Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016 [623106]

UNIVERSITATEA CRE ȘTIN Ă „DIMITRIE CANTEMIR“ DIN
BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE FINAN ȚE, B ĂNCI ȘI CONTABILITATE
Programul de licen ță : Finan țe și B ănci

Lucrare de licen ță
ANALIZA IMPOZITELOR ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2007 – 2016

Coordonator știin țific:
Conf. univ. dr. PENU DANIELA

Absolvent: [anonimizat]
2019

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

1
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………2

CAPITOLUL 1: NO ȚIUNI TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE SI
TAXELE………………….…………………….…….…………………… …………………….3
1.1 Impozitul – defini ție și caracteristici……………………………………………………3
1.2 Clasificarea impozitelor și taxelor din România………………………………………..5
1.3 Cheltuielile publice realizate din colectarea im pozitelor……..………….…..………6
1.4 Utilizarea impozitelor colectate………………………………………………… ……..9

CAPITOLUL 2: STUDIUL DE CAZ PRIVIND EVOLUTIA IMPOZ ITELOR IN
ROMÂNIA……….………………………………………………………………….…10
2.1 Analiza macroeconomica a impozitelor în R omânia in perioada 2007-2016…………..10
2.2 Analiza veniturilor fiscale…………………………… ………..……………………….…11
2.2.1 Analiza contribu țiilor sociale.………………………….………………………11
2.2.2 Analiza impozitului pe profit……………….……. .…………………………14
2.2.3 Analiza impozitului pe venit……………………… …………………………15
2.2.4 Analiza impozitelor și taxelor locale……………..…….………………………17
2.3 Analiza presiunii fiscale……………………………….. ….…………………………..18
2.4 Scopul cercetarii și obiectivele………………………………………….………………20
2.5 Metodologia cercet ării…………………………………………………………………21
2.6 Instrumentarul cercet ării…………………………..……………………….………….23
2.7 Prezentarea rezultatelor…………………………….. .…………………….……………23

CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………………………..30

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

2

INTRODUCERE

În lucrarea de licen ță intitulat ă „Analiza impozitelor în România, în perioada
2007 -2016” am avut în vedere c ă sunt ceta țeni care sufer ă sau nu din cauza (sau datorit ă)
taxelor și a impozit ării. Exist ă foarte mult ă lume nemul țumit ă de nivelul de taxare și de
transparen ța utiliz ării acestor sume de bani în investi ții. Motivele pentru care eu mi-am ales
aceast ă tem ă pot fi observate în continuare, dup ă cum urmeaz ă:
• Doresc c ă prin intermediul lucr ării de fa ță s ă utilizez cuno știn țele teoretice dobândite pe
parcursul anilor de facultate pentru a realiza o an aliz ă pertinent ă în domeniul economic și
cu prec ădere în domeniul finan țelor publice.
• Consider c ă to ți contribuabilii trebuie s ă fie interesa ți de impozitare și de utilizarea
eficient ă și ra țional ă a veniturilor finan țelor publice. Mai mult decât atât, modul în care au
crescut taxele pe anumite segmente necesit ă o analiz ă am ănun țit ă din punct de vedere al
beneficiilor pe care le-ar putea aduce sau a dezast rului economic pe care l-ar putea
produce. Pe lâng ă aceste obiective principale, în cadrul analizei m ele am avut în vedere
și o serie de obiective secundare. Acestea pot s ă fie observate în continuare, dup ă cum
urmeaz ă.
• Realizarea unei analize a principalelor elemente ca re sunt supuse impozit ării și evolu ția
acestora pe o periaod ă de 10 ani.
• Realizarea unui chestionar prin intermediul c ăruia s ă observ modul în care persoanele
supuse impozit ării și tax ării percep totalitatea activit ăților care țin de acestea:
reinvestire, transparen ță, eficient ă în colectare și nivelul poverii fiscale.

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

3
CAPITOLUL 1
NO ȚIUNI TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE

1.1 Impozitul – defini ție si caracteristici

Pentru a putea realiza o analiz ă pertinent ă în leg ătur ă cu ceea ce înseamn ă impozitele,
este foarte important s ă în țelegem ce sunt aceste impozite și la ce sunt utile ele în
administra ția local ă sau na țional ă.
Este important s ă spunem înc ă de la început c ă sunt diverse forme de impozite, toate
acestea fiind încasate de c ătre administra ția ță rii respective atât de la persoanele fizice, cât și
de la entit ățile economice. Ace ști bani sunt utiliza ți în vederea finan ță rii serviciilor și a
anumitor unit ăți precum școli, spitale, biblioteci și muzee prin intermediul cheltuielilor
publice de care o s ă discut ăm pu țin mai târziu .
„Impozitul” reprezint ă o prelevare sub form ă obligatorie și gratuit ă asupra bunurilor
și resurselor, colective sau individuale, de ținute de c ătre un individ sau de c ătre o entitate
economic ă, efectuat ă de c ătre stat pentru a fi refolosit ă în vederea finan ță rilor cheltuielilor
publice . Defini ția impozitului, în timp a evoluat, mai fiind denum it ă si ca o tax ă
nerambursabil ă, luat ă cu for ța din veniturile sau averea persoanelor fizice si p ersoanelor
juridice în favoarea bugetului de stat sau a m ai fost denumit ă, o obliga ție monetar ă legal ă
și obligatorie, o obliga ție nerambursabil ă. Impozitul joac ă un rol important în domeniul
social, domeniul economic, domeniul financiar, dar cel mai important în domeniul financiar.
În trecut, aceste impozite nu erau colectate. Ace ast ă necolectare a impozitelor avea
loc la începutul lumii, în primele ere. De la dezvo ltarea statelor, oamenii au fost obliga ți s ă
pl ăteasc ă o suma modic ă pentru a între ține a șezarea în care se g ăseau. În acea vreme,
popula ția trebuia s ă aib ă grij ă s ă-și apere familia, s ă aduc ă hran ă și s ă î și realizeze locuin țe
neavând un sprijin din partea statului.
Treptat, a șa cum am spus și mai sus, popula ția a început s ă locuiască în cadrul unor
așez ări numite „sate” unde conduc ătorul lor, împreun ă cu ei, au stabilit un „contract social”
prin intermediul c ăruia oamenii se ajutau unii pe al ții pl ătind o suma modic ă de bani. Acest
sprijin social avea leg ătur ă cu construc ția drumurilor, îngrijirea bolnavilor și educa ția celor
mici. Este important de specificat faptul c ă fiecare individ trebuia s ă participe la aceast ă
contribu ție. A șa a ap ărut “impozitul” .

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

4 Este important s ă cunoa ștem și acele entit ăți care colecteaz ă aceste taxe și cine le
impune. Organele de decizie pe care popula ția unei ță ri îi alege se întrunesc în Parlament
unde decid atât denumirea și tipurile impozitelor, cât și valoarea acestora. Legitimitatea
impozitelor și a taxelor este oferit ă de faptul c ă toate aspectele legate de acestea sunt
hot ărâte nemijlocit de c ătre reprezentan ții poporului ale și prin vot. Ce este important de
specificat este faptul c ă ace ști reprezentan ți pot s ă modifice valoarea impozitelor (denumit ă
și rate de impozitare) sau alte reguli legate de ace stea prin intermediul „bazei de impozitare”
sau „baza impozabil ă”.
Când discut ăm despre baza de impozitare/baza impozabil ă trebuie s ă aducem în
discu ție defini ția oferit ă de Guvern prin lege și trebuie s ă avem în vedere no țiunile de
„materie impozabil ă” și de „obiect impozabil”.
Conform Ordonan ței Guvernului nr. 92/2003 din Codul de Procedur ă Fiscal ă, baza
impozabil ă „[…]este constituit ă din bunuri, venituri sau alte valori de ținute de persoane
care beneficiaz ă de câ știgurile sau de orice foloase obi șnuite aduse de acestea. Bunurile,
veniturile sau valorile care constituie baza impoza bil ă sunt supuse obliga țiilor fiscale în
sarcina persoanelor care le de țin în proprietate.” (art. 66, Codul de Procedura Fiscal ă).
Cu alte cuvinte, orice bun care aduce venituri unei persoane sau entit ăți economice
este supus unei cote de impozitare. Aceast ă obliga ție fiscal ă este stabilit ă în sarcina acelora
care au titluri ale dreptului de proprietate.
In continuare voi discuta despre baza impozabil ă. Aceasta “[…]reprezint ă
contravaloarea unei livr ări de bunuri sau prest ări de servicii impozabile, a unui import
impozabil sau a unei achizi ții intracomunitare impozabile.“ (art. 125, alin. 1, Codul de
Procedura Fiscala). Ca și exemplu în vederea în țelegerii conceptului de baz ă impozabil ă, voi
reda urmatorul scenariu:

• O entitate economic ă a livrat anumite bunuri care au o valoare de 7.000 de euro către
o alt ă entitate economic ă la un curs de schimb ce nu depa șește 4,5 lei/euro.
• Baza impozabil ă pentru taxa pe valoare adaugat ă se calculeaz ă: 7000 euro * 4,5
valoarea de schimb = 31.500 lei .
• Asupra bazei impozabile se aplic ă o cot ă de tax ă pe valoare adaugat ă în valoare de
19 % aducând autorita ților locale un venit de 5.985 lei.

1.2 Clasificarea impozitelor si taxelor din Romania

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

5
Când vine vorba despre impozitele din România, clasificarea este foarte am ănun țit ă.
În primul rând, înainte de orice clasificare trebui e s ă în țelegem c ă sistemul fiscal din
România const ă în ansamblul impozitelor, taxelor și accizelor care sunt pl ătite atât de
entit ățile economice, cât și de persoanele fizice. Printre caracteristicile ac estora se num ără:
• Caracterul obligatoriu – absolut toate persoanele și entit ățile care realizeaz ă venituri
din varii surse trebuie s ă participe la colectarea impozitelor în vederea rea liz ării
fondurilor statului.
• Titlu definitiv si nerambursabil – odat ă realizate, acestea nu mai pot reveni înapoi la
cei de la care s-au colectat, ci merg mai departe l a administra ția local ă în vederea
utiliz ării;
• Prelevare f ără contracompensa ție – în vederea colect ării lor nu trebuie s ă existe un
echivalent direct din partea sau în favoarea statul ui sau a contibuabilului.
În continuare, voi discuta exclusiv despre impozit ele pe care le putem identifica în
România. Acestea pot fi observate în cadrul tabel ului 1.1, dup ă cum urmeaz ă:

Tip impozit
Obiectul asupra caruia se aplica
Clasificare

Impozite
directe

Impozit pe venitul persoanelor fizice
reținut la sursa • pe salarii
• pe venituri din drepturi de
proprietate intelectuala
• pe venituri din vânzarea
bunurilor în regim de
consigna ție
• pe venituri din activita ți
desfa șurate în baza contractelor
de agent, mangat comercial sau
comision
• pe venituri din activitatea de
expertiz ă contabil ă
• impozitul pe avere

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

6 Impozite
directe Impozit pe venitul global
Impozite
directe Impozitul pe venitul persoanelor
juridice • pe profit
• pe veniturile
microintreprinderilor
• pe dividende
• pe venituri din vânzarea
activelor
Impozite
indirecte Totalitatea impozitelor indirecte • Accize
• T.V.A
• Taxe vamale
• Fiscale
• De timbru și înregistrare
Tabel 1.1 – Clasificarea impozitelor
Sursa: prelucrare Ministerul Finantelor Publice

1.3 Cheltuielile publice realizate din colectarea impo zitelor

Așa cum am men ționat, aceste impozite și taxe sunt colectate în vederea utiliz ării lor
la nivel de societate. Aceast ă utilizare poart ă denumirea de cheltuieli publice. Cheltuielile
publice reprezint ă un concept financiar cu un con ținut exprimat prin intermediul formei de
ordin bănesc a rela țiilor de tip social și economic care apar între persoanele fizice și juridice
și stat cu ocazia folosirii unor resurse financiare ale celui din urm ă, cu scopul de a exercita o
serie de atribu ții și func ții ale acestuia.
Acest concept al cheltuielilor publice este strâns legat de realizarea func ției de alocare
a finan țelor publice, adic ă acea component ă care urm ăre ște alocarea și utilizarea unor resurse
financiare care apar țin statului. În sfera aceasta de cuprindere a chelt uielilor publice, având
la baza criteriul institu ției care efectueaz ă, precizez urm ătoarele:
• Cheltuieli publice care sunt realizate de catre adm inistra țiile de tip public
centrale ale statului și acestea pot fi particularizate în func ție de sursa de finan țare,
dup ă cum urmeaz ă:
o Acele cheltuieli finan țate din bugetul de stat (buget de stat central în c azul în
care discut ăm de state de tip federativ);

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

7 o Acele cheltuieli care sunt finan țate cu ajutorul bugetului, necesar asigurarilor
sociale de stat;
o Cheltuieli care sunt finan țate prin intermediul fondurilor speciale
(extrabugetare sau bugetare);
• Cheltuieli de natur ă public ă efectuate de c ătre administra țiile publice locale , care
se reg ăsesc pe dou ă niveluri în cadrul unei structuri ierarhizate ale administra ției
teritoriale în cadrul statelor federative, dup ă cum urmeaz ă:
o Acele cheltuieli care sunt realizate de catre anumi te organe administrativ
teritoriale care se reg ăsesc în provincii și regiuni;
o Acele cheltuieli care sunt realizate de c ătre organele locale de tip
administrativ teritoriale asemena comunelor și a ora șelor;
• Cheltuieli realizate de catre administra ții și organisme interna ționale sau
suprana ționale – Aceste cheltuieli pot s ă fie caracterizate prin intermediul unor
transferuri între componentele sistemului la nivel na țional al bugetelor. Conform
criteriului de includere sau nu a acestor transferu ri, aceste cheltuieli se împart în 2
mari categorii :
o Cheltuieli neconsolidate care au în interiorul lor transferurile si se
caracterizeaz ă conform formulei 1.1:
(1.1)

o Cheltuieli consolidate , care nu au în interiorul lor transferuri și care se
caracterizeaz ă pe baza formulei 1.2 :

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

8 (1.2)

Tot în cadrul analizei mele, am dorit s ă eviden țiez atât structura, cât și destina ția
cheltuielilor publice. Acestea îmi vor fi utile deo arece pot s ă caracterizeze mult mai bine atât
evolu ția acestora într-o perioada de câ țiva ani, cât și faptul c ă m ă va ajuta la caracterizarea
situa ției actuale. Acestea fiind spuse, analiza propriu z is ă începe cu destina ția acestora.
In func ție de destina ția acestor cheltuieli publice, exista dou ă mari componente, dup ă
cum urmeaz ă:
• Cheltuieli reprezentând avans de P.I.B care reprezi nt ă cheltuieli efectuate de c ătre
institu țiile publice cu scopul de a realiza formarea brut ă de capital;
• Cheltuieli care reprezint ă consum definitiv de P.I.B, care reprezint ă alte cheltuieli
efectuate de c ătre institu țiile publice, care sunt numite în practica economic ă cheltuieli de
func ționare sau curente;
Mai mult decât atât, este foarte important de spec ificat faptul c ă aceste cheltuieli
publice trebuie s ă fie structurate având c ă și criteriu de baza, criteriul sursei de finan țare
formale, dup ă cum urmeaz ă:
• Cheltuieli bugetare care sunt finan țate prin intermediul bugetului de stat, prin bugetu l
asigur ărilor sociale și din bugetele locale sau cele publice autonome;
• Cheltuieli care sunt finan țate cu ajutorul fondurilor care au destina ție special;
• Cheltuieli de tip extrabugetar – acestea sunt fina n țate din resursele financiare care nu
sunt incluse în cadrul bugetelor institu țiilor publice. Veniturile care pot fi constituite
că extrabugetare decurg și sunt men ționate din prevederi legale. Mai mult decât atât,
cheltuielile care sunt realizate din aceste tipuri de venituri sunt stabilite autonomy de
către institu ția public ace a realizat acele venituri și sunt definite în cadrul unui plan de
cheltuieli și venituri extrabugetare și sunt sub un control financiar continuu cu privire
la legalitatea modului în care sunt construite și utilizate;

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

9 • Cheltuieli realizate din cadrul trezoreriei publice ;
Din totalitatea elementelor specificate pân ă în acest moment, putem identifica dou ă
elemente (cheltuieli publice și cheltuieli bugetare) care sunt confundate în prac tic ă economic ă
deseori, dar au o serie de elemente care le deosebe ște, dup ă cum urmeaz ă:
• Sfera cheltuielilor de natur ă public ă – aceast ă include cheltuielile bugetare. Cu alte
cuvinte, acestea din urm ă ( cheltuielile bugetare) sunt incluse în cheltuiel ile publice, fiind
incluse doar cele efectuate din bugetul de stat și din bugetele asigur ărilor sociale. Mai
mult decât atât, cheltuielile publice include chelt uielile bugetare șip e cele care sunt
realizate din fonduri extrabugetare din bugetele in stitu țiilor interna țional sau venituri
ob ținute de institu țiile publice din surse proprii.
• Cheltuieli de tip bugetare care se realizeaz ă având la baza credite bugetare, pe când
cheltuielile publice se realizeaz ă având la baza și alte surse financiare decât creditele de
tip bugetar. Cu alte cuvinte, efectuarea cheltuieli lor de tip bugetar se poate realiza strict
pe baza și în limita aprob ării acestora de c ătre puterea legislative, Parlamentul sau de o
alt ă autoritate intermediar ă ce a fost investit ă în vederea aprob ării bugetelor. Mai mult
decât atât, acest lucru înseamn ă c ă efectuarea acestor cheltuieli de tip bugetar este
realizat ă nu doar prin existen ța sau constituirea resurselor de tip financiar, ci și prin
existen ța aprob ării de c ătre organul de tip legislativ .

1.4 Utilizarea impozitelor colectate

Impozitele colectate reprezint ă venituri la bugetul de stat. Aceste sume care vin la
buget sub form ă de venituri la bugetul de stat sunt utilizate în v ederea acoperirii cheltuielilor
publice și pentru investi țiile ce urmeaz ă a fi efectuate.
Modul în care Statul dore ște s ă colecteze aceste venituri r ămâne la aprecierea sa. În
unele state se apeleaz ă la tehnologie, în timp ce altele utilizeaz ă metod ă clasic ă. România este
la începutul digitalizarii, folosind în continuare metod ă clasic ă.
Este important de spus faptul c ă, în țar ă noastr ă aceste impozite sunt utilizate într-o
foarte mare m ăsur ă în acoperirea cheltuielilor publice. Din lipsa unu i sistem eficient de
colectare, în România nu se colecteaz ă eficient și nici complet. Acest lucru înseamn ă o
pierdere imens ă pe care o înregistr ăm la venitul de stat, o pierdere care ar putea fi f olosit ă în
investi ții. S ă nu uit ăm de acele persoan ă fizice sau entit ăți economice care declara un venit
mai mic în vederea impozit ării unei valori mai mici.

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

10

CAPITOLUL 2 – STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLU ȚIA
IMPOZITELOR ÎN ROMÂNIA

2.1 Analiza macroeconomic ă a impozitelor în România în perioada
2007 – 2016

„Impozitul” reprezint ă o prelevare sub form ă obligatorie și gratuit ă asupra bunurilor și
resurselor, colective sau individuale,de ținute de c ătre un individ sau de c ătre o entitate
economic ă, efectuat ă de c ătre stat pentru a fi refolosit ă în vederea finan ță rilor cheltuielilor
publice. În continuare, voi expune un tabel care s ă ne arate nivelul de impozitare în anul 2018
pentru a vedea la ce nivel de impozitare s-a ajuns. Aceste date le reg ăsim în tabelul 2.1.

Tabel 2.1 – Nivelul impozit ării în anul 2018
Sursa: www.Eurostat.ro

În analiza veniturilor fiscale pentru perioada 2007 – 2016, în ceea ce prive ște
evolu ția impozitelor în țar ă noastr ă, am luat în considerare evolu ția contribu țiilor sociale,
analiza impozitului pe profit, analiza impozitului pe veni t, analiza impozitelor și taxelor
locale și analiza presiunii fiscale. Anul 2007, primul an al analizei mele, este anul când
România a intrat în Uniunea European ă. Aceast ă analiz ă o s ă se realizeze în compara ție cu o

serie de indicatori statistici ( minimum, maximum
European ă pe o perioada cuprins
contribu țiiilor sociale, impozitului
locale.

2.2 Analiza veniturilor fiscale
2.2.1 Analiza contribu

Conform codului fiscal adoptat în anul 2018, acesta prevede faptul c
să fie nevoit s ă-și pl ăteasc ă
angajatul de rând, se poate observ
• 25% plat ă din salariul brut de baza pentru C.A.S.
• 10% plat ă din salariul brut de baza pentru C.A.S.S
• 2,25% plat ă din salariul brut de baza pentru C.A.M.
Aceste calcule se î mpart
de catre angajat.
Este foarte in teresant modul în care aceste contribu
și în România. În continuare voi realiza un tabel în care voi sintetiza valoarea minim
maxim ă, medie și valoarea din România pentru a observ
pot fi observate în tabelul
Tabel 2.2
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
Dup ă câte se poate observ
contribu țiilor sociale a fost înregistrat
de 14 mi liarde eu euro. O suma foarte mic Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
serie de indicatori statistici ( minimum, maximum și medie) comparativ cu Uniunea
perioada cuprins ă între 2007 și 2016 si poate s ă fie observat
iiilor sociale, impozitului pe profit, impozitului pe venit, impozitelor
Analiza veniturilor fiscale
contribu țiilor sociale
Conform codului fiscal adoptat în anul 2018, acesta prevede faptul c
ș ăteasc ă contribu țiile sociale la stat. Ce înseamn ă
angajatul de rând, se poate observ ă în continuare :
din salariul brut de baza pentru C.A.S.
din salariul brut de baza pentru C.A.S.S
din salariul brut de baza pentru C.A.M.
mpart în felul urmator: 2,25% plat ă de catre angajator si 35%
teresant modul în care aceste contribu ții sociale au
i în România. În continuare voi realiza un tabel în care voi sintetiza valoarea minim
i valoarea din România pentru a observ ă exact situa ția existen
în tabelul 2.2, dup ă cum urmeaz ă:

Tabel 2.2 – Evolu ția impozitelor în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

câte se poate observ ă din cadrul tabelului 2.2 , cea mai mare valoare a
iilor sociale a fost înregistrat ă în anul 2008 atunci când valoarea acestora a fost
liarde eu euro. O suma foarte mic ă dac ă st ăm s ă ne gândim c ă
11 i medie) comparativ cu Uniunea
ă fie observat ă prin prisma
impozitelor și taxelor
Conform codului fiscal adoptat în anul 2018, acesta prevede faptul c ă fiecare angajat o
iile sociale la stat. Ce înseamn ă acest lucru pentru
de catre angajator si 35% plata
au fluctuat în Europa
i în România. În continuare voi realiza un tabel în care voi sintetiza valoarea minim ă,
ția existen ța. Aceste date

ia impozitelor în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
, cea mai mare valoare a
în anul 2008 atunci când valoarea acestora a fost
ne gândim c ă valoarea maxim ă a

acestora este 412 miliarde de euro în anul 2008. Da c
actual ă, în anul 2016 s
de mic ă dac ă ne raport ă
de euro. Mult mai interesant este faptul c
foarte aproape de valoarea minim
de euro.
În continuare, doresc s
minim, maxim, mediu ș
poate s ă fi observat ă în
Figura 2.1 – Dinamica contribu
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform figura 2 .1
sociale pe perioada analizei celor 10 ani. Dac
România, aceast ă din urm ă
dar înregistreaz ă un nivel destul de sc
În continuare, am fost interesat
impacteaza Produsul I ntern Brut pentru perioada 2007 pân
poate s ă fie observat ă în cadrul tabelului Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
acestora este 412 miliarde de euro în anul 2008. Da c ă ne uit ăm la
, în anul 2016 s -a înregistrat in România o valoare de 13 miliarde d e euro, extrem
ne raport ăm la maximul Europei care înregistreaz ă o valoare de 523 miliarde
de euro. Mult mai interesant este faptul c ă aceast ă valoare înregistrat
foarte aproape de valoarea minim ă, extreme de departe de valoarea medie de 70
În continuare, doresc s ă realizez un grafic pentru a eviden
și valoarea României în perioada de timp analizat
în graficul din figura 2.1, dup ă cum urmeaz ă:

Dinamica contribu țiilor sociale în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

.1 , se observ ă o cre ștere relativ constant a a valorii contribu
sociale pe perioada analizei celor 10 ani. Dac ă Uniunea European ă
ă din urm ă nu reprezint ă o țar ă cu cel mai mic nivel al acestor contribu
ă un nivel destul de sc ăzut fa ță de media înregistrat ă în Europa.
În continuare, am fost interesat ă de modul în care dinamic a
ntern Brut pentru perioada 2007 pân ă în anul 2016. Aceast
ă în cadrul tabelului 2.3, dup ă cum urmeaz ă:
12 ăm la o situa ție pu țin mai
a înregistrat in România o valoare de 13 miliarde d e euro, extrem
ă o valoare de 523 miliarde
valoare înregistrat ă de România este
, extreme de departe de valoarea medie de 70 miliarde
realizez un grafic pentru a eviden ția evolu ția nivelului
i valoarea României în perioada de timp analizat ă. Aceast ă analiz ă

iilor sociale în perioada 2007 – 2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
a a valorii contribu țiilor
Uniunea European ă este comparat ă cu
cu cel mai mic nivel al acestor contribu ții,
de media înregistrat ă în Europa.
a contribu țiilor sociale
ă în anul 2016. Aceast ă analiz ă

Tabel 2.3 – Dinamica contribu
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
Conform tabelul ui
în P.I.B este mai aproape de media european
îmbucur ător deoarece ne arat
valoare a acestora se poate observ
dep ășeasc ă valoarea medie a Europei.
În continuare, voi prezen
vederea observ ării lor într
Figura 2.2 – Dinamica contributiilor sociale ca pondere in PIB i n 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
Dinamica contribu țiilor sociale ca pondere în PIB în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

ui 2.3, se poate observa c ă impactul contribu țiilor sociale c
în P.I.B este mai aproape de media european ă decât de minim. Acest lucru este
tor deoarece ne arat ă o colectare performan ță a acestor contribu
valoare a acestora se poate observ ă în ca drul anului 2007 când România putea s
valoarea medie a Europei.
În continuare, voi prezen ta sub form ă unui figuri , dinamic
ării lor într -o form ă cât mai eficient ă (a se vedea figura 2
Dinamica contributiilor sociale ca pondere in PIB i n 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
13
iilor sociale ca pondere în PIB în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
țiilor sociale c ă procent
decât de minim. Acest lucru este
a acestor contribu ții. Cea mai mare
drul anului 2007 când România putea s ă
, dinamic a acestor procente în
(a se vedea figura 2 .2).

Dinamica contributiilor sociale ca pondere in PIB i n 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Având la baz ă informa
acestor contribu ții în P.I.B. a atins un trend descendent începând c u anul 2007, primul an
al analizei noastre și pân ă
valoare de 8,01%.

2.2.2 Analiza impozitului pe profit

Profitul reprezint ă
și-a acoperit toate cheltuielile. Aceast
colectarea a 16% din acesta drept impozit pe profit , profitul devine net
rămas ă pentru investi ții în conturile entit
În continuare voi realiza o analiz
acestora în P.I.B., care a fost înregistrat
în ceea ce prive ște nivelul minim, maxim, mediu al acestui impozit î ntr
cuprins ă între 2007 și 2016. Aceast
2.4, dup ă cum urmeaz ă:

Tabel 2.4 –
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform tabelului
profit a fost ob ținut ă în anul 2016, o valoare de 5
foarte mic ă și nu ajunge nici la jum
reu șit in anul 2016 s ă ating ă
mult in anul 2009, din cauza crizei financiare
dep ășeasc ă nivelul anului 2007.
atât, în cadrul analizei mele se poate observ
are un trend ascendent sau descendent pe perioada a nalizat Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
informa țiile pe care figura 2.2 ni le furnizeaz ă, în România
ții în P.I.B. a atins un trend descendent începând c u anul 2007, primul an
și pân ă în ultimul an, ajungând de la o valoare mare de 10
2 Analiza impozitului pe profit
Profitul reprezint ă acea suma de bani pe care o entitate economic
a acoperit toate cheltuielile. Aceast ă suma este ob ținut ă sub form
colectarea a 16% din acesta drept impozit pe profit , profitul devine net
ții în conturile entit ăților.
În continuare voi realiza o analiz ă a colect ării impozitului pe profit
care a fost înregistrat ă în România și s ă realizez o analiz
ște nivelul minim, maxim, mediu al acestui impozit î ntr
și 2016. Aceast ă analiz ă poate s ă fie observat ă
cum urmeaz ă:
Nivelul impozitului pe profit în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
2.4, se poate observa că cea mai mare valoare a impozitului pe
ă în anul 2016, o valoare de 5 ,14 miliarde de euro. Aceast
i nu ajunge nici la jum ătatea valorii medii a Europei. Uniunea European
ating ă nivelul din anul 2007 al perioadei de analiza, car e a scazut foarte
mult in anul 2009, din cauza crizei financiare dar România reu șeș
nivelul anului 2007. Acest lucru indic ă o colectare defectu
atât, în cadrul analizei mele se poate observ a că evolu ția nivelului de colectare a profitului nu
are un trend ascendent sau descendent pe perioada a nalizat ă ci are un trend fluctuant.
14 în România , ponderea
ii în P.I.B. a atins un trend descendent începând c u anul 2007, primul an
în ultimul an, ajungând de la o valoare mare de 10 ,43% la o
acea suma de bani pe care o entitate economic ă o ob ține dup ă ce
ă sub form ă brut ă iar dup ă
colectarea a 16% din acesta drept impozit pe profit , profitul devine net și reprezint ă suma
rii impozitului pe profit și a ponderii
ă realizez o analiz ă cu Europa
te nivelul minim, maxim, mediu al acestui impozit î ntr -o perioada
fie observat ă în cadrul tabelului

Nivelul impozitului pe profit în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
cea mai mare valoare a impozitului pe
14 miliarde de euro. Aceast ă analiza este
Uniunea European ă nu a
nivelul din anul 2007 al perioadei de analiza, car e a scazut foarte
șește in anul 2016 s ă
o colectare defectu oas ă. Mai mult decât
ia nivelului de colectare a profitului nu
ci are un trend fluctuant.

În continuare doresc s
celor 10 ani analiza ți. Aceast ă
cum urmeaz ă:
Figura 2.3 – Dinamica impozitului pe profit in PIB în perioada 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform figurii 2.3,
profit colectat cu fluctua ții însemnate în cei 10 ani de analiz
acestor colect ări în anul 2016 când a înregistrat valoarea de 5
miliarde de euro mai mult decât ceea ce s
atât, nivelul înregistrat de c
European ă. În anul 2009 se poate observ
și despre anul 2007 atunci
mediu care a fost înregistrat în Uniuniunea Europea n

2.2.3 Analiza impozitului pe venit

Venitul reprezint ă acea suma de bani pe care o prime
unor activit ăți pentru un angajator. Venit poate s
primit-o pentru prestarea unor servicii sau sume de bani c olectate din alte surse. În continuare,
voi realiza o analiz ă asupra
perioade cuprinse între anul 2007
cadrul tabelul 2.5 , dup ă cum urmeaz Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
În continuare doresc s ă eviden țiez sub form ă unui grafic aceast ă
ți. Aceast ă analiza poate s ă fie observat ă în continuare
Dinamica impozitului pe profit in PIB în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
2.3, se poate observa faptul c ă România înregistreaz
ții însemnate în cei 10 ani de analiz ă, atingând cel mai mare nivel al
ri în anul 2016 când a înregistrat valoarea de 5 ,14 miliarde de euro, cu 1
mult decât ceea ce s -a înregistrat la începutul analizei. Mai mult decât
atât, nivelul înregistrat de c ătre România este cu mult sub nivelul minim din Uniu nea
. În anul 2009 se poate observ ă o sc ădere foarte mare, acela și lucru se poate spune
când se constat ă o diferen ța de 11 miliarde de euro fa
mediu care a fost înregistrat în Uniuniunea Europea n ă.
Analiza impozitului pe venit
ă acea suma de bani pe care o prime ște un angajat, în urm
i pentru un angajator. Venit poate s ă fie și acea suma de bani pe care un individ a
o pentru prestarea unor servicii sau sume de bani c olectate din alte surse. În continuare,
ă asupra nivelului impozitului pe venit care a fost înregist rat în cadrul unei
perioade cuprinse între anul 2007 și anul 2016. Aceast ă analiz ă po ate s
ă cum urmeaz ă:
15 unui grafic aceast ă evolu ție în perioada
în continuare în figura 2.3, dup ă

Dinamica impozitului pe profit in PIB în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
România înregistreaz ă un nivel de
, atingând cel mai mare nivel al
14 miliarde de euro, cu 1 ,10
a înregistrat la începutul analizei. Mai mult decât
tre România este cu mult sub nivelul minim din Uniu nea
și lucru se poate spune
a de 11 miliarde de euro fa ță de nivelul
un angajat, în urm ă prest ării
i acea suma de bani pe care un individ a
o pentru prestarea unor servicii sau sume de bani c olectate din alte surse. În continuare,
nivelului impozitului pe venit care a fost înregist rat în cadrul unei
ate s ă fie observat ă în

Tabel 2.5 –
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform tabelului
România, comparativ cu media Uniunii Europene.
înregistrat ă valoarea de 4,37 de miliarde de euro, foarte aprop iat
Uniune (valoarea de 0,70)
Europene (valoarea de 45,81). Cea mai mare valoare a colect
inregistata în anul 2016 atunci când România a cole ctat 5,86 de miliarde de euro, o valoare
foarte mare comparativ cu to
minim ă înregistrat ă în cadrul Uniunii Europene unde s
de euro . Uniunea European
care o cre ștere treptat ă pân ă
mare decât in anul 2007.
În continuare, în cadrul analizei mele, doresc s
dinamica colect ării impozitului pe
colectarii impozitului pe venit
Figura 2.4 – Dinamica impozitului pe venit în perioada 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
Nivelul impozitului pe venit în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
2.5, se poate observa acela și nivel, foarte mic înregistrat în
România, comparativ cu media Uniunii Europene. Mai putem observa
valoarea de 4,37 de miliarde de euro, foarte aprop iat ă de nivelul minim din
Uniune (valoarea de 0,70) și foarte departe de valoa rea înregistrat ă c ă
Europene (valoarea de 45,81). Cea mai mare valoare a colect ării impozitului pe venit a fost
inregistata în anul 2016 atunci când România a cole ctat 5,86 de miliarde de euro, o valoare
foarte mare comparativ cu to ți a nii de analiz ă, dar foarte mic ă dac ă ne uit
ă în cadrul Uniunii Europene unde s -a inregistat valoarea de 57,98 miliarde
European ă în perioada 2008 – 2009 a înregistrat o sc ă
ă pân ă in anul 2016, atunci când nivelul valorilor înregi strate este mai
În continuare, în cadrul analizei mele, doresc s ă realizez un grafic care s
impozitului pe venit în perioada analizat ă 200
venit în perioada analizat ă 2007-2016 este eviden
Dinamica impozitului pe venit în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

16
2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
foarte mic înregistrat în
că în anul 2007 a fost
ă de nivelul minim din
ă c ă fiind media Uniunii
ării impozitului pe venit a fost
inregistata în anul 2016 atunci când România a cole ctat 5,86 de miliarde de euro, o valoare
ă dac ă ne uit ăm la valoarea
a inregistat valoarea de 57,98 miliarde
înregistrat o sc ădere puternic ă, dupa
in anul 2016, atunci când nivelul valorilor înregi strate este mai
realizez un grafic care s ă eviden țieze
200 7 – 2016. Dinamica
2016 este eviden țiat ă în figura 2.4.

Dinamica impozitului pe venit în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Este important de specificat faptul c
are un trend ușor cresc ător datorit
Mai mult decât atât, maximul nivelurilor de colecta re au un trend u
înregistrarea unui trend cresc
minim al acestul indicator se poate observ
cazul României unde nivelul acestui indicator înreg istreaz
a analizei finalizându- se cu un trend cresc

2.2. 4 Analiza impozitelor

Impozitele și taxele
popula ție în vederea acoperirii cheltuielilor publice
să eviden țiez nivelul înregistrat de aceste contribu
anul 2007 și pân ă î n anul 2016 specificând nivelul maxim, minim
European ă. Aceast ă analiz ă
Tabel 2.6 – Nivelul impozitelor
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform tabelului
taxelor colectate a fost înregistrat
atent ă putem s ă observ ăm c ă
anul respectiv, departe de valoa
valoarea maxim ă a acestei valori 38
Analiza înregistreaz ă
valoarea de 3, 45 miliarde de euro, mic
foarte mic ă în compara ție cu valoarea maxim Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

Este important de specificat faptul c ă, nivelul mediu al colect ării impozitului pe venit
ător datorit ă dezvolt ării afacerilor și a cre șterii procentului de angajare.
Mai mult decât atât, maximul nivelurilor de colecta re au un trend u
înregistrarea unui trend cresc ător în ultimii ani ai analizei. Când vine
minim al acestul indicator se poate observ ă un trend fluctuant. Acest lucru se întâmpl
cazul României unde nivelul acestui indicator înreg istreaz ă un trend fluctuant pe o mare parte
se cu un trend cresc ăto r în ultimii ani.
4 Analiza impozitelor și taxelor locale
taxele locale reprezint ă prelev ări obligatorii de c
ie în vederea acoperirii cheltuielilor publice și pentru dezvoltare. În continuare, doresc
iez nivelul înregistrat de aceste contribu ții într -o perioada de 10 ani, debutând cu
n anul 2016 specificând nivelul maxim, minim ș
analiz ă a fost sintetizat ă în tabelul 2.6.
Nivelul impozitelor și taxelor locale în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
tabelului 2.6, se poate observa că cea mai mic ă valoare a impozitelor
taxelor colectate a fost înregistrat ă în cadrul anului 2009. De asemenea, la o analiz
ăm c ă aceast a este aproape de valoarea minim ă
anul respectiv, departe de valoa rea medie de 8, 10 miliarde de euro
a acestei valori 38 ,29 miliarde de euro.
înregistreaz ă valoare maxim ă în anul 2015 atunci când România înregistreaz
45 miliarde de euro, mic ă în co mpara ție cu nivelul mediu al aceluia
ție cu valoarea maxim ă a acelui an.
17 ării impozitului pe venit
șterii procentului de angajare.
Mai mult decât atât, maximul nivelurilor de colecta re au un trend u șor fluctuant cu
tor în ultimii ani ai analizei. Când vine vorba despre nivelul
un trend fluctuant. Acest lucru se întâmpl ă și în
un trend fluctuant pe o mare parte
ri obligatorii de c ătre stat de la
i pentru dezvoltare. În continuare, doresc
o perioada de 10 ani, debutând cu
și mediu din Uniunea

i taxelor locale în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
ă valoare a impozitelor și
în cadrul anului 2009. De asemenea, la o analiz ă mai
ă a acestei colectari în
10 miliarde de euro și foarte departe de
în anul 2015 atunci când România înregistreaz ă
ie cu nivelul mediu al aceluia și an și

În continuare, în cadrul acestei analize, voi avea in vedere realizarea unui grafic care
să îmi arate dinamica colect
Acesta este eviden țiat ă în f ig
Figura 2.5 – Dinamica impozitelor si a taxelor in perioada 200 7
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform figurii 2 .5
Uniunii Europene pe perioada celor 10 ani înregistr eaz
poate spune și despre maximul Uniunii
nivelul încas ărilor din taxe
înregistreaz ă un trend cresc ă
minimul înregistrat în cadrul Uniunii Europene

2.3 Analiza presiunii fiscale

În primul rând este foarte important s
reprezint ă intensitatea cu care veniturile persoanelor juridic e
nivelul societ ății prin intermediul unei activit
din impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte impozite si taxe si contr
la PIB.
În con tinuare voi prezenta o analiz
2.7. Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
În continuare, în cadrul acestei analize, voi avea in vedere realizarea unui grafic care
colect ării impozitelor și ta xelor în perioada analizat
ț ă în f ig ura 2.5.
Dinamica impozitelor si a taxelor in perioada 200 7
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
.5 , putem observa o serie de elemente cel pu
Uniunii Europene pe perioada celor 10 ani înregistr eaz ă un trend fluctuant. Acela
i despre maximul Uniunii Europene. Nu acela și lucru se poate spune
rilor din taxe și impozite în România. Trendul acestui indicator, î n România,
un trend cresc ător în perioada analizei. Aceslasi lucru se po
înregistrat în cadrul Uniunii Europene în perioada analizat ă.
Analiza presiunii fiscale
În primul rând este foarte important s ă în țelegem ce este presiunea fiscal
intensitatea cu care veniturile persoanelor juridic e și fizice sunt prelucrate la
prin intermediul unei activit ăți numite impozitare și este calculat
din impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte impozite si taxe si contr
tinuare voi prezenta o analiz ă a procentului presiunii fiscale
18 În continuare, în cadrul acestei analize, voi avea in vedere realizarea unui grafic care
xelor în perioada analizat ă. 2007-2016

Dinamica impozitelor si a taxelor in perioada 200 7 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
o serie de elemente cel pu țin interesante. Media
un trend fluctuant. Acela și lucru se
și lucru se poate spune despre
i impozite în România. Trendul acestui indicator, î n România,
tor în perioada analizei. Aceslasi lucru se po ate spune și despre

elegem ce este presiunea fiscal ă. Aceast ă
și fizice sunt prelucrate la
și este calculat ă ca sum ă
din impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte impozite si taxe si contr ibutii sociale raportate
a procentului presiunii fiscale în cadrul tabelului

Tabel 2.7
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

Conform tabelului 2.7
mult mai apropiat ă de valoarea medie decât de valoarea minim
element caracterizat c ă fiind bun este acela c
18.85% la 16.41% în ultimul an al analizei.
În continuare, voi realiza un grafic care ne ajut
care fluctueaz ă valorile minime, maxime, media
reprezentat în figura 2.6.
Figura 2.6
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
În continuarea studiului meu, doresc s
Bucure ști, capital ă României, despre brand
intereseaz ă s ă aflu exact dac ă
important ă lui și dac ă se simt satisf
de marketing.
Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
– Nivelul presiunii fiscale în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
2.7 , se poate observa c ă de la an la an, aceast ă
ă de valoarea medie decât de valoarea minim ă. Mai mult decât atât, un
ă fiind bun este acela c ă fa ță de anul 2007 povara fiscal
în ultimul an al analizei.
continuare, voi realiza un grafic care ne ajut ă s ă observ ăm d
valorile minime, maxime, media și valoarea Rom
Figura 2.6 – Dinamica poverilor fiscale în perioada 2007
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm

În continuarea studiului meu, doresc s ă eviden țiez care este percep
ă României, despre brand -ul existent aici. În cadrul analizei mele m
aflu exact dac ă ace știa sunt con știen ți sau nu c ă exist ă un brand,
ă se simt satisf ăcu ți de el și dac ă v ăd avantajele unui
19
Nivelul presiunii fiscale în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
de la an la an, aceast ă povar ă fiscal ă este
ă. Mai mult decât atât, un
de anul 2007 povara fiscal ă a sc ăzut de la
ăm d inamica modului în
i valoarea Rom âniei. Acesta este

Dinamica poverilor fiscale în perioada 2007 -2016
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/seri e/SelectSerie.cfm
iez care este percep ția popula ției din
ul existent aici. În cadrul analizei mele m ă
ă ă un brand, dac ă observ ă
d avantajele unui astfel de instrument

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

20
2.4 Scopul cercetarii si o biectivele

Scopul cercet ării de fa ță este acela de a observa modul în care popula ția României
percepe impozitarea veniturilor sale de c ătre Stat. De asemenea modul în care percep ace știa
felul în care statul percepe impozitarea ne poate o feri anumite informa ții și direc ții de ac țiune
despre cum ar putea deveni mai eficient tot sistemu l. În vederea realiz ării acestei analize,
mi-am propus o serie de obiective principale care p ot s ă fie observate în continuare:

1. Identificarea modului în care oamenii percep modul în care veniturile de la buget
sunt utilizate – oamenii vor investi ții și aceste investi ții se pot face din sumele
colectate de la persoanele fizice și cele juridice. Acest lucru este posibil numai atu nci
când exist ă o colectare eficient ă și complet ă.

2. Identificarea acelor impozite și taxe considerate de cei chestiona ți ca fiind utile in
vederea investi țiilor – În prezent, în România, exist ă foarte multe impozite și taxe și
niveluri diferite de impozitare. Doresc s ă v ăd care este p ărerea celor chestiona ți în
leg ătur ă cu acele taxe și impozite care ar putea fi utilizate în vederea re aliz ării unor
investi ții în sectorul public.

3. Identificarea modului în care cei chestiona ți percep nivelul taxelor – Este foarte
important s ă observ ăm modul în care cei chestiona ți consider ă nivelul taxelor și a
impozitelor. O exagerare a nivelului de taxare duce la o colectare defectuas ă deoarece
oamenii nu o s ă declare nivelurile reale.

Având un punct de plecare în obiectivele principale , am dorit s ă realizez o serie de
obiective secundare care s ă îmi fie suport în vederea realiz ării unei analize cât mai ample.
Aceste obiective secundare pot fi observate mai jos dup ă cum urmeaz ă:
• Doresc s ă identific care este genul celor chestiona ți (întrebarea 1)
• Doresc s ă identific locul de provenien ța al acestora (întrebarea 2)
• Doresc s ă identific care este nivelul de studii la care au a juns ace știa
(întrebarea 3)
• Doresc s ă identific modul în care ace știa percep nivelul taxelor (întrebarea 4)
• Doresc s ă aflu cum simt ei eficien ța colect ării (întrebarea 5)

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

21 • Doresc s ă aflu modul în care ace știa percep gradul de transparen ța al
investi țiilor realizate din impozite și taxe (întrebarea 6).
Mai mult decât m ăsurarea și identificarea obiectivelor specifice, trebuie s ă avem în
vedere și identificarea metodelor prin care abord ăm efectiv procesul, care sunt întreb ările din
punct de vedere al tipurilor lor și care este instrumentarul pe care urmeaz ă s ă îl utiliz ăm.

2.5 Metodologia cercetarii

În momentul în care discut ăm despre aceast ă metodologie, care are o aplicabilitate
general ă, trebuie obligatoriu s ă avem în vedere care sunt tehnicile, metodele, regu lile și
know-how-ul aplicat.
Metodele de baza avute în vedere atunci când cineva dore ște s ă realizeze o analiz ă pe
baza unui chestionar sunt foarte multe. Aceste meto de pe care un cercet ător le ia în calcul
trebuie s ă se „plieze” perfect pe nevoile pe care cercet ătorul le are. Astfel, metodele
identificate de mine în cadrul cercet ării sunt urmatoarele:

• Metode – instrumentale;
• Metode – informative în func ție de principiile teoretice;
• Metode – imperative în func ție de concep ția cercet ătorului;
Metodele pe care le utiliz ăm în cadrul studiilor și pe care le utilizez și eu
în cadrul studiului meu pot fi clasificate în func ție de mai multe func ții pe care le au
în vedere, dar și în func ție de scopul lor, dup ă cum urmeaz ă:
(https://www.academia.edu/12131549/METODE_%C5%9EI_TE HNICI_DE_CERCETARE )
• Metode necesare pentru proiectare – e șantionare;
• Metode necesare de recoltare a datelor – interviu, chestionar;
• Metode necesare pentru interpretare și analiz ă a rezultatelor ob ținute din
răspunsuri.;
Pentru a realiza cercetarea din cadrul lucr ării mele de licen ță , în primul rând este
necesar s ă îmi aleg un tip de abordare pe care îl voi aplica de-a lungul cercet ării. Indiferent c ă
discut ăm despre o cercetare cantitativ ă sau calitativ ă, eu trebuie s ă am în vedere acele
elemente care le diferen țiaz ă. Aceste elemente pot fi identificate în tabelul 2. 8, dup ă cum
urmeaz ă:

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

22

Tabel 2.8 – Tipuri de abord ări în interioarul cercet ărilor
Sursa: Metodologia cercet ării – No țiuni de cercetare cantitativ ă

Luând în calcul abordarea pe care eu am al es s ă o utilizez în cadrul cercet ării mele,
persoana care se afl ă pe pozi ția de cercet ător (eu), trebuie s ă ia în considerare o serie de
pa și. Ace ști pa și, identifica ți în practic ă asemenea unor etape, au fost realizate de c ătre
Giddens A. (https://www.academia.edu/12131549/METODE_%C5%9EI_TE HNICI_DE_CERCETARE )
care a reu șit o s ă realizeze o serie de etape pe care cercet ătorii ar fi recomandat s ă le
utilizeze în cadrul cercet ării lor:
• Definirea problemei – tema de cercetare;
• Revizuirea dovezilor;
• Clasificarea problemelor prin întocmirea ipotezelor ;
• Selecatrea planului de cercetare utilizând alegerea metodelor;
• Strângerea și înregistrarea datelor;
• Redactarea rezultatelor;
• Transmiterea rezultatelor;
Tehnica pe care eu am utilizat-o în int eriorul lucr ării mele de licen ță are în
component ă sa un sondaj. În cadrul acestui sondaj, putem iden tifica o serie de etape, dup ă
cum poate s ă fie observat pu țin mai jos:

• Etapa I – etapa introductiv
scopului și a obiectivelor analizei;
• Etapa II – enumerarea instruc
cercet ării și modul î
• Etapa III – caracterizat
oferi un răspuns;

2.6 Instrumentarul cercetarii

În vederea indentificarii
corect ă a elementelor care caracterizeaz
profile, e șantionul ales trebuie s
• Deschise – pot raspunde cum doresc ei
• Închise – trebuie s ă
sondajul;
În continuare, este impetuos necesar s
aceste întreb ări. În cadrul lucr
răspuns și persoane simple, doritoare de a avea o afacere, c ât
afacere sau care au mai avut afaceri
persoane, și a fost realizat conform

2.7 Prezentarea rezultatelor

În continuare, voi prezen
Prima întrebare la care e Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
etapa introductiv ă care introduce persoanele î n interiorul
i a obiectivelor analizei;
enumerarea instruc țiunilor ce urmeaz ă să fie aplicate pe parcursul
în care se va r ăspunde la intreb ările din interiorul analizei;
caracterizat ă de întrebarile la care subiec ții ale și spre a fi investiga
Instrumentarul cercetarii
indentificarii unui set de metode care s ă-mi faciliteze o identificare
a elementelor care caracterizeaz ă antreprenorii și necesare pentru conturarea unor
trebuie s ă r ăspund ă la o serie de întreb ări, de tip:
pot raspunde cum doresc ei ;
ă aleag ă o serie de raspunsuri sugerate de c ă
continuare, este impetuos necesar s ă realiz ăm e șant ionul care o s
ri. În cadrul lucr ării mele de licen ță , la întreb ările formulate de c
i persoane simple, doritoare de a avea o afacere, c ât și persoane care sunt la prima
afacere sau care au mai avut afaceri în trecut. E șantionul ales de mine este de 180 de
conform formulei 1.3.
Prezentarea rezultatelor
voi prezen ta rezultatele analizei chestionar realizate de c
Prima întrebare la care e șantionul a trebuit s ă r ăspund ă este legat de genul acestora.
23 n interiorul cunoa șterii
fie aplicate pe parcursul
rile din interiorul analizei;
i spre a fi investiga ți vor
mi faciliteze o identificare
i necesare pentru conturarea unor

ătre cel care a realizat
ionul care o s ă r ăspund ă la
rile formulate de c ătre mine, au
și persoane care sunt la prima
ales de mine este de 180 de
1.3

a rezultatele analizei chestionar realizate de c ătre mine.
este legat de genul acestora.

Rezultatele la aceast ă întrebare pot fi observate în cadrul
observa:
Figura
Conform figurii 2.7 putem s
reprezenta ți de genul feminin iar restul de 65
Acest lucru ne indic ă faptul c
chestionar ce ține de taxe și impozite. Pe de alt
timp ce femeile sunt pu țîn mai cheltuitoare decât b
vorba de finan țele familiei sau, în cazul în care sunt manageri ai unei entit
finan țele acesteia.
În continuare, am dorit s
rezultatele între bării poate fi observat în continuare în figura 2.8:
Figura 2.8 Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
ă întrebare pot fi observate în cadrul figurii 2.7
Figura 2.7 – Genul persoanelor chestionate
Sursa: Contribu ție personala a autorului

2.7 putem s ă observ ăm că 34,9% din
i de genul feminin iar restul de 65 ,1% din total sunt reprezenta
ă faptul c ă b ărba ții au fost mult mai receptivi în ceea ce prive
ine de taxe și impozite. Pe de alt ă parte, procentele nu sunt deloc de neglijat. În
țîn mai cheltuitoare decât b ărba ții, ace ști a sunt foarte aten
ele familiei sau, în cazul în care sunt manageri ai unei entit
În continuare, am dorit s ă observ locul în care cei chestiona
ării poate fi observat în continuare în figura 2.8:
Figura 2.8 – Mediul de re ședin ța al celor chestiona
Sursa: Contribu ție personala a autorului
24 2.7 , dup ă cum se poate

Genul persoanelor chestionate
cei chestiona ți sunt
1% din total sunt reprezenta ți de genul masculin.
ii au fost mult mai receptivi în ceea ce prive ște un
parte, procentele nu sunt deloc de neglijat. În
a sunt foarte aten ți când vine
ele familiei sau, în cazul în care sunt manageri ai unei entit ăți, au grij ă de
observ locul în care cei chestiona ți locuiesc. Astfel,

a al celor chestiona ți

Conform figurii
89,5% din cei chestiona
oamenii din mediul urban percep impozitarea total d iferit fa
din modul rural le percep. În timp ce pentru cei di n zona urban
mai u șor de suportat, în zona rural
În continuare, doresc
urmare, rezultatele întreb ă

Figura 2.9
Conform rezultatelor ob
2.9 , un procent de 67,2% din cei chestiona
Mai mult decât atât, un procent de 32,8% din totalu l celor chestiona
licen ță . Acest lucru ne arat ă
mea și r ăspunsurile oferite sunt reprezentative.
În continuare, în cadrul analizei am dorit s
taxelor. R ăspunsul la aceast ă
urmeaz ă: Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016
2.8, din totalul celor chestiona ți, 10,5% sunt din mediul rural iar
din cei chestiona ți sunt din mediul urban. Am dorit s ă aflu acest aspect
oamenii din mediul urban percep impozitarea total d iferit fa ță de modul în care persoanele
din modul rural le percep. În timp ce pentru cei di n zona urban ă po
or de suportat, în zona rural ă este foarte dificil .
În continuare, doresc să aflu care este nivelul educa țional al acestora. Drept
întreb ării poate fi observate în continuare în figura 2
Figura 2.9 – Nivelul de studiu al celor chestionati
Sursa: Contributie personala a autorului

Conform rezultatelor ob ținute la aceast ă întrebare în cadrul chestionarului
, un procent de 67,2% din cei chestiona ți au studii universitare de masterat sau
Mai mult decât atât, un procent de 32,8% din totalu l celor chestiona ți au studii universitare de
. Acest lucru ne arat ă c ă aceste persoane au cuno știn țe economice astfel încât analiz
spunsurile oferite sunt reprezentative.
În continuare, în cadrul analizei am dorit s ă aflu cum percep cei chestiona
spunsul la aceast ă întrebare poate s ă fie observa t în cadrul figu
25 sunt din mediul rural iar
ă aflu acest aspect , deoarece
ță de modul în care persoanele
ă po vara fiscal ă este mult
țional al acestora. Drept
figura 2 .9.

Nivelul de studiu al celor chestionati
întrebare în cadrul chestionarului din figura
i au studii universitare de masterat sau doctorat.
ți au studii universitare de
e economice astfel încât analiz ă
aflu cum percep cei chestiona ți nivelul
t în cadrul figu rii 2.10, dup ă cum

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

26
Figura 2.10 – Perceptia nivelului de taxare
Sursa: Contributie personala a autorului

Conform figurii 2.10 se poate observ ă faptul c ă un procent foarte mare din totalul
celor chestiona ți, consider ă c ă nivelul taxelor este mult prea mare (90.3% din tot alul celor
chestiona ți) iar un procent destul de mic consider ă c ă nivelul taxelor, la momentul actual este
potrivit (un procent de 9.7%).
În continuare, în cadrul analizei mele, doresc s ă aflu ce p ărere au cei chestiona ți
despre modul în care statul colecteaz ă taxele și impozitele de la persoane fizice și juridice.
Rezultatele la aceast ă întrebare pot s ă fie observate în cadrul graficului din figura 2.11 , dup ă
cum urmeaz ă:

Figura 2.11 – Perceptia cu privire la completitudin ea colect ării
Sursa: Contributie personala a autorului

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

27 Conform rezultatelor figurii 2.11 putem s ă observ ăm c ă un procent destul de mare al
celor chestiona ți, 60.8%, consider ă c ă statul nu colecteaz ă complet și corect taxele și
impozitele de la popula ție. Mai mult decât atât, 15.2% din totalul celor ch estiona ți consideră
că taxele și impozitele sunt colectate complet. Un procent de 18.1% din total consider ă c ă
taxele și impozitele pe care oamenii le declara nu sunt rea le, având un nivel mult mai mare
decât se declara. Restul celor chestiona ți consider ă c ă mas ă impozabil ă declara într-un mod
real.
În continuare, doresc s ă aflu dac ă cei chestiona ți consider ă c ă banii pe care statul îi
colecteaz ă de la entit ăți economice și de la persoane sunt tradu și în investi ții eficiente cu un
grad mare de transparen ță . R ăspunsurile la aceast ă întrebare pot fi observate în cadrul figurii
2.12, dup ă cum urmeaz ă:

Figura 2.12 – Perceptia celor chestionati cu privir e la transparenta investitiilor
Sursa: Contributie personala a autorului

Conform figurii 2.12 se poate observ ă c ă un procent de 90,3% din totalul celor
chestiona ți, un procent foarte mare de altfel, consider ă c ă investi țiile pe care statul le
realizeaz ă nu sunt transparente. Un procent foarte mic din to talul celor chestiona ți, 9,7%
consider ă că aceste investi ții sunt transparente. Motivul pentru care mul ți oameni nu declara
complet ceea ce trebuie s ă declare în vederea impozit ării reprezint ă faptul c ă administra ția nu
realizeaz ă o transparen ță perfect ă în ceea ce prive ște investi țiile pe care le efectueaz ă cu
ajutorul impozitelor și taxelor.

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

28 În continuare am fost interesat ă de ceea ce consider ă cei chestiona ți ca fiind
representative pentru investi țiile care pot fi realizate în vederea îmbun ătățirii nivelului
de trai. Aceste r ăspunsuri pot s ă fie eviden țiate în figura 2.13.

Figura 2.13 – Percep ția celor chestiona ți cu privire la tipul de impozit care este
colectat complet
Sursa: Contributie personala a autorului

Conform figurii 2.13, un procent foarte mic consid er ă c ă impozitul pe tranzac ții
reprezint ă o cale prin care se pot face investi ții în vederea realiz ării unor proiecte de interes
colectiv. Un procent de 24.5% din totalul celor che stiona ți consider ă c ă acele contribu ții
sociale pl ătite atât de angajat cât și de angajator reprezint ă sume mari de bani care pot fi
utilizate în vederea realiz ării unor proiecte importante. Un procent de 19% din totalul celor
chestiona ți consider ă c ă accizele pe carburant și pe tutun reprezint ă sume importante ce pot fi
utilizate. Mai mult decât atât, 28.3% din totalul c elor chestiona ți consider ă c ă impozitul pe
profit, sume de bani colectate de la entit ățile economice, pot fi reinvestite pentru proiecte d e
interes colectiv. Numai 26.6% din totalul celor che stiona ți consider ă c ă impozitul pe venit
poate s ă fie utilizat pentru anumite proiecte.
În continuare, am dorit s ă aflu dac ă cei chestiona ți consider ă c ă statul ar trebui s ă
creasc ă nivelul de impozitare sau dac ă nivelul acesta este suficient. În continuare, rezu ltatele
la aceast ă întrebare pot fi observate în graficul din figura 2.14, dup ă cum urmeaz ă:

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

29

Figura 2.14 – Percep ția celor chestiona ți cu privire la modul în care ar trebui s ă raman ă
taxele
Sursa: Contribu ție personal ă a autorului

Conform figurii 2.14, un procent de 67.2% din total ul celor chestiona ți, consider ă c ă
nivelul prezent de impozitare ar trebui s ă fie mai redus. Doar un procent de 32,8% din totalu l
celor chestiona ți, consider ă c ă nivelul acesta de taxe trebuie s ă r ămân ă în continuare la fel.

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

30

CONCLUZII SI PROPUNERI

Concluzii

“Impozitul” reprezint ă o prelevare sub form ă obligatorie și gratuit ă asupra bunurilor
și resurselor, colective sau individuale, de ținute de c ătre un individ sau de c ătre o entitate
economic ă, efectuat ă de c ătre stat pentru a fi refolosit ă în vederea finan ță rilor cheltuielilor
publice.
În trecut, aceste impozite nu erau colectate. Acea st ă necolectare a impozitelor avea loc
la începutul lumii, în primele ere. De la dezvoltar ea statelor, oamenii au fost obliga ți s ă
pl ăteasc ă o suma modic ă pentru a între ține a șezarea în care se g ăseau. În acea vreme,
popula ția trebuia s ă aib ă grij ă s ă-și apere familia, s ă aduc ă hran ă și s ă î și realizeze locuin țe
neavând un sprijin din partea statului.
Treptat, a șa cum am spus și mai sus, popula ția a început s ă locuiasc ă în cadrul unor
așez ări numite „sate” unde conduc ătorul lor împreun ă cu ei, au stabilit un „contract
social” prin intermediul c ăruia oamenii se ajutau unii pe al ții pl ătind o suma modic ă de bani.
Acest sprijin social avea leg ătur ă cu construc ția drumurilor, îngrijirea bolnavilor și
educa ția celor mici. Este important de specificat faptul c ă fiecare individ trebuia s ă participe
la aceast ă contribu ție. A șa a ap ărut impozitul.
Când discut ăm despre baza de impozitare/baza impozabil ă, trebuie s ă aducem în
discu ție defini ția oferit ă de Guvern prin lege și trebuie s ă avem în vedere no țiunile de
„materie impozabil ă” și de „obiect impozabil”.
Conform Ordonan ței Guvernului num ărul 92/2003 din Codul de Procedura Fiscal ă,
baza impozabil ă„ […]este constituit ă din bunuri, venituri sau alte valori de ținute de
persoane care beneficiaz ă de câ știgurile sau de orice foloase obi șnuite aduse de acestea.
Bunurile, veniturile sau valorile care constituie b aza impozabil ă sunt supuse obliga țiilor
fiscale în sarcina persoanelor care le de țîn în proprietate.” (Art. 66 din Codul de Procedura
Fiscal ă).
Cu alte cuvinte, orice bun care aduce venituri unei personae sau entit ăți economice
este supus unei cote de impozitare. Aceast ă obliga ție fiscal ă este stabilit ă în sarcina acelora
care au titluri ale dreptului de proprietate.

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

31 Din totalitatea elementelor specificate pân ă în acest moment, putem identifica dou ă
elemente (cheltuieli publice și cheltuieli bugetare) care sunt confundate în prac tic ă economic ă
deseori, dar au o serie de elemente care le deosebe ște, dup ă cum urmeaz ă:
• Sfera cheltuielilor de natur ă public ă – aceasta include cheltuielile bugetare. Cu alte
cuvinte, acestea din urm ă (cheltuielile bugetare) sunt incluse în cheltuieli le publice, fiind
incluse doar cele efectuate din bugetul de stat și din bugetele asigur ărilor sociale. Mai mult
decât atât, cheltuielile publice include cheltuieli le bugetare șip e cele care sunt realizate din
fonduri extrabugetare din bugetele institu țiilor interna țional sau venituri ob ținute de institu țiile
publice din surse proprii.
• Cheltuieli de tip bugetare care se realizeaz ă având la baza credite bugetare, pe când
cheltuielile publice se realizeaz ă având la baz ă și alte surse financiare decât creditele de
tip bugetar. Cu alte cuvinte, efectuarea cheltuieli lor de tip bugetar se poate realiza strict pe
baza și în limita aprob ării acestora de c ătre puterea legislativ ă, Parlamentul sau de o alt ă
autoritate intermediar ă cea fost investit ă în vederea aprob ării
bugetelor. Mai mult decât atât, acest lucru înseam n ă că efectuarea acestor cheltuieli de tip
bugetar este realizat ă nu doar prin existen ța sau constituirea resurselor de tip financiar, ci și
prin existen ța aprob ării de către organul de tip legislativ.

Propuneri

În cadul acestui capitol, voi începe cu o serie de propuneri pe care statul român ar
trebuii s ă le ia în calcul în vederea unei bune gestiuni a re surselor financiare ob ținute din
taxarea și impozitarea masei impozabile. Aceste propuneri su nt urm ătoarele:
1. Realizarea controalelor periodice în interiorul ent it ăților economice pentru a
observ ă dac ă ace știa comunica veniturile reale.
În cazul în care agen ții economici nu declara aceste venituri sub o form ă real ă și
declara mult mai pu țîn, s ă li se aplice o amend ă. Acest lucru o s ă creasc ă ac țiunile
entit ăților economice în vederea raport ării veniturilor reale. Acest lucru o s ă creasc ă
nivelul sumei ob ținute in urm ă colect ării impozitelor.
2. Realizarea unei baze de date cu toate persoanele fi zice r ău-platnice. Aceast ă baza
de date ne va permite o eviden ță cât mai real ă a situa ției din teritoriu .
Din varii motive, în prezent, foarte multe persoane fizice, chiar dac ă î și permit s ă
pl ăteasc ă impozitele, refuz ă sau amân ă. Acest lucru este inacceptabil și trebuie s ă fie

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

32 eviden țiat. În urm ă acestei baze de date, nicio persoan ă nu o s ă fie pierdut ă din vedere
pentru achitarea taxelor și a impozitelor.
3. Trecerea de la sistemele clasice, la sistemele digi tale.
Foarte multe persoane amân ă plata taxelor și a impozitelor din cauza timpului pierdut
la cozi. Dac ă statul ar realiza un soft performant și s ă amplaseze ni ște ghi șee
electronice în mai multe puncte din ora ș, colectarea ar fi mult mai u șoar ă și rapid ă
pentru toat ă lumea. Valoarea investi ției ajuge pân ă la un milion de euro, dar
beneficiile ob ținute în urm ă implement ării acestui sistem pot ajunge la triplarea sumei
alocate investi ției .
4. Realizarea unui site web în interiorul c ăruia persoanele fizice și cele juridice s ă
observe ce se întâmpl ă cu banii colecta ți de la ei .
Aici m ă refer strict la proiectele care au spectru de util izare, totalitatea popula ției. În acest
mod o s ă creasc ă transparen ță utiliz ării banilor publici și încrederea popula ției în vederea
colect ării reale ale impozitelor și taxelor.

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

33

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu, Gh., (2008) – Sistemul fiscal al Romaniei , Editura Universul Juridic,
Bucure ști
2. Boaj ă M., Radu, S.C., (2007) – Rela ții financiar monetare interna țional , Editura
Universitar ă, Bucure ști
3. Gerber, C., (2006) – Stundung und Erlass von Steuern , Boorberg (5. Auflage)
4. Ionescu, R., Penu, D., (2019) – Fiscalitatea și finan țele intreprinderii. Aplica ții, studii de
caz, teste grile , Edi ția a IX-a, Editura Pro Universitaria, Bucure ști
5. Năstase, I.G., (2018) – Buget și trezorerie publica , Editura Pro Universitaria, Bucure ști
6. Roman, C., Mo șteanu, R.N., (2014) – Finan țele institu țiilor publice. Sinteze, aplica ții ,
Editura ASE Bucure ști, Bucure ști
7. Stoica, C., Penu, D., Marinoiu, A.M., Bu șu, C., (2014) – Finan țe publice. Eficien ța
actului de guvernare prin finan țe publice , Edi ția a IV-a, revizuit ă si adaugit ă, Editura Pro
Universitaria, Bucure ști
8. Teodorescu,M, Preda, L.E, Istudor, I.I., Mocanu, F., (2017) – Fiscalitatea in România ,
Editura Pro Universitaria, Bucure ști
9. Tipke, K., Lang, J., Seer, R., (2008) – Steuerrecht , Verlag Schmidt (Otto), 19 Aufl,
Köln
10. Tulai C., (2007) – Finan țe, Editura Casa C ărții de Știin ță , Cluj-Napoca,
11. Tulai C., Șerbu S.,(2005) – Fiscalitate comparat ă și armoniz ări fisclel, Editura Casa C ărții
de Știin ță , Cluj-Napoca
12. Văcărel I., (2007) – Finan țe publice , Editura Didactic ă si Pedagogic ă, Bucure ști,
13. Wacker, W.H., Seibold, S., Oblau, M., (2005) – Lexikon der Steuern. Über 1000
Stichwörter für Praxis und Studium , Verlag DTV-Beck
14. *** Legea nr. 500/2002, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 7 din
13 august 2002, privind finan țele publice, cu modific ările, complet ările și actualiz ările
ulterioare
15. *** Legea nr. 98/2016, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 0 din
23 mai 2016, privind achizi țiile publice, cu modific ările, complet ările și actualiz ările
ulterioare

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

34 16. *** Legea nr. 227/2015, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688
din 10 septembrie 2015, privind Noul Cod Fiscal, cu modific ările, complet ările și
actualiz ările ulterioare
17. *** Legea nr. 207/2015, publicat ă în Monitorul Oficial al României, Partea I, n r. 547
din 23 iulie 2015, privind Codul de Procedura Fisca la, cu modific ările, complet ările și
actualiz ările ulterioare
18. *** Ordinul nr. 240/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123
din 15 februarie 2017, privind indicele pre țurilor de consum utilizat pentru actualizarea
pl ăților anticipate în contul impozitului pe profit anu al pentru anul fiscal 2017
19. *** Ordinul nr. 264/2017 , publicat în Monitorul Oficial al României, Parte a I, nr. 266
din 14 aprilie 2017pentru aprobarea Normelor metodo logice de aplicare a Legii
nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activit ăți
20. ***Tax policies in the European Union, 2017 Survey
21. *** www.mfinante.ro
22. *** https://legestart.ro/baza-impozabila-materia-impoza bila-obiectul-impozabil/
23. *** https://www.academia.edu/12131549/METODE_%C5%9EI_TE HNICI_DE_CERCE
TARE

Analiza impozitelor in România in perioada 2007 – 2 016

35
ANEXE

Anexa 1 – Intreb ări chestionar

1. Care este genul dumneavoastr ă?
• Masculin
• Feminin

2. Din ce zon ă proveni ți?
• Urban
• Rural

3. Care este nivelul studiilor dumneavoastr ă?
• Studii universitare – licen ță
• Studii universitare – master

4. Cum percepe ți dumneavoastr ă nivelul taxelor ?
• Nivelul taxelor este mult prea mare
• Nivelul de taxare este potrivit

5. Cum percepe ți dumneavoastr ă eficien ța colect ării?
• Nu se colecteaz ă complet
• Mul ți nu declar ă real
• Se colecteaz ă complet
• To ți declar ă real

6. Cum considera ți gradul de transparen ță al investi țiilor realizate din impozite și
taxe?
• Investi țiile nu sunt transparente
• Investi țiile sunt transparente

7. Care considera ți c ă sunt taxele și impozitele pe care statul le poate direc ționa spre
investi ții?
• Impozitul pe profit
• Impozitul pe venit
• Accize
• Contribu țiile sociale
• Impozit pe tranzac ții

8. Considera ți c ă nivelul de taxare și impozitare ar trebui redus?
• Trebuie s ă le lase a șa
• Trebuie s ă le reduc ă