Analiza In Dinamica Si Comparativa a Veniturilor Bugetare In Romania

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………2

Capitolul 1. Aspecte generale privind veniturile bugetare…………….…4

Concepte cheie…………………………………………………………….4

Definirea veniturilor bugetare……………………………………………..4

Factorii care influențează veniturile bugetare……………………………..5

Trăsături caracteristice ale veniturilor bugetare……………………………6

Principalele categorii de venituri bugetare…………………………………7

Venituri curente………………………………………………………….8

Venituri din capital…………………………………………………..…10

Venituri financiare…………………………………………………..…10

Subvenții…………………………………………………………….…11

Importanța resurselor bugetare……………………………………………12

Reguli privind execuția veniturilor instituțiilor publice…….…..………13

Capitolul 2. Indicatori de nivel, dinamică și structură ai resurselor bugetare……………………………………………………………………….15

Nivelul veniturilor bugetare…………………………………………..…15

Structura veniturilor bugetare……………………………………………16

Dinamica veniturilor bugetare……………………………………..……17

Evoluții la nivelul resurselor bugetare……………………………..……20

Capitolul 3. Studiu de caz: Analiza în dinamică și comparativă a veniturilor bugetare în Romania …………………………………………………………22

3.1 Analiza în dinamică a veniturilor bugetare în Romania în perioada 2010- 2014………………………………………………………………………….…22

3.2 Analiza comparativă a veniturilor bugetare în Romania și Republica Moldova în perioada 2010-2014……………………………………………….…..….…37

Concluzii………………………………………………………………………42

Bibliografie…………………………………………………………………….44

Anexe……………………………………………………………………….….45

Introducere

La momentul actual, trăim într-o lume în care necesitățile personale sporesc din ce în ce mai mult, iar acest lucru ne diferențiază și ne definesc ca ființe umane. În scopul satisfacerii acestor nevoi, oamenii prin natură și societatea în care trăiesc, consumă un număr mare de bunuri și servicii produse în urma unei activități fundamentale și conștiente, numită muncă.

Totuși pentru că ne aflăm într-o societate, aceasta nu poate funcționa și nu se poate manifesta fără activitatea economică întreprinsă in cadrul statului. Aici un rol important îl au resursele, deoarece acestea reușesc să acopere necesitățile colective ale statului care și ele sunt din ce în ce mai mari. Acestea sunt reprezentate de ansamblul elementelor pe care statul le utilizează pentru a-și satisface nevoile și pentru buna desfășurare a activității.

În acest caz, veniturile bugetare joacă un rol foarte important atât pentru comunitate cât și pentru populație, fără de care nici o activitate nu ar fi posibil de realizat. Dacă veniturile bugetare au o capacitatea de a acoperii gama largă de nevoi publice, atunci economia acelui stat este una sănătoasă în care indivizii pot trăi într-un mod confortabil.

Bugetul de stat, reprezentând principala componentă a bugetului general consolidat, este structurat pe categorii principale de resurse provenite de la populație, iar acest lucru, trebuie cunoscut de către toate persoanele, pentru a realiza în ce mod statul își colectează venituri, dar și modul de redistribuire al acestora.

Motivul pentru care am ales această temă în elaborarea lucrării de licență, s-a dezvoltat din dorința de a afla modul în care sunt colectate veniturile bugetului de stat, dar și ce modificări au suferit acestea într-o perioadă determinată de timp. Consider că domeniul finanțelor publice reprezintă un reper foarte important pentru dezvoltarea unui individ în cadrul societății, iar noțiunile de bază ale acestuia sunt vitale pentru orice persoană.

Obiectivele de la care am plecat pentru realizarea acestei lucrări au fost de a cunoaște cât mai multe detalii legate de finanțele publice și în special despre veniturile bugetare. Mai precis am dorit să cunosc structura cestora dar și modul în care au evoluat. În acest sens am structurat lucrarea pe trei capitole, două dedicate părții teoretice, iar cel din urmă dedicat părții aplicative.

Primul capitol din această lucrare cuprinde aspecte teoretice cu privire la veniturile bugetare și anume, definirea acestora, evidențierea trăsăturilor caracteristice , dezvoltarea factorilor de influență și importanța acestor resurse bugetare. Tot în cadrul acestui capitol, am prezentat principalele categorii de resurse care alcătuiesc bugetul de stat al României.

Cel de-al doilea capitol, prezintă evoluția veniturilor prin intermediul unor indicatori. Aceștia măsoară evoluția resurselor din punct de vedere al nivelului , structurii dar și din punct de vedere dinamic. Prin prezentarea modului de calcul al acestor indicatori, se poate vedea modul în care se formează și se modifică resursele bugetare de la o perioadă la alta.

Ultimul capitol aferent acestei lucrări este menit părții aplicative, unde sunt prezentate procesul de formare și evoluțiile veniturilor bugetare în perioada 2010-2014. În prima parte sunt prezentate evoluții la nivelul veniturilor bugetare din cadrul bugetului de stat, în România prin intermediul indicatorilor prezentați în capitolul anterior. În ultima parte, este realizată evoluția veniturilor bugetare din România comparativ cu veniturile bugetare din Republica Moldova. Aceste venituri sunt analizate în dinamică,urmărind evoluția de la o perioadă la alta, dar și evoluția față de anul 2010.

Capitolul 1. Aspecte generale privind veniturile bugetare

Concepte cheie

Finanțe publice

Buget public

Execuție bugetară

Impozite

Contribuții

Resurse financiare

Resurse financiare publice

Resurse bugetare

Venituri curente

Venituri de capital

Venituri financiare

Subvenții

Deficit de resurse

Sistem unitar de bugete

Definirea veniturilor bugetare

În economia contemporană, fenomenul de creștere a necesității de resurse este mult mai mare decât posibilitate de obținere a acestora, datorită caracterului limitat al resurselor și sporirea nevoilor indivizilor.

Resursele se pot ierarhiza în resurse materiale, financiare, valutare, informaționale, umane.

Ansamblul mijloacelor bănești necesare într-o economie, pentru satisfacerea nevoilor sociale, economice sau de altă natură, înfățișează resursele financiare. Acestea cuprind resursele publice și resursele private.

Resursele financiare publice reprezintă acele relații sociale și economice, sub formă bănească, care apar între două parți : stat si populație și au rolul de a constitui resursele financiare ale statului.

Resursele bugetare reprezintă acele resurse bănești care aparțin bugetelor entităților publice, în temeiul unor prevederi legale, formate din impozite și taxe, contribuții și alte vărsăminte prelevate de stat de la populație.

Deoarece se face distincție între resursele publice și cele private, se pune problema raportului dintre acestea, constituindu-se un raport ca de la întreg la parte.

Prin urmare, veniturile bugetare acumulate la nivel național formează veniturile bugetare totale, care după transferurile efectuate între bugete vor reflecta efortul financiar public, respectiv starea de echilibru sau dezechilibru, in funcție de situația perioadei respective.

Resursele entităților publice sunt alcătuite din venituri proprii, alocații de la bugetul de stat, credite externe, sume nerambursabile și alte venituri provenite de la bugetul de stat, bugetul local, bugetul fondurilor speciale. Acestea trebuie aprobate și prezentate ca anexă la legea bugetului de stat și la legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, veniturile bugetare trebuie grupate conform unei clasificații bugetare. Pentru asigurarea echilibrului bugetar în cadrul unor unități administrativ teritoriale, legea bugetului de stat poate stabili sume defalcate din unele venituri publice dar și criterii de repartizare a acestora pe unități administrativ teritoriale.

1.3 Factorii care influențează veniturile bugetare

Nevoile bugetare în Romania cresc intr-un ritm mai alert decât cel al produsului intern brut care condiționează nivelul cheltuielilor bugetare. Acest lucru atrage după sine necesitatea creșterii nivelului de resurse bugetare, care se poate realiza numai prin intermediul unor factori obiectivi, dar și subiectivi rezultați din competența statului de a aplica o serie de politici fiscal-bugetare adecvate.

O gamă variată de factori pot influența nivelul veniturilor bugetare existente la un moment dat la dispoziția instituțiilor publice, printre care pot fi enumerați:

Factori economici – sunt în relație cu creșterea economică a unei țări care determină sporirea produsului intern brut, creșterea veniturilor fiscale și implicit creșterea impozitelor și taxelor.

Factori monetari – se referă la modificarea unor indicatori de politică monetară cum ar fi: dobânda, creditul, masa monetară. Ei își transmit influența prin prisma prețurilor.

Factori demografici – influențează veniturile bugetare prin structura populației. Cu cât populația activă crește, cu atât obligațiile fiscale cresc.

Factori sociali – presupun redistribuirea veniturilor bugetare în scopul acoperirii unor necesități legate de protecție socială, educație, asigurări sociale, sănătate, cultură etc. Cu cât cresc aceste necesități, cu atât cresc obligațiile fiscale, deoarece populația va plăti mai multe impozite pentru a beneficia de aceste măsuri sociale ale statului.

Factori politici și militari-creșterea anumitor măsuri militare, economice sociale sau financiare trebuie susținute prin impozite și taxe ridicate.

Factori financiari – analizează influența celorlalți factori prin dimensiunea cheltuielilor bugetare. În același timp, întinderea cheltuielilor are efecte asupra deficitului bugetar, care trebuie acoperit prin resurse bugetare suplimentare.

Structura veniturilor bugetare a fost diversificată prin intermediul acestor factori de influență care au generat noi resurse necesare pentru acoperirea nevoilor generale ale instituțiilor publice. Fondurile respective se compun din transferuri de valoare și putere de cumpărare de la persoanele fizice și juridice care suportă obligațiile fiscale, către diferite instituții publice.

1.4 Trăsături caracteristice ale veniturilor bugetare

Veniturile bugetare sunt particularizate de celelalte venituri publice, prin aspecte referitoare la specificul sistemului bugetar, dar și la caracterul și natura veniturilor respective.

Prin urmare, natura și caracterul social determină atât natura juridică cât și conținutul economic și financiar ale veniturilor bugetare. Alte elemente determinante pot fi și nivelul de dezvoltare al forțelor de producție, legile economico-financiare, formele de proprietate asupra mijloacelor de producție, și nu în ultimul rând rolul și atribuțiile statului.

Din punct de vedere economico-financiar, resursele bugetare sunt forme valorice concrete cu ajutorul cărora, o fracțiune din venitul național stă la dispoziția statului.

Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare sunt obligații bănești stabilite în mod unilateral, prin reglementări legale care vizează toate persoanele fizice și juridice care realizează venituri impozabile sau dețin bunuri taxabile. Putem spune că resursele bugetare sunt sume de încasat de către stat sau instituțiile statului.

Deoarece este foarte important să se cunoască fondurile bănești de care statul dispune pentru acoperirea cheltuielilor necesare îndeplinirii acțiunilor statului, trebuie determinat volumul veniturilor bugetare. Acest lucru se face în fiecare an, per întreg ansamblul economiei, pe ramuri și domenii economico-sociale, pe categorii de debitori și în funcție de proveniența și forma venitului. Deci, pentru a determina cât mai corect și exact volumul veniturilor bugetare aferente unui an financiar, este vitală aprecierea și cuantificarea tuturor categoriilor de venituri bugetare, atât din punct de vedere al aspectelor particulare cât și elementele specifice acestor resurse.

Resursele bugetare sunt caracterizate prin anumite trăsături specifice, evidențiate de proveniență, procesul de stabilire, termenele de plată etc, iar în funcție de modul de reglementare reiese existența unor elemente comune și definitorii fără de care ar fi imposibilă determinarea, urmărirea și realizarea veniturilor bugetare.

Aceste elemente comune ale oricărui venit bugetar sunt reprezentate de:

Denumirea venitului bugetar

Subiectul impunerii/debitorul (persoană fizică și/sau juridică)

Obiectul/materia impozabilă (venituri,bunuri, servicii, valori, acte impozabile)

Unitatea de evaluare ( cuantumul unitar al venitului)

Unitatea de impunere(unitatea în care se exprimă obiectul: leu, metrul pătrat, hectarul etc.)

Asieta (modalitatea de așezare a venitului bugetar după obiect sau materia impozabilă)

Perceperea (încasarea venitului bugetar)

Termenul de plată

Răspunderea debitorului (răspunderea juridică în cazul în care contribuabilul nu își îndeplinesc obligațiile legale)

Calificarea venitului bugetar ( stabilirea caracterului local sau central al venitului).

Principalele categorii de venituri bugetare

Veniturile bugetare au o sursă bogată de constituire, deoarece ele trebuie să acopere o gamă largă de necesități ale instituțiilor publice. Aceste necesități sunt din ce în ce mai multe și mai greu de atins, însă fiecare stat are competența necesară pentru buna funcționare a activității economice.

Instituțiile bugetare își pot asigura sursele de finanțare integral prin forță proprie din veniturile colectate, integral de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, în funcție de nevoi sau parțial din venituri proprii și subvenții acordate de stat.

Figura 1. Principalele categorii de venituri bugetare

Sursa: Schema prelucrată pe baza datelor oferite de lucrarea ,,Finanțe Publice”, autor Mihai Aristotel Ungureanu

1.5.1 Venituri curente

Veniturile curente, numite și venituri ordinare sunt acele resurse ale bugetului de stat ce se prelevează cu regularitate, însemnând o sursă continuă și permanentă a acestuia. Cele mai frecvente, comune și tradiționale forme ale acestor categorii de venituri sunt reprezentate de taxe și impozite.

A. Veniturile fiscale reprezintă acele prelevări legale create de persoane fizice și juridice concretizate în impozite, taxe și contribuții în a căror componență intră:

impozitele directe-sunt individualizate, și se stabilesc pe baza unor cote prevăzute de lege, datorate pentru averea sau venitul deținut de persoane fizice și/sau juridice. Această categorie este formată din:

impozit pe profit

impozit pe venit/salarii

impozit pe clădiri

impozit pe teren

impozit pe activități industriale

impozit pe veniturile persoanelor fizice și juridice nerezidente

impozitul pe dividende de la societăți comerciale

impozit pe onorariul avocaților și notarilor etc.

impozitele indirecte – sunt impozite aferente consumului datorită faptului că se rețin la vânzarea unor mărfuri sau prestarea unor servicii. Aceste impozite nu sunt influențate de venitul, averea sau situația financiară a consumatorului final, ci de prețul bunului sau tariful serviciului, după caz.

Aceste impozite sunt vărsate (plătite) la bugetul de stat de către agenții economici, dar sunt suportate de către consumatorii finali ce cad sub incidența acestora. Principalele categorii sunt:

T.V.A

accize

impozit pe circulație

taxe vamale: de import, export, de tranzit

taxe de timbru

taxe de înregistrare

taxe judiciare

taxe de notariat

taxe consulare

dobânzi și penalități de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

taxe pentru eliberarea de autorizații și licențe de funcționare

B. Veniturile nefiscale sunt prelevări obligatorii, care se cuvin statului în calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate, din procesul economic, de la instituții publice, de la regiile naționale autonome, și din diferite surse(venituri fiscale diverse) care se găsesc sub diferite forme:

vărsăminte din profitul net al BNR

vărsăminte din profitul net al Regiilor Autonome

taxe consulare

taxe de metrologie

venituri din eliberarea autorizațiilor de transport

venituri din protecția mediului

venituri ale unităților publice: unități veterinare, unități de reproducție a animalelor

venituri din chiriile aferente proprietăților statului

venituri de la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare

venituri din amenzi și penalități aplicate conform legii

venituri din concesiuni etc.

O altă clasificare a veniturilor curente, pe lângă veniturile fiscale și veniturile nefiscale mai cuprinde și contribuțiile de asigurări.

Contribuții de asigurări sunt acele sume care trebuie plătite conform legii, pentru asigurările publice de sănătate, șomaj, și asigurările sociale, formate din:

Contribuțiile angajatorilor:

Contribuția la asigurări sociale:

Pentru condiții normale de muncă: 15,8%

Pentru condiții deosebite de muncă: 20,8%

Pentru condiții speciale de muncă: 25,8%

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate: 5,2%

Contribuția la fondul asigurărilor de șomaj : 0,5%

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale:0,15-0,85%

Contribuțiile angajaților

Contribuția la asigurări sociale: 10,5%

Contribuția pentru asigurări sociale de sănătate: 5,5%

Contribuția la fondul asigurărilor de șomaj : 0,5%

Aceste contribuții sunt aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat în fiecare an și totodată sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă, după cum se poate vedea în clasificarea de mai sus.

Cota de impunere pentru contribuțiile datorate de angajați către bugetul asigurărilor sociale de stat au ca bază de impunere salariul realizat, iar în ceea ce privește contribuțiile datorate de angajatori, cota de impunere se reflectă asupra fondului de salarii.

1.5.2. Venituri din capital

Veniturile din capital sunt resurse permanente și obligatorii, prelevate de către stat pentru acoperirea necesităților publice. Ele au o pondere relativ mică în structura veniturilor bugetare, provenind din vânzarea unor bunuri care aparțin statului. Acestea se concretizează în:

Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului: vânzarea de locuințe

Venituri realizate din valorificarea unor stocuri ale diferitor instituții publice: mobilier, mijloace de transport, echipamente de birotică, materiale de construcții rezultate din demolarea unor obiective publice

Venituri din privatizări

Încasări din alte surse

1.5.3 Venituri financiare

Veniturile financiare sunt reprezentate de încasări din rambursarea împrumuturilor acordate instituțiilor bugetare care se pot clasifica în:

Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate unor instituții publice, pentru înființarea sau funcționarea acestora.

Venituri din încasarea microcreditelor acordate persoanelor fizice și juridice

Sume reprezentând împrumuturi temporare de la trezoreria statului

Sume din fondul de rulment reprezentând acoperirea temporară a golurilor de casă

sume reprezentând încasări din rambursarea altor împrumuturi

1.5.4 Subvenții și sume primite de la UE

O altă categorie de resurse de care instituțiile bugetare pot beneficia, sunt sumele nerambursabile primite de la bugetul de stat, Uniunea Europeană sau alte bugete, numite subvenții ce se împart in două categorii:

Subvenții de capital

Finanțarea unor proiecte de fezabilitate: SAPARD

Finanțare lucrărilor privind reducerea riscului de cutremur al construcțiilor ce sunt destinate pentru locuit

Investiții finanțate din împrumuturi externe, parțial

Planuri de urbanism

Finanțarea unor investiții ce urmărește lucrări de infrastructură: drumuri, rețele de apă, rețele de canalizare

Subvenții pentru finanțarea programelor de ocuparea forței de muncă

Subvenții și ajutoare pentru situații excepționale de urgență

Subvenții curente

Sume primite din fondul de Intervenție

Subvenții pentru finanțarea lucrărilor de cadastru

Subvenții pentru finanțarea drepturilor pentru persoane cu handicap.

Pentru dezvoltarea oricărui stat, este esențială o bună aplicare a politicii fiscale, care conduce economia către sustenabilitate, expansiune, bunăstare, echilibru și credibilitate. Acest lucru nu se realizează doar prin procurarea resurselor necesare ci și prin alocarea eficientă a cestora.

Din punct de vedere al trăsăturilor, veniturile bugetare se pot structura după diferite criterii în funcție de caracteristicile acestora: după conținutul economic, după proveniență, după nivelul încasărilor, după tipul de buget și nu în ultimul rând după structura organizatorică a statului.

După ritmicitatea încasărilor, cea mai mare pondere în structura veniturilor bugetare o au veniturile fiscale. Pe de o parte, în țările dezvoltate cele mai importante venituri fiscale sunt reprezentate de contribuțiile asigurărilor sociale, iar pe de altă parte, țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme în ceea ce privește deficitul resurselor bugetare, caz în care statul apelează la emisiune de monedă sau împrumuturi externe. Aceste decizii au , în cele mai multe cazuri, efecte negative în timp.

1.6 Importanța resurselor bugetare

Orice economie de piață care funcționează după principiul echilibrului bugetar, trebuie să găsească diferite surse de venituri capabile să acopere toate cheltuielile societății. Acest echilibru trebuie construit și păstrat pe toată perioada execuției bugetare.

Pentru o bună funcționare a economiei, trebuie făcută o analiză financiară prin intermediul unor instrumente și metode de previzionare a veniturilor și cheltuielilor, astfel încât instituțiile bugetare să poată funcționa în condiții optime și favorabile din punct de vedere economic și financiar.

Resursele bugetare au un rol esențial în cadrul instituțiilor bugetare, de aceea finanțele publice se ocupă de colectarea și utilizarea acestora în condiții optime, fără a face discrepanțe între diferite sectoare publice și natura veniturilor.

Nici o activitate nu se poate desfășura fără resurse, orice natură ar avea acestea, naturale, materiale, umane etc. Nici instituțiile bugetare nu pot funcționa fără resurse bugetare considerându-se vitale pentru ele.

Veniturile bugetare trebuie să fie cât mai diverse, tocmai pentru a acoperii necesitățile complexe ale societății. În acest scop, ele trebuie atrase din diferite activități curente, cum ar fi impozite, taxe, contribuții, din activități financiare, de capital, dar și atrase sub formă de subvenții, donații și sponsorizări.

Impozitele și contribuțiile sunt cele mai importante surse de venit la buget, fapt demonstrat de ponderea cea mai mare a veniturilor fiscale în structura resurselor. Această pondere trebuie menținută prin politicile economice și fiscale. În cazul în care nivelul economic scade, veniturile persoanelor fizice și juridice scad, ceea ce determină scăderea veniturilor bugetare din taxe, impozite, T.V.A. Concomitent, cresc cheltuielile bugetare cu ajutoarele de șomaj și diferite subvenții care au ca efect deficitul bugetar. Pentru a nu ajunge la aceste situații nefavorabile economiei, statul trebuie să analizeze foarte bine situațiile economice care pot apărea la un moment dat, resursele bugetare jucând un rol important în acest caz.

In cadrul sistemului finanțelor publice, într-un sens mai larg, resursele bugetare au o importanță majoră în ceea ce privește relațiile economice și sociale ale statului. Prin intermediul lor, statul își poate îndeplini funcțiile și sarcinile și se poate executa funcțiile autorităților publice.

Din cuantumul veniturilor bugetare se pot acoperi cheltuieli privind protecția socială a unor categorii importante de persoane din rândul populației dar se pot acoperi și cheltuieli generale ale bugetelor locale, bugetelor asigurărilor sociale de stat, fondul pentru plata ajutorului de șomaj, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul companiei naționale a drumurilor etc.

Resursele bugetare sunt trecute într-un document, numit buget, alături de cheltuieli. Bugetul are o mare semnificată importanță asupra statului, având un rol stabilizator al economiei naționale. Bugetul asigură echilibru financiar, monetar și valutar al statului.

Deseori, statul, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, în situații în care resursele bugetare sunt insuficiente, apelează la modalități speciale de asigurare a echilibrului, cum ar fi: mobilizarea la buget a unei părți din fondul de amortizare a capitalului fix aparținând întreprinderilor sale productive, poate apela la rezervele de aur sau la rezervele valutare pentru acoperirea diferitelor cheltuieli bugetare în monedă străină. De asemenea , statul își poate valorifica bunuri mobile sau imobile aflate în posesie, în străinătate, își poate restrânge sau lichida participarea cu capital la diverse activități peste graniță și nu în ultimul rând, poate utiliza resurse bugetare externe care îmbracă forma împrumuturilor externe.

Principalul obiectiv al unităților administrativ teritoriale este furnizarea de bunuri și servicii necesare comunităților și gospodăriilor populației în mod continuu, activitate care semnifică o redistribuire a veniturilor și bogăției naționale. Veniturile bugetare joacă un rol important pentru producția acestui sector instituțional, în cadrul cărora, impozitele și taxele obligatorii au ponderea cea mai semnificată.

Veniturile acestui sector provin în principal din contribuțiile obligatori vărsate la celelalte sectoare instituționale, care la nivelul anului 2012, 86% din activitatea de producție a administrației publice a fost finanțată din venituri bugetare.

Reguli privind execuția veniturilor instituțiilor publice

Principalele categorii de venituri bugetare sunt reprezentate de impozite și taxe, a căror așezare presupun urmărirea unor operațiuni succesive care se referă la mărimea obiectului impozabil(așezare), cuantumul(lichidare),stabilirea contribuabililor(ordonanțare) și încasarea impozitelor și taxelor (plata).

Așezarea presupune o operație care evaluează și stabilește mărimea obiectului impozabil. Pentru această operațiune, organele fiscale trebuie să constate evidența veniturilor, iar mai apoi să recurgă la evaluarea lor, prin metode directe, bazate pe probe, sau prim metode indirecte.

Lichidarea reprezintă operațiunea prin care se întocmesc documente referitoare la impozite sau taxe datorate statului de către persoane fizice sau juridice și stabilirea sumei de plată pe care reglementările fiscale în vigoare o impune contribuabililor. Aceste sume reprezintă creanțe fiscale față de componentele bugetului public.

Ordonanțarea constă în operațiunea prin care se transmite contribuabilului suma pe care acesta trebuie să o plătească , pe baza documentelor întocmite privind impozitele și taxele. În cadrul acestei operațiuni se întocmesc înștiințări de plată, se comunică procese verbale care urmăresc executarea silită, sau diferite documente care urmăresc obligația de plată a taxelor sau impozitelor.

Plata constă în operațiunea de încasare a impozitelor și a taxelor la data și termenele stabilite de reglementările în vigoare, prin intermediul diferitelor metode de percepere: direct de la contribuabil de către organele fiscale, prin aplicarea de timbre fiscale mobile sau prin rețineri de la sursă. Evidența acestor venituri trebuie organizate și conduse din punct de vedere contabil.

Capitolul 2. Indicatori de nivel, structură și dinamică ai resurselor bugetare

Evoluția în timp a veniturilor bugetare, se poate studia prin intermediul unor indicatori de nivel, de dinamică sau de structură. Acești indicatori ne ajută să cunoaștem modul în care se formează și se modifică resursele bugetare de la o perioadă la alta.

Nivelul veniturilor bugetare

Pentru a putea face față cheltuielilor entităților publice, nivelul veniturilor bugetare trebuie diversificat prin intermediul unor metode economice, sociale sau politice care diferă în fiecare țară în funcție de nivelul de dezvoltare.

În România, veniturile bugetare se studiază prin intermediul următorilor indicatori de nivel:

Volumul veniturilor bugetare

VBT=∑VBTi

Unde, VBT reprezintă veniturile bugetare totale,

VBTi reprezintă veniturile bugetare totale aferente unui tip de venituri.

Acest indicator arată nivelul total al veniturilor bugetare și se poate calcula în expresie nominală și în expresie reală:

În expresie nominală indicatorul redă nivelul total al veniturilor bugetare exprimate prețuri curente ale anului de calcul.

VBTn =∑VBTi

Unde, VBTn reprezintă nivelul total al veniturilor bugetare exprimate prețuri curente.

În expresie reală indicatorul redă nivelul total al veniturilor bugetare exprimate în prețuri constante ale unei perioade de bază. Acest indicator se obține prin raportarea valorii nominale la un indice de preț sau deflatorul PIB.

Unde,VBTr reprezintă totalitatea veniturilor bugetare exprimate în prețuri constante

IP reprezintă indicele prețurilor de consum;

Ponderea veniturilor bugetare în PIB

Unde, %VBTPIB reprezintă ponderea veniturilor bugetare în PIB.

Acest indicator exprimă acea parte din produsul intern brut realizat într-un an, care se alocă pentru satisfacerea nevoilor instituțiilor publice.

Veniturile bugetare medii pe locuitor

Unde, VBlocuitor reprezintă veniturile bugetare medii, pe cap de locuitor

Acest indicator exprimă suma cuvenită fiecărui locuitor în urma distribuirii resurselor în economie. Poate fi exprimat în moneda națională sau într-o monedă care poate asigura comparabilitatea datelor.

Structura veniturilor bugetare

Având în vedere faptul că analiza resurselor bugetare prin intermediul indicatorilor de nivel nu este întotdeauna elocventă, în principal în momentul în care economia statului se confruntă cu probleme legate de inflație, deprecierea monedei naționale, creșterea prețurilor, atunci veniturile bugetare se pot analiza și prin intermediul indicatorilor de structură.

În România, structura veniturilor bugetare coincide cu clasificația indicatorilor privind finanțele publice astfel încât veniturile bugetare se formează și gestionează prin intermediul sistemului unitar de bugete.

Indicatorul de structură a veniturilor bugetare arată ponderea fiecărei categorii de venit, în funcție de proveniență, în totalul veniturilor bugetare și se calculează conform formulei:

Gi =(VBi / VBT)*100

Unde, Gi reprezintă greutatea specifică a tipului de venit bugetar

VBi reprezintă tipul de venit bugetar;

Din punct de vedere al trăsăturilor caracteristice, veniturile bugetare se împart în două categorii, în funcție de anumite criterii:

1.După proveniență veniturile bugetare se grupează în resurse interne (impozite, taxe, donații interne, emisiune de monedă, împrumuturi interne) și în resurse externe (împrumuturi externe, transferuri de stat, sume nerambursabile)

2. După regularitatea încasării la bugetul public național, se grupează în resurse ordinare/curente (venituri fiscale, venituri nefiscale, contribuțiile asigurărilor sociale) resurse extraordinare/incidentale (venituri la care statul recurge în situații de urgență: emisiune de monedă pentru necesități reale, credite contractate pe plan intern sau extern)

Structura resurselor bugetare este diferită de la un stat la altul, însă au în comun posibilitatea identificării resurselor în raport cu proveniența acestora, oricare ar fi nivelul de dezvoltare al statului respectiv.

Resursele bugetare românești, sunt structurate pe criterii economice, conform structurii sistemului bugetar, așadar acestea se constituie și se gestionează prin intermediul sistemului unitar de bugete.

2.3 Dinamica veniturilor bugetare

Dinamica veniturilor presupune analiza variației resurselor bugetare de la o perioadă la alta (sau variația veniturilor bugetare în anul analizat față de o perioadă de bază) prin intermediul indicatorilor de dinamică:

Modificarea absolută a veniturilor bugetare

Este indicatorul prin intermediul căruia se arată cu ce sumă se modifică volumul veniturilor bugetare de la o perioadă la alta, calculându-se astfel:

∆VB=VB1-VB0

în expresie nominală, acest indicator arată modificarea volumului veniturilor bugetare, exprimate în prețuri curente:

∆VBn=VBn1-VBn0

în expresie reală, acest indicator arată modificarea volumului veniturilor bugetare, exprimate în prețuri constante și surprinde influențele determinate de modificarea prețurilor.

∆VBr=VBr1-VBr0

Unde:

VBn0 reprezintă venituri bugetare ale perioadei de bază exprimate în prețuri curente.

VBn1 reprezintă venituri bugetare ale perioade curente exprimate în prețuri curente.

VBr0 reprezintă venituri bugetare ale perioadei de bază exprimate în prețuri constante.

VBr1 reprezintă venituri bugetare ale perioadei curente exprimate în prețuri constante.

Modificarea relativă a veniturilor bugetare

Acest indicator arată procentul de variație a veniturilor bugetare de la o perioadă la alta și poate fi exprimat atât nominal, cât și real:

*100

În expresie nominală exprimă procentul de variație a veniturilor bugetare de la o perioadă la alta, exprimată în prețuri curente:

În expresie reală exprimă procentul de variație a veniturilor bugetare de la o perioadă la alta, exprimată în prețuri constante:

Modificarea ponderii veniturilor bugetare în PIB

Este indicatorul de dinamică prin intermediul căruia se exprimă modificarea proporției de alocare a PIB, necesară acoperiri nevoilor bugetare.

Modificarea veniturilor bugetare medii pe locuitor

Este indicatorul care redă modificarea gradului de alocare a resurselor bugetare pe cap de locuitor.

Modificarea structurii veniturilor bugetare

Cu ajutorul acestui indicator, se prezintă mutațiile ce se produc la nivelul categoriilor de venituri care formează ansamblul veniturilor bugetare.

Unde, Gi reprezintă greutatea specifică a tipului de venit bugetar

VBi reprezintă tipul de venit bugetar la care se face referire

Indicatorul de corespondență

Acest indicator urmărește corespondența între modificarea resurselor bugetare și modificarea produsului intern brut.

Unde, IVB reprezintă indicele veniturilor bugetare

IPIB reprezintă indicele Produsului intern brut;

Indicatorul de corespondență poate lua valori subunitare, unitare sau supraunitare.

Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 1, înseamnă că veniturile bugetare au o modificare inferioară în raport cu modificarea produsului intern brut, iar în cazul în care se observă o creștere a PIB, înseamnă că gradul de colectare a veniturilor bugetare este unul scăzut, sau este vorba despre evaziune fiscală.

Dacă valoarea acestui indicator este egală cu 1, semnifică faptul că atât veniturile bugetare cât și produsul intern brut, s-au modificat cu aceeași mărime. În cazul în care valoarea indicatorului este mai mare decât 1 există un raport supraunitar între indicele veniturilor și indicele produsului intern brut, deci veniturile au o modificare mai rapidă în raport cu modificarea produsului intern brut.

Elasticitatea veniturilor bugetare în raport cu PIB

Acest indicator arată modificarea procentuală a resurselor bugetare, la modificarea cu 1% a produsului intern brut. Acest indicator trebuie să fie situat în același interval comparativ cu 1, împreună cu indicatorul de corespondență (k).

Unde, e VB/PIB reprezintă coeficientul de elasticitate a veniturilor bugetare în raport cu PIB.

Evoluții la nivelul resurselor bugetare

Ansamblul de venituri și cheltuieli bugetare sunt înscrise într-un document complex, foarte bine conceput, care reprezintă un plan financiar obligatoriu al statului, prevăzut pentru perioada execuției bugetare alcătuite din 12 luni, care în România corespunde cu anul calendaristic.

Veniturile entităților publice, cu caracter de venituri curente intră în categoria resurselor financiare publice. Conform legii în categoria instituțiilor publice sunt incluse: Parlamentul, Administrația Prezidențială, ministerele, organele administrației publice de specialitate, autorități publice, instituții publice autonome împreună cu entitățile din subordinea acestora, finanțate din venituri proprii integral sau parțial.

Veniturile acestor instituții care provin de la bugetul de stat, sunt folosite cu preponderență pentru finanțarea de bază. Valoarea acestora nu este una stabilă, fiind diferită de la un exercițiu bugetar la altul, în funcție de necesitățile bugetare, de situația economică a țării în momentul respectiv, dar și de nivelul veniturilor proprii ale instituțiilor bugetare care sunt venituri extrabugetare. În această categorie intră taxe, venituri din chirii, venituri din valorificarea unor produse provenite din activități proprii, venituri din vânzarea anumitor publicații, venituri din prestarea unor servicii (învățământ, medicale, formare profesională etc)

Aportul cel mai semnificativ la consolidarea resurselor bugetare îl au veniturile curente. Atât la nivelul bugetelor administraților publice cât și la nivelul bugetelor locale, veniturile curente sunt atrase prin prisma impozitelor care sunt folosite mai apoi ca resurse de redistribuire. În ceea ce privește veniturile de capital, ponderea lor este una foarte mică în structura veniturilor bugetare. Aceste resurse ordinare au o importanță mai mică și provin în principal din valorificarea unor bunuri din patrimoniul statului, din plasamente ale statului, sau din transferuri de capital.

Veniturile bugetare curente, au o evoluție mai mare decât nivelul produsului intern brut, dar mai lentă decât evoluția cheltuielilor bugetare fapt care conduce către deficit bugetar. Pentru acoperirea acestor decalaje, statul român apelează la venituri extraordinare reprezentate de împrumuturi interne, externe sau finanțări de la autoritatea monetară.

Împrumuturile de stat de pe piața internă provin în general de la deținătorii de capitaluri însă aceasta nu diminuează sarcina fiscală a persoanelor care obțin venituri mici și mijlocii. Având în vedere faptul că aceste resurse provenite din împrumuturi acoperă cheltuielile de consum, rambursarea acestora și plata dobânzii nu se poate realiza în perioada viitoare fapt pentru care statul recurge la anumite măsuri fiscale. Ca urmare statul recurge la creșterea fiscalității, pentru a putea folosi veniturile suplimentare pentru achitarea datorie publice. În ceea ce privește rambursarea împrumuturilor externe, acestea provocă majore dezechilibre ale balanței externe de plăți.

Un element dezvoltat în cadrul resurselor bugetare, îl constituie costul de mediu, considerat un punct important al dezvoltării și includerii României în sistemul fiscal european și chiar internațional. Acest element reprezintă o tendință modernă și necesară viitorului, folosit ca instrument de control eficient al dezvoltării unei economii curate.

Comunitatea Europeană prin intermediul unor programe privind protecția mediului, a dezbătut pentru prima dată această idee încă din anul 1990, iar în timp instituții europene autorizate în domeniu a dezvoltat și susținut acest program.

Aplicarea taxelor de mediu produce efecte pozitive economiei, ele fiind incluse în costul bunurilor și al serviciilor , făcând parte dintr-un set de măsuri care se adresează tuturor aspectelor pieții. În acest sens se observă o tendință de creștere a taxelor pentru mediu și energie și se poate remarca faptul că toate țările membre Uniunii Europene , inclusiv România au început să folosească taxele de mediu ca element de stimulare economică, care are repercursiuni ecologice.

Impozitele indirecte, reprezentate de taxele de consumație sunt considerate forme de așezare clasică, dar în același timp moderne , utilizându-se pentru prima dată in epoca acumulării primitive a capitalului, de către arendașii acelor vremuri. De-a lungul timpului, plata acestor taxe se face asupra tuturor bunurilor și serviciilor de consum.

Impozitul pe consum a avut o evoluție de-a lungul timpului, referitor la impunerea stabilită asupra cifrei de afaceri, cunoscând forme precum: impozit cumulativ, impozit unic și impozit unic dar cu plată fracționară.

Capitolul 3. Studiu de caz: Analiza în dinamică și comparativă a veniturilor bugetare în Romania în perioada 2010-2014

3.1 Analiza în dinamică a veniturilor bugetare în Romania în perioada 2010- 2014

Bugetul de stat al României, numit și buget public reprezintă un document în care sunt prevăzute sume de bani colectate la dispoziția statului, sursele de proveniență ale acestora și modul în care se utilizează.

Bugetul de stat este cel mai important buget la nivelul țării, fiind parte componentă a bugetului general consolidat și a finanțelor publice și contribuie la realizarea echilibrului dintre necesitățile societății și mijloacele de acoperire ale acestora.

În acest studiu de caz, îmi propun să analizez cu ajutorul indicatorilor de nivel, structură și dinamică evoluția și structura veniturilor bugetare din România în perioada 2010-2014.

Scopul acestei analize este de a identifica importanța și modificările ce se petrec în cadrul veniturilor bugetare, în perioada menționată, iar pentru acest lucru voi utiliza date oferite de Ministerul Finanțelor Publice. Aceste sunt cuprinse în sintezele bugetului de stat, care sunt anexate prezentei lucrări.

Statul român își procură resurse necesare acoperirii necesităților publice, din diferite surse și categorii de venituri bugetare: venituri curente, venituri din capital, venituri financiare și sume primite de la UE sau alți donatori, sub formă de subvenții.

Veniturile curente cuprind veniturile fiscale alcătuite la rândul lor din impozite directe (impozit pe venit, impozit pe profit, impozit pe teren, impozit pe activități industriale etc.) și din impozite indirecte (TVA, accize). Pe lângă acestea se regăsesc contribuțiile de asigurări ale angajatorilor și angajaților, dar și venituri nefiscale .

Veniturile din capital sunt alcătuite în principal din venituri din valorificarea unor bunuri, venituri din valorificarea unor stocuri de rezervă ale statului, venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al statului sau a unităților administrativ-teritoriale, venituri obținute în procesul de stingere a creanțelor bugetare.

Veniturile financiare sunt reprezentate de încasări din rambursarea împrumuturilor acordate instituțiilor bugetare care se pot clasifica în: încasări din rambursarea împrumuturilor acordate unor instituții publice, pentru înființarea sau funcționarea acestora, venituri din încasarea microcreditelor acordate persoanelor fizice și juridice, sume reprezentând împrumuturi temporare de la trezoreria statului, sume din fondul de rulment reprezentând acoperirea temporară a golurilor de casă, sume reprezentând încasări din rambursarea altor împrumuturi.

Cu ajutorul datelor publicate pe site-ul www.mfinante.ro de către Ministerul Finanțelor Publice, în anexele Bugetelor de stat aferente anilor 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014, am construit următorul tabel, în care sunt exprimate veniturile bugetare, structurate pe principalele categorii care le alcătuiesc.

Tabel nr. 1: Venituri bugetare aferente bugetului de stat -mii lei-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice

Graficul nr.1: Venituri bugetare aferente bugetului de stat

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice

Cu ajutorul datelor din Tabelul nr.1, voi prezenta în continuare indicatorii de nivel, de structură și de dinamică ai veniturilor bugetare, în perioada 2010-2014.

3.1.1 Nivelul veniturilor bugetare

Cu ajutorul informațiilor prezentate in tabelul nr.1, voi construi următorii indicatori de nivel: volumul veniturilor bugetare în expresie nominală și reală, ponderea veniturilor bugetare în PIB și veniturile bugetare medii pe locuitor.

Tabel nr. 2: Date statistice: PIB, IPC, Populație

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Institutul Național de Statistică și Banca Națională a României

La analiza acestor indicatori, mă voi folosi de valoarea produsului intern brut, indicele prețurilor de consum și numărul mediu de locuitori ai României în perioada 2010-2014. Aceste date sunt prezentate în tabelul nr. 2. Indicele prețurilor de consum măsoară ansamblul prețurilor la mărfuri și tarifele serviciilor suportate de către populație în anul curent față de anul precedent, ales în situația de față ca an de referință.

Tabel nr. 3 : Nivelul veniturilor bugetare -mii lei-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Din tabelul de mai sus se poate observa faptul că nivelul veniturilor bugetare se află într-o continuă creștere, atât în prețuri curente cât și în prețuri constante. Factori interni care au favorizat această creștere sunt reprezentați de: relansarea economiei, creșterea numărului de investitori, creșterea venitului minim garantat, creșterea cofinanțării prin atragerea fondurilor europene, creșterea ocupării forței de muncă.

Nivelul veniturilor bugetare au determinat de asemenea și creșterea veniturilor bugetare pe cap de locuitor. Luând în considerare un număr mediu de locuitori pe parcursul anilor analizați, observăm că în anul 2010 unui locuitor i se cuvenea 3.202,99 mii lei, ajungând ca în anul 2014 să i se cuvină 4.850,18 mii lei din volumul total al veniturilor bugetare înregistrate la bugetul de stat.

În ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB, s-a înregistrat o creștere în anii 2010, 2011 și 2012 față de anul precedent, însă în 2013 și 2014 aceasta a scăzut, deoarece ritmul de creștere al veniturilor bugetare a fost mai mare decât ritmul de creștere a BIP.

3.1.2 Structura veniturilor bugetare

La un moment dat, economia unui stat se poate confrunta cu probleme legate de inflație, creșteri ale prețurilor sau deprecierea monedei naționale, caz în care analiza resurselor bugetare cu ajutorul indicatorilor de nivel nu mai este relevantă. În acest scop, veniturile bugetare se analizează prin intermediul indicatorilor de structură.

Cu ajutorul acestor indicatori am prezentat în tabelul următor ponderea fiecărei categorii de venituri bugetare în totalul resurselor atrase la bugetul de stat pe parcursul celor 5 ani analizați.

Tabel nr. 4: Structura resurselor bugetare

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Graficul nr.2: Componența resurselor bugetare

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Cea mai mare pondere în cadrul veniturilor bugetare, este deținută de veniturile curente, lucru ce reiese din tabelul de mai sus. Locul doi este ocupat de subvenții și sume de la UE alocate bugetului de stat, urmate de veniturile din capital, iar mai apoi de venituri din activități financiare.

Pe baza datelor din tabelul nr.4 , voi construi grafice care să reflecte structura veniturilor bugetare pentru fiecare an din analiză.

Graficul nr.3 : Structura veniturilor bugetare în anul 2010

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Construcția bugetului de stat pe anul 2010 a fost realizată în urma unor previziuni la nivel macroeconomic, urmând anumite priorități fiscal – bugetare care au în vedere consolidarea, transparența și stabilitatea modului de formare a veniturilor bugetare.

Cea mai mare pondere în structura resurselor bugetare în anul 2010 este deținută de veniturile curente cu o proporție de 95%. Această categorie este cea mai importantă și reprezentativă pentru bugetul de stat, fiind principala sursă din care se pot acoperii necesitățile publice.

În ceea ce privește veniturile financiare, acestea au înregistrat cea mai mică pondere din totalul veniturilor bugetare în anul 2010, aproximativ 0,004%. Acestea au fost influențate de activitatea economică instabilă marcată de criza economică.

Veniturile din capital, reprezentate de venituri din valorificarea unor bunuri au înregistrat o pondere de 0,075%, iar subvențiile și sumele primite de la instituțiile Uniunii Europene au fost aproximativ 7% din venituri bugetare.

Graficul nr.4 : Structura veniturilor bugetare în anul 2011

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Evoluția veniturilor bugetare în anul 2011 au depășit estimările vizate în strategia fiscal-bugetară, potrivit Raportului privind execuției bugetare pe anul 2011.

Structura veniturilor în acest an este puțin modificată, raportată la anul precedent, demonstrând capacitatea statului de a forma resurse bugetare în mod stabil, transparent utilizând aceleași strategii fiscale și bugetare.

Chiar dacă volumul veniturilor bugetare a crescut, se observă o diminuare a structurii veniturilor curente de la 95% în 2010, la 93% în 2011. Această discrepanță se datorează subvențiilor și sumelor alocate de către UE, bugetului de stat. Cele mai multe fonduri au fost atrase de autoritățile publice locale.

Veniturile din capital și veniturile financiare au o pondere foarte mică în această structură, de aproximativ 0,08%, respectiv 0,008%.

Graficul nr.5 : Structura veniturilor bugetare în anul 2012

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

În ceea ce privește ordinea ponderilor deținute de principalele categorii de venituri bugetare în anul 2012, nu se observă nici o schimbare. Atât veniturile și sumele primite de la UE cât și veniturile din capital au greutăți specifice ce au înregistrat modificări pozitive în comparație cu anul precedent. Scăderi nesemnificative ale greutăților specifice se pot observa în cadrul veniturilor curente și veniturilor obținute din activități financiare.

Evoluțiile economice și strategiile adoptate de către Guvern în anul 2012, au influențat favorabil veniturile bugetare, prin: majorarea salariilor bugetarilor, majorarea salariului minim, creșterea cuantumului accizelor, nerambursarea fondurilor europene, modificarea contribuției datorate de către pensionari, fondului de asigurări sociale de sănătate.

Graficul nr.6 : Structura veniturilor bugetare în anul 2013

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Din graficul anterior, se poate observa ponderea principalelor categorii de venituri bugetare în anul 2013. Această structură nu a suferit modificări importante față de anul 2012, ordinea ponderilor fiind aceeași.

Pe parcursul acestui an, ponderea veniturilor curente a fost singura care a înregistrat o creștere comparativ cu anul precedent, iar celelalte categorii principale de venituri au suferit scăderi, în ceea ce privește totalul resurselor bugetare.

Cauze care au dus la creșterea procentului aferent veniturilor curente sunt: creșterea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici, creșterea încasărilor impozitului pe venit, a încasărilor din TVA, a încasărilor din accize. De asemenea, s-a înregistrat o creștere importantă a veniturilor curente în anul 2013, în urma introducerii a impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a modificării prețurilor gazelor naturale, impozitul pe venituri din exploatarea gazelor naturale și nu în ultimul rând, impozitul asupra monopolului din sectorul gazelor naturale și a energiei electrice.

Graficul nr.7 : Structura veniturilor bugetare în anul 2014

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Nici în ceea ce privește structura resurselor bugetare în anul 2014 nu se observă o modificare din punct de vedere al ordinii ponderilor deținute de categoriile de venituri analizate.

Modificarea structurii acestor categorii de resurse reies din majorarea unor venituri bugetare ca: venituri suplimentare obținute din vânzarea unor certificate de emisii de gaze cu efect de seră, valorificarea unor stocuri de rezervă de stat, venituri din contribuția aferentă medicamentelor.

Prin intermediul graficelor prezentate mai sus, se poate observa faptul că veniturile curente reprezentate în principal de impozite pe venit, profit, taxa pe valoarea adăugată, accize au cea mai mare pondere în totalul resurselor bugetare în decursul perioadei analizate. Acest lucru denotă că acestea sunt o importantă sursă a bugetului de stat. Ele trebuie colectate și menținute prin diferite politici și strategii luate la nivelul statului.

Pe de altă parte, veniturile obținute din activități financiare au cea mai mică pondere în totalul resurselor bugetare. La nivelul bugetului de stat, se colectează o mică sumă care reprezintă încasări din rambursarea împrumuturilor acordate.

3.1.3 Dinamica veniturilor bugetare

Cu ajutorul indicatorilor de dinamică, voi analiza în evoluție resurselor bugetare în perioada 2010-2014. Acești indicatori presupune analiza variație veniturilor bugetare de la o perioadă la alta, sau în comparație cu un an de referință.

În continuare, voi analiza modificarea veniturilor bugetare de la o perioadă la alta. Pentru acest lucru voi construi indicatori precum: modificare absolută a veniturilor bugetare, modificarea relativă a veniturilor bugetare, modificarea ponderii veniturilor bugetare în PIB, modificarea veniturilor bugetare medii pe locuitor, modificarea structurii veniturilor bugetare, indicatorul de corespondență și elasticitatea veniturilor bugetare în raport cu PIB.

Modificare absolută și relativă a veniturilor bugetare

Tabel nr. 5: Modificarea absolută a veniturilor bugetare. – Mii lei-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Tabel nr. 6: Modificarea relativă a veniturilor bugetare -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Din tabelele de mai sus se poate observa evoluția de la o perioadă la alta a principalelor categorii de venituri bugetare, astfel că veniturile curente au crescut comparativ cu perioada precedentă în toate cazurile analizate. Cea mai accentuată creștere se observă în anul 2011. În această perioadă ele au crescut cu 11.530.608 mii lei, adică cu 18,21 % față de anul 2010. Creșterea s-a realizat pe fondul majorării cotei standard de TVA de la 19% la 24% din a doua jumătate a anului 2010, pe fondul modificării cuantumului accizelor, precum și datorită sumelor încasate din operațiuni de stingere a datoriilor restante ale anumitor companii ce aparțin statului.

În ceea ce privește veniturile obținute din capital, se observă o creștere în anul 2011 și 2012, urmând ca acestea să înregistreze o scădere față de perioada precedentă. O importantă evoluție se observă la nivelul anului 2012, când acestea au crescut foarte mult față de anul 2011, cu aproximativ 872.821 mii lei în mărimi absolute și cu 1457,64 % în mărimi relative datorită numărului mare de bunuri ale statului ce au fost privatizate.

Evoluții mai puțin favorabile față de anul precedent, se pot vedea în anul 2013 în cazul veniturilor obținute din activități financiare și a veniturilor obținute sub formă de subvenții și sume de la UE. În acest an a scăzut gradul de accesare al fondurilor europene datorită creșterii nivelului cheltuielilor de cofinanțare.

Privind veniturile bugetare în ansamblu, evoluția de la o perioadă la alta a fost una favorabilă, ceea ce denotă faptul că strategiile și politicile implementate de stat au fost unele benefice și profitabile.

Evidențiată grafic, modificarea relativă a veniturilor bugetare totale pe anii 2011, 2012, 2013 și 2014 față de anul precedent arată astfel:

Graficul nr.8: Modificarea relativă a veniturilor bugetare totale

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Modificarea ponderii veniturilor bugetare în PIB

Tabel nr.7: Modificarea ponderii veniturilor bugetare în PIB -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

În tabelul de mai sus am prezentat evoluția modificării ponderii veniturilor bugetare în PIB, de la o perioadă la alta. La nivelul anului 2011, aceste resurse au crescut cu aproximativ 1,7% față de perioada anterioară, ca pondere în PIB. O creștere asemănătoare s-a înregistrat și în anul 2012, adică resursele bugetare au avut o pondere cu 1,8 procente mai mult, comparativ cu anul precedent. Aceste creșteri s-au datorat procesului de consolidare fiscală care s-a realizat în anii 2011 și 2012 cu scopul de a se diminua deficitul bugetar.

Se remarcă faptul că anul 2013 și 2014 se confruntă cu o depreciere a veniturilor bugetare totale ca pondere în PIB comparativ cu perioada anterioară. Astfel, în 2013 ponderea acestor resurse în PIB a scăzut cu aproximativ 0,7% față de 2012, iar în anul 2014 cu 2,5% față de 2013. Aceste diminuări s-au realizat pe fondul slabei colectări a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea veniturilor trebuie menținută conform evoluției activității economice. O altă cauză poate fi explicată prin creșterea evaziunii fiscale.

Modificarea veniturilor bugetare medii pe locuitor

Tabel nr. 8 : Modificarea veniturilor bugetare medii pe locuitor -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

În tabelul nr. 8, este redată modificarea gradului de alocare a principalelor categorii de resurse bugetare pe cap de locuitor. Cea mai semnificativă evoluție se observă în cazul veniturilor curente, în special în perioada 2011/2010 . Acestea reprezintă cea mai importantă sursă din cadrul bugetului, fiind alcătuită din venituri fiscale, contribuții de asigurări și venituri nefiscale. Această creștere semnificativă s-a redus în timp. Dacă în anul 2011 modificarea a fost de 554,09%, treptat ajunge în anul 2014 ca valoarea acestui indicator să fie 52,96.

O modificare mai puțin semnificativă se observă în cazul resurselor obținute din activități financiare. Valoarea acestor categorii de venituri este una relativ stabilă în cadrul bugetului, influențele nefiind majore asupra veniturilor bugetare ce se cuvin unui locuitor.

Privind în ansamblu veniturile bugetare medii pe locuitor se observă faptul că primii doi ani analizați, au suferit modificări pozitive mai ales datorită faptului că au fost introduse noi reglementări fiscale. Acestea au vizat anumite categorii de impozite și taxe și au avut ca efect sporirea veniturilor bugetare. În ultimii 2 ani supuși analizei modificarea este de asemenea favorabilă, însă față de anul 2012, creșterea a fost cu 116,55, iar față de anul 2013 creșterea a fost cu 132,14. Modificarea numărului de locuitori ai României în perioada 2010-2014, a influențat modificarea acestui indicator.

Modificarea structurii veniturilor bugetare

Tabel nr 9: Modificarea structurii veniturilor bugetare -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Prin intermediul indicatorului de dinamică numit modificarea structurii veniturilor bugetare și prin intermediul datelor cuprinse în tabelele de mai sus, am realizat tabelul nr.9. Aici se prezintă mutațiile ce se produc la nivelul principalelor categorii de venituri ce alcătuiesc ansamblul veniturilor bugetare.

Creșterea încasărilor față de anul precedent s-a înregistrat în principal în 2013, la veniturile curente, cu 4,23 %. Principalul factor de creștere a fost exportul bunurilor în țări europene, datorită cerii crescute de pe piețele respective. Pe parcursul celorlalți ani analizați, structura veniturilor curente comparativ cu anul precedent a avut următoarea evoluție : în anul 2011 acestea au scăzut cu 2,36 %, iar în anul 2012 au scăzut cu 3,74%, urmând ca în anul 2014 scăderea să înregistreze 1,44 procente. În perioada respectivă activitatea investițională a fost sub așteptări, determinată de incertitudine ceea ce a redus nivelul veniturilor curente către bugetul de stat.

Evoluția structurii veniturilor curente, se află într-o relație de invers proporționalitate cu structura veniturilor obținute din subvențiilor și sume primite de la UE. 2013 a fost singurul an în care s-a produs o modificare în sensul scăderii și anume cu 3,58 procente, iar în celelalte perioade analizate, modificarea s-a produs în sensul creșterii. Aceste două categorii au influențat modificarea structurii veniturilor bugetare, deoarece veniturile din capital și veniturile financiare au avut o variație nesemnificativă.

Indicatorul de corespondență

Tabel nr.10: Corespondența între modificarea resurselor bugetare și modificarea PIB -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Corespondența între modificarea resurselor bugetare și modificarea produsului intern brut în perioada 2010-2014 este redată în tabelul de mai sus, prin intermediul indicatorului de corespondență. Atât veniturile bugetare cât și PIB sunt indicatori importanți ai finanțelor publice care necesită o atentă analiză.

Atunci când valoarea indicatorului de corespondență este mai mare decât 1, există un raport supraunitar între indicele venitului și indicele produsului intern brut ceea ce înseamnă că veniturile au o modificare mai rapidă în raport cu modificarea produsului intern brut. În totalul veniturilor bugetare, acest caz este întâlnit în primii doi ani analizați, când indicatorul de corespondență a înregistrat valoarea de 1,14 %, respectiv 1,13%.

Atunci când valoarea indicatorului este mai mică decât 1, înseamnă că veniturile bugetare au o modificare inferioară în raport cu modificarea produsului intern brut, caz întâlnit în anul 2013 și 2014, când indicatorul a înregistrat valoarea de 0,96%, respectiv 0,97%. Creșterea economică și în special investițiile au contribuit la creșterea PIB-ului în această perioadă. O altă cauză este evidențiată prin faptul că gradul de colectare a veniturilor bugetare este unul scăzut, sau este vorba despre evaziune fiscală.

În momentul în care valoarea indicatorului este egală cu 1, veniturile bugetare și PIB s-au modificat cu aceeași mărime. În analiza de față, acest lucru este evidențiat la nivelul anului 2013 în cadrul veniturilor curente.

Elasticitatea veniturilor bugetare în raport cu PIB

Tabel nr.11: Elasticitatea veniturilor bugetare în raport cu PIB -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice în cadrul bugetului de stat.

Din tabelul anterior, putem observa modificarea procentuală a resurselor bugetare la modificarea cu 1% a PIB.

Modificarea veniturilor analizate au aceeași evoluție precum indicatorul de corespondență prezentat în tabelul anterior. Spre exemplu, în primii doi ani analizați, elasticitatea veniturilor totale este supraunitară, ceea ce înseamnă că la evoluția cu 1% a PIB, veniturile se modifică mai mult, adică cu 3,31%. Respectiv cu 3,51%.

În ceea ce privește elasticitatea veniturilor din anul 2013 și 2014, putem observa faptul că veniturile au o modificare mai lentă în raport cu PIB, acestea modificându-se doar cu 0,35%, respectiv 0,36%.

3.2 Analiza comparativă a veniturilor bugetare în Romania și Republica Moldova în perioada 2010-2014

Bugetul de stat al Republicii Moldova reprezintă un documentul în care sunt înscrie toate veniturile și cheltuielile probabile ale statului, pe o perioadă de un an, respectiv 1 ianuarie-31 decembrie. Reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului bugetar.

Bugetul de stat al Republicii Moldova, reprezintă din punct de vedere economic, acele relații ce se nasc în procesul de repartiție al PIB pentru îndeplinirea funcțiilor statului, care se manifestă prin colectarea resurselor bănești de la populație, și repartizează acestora într-un mod cât mai benefic. Evoluția resurselor bugetare este în strânsă legătură cu politica fiscală și bugetară a statului, de aceea, pentru fructificarea acestora se implementează anumite decizii pe baza unor analize făcute la nivel macroeconomic.

Cele mai importante venituri bugetare atrase la bugetul de stat în Republica Moldova sunt reprezentate de venituri curente obținute din impozite asupra comerțului, venitului, activității antreprenoriale, din TVA, din accize, reprezentând cea mai importantă componentă a bugetului de stat.

În acest subcapitol al studiului de caz, îmi propun să analizez în dinamică veniturilor bugetare în România comparativ cu veniturile bugetare în Republica Moldova.

Pentru această analiză voi folosi date referitoare la bugetul de stat al României, prezentate anterior în subcapitolul 3.1 al studiului de caz. Comparativ, voi utiliza date furnizate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în cadrul Rapoartelor privind executarea bugetului de stat-sinteză pe toate documentele din perioada 2010-2014.

Cu ajutorul datelor publicate de către Ministerul Finanțelor Publice, în anexele Bugetelor de stat aferente anilor 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014 și datele oferite de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova în Rapoartelor privind executarea bugetului de stat din aceeași perioadă, am realizat următorul tabel, în care am prezentat veniturile bugetare ale celor două state în perioada precizată.

Tabel nr. 12: Venituri bugetare în România și Republica Moldova -mii lei-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

În reprezentare grafică, veniturile celor două state analizate arată astfel:

Graficul nr.9: Venituri bugetare în România și Republica Moldova

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

Din graficul și tabelul anterior se pot observa volumul total al veniturilor bugetare în România și Republica Moldova. Pe tot parcursul perioadei analizate, România a colectat la bugetul de stat un volum mai mare de resurse bugetare în comparație cu Republica Moldova. Dacă România a încasat în anul 2010, 66.654.311 mii lei, Moldova a colectat la bugetul de stat 17.167.700 mii lei.

Pentru o analiză pertinentă, ar trebui ca cele două state să fie la fel de dezvoltate din punct de vedere geografic, demografic și economic . Având în vedere faptul că numărul mediu de locuitori din România este de 20.810.000, iar in Moldova trăiesc în medie 2.630.000 persoane, cele două țări nu pot avea același mod de formare a veniturilor bugetare.

Analiza comparativă a veniturilor bugetare, de la o perioadă la alta

Tabel nr.13:Comparație între modificarea absolută a veniturilor bugetare -mii lei-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

Tabel nr.14: Comparație între modificarea relativă a veniturilor bugetare -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

De la o perioadă la alta, veniturile bugetare au suferit diferite modificări în cadrul bugetelor de stat ale celor două țări. În anul 2011, în România, veniturile bugetare, au crescut față de anul precedent cu 21,23% în mărimi relative și cu 14.147.810 mii lei în mărimi absolute datorită încasărilor suplimentare din majorarea unor impozite și taxe pe consum. În comparație cu aceeași perioadă, în cazul Republicii Moldovei, veniturile s-au modificat cu 8,56% în mărimi relative, adică cu 1.470.100 mii lei.

Putem observa că veniturile României au avut o evoluție mai mare în anul 2011 și 2012 față de perioada precedentă, pe când veniturile Moldovei au crescut semnificativ în anul 2013 și 2014, mai exact cu 21,68%, respectiv 23,53%. Creșterea acestora de la o perioadă la alta a fost posibilă datorită înregistrării unor noi categorii de venituri la bugetul de stat.

Evidențiată grafic, evoluția de la o perioadă la alta a veniturilor bugetare totale este prezentată în graficul următor.

Graficul nr.10: Comparație între modificarea veniturilor bugetare

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

Analiza comparativă a veniturilor bugetare față de anul 2010.

Tabel nr.15: Comparație între modificarea absolută a veniturilor bugetare -mii lei-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

Tabel nr.16: Comparație între modificarea relativă a veniturilor bugetare -%-

Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor oferite de Ministerul Finanțelor în cadrul bugetului de stat.

În aceste două tabele,am realizat modificarea absolută și relativă a veniturilor bugetare în România și Republica Moldova în comparație, față de cele înregistrate în anul 2010.

Se poate observa că veniturile bugetare în perioada precizată au avut o evoluție din ce în ce mai favorabilă vis-a-vis de cele înregistrate în anul 2010. În România, cea mai mare creștere este sesizată în anul 2014, când veniturile au fost mai mari cu 51,43%,adică cu 34.277.963 mii lei decât în anul 2010. În Republica Moldova, cea mai mare creștere este înregistrată de asemenea în anul 2014, moment în care veniturile bugetare totale au crescut față de anul 2012 cu 10.549.300 mii lei, adică cu 61,45 %. Aceste creșteri s-au înregistrat pe fondul dezvoltării economice, semnalând o redresare în urma evenimentelor nefaste petrecute și în aceste zone.

Această comparație este reprezentată în graficul următor:

Concluzii

În economia actuală, atât nevoile personale cât și cele colective, se dezvoltă într-un ritm mai alert decât posibilitatea de acoperire a acestora datorită caracterului limitat al resurselor și sporirea nevoilor indivizilor.

Dacă fiecare persoană își acoperă nevoile prin forțe proprii, atunci, pentru acoperirea nevoilor colectivității trebuie să contribuie fiecare în parte. Pentru acest lucru, statul a elaborat o serie de măsuri și strategii prin intermediul cărora aceste resurse ajung în posesia sa, pentru a-și putea satisface nevoile generale.

În realizarea acestei lucrări am ales să analizez modificările veniturilor bugetare în perioada 2010-2014 aferente bugetului de stat, deoarece acesta este cel mai important la nivelul țării, fiind parte componentă a bugetului general consolidat și a finanțelor publice.

Principalele venituri bugetare de care România beneficiază sunt reprezentate de venituri curente, venituri din capital, venituri financiare și sume primite de la UE sau alți donatori, sub formă de subvenții. Acestea reprezintă resursele cheie prin intermediul cărora se acoperă necesitățile societății.

În studiul de caz aferent acestei lucrări, am calculat indicatori de nivel, de structură și de dinamică ai resurselor pentru a observa care este modul de formare și evoluție ale acestor venituri în perioada precizată. În acest sens, am constatat faptul că nivelul veniturilor bugetare se află într-o continuă creștere, atât în prețuri curente cât și în prețuri constante. Factori interni care au favorizat această creștere sunt reprezentați de: relansarea economiei, creșterea numărului de investitori, creșterea venitului minim garantat, creșterea cofinanțării prin atragerea fondurilor europene, creșterea ocupării forței de muncă. Nivelul veniturilor bugetare au determinat de asemenea creșterea veniturilor bugetare pe cap de locuitor și ponderea acestora în PIB.

În ceea ce privește structura veniturilor bugetare în perioada analizată, am observat că cea mai mare pondere în cadrul veniturilor bugetare, este deținută de veniturile curente, locul doi este ocupat de subvenții și sume de la UE alocate bugetului de stat, urmate de veniturile din capital, iar mai apoi de venituri din activități financiare. Veniturile curente sunt cele mai importante și reprezentative surse de venit la bugetul de stat fiind principala sursă din care se pot acoperii necesitățile publice. Veniturile financiare au înregistrat cea mai mică pondere în totalul veniturilor bugetare, fiind influențate de activitatea economică instabilă marcată de criza economică.

Prin intermediul indicatorilor de dinamică am prezentat evoluția veniturilor bugetare de la o perioadă la alta, iar privind veniturile per total, am observat o evoluție favorabilă, ceea ce denotă că strategiile și politicile implementate de stat au fost benefice și favorabile. Creșterea s-a realizat pe fondul majorării cotei standard de TVA de la 19% la 24% din a doua jumătate a anului 2010, pe fondul modificării cuantumului accizelor, precum și datorită sumelor încasate din operațiuni de stingere a datoriilor restante ale anumitor companii ce aparțin statului.

În cazul unor categorii de venituri, se observă o modificare foarte semnificativă, mai exact în cadrul veniturilor din capital. Valoarea acestora a crescut foarte mult în anul 2012 față de 2011 datorită numărului mare de bunuri ale statului ce au fost privatizate.

Analizând modificarea ponderii veniturilor bugetare în PIB, am observat faptul că anul 2011 și 2012 comparativ cu perioada precedentă au suferit modificări favorabile datorită procesului de consolidare fiscală care s-a realizat în anii 2011 și 2012 cu scopul de a se diminua deficitul bugetar. Se remarcă faptul că anul 2013 și 2014 se confruntă cu o depreciere a veniturilor bugetare totale ca pondere în PIB comparativ cu perioada anterioară. Aceste diminuări s-au realizat pe fondul slabei colectări a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea veniturilor trebuie menținută conform evoluției activității economice. O altă cauză poate fi explicată prin creșterea evaziunii fiscale.

Privind în ansamblu, veniturile bugetare medii pe locuitor, se observă faptul că acestea au suferit modificări pozitive în perioada analizată, datorită faptului că au fost introduse noi reglementări fiscale. Acestea au vizat anumite categorii de impozite și taxe și au avut ca efect sporirea veniturilor bugetare.

În ultima partea a studiului de caz, am analizat în dinamică veniturilor bugetare în România comparativ cu veniturile bugetare în Republica Moldova. Pe tot parcursul perioadei analizate, România a colectat la bugetul de stat un volum mai mare de resurse bugetare în comparație cu Republica Moldova. Pentru o analiză pertinentă, ar trebui ca cele două state să fie la fel de dezvoltate din punct de vedere geografic, demografic și economic . Având în vedere faptul că numărul mediu de locuitori din România este de 20.810.000, iar in Moldova trăiesc în medie 2.630.000 persoane, cele două țări nu pot avea același mod de formare a veniturilor bugetare.

Atât de la o perioadă la alta, cât și față de anul 2010, veniturile celor două state s-au modificat în sens pozitiv. În România procentul de creștere al veniturilor bugetare totale este mai mare comparativ cu Republica Moldova, dacă luăm ca referință anul 2010, datorită încasărilor suplimentare din majorarea unor impozite și taxe pe consum. Aceste creșteri s-au înregistrat pe fondul dezvoltării economice, semnalând o redresare în urma evenimentelor nefaste petrecute și în aceste zone.

În opinia mea, veniturile bugetului de stat sunt elemente foarte importante pentru societate și pentru fiecare individ în parte. Ele sunt suficient de diversificate pentru a putea satisface o gamă largă de necesități colective. Având în vedere că evoluția acestora este din ce în ce mai favorabilă, consider că statul a adoptat măsuri corecte, la momentul potrivit, pentru a putea face față problemelor economice, în același timp cu buna funcționare a activității statului.

Bibliografie

Attila Gyorgy, Finanțele instituțiilor publice, Ed. Universitară, 2009

Belean P. , Anghelache G, Finanțele publice ale României, ediția a II-A, Ed. Economică, 2005

Bunescu Liliana, Politica Financiară Publică :alternative și implicații, Ed. Universității Lucian Blaga din Sibiu, 2013

Comăniciu Carmen, Fiscalitate-valențe multidimensionale, Ed. Universității Lucian Blaga Sibiu, 2005

Minea M.Ș, Costaș C.F., Dreptul finanțelor publice, vol I: Drept financiar, Ed. Sfera Juridică, 2006

Minea M.Ș, Costaș C.F., Dreptul finanțelor publice, vol II: Drept fiscal, Ed. Sfera Juridică, 2006

Mircea M.C. și Bucur I.A., Finanțe publice: sinteze teoretice: aplicații practice și teste grilă, Ed. Alma Mater 2011

Moldovan Iosif, Finanțe publice și legislație incidentă, Ed. Techno Media, 2010

Moșteanu Narcisa Roxana, Finanțe publice, Ed. Universit., București, 2011

Moșteanu Narcisa Roxana , Roman Costantin, Finanțe instituțiilor publice, Ed. ASE București 2014

Moșteanu Tatiana , Finanțe publice, Ed. Universitară, București, 2008

Oprean Camelia , Finanțe-suport de curs pentru examenul de licență, specializarea Finanțe-Bănci

Roman C., Moșteanu N.R., Finațele instituțiilor publice, Ed. ASE București,2014

Roman C., Moșteanu T., Finanțele instituțiilor publice, Ed. Economică 2011

Roman Daniela Lidia, Finanțe aplicate, vol I, Ed. Economică, București, 2001

Stroe Radu, Armeanu Dan , Finanțe –ediția a II-a revăzuită și adăugită, Ediția a IIa, Ed. ASE, 2004

Ungureanu Mihai Aristotel, Finanțe publice-sinteze si aplicații, Ediția a III a, Ed. CONPHYS, 2009

Ungureanu Mihai Aristotel, Finanțe publice-sinteze si aplicații, Ediția a IIa, Ed. CONPHYS, 2007

Văcărel Iulian (coordonator), Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, 2006

*Revista Finanțe Publice și Contabilitate editată de Ministerul Finanțelor Publice, Nr. 11-12/noiembrie-decembrie2014, pag. 38-39

**Legea nr. 123/2014 privind reducerea CAS

**Legea nr. 500/2002 privind Finanțele Publice

**Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, art. 296

***www.bnr.ro

***www.insse.ro

***www.mfinante.ro

***http://mf.gov.md

Anexe

Anexa nr. 1

BUGETUL DE STAT

pe anul 2010

– SINTEZA –

-mii lei-

0001 01 VENITURI – TOTAL

________________ 66.654.311

0002 I.VENITURI CURENTE 63.321.742

0003 A.VENITURI FISCALE 54.215.972

0004 A1.IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI

DIN CAPITAL 17.317.001

0005 A11.IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI

CASTIGURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE

JURIDICE 12.937.100

0101 IMPOZIT PE PROFIT 11.561.500

0201 ALTE IMPOZITE PE VENIT, PROFIT SI CASTI-

-GURI DIN CAPITAL DE LA PERSOANE

JURIDICE 1.375.600

0300 01 A12.IMPOZIT PE VENIT, PROFIT SI CASTIGURI

DIN CAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE 4.377.901

0301 IMPOZIT PE VENIT 19.043.101

07 Taxe pentru prestatiile efectuate si

pentru eliberarea autorizatiilor de

transport in trafic international 415

50 Alte taxe pe utilizarea bunurilor,

autorizarea utilizarii bunurilor sau pe

desfasurare de activitati 244

1700 01 A5.IMPOZIT PE COMERTUL EXTERIOR SI

TRANZACTIILE INTERNATIONALE 710.500

1701 VENITURI INCADRATE IN RESURSELE PROPRII

ALE BUGETULUI UNIUNII EUROPENE 710.500

1800 01 A6.ALTE IMPOZITE SI TAXE FISCALE 100.900

1801 ALTE IMPOZITE SI TAXE FISCALE 100.900

04 Alte taxe pe tranzactii si comert

international 100.900

2000 01 B.CONTRIBUTII DE ASIGURARI 471.400

2001 CONTRIBUTIILE ANGAJATORILOR 271.400

05 Varsaminte de la persoane juridice,

pentru persoane cu handicap neincadrate 271.400

2101 CONTRIBUTIILE ASIGURATILOR 200.000

2900 C.VENITURI NEFISCALE 8.634.370

3000 C1.VENITURI DIN PROPRIETATE 4.322.238

3001 VENITURI DIN PROPRIETATE 3.822.238

01 Varsaminte din profitul net al regiilor

autonome, societatilor si companiilor

nationale 80.000

02 Incasari din cota retinuta, conform

codului penal 59

05 Venituri din concesiuni si inchirieri 2.542.179

08 Venituri din dividende 1.200.000

3101 VENITURI DIN DOBANZI 500.000

03 Alte venituri din dobanzi 500.000

3300 01 C2.VANZARI DE BUNURI SI SERVICII 4.312.132

3301 VENITURI DIN PRESTARI DE SERVICII

SI ALTE ACTIVITATI 3.070.046

01 Taxe de metrologie 100.000

02 Taxe consulare 138.000

03 Venituri din taxe pentru prestatii

vamale 196

04 Taxe si tarife pentru analize si ser-

vicii efectuate de laboratoare 300

05 Taxe si alte venituri in invatamant 600

04 Venituri din producerea riscurilor

asigurate 50

14 Venituri din recuperarea cheltuielilor

efectuate in cursul procesului de

executare silita 5.000

16 Sume reprezentand ajutorul comunitar

pentru furnizarea laptelui si a

produselor lactate in institutiile

scolare 10.000

50 Alte venituri 800.000

3900 01 II.VENITURI DIN CAPITAL 50.069

3901 VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI 50.069

01 Venituri din valorificarea unor bunuri

ale institutiilor publice 20.147

02 Venituri din valorificarea stocurilor

de rezerve de stat si de mobilizare 1.712

03 Venituri din vanzarea locuintelor

construite din fondurile statului 20.140

06 Venituri obtinute in procesul de stingere

a creantelor bugetare 6.056

07 Venituri din vanzarea unor bunuri

apartinand domeniului privat al statului

sau a unitatilor administrativ-

teritoriale 2.014

4000 01 III.OPERATIUNI FINANCIARE 2.500

4001 INCASARI DIN RAMBURSAREA

IMPRUMUTURILOR ACORDATE 2.500

04 Incasari din rambursarea imprumuturilor

din fondul de redresare financiara 300

07 Incasari din rambursarea microcreditelor

de la persoane fizice si juridice 1.400

08 Incasari din rambursarea imprumuturilor

acordate pentru acoperirea arieratelor

catre CONEL si ROMGAZ 800

4501 SUME PRIMITE DE LA UE/ALTI DONATORI IN

CONTUL PLATILOR EFECTUATE SI 3.280.000

Anexa nr. 2

BUGETUL DE STAT

pe anul 2011

-SINTEZA-

mii lei-

Anexa nr. 3

Anexa nr. 4

Anexa nr.5

Anexa nr. 6

Anexa nr.7

Anexa nr.8