Analiza Impactului Ias 16,ias 36,ias 40 Asupra Situatiei Si Performatei Intreprinderilor

CUPRINS

PARTEA I. STUDIU DE CAZ PRIVIND NEAPLICAREA VALORII ÎNREGISTRATE ÎN CONTABILITATE PENTRU IMOBILIZĂRI, VENITURI ȘI CHELTUIELI

Capitolul I: Prezentarea Hotel Intercontinental

1.1. Date de identificare Hotel Intercontinental

1.2. Sistemul de organizare al Hotelului Intercontinental

1.3.. Analiza indicatorilor economico-financiari la Hotel Intercontinental

Capitolul al II-lea: Calcularea și înregistrarea amortizării în contabilitate

Capitolul al III-lea: Determinarea amortizării fiscale și impactul ei asupra impozitului pe profit

PARTEA A II-A. STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA VALORII ÎNREGISTRATE ÎN CONTABILITATE PENTRU IMOBILIZĂRI, VENITURI ȘI CHELTUIELI

Capitolul I: Prezentarea generală a Hotelului Majestic

1.1. Prezentarea generală a hotelului

1.2. Organizarea și funcționarea

1.3. Analiza circulației și ofertei turistice

1.4. Evoluția indicatorilor economico-financiari ai activității turistice

Capitolul al II-lea: Indicatorii de echilibru financiar și performanță

Capitolul al III-lea: Tratamentul contabil al imobilelor de plasament în viziunea IAS 40 din perspectiva societății

Concluzii

Bibliografie

Anexe

PARTEA I

STUDIU DE CAZ PRIVIND NEAPLICAREA VALORII ÎNREGISTRATE ÎN CONTABILITATE PENTRU IMOBILIZĂRI, VENITURI ȘI CHELTUIELI

CAPITOLUL I

PREZENTAREA HOTEL INTERCONTINENTAL

1.1. Date de identificare Hotel Intercontinental

Principalul serviciu de bază este cazarea. Acest serviciu se referă la crearea condițiilor pentru odihna turiștilor, pentru rămânerea lor un timp mai îndelungat la locul de destinație. Se presupune existența unor condiții de cazare adecvată și dotările necesare asigurării confortului. La Hotelul Intercontinental cazarea nu mai reprezintă doar asigurarea acestor condiții de găzduire; serviciul de cazare a fost perfecționat si diversificat de-a lungul timpului, activitatea fiind în permanență adaptată la cerințele tot mai variate ale clienților.

1.2. Sistemul de organizare al Hotelului Intercontinental

În Hotel Intercontinental funcționează următoarele departamente: de contabilitate, condus de directorul economic sau contabilul-șef; de aprovizionare condus de șeful responsabil cu aprovizionarea; front-office, activitățile sale specifice desfășurându-se la nivelul holului de intrare, condus de șeful de recepție care are în subordine ceilalți angajați ai acestui departament; de cazare, condus de directorul de cazare care are în subordine șeful de recepție, guvernanța generală și administratorul șef; de alimentație, condus de directorul de alimentație care are în subordine șeful de restaurant, responsabilul cu banchetele și reuniunile și directorul executiv din departamentul de alimentație; de resurse umane; tehnic, foarte util pentru buna funcționare a echipamentelor tehnice și electronice, necesare pentru desfățurarea eficientă în hotel; alte servicii, folosite datorită faptului că majoritatea clienților acestui hotel sunt oameni de afaceri, iar premisele de bază ale unei afaceri de succes sau ale unei întâlniri de afaceri sau în interes de serviciu sunt aparatura performantă în domeniu și ambianța.

1.3. Analiza indicatorilor economico-financiari la Hotel Intercontinental

Ritmul mediu al cifrei de afaceri a crescut în 2012 cu 8,1% față de anul 2010.

Din analiza structurii cifrei de afaceri se poate observa creșterea acesteia continuă în perioada 2010 crescând la 39.490.181 în anul 2011 și ajungând la 45.360.860 în anul 2012. La creșterea continuă a cifrei de afaceri a contribuit și creșterea veniturilor, în principal, a celor din cazare. Se observă o pondere foarte ridicată a veniturilor din cazare (mult peste normele internaționale în domeniu), mult mai mare decât veniturile din alimentație și prestări servicii și o creștere continuă a tuturor veniturilor în perioada 2010-2012, venitul total aproape dublându-se din anul 2010 până în anul 2012. De menționat că ponderea ridicată a încasărilor din activitatea de cazare, mult peste normele internaționale în domeniu se explică și prin situația dificilă a activității de alimentație publică și a celorlalte servicii cu excepția încasărilor din convorbirile telefonice.

Se poate observa din analiza structurii cheltuielilor totale că acestea au avut o creștere continuă de la 18.156.524 în anul 2010 la 30.035.881 în anul 2011 pentru a se ajunge în anul 2012 la 40.851.930. Același lucru se poate spune și despre cheltuielile din alimentație, cazare și prestări servicii, chiar dacă ponderea cheltuielilor din cazare și prestări servicii este mai mică decât cea a cheltuielilor din alimentație (43,8% în anul 2010 și 46,9% în anul 2011). Din analiza ratei rentabilității comerciale, se observă scăderea continuă a acesteia, în anul 2012 având o scădere bruscă datorită creșterii cheltuielilor în activitatea hotelului, a scăderii numărului de turiști și a gradului de ocupare.

Referitor la rata rentabilității financiare se observă o creștere a acesteia în anul 2011, față de anul 2010, cu aproximativ 20%, fapt datorat creșterii capitalului propriu și a număruljui de servicii prestate, după care aceasta a înregistrat o scădere foarte bruscă, datorită scăderii profitului net și a cașpitalului propriu. Analizând structura gradului de ocupare în perioada 2010-2012 se poate observa o scădere semnificativă de la 60,4% în anul 2010 la 55% în anul 2011 și iarăși o scădere până la 51,15% în anul 2012.

Privind structura pe luni a gradului de ocupare în anul 2012 se poate observa scăderea acestuia în lunile de vară, atunci când este sezonul estival și când majoritatea oamenilor merg în vacanță, iar Hotelul Intercontinental este destinat în principal oamenilor de afaceri

În perioada analizată (2010-2012) nu se observă diferențe mari de la an la an, cu observația că în anul 2012 s-a înregistrat cea mai mică medie pe total turiști. Se poate observa că durata de ședere a turiștilor străini este mai mare decăt a turiștilor români pe toată perioada analizată. Cea mai mare durată de ședere a turiștilor români a fost în anul 2012 (1,5), iar a turiștilor străini în anul 2010 (2,6), cu o scădere bruscă în 2010 la 1,8 și cu o creștere în anul 2012 (2,3).

CAPITOLUL AL II-LEA

CALCULAREA ȘI ÎNREGISTRAREA AMORTIZĂRII ÎN CONTABILITATE

Amortizarea liniară

Societatea achiziționează un mijloc fix la data de 28 decembrie 2013 în valoare de 25.000.000 lei și îl pune în funcțiune la data de 1 ianuarie 2014 . Durata normală de funcționare a mijlocului fix este de 6 ani.

Ca(%) = 100/n. Ca(%) = 100/6 = 16,66%

Amortizarea anuală este: Aa = 16,66% x 25.000.000 = 4.165.000 lei/an

Amortizarea lunară este: Al = 4.165.000/6 = 694.167 lei

Amortizarea degresivă

Societatea achiziționează și pune în funcțiune în luna iunie 2013 un mijloc fix: valoare de intrare = 350.000.000 lei; durată normală de funcționare conform catalogului: 10 ani; cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%

Amortizarea anuală se va calcula astfel:

16.000.000/3 = 4.266.667

CAPITOLUL AL III-LEA

DETERMINAREA AMORTIZĂRII FISCALE ȘI IMPACTUL EI ASUPRA IMPOZITULUI PE PROFIT

a) Consiliul de administrație hotărăște că numai imobilizările corporale cu valoare de intrare mai mare decât 20.000.000 lei se amortizează contabil ca și mijloace fixe.

La data de 11.05.2012 societatea achiziționează o mașină de găurit cu factură fiscală, preț unitar 15.600.000 lei. Se recepționează mijlocul fix și se pune în funcțiune. Comisia de recepție, verifică încadrarea: durată normală de funcționare între 2-4 ani.

Amortizare fiscală lunară 15.600.000/2 x 12 luni = 650.000 lei/lună

Amortizare contabilă 15.600.000 lei.

În luna iunie se înregistrează în contabilitate, amortizarea mașinii de găurit achiziționate.

% = 281.3 Amortizarea instalațiilor, 15.600.000

mijloacelor de transport, animalelor și

plantațiilor

681.1 Cheltuieli cu amortizarea 650.000

deductibile fiscal

681.2 Cheltuieli cu amortizarea 14.950.000

nedeductibile fiscal

b) Societatea achiziționează din import, de la S.C. SCROLL S.A. Germania, un microbuz Fiat, conform invoice și Declarație vamală de import definitivă, valoarea în vamă a mașinii este de 3000 EURO, curs valutar 3.6063 lei/EURO, 108.189.000 lei.

Comisia de recepție, recepționează și pune în funcțiune mașina, verifică încadrarea: durata normală de funcționare între 8-12 ani. Consiliul de administrație hotărăște amortizarea mașinii în 6 ani, datorită faptului că în procesul tehnologic este singura mașină de acest tip în dotare, se lucrează în două schimburi, deci, uzura fizică va fi accentuată.

amortizarea fiscală lunară 108.189.000/8 x 12 = 1.502.969 lei/lună

amortizarea contabilă 108.189.000/6 x 12 = 1.502.625 lei

În luna iunie, se înregistrează în contabilitate, amortizarea microbuzului:

% = 281.3 Amortizarea instalațiilor, 1.502.000

mijloacelor de transport,

animalelor și plantațiilor

681.1 Cheltuieli cu amortizarea

deductibile fiscal 1.126.000

681.2 Cheltuieli cu amortizarea

nedeductibile fiscal 375.656

Din punct de vedere contabil putem concluziona că valoarea de intrare a imobilizărilor corporale se recuperează prin amortizare, prin debitarea contului 681.1 Cheltuieli cu amortizarea deductibilă fiscal

Din punct de vedere fiscal, influența cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale nedeductibile fiscal se relevă astfel:

Sold creditor cont 121 Profit și pierdere x 16% cota de impozit = Sold cont 121 Profit și pierdere + 681.2 Cheltuială nedeductibilă fiscal

81.959.552 + 375.656 = 82.335.208 lei

82.335.208 x 16% = 13.173.633 lei

c) Societatea achiziționează pe 22 decembrie 2009 un utilaj în valoare de 30.000 lei. Activul are o durată de viață de 4 ani și o valoare reziduală nulă. Societatea utilizează metoda amortizării liniare pentru determinarea rezultatului contabil și metoda amortizării accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal. Presupunem că societatea obține un rezultat contabil de 20.000 lei pentru fiecare din următorii 4 ani.

Situația în contabilitate pe parcursul celor 4 ani este următoarea:

În anul 2010 se va înregistra amortizarea contabilă de 7.500 lei și nu amortizarea accelerată din punct de vedere fiscal de 15.000 lei. Rezultatul fiscal va fi astfel influențat de amortizarea fiscală și nu de amortizarea contabilă.

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani:

31.12.2010. Înregistrarea impozitului pe profit curent

Calculul impozitelor amânate:

Valoarea contabilă a activului = 22.500 lei

Baza de impozitare a activului = 15.000 lei

Valoarea contabilă a activului > baza de impozitare a activului => o diferență temporară impozabilă = 7.500 lei care generează o datorie privind impozitul amânat de 1.200 lei (16%*7.500).

În anul N, societatea va plăti impozit pe profit în sumă de 2.000 lei = 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil)

Dacă amortizarea nu ar fi fost accelerată în scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit să plătească un impozit de 3.200 lei (16%* 20.000 lei).

Societatea plătește mai puțin impozit pe profit cu 1.200 lei (3.200 – 2.000). Această sumă se va recupera în anii următori, când societatea va trebui să efectueze plăți mai mari privind impozitul pe profit cu 1.200 lei, decât ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dacă tranzacția sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecințe fiscaledere fiscal de 15.000 lei. Rezultatul fiscal va fi astfel influențat de amortizarea fiscală și nu de amortizarea contabilă.

Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani:

31.12.2010. Înregistrarea impozitului pe profit curent

Calculul impozitelor amânate:

Valoarea contabilă a activului = 22.500 lei

Baza de impozitare a activului = 15.000 lei

Valoarea contabilă a activului > baza de impozitare a activului => o diferență temporară impozabilă = 7.500 lei care generează o datorie privind impozitul amânat de 1.200 lei (16%*7.500).

În anul N, societatea va plăti impozit pe profit în sumă de 2.000 lei = 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil)

Dacă amortizarea nu ar fi fost accelerată în scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit să plătească un impozit de 3.200 lei (16%* 20.000 lei).

Societatea plătește mai puțin impozit pe profit cu 1.200 lei (3.200 – 2.000). Această sumă se va recupera în anii următori, când societatea va trebui să efectueze plăți mai mari privind impozitul pe profit cu 1.200 lei, decât ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dacă tranzacția sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecințe fiscale.

Înregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amânat

În bilanț:

Datorii privind impozitul amânat = 1.200 lei;

Cheltuielile cu impozitul pe profit = 3.200 lei (2.000 + 1.200).

Prin urmare, societatea plătește un impozit pe profit de 2.000 lei calculat pe baza regulilor fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe profit sunt de 3.200 lei și reprezintă, de fapt, rata de impozitare de 16% aplicată la rezultatul contabil de 20.000 lei (16%*20.000). Rezultatul net = Rezultatul contabil – Cheltuielile cu impozitul pe profit = 20.000 – 3.200 = 16.800 lei. Rezultatul net de 16.800 lei este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile și nu a fost influențat de regulile fiscale care au vizat accelerarea amortizării utilajului.

31 decembrie 2011. Înregistrarea impozitului pe profit curent

Calculul impozitelor amânate:

Valoarea contabilă a activului = 15.000 lei

Baza de impozitare a activului = 10.000 lei

Valoarea contabilă a activului este mai mare decât baza de impozitare a activului având drept consecință o diferență temporară impozabilă de 5.000 lei care generează o datorie privind impozitul amânat de 800 lei (16%*5.000).

-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+1 = 800 lei

-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N = 1.200 lei

Reluare datorie privind impozitul amânat 400 lei

Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat

În urma acestor înregistrări, la nivelul bilanțului apar datorii privind impozitul amânat de 800 lei, iar la nivelul contului de profit și pierdere o cheltuială cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 – 400).

31.12.2012. Înregistrarea impozitului pe profit curent

Calculul impozitelor amânate:

Valoarea contabilă a activului = 7.500 lei

Baza de impozitare a activului = 5.000 lei

Valoarea contabilă a activului este mai mare decât baza de impozitare a activului având drept consecință o diferență temporară impozabilă de 2.500 lei care generează o datorie privind impozitul amânat de 400 lei (16%*2.500).

-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+2 = 400 lei

-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+1= 800 lei

Reluare datorie privind impozitul amânat 400 lei

Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat

În urma acestor înregistrări, la nivelul bilanțului apar datorii privind impozitul amânat de 400 lei, iar la nivelul contului de profit și pierdere apare o cheltuială cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 – 400).

31.12.2013. Înregistrarea impozitului pe profit curent

Calculul impozitelor amânate:

Valoarea contabilă a activului = 0 lei

Baza de impozitare a activului = 0 lei

Valoarea contabilă a activului este egală cu baza de impozitare a activului și prin urmare nu există diferențe temporare.

-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+3 = 0 lei

-datorii privind impozitul pe profit amânat, aferente anului N+2 = 400 lei

Reluare datorie privind impozitul amânat = 400 lei

Înregistrarea reluării datoriilor privind impozitul amânat

La nivelul bilanțului nu mai există datorii privind impozitul amânat deoarece s-a recuperat toată valoarea activului, iar la nivelul contului de profit și pierdere există o cheltuială cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 – 400).

Amortizarea contabilă și amortizarea fiscală a imobilizărilor constituie de asemenea, sursă a inadvertențelor dintre contabilitate și fiscalitate, reprezentând una din probele amestecului fiscalității în contabilitate dar și o dovadă că se poate realiza o separare a fiscalității de contabilitate. Alegerea unuia sau altuia dintre elementele necesare pentru a determina amortizarea fiscală (baza de amortizare, metodele de amortizare și duratele de amortizare) reprezintă tot atâtea posibilități pentru întreprindere de a alege politicile contabile pe care le consideră relevante. Cum amortizarea contabilă, nu este întotdeauna egală cu amortizarea fiscală, costurile întreprinderii vor fi influențate cu amortizarea contabilă, dar la calculul profitului impozabil aceste costuri vor fi deductibile numai în limita unei amortizări determinate conform regulilor fiscale.

PARTEA A II-A

STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA VALORII ÎNREGISTRATE ÎN CONTABILITATE PENTRU IMOBILIZĂRI, VENITURI ȘI CHELTUIELI

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A HOTELULUI MAJESTIC

1.1. Prezentarea generală a hotelului

Hotel Majestic este administrat de Societatea Majestic Turism S.A., activitatea și funcționarea sa făcându-se conform Hotărârii Guvernului României N.R.601 din 6 octombrie 1997 privind clasificarea structurilor de primire turiști (făcută în funcție de carecteristicile constructive, de calitatea dotărilor și a serviciilor prestate).

Societatea proprietară a Hotelului Majestic este Bayindir Majestic Hotel Construction and Management S.A., deținătoare a 98% din acțiuni și cu o formă de proprietate majoritară privată.

1.2. Organizarea și funcționarea

Fiecare departament al hotelului este condus de un director de departament care respectă profilul postului, ce cuprinde: funcția; superiorul ierarhic; sarcinile speciale; calificarea necesară.

1.3. Analiza circulației și ofertei turistice

Din tabelul 15 rezultă că cei mai mulți turiști au fost înregistrați în anul 2011 (4 554 turiști), fiind cu 752 turiști mai mult decât în anul de bazǎ 2010 datoritǎ creșterii numǎrului de camere. În 2012 numărul turiștilor a scăzut față de anul 2011 la 4 451 (cu 103 turiști), fiind totuși mai mare decât în anul 2010 (cu 649 turiști). Se mai poate observa că majoritatea clienților au fost români, respectându-se evoluția numărului total de turiști. Calitatea serviciilor a crescut motiv pentru care turiștii străini au fost tot mai numeroși, de la 885 în anul 2011, la 1 541 în anul 2012.

Evoluția în dinamică a acestui indicator este prezentată în tabelul numărul 16. În conformitate cu acest tabel, numărul total de turiști a crescut în anul 2011 față de anul precedent cu 19,8%, iar în anul 2012 față de același 2010 cu 17,1%. În ceea ce privește turiștii români, numărul acestora a crescut cu 15,1 % în anul 2011 față de anul de bazǎ 2010, iar în anul 2012 a scăzut față de anul de bază 2011 cu 0,3 %. Numărul turiștilor străini însă a tot crescut, cu 35,1 % în primul an (2011), și cu 74,1 % în anul 2012 față de anul 2010, datorită îmbunătățirii calității serviciilor oferite de această societate.

După cum se observă, ponderea turiștilor români este mult mai mare decât cea a turiștilor străini, datorită numărului mare de turiști senatori și deputați cazați în acest hotel. În anul 2010 turiștii români au avut cea mai mare pondere (76,7%), aceasta scăzând în anul 2012 la 65,3%, mai mică chiar decât cea din anul 2011 (73,7%). Ponderea turiștilor străini a atins apogeul în anul 2012 (cu 34,7%), anul cel mai slab fiind 2010 (cu 23,3%). Această creștere a ponderii turiștilor străini este rezultatul orientării strategiei de piață a firmei către piața externă.

Indicatorul numărul de zile-turist are pe total cele mai mari valori în anul 2010 (19 140 zile-turist), mai mult cu 2 672 zile-turist decât în anul 2009, și cu 1 708 zile-turist decât în anul 2011. Numărul zile-turiști români a fost cel mai mare în primul an analizat (46 420 zile-turist), față de 39 879 în anul 2010, și de 31 678 în anul 2011. În ceea ce privește numărul zile-turiști străini, acesta a cunoscut cele mai mari valori în anul 2011 (11 282 zile-turist), și cele mai mici în anul 2010 (cu 6 170 zile-turist).

Pe total indicatorul durata medie a sejurului a cunoscut o descreștere în anul 2010 față de anul 2009 (cu 3,1 zile), și una în anul 2011 față de 2010 (cu 0,5 zile). În ceea ce privește turiștii români, aceștia au avut o durată medie a sejurului în anul 2009 de 14,5 zile, aceasta scăzând în anul 2010 la 4,4 zile, datorită turiștilor pentru care camera de hotel este a doua casă. În anul 2011 durata medie a sejurului turiștilor români a avut valoarea de 9,1 zile. De asemenea, durata medie a sejurului turiștilor străini a scăzut, de la 11,8 zile în anul 2009, la 9,8 zile în anul 2010.

Pe total durata medie a sejurului a scăzut cu 28,9% în anul 2010 față de anul 2009, și cu 32,4% în anul 2011 față de același 2009. Durata medie a turiștilor străini a scăzut cu 16,95% în primul an, și cu 2,6% în anul 2011 față de anul 2009. Turiștii români și-au scurtat sejurul în anul 2010 față de anul 2009 cu 30,4%, și în anul 2011 față de anul de bază 2009 cu 37,3 %.

Evoluția indicatorului coeficientul de utilizare a capacității a prezentat oscilații, de la 37,6% în anul 2009, la 43,7% în anul 2010, și la 39,8% în anul 2011, datorită scăderii numărului de turiști pe de o parte, și pe de alta datorită creșterii numărului de camere de la 60 la 98. Se observă că valoarea acestui indicator a crescut cu 16,2% în anul 2010 față de anul 2009, și cu 5,8 % în anul 2011 față de anul 2009, datorită atât scăderii numărului turiștilor cazați în hotel, cât și măririi numărului de camere disponibile.

Numărul locurilor de cazare a fost constant până în anul 2010, și în anul 2011 a crescut cu 80 de locuri. Se observă că numărul locurilor de cazare a crescut cu 66,6% în anul 2011 față de anul 2009. Numărul de locuri la mese a crescut, de la 110 în anul 2009, la 130 în anul 2010, și la 220 în anul 2011, ca urmare a creșterii numărului de locuri de cazare. În ceea ce privește numărul de locuri la mese, acest indicator a crescut 100 % în anul 2011 față de anul 2009, fiind deci o creștere semnificativă.

Sezonalitatea este influențată sensibil de vacanța de vară. Lunile cu cel mai mare coeficient de sezonalitate sunt: ~ iunie-septembrie, iar lunile cu cel mai scăzut coeficient de sezonalitate sunt: noiembrie, ianuarie, februarie, când frigul își face apariția. Aceste variații ale numărului de turiști sunt specifice unității hoteliere și de alimentație, pentru că cea mai mare parte a turiștilor români preferă lunile de vară, care în iunie, iulie și august au concediu, iar în timpul anului nu mai apelează la serviciile hoteliere și de alimentație ale hotelului.

1.4. Evoluția indicatorilor economico-financiari ai activității turistice

Productivitatea muncii anuală a înregistrat creșteri continue, de la 270.937,5 lei/salariat în anul 2009, la 49.603 lei/salariat în anul 2011, în mare măsură datorită creșterii tarifelor la serviciile prestate de societate în această perioadă, și deci a veniturilor totale. Aceeași evoluție a avut-o și productivitatea muncii zilnică, aceasta crescând de la 742,295 lei salariat/zi la 136 lei salariat/zi în perioada 2009-2011.

Se constată că încasările din activitatea hotelieră sunt mult mai ridicate decât cele din activitatea de alimentație, această situație menținându-se și pentru încasările medii pe loc zi și pe loc masă.

Se poate vedea că s-au înregistrat creșteri semnificative la încasările medii pe loc zi. Astfel, față de anul 2009, în anul 2011 acestea au crescut cu 3 282%. În ceea ce privește încasările medii pe loc masă, și acestea au crescut în anul 2011 față de anul 2009 cu 169%. Se poate observa deci, că activitatea de alimentație nu a fost foarte profitabilă. O cauzǎ majorǎ sunt prețurile cu un adaos mare, iar calitatea nu se ridicǎ la așteptǎrile clienților.

În dinamică fondurile fixe totale au crescut în perioada 2009-2011 cu 202,4%, cele din hotelărie cu 224,3%, iar cele din alimentație cu 147%. Deci creșterea totală s-a bazat mai mult pe fondurile fixe din hotelarie decât pe cele din alimentație, pentru că aici s-au realizat cele mai multe dotări.

În hotel, fondurile fixe acestea au crescut de la 985.500 lei în anul 2009 la 3.195.800 lei în anul 2011, iar în restaurant au crescut de la 389.600 lei în anul 2009, la 962.100 lei în ultimul an analizat. În dinamică fondurile fixe totale au crescut în perioada 2009-2011 cu 202,4%, cele din hotelărie cu 224,3%, iar cele din alimentație cu 147%. Deci, creșterea totală s-a bazat mai mult pe fondurile fixe din hotelarie decât pe cele din alimentație, pentru că aici s-au realizat cele mai multe dotări.

Pe toți cei trei ani analizați ponderea fondurilor fixe din activitatea hotelieră a fost de peste trei ori mai mare decât ponderea fondurilor fixe din activitatea de alimentație.

După cum se observă, în această perioadă încasările la 1000 lei fonduri fixe pe total au scăzut în anul 2011 față de anul 2009 cu 143.500 lei. Pe hotel aceste încasări au scăzut de asemenea, de la 402.800 lei în anul 2009 la 225.400 lei în anul 2011, pe restaurant însă au crescut în ultimul an la 261.600 lei. În ceea ce privește beneficiile la 1000 lei fonduri fixe, situația acestora este următoarea: pe total au crescut în anul 2010, dar au scăzut apoi în anul următor la 35.200 lei; în hotel situația este asemănătoare, crescând în anul 2010 la 176.600 lei, dar scăzând în anul 2011 la 73.500 lei; în restaurant situația este dezastruoasă, înregistrându-se de fapt pierderi în toți cei trei ani analizați, de la -39.600 lei în primul an, la -88.600 lei în ultimul an.

Pe total încasările la 1000 lei fonduri fixe au scăzut față de perioada de bază cu 38% în anul 2011. În hotel aceste încasări au scăzut până la 56% în ultimul an, iar în restaurant până la 84%. În ceea ce privește beneficiile la 1000 lei fonduri fixe, acestea au crescut pe total în anul 2010 cu 27%, dar au scăzut în anul următor cu 42% față de anul de bază. De asemenea, beneficiile pe hotel au crescut la început cu 37%, urmând apoi o descreștere față de anul 2009 cu 57%. În restaurant s-au înregistrat pierderi, la început cu 34%, iar apoi cu 124% față de anul de bază 2009. Aceste pierderi ale restaurantului coboarǎ cu mult încasǎrile per total ale activitǎții turistice. Dotǎrile pentru restaurant au fost fǎcute dar se pare cǎ nu s-a lucrat suficient la partea cu personalul și la calitatea serviciilor.

Veniturile societății pe total au crescut foarte mult de la un an la altul. În activitatea de exploatare veniturile au crescut cu 4.531.400 lei în anul 2011 față de anul 2009. În activitatea financiară însă veniturile au scăzut până la 390.500 lei în anul 2011. Veniturile din activitatea excepțională au avut o creștere până la 9.000 lei în anul 2011. Creșterea veniturilor pe total și în activitatea de exploatare s-a bazat în primul rând, pe creșterea tarifelor la serviciile prestate (în mare parte datorită inflației).

Pe total veniturile au crescut în anul 2011 față de anul de bază cu 66,7%. Veniturile din activitatea de exploatare au crescut de asemenea, cu 87,3% în anul 2011 față de anul de bază. În ceea ce privește veniturile din activitatea financiară, acestea au cunoscut o descreștere, cu 55,4% în anul 2011 față de anul de bază. În activitatea excepțională veniturile au crescut în anul 2011 cu 63,6% față de anul de bază.

Ponderea veniturilor din exploatare a crescut continuu, de la 85,5% în anul 2009, la 96% în anul 2011. Veniturile din activitatea financiară, însă, au scăzut de la 14,4% în anul 2009, la 3,9% în anul 2011. Veniturile care și-au menținut ponderea în toată această perioadă au fost cele din activitatea excepțională, aceasta pondere fiind de 0,1%.

Veniturile din activitatea de cazare au crescut în anul 2011 față de anul 2009 cu 81,45%. Se mai observă că veniturile din activitatea de alimentație au crescut cu 126% în anul 2011 față de anul de bază 2009. Veniturile din serviciile suplimentare au crescut în anul 2011 cu 40% față de anul de bază. Toate aceste evoluții pozitive s-au datorat în mare parte creșterii tarifelor percepute la serviciile prestate.

Ponderea veniturilor din activitatea de cazare deține cea mai mare pondere în total (aproximativ 81%), ponderea veniturilor din activitatea de alimentație variind însǎ de la 18,2% în anul 2009, la 16% în anul 2010, și la 22% în ultimul an analizat 2011. În ceea ce privește ponderea veniturilor din servicii suplimentare, aceasta a oscilat de asemenea, de la 5,3% în anul 2009, la 3,3% în anul 2010, și la 3,9% în anul 2011.

Încasarea medie pe turist a fost într-o continuǎ creștere, de la 1.364,5 lei în anul 2009, la 2.184 lei în anul 2011. De asemenea, și încasarea medie pe zi turist a evoluat în sensul creșterii, de la 315 leo în primul an, la 558 lei în ultimul an 2011.

Încasările medii pe turist au crescut în anul 2011 față de anul de bazǎ 2009 cu 60%. În ceea ce privește încasările medii pe zi turist, acestea au crescut cu 137% în anul 2011, ambele creșteri fiind raportate la anul de bază 2009.

Pe total cheltuielile au crescut cu 4.152.700 lei în cei trei ani analizați. Cheltuielile din activitatea de exploatare au crescut de asemenea, de la 4.045.500 lei în anul 2009, la 8.222.700 lei în anul 2011. Cheltuielile din activitatea financiară au scăzut în anul 2011 până la 54.500 lei. O evoluție alarmantă au avut-o cheltuielile din activitatea excepțională, care au crescut de la 600 lei în primul an la 94.300 lei în ultimul an și aceasta datoritǎ construcției SPA CENTER.

Pe total și în activitatea de exploatare cheltuielile au crescut în primul an cu 29%, și în al doilea an cu 103% față de anul de bază. Cheltuielile din activitatea financiară au crescut în primul an cu 79%, dar apoi au scăzut cu 25% față de anul 2009. În activitatea excepțională cheltuielile au crescut foarte mult, cu 1.000% în anul 2010 față de anul 2009 și cu 15.617% în anul 2011 față de același an de bază.

Ponderea cheltuielilor din activitatea de exploatare este covârșitoare. Mai concret, în anii 2009 și 2011 această pondere a fost de 98%, iar în anul 2010 de 97%. Ponderea cheltuielilor financiare a oscilat, între 0,7% în anul 2011 și 2,5% în anul 2010. Ponderea cheltuielilor din activitatea excepțională a crescut continuu în perioada analizată, de la 0,2% în primul an, la 1,3% în ultimul an.

Pe total cheltuielile din exploatare au crescut, la fel întâmplându-se și cu cele din cazare, care au crescut cu 4.177.200 lei în această perioadă. Cheltuielile din alimentație și cele din servicii suplimentare au crescut însă în anul 2011 față de anul de bazǎ 2009 până la 2.987.100 lei și respectiv 845.600 lei.

În activitatea de cazare cheltuielile au crescut cu 103% în anul 2011 față de anul de bază, iar în activitățile de alimentație și de servicii suplimentare cheltuielile au crescut cu 87% și respectiv 196%.

Ponderea cheltuielilor din cazare în totalul cheltuielilor din exploatare s-a situat între 53,5% în anul 2009 și 63,6% în anul 2010. Ponderea cheltuielilor din activitatea de alimentație a scăzut în anul 2011 față de anul 2009 cu 3,2%. În ceea ce privește cheltuielile din activitatea de servicii suplimentare, acestea au scăzut cu 2,3% în anul 2011 față de anul 2009.

Cel mai mare profit brut a fost realizat în anul 2010, iar cel mai mic în anul 2011. Situația este similară și pentru profitul net, acesta fiind de 1.945.700 lei în anul 2010 (anul cel mai bun), și de 1.076.200 lei în anul 2011 (anul cel mai slab).

Cea mai profitabilă activitate de exploatare a fost cea de cazare, unde cel mai profitabil an a fost 2010, cu un profit de 2.513.000 lei. Se mai observă că cele mai neprofitabile activități au fost cele de alimentație și servicii suplimentare, unde pierderile cele mai mari s-au înregistrat în anul 2011, cu 852.600 lei, și respectiv 462.900 lei.

Pe total productivitatea muncii a crescut cu 83% în anul 2011 față de anul 2009. Tot în aceeași perioadă productivitatea muncii în hotel a crescut cu 78%, iar în restaurant cu 112%, ca urmare a creșterii încasărilor în activitatea de bază.

Este evident faptul că și în marimi relative acest indicator a evoluat, cu 98% în anul 2010, și cu 230% în anul 2011, ambele valori fiind raportate anului 2009.

CAPITOLUL AL II-LEA

INDICATORII DE ECHILIBRU FINANCIAR ȘI PERFORMANȚĂ

Fondul de rulment este negativ în cei doi ani, ceea ce semnifică faptul că resursele permanente sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor permanente, situație care duce la nerealizarea echilibrului financiar pe termen lung. De asemenea, se evidențiază un surplus de resurse pe termen scurt, care poate fi folosit pentru finanțarea nevoilor pe termen lung.

Fondul de rulment propriu negativ în cei doi ani evidențiază dependența firmei fața de sursele de finanțare.

În anii 2012 și 2013, NFR este pozitivă, ceea ce arată că se înregistrează un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare. Această situație poate fi considerată favorabilă dacă se datorează creșterii stocurilor și creanțelor în urma unei politici de dezvoltare.

Trezoreria netă este negativă în fiecare din cei doi ani, ceea ce arată dependența firmei fața de surse financiare externe. Trezoreria netă negativă reflectă un dezechilibru financiar pe termen scurt ce este acoperit din contractarea altor credite pe termen scurt.

În anii 2012 și 2013, SN este pozitivă, ceea ce scoate în evidență starea de sănătate la nivelul întreprinderii și atingerea obiectivului major al gestiunii financiare și anume maximizarea valorii întreprinderii. Dacă analizăm în dinamică, pe parcursul celor doi ani, se observă creșterea situației nete, ce poate fi consecința reinvestirii profitului obținut de firma.

În anii 2012 și 2013 rata solvabilității generale este mai mare decat 1% ceea ce scoate în evidență gradul de autonomie financiară. Se observă o scădere ușoară a acestei rate în anul 2013.

Analizand rata îndatorării totale se observă o creștere a îndatorării în anul 2013 față de 2012. În anul 2013 față de anul 2012 rata îndatorării pe termen lung a crescut rezultă că societatea este dependentă de creditori – împrumuturi pe termen lung.

Și în anul 2012 și 2013 se observă că ratele de lichidități au valori subunitare ceea ce reflectă că societatea nu are lichidități suficiente pentru a face față pentru plata creditorilor și datoriilor.

Pe parcursul celor doi ani, se constată o creștere a producției exercitiului, datorată în principal a creșterii cifrei de afaceri, constituită din venituri din producția vandută și din venituri din vanzarea mărfurilor. În perioada 2012-2013 se înregistrează o creștere a valorii adăugate, ca urmare a creșterii cifrei de afaceri.

În perioada 2012-2013, valoarea EBE scade, ca urmare a creșterilor cheltuielilor cu personalul în mai mare masura decat creșterea VA.

Pe parcursul anilor 2012 și 2013, RE este pozitiv, dar descrescător, semn că veniturile din exploatare cresc mai încet decat cheltuielile.

În anul 2012, se observă o majorare a cheltuielilor privind dobanzile și a altor cheltuieli financiare, determinând un RF negativ. In 2013, RF crește față de 2012, dar rămane negativ.

În 2012 și 2013 se constată o diminuare a RC, determinat atat de scăderea RE, care se menține pozitiv, dar și de scăderea RF, care devine negativ.

Profitul net menține valorile Rezultatului Curent, deoarece firma nu are venituri și cheltuieli extraordinare și nu se mentionează aplicarea unui impozit pe profit.

În anii 2012 și 2013 CAF înregistrează o scădere, ca urmare a scăderii EBE și a PN.

Rec (5.77%) este mai mare decat Rdob (5.04%), ceea ce arată că îndatorarea are o influența favorabilă asupra rentabilității capitalurilor proprii, fapt evidențiat și de obținerea unui efect de levier pozitiv (0.01228).

CFgest și CForig au valoare pozitivă, evidențiind și în această situație un surplus de lichidități ce pot fi utilizate pentru asigurarea creșterii economice, plata dobanzilor sau rambursarea datoriilor financiare.

CFD negativ arată încă o dată că valoarea CFgest nu este suficientă pentru finanțarea creșterii economice, iar pentru rambursarea datoriilor financiare, firma va atrage și de această dată capitaluri suplimentare.

CAPITOLUL AL III-LEA

TRATAMENTUL CONTABIL AL IMOBILELOR DE PLASAMENT ÎN VIZIUNEA IAS 40 DIN PERSPECTIVA SOCIETĂȚII

1. Societatea estimează o creștere a prețurilor pe piață la clădiri, achiziționează o clădire la un preț de cumpărare de 24.000 lei, comisioane datorate agenției imobiliare de 10% și taxe notariale de 900 lei.

Inițial, clădirea se recunoaște la o valoare formată din prețul de cumpărare și costurile de tranzacționare. Costurile de tranzacționare cuprind comisioanele datorate agenției imobiliare și taxele notariale (10% x 24.000 +900=3.300). Costul clădirii=24.000+3.300= 27.300lei.

2. În data de 16 iunie 2013, societatea cumpără un teren pentru a îl închiria cu plata în 4 rate anuale a 20.000 lei fiecare. Știind că avansul plătit la data achiziției terenului este 25.000 lei, iar prețul de vânzare a terenului cu încasarea în condiții normale este de 90.000 lei, terenul achiziționat sa va înregistra, după cum urmează.

Suma plătită de societate este de 25.000 +4 x 20.000=125.000 lei. Deoarece plata investiției este amânată pe o perioadă de 4 ani, suma plăților de 125.000 lei include și cheltuielile cu dobânda(125.000-90.000=35.000) care se recunosc în fiecare an. Rezultă că investiția imobiliară de mai se înregistrează la prețul terenului din momentul vânzării, adică la 90.000 lei; Pentru a calcula cheltuielile cu dobânda care se recunosc anual, se determină rata dobănzii pentru care valoarea actualizată a plăților de numerar este egală cu prețul de vînzare de 90.000 lei

Cheltuielile ulterioare aferente unei investiții imobiliare care a fost deja recunoscută se recunosc astfel: se adaugă la valoarea contabilă a investiției imobiliare atunci când există probabilitatea că vor fi generate către întreprindere beneficii economice viitoare, în plus față de standardul de performanță inițial; celelalte cheltuieli trebuie recunoscute în contul de profit și pierdere, în perioada în care ele apar.

3. Un imobil construit de societatea analizată cu un cost de 30.000 lei este dat în folosință terților pe 1 septembrie 2012. La 31.12.2012, valoarea justă estimată a activului este de 30.350 lei în condițiile în care imobilul a fost amortizat pentru suma de 600 lei. Știind că valoarea justă a imobilului este estimată la 31.500 la 31.12.2013, se contabilizează variația acesteia în cele două exerciții financiare, după cum urmează.

Întrucât valorea justă se determină la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, calculul amortizării devine inutil. Se anulează amortizarea cumulată, imputându-se imobilului de plasament. Diferența dintre valoarea justă a imobilului și valorea netă contabilă la 31.12.2012 este: 30.350-(30.000-600)=950 lei.

La 31.12.2013, variația valorii juste este:31.500-30.350=1.150 lei.

Înregistrările contabile aferente sunt prezentate în tabelul de mai jos:

4. Societatea deține o proprietate compusă dintr-un teren și o clădire veche, ca investiție cu o valoare rămasă de 30 (teren la cost de 15 și clădirea la valoare rămasă de 15). În baza IAS 40, proprietatea este reevaluată pentru prima dată la o valoare justă de 150. În continuare, se va reflecta alocarea valorii juste între teren și clădire, având în vedere faptul că evaluarea este bazată pe conceptul de utilizare cea mai bună și eficientă a proprietății și presupune o dezvoltare completă a locului, incluzând demolarea clădirii vechi și construcția unui hotel modern.

Se va determina valorea de piață pe baza conceptului de utilizare cea mai bună și eficientă a proprietății – forma este cea mai utilizată de evaluare. Pentru evaluarea unei proprietăți imobiliare la valoarea justă trebuie luată în calcul nu numai valoarea în uz, ci și orice alternativă de folosire a acesteia. Valoarea cea mai mare este obținută în condițiile în care clădirea veche este demolată în vederea modernizării locului. Rezultă că în condițiile demolării, valoarea de piață a clădirii vechi este zero. Valorea reevalută de 150 trebuie alocată în întregime terenului.

Se observă că atunci când o întreprindere definitivează construcția sau îmbunătățirea unei investiții imobiliare, construită în regie proprie și care va fi înregistrată la valoarea justă, orice diferență între valoarea justă a proprietății imobiliare de la acea dată și valoarea sa contabilă anterioară trebuie recunoscută în profitul net sau în pierderea netă aferentă perioadei.

Valoarea justă a proprietății imobiliare trebuie să reflecte stadiul actual al pieței și împrejurările existente la data bilanțului; aceasta nu include cheltuielile estimate de vânzare pentru a reflecta faptul că investițiile imobiliare nu sunt deținute pentru a fi vândute.

De exemplu, pentru a evita dubla evidențiere a activelor sau datoriilor care sunt recunoscute în bilanț ca active sau datorii distincte, în determinarea valorii juste a investiției imobiliare, societatea amintită va proceda astfel: echipamente precum lifturile sau aparatele de aer condiționat vor fi incluse în categoria investițiilor imobiliare și nu vor fi recunoscute separat ca imobilizări corporale; mobilierul aferent unui camere închiriate se include în valoarea justă a acestei camere, fără să fie recunoscut ca activ separat (deoarece veniturile din chirii sunt aferente camerei mobilate); valoarea justă a investiției imobiliare exclude veniturile din leasing operațional, amânate sau înregistrate în avans, deoarece întreprinderea le recunoaște distinct pe acestea ca activ sau datorie.

5. Societatea cumpără un teren la sfârștul anului 200 cu scopul de a-i crește valoarea, fiind recunoscut în bilanțul de la 31.12.2010 la valoarea de 50.000 lei. La sfârșitul anului 2011,valorea justă a terenului este 80.000 leim iar la 31.12.2012 ajunge la 60.000 lei. Dat fiind faptul că societatea a ales modelul evaluării la cost, în acest caz, înregistrările contabile vor fi reflectate după cum urmează. Variația valorii juste a terenului este recunoscută în capitaluri proprii, în rezerve de reevaluare. Rezultatul exercițiului, în contul de profit și pierdere nu este afectat. Înregistrările contabile aferente sunt:

6. Societatea achiziționează la 30 iunie 2010 o clădire în scopul de a fi închiriată terților și pe care intenționează s-o dețină pe toata durata rămasă de viață de 10 ani. Costul de achiziție al clădirii este de 100.000 lei, comisioanele datorate agenției imobiliare de 5%, iar taxele notariale de 2000 lei. Valoarea justă a clădirii a evoluat astfel: 120.000 lei la 31.12.2010, 130.050 lei la 31.12.2011, 110.000 lei la 31.12.2012.

Tratamentul contabil al variațiilor valorii juste a clădirii este reflectat după cum urmează:

Informații contabile privind exercițiul financiar 2010:

Costul clădirii=100.000+5% x100.000 +2000=107.000 lei;

Valorea reziduală este nulă având în vedere că proprietarul intenționează s-o dețină pe toată durata de viață rămasă;

Amortizarea anuală este: (107.000-0):10=10.700 lei;

Amortizarea semestrială 10.700:2=5350 lei;

La 31.12.2010, plusul de valoare (18.350 lei) generat de valorea justă a investiției (120.000 lei) mai mare decât valorea contabilă a acesteia (107.000-5.350=101.650 lei) nu se înregistrează, nefiind rezultatul unui proces de reevaluare.

Rezultă că la 31.12.2010,investiția imobiliară este recunoscută în bilanț la valoarea de 101.650 lei.

Informații contabile privind exercițiul financiar 2011:

Costul clădirii=100.000+5% x100.000 +2000=107.000 lei;

La 31.12.2011, investiția imobiliară este recunoscută la valoarea justă de 130.050 lei;

Amortizarea aferentă exercițiului 2011 este de 10.700 lei;

Valoarea contabilă a investiției imobiliare este: 101.650- 10.700=90.950 lei;

Diferența din reevaluare favorabilă = 130.050- 90.950 = 39.100 lei;

Amortizarea semestrială după reevaluare: 130.050:[10×2 semestre – (1 semestru +1 an x 2 semestre)] = 7.650 lei;

Amortizarea anuală: 7650 x 2=15.300 lei;

Înregistrarea contabilă a reevaluării clădirii se face conform metodei nete;

Impozitele amânate sunt de 39.100 x 16%=6.256 lei;

Informații contabile privind exercițiul financiar 2012:

Valoarea justă a investiției imobiliare =110.000 lei;

Valoarea contabilă a investiției imobiliare = 130.050-15.300 =112.506 lei;

Minusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate, nefiind rezultatul unui proces de reevaluare;

Rezultă că investiția imobiliară se recunoaște la valoarea contabilă de 112.506 lei.

Înregistrările contabile aferente sunt:

7. În 2012, societatea decide să închirieze unei terțe părți o clădire care până în prezent a fost utilizată în scopuri administrative. Valorea rămasă a clădirii este 120 lei. Ca urmare a schimbării utilizării, clădirea este reevaluată pentru prima dată în baza IAS 40, la 180 lei cu ajutorul modelului bazat pe valoarea justă.

Suntem în situația în care un activ ocupat în prealabil de proprietar devine investiție imobiliară. Câștigul sau pierderea din reevaluarea activului la valoarea justă în sumă de 60 lei trebuie recunoscută ca o rezervă de reevaluare, în conformitate cu IAS 16. La vânzarea activului, și numai atunci, surplusul de reevaluare este transferat în rezultatul reportat fără a avea impact în contul de profit și pierdere.

8. La finele lui iulie 2012, societatea decide ca una din aceste clădiri să fie închiriată terților. Costul de achiziție al clădirii este 24000 lei, iar valoarea justă la data transferului (1 august) este 25.000 lei.

Transferul se face de la stocuri la investiție imobiliară care va fi înregistrată la valoarea justă. Orice diferență între valoarea justă a proprietății imobiliare la acea dată și valoarea sa contabilă anterioară trebuie recunoscută în profitul net sau pierderea netă a perioadei. Înregistrările contabile sunt după cum urmează:

9. Un imobil care a fost închiriat își schimbă destinația în sensul că începând cu 1 iulie 2012 este utilizat de proprietar. Durata de utilizare reziduală a clădirii este 10 ani.

Variația valorii juste a imobilului de la 31.12.11 la 1.07 2012 este de: 11100-10.200= 900 lei. Cheltuielile cu amortizarea la la 31.12.2011 sunt: 11.100/1o x 6/12=555.

Înregistrările contabile se prezintă astfel:

În cazul aplicării modelului bazat pe cost, societatea prezintă următoarele informații suplimentare: valoarea justă a proprietății; metoda de amortizare și duratele de viață utilizate; reconcilierea soldurilor de închidere și deschidere.

CONCLUZII

După evaluarea inițială, o întreprindere care optează pentru modelul bazat pe cost trebuie să evalueze toate investițiile sale imobiliare utilizând tratamentul contabil de bază din IAS 16, Imobilizări corporale, adică la cost mal puțin orice amortizare cumulată și orice pierderi cumulate din depreciere.

Dacă o proprietate imobiliară utilizată de posesor devine o investiție imobiliară care va fi înregistrată la valoarea justă, o întreprindere trebuie să aplice IAS 16 până la data modificării utilizării. Întreprinderile trebuie să trateze orice diferență de la acea dată, dintre valoarea contabilă a proprietății imobiliare, în baza IAS 16, și valoarea sa justă, la fel ca pe o reevaluare, în baza IAS16.

Până la data la care proprietatea imobiliară utilizată de posesor devine o investiție imobiliară înregistrată la valoarea justă, o întreprindere continuă amortizarea proprietății și recunoaște orice pierderi din depreciere care au avut loc. Întreprinderea tratează orice diferență de la acea dată dintre valoarea contabilă a proprietății, în baza IAS 16 și valoarea sa justă în același fel ca pe o reevaluare, în baza IAS 16.

Pentru un transfer de la stocuri la investiție imobiliară care va fi înregistrată la valoarea justă, orice diferență între valoarea justă a proprietății imobiliare la acea dată și valoarea sa contabila anterioară trebui recunoscută în profitul net sau pierderea netă a perioadei. Atunci când o întreprindere definitivează construcția sau îmbunatățirea unei investiții imobiliare, construită în regie proprie și care va fi înregistrată la valoarea justă, orice diferență între valoarea justă a proprietății imobiliare de la acea dată și valoarea sa contabilă anterioară trebuie recunoscută în profitul net sau în pierderea netă aferentă perioadei.

Investițiile imobiliare se recunosc ca active numai atunci când sunt îndeplinite cele două criterii: este probabil ca beneficii economice viitoare aferente investiției imobiliare să fie generate către întreprindere; costul investiției imobiliare poate fi evaluat în mod rezonabil.

IAS 40 revizuit se completează cu următoarele amendamente: cerința de a specifica ce costuri sunt incluse în cadrul costului investiției imobiliare și când elementele înlocuite ar trebui eliminate; precizarea dacă tranzacțiile în care investițiile imobiliare sunt realizate prin schimbul unor active nemonetare, în întregime sau doar parțial), au substanță comercială și cum sunt tratate astfel de tranzacții; tratarea compensațiilor primite de la terți, pentru investiții imobiliare depreciate, care au suferit pierderi sau au fost cedate.

BIBLIOGRAFIE

TRATATE ȘI STUDII DE SPECIALITATE

Caloian, Florentin, Internațional și armonizare în contabilitatea din România, teză de doctorat, Ed. ASE, București, 2004;

Georgescu, N., V. Robu, Analiză economico-financiară, Ed. ASE, București, 2001;

Gheorghiu, A. (coordonator), Analiza activității economice a întreprinderilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Ișfănescu A., C. Stănescu, A. Băicuși, Analiza economico-financiară, edița a II-a, Ed. Economică, București, 1999;

Jianu, I., Evalurea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii. – O abordare din prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară., Ed. Ceccar, București, 2007;

Lăcătuș, V. D., Amortizarea. Modele și implicații financiare, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2004;

Lupu, Nicolae, Hotelul, economie și management, Ed. Bic All, București, 1998;

Manolescu, Dan, Armonizarea contabilității la directivele europene și la standardele internaționale de contabilitate, teză de doctorat, Ed. ASE, București, 2006;

Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006;

Munteanu, A., Auditul sistemelor informaționale contabile. Cadrul general, Ed. Polirom, Iași, 2001;

Petrescu, Silvia, Analiză și diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, Ed. Ceccar, București, 2006;

Petrescu, Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2004;

Rusu D., A. Cuciureanu, Silvia Petrescu, G. Dan, Analiza activității economice a întreprinderilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979;

Sava, C., R. Lazoc, Economia întreprinderii de turism, Ed. Brumar, Timișoara, 2001;

Snak, Oskar, Petre Baron, Nicolae Neacșu, Economia turismului, Ed. Expert, București, 2001;

Stancu, I., Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Ed. Economică, București, 1996;

Tabără, N., Modernizarea contabilității și controlului de gestiune, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2006;

Vâlceanu. Gh., V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico-financiară, Ed. Economică, ediția a II-a, București, 2005;

Vintilă, Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2000;

*** Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate, Ed. Economică, București, 2005.

ARTICOLE ÎN REVISTE ȘI STUDII DE SPECIALITATE

Caloian, Florentin, „Raportul dintre reevaluarea și ajustarea valorii contabile a imobilizărilor corporale”, în Finanțe publice și contabilitate, nr. 10, 2006, pp. 36-39;

Caloian, Florentin, „Valorile rectificative ale imobilizărilor corporale”, în Finanțe publice și contabilitate, nr. 7-8, 2006, pp. 39-42;

Cernușcă, Lucian, „Politici contabile privind amortizarea imobilizărilor corporale”, în Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 7, 2005;

Constantin, Ștefan, „Amortizarea fiscală a imobilizărilor corporale (mijloacelor fixe)”, în Impozite și taxe, nr. 11-12, 2006, pp. 119-122;

Constantin, Ștefan, „Reevaluarea imobilizărilor corporale”, în Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 3, 3006, pp. 14-16;

Gheorghe, Dumitru, „Contabilitatea amortizării imobilizărilor”, în Finanțe, bănci, asigurări, nr. 5, 2005;

Gheorghe, Dumitru, „Contabilitatea imobilizărilor corporale și financiare”, în Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 7, 2005;

Halaciuc, E., C. Mihalciuc, „Diagnosticul contabil al rezultatelor pe baza contului de profit și pierdere”, în Contabilitate și informatică de gestiune, nr. 10, 2004, p. 153;

Jianu, I., „Performanța în mediul operațional al întreprinderii”, în Contabilitate și informatică de gestiune, nr. 7, 2004, p. 58;

Mitea, Neluța, „Amortizarea imobilizărilor corporale”, în Tribuna economică, nr. 5, 2007, pp. 78-80;

Pârvu, Cerasela, Radu Baluna, Daniel Goagără, „Standardele internaționale de contabilitate și reevaluarea imobilizărilor corporale”, în Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 2, 2004;

Popovici, Ilie, „Amortizarea imobilizărilor corporale – aplicații practice”, în Tribuna economică, nr. 40, 2005, pp. 26-37.

ACTE NORMATIVE

Hotărârea nr. 1553 din 18 decembrie 2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale și stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial, nr. 21 din 12 ianuarie 2004;

Legea nr. 15 din 24 martie 1994, republicată privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale.

BIBLIOGRAFIE

TRATATE ȘI STUDII DE SPECIALITATE

Caloian, Florentin,Internațional și armonizare în contabilitatea din România, teză de doctorat, Ed. ASE, București, 2004;

Georgescu, N., V. Robu, Analiză economico-financiară, Ed. ASE, București, 2001;

Gheorghiu, A. (coordonator), Analiza activității economice a întreprinderilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Ișfănescu A., C. Stănescu,A. Băicuși, Analiza economico-financiară, edița a II-a, Ed. Economică, București, 1999;

Jianu, I., Evalurea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii. -O abordare dinprisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară., Ed. Ceccar, București, 2007;

Lăcătuș, V.D., Amortizarea. Modele și implicații financiare, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2004;

Lupu, Nicolae, Hotelul, economie și management, Ed. Bic All, București, 1998;

Manolescu, Dan,Armonizarea contabilității la directivele europene și la standardele internaționale de contabilitate, teză de doctorat, Ed. ASE, București, 2006;

Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Elemente teoretico-metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006;

Munteanu, A., Auditul sistemelor informaționale contabile. Cadrul general, Ed. Polirom, Iași, 2001;

Petrescu, Silvia, Analiză și diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ,Ed. Ceccar, București, 2006;

Petrescu, Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2004;

Rusu D., A. Cuciureanu, Silvia Petrescu, G. Dan, Analiza activității economice a întreprinderilor, Ed.Didactică și Pedagogică, București, 1979;

Sava, C., R.Lazoc, Economia întreprinderii de turism, Ed. Brumar, Timișoara, 2001;

Snak, Oskar, PetreBaron, NicolaeNeacșu, Economia turismului, Ed. Expert, București, 2001;

Stancu, I., Finanțe.Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Ed. Economică, București, 1996;

Tabără, N., Modernizarea contabilității și controlului de gestiune, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2006;

Vâlceanu. Gh., V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico-financiară, Ed. Economică, ediția a II-a, București, 2005;

Vintilă, Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2000;

*** Ministerul Finanțelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate, Ed. Economică, București, 2005.

ARTICOLE ÎN REVISTE ȘI STUDII DE SPECIALITATE

Caloian, Florentin,„Raportul dintre reevaluarea și ajustarea valorii contabile a imobilizărilor corporale”,în Finanțe publice și contabilitate, nr. 10, 2006, pp. 36-39;

Caloian, Florentin,„Valorile rectificative ale imobilizărilor corporale”, în Finanțe publice și contabilitate, nr. 7-8, 2006, pp. 39-42;

Cernușcă, Lucian,„Politici contabile privind amortizarea imobilizărilor corporale”, în Gestiunea și contabilitatea firmei,nr. 7, 2005;

Constantin, Ștefan,„Amortizarea fiscală a imobilizărilor corporale (mijloacelor fixe)”,în Impozite și taxe, nr. 11-12, 2006, pp. 119-122;

Constantin, Ștefan,„Reevaluarea imobilizărilor corporale”, înGestiunea și contabilitatea firmei, nr. 3, 3006, pp. 14-16;

Gheorghe, Dumitru,„Contabilitatea amortizării imobilizărilor”, înFinanțe, bănci, asigurări, nr. 5, 2005;

Gheorghe, Dumitru,„Contabilitatea imobilizărilor corporale și financiare”,în Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 7, 2005;

Halaciuc, E., C. Mihalciuc, „Diagnosticul contabil al rezultatelor pe baza contului deprofit și pierdere”, în Contabilitate și informatică de gestiune, nr.10, 2004, p.153;

Jianu, I., „Performanța în mediul operațional al întreprinderii”, în Contabilitate și informatică de gestiune, nr.7, 2004, p.58;

Mitea, Neluța,„Amortizarea imobilizărilor corporale”, în Tribuna economică, nr. 5, 2007, pp. 78-80;

Pârvu, Cerasela, Radu Baluna, Daniel Goagără, „Standardele internaționale de contabilitate și reevaluarea imobilizărilor corporale”, în Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 2, 2004;

Popovici, Ilie,„Amortizarea imobilizărilor corporale – aplicații practice”,în Tribuna economică, nr. 40, 2005, pp. 26-37.

ACTE NORMATIVE

Hotărârea nr. 1553 din 18 decembrie 2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale și stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată înMonitorul Oficial, nr. 21 din 12 ianuarie 2004;

Legea nr. 15 din 24 martie 1994,republicată privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale.

ANEXE

ANEXA 1

TABELE ȘI FIGURI HOTEL INTERCONTINENTAL

Tabel 1: Modificări absolute și relative în cifra de afaceri

Figura 1: Cifra de afaceri pentru perioada 2010/2012

Tabel 2: Situația veniturilor în Hotel Intercontinental (mii lei)

Tabel 3: Situația procentuală a veniturilor în Hotel Intercontinental

Figura 2: Situația veniturilor în Hotel Intercontinental (mii lei)

Tabel 4: Modificările absolute și relative ale veniturilor totale

Figura 3: Modificările absolute și relative ale veniturilor totale

Tabel 5: Contribuția procentuală a activităților aducătoare de venituri

Sursa: Hotel Intercontinental

Tabel 6: Comparația performanțelor cu mediile din țările cu tradiție

Tabel 7: Cheltuieli totale în activitatea Hotelului Intercontinental (mii lei)

Tabel 8: Cheltuieli totale în activitatea Hotelului Intercontinental din perspectivă procentuală

Figura 4: Structura cheltuielilor totale în Hotel Intercontinental

Tabel 9: Modificări absolute și relative de cheltuieli totale în Hotel Intercontinental

Tabel 10: Rata rentabilității

Figura 5: Rata rentabilității

Tabel 11: Gradul de ocupare

Tabel 12: Structura gradului de ocupare pe luni

Tabel 13: Modificarea absolută și relativă a gradului de ocupare

Tabel 14: Durata medie a sejurului

Figura 6: Durata medie a sejurului

Figura 7: Durata medie a sejurului

ANEXA 2

TABELE ȘI FIGURI HOTEL MAJESTIC

Tabel 15: Evoluția indicatorului număr de turiști în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual

Tabel 16: Evoluția în dinamică a indicatorului număr de turiști în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 17: Evoluția în structură a indicatorului număr de turiști în perioada 2009-2011 (%)

Sursa: Raportul anual

Tabel 18: Evoluția indicatorului număr zile-turist în perioada 2009-2013

Sursa: Raportul anual

Tabel 19: Evoluția în dinamică a indicatorului număr zile-turist în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 20: Evoluția indicatorului durata medie a sejurului în perioada 2009-2011

Tabel 21: Evoluția în dinamică a indicatorului durata medie a sejurului în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 22: Evoluția indicatorului coeficientul de utilizare a capacității în perioada 2009-2011

Tabel 23: Evoluția în dinamică a indicatorului coeficientul de utilizare a capacității în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 24: Evoluția indicatorului număr locuri de cazare în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual

Tabel 25: Evoluția în dinamică a indicatorului număr locuri cazare în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 26: Evoluția indicatorului număr locuri la mese în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual

Tabel 27: Evoluția în dinamică a indicatorului număr locuri la mese în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 28: Evoluția coeficientul de sezonalitate a numărului de turiști cazați

Tabel 29: Evoluția indicatorului număr de personal în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 30: Evoluția și dinamica pe posturi a forței de muncă în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 31: Evoluția în structură pe posturi a forței de muncă în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 32: Evoluția productivității muncii în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 33: Evoluția în dinamică a productivității muncii în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 34: Evoluția indicatorilor de utilizare a capacității de prestație în perioada 2009-2011

Tabel 35: Evoluția în dinamică a indicatorului încasări medii în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 36: Evoluția indicatorului fonduri fixe în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 37: Evoluția în dinamică a indicatorului fonduri fixe în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 38: Evoluția în structură a indicatorului fonduri fixe în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 39: Evoluția indicatorilor eficienței utilizării fondurilor fixe în perioada 2009-2011

Tabel 40: Evoluția în dinamică a indicatorilor încasări la 1000 lei fonduri fixe și beneficii la 1000 lei fonduri fixe în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 41: Evoluția indicatorului venituri totale în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 42: Evoluția în dinamică a indicatorului venituri totale în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 43: Evoluția în structură a indicatorului venituri totale în perioada 2009-2011 (%)

Figura 8: Evoluția în structură a veniturilor totale în anul 2009

Figura 9: Evoluția în structură a veniturilor totale în anul 2010

Figura 10: Evoluția în structură a veniturilor totale în anul 2011

Tabel 44: Evoluția indicatorului venituri din exploatare în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 45: Evoluția în dinamică a indicatorului venituri din exploatare în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 46: Evoluția în structură a indicatorului venituri din exploatare în perioada 2009-2011

Tabel 47: Evoluția indicatorului încasări medii în perioada 2009-2011

Tabel 48: Evoluția în dinamică a indicatorului încasări medii în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 49: Evoluția indicatorului cheltuieli totale în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 50: Evoluția în dinamică a indicatorului cheltuieli totale în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 51: Evoluția în structură a indicatorului cheltuieli totale în perioada 2009-2011 (%)

Figura 11: Evoluția în structură a cheltuielilor în anul 2009

Figura 12: Evoluția în structură a cheltuielilor în anul 2010

Figura 13: Evoluția în structură a cheltuielilor în anul 2011

Tabel 52: Evoluția indicatorului cheltuieli din exploatare în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 53: Evoluția în dinamică a indicatorului cheltuieli din exploatare în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 54: Evoluția în structură a indicatorului cheltuieli din exploatare în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 55: Evoluția profitului în perioada 2009-2011

Tabel 56: Evoluția profitului și a ratei profitului în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 57: Evoluția indicatorului productivitatea muncii în perioada 2009-2011

Tabel 58: Evoluția în dinamică a indicatorului productivitatea muncii în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 59: Evoluția cheltuielilor cu salariile în perioada 2009-2011

Sursa: Raportul anual, Bilanțul contabil, Cont de profit și pierderi

Tabel 60: Evoluția în dinamică a indicatorului fondul de salarii în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 61: Evoluția indicatorului salariul mediu anual în perioada 2009-2011

Tabel 62: Evoluția în dinamică a indicatorului salariul mediu anual în perioada 2009-2011 (%)

Tabel 63: Evoluția corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu anual în perioada 2009-2011

Tabel 64: Evoluția principalilor indicatori ai eficienței serviciilor suplimentare în perioada 2009-2011

ANEXA 3

CALCULE INDICATORI

2012: FR = ( 323.429.804+233.669.693+0) – (772.800.745-6.751.862)

= – 208.949.386

2013: FR = (332.138.781+259.921.845+0) – (884.060.079-5.389.826)

= – 286.609.627

2012: FRP = 323.429.804 – (772.800.745-6.751.862)

= – 442.619.079

2013: FRP = 332.138.781-(884.060.079-5.389.826)

= – 546.531.472

2012: NFR = (223.629.770+179.505.435+2.375.007) – (631.889.091-84.119.711+631.054)

= 94.834.400

2013: NFR = (191.463.806+259.393.949+655.954) –

(780.415.952-110.109.997+106.299)

= 81.914.888

2012: TN = – 208.949.386 – 94.834.400

= – 303.783.786

2013: TN = – 286.609.627 – 81.914.888

= – 368.524.515

2012: SN = 1.196.371.504 – 872.941.700

= 323.429.804

2013: SN = 1.377.972.703 – 1.045.833.922

= 332.138.781

Rsg = activ/datorii totale

= 1.196.371.504/872.941.700

= 1.37%

Rsg = activ/datorii totale

= 1.377.972.703/1.045.833.922

= 1.32%

Rd = Datorii totale / Capital propriu

= 872.941.700/323.429.804

= 2.70%

Rd = Datorii totale / Capital propriu

= 1.045.833.922/332.138.781

= 3.15%

Rd.tl = Datorii pe termen lung / Capital propriu

= 233.669.693/323.429.804

= 0.72%

Rd.tl = Datorii pe termen lung / Capital propriu

= 259.921.845/332.138.781

= 0.78%

Rlg = Active circulante / Datorii pe termen scurt

= 421.195.752/631.889.091

= 0.67%

Rlg = Active circulante / Datorii pe termen scurt

= 493.256.670/780.415.952

= 0.63%

Rlr = Active circulante – Stocuri / Datorii pe termen scurt

= (421.195.752-223.629.770) /631.889.091

= 0.31%

Rlr = Active circulante – Stocuri / Datorii pe termen scurt

= (493.256.670 -191.463.806)/780.415.952

= 0.38%

Rli = Disponibilități / Datorii pe termen scurt

= 42.396.495/780.415.952

= 0.05 %

Rec = (EBIT-impozitul pe profit)/AE

= (50.084.973-0)/ 867.635.145

= 5.77%

Rfin = PN/Cap pr

= 22.643.128/323.429.804

= 7%

Rdob = dobânzi/dat fin

= 27.441.845/544.205.341

= 5.04%

Rec = 0.07*323.429.804/867.635.145+0.0504*544.205.341/867.635.145

= 0.0260+0.031

= 0.0577

= 5.77%

Rfin = PN/Cap pr

= 22.643.128/323.429.804

= 7%

Rfin = Rec+ (Rec-Rdob) *dat fin/cap proprii

= 0.0577 + (0.0577-0.0504)* 544.205.341/323.429.804

= 0.0577 + 0.01228

= 0.07

= 7%

CFgest = PN+amortizări+dobânzi

= 22.643.128 + 12.696.750 + 27.441.845

= 62.781.723

CFgest = PN+amortizare+dobânzi

= 8.779.523 + 12.246.799 + 10.627.667

= 31.653.989

CFexpl = RBXPL-impozit pe profit+amortizarea

= 50.084.973 – 0 + 12.696.750

= 62.781.723

CFexpl = RBXPL-impozit pe profit +amortizare

= 19.407.190 – 0 + 12.246.799

= 31.653.989

Δimobilizări = imob2013-imob2012+amortizarea

= 884.060.079 – 772.800.745 + 12.696.750

= 123.956.084

ΔNFR = NFR(2013)-NFR(2012)

= – 12.919.512

CFDorig = 62.781.723 – (123.956.084 – 12.919.512)

= – 48.254.849

Cfacționari = PN- ΔCap. Proprii

= 22.643.128 – (332.138.781-323.429.804)

= 13.934.151

CFcreditori = dobanzi-Δdatorii financiare

= 27.441.845- (633.836.186-544.205.341)

= – 62.189.000

CFDdest = 13.934.151 – 62.189.000

= – 48.254.849

ANEXA 4

PREZENTAREA INDICATORILOR PE ARIA DE ANALIZĂ, FORMULELE DE CALCUL ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR