceri netă: reprezintă totalitatea veniturilor obținute din vânzări de bunuri,lucrări și servicii aflate în categoria activităților curente ale întreprinderii, inclusiv subvențiile pentru exploatare,după care s-au scăzut reducerile comerciale;

Cifra de afaceri încasată: reprezintă valoarea totală a încasărilor întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp,ca urmare a vânzărilor de produse și mărfuri și se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 „Clienți”,corectat cu T.V.A. aferentă.

Cifra de afaceri minimă (CAmin): reprezintă suma vânzărilor care permite acoperirea cheltuielilor variabile aferente și a tuturor cheltuielilor fixe ale întreprinderii.

Cifra de afaceri medie: reprezintă venitul ce revine unei unități de produs sau serviciu; se calculează ca raport dintre cifra de afaceri totală (Ca) și volumul fizic al vânzărilor (Q):

Cifra de afaceri marginală: reprezintă variația cifrei de afaceri de la un nivel de bază la un nivel realizat; se calculează ca raport dintre variația cifrei de afaceri (CA) și variația producției fizice vândute,sau cați lei se obțin la o unitate de spor de producție (Q):

Cifra de afaceri critică: evidențiază pragul de rentabilitate al întreprinderii; reprezintă acel nivel al veniturilor realizat din vânzări necesar acoperirii în întregime a cheltuielilor de exploatare;

Chf – nivelul cheltuielilor fixe

– cheltuieli variabile in total cifra de afaceri;

Chv – nivelul cheltuielilor variabile

Cifra de afaceri nu include TVA-ul facturat.

Indicatorul poate fii calculat și pentru perioade mai mici de un an (lună,trimestru,semestru),în funcție de durata ciclului de fabricație și de necesitățile societății. Cifra de afaceri se raportează în cadrul Anchetei Statistice,anual.

Cifra de afaceri este un indicator fundamental pentru precizarea locului societății comerciale în sectorul de activitate,poziția pe piață,capacitatea de lansare și dezvoltarea activității profitabile.

Producția exercițiului (Qe) sau producția globală reprezintă măsura volumului rezultat din activitatea industrială desfășurată într-o anumită perioadă de timp de o întreprindere. El dimensionează întreaga activitatea a societății comerciale,cuprinzând elementele realizate în cursul perioadei de analiză,fără a lua în considerare bunurile sau serviciile utilizate sau prestate pentru nevoi proprii de producție.

Formula aplicată pentru producția exercițiului este:

Qe = Qv +Qs + Qi

Qe – producția exercițiului;

Qv – producția vândută;

Qs – variația producției stocate;

Qi – producția imobilizată.

Indicatorul producția exercițiului sau producția globală se determină periodic în funcție de scopul analizei economice și de durata ciclului de fabricație a agentului economic.

Producția fabricată destinată livrării (Qf) este indicatorul valoric care reprezintă rezultatul direct și util al activității industriale productive,exprimând valoarea produselor fabricate,lucrărilor executate și serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp și care urmează a fi vândute în afara întreprinderii.

Producția obținută destinată livrării se poate calcula conform următoarei relații:

Qf = Vpf + Vle +Vsp

Vpf = Qv + (Sf – Si)

Qf – producția fabricată destinată livrării;

Vpf – valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate destinate livrării și produse reziduale);

Vle – valoarea lucrării executate;

Vsp – valoarea serviciilor prestate;

Sf – Si sau Qs – stocurile de produse la sfârșitul și respectiv începutul perioadei sau variația producției stocate.

Valoarea adăugată brută (Qa) este indicatorul valoric care exprimă măsura valorii realizate de activitatea societății comerciale,respectiv capacitatea unei firme de a crea bogăție. Valoarea adăugată brută poate fi determinată prin două metode: metoda sustractivă și metoda aditivă.

Metoda sustractivă presupune scăderea din producția exercițiului sau din cifra de afaceri a consumurilor intermediare provenite de la terți.

Metoda aditivă cuprinde totalitatea elementelor următoare:

salarii

contribuții pentru asigurări și protecție socială

amortizări

provizioane

cheltuieli cu impozite și taxe (nu include impozitul pe profit)

rezultatul exploatării

cheltuieli financiare

Formula folosită pentru calcularea valorii adăugate brute este:

Qa = Qe – n

Qa – valoarea adăugată brută;

Qe – producția exercițiului;

n- valoarea globală a consumurilor intermediare,respectiv valoarea cheltuielilor cu materialele.

Valoarea adăugată netă (Qan) este indicatorul care exprimă valoarea nou-creată într-o perioadă determinată; el reflectă veniturile cuvenite participanților la activitatea economică, și anume:

– veniturile datorate salariaților prin salarii și alte venituri;

veniturile datorate întreprinzătorilor prin profitul înregistrat sau pierderea înregistrată;

veniturile datorate Statului prin impozitele și taxele percepute pe formele de venit: salarii, profit alte drepturi.

Între valoarea adăugată brută și cea netă există relația:

Qa = Qan + A

Qa – valoarea adăugată brută;

Qan – valoarea adăugată netă;

consumul capitalului fix (amortizarea).

2.3.Analiza indicatorilor fizici și valorici ale Lanțului Hotelier Unita Turism

Prezentarea lanțului hotelier Unita Turism

Cele 25 de hoteluri Unita Turism acoperă toate genurile de turism, de la cel de afaceri și tranzit, până la turismul de agrement și turismul balnear.

Înființată ca și lanț hotelier în anul 2000 la Timișoara, Unita Turism reunește hoteluri de tradiție din 11 orașe ale țării. Capacitatea totală de cazare a rețelei hoteliere depășește 5.000 de locuri în hoteluri și 6.000 de locuri în restaurante și baruri. Hotelurile acoperă toate categoriile de clasificare până la 4 stele, oferind condiții de cazare la standarde turistice internaționale.

Turism de afaceri și de tranzit

Hotelurile Unita Turism reprezintă adevărate repere urbane în centrele civice din 11 orașe importante ale României.

Poziționarea privilegiată în zonele comerciale, bancare și administrative recomandă hotelurile Unita Turism oamenilor de afaceri. Oaspeții Unita Turism beneficiază, alături de pachetele de facilități Premium (internet, săli de conferință, leisure center), de confort la cele mai înalte standarde.

Maeștrii bucătari din restaurantele Unita Turism invită pe cei mai pretențioși gourmet la o călătorie culinară pornind de la preparatele internaționale clasice, până la savuroasele mâncăruri românești tradiționale.

Turism de agrement

Unita Turism este singurul lanț hotelier din România care dispune de locații în toate zonele turistice reprezentative ale țării.

În hotelurile Unita Turism veți întâlni aceleași gazde prietenoase și atente, oriunde ați călători: din renumitele stațiuni montane, până în inima litoralului sau în sălbăticia Deltei Dunării. Standardele hoteliere satisfac orice exigențe, îndeplinind toate premisele unei vacanțe perfecte.

Turism balnear

Unita Turism oferă posibilitatea efectuării de tratamente balneo-climaterice pe tot parcursul anului în cadrul complexului balnear Lacu Sărat, situat la 5 km de Brăila.

Stațiunea Lacu Sărat deține cel mai valoros zăcământ terapeutic din România, fiind o adevărată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului .

Complexul balnear Unita Turism din stațiunea Lacu Sărat cuprinde o bază de tratament proprie, dotată cu bazin pentru hidro-kinetoterapie, saună și sală de gimnastică și oferă, suplimentar, facilități de balneație liberă (băi de soare și nămol). Tratamentele se desfășoară cu sprijinul personalului calificat și răspund la indicații terapeutice multiple.

Unita Tour – AGENȚIE DE TURISM

Unita Turism oferă prin agențiile de turism Unita Tour următoarele servicii turistice:
– Rezervări spații de cazare în baza proprie, precum și în țară și în străinătate;
– Excursii în țară și străinătate;
– Organizări de conferințe/simpozioane, recepții, banchete, nunți;
– Sejururi în stațiuni de odihnă și tratament;
– Rezervări bilete avion;
– Închirieri auto.

Prezentarea hotelului Belvedere 3*** din Cluj

Hotel Belvedere oferă turiștilor săi o poziționare pe Dealul Cetățuia (în centrul orașului Cluj-Napoca) de unde priveliștea este impresionantă. Acest hotel aparține turismului de afaceri. Adresa exactă este Strada Călărașilor 1-3, Cluj-Napoca, județul Cluj.

Google maps.

Facilități si servicii în cadrul hotelului Bevedere 3*

▪ Mic dejun

▪ 3 restaurante (380 de locuri capacitate totală)

▪ Bar de zi

▪ Terasă acoperită (116 locuri)

▪ Terasa neacoperită (44 de locuri)

▪ Piscină (acoperită)

▪ Saună

▪ Sală de fitness

▪ 4 săli de conferință (capacități: 300, 100 și 40 de locuri)

▪ Parcare (în aer liber și subterană-contra cost)

▪ Plată cu card (VISA, MasterCard)

Număr total camere la Hotel Belvedere Cluj-Napoca: 156 (51 camere duble cu pat matrimonial ce pot fi folosite și in regim single, 99 de camere duble cu paturi separate și 6 apartamente)

Dotări camere: aer condiționat, internet, televizor, cablu TV, telefon, minibar, baie cu cadă, uscător de păr.

Restaurante & bar – Hotel Belvedere Cluj-Napoca 3*

Hotelul dispune de următoarele spatii de servire a mesei:

▪ Salon Madrigal cu 180 locuri;

▪ Salon Cristal cu 100 locuri;

▪ Salon Roșu cu 80 locuri;

▪ Terasa acoperita cu 116 locuri;

▪ Terasa neacoperita cu 44 locuri.

▪ Toate sălile sunt dotate cu aer condiționat.

Salonul Madrigal poate fi utilizat si ca sala de conferințe.

Hotelul Belvedere dispune de 4 săli conferință cu următoarele capacități :

▪ Salon Madrigal – 300 locuri

▪ Salon Miorița – 100 locuri;

▪ Salon Verde – 40 locuri;

▪ Salon Galben – 40 locuri;

Tabelul 2.1.Tarife hotel Belvedere Cluj-Napoca 3:

Analiza indicatorilor fizici și valorici ai hotelului Belvedere pentru anul 2010

▪ Numărul de salariați/an L/an = 65 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 260 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 155 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 45% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 80%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 7.000 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 23.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 18.980 turiști

Se vor calcula următorii indicatori:

Nr. înnoptărilor sau zile-turist/an NZT/an = ?

Cifra de afaceri/an CA/an = ?

Productivitatea medie a muncii/an W/an = ?

Încasările totale/an ÎT/an = ?

Cheltuielile totale/an CT/an = ?

Profitul brut/an Pb/an = ?

Profitul net/an Pn/an = ?

Investiția pe loc cazare Inv/loc = ?

Rata rentabilității profitului net RrPn = ?

Termenul de recuperare al investiției Trinv = ?

Durata medie a sejurului S = ?

Cheltuiala medie pe zi-turist Chzt = ?

Încasarea medie pe zi-turist Îzt = ?

Profitul brut pe zi-turist Pbzt = ?

Analiza indicatorilor pentru anul 2010, când hotelul Belvedere dispune de 260 de locuri de cazare, 65 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 80% x 260 x 365 = 80% x 94.900 = 75.920 zile

CA/an = NZT/an x TMC = 75.920 x 155 = 11.767.600 RON/an

W/an = = =181.040 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (11.767.600 + 7.000) RON/an = 11.774.600 RON/an

CT/an = 45% x ÎT/an = 45% x 11.774.600 RON/an = 5.298.570 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (11.774.600 – 5.298.570)RON/an = 6.476.030 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 6.476.030 – 16% x 6.476.030 = 6.476.030 – 1036164,8 = 5.439.865,2 RON/an

Inv/loc = = =88461,53 RON/salariat

RrPn = = = 102%

Trinv = = ≈ 5 ani

ChZT = = = 69,79 RON/zi-turist

ÎZT = = = 155,09 RON/turist

S = = = 4 zile

PbZT = = = 85,30 RON/zi-turist

Analiza indicatorilor fizici și valorici ai hotelului Belvedere pentru anul 2011

▪ Numărul de salariați/an L/an = 80 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 310 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 175 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 43% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 75%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 8.500 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 23.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 16.973 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2011, când hotelul dispune de 310 de locuri de cazare, 80 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 75% x 310 x 365 = 75% x 113.150 = 84.863 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 84.863 x 175 = 14.851.025 RON/an

W/an = = =185.637,81 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (14.851.025 + 8.500) RON/an = 14.859.525 RON/an

CT/an = 43% x ÎT/an = 43% x 14.859.525 RON/an = 6.389.595,7 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (14.859.525 – 6.389.595)RON/an = 8.469.930 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 8.469.930 – 16% x 8.469.930 = 8.469.930 – 1355188,8 = 7.114.741,2 RON/an

Inv/loc = = =74.193,54 RON/salariat

RrPn = = = 111%

Trinv = = ≈ 3 ani

ChZT = = = 75,29 RON/zi-turist

ÎZT = = = 175,10 RON/turist

S = = = 5 zile

PbZT = = = 99,80 RON/zi-turist

Analiza indicatorilor fizici și valorici ai hotelului Belvedere pentru anul 2012

▪ Numărul de salariați/an L/an = 95 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 324 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 180 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 60% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 70%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 11000 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 23.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 13.797 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2012, când hotelul dispune de 324 de locuri de cazare, 95 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 70% x 324 x 365 = 70% x 118.260 = 82.782 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 82.782 x 180 = 14.900.760 RON/an

W/an = = =156.850,10 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (14.900.760 + 11.000) RON/an = 14.911.760 RON/an

CT/an = 40% x ÎT/an = 40% x 14.911.760 RON/an = 5.964.704 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (14.911.760 – 5.964.704)RON/an = 9.217.056 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 9.217.056 – 16% x 9.217.056 = 9.217.056 – 1.474.728,96 = 7.742.327,04 RON/an

Inv/loc = = =70.987,65 RON/salariat

RrPn = = = 129%

Trinv = = ≈ 3 ani

ChZT = = = 72,05 RON/zi-turist

ÎZT = = = 180,13 RON/turist

S = = = 6 zile

PbZT = = = 111,34 RON/zi-turist

Următorul tabel conține indicatorii analizați pe anii 2010, 2011, 2012 ai hotelului Belvedere din Cluj și o previziune în ceea ce privește evoluția acestora în anul 2013.

Tabelul 2.2. Indicatorii hotelului Belvedere Cluj-Napoca

Din tabelul anterior, se poate observa o creștere considerabilă a cifrei de afaceri cu aproximativ 3.000.000 Ron în anul 2012 față de anul 2010, având în vedere numărul salariaților care a crescut tocmai pentru a satisface cât mai bine clienții.

Graficul 2.1. Evoluția cifrei de afaceri a hotelului Belvedere Cluj-Napoca

Graicul 2.2. Evoluția Profitului net a hotelului Belvedere Cluj-Napoca

Pentru 2013 se prevede continuarea cu același număr de salariați ca în anul 2012, și anume 95 de angajați, iar din punct de vedere al numărului de camere, hotelul își va continua activitatea cu același număr de 324 de locuri, deoarece în ultimii 3 ani s-au pus în folosință 64 de camere.

Tariful mediu pe cameră se presupune a fi cu 10 RON mai mult, din pricina majorării taxelor anuale, iar coeficientul de utilizare al capacității se presupune că va fi de 80%.

Numărul de turiști se preconizează a fi mai mare, deoarece clienții mulțumiți vor reveni și în 2013 la acest hotel, aducând în plus cunoștințe și rude.

Am făcut previziunea pe 2013 cu un număr aproximativ de turiști de 15.768. În tabel se poate observa o creștere masivă a cifrei de afaceri în 2013, cu aproximativ 3.000.000 RON.

Sejurul mediu bănuiesc că va fi în jur de 6 zile, iar productivitatea muncii va fi de 189.216 Ron/salariat.

Prezentarea hotelului Amiral 4* din Mamaia

Hotelul Amiral se situează în stațiunea Mamaia, județul Constanța, deținând o clasificare de 4*.

Hotel Amiral este situat in nordul stațiunii Mamaia, la numai 20 metri de plaja si face parte, alături de Hotel Comandor si Hotel Orfeu, din lanțul hotelier Unita Turism.

Hotelul a fost renovat in anul 2007, arhitectura deosebita a hotelului asigurând o priveliște minunata asupra marii din fiecare camera.

Plaja din dreptul hotelului este lata, cu intrare lina in mare si este amenajata cu șezlonguri si umbrele.

Localizare Hartă:

Google maps

Dotări si servicii

Cazare 120 camere duble și apartamente.

Dotări camere: aer condiționat, internet, televizor, cablu TV, telefon, minibar, cabină duș, uscător de păr, seif electronic.

Servicii oferite la cazare incluse în tarif: mic dejun bufet suedez, piscină exterioară pentru adulți și copii, șezlong piscină cu salteluță, loc de joacă pentru copii, parcare proprie în aer liber.

Restaurant & bar 1 restaurant cu 200 de locuri, bar de zi, terasă.

Sală de conferință: 1 sală cu 60 de locuri dotată cu: videoproiector, flipchart, ecran și acces internet.

Alte facilități contra cost : centru SPA (în cadrul hotelului Comandor): saună, masaj, fitness; masa biliard; schimb valutar.

Modalități de plată: cash, card VISA, MASTERCARD

Tarife :

Tabelul 2.3. Tarife Amiral Mamaia

Analiza indicatorilor la hotelul Amiral 4* din Mamaia pentru anul 2010

▪ Numărul de salariați/an L/an = 60 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 200 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 188 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 40% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 80%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 6.300 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 26.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 8.848 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2010, când hotelul dispune de 200 de locuri de cazare, 60 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 80% x 200 x 365 = 80% x 73.000 = 58.400 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 58.400 x 188 = 10.979.200 RON/an

W/an = = =182.986,66 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (10.979.200 + 6.300) RON/an = 10.985.500 RON/an

CT/an = 40% x ÎT/an = 40% x 10.985.500 RON/an = 4.394.200 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (10.985.500 – 4.394.200)RON/an = 6.591.300 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 6.591.300 – 16% x 6.591.300 = 6.591.300 – 1.054.608 = 5.536.692 RON/an

Inv/loc = = =130.000 RON/salariat

RrPn = = = 126%

Trinv = = ≈ 5 ani

ChZT = = = 75,24 RON/zi-turist

ÎZT = = = 188,10 RON/turist

S = = = 6,6 zile

PbZT = = = 112,86 RON/zi-turist

Analiza indicatorilor la hotelul Amiral 4* din Mamaia pentru anul 2011

▪ Numărul de salariați/an L/an = 67 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 215 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 195 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 45% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 85%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 7.800 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 26.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 13.340 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2011, când hotelul dispune de 215 de locuri de cazare, 67 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 85% x 215 x 365 = 80% x 78.475 = 66.704 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 66.704 x 195 = 13.007.280 RON/an

W/an = = =194.139 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (13.007.280 + 7.800) RON/an = 13.015.080 RON/an

CT/an = 45% x ÎT/an = 45% x 13.015.080 RON/an = 5.856.786 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (13.015.080 – 5.856.786)RON/an = 7.158.294 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 7.158.294 – 16% x 7.158.294 = 7.158.294 – 1.145.327 = 6.012.967 RON/an

Inv/loc = = =120.930,23 RON/salariat

RrPn = = = 102%

Trinv = = ≈ 4 ani

ChZT = = = 87,80 RON/zi-turist

ÎZT = = = 195,11 RON/turist

S = = = 5 zile

PbZT = = = 107,31 RON/zi-turist

Analiza indicatorilor la hotelul Amiral 4* din Mamaia pentru anul 2012

▪ Numărul de salariați/an L/an = 70 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 230 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 210 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 40% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 80%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 8.500 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 26.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 14.924 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2012, când hotelul dispune de 230 de locuri de cazare, 70 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 80% x 230 x 365 = 80% x 83.950 = 67.160 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 67.160 x 210 = 14.103.600 RON/an

W/an = = =201.480 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (14.103.600 + 8.500) RON/an = 14.112.100 RON/an

CT/an = 40% x ÎT/an = 40% x 14.112.100 RON/an = 5.644.840 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (14.112.100 – 5.5.644.840)RON/an = 8.467.260 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 8.467.260 – 16% x 8.467.260 = 8.467.260 – 1.354.761,6 = 7.112.498,4 RON/an

Inv/loc = = = 113043,47 RON/salariat

RrPn = = = 126%

Trinv = = ≈ 3 ani

ChZT = = = 84,05 RON/zi-turist

ÎZT = = = 210,12 RON/turist

Tabelul 2.4. Indicatorii hotelului Amiral Mamaia

Sursa: autoarea, pe baza documentației

PbZT = = = 126,07 RON/zi-turist

Graficul 2.3.3. Evoluția cifrei de afaceri a hotelului Amiral Mamaia

2.4. Evoluția profitului net a hotelului Amiral Mamaia

În cazul celui de-al doilea hotel, Hotel Amiral a beneficiat de o creștere cifrei de afaceri cu aproximativ 1.000.000 RON pe an.

Din 2010 până în 2012 aceasta a crescut cu aproximativ 4.000.000 RON, de aceea am preconizat pentru anul 2013 o cifră de afaceri de 14.980.770 RON.

În ceea ce privește evoluția profitului net, acesta a crescut din 2010 până în 2012 cu aproximativ 2.000.000 RON, în 2013 urmând să fie în ascensiune, ajungând chiar la 7.554.844 RON.

Sunt cifre onorabile, ținând cont de faptul că numărul de angajați nu a crescut față de anul 2012, vor rămâne același număr de locuri de cazare, dar tariful mediu pe cameră va crește cu 5 RON.

Turiștii vor în număr de 13.936, cu un coeficient de cazare de 83%, iar sejurul mediu preconizăm că ar fi undeva la 5 zile, cu un număr de zile-turist de 69.678.

Prezentarea hotelului Lacu Sărat 2* din Brăila

Hotelul Lacu Sărat este situat în stațiunea Lacu Sărat, la circa 5 km distanță de municipiul Brăila.

Localizare:

Sursa:Google maps

Dotări și servicii:

Cazare: 79 camere duble și apartamente

Dotări camere: televizor, cablu TV, telefon, baie cu cadă sau cabină duș.

Servicii oferite : la cazare incluse în tarif: mic dejun, parcare proprie în aer liber.

Restaurant: 1 restaurant cu 50 de locuri, bar de zi.

Alte facilități contra cost: în cadrul hotelului Flora există: bază de tratament, bazin hidro-kinetoterapie, saună, sală de gimnastică. Baza de tratament este acreditată ISO 9001: 2008 începând cu data de 01.08.2011.

2.5. Tarife Hotel Lacu Sărat 2:

Analiza indicatorilor la hotelul Lacu Sărat 2* din Brăila pentru anul 2010

▪ Numărul de salariați/an L/an = 35 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 100 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 85 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 35% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 70%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 4.200 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 8.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 7.300 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2010, când hotelul dispune de 100 de locuri de cazare, 35 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 70% x 100 x 365 = 70% x 36.500 = 25.550 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 25.550 x 85 = 2.171.750 RON/an

W/an = = =62.050 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (2.171.750 + 4.200) RON/an = 2.175.950 RON/an

CT/an = 35% x ÎT/an = 35% x 2.175.950 RON/an = 761.582,5 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (2.175.950 – 761.582,5)RON/an = 1.414.367,5 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 1.414.367,5 – 16% x 1.414.367,5 = 1.414.367,5 – 226.298,8 = 1.188.068,7 RON/an

Inv/loc = = =80.000 RON/salariat

RrPn = = = 156%

Trinv = = ≈ 6 ani

ChZT = = = 29,80 RON/zi-turist

ÎZT = = = 85,16 RON/turist

S = = = 3,5 zile

PbZT = = = 55,35 RON/zi-turist

Analiza indicatorilor la hotelul Lacu Sărat 2* din Brăila pentru anul 2011

▪ Numărul de salariați/an L/an = 40 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 120 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 90 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 40% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 80%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 5.000 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 8.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 7.786 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2011, când hotelul dispune de 120 de locuri de cazare, 40 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 80% x 120 x 365 = 80% x 43.800 = 55.040 zile-turist/an

CA/an = NZT/an x TMC = 35.040 x 90 = 3.153.600 RON/an

W/an = = = 78.840 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (3.153.600 + 5.000) RON/an = 3.158.600 RON/an

CT/an = 40% x ÎT/an = 40% x 3.158.600 RON/an = 1.263.440 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (3.158.600 – 1.263.440)RON/an = 1.895.160 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 1.895.160 – 16% x 1.895.160 = 1.895.160 –303.225,6 = 1.591.934,4 RON/an

Inv/loc = = = 66.666 RON/salariat

RrPn = = = 126%

Trinv = = ≈ 5 ani

ChZT = = = 36,05 RON/zi-turist

ÎZT = = = 90,14 RON/turist

S = = = 4,5 zile

PbZT = = = 54,08 RON/zi-turist

Analiza indicatorilor la hotelul Lacu Sărat 2* din Brăila pentru anul 2012

▪ Numărul de salariați/an L/an = 45 sal/an;

▪ Capacitatea maxim posibilă a hotelului/zi Cn/zi = 130 loc/zi;

▪ Tariful mediu pe cameră TMC = 110 RON/zile-turist;

▪ Cheltuieli totale/an CT/an = 40% x IT/an;

▪ Coeficientul de utilizare al capacității/an Cuc/an = 85%;

▪ Alte venituri ale hotelului/an AVE = 5.600 RON/an;

▪ Valoare investiției Vinv = 8.000.000 RON

▪ Număr turiști Nt = 10.083 turiști

Analiza indicatorilor pentru anul 2012, când hotelul dispune de 130 de locuri de cazare, 45 de angajați.

NZT/an = Cuc/an x Cn/zi x nz/an = 85% x 130 x 365 = 85% x 47.450 = 40.332 zile-an

CA/an = NZT/an x TMC = 40.332 x 110 = 4.436.575 RON/an

W/an = = = 98.590,5 RON/sal

ÎT/an = Ca/an + AVE = (4.436.575 + 5.600) RON/an = 4.442.175 RON/an

CT/an = 40% x ÎT/an = 40% x 4.442.175 RON/an = 1.776.870 RON/an

Pb/an = IT/an – CT/an = (4.442.175 – 1.776.870)RON/an = 2.665.305 RON/an

Pn/an = Pb/an – 16% x Pb/an = 2.665.305 – 16% x 2.665.305 = 2.665.305 – 426.448,8 = 2.238.856,2 RON/an

Inv/loc = = = 61.538 RON/salariat

RrPn = = = 126%

Trinv = = ≈ 4 ani

ChZT = = = 44,05 RON/zi-turist

ÎZT = = = 110,14 RON/turist

PbZT = = = 66,08RON/zi-turist

Previziunea pe anul 2013 a hotelului Lacu Sărat este notată în tabelul de mai jos. Am presupus că numărul angajaților va rămâne egal cu cel din 2012, dar tariful mediu pe cameră va crește cu 5 Ron față de 2012, devenind astfel 115 Ron.

Tabelul 2.6. Indicatorii holului Lacu Sărat

Sursa: autoarea, pe baza documentației

Graficul 2.5. Evoluția cifrei de afaceri a hotelului Lacu Sărat

Cifra de afaceri beneficiază de o creștere majoră între anii 2010 si 2012. În 2013 însă, se preconizează că cifra de afaceri nu va avea valori mult mai mari față de anul 2013, și anume va fi de 4.370.400 RON.

Graficul 2.6. Evoluția profitului net a hotelului Lacu Sărat

Profitul net se bucură de o creștere l fel de bună ca cifra de afaceri, în 2012 ajungând să „cântărească” 2.238.856 RON. Nici în cel de-al treilea caz, hotelul Lacu Sărat nu va face noi angajări, ci va mări tariful mediu pe camera cu 5 RON. Previziunea a creionat un coeficient de utilizare al capacității de 80%, un număr de turiști de aproximativ 9.490, iar numărul de zile-turist pe an va fi de circa 37.960 zile-turist/an.

Concluziile analizei

Am ales Lanțul Hotelier Unita Turism, deoarece am dorit să urmăresc evoluția indicatorilor fizici și valorici a 3 hoteluri: unul amplasat la mare, aparținând turismului de litoral și anume Hotelul Amiral din Mamaia, altul amplasat într-o stațiune turistică, aparținând turismului balnear, adică hotelul Lacu Sărat din Brăila și ultimul, dar nu cel din urmă, un hotel amplasat în mediul urban, care se integrează în turismul de afaceri și tranzit, fiind vorba de hotelul Belvedere din Cluj.

Din analiza efectuată pentru cele trei hoteluri se deduce faptul că cel mai mare succes, din punct de vedere al profitului îl are hotelul Belvedere datorită faptului că este amplasat în oraș, aici poposind oameni importanți de afaceri, pentru un sejur mediu de cel Putin 6 zile.

Pe locul doi din punct de vedere al cifrelor, se situează hotelul Amiral din Mamaia, care are succes în plin sezon de vară, pe parcursul lunilor iunie-septembrie, când hotelul este arhiplin, balansând astfel restul perioadei din an, când hotelurile de pe litoral nu se bucură decât de puțini turiști, sau sunt chiar goale.

Hotelul Lacu Sărat se află pe ultimul loc din punct de vedere al cifrelor, fiind situat într-o stațiune balneară unde majoritatea turiștilor sunt persoane de vârsta a doua sau a treia, cu posibilități reduse în ceea ce privește sejurul mediu și posibilitățile materiale.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: S.C.PLAST-LASGO.S.R.L.

3.1 Prezentare generală a S.C.PLAST-LASGO.S.R.L.

Scurt istoric

Societatea analizată în proiectul de față se numește S.C.PLAST-LASGO.SRL și are ca domeniu de activitate fabricarea articolelor din material plastic și aluminiu pentru construcții.

Societatea a fost înființată în anul 2002 și are sediul în orașul Bocșa,str. Carpați,nr.3,județul Caraș-Severin,România.

Firma oferă o gamă variată de produse corespunzătoare standardelor din punct de vedere calitativ,dă dovadă de profesionalism,promptitudine,seriozitate și rapiditate în onorarea comenzilor primite.

Producătorul dispune de o fabrică care este echipată la cel mai înalt nivel de tehnologizare,fiind întinsă pe o suprafață de peste 40000 metri pătrați. Cu un efectiv de aproximativ de 100 angajați calificați,Plast Lasgo este unul dintre cei mai importanți întreprinzători din vestul României.

Firma investește în mod constant în îmbunătățirea infrastructurii proprii și în cercetarea industriei de profil,aplicând astfel cele mai înalte standarde de calitate și o nouă tehnologie pentru satisfacția clienților. Aceasta colaborează cu firme de top mondial,producătoare de profile PVC,aluminiu și sticlă.

Societatea are Certificare ISO 9001:2000.

Principala piață de desfacere este România. Firma are magazine de prezentare și vânzare a produselor în 4 orașe: Reșița,unde are 3 puncte de prezentare,Caransebeș,Timișoara și Bocșa.

Societatea trimite regulat angajații la traininguri pentru a fii la curent cu ultimele noutăți în domeniu și a oferi servicii de cea mai bună calitate clienților. Unii dintre angajați sunt specializați la traininguri în Germania.

Firma produce tâmplărie PVC și aluminiu cu sticlă termopan (uși pentru interior și exterior,ferestre,balcoane,geam termopan, rulouri exterioare, jaluzele verticale și orizontale,plase contra insectelor,pervaze).

Firma oferă cele mai bune soluții și servicii de proiectare,execuție,montaj, întreținere și reparații tâmplăriei PVC.

Societatea importă profile Trocal și KBE din Germania de la firma de profil Profine GmbH care este în prezent pe primul loc în lume ca volum de piață deținut în domeniul sistemelor PVC.Durata de viață a ferestrelor este de peste 50 ani.

În funcție de nevoile clientului,societatea lucrează cu mai multe tipuri de profile:Trocal 88+,Trocal Innonova 70,KBE 88+,KBE 70 AD și Aluplast.

Profilul Trocal 88+,este profilul de top cu care lucrează fabrica,are 6 camere cu grosimea de 88 mm,este un profil de clasă A,cu peretele exterior de 3 mm. Este complet ecologic,el nu conține plumb în componență (are Certificare Green Line). Coeficientul de transfer termic: Uf (W/m2 K)=0,8.Se obține o foarte bună izolație termică și datorită faptului că se pun 3 rânduri de sticlă,iar distanța între sticlă este de 16 mm. Este un profil cu 3 rânduri de garnituri de etanșare care ajută să se obțină un coeficient fonic și termic mult mai scăzut,asigură o protecție superioară împotriva ploii și a vântului. La baza tocului există un cant de picurare pentru a îndepărta eventuala apă de condens. Oferă protecție mai bună la efracție datorită fixării speciale a blocatorului,fixarea ferestrelor se face printr-o zonă special creată pentru diblu.

Datorită formelor rotunjite,profilul trocal 88+ are un design atrăgător și se poate curăța cu ușurință.

Profilul Trocal 88+ oferă o vastă paletă coloristică: alb, mahon, stejar,nuc,gri deschis,bleu marin,gri,antracit gri deschis,etc. Profilul se poate placa cu aluminiu.

Profilul Trocal 88+ s-a lansat la expoziția Fensterbau/Frontale de la Nurnberg în anul 2008.

Profilul Trocal Innonova 70,este un profil PVC de clasă A,grosimea peretelui exterior este de 3 mm,are 5 camere și o grosime de 70 mm. Profilul este complet ecologic,nu conține plumb în componență (are Certificare Green Line).Coeficientul de transfer termic Uf (W/m2 K)=1,1. Se obține o bună izolare termică datorită faptului că faltul geamului are o adâncime de 20 mm. O altă calitate în ceea ce privește izolarea termică o reprezintă faptul ca armăturile sunt bine încastrate. Printr-o dispunere specială a pereților interiori în aripă,se obține o rezistență suplimentară la torsiune independentă de armătura existenta în profil.

Profilul Trocal Innonova 70 are un design atrăgător,garniturile de geam din interior și exterior sunt la același nivel. Aripa și tocul se îmbină frumos una pe alta,iar contururile exterioare sunt complet aceleași.

Profilul se poate placa cu aluminiu care se poate vopsi în orice nuanță.

Paleta de culori a profilului Trocal Innonova 70 este variată: alb,stejar auriu,stejar închis,stejar de munte,mahon,nuc, gri argintiu,verde închis,gri antracit, albastru,maro închis,crem,etc.

Datorită formelor rotunjite a profilului,acesta se poate curăța cu ușurință.

Profilele germane Trocal 88+ și Innonova 70 au fost premiate la diferite expoziții de domeniu,fiind seria care satisface cele mai exigente cerințe de izolare termică.

Profilul KBE 88+,este un profil cu 6 camere cu lățimea tocului și cercevelei de 88 mm. Este un profil ecologic,nu conține plumb,(are Certificare Green Line),materialele din care sunt confecționate sunt complet reciclabile. Coeficientul de transfer termic: Uf (W2m/K)=0,92. Adâncimea falului de geam, este mărită (28 mm față de alte sisteme care au 20 mm).Există posibilitatea montării unei garnituri de mijloc. Au aceeași baghetă în toc,cercevea,montant. Este compatibil cu accesoriile de la 70 mm. Grosimea geamului este de până la 54 mm. Există posibilitatea înlocuirii garniturilor coextrudate. Izolație fonică specială.

Profilul KBE 88+ poate fii placat cu aluminiu și după ce tâmplăria a fost montată deja.

Profilul KBE 88+ oferă o multitudine de culori: alb, stejar auriu, nuc,mahon, stejar închis,etc.

Profilul KBE 70 AD,este un profil cu 5 camere lat de 70 mm. Este un profil ecologic,nu conține plumb (are Certificare Green Line). Coeficientul de transfer termic: Uf (W2m/K)=1,3. Conțin baghete de geam cu garnitură coextrudată. Au 2 garnituri interior-exterior.

Profilele KBE 88+ și KBE 70 AD sunt profile importate din Germania,ele fiind folosite în majoritatea țărilor europene datorită calității deosebite de izolare termică și fonică. Condițiile de fabricație și calitatea bună a materialelor au permis fabricarea unor ferestre durabile,ușor de întreținut cu mare siguranță.

Datorită cererii din ce în ce mai mare pe piață a ferestrelor low cost,firma vine în întâmpinarea clienților cu profilul Aluplast. Este un profil importat din Austria care are un coeficient de izolație termică: Uf (W2m/K)=1,6. Profilul Aluplast este armat cu oțel zincat,ceea ce permite o bună statică. Este un bun izolator fonic. Profilul este ecologic,se găsește în diferite forme și variante de culori. Se întreține și curăță ușor.

Profilul Aluplast este destinat clădirilor standard.

Pe lângă tâmplăria PVC,Plast-Lasgo lucrează și cu tâmplăria din aluminiu oferind clienților mai multe clase de tâmplărie aluminiu: fără barieră termică,cu barieră termică,standard,semistructural și structural.

Tâmplăria din aluminiu fără barieră termică este unicamerală,ea fiind recomandată pentru climatul cald sau moderat. Este destinată numai compartimentelor interioare sau pentru spațiile fără destinație de locuință (balcoane,spații tehnice,spații industriale), este foarte bună ca pereți despărțitori din interiorul clădirilor.

Etanșarea se face pe 2 rânduri de garnituri,coeficientul termic Uf: (W/m2K)=5,92,iar coeficientul de izolare fonică de 35 db. Tâmplaria este disponibilă în toata gama de culori RAL.

Tâmplăria din aluminiu cu barieră termică din poliamidă,elimină conductivitatea metalului,fiind utilizată în cazul climatului sever și pentru montajul la exteriorul clădirilor.

Etanșarea se realizează pe 3 rânduri de garnituri,barieră termică de 18/24mm,coeficientul de transfer termic este sporit Uf: (W/m2K)=2,3; coeficientul de izolare fonică de 35 db. Paleta coloristică a tâmplăriei este variată.

Tâmplăria din aluminiu standard este cel mai uzual sistem de pereți cortină,ea permite realizarea unor structuri tridimensionale complexe și folosirea sticlelor de mari dimensiuni. Are o construcție articulară,specială pentru a face față oricărei deformări ale clădirii (cutremure,vibrații,etc.).

Etanșarea se realizează pe garnituri speciale. Pereții cortină standard se găsesc în toată gama de culori RAL,atât pentru interior cât și pentru exterior.

Tâmplăria din aluminiu semistructural oferă o mare varietate de rame speciale care asigură finisarea perfectă a unei construcții,cu un număr mare de coloane de aluminiu proiectate să reziste oricărui tip de încărcătură statică sau dinamică. În jurul fiecărei rame,rămâne vizibilă o îngustă suprafață din profilul de aluminiu,iar ferestrele exterioare sunt identice cu corespondențele lor din interior,având aspect impecabil când fereastra e închisă.

Tâmplăria din aluminiu structurală este identică cu sistemul semistructural,exceptând faptul că în cazul sistemului structural profilul nu este vizibil din exterior,aspectul fiind de oglindă continuă deoarece geamul este lipit de rama realizată din profile de aluminiu cu ajutorul unui silicon special.

Pentru toate profilele cu care lucrează,firma folosește feroneria Roto,import Germania care este confecționată dintr-un aliaj de titan oferindu-i rezistență mai mare și asigurându-i un grad mare de securitate.

Feroneria Roto este de două feluri:cu balamale ascunse și standard.

Feroneria Roto cu balamale ascunse este fără capace de acoperire care s-ar putea desprinde,toate componentele sunt integrate în cerceveaua și tocul ușii,ceea ce le face sa fie invizibile din afară. Se poate regla simplu,tridimensional cu ajutorul șuruburilor de reglare. Unghiul de deschidere maxim al ferestrei este de 100°. Pe partea inferioară a feroneriei se află o rolă tip cap de ciupercă,care prinde blocatorul oscilobant aferent.

Feroneria Roto standard permite toate tipurile de deschideri:batant,oscilo-batant,glisant,culisant-batant,etc. Reglabilă pe 3 direcții si garantată să reziste 15.000 de cicluri închis-deschis,asigură o etanșare perfectă și o fiabilitate mare.

Atât la feroneria Roto standard cât și la cea cu balamale ascunse se pot monta elementul de acționare greșită și piesa aerisire parțială. Cu ajutorul piesei de contra acționare greșită cerceveaua stă mereu la același nivel,împiedicând ca elementul de închidere să își schimbe poziția și împiedică acționarea greșită a ferestrei sau a ușii. Piesa de aerisire parțială poate fii instalată și ulterior și se montează lângă blocatorul superior.

Sticla termopan Plast Lasgo este rodul unei investiții de peste 1 milion de euro în utilaje Lisec Austria și a materiilor prime de clasă A,import Germania.

Sticla are un rol foarte important deoarece ocupă aproximativ 90% din suprafața unei ferestre. Societatea merge pe mai multe tipuri de sticlă,și anume: Law-e + Float,Float+ ClimaGuardSolar ,Low-e +Float+ClimaGuardSolar.

Low-e + Float este un pachet de sticlă format din 2 sticle,grosimea pachetului este de 24 mm,grosimea unei foi de sticlă este 4 mm,distanța dintre ele 16 mm și a doua foaie de sticlă 4mm. Sticla din interiorul camerei este tratată anticondens cu 5-6 straturi de oxizi metalici,aceștia permit trecerea luminii, dar blochează pierderea căldurii prin sticlă.

Float + ClimaGuardSolar este un pachet de sticlă format din 2 sticle, grosimea pachetului este de 24 mm.

ClimaGuardSolar (sticlă 4 anotimpuri),oferă confort în tot timpul anului,vara reflectă razele solare și menține răcoare în casă,iar iarna reduce costurile la încălzire,contribuind la protejarea mediului prin reducerea emisiillor de CO2.ClimaGuardSolar filtrează diferitele unde ale radiației solare,permițând astfel luminii naturale să pătrundă în încăpere fără restricții.

Low-e+Float+ClimaGuardSolar este un pachet de sticlă format din 3 rânduri de sticlă de 38 mm.Sticla tristrat este cea mai bună soluție datorită eliminării condensului,economiei de energie cu până la 60% și reducerea transferului de radiații cu 80%.Dezavantajul sticlei tristrat îl reprezintă greutatea mult mai mare comparativ cu geamul cu 2 sticle.

Societatea oferă și o gamă variată de accesorii: rulouri,jaluzele verticale și orizontale,plase contra insectelor,pervaze,etc.

Rulourile și jaluzelele exterioare garantează umbrirea încăperii,au rol antiefracție,reglează climatul din încăpere și economisesc energie.

Societatea Plast-Lasgo oferă pentru toate produsele garanție 5 ani,iar montajul este inclus în prețul dat la reprezentanță.

3.2. Reprezentarea grafică a indicatorilor valorici la S.C.Plast-Lasgo.S.R.L.

Reprezentarea grafică a indicatoriilor valorici de la S.C.Plast-Lasgo.S.R.L este realizată pe anii 2011,2012,2013.

Graficul 3. 1. Cifra de afaceri

Conform graficului 1,se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011, 2012, 2013,cifra de afaceri a avut o evoluție ascendentă,astfel în anul 2011 a fost 9.532.154,în anul 2012 a fost 10.091.055 ,iar în anul 2013;12.441.317 .

În anul 2012 s-a observat o creștere față de anul 2011 cu 558.901,ceea ce înseamnă 5,86%,în anul 2013 a crescut cifra de afaceri față de anul 2012 cu 2.350.262,adică 23,29% ,iar între anii 2011 și 2013 s-a observat o creștere cu 2.909.163,ceea ce reprezintă 30,51%.

Graficul 3.2. Venituri totale

Conform graficului 2 se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011, 2012, 2013,veniturile totale ale societății au avut o continuă creștere,în anul 2011 fiind de 9.670.170,în anul 2012, 10.333.975, în anul 2013, 12.735.884 .

În anul 2012 se observă o creștere a veniturilor totale față de anul 2011 cu 563.805,ceea ce înseamnă 5,83% ,în anul 2013 față de anul 2012 crește cu 2.402.356,ceea ce reprezintă 23,24%,în anul 2013 față de 2011se constată o creștere cu 3.065.714,adică 31,7%.

Graficul 3.3.Cheltuieli totale

Se observă conform graficului 3 că pe o perioadă de 3 ani:2011,2012,2013, cheltuielile totale ale societății cresc de la 8.647.625 în anul 2011,la 10.316.528 în anul 2012 până la 12.085.056 în anul 2013.

În anul 2012 se observă o creștere a cheltuielilor totale față de anul 2011 cu 1.668.903,ceea ce înseamnă 16,2%,în anul 2013 față de anul 2012 cu 1.768.528,ceea ce reprezintă 14,7%,în anul 2013 față de anul 2011 cu 3.437.431,adică 39,7%.

Graficul 3.4. Profit brut

Se observă conform graficului 4 că pe o perioadă de 3 ani:2011,2012,2013 profitul brut al societății în anul 2011 este 1.022.545,în anul 2012 este 17.447,iar în 2013 este 650.828.

Profitul brut oscilează foarte mult,astfel în anul 2012 față de anul 2011,profitul brut are o scădere foarte mare,cu 1.005.098,ceea ce reprezintă 98,29%,această scădere se datorează creșterii cheltuielilor din anul 2012.În anul 2013 față de anul 2012 crește cu 633.381(36,3%),dar scade față de anul 2011 cu 371.717(36,35%).

Graficul 3.5. Profit net

Conform graficului 5,se observă că pe o perioadă de 3 ani:2011,2012,2013 profitul net al societății în anul 2011 este 864.115,în anul 2012 este 6.489,iar în 2013 este 561.471.

Se constată că profitul net oscilează foarte mult,astfel în anul 2012 față de anul 2011,profitul net are o scădere foarte mare,cu 857.626,ceea ce reprezintă 99,24%,în anul 2013 față de anul 2012 crește cu 554.982(85,42%),dar scade față de anul 2011 cu 302.644(35,02%).

Graficul 3.6. Total active imobilizate

Se observă conform graficului 6,că pe o perioadă de 3 ani: 2011, 2012,2013; totalul activelor imobilizate în anul 2011 este 3.106.323,în anul 2012 este 5.983.858,iar în anul 2013 este 5.341.944.

În anul 2012 se remarcă o creștere a activelor imobilizate față de anul 2011 cu 2.877.535,ceea ce reprezintă 92,63%,în anul 2013 se observă o scădere față de anul 2012 cu 641.914(10,72%) și o creștere față de anul 2011 cu 2.235.621 adică 71,97%.

Graficul 3.7. Total active circulante

Conform graficului 7,se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011,2012,2013; totalul activelor circulante în anul 2011 este 4.447.874,în anul 2012 este 3.351.989,iar în anul 2013 este 4.034.407.

În anul 2012 se observă o scădere a activelor circulante față de 2011 cu 1.095.885,adică 24,63%,în anul 2013 se observă o creștere cu 682.418(20,35%) față de anul 2012,dar scade față de anul 2011 cu 413.467,adică 9,29%.

Graficul 3.8. Stocuri

Conform graficului 8,se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011,2012,2013; stocurile au avut o evoluție ascendentă,în anul 2011 sunt 2.870.169,în anul 2012 sunt 2.952.810,iar în anul 2013 sunt 3.460.767.

În anul 2012 se observă o creștere față de anul 2011 cu 82.641,ceea ce reprezintă 2,87%,în anul 2013 stocurile au crescut față de anul 2012 cu 507.957, adică 17,20%,iar între anul 2013 și anul 2011 s-a obsevat o creștere cu 590.598, ceea ce înseamnă 20,57%.

Graficul 3.9. Casa și conturi

Se observă conform graficului 9,că pe o perioadă de 3 ani:2011,2012,2013;

indicatorul casa și conturi oscilează,în anul 2011 este 1.317.275,în anul 2012 este 234.838,iar în anul 2013 este 397.342.

În anul 2012 se observă o scădere foarte mare față de anul 2011 cu 1.082.437 (82,17%),în anul 2013 față de anul 2012 se observă o creștere cu 162.504 (69,19%),iar între anul 2013 și anul 2011 se observă o scădere cu 919.933; adică 69,83%.

Graficul 3.10. Creanțe

Conform graficului 10,se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011,2012,2013, creanțele oscilează,astfel în anul 2011 sunt 260.430,în anul 2012 sunt 164.341,iar în anul 2013 176.298.

În anul 2012 creanțele scad față de anul 2011 cu 96.089 (36,89%),în anul 2013 față de anul 2012 cresc cu 11.957 (7,27%),iar între anul 2013 și anul 2011 scad cu 84.132,adică (32,30%).

Graficul 3.11. Capitaluri totale

Conform graficului 11,se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011,2012,2013; capitalurile totale ale societății au o evoluție ascendentă,în anul 2011 sunt 6.911.784,în anul 2012 sunt 6.918.272,iar în anul 2013 sunt 7.479.744.

În anul 2012,capitalurile totale cresc față de anul 2011 cu 6.488,ceea ce înseamnă 0,09%,în anul 2013 față de anul 2012 cresc cu 561.472,ceea ce reprezintă 8,11%,iar între anul 2013 și anul 2011 cresc cu 567.960,adică 8,21%.

Graficul 3.12. Datorii totale

Conform graficului 12,se observă că pe o perioadă de 3 ani: 2011,2012,2013; datoriile totale ale societății variază foarte mult,astfel în anul 2011 sunt 653.141,în anul 2012 sunt 2.465.124,iar în anul 2013 sunt 1.925.697.

În anul 2012 se remarcă o creștere foarte mare a datoriilor totale față de anul 2011 cu 1.811.983,ceea ce înseamnă 277,42%,în anul 2013 se observă față de anul 2012 o scădere cu 539.427(21,88%),iar între anul 2013 și anul 2011,datoriile totale cresc cu 1.272.556,adică 194,83%.

3.3. Analiza evoluției indicatorilor valorici privind activitatea economico-financiară la S.C.PLAST-LASGO.S.R.L.

Din analiza efectuată la S.C.PLAST-LASGO.S.R.L. privind indicatorii economico-financiari, cu focalizare pe indicatorii valorici, rezultă următoarele concluzii:

Pe toată perioada analizei, aceasta reprezentând anii 2011, 2012, 2013, se observă că Cifra de afaceri a societății comerciale are o evoluție ascendentă ceea ce înseamnă că societatea a avut atât venituri cât și cheltuieli corespunzătoare activității economice. Este important faptul că această evoluție a cifrei de afaceri este echilibrată ceea ce va asigura o stabilitate economică corespunzătoare.

Veniturile companiei sunt de asemenea tot în creștere, la fel sunt și cheltuielile acesteia, ceea ce justifică faptul că există o activitate economică corespunzătoare situație existente.

Se remarca faptul ca, în primul an profitul brut scade datorită creșterii cheltuielilor cu producția aferentă anului, însă în următorii ani, acest profit brut are o ușoară creștere de doar 36% din total. Chiar daca reprezintă doar o mică creștere, în anii următori se va putea asigura o creștere constantă a profitului, ceea ce conduce la dezvoltarea societății comerciale.

De asemenea și profitul net se găsește în aceeași situație ca profitul brut, ceea ce este și normal să se întâmple și care sugerează încă odată că măsurile privind activitatea de producție au fost corespunzător analizate.

Se remarcă și faptul că totalul activelor imobilizate, dar și totalul activelor circulante se află în raport direct proporțional, iar stocurile prezintă o evoluție descendentă, dar ulterior ascendentă, situație explicabilă prin volumul producției societății în diverse perioade de timp.

Prin urmare, prognoza pe următorii ani este una pozitivă deoarece se remarcă faptul că, toți indicatorii valorici analizați prezintă o evoluție firească în funcție de factorii extrinseci ai companiei. Menționăm aici, că analiza s-a realizat cu precădere pe indicatorii valorici, însă în prognoză trebuie să se țină cont și de indicatorii fizici ai intreprinderii, care trebuie obligatoriu corelați cu indicatorii valorici.

CONCLUZII FINALE

Conceptul de cercetare operațională a fost enunțat prima dată în domeniul militar. Dar, datorită eficienței demonstrate în acest domeniu, a fost repede adoptat și în economie. În prezent, cercetarea operațională este un instrument important în managementul oricărei activități economice. În domeniul economic, cercetarea operațională funcționează pe baza evaluării a două categorii de indicatori, fizici și valorici.

Cercetarea operațională, în urma analizelor indicatorilor fizici și valorici, oferă informații economico-financiare utile privind evoluția unei societăți comerciale. Un alt avantaj important pe care cercetarea operațională îl poate oferii oricărei echipe manageriale, este acel că poate ajuta la estimarea direcției spre care evoluează o societate comercială.

În fapt, cercetarea operațională este cea care analizează situația economico-financiară a unei societăți economice pe o anumită perioadă de timp și în urma acestei analize riguroase permite anticiparea evoluției viitoare. Cercetarea operațională permite echipei manageriale a oricărei societăți comerciale să-și stabilească obiective economice concrete. De asemenea oferă informații clare despre punctele deficitare ale unei societăți economice, permițând echipei manageriale să adopte măsuri pozitive în timp util, dacă cercetarea operațională este făcută periodic și sistematic.

BIBLIOGRAFIE

Ciobanu G. ,Mărăcine V. , Nica V. , Mitru D. , Cercetări operaționale. Optimizări în rețele. Teorii și aplicații economice, Editura Matrixrom, București, 2002.

Dinu C. , Metode de cercetare operațională aplicate în Management

Kaufmann A. ,Metode și modele ale cercetării operaționale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1967-1975.

Ișfănescu A. ,Robu V. ,Hristea A.M. ,Vasilescu C. ,Analiză economico-financiară, Editura ASE, București, 2003.

Robu Vasile, Analiza eficienței utilizării capitalului societăților comerciale industriale, București, Tipografia & Editura Secorex, București,1998.

Rusu Adina, Cercetări operaționale ,Iași,2007.

Spătaru Liviu, Analiza economico-financiară, Instrument al managementului întreprinderilor, ediția a doua, București, Editura Economică, București, 2010.

Țigănescu E. , Mitruț D. , Bazele cercetării operaționale, Editura A.S.E, București, 2002.

http://www.asecib.ase.ro/Nica/CO/BCO/introducere.pdf

http://www.unita-turism.ro/

http://www.unita-turism.ro/ro/despre-noi.html

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/cluj-napoca/belvedere.html

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/cluj-napoca/belvedere/tarife.html

http://www.hotel.belvedere.cluj.tourneo.ro/F_New/

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/mamaia/amiral.html

http://www.booking.com/hotel/ro/amiral.ro.html?aid=319855;label=amiral-7*7qfk0yWmKqrhizYFZQdAS6918363557:pl:ta:p1:p2:ac:ap1t1:neg;ws=&gclid=CKX9lO7977QCFdHDzAod7VwAIA

http://www.clujhoteluri.ro/hotel-belvedere_546.html

http://www.hotelmamaia.ro/Hotel_Amiral.php

http://www.hoinari.ro/cazare-lacu-sarat-muntenia-hotel-lacul-sarat-11125820040311.php

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/lacu-sarat/lacu-sarat.html

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/lacu-sarat/lacu-sarat/tarife.html

BIBLIOGRAFIE

Ciobanu G. ,Mărăcine V. , Nica V. , Mitru D. , Cercetări operaționale. Optimizări în rețele. Teorii și aplicații economice, Editura Matrixrom, București, 2002.

Dinu C. , Metode de cercetare operațională aplicate în Management

Kaufmann A. ,Metode și modele ale cercetării operaționale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1967-1975.

Ișfănescu A. ,Robu V. ,Hristea A.M. ,Vasilescu C. ,Analiză economico-financiară, Editura ASE, București, 2003.

Robu Vasile, Analiza eficienței utilizării capitalului societăților comerciale industriale, București, Tipografia & Editura Secorex, București,1998.

Rusu Adina, Cercetări operaționale ,Iași,2007.

Spătaru Liviu, Analiza economico-financiară, Instrument al managementului întreprinderilor, ediția a doua, București, Editura Economică, București, 2010.

Țigănescu E. , Mitruț D. , Bazele cercetării operaționale, Editura A.S.E, București, 2002.

http://www.asecib.ase.ro/Nica/CO/BCO/introducere.pdf

http://www.unita-turism.ro/

http://www.unita-turism.ro/ro/despre-noi.html

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/cluj-napoca/belvedere.html

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/cluj-napoca/belvedere/tarife.html

http://www.hotel.belvedere.cluj.tourneo.ro/F_New/

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/mamaia/amiral.html

http://www.booking.com/hotel/ro/amiral.ro.html?aid=319855;label=amiral-7*7qfk0yWmKqrhizYFZQdAS6918363557:pl:ta:p1:p2:ac:ap1t1:neg;ws=&gclid=CKX9lO7977QCFdHDzAod7VwAIA

http://www.clujhoteluri.ro/hotel-belvedere_546.html

http://www.hotelmamaia.ro/Hotel_Amiral.php

http://www.hoinari.ro/cazare-lacu-sarat-muntenia-hotel-lacul-sarat-11125820040311.php

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/lacu-sarat/lacu-sarat.html

http://www.unita-turism.ro/ro/hotel/lacu-sarat/lacu-sarat/tarife.html