Analiza Indicatorilor Demografici Si Ai Fecunditatii din Bihor

I. REZUMAT

În această lucrare se urmărește analiza amănunțită a indicatorilor demografici și ai fecundității din județul Bihor, în vederea obținerii de materiale detaliate orientate pe domeniul demografic, prin colectarea datelor din surse oficiale.

Sunt tratați cei mai importanți indicatori demografici, precum: dinamica numarului total de locuitori, dinamica ratei natalității, dinamica ratei mortalității, dinamica fertilității, dinamica ratei mortalității infantile, dinamica speranței de viață la naștere și se realizează analiza acestor indicatori în funcție de factorii determinanți.

Analiza a fost efectuată pe intervalul de timp dintre anii 1965 și 2012 reprezentând prognoze și previziuni, pe baza extrapolării datelor existente, previziuni care se regăsesc în documente oficiale.

II. INTRODUCERE

România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la sud-est.

România este o republică semi-prezidențială. Este a noua țară după suprafața teritoriului (238.391 km²) și a șaptea după numărul populației (peste 20 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala țării, București, este și cel mai mare oraș al ei și al șaselea oraș din UE după populație (1,9 milioane locuitori).

Conform recensământului din anul 2011,  România are o populație de 20.121.641 de locuitori și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ.

România este membră a unor organizații internaționale, printre care: ONU din 1955, Consiliul Europei din 1993, Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29 martie 2004, Uniunea Latină din 1980 și unor instituții economice: Grupul Băncii Mondiale, FMI din 1972, Banca Europeană pentru reconstrucție și dezvoltare din 1991.

III. ANALIZA DEMOGRAFICĂ A ROMÂNIEI

3.1 Dinamica numarului total de locuitori

Prin dinamica populației se înțelege totalitatea modificărilor ce determină numărul populației, structura și răspândirea populației unui teritoriu, într-un anumit interval de timp, ca urmare a nașterilor, a deceselor, a imigrărilor și emigrărilor.

Dinamica populației trebuie privită sub aspectul mișcării naturale (mobilitate demografică).

Figura nr. 1 – Dinamica numărului total de locuitori ai României

Densitatea populației: 84,4 loc/km².

Populația urbană: circa 55,20%

Populația rurală: circa 44,80%

Rata migrației nete: -0,13 emigranți ‰ locuitori (anul 2006)

Rata de creștere a populației: -0,22% (anul 2010)

După cum se poate observa în figura nr. 1, evoluția populației în cadrul României are un trend ascendent și atingând un maxim de aproape 23.000.000 în anul 1992. În următorii ani numărul este într-o continuă diminuare ajungând la puțin peste 20.000.000 în anul 2011 la ultimul recensământ.

3.2 Dinamica populației

3.2.1. Dinamica ratei natalității

Natalitatea reprezintă numărul nașterilor în cadrul unei populații, într-un anumit interval de timp. Intensitatea nașterilor se măsoară și se exprimă printr-un indice numit rata natalității, care ne arată raportul dintre numărul născuților vii și populația medie a teritoriului, exprimată în promile(‰).

Figura nr. 2 – Dinamica ratei natalității

Analizând figura nr. 2 putem observa o tendință de scădere bruscă a ratei natalității în România, acest ritm brusc înregistrându-se mai ales în perioada 1990-2012. Anterior acestei perioade, România se afla cu mult peste Marea Britanie, Franța și Germania.

Această scădere pornește de la o valoare de 16 nou-născuți ‰ locuitori în anul 1990 și ajunge la o valoare ce se situează la 10 nou-născuți ‰ locuitori în anul 2012. Această evoluție în scădere este datorată în special înlăturării regimului comunist din România.

3.2.2. Rata de fertilitate a adolescentelor

Prin fertilitate înțelegem capacitatea, aptitudinea unei femei de a rămâne însărcinată, deci de a concepe un copil. În mod normal, femeile sunt fertile din momentul pubertății, începând cu primul ciclu menstrual, până la dispariția menstruației și instalarea menopauzei. 

Figura nr. 3 – Dinamica ratei fertilității adolescentelor

După cum se poate observa în figura nr. 3, evoluția ratei fertilității prezintă o continuă scădere între anii 1987-2002, de la 60 nou-născuți ‰ locuitori în 1987 la 30 nou-născuți ‰ locuitori în anul 2002. Din anul 2002 până în prezent, aceasta a fost constantă, fiind egală cu 31 unități în anul 2012.

Comparativ cu celelalte state se poate observa că în ciuda scăderii, rata fertilității adolescentelor în România a fost mereu mai mare față de celelalte state, Marea Britanie, Franța respectiv Germania în pofida ratei scăzute a natalității.

3.2.3. Dinamica ratei mortalității, sub vârsta de 5 ani

Mortalitatea reprezintă numărul de decese în cadrul unei populații, într-un anumit interval de timp. Intensitatea deceselor se exprimă printr-un indice numit rata mortalității, care este redat prin raportul între numărul total de decese și populația medie, exprimată în promile (‰).

Figura nr. 4 – Dinamica ratei mortalității

În România, rata mortalității, sub vârsta de 5 ani rămâne la un nivel ridicat față de celelalte state care au o rată aproximativ egală cu 5 decese ‰ locuitori în anul 2010. În România se înregistrează o scadere continuă între anii 1990 și 2013, această scădere pornind de la o valoare de 38 decese ‰ locuitori în anul 1990, ajungând la valoarea de 12 decese ‰ locuitori în anul 2013. Această tendință a ratei mortalității s-a datorat dezvoltării continue dar lente a statului, putând asigura un nivel de trai mai ridicat cetățenilor săi.

3.2.4. Dinamica speranței de viață la naștere

Speranța de viață reprezintă durata medie de viață a unui individ sau numărul mediu de ani de viață rămași la o anumită vârstă. Speranța de viață depinde de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani de viață.

Figura nr. 5 – Dinamica speranței de viață la naștere

În figura numărul 5 se poate observa un trend relativ asemănător, în creștere, atât pentru România, cât și pentru Franța, Marea Britanie și Germania, însă la un nivel mai scăzut. Speranța de viață în România este de aproximativ 75 de ani, în timp ce în celelalte state este de 81-82 ani. Această continuă creștere a speranței de viață la naștere se datorează în primul rând dezvoltării continue ce are loc atât în toate statele, cât și dezvoltării la nivel global, în ceea ce privește studiile medicale și sănătatea.