ANALIZA ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE CONVERGEN ȚĂ NOMINAL Ă ÎN NOILE STATE MEMBRE ÎN PROCESUL DE ADOPTARE A MONEDEI EURO Alina Georgeta GLOD ∗ Rezumat… [620788]

57

ANALIZA ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE
CONVERGEN ȚĂ NOMINAL Ă ÎN NOILE STATE MEMBRE
ÎN PROCESUL DE ADOPTARE A MONEDEI EURO
Alina Georgeta GLOD ∗

Rezumat
În literatura de specialitate, insuficienta abordare a problematicii
convergen ței face ca leg ăturile dintre convergen ța reală și cea
nominală să nu fie identificate corespunz ător în vederea contur ării
unor posibile „drumuri de urmat” pentru țările doritoare a accede în
zona euro. Astfel, în acest articol, nu voi încerca o analiz ă a ceea ce
înseamn ă sau ar trebui s ă însemne criteriile reale și nominale de
convergen ță ,precum și a inter-condi ționărilor reciproce, ci voi
identifica o metodologie care s ă permită o mai bun ă apreciere privind
stadiul îndeplinirii criteriilor nominale de convergen ță în noile state
membre (NSM), pentru ca „starea actual ă” a convergen ței nominale
să poată fi evaluat ă echidistant și transparent. In extenso, aplicarea
unei metodologii similare în ceea ce prive ște criteriile reale de
convergen ță, în urma stabilirii acestora, ar putea permite evaluarea
corespunz ătoare a „st ării de convergen ță” a unei țări membre a
Uniunii Europene, prin clarificarea asupra ceea ce însemn ă „ținta” în
materie de convergen ță.

∗ Cercetător științific, Centrul de Cercet ări Financiare și Monetare “Victor
Slăvescu”, ACADEMIA ROMÂN Ă, mobil : [anonimizat], email:
[anonimizat]

Studii Financiare –2/2009
58 Abstract
In economical literature, poor approach of the issue of
convergence makes relations between the real and nominal
convergence improperly identified to shape possible "road ahead" for
countries wishing to enter in the euro zone. Thus, in this article, I will not attempt an analysis of what is or should be the real and nominal
convergence criteria and also the mutual interrelations between them,
but I will identify a methodology that would allow a better assessment
on achieving the nominal convergence criteria in the new States
(NMS), for an equally and transparently evaluation of the "current
state" of nominal convergence. Extending, applying a similar
methodology for the real convergence criteria, after their
establishment, could allow a proper evaluation of the "the state of
convergence” of the European Union countries, by clarifying what
means "the target" in terms of convergence.
Cuvinte cheie: convergen ță nominal ă, integrare, U.E.

Cod JEL: F15, O11, P52, R11

Este cunoscut c ă, pentru a participa la cea de a treia etap ă a
Uniunii Economice și Monetare – introducerea monedei unice – toate
țările Uniunii Europene, cu excep ția celor care au ob ținut o derogare
expresă de la aceast ă fază a integr ării europene ( Marea Britanie și
Danemarca), trebuie s ă respecte o serie de cerin țe economice
minimale creionate sub forma unor criterii de convergen ță
1,
cunoscute sub denumirea de criterii nominale de convergen ță.
În vederea unei mai bune aprecieri privind stadiul îndeplinirii
criteriilor nominale de convergen ță în noile state membre (NSM),
articolul propune o evaluare calitativ ă a convergen ței nominale, sau
mai bine spus a criteriilor nominale de convergen ță. Astfel, utilizând
metodologia și datele B ăncii Centrale Europene(BCE) din Raportul de
convergen ță din mai 2008, voi realiza ,pe baza unei metodologii
proprii, o evaluare a unui indice global de convergen ță, în măsură să

1 Criteriile de convergen ță sunt specificate în Articolul 121 din Tratatul U.E.
și prezentate în detaliu în Protocolul nr. 21.

Studii monetare- Probleme monetare actuale
59 permită o mai bun ă analiză comparativ ă a indicatorilor de
convergen ță nominal ă din NSM.
Cu toate neajunsurile criteriilor nominale de convergen ță2 (cele
cinci criterii – trei monetare și două fiscale), acestea ofer ă „parametrii
tehnici” care descriu procesul de convergen ță ,prin urmare
construiesc un reper în aprecierea gradului de consisten ță cu
dezideratul unei Uniuni Economice și Monetare.
Din acest punct de vedere, privind convergen ța nominal ă ca țintă
de atins pentru statele membre, demersul nu încearc ă să vorbeasc ă
de cât de calitativ ă sau sustenabil ă este convergen ța nominal ă, ci
(prin evalu ările: „divergent”, „puternic divergent”, „convergent”,
„puternic convergent”, „optimal”) care este stadiul în care se afl ă NSM
în atingerea țintei propuse. Altfel spus, încadr ările de tip calitativ
utilizate în aceast ă lucrare descriu „parametrii” de evaluare a criteriilor
nominale de convergen ță. Firește că, în măsura în care încadrarea
unui indicator nominal de convergen ță (prin indicele lui) într-un
interval de tipul convergent, puternic convergent și optimal nu
afecteaz ă atingerea altor indicatori ,nominali sau reali, acesta descrie
calitatea procesului de convergen ță. Cu alte cuvinte, tr ăsăturile
criteriilor nominale de convergen ță, identificate prin tipologiile de mai
sus, descriu aspecte calitative ale procesului de convergen ță dacă, și
numai dac ă, respect ă fundamental principiul lui Pareto, f ără această
condiție ele r ămân simple instrumente logice ce permit statelor
membre încadrarea într-un anumit stadiu în procesul de convergen ță
nominală. Pornind de la criteriile nominale de convergen ță, ca „reguli
ale jocului” prestabilite deja de UE, f ără încercarea de revizuire a lor
din punct de vedere metodologic, voi concepe pe baza lor un set de
valori relative sau indici de convergen ță nominal ă pe care îi voi
încadra în grilele de intensitate men ționate („divergent”, „puternic

2 Incompletitudinea, nesustenabilit atea – sutenabilitatea fiind atins ă numai în
condițiile existen ței și a unei convergen țe reale (de și prezintă veleități pentru
sustenabilitate prin impunerea unui stadiu minim obligatoriu, de doi ani, în MRS II), inconsisten ță prin permiterea existen ței cercurilor vicioase în
sistemul criteriilor nominale (prin lipsa unor principii interne de autoreglare),
și altele, enun țate în lucrarea „Convergern ța Structural ă a României cu UE.
Considera ții critice privind teoria și metodologia convergen ței economice”,
Centrul de Cercet ări Financiare și Monetare „Victor Sl ăvescu”, Bucure ști,
ianuarie 2008.

Studii Financiare –2/2009
60 divergent”, „convergent”, „puternic convergent”, „optimal”) pentru a
putea observa mai u șor eventuale „derapaje” precum și ierarhia
statelor (în cazul nostru NSM) în acest proces de convergen ță.
Prin urmare, voi elabora indicii de convergen ță nominal ă pentru
fiecare dintre criteriile nominale de convergen ță, iar ace știa vor
reprezenta valorile înregistrate de NSM raportate la valorile de
referință oferite de BCE pe perioadele alese pentru evaluare. Astfel,
spre exemplu indicele privind stabilitatea pre țurilor pentru infla ția
măsurată prin intermediul IAPC (Indicele Armonizat al Pre țurilor de
Consum) va fi IIAPC = x ik/yk, unde:
– xik , este valoarea varia țiilor procentuale anuale medii ale
inflației, iar i se referă la țara supus ă evaluării pe perioada k ,adică pe
perioada aprilie-martie din intervalul anilor 2005-2008.
– yk, este valoarea de referin ță ce se refer ă la perioada k aprilie
– martie pentru infla ția măsurată prin IAPC.
Indicele privind rata dobânzii pe termen lung potrivit criteriului de la
Maastricht, adic ă IRDTLM = mik/nk, mik este valoarea varia țiilor
procentuale anuale medii ale ratei dobânzii pe termen lung, unde i se
referă la țara supus ă evaluării pe perioada k, adică pe perioada
aprilie-martie din intervalul anilor 2005-2008. nk este valoarea de
referință ce se refer ă la perioada k aprilie – martie pentru rata
dobânzii potrivit criteriului.
Indicele privind deficitul sau excedentul administra ției publice, IDE =
sik/tk, reflectă ponderea sik (unde i se referă la țara supus ă evaluării,
iar perioada k la întregul an caledaristic) , adică valoarea excedentului
sau a deficitului ca procent din PIB în tk sau în valoare de referin ță
de -3% din PIB. La fel este conceput și indicele datoriei publice brute
IDPB = uik/vk, unde vk este valoarea de referin ță pentru datoria public ă
de 60% din PIB.
Pentru realizarea evalu ării vom folosi urm ătorul tabel:

Studii monetare- Probleme monetare actuale
61 Tabel nr.1
Indicatorii economici de convergen ță
Stabilitatea
prețurilor Finanțe publice Curs de schimb Rata dobânzii
pe termen
lung
Țara Anul Inflația
măsurată
prin IAPC3 Excedentul (+)/
deficitul(-)4
administra țiilor
publice Datoria
publică
brută3 Moneda
participant ă
la MRS II2 Cursul de
schimb fa ță
de euro 5,6 Rata do bânzii
pe termen
lung1
2006 7,4 3,0 22,7 Nu 0,0 4,2
2007 7,6 3,4 18,2 Nu 0,0 4,5 Bulgaria
2008 9,4 3,2 14,1 Nu 0,0 4,7
2006 6,6 -2,2 12,4 Nu 2,6 7,2
2007 4,9 -2,5 13,0 Nu 5,4 7,1 România
2008 5,9 -2,9 13,6 Nu -10,3 7,1
2006 2,1 -2,7 29,4 Nu 4,8 3,8
2007 3,0 -1,6 28,7 Nu 2,0 4,3 Cehia
2008 4,4 -1,4 28,1 Nu 8,4 4,5
2006 4,4 3,4 4,2 Da 0,0 7…
2007 6,7 2,8 3,4 Da 0,0 6… Estonia
2008 8,3 0,4 3,4 Da 0,0 6…
2006 6,6 -0,2 10,7 Da 0,0 4,1
2007 10,1 -0,0 9,7 Da -0,5 5,3 Letonia
2008 12,3 -1,1 10,0 Da 0,4 5,4
2006 3,8 -0,5 18,2 Da 0,0 4,1
2007 5,8 -1,2 17,3 Da 0,0 4,5 Lituania
2008 7,4 -1,7 17,0 Da 0,0 4,6
2006 4,0 -9,2 65,6 Nu -6,5 7,1
2007 7,9 -5,5 66,0 Nu 4,9 6,7 Ungaria
2008 7,5 -4,0 66,5 Nu 2,7 6,9
2006 1,3 -3,8 47,6 Nu 3,2 5,2
2007 2,6 -2,0 45,2 Nu 2,9 5,5 Polonia
2008 3,2 -2,5 44,5 Nu 6,3 5,7
2006 4,3 -3,6 30,4 Da 3,5 4,4
2007 1,9 -2,2 29,4 Da 9,3 4,5 Slovacia
2008 2,2 -2,0 29,2 Da 2,5 4,5

3 Variații procentuale anuale medii. Datele pentru anul 2008 se refer ă la perioada
aprilie 2007-martie 2008.
4 Procent în PIB. Prognoza de prim ăvară a Comisiei Europene pentru anul 2008.
5 Variații procentuale anuale medii. Datele pentru anul 2008 sunt calculate ca
variații procentuale ale mediei pentru perioada 1 ianuarie 2008 – 18 aprilie 2008
comparativ cu media anului 2007.
6 O valoare pozitiv ă indică aprecierea fa ță de euro, iar o valoare negativ ă relevă
deprecierea fa ță de euro.
7 Pentru Estonia nu este disponibil ă o rată a dobânzii pe termen lung.

Studii Financiare –2/2009
62 aprilie
2005 –
martie
2006 2,6% -3% 60% – +/-15% 5,9%
aprilie
2006-
martie 2007 3% -3% 60% – +/-15% 6,4% Valoare de
referință7
aprilie
2007-
martie
20088 3,2% -3% 60% – +/-15% 6,5%
Sursa: Comisia European ă (Eurostat) și BCE. Date statistice – pân ă la 18 aprilie 2008.
În urma prelucr ărilor obțin rezultatele prezentate în tabelul urm ător:

Tabel nr. 2
Calculul indicilor de evaluare a convergen ței nominale
Stabilitatea
prețurilor Finanțele Publice Rata dobânzii pe
termen lung Indici de evaluare a convergen ței nominale
I
IAPC I DE I DPB I RDTLM
2006 2,85 -1 0,38 0,71
2007 2,53 -1,13 0,30 0,70 Bulgaria
2008 2,94 -1,07 0,24 0,72
2006 0,81 0,90 0,49 0,64
2007 1,00 0,53 0,48 0,67 Cehia
2008 1,38 0,47 0,47 0,69
2006 1,69 -1,13 0,07 …
2007 2,23 -0,93 0,06 … Estonia
2008 2,59 -0,13 0,06 …
2006 2,54 0,07 0,18 0,69
2007 3,37 0,00 0,16 0,83 Letonia
2008 3,84 0,37 0,17 0,83
2006 1,46 0,17 0,30 0,69
2007 1,93 0,40 0,29 0,70 Lituania
2008 2,31 0,57 0,28 0,71
2006 0,50 1,27 0,79 0,88
2007 0,87 0,67 0,75 0,86 Polonia
2008 1,00 0,83 0,74 0,88

8 Valoarea de referin ță se refer ă la perioada aprilie – martie pentru infla ția
măsurată prin IAPC și pentru ratele dobânzilor pe termen lung și la întregul an
caledaristic pentru soldul bugetar și datoria public ă.

Studii monetare- Probleme monetare actuale
63 2006 2,54 0,73 0,21 1,22
2007 1,63 0,83 0,22 1,11 România
2008 1,84 0,97 0,23 1,09
2006 1,65 1,20 0,51 0,75
2007 0,63 0,73 0,49 0,70 Slovacia
2008 0,69 0,67 0,49 0,69
2006 1,54 3,07 1,09 1,20
2007 2,63 1,83 1,10 1,05 Ungaria
2008 2,34 1,33 1,11 1,06
Propun pentru evaluare, pentru fiecare criteriu de convergen ță, o
serie de grile de încadrare, precum și notarea aferent ă: pe o scar ă de
la 1 la 4, unde 1 este puternic divergent, iar 4 semnific ă o
convergen ță puternic ă sau optimal ă.
În tabelul nr.3 prezint, într-o manier ă sintetică, modul de evaluare
și intervalele stabilite în vederea clarific ării, pe cât posibil, a alegerilor
pentru aceste intervale.
Tabel nr.3
Evaluarea Indicilor de convergen ță nominal ă
IIAPC, IRDTLM, ICS, IDE, IDPB
Evaluarea Indicelui de
convergen ță nominal ă
privind infla ția, I IAPC Puternic
divergent Divergent Convergent Puternic
convergent
Interval >2 (1 , 2] (0,5 , 1] [0 , 0,5]
Evaluarea Indicelui de
convergen ță nominal ă
privind rata dobânzii pe
termen lung, I RDTLM Puternic
divergent Divergent Convergent Puternic
convergent
Interval >2 (1, 2] (0,7 , 1] [0 , 0,7]
Evaluarea Indicelui de
convergen ță nominal ă
privind cursul de schimb,I CS Divergen
t Convergent Puternic
convergent Optimal
Interval >±15% (±2,25% ,
±15%] (±1%,
±2,25%] [±0%, ±1%]
Evaluarea Indicelui de
convergen ță nominal ă
privind deficitul /
excedentul public , I DE Puternic
divergent Divergent Convergent Puternic
convergent

Interval >2 (1 , 2] (0 , 1] (-2 , 0]
Evaluarea Indicelui de
convergen ță nominal ă
privind datoria public ă
brută, IDPB Divergen
t Convergent Puternic
convergent Optimal
Interval (1 , 2] (0,5 , 1] (0,25 , 0,5] [0 , 0,25]
Notare 1 2 3 4

Studii Financiare –2/2009
64 Astfel, pentru criteriul privind stabilitatea pre țurilor am preferat un
interval de 1 punct pentru divergen ță și doar 0,5 puncte pentru
convergen ță, preferând s ă clasific indicele în convergent și respectiv
puternic convergent, pentru a sesiza aspectele discrete ale varia ției
IAPC. Men ționez că nu exist ă în literatura de specialitate încercarea
de a surprinde aspectele discrete ale indicatorilor de convergen ță
nominală printr-o încadrare de acest tip.
Pentru rata dobânzii pe termen lung am preferat acela și tip de
clasificare, cu men țiunea că intervalele privind convergen ța le-am
stabilit într-o manier ă asimetric ă pentru a putea surprinde varia ția
discretă în proximitatea valorii de 0,7 puncte a IRDTLM . Ținând cont c ă
între cele dou ă criterii monetare exist ă o legătură, se poate observa
că țările care și-au propus men ținerea strategiei de politic ă monetar ă
de țintire a infla ției au atins, cu unele excep ții ,acest obiectiv, în timp
ce țările baltice au avut derapaje mai puternice în respectarea acestui
criteriu nominal și că în egal ă măsură (exceptând Ungaria și
România) s-au pozi ționat bine și foarte bine la criteriul privitor la rata
dobânzii pe termen lung.
Indicele ICS nu a fost calculat propriu-zis, deoarece pentru acest
criteriu referin ța reprezint ă de fapt o band ă de varia ție, luând în
considerare oscila țiile în raport de paritatea central ă sau, potrivit
BCE, cursul mediu de schimb fa ță de euro pentru statele ne-membre
MRS II, motiv pentru care, pe baza valorilor înregistrate de NSM, s-a
făcut direct încadrarea în grila de evaluare. Pentru ICS alegerea
intervalelor este mai u șor de justificat, în sensul c ă valoarea de ±15%
este valoarea maximal ă impusă de criteriul din tratatul de la
Maastricht privind varia ția cursului de schimb, ±2,25% este o valoare
uzitată în trecut în timpul mecanismului „ șarpelui monetar” suficient
de discret ă și totodat ă relevant ă pentru țările care nu î și propun o
fixitate de curs de schimb, precum țări cu tradi ție în alegerea unui
regim de curs flotant (Cehia, Polonia, România) sau a celor c ărora
variația de curs în condi țiile MRSII le permite suficient ă flexibilitate și
pentru atingerea obiectivului privind stabilitatea pre țurilor (Slovacia).
Valoarea de ±1% este utilizat ă deseori ca țintă de varia ție, cu titlu
unilateral, de autorit ățile monetare cu un regim de curs de schimb fix
din noile state membre (ex. Banca na țională a Letoniei), mai ales c ă
menținerea cursului de schimb al monedei na ționale la nivelul parit ății
centrale fa ță de euro în cadrul unui interval de fluctua ție de ±1% în
condițiile MRSII nu impune BCE nici un fel de obliga ție suplimentar ă.

Studii monetare- Probleme monetare actuale
65 Valoare de ±0% este aleas ă firește ținând cont c ă o parte din NSM
utilizează un regim de curs de schimb fix sau chiar consiliu monetar,
existând un acord strict de ancorare la moneda european ă.
Pentru criteriul referitor la deficitul sau excedentul bugetar s-a
preferat o încadrare simetric ă atât pe convergen ță cât și pe
divergen ță ,respectiv puternic divergent, divergent, convergent,
puternic convergent în m ăsura în care exist ă țări ce se încadreaz ă
suficient de discret și de-o parte și de cealalt ă a indicelui IDE. Astfel,
valorile pozitive strict supraunitare încadreaz ă procesul de
divergen ță, deoarece reperul este de -3% din PIB pentru deficitul
bugetar, iar cele subunitare și respectiv supraunitare negative pe cel
de convergen ță. Țările încadrate la un indice de peste -1 punct sunt
acele țări evaluate în literatura ca țări cu surplusuri bugetare
sustenabile (Bulgaria, Estonia).
Indicele IDPB de convergen ță nominal ă a fost încadrat divergent,
convergent, puternic convergent, optimal, deoarece referin ța de 60%
din PIB permite încadr ări mai discrete pe partea de convergen ță (ca
și în cazul cursului de schimb). De aceea, am preferat intervale
simetrice pentru convergen ță de 0,25 puncte și asimetric, din acest
punct de vedere, pentru divergen ță (de un punct). Nu exist ă repere
suficiente în literatur ă pentru încadrarea acestui indice în astfel de
marje, îns ă consider c ă o valoare de 0,25 puncte e suficient de
discretă și totodat ă relevant ă pentru a surprinde aspecte ale
sustenabilit ății datoriei publice brute.
Prezint evaluarea pe fiecare indice, precum și sintetizarea printr-o
evaluare a unui indice global de convergen ță nominal ă, calculat ă ca
o valoare medie, care s ă ne permit ă elaborarea unei ierarhii în ceea
ce prive ște convergen ța în NSM. Astfel, Tabelul nr.4 relev ă
rezultatele ob ținute.

Studii Financiare –2/2009
66 Tabelul nr.4
Evaluarea corespunz ătoare a indicilor de convergen ță, IIAPC, IRDTLM,
ICS, IDE, IDPB și a Indicelui global de convergen ță nominal ă, ICN
Evaluarea
corespunz ătoare
indicilor de convergen ță, I
IAPC,
IRDTLM, ICS, IDE, IDPB IIAPC I RDTLM I CS I DE I DPB Evaluarea
Indicelui
global de
convergen ță
nominală,
ICN, Valoare
medie
2006 1 3 4 4 3 3
2007 1 4 4 4 3 3,2 Bulgaria
2008 1 3 4 4 4 3,2
2006 3 4 2 3 3 3
2007 3 4 3 3 3 3,2 Cehia
2008 2 4 2 3 3 2,8
2006 2 4 4 4 3,5
2007 1 4 4 4 3,25 Estonia9
2008 1 4 4 4 3,25
2006 1 4 4 3 4 3,2
2007 1 3 4 4 4 3,2 Letonia
2008 1 3 4 3 4 3
2006 2 4 4 3 3 3,2
2007 2 4 4 3 3 3,2 Lituania
2008 1 3 4 3 3 2,8
2006 4 3 2 2 2 2,6
2007 3 3 2 3 2 2,6 Polonia
2008 3 3 2 3 2 2,6
2006 1 2 2 3 4 2,4
2007 2 2 2 3 4 2,6 România
2008 2 2 2 3 4 2,6
2006 2 3 2 2 2 2,2
2007 3 4 2 3 3 3 Slovacia
2008 3 4 2 3 3 3
2006 2 2 2 1 1 1,6
2007 1 2 2 2 1 1,6 Ungaria
2008 1 2 2 2 1 1,6

9 Datorită lipsei datelor privitoare la criteriul ratei dobânzii pe termen lung
pentru Estonia, media a fost calculat ă în raport de 4 indicii și nu 5 ca în cazul
celorlalte țări. Altfel, evaluarea I CN ar fi fost pentru perioada 2006-2008,
următoarea 2,8; 2,6; 2,6, adic ă un pic peste valoare convergen ței nominale
în România.

Studii monetare- Probleme monetare actuale
67 Pe ansamblul celor trei ani de analiz ă se poate calcula o valoare
medie a convergen ței privind IAPC. Astfel ,se poate remarca c ă
Polonia, Cehia și Slovacia conduc în acest clasament al convergen ței
privind infla ția ,cu valori medii de 3,33% și, respectiv, de 2,66%.
Dintre țările baltice doar Lituania ob ține o pozi ție mai bun ă în privin ța
convergen ței inflației, comparabil ă cu România, îns ă având evolu ții
contrare, pozi ția României fiind mult mai bun ă în ultimii doi ani.
În privința convergen ței ratelor de dobând ă se poate observa c ă
Cehia manifest ă cel mai pregnant proces de convergen ță, urmată de
Slovacia și Lituania, pe ultimele locuri fiind România și Ungaria.
Se poate observa c ă în ceea ce prive ște cursul de schimb, exist ă o
grupă de state care exceleaz ă în dobândirea și menținerea
convergen ței (Estonia, Lituania, Bulgaria, Letonia). Aceste țări au ca
obiectiv principal țintirea cursului de schimb, unele dintre ele sunt
membre ale MRS II sau au un regim de Consiliu Monetar.
Indicele de convergen ță privind datoria public ă atinge valori
optimale în țări precum Estonia, Letonia și România, iar indicele de
convergen ță a deficitului public înregistreaz ă valori foarte bune în
Bulgaria și Estonia, din acest punct de vedere Ungaria situându-se
pentru ambii indici la cele mai reduse valori de convergen ță.
Putem afirma c ă, din punct de vedere al îndeplinirii criteriilor,
ierarhia privind convergen ța nominal ă din NSM este urm ătoarea:
Estonia, Bulgaria, Letonia, Litu ania, Slovacia, Cehia, Polonia,
România, Ungaria . Aceste rezultate nu ar trebui s ă fie scoase din
contextul amplu al procesului de convergen ță, evaluarea trebuind
coroborat ă cu o procedur ă similară pentru convergen ța reală și
structural ă, care din nefericire sunt pu țin argumentate și evaluate în
literatura de specialitate. De și am pus accentul pe elaborarea unei
metodologii care s ă surprind ă procesul de convergen ță nominal ă,
mult mai util ă se va putea dovedi evaluarea convergen ței reale, care
„va spune” starea concret ă a procesului de convergen ță și totodată
va da solu țiile pentru corectarea eventualilor indicatori
macroeconomici reali, cu relevan ță și pentru îmbun ătățirea celor
nominali. Odat ă cu intrarea Slovaciei în Zona Euro, la 1 ianuarie
2009, se poate afirma c ă, exceptând țările baltice, evaluarea de mai
sus, pe baza criteriilor nominale, este relevant ă, păstrându-și
importan ța în fața instituțiilor europene. Totu și, alături de aceasta, s-

Studii Financiare –2/2009
68 au analizat și progresele înregistrate de politicile publice și atingerea
unui nivel satisf ăcător de convergen ță reală.
Prudența în a afirma c ă o țară se află într-un proces de
convergen ță sau ,dimpotriv ă, într-un proces de divergen ță vine din
însăși incapacitatea de a surprinde procesele discrete ce se
manifest ă în economiile emergente, precum este procesul de
„catching-up”, sau dezechilibrele structurale majore eterogene din
aceste economii, care au f ăcut ca fundamentele economice s ă nu
aibă aceleași repere ca în vechile state membre( VSM0. De
asemenea, în contextul actual al crizei financiare, trebuie avute în
vedere perturba țiile de sistem, economiile NSM fiind afectate de noile
evoluții regionale și globale. Evaluarea indicatorilor nominali de
convergen ță va trebui s ă identifice dac ă decalajul fa ță de țările Zonei
Euro s-a l ărgit sau, dimpotriv ă, s-a restrâns, și care ar fi principalele
cauze ale acestor evolu ții.

Studii monetare- Probleme monetare actuale
69 Bibliografie
1. Athanasios Vamvakidis (2008) Convergence in Emerging Europe:
Sustainability and Vulnerabilities IMF, WP/08/181, iulie 2008,
Washington, DC
2. Banca Central ă European ă (2008), Raport de convergen ță mai
2008, Frankfurt am Main; (versiunea online).
3. Napoleon Pop și colectiv (2005), Monitorizarea trecerii la euro a
țărilor recent devenite membre ale UE. Analize și sinteze , proiect
de cercetare, Bucure ști, CCFM „Victor Sl ăvescu”.
4. Napoleon Pop și colectiv (2006), Monitorizarea trecerii la euro a
țărilor recent devenite membre ale UE. Analize și sinteze , proiect
de cercetare, Bucure ști, CCFM „Victor Sl ăvescu”.
5. Napoleon Pop și colectiv (2007), „ Evaluarea politicilor
macroeconomice ale țărilor recent devenite membre ale UE în
vederea adopt ării euro ”, proiect de cercetare, Bucure ști, CCFM
„Victor Sl ăvescu”.
6. Napoleon Pop și colectiv (2008), „ Evaluarea politicilor
macroeconomice ale țărilor membre ale Uniunii Europene, din
punct de vedere al proceselor de convergen ță necesare adopt ării
euro”, proiect de cercetare, Bucure ști, CCFM „Victor Sl ăvescu”.