Analiza guvernanței unei arii protejate. [604476]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Geografia Mediului
Programul de studii: Știința Mediului

Analiza guvernanței unei arii protejate.
Studiu de caz : Parcul Natural Comana

Îndrumător științific:
Lector univ. Dr. Andreea Niță
Absolvent: [anonimizat]
2020

2
Cuprins
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
Capitolul I – Descrier ea studiului de caz ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1 Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.2 Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
1.3 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.4 Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9
a) Apele de suprafață ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
b) Apele subterane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
1.5 Fauna și vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
a) Fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
b) Vegetația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
1.6 Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
1.7 Situația și structura demografică ………………………….. ………………………….. ……………. 16
1.8 Potențialul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
Capitolul II – Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.1 Observații în teren și aplicarea chestionarelor în teren ………………………….. …………….. 19
2.2 Analiza rețelei sociale a conflictelor și tipurilor de conflicte ………………………….. ……… 20
2.2.1 Modalitatea de întocmire a bazei de date cu conflicte ………………………….. …………….. 21
2.2.3 Descrierea analizei de rețea socială a actorilor implicați ………………………….. …………. 21
Capitolul al III -lea – Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. …………….. 23
3.1 Percepția populației asupra colaborării actorilor implicați în guvernanța Parcului
Natural Comana ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 23
3.1.1. Date despre respondenți ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
3.1.2. Analiza percepției populației asupra colaborării actorilor implicați in guvernanța
Parcului Natural Comana ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 26
3.2 Analiza rețelei sociale a actorilor implicați în conflictele parcului …………………………. 34
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 38
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 40
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 43

3
Introducere
Aria protejată este o zonă terestră sau marină special dedicat ă protecției și conservării
biodiversității, împreună cu resursele culturale și naturale, administrate cu mijloace legale (Dudley
& Stolton, 2007, Iojă și alții, 2010) . Parcurile naturale sunt arii protejate care se întin d de obicei
pe suprafețe mari, de ordinul zecilor de mii de hectare. În limitele acestora se regăsesc și așezări
umane, de cele mai multe ori rurale, dar pot sa existe chiar și orașe. Ca și în cazul parcurilor
naționale, se realizează o zonare internă prin care se indică activitățile ce sunt p remise (Stanciu și
alții, 2009 ).
Ariile protejate sunt esențiale în conservarea capitalului natural și cultural întrucât includ
cele mai reprezentative și semnificative zone din punct de vedere al biodiversității, al valorilor
naturale și culturale asociate. Măsurile de management în aceste arii se elaborează și se
implementează în așa fel încât să se mențină sau chiar să se refacă, acolo unde este nevoie,
ecosistemele naturale și populațiile de specii sălbatice, menți nându -se în același timp sau
căutându -se soluții pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale (Stanciu și alții, 2009).
Conform Directivei Habitate, rețeaua Natura 2000 este alcătuită din situri care adăpostesc
diverse tipuri de habitate naturale ce se regăsesc în Anexa I (Tipuri de habitate naturale de interes
comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare) și de habitate
ale speciilor ce figurează în Anexa II (Speciile de plante si anim ale de interes comunitar a c ăror
conservare necesita desemnarea zonelor speciale de habitate) . Implementarea acestei directive
încearcă să asigur e menținerea sau restabilirea tipurilor de habitate naturale și aspeciilor într -o
stare de conservare favorabil ă, pe cuprinsul ariilor lor de r ăspândire. Pentru speciile de animale
care ocupă teritorii vaste, aceste situri corespund locurilor, în cadrul ariilor naturale de răspândire
a acestor specii, care prezintă elementele fizice și biologice esen țiale pentru vi ața și reproducerea
lor.
Directiva Păsări , alături de Directiva Habitate , stabilește nivelul minim de standarde pentru
conservarea biodiversitatii adoptate de c ătre Statele Membre ale Uniunii Europene. Conform
Directivei Păsări, Statele Membre trebuie s ă ia toate m ăsurile necesare pentru protejarea ,
menținerea sau restabilirea unei diversități și a unei suprafețe suficiente de habitat pentru toate
speciile de păsări care trăiesc în mod natural în stare de sălbăticie pe teritoriul european al Statelor
Membr e. Prin această directivă s -a avut în vedere conservarea speciilor de păsări: amenințate cu

4
dispariția, vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor, considerate ca fiind rare deoarece
numarul lor este redus și aparitia locală este restrânsă, care necesită o atenție specială în vederea
specificației habitatului lor. (Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, 2011)
Siturile de importanță comunitară (SCI) reprezintă zone, în cadrul regiunilor biogeografice
cărora aparțin, ce contribuie la menținerea sau restaurarea unui habitat din Anexa II a Directivei
Habitate, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice, la un stadiu corespunzător de conservare și, în același timp, la coerența sistemului
Natura 2000, precum și la menținerea diversității biologice a regiunii (Ionescu, 2010) .
Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) constituite , conform Directivei Păsări ,
zone protejate cu scopul menținerii în stare favorabilă a speciilor de păsări sălbatice și conservare
a acestora și a habitatelor lor (Ionescu, 2010) .
În general, guvernanța ariilor protejate este caracterizată prin interacțiunile dintre structuri,
procese și tradiții care influențează modul în care sunt exercitate puterea și responsabilitățile, sau
a modului în care sunt luate deciziile, iar cetățenii sau alți factori interesați își pot exprim a opinia.
Sistemul de decizie și managementul ariilor protejate din România trebuie să permită implicarea
activă a tuturor factorilor interesați de la toate nivelurile (local, regional, național). Având în vedere
complexitatea conservării în ariile proteja te și faptul că resursele și terenurile din arii protejate sunt
gestionate de numeroși actori sociali, managementul acestora poate fi eficient doar printr -o
abordare participativă (Beunen & De Vries, 2011) .
Guvernanța este un te rmen umbrelă referitor la structuri, instituții (adică legi, politici,
reguli și norme) și procese care determină cum sunt luate deciziile, cine ia deciziile și cum și ce
acțiuni sunt luate și de către cine . Deși guvernanț a facilitează (sau subminează) ges tionarea
eficientă a mediului, ea poate fi diferențiată de management prin resurse le, planuri le și acțiuni le
care rezultă din funcționarea guvernării (Lockwood , 2010). Obiectivele guvernanței și
managementului de mediu sunt orientarea sau schimbarea comport amentelor individuale sau a
acțiunilor colective și, în final, îmbunătățirea rezultatelor mediului și societății. Fără o bună
guvernare combinată cu un management eficient, inițiativele de gestionare a mediului și de
conservare nu vor avea succes social sa u ecologic (Bennett, 2015).

5
Există patru tipuri de guvernanță a unei arii protejate, acestea fiind:
• Guvernanța realizată de către organisme guvernamentale la nivel de stat sau regiune;
• Guvernanța de tip co -administrare, în care diferiți deținători de drepturi și părțile interesate
împreună;
• Guvernanța privată, realizată de persoane fizice sau juridice ( de cele mai multe ori
proprietarul terenului);
• Administrarea realizată de populațiile indigene sau comunitățile locale (Dudley, 2008) .
Obiectivele lucrării constau în identificarea modului în care se actorii implicați în guvernanța
Parcului Natural Comana colaborează și în evidențierea posibilelor conflicte apărute între
comunitătile locale și diverse instituții ale statului, în vederea identificării unor posibilități de
minimizare a acestora. De asemenea , în lucrare se analizează percepția populației față de
implicarea guvernanței în managementul parcului și față de măsurile pe care acestea le aplică în
amenajarea turistică a zonei și conservarea habitatelor și a speciilor periclitate.
Motivația alegerii acest ei teme a fost faptul că Parcul Natural Comana este în apropiere de
orașul meu natal și am avut oca zia sa vizitez zona de mai multe ori în trecut. Parcul Natural
Comana este întins pe aria de protecție specială avifaunistică Comana cât și pe suprafața sitului de
importanță comunitară Comana și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa – Grădinari și
Pădurea Padina Tătarului. (Administrația Parcului Natural Comana, 2018)
Metodologia utilizat ă pentru colectarea da telor necesare pentru realizarea lucrării a constat în :
observația în teren, pentru a identifica probleme de mediu din zonă , metoda chestionarului, prin
care s -a aflat percepția populației cu privire la colaborarea dintre actorii implicați în guvernanța
ariei protejate precum și prin în cercetarea conflictelor existente în parcul natural vizat .
Lucrarea este structurată în trei capitole și concluzii , primul capitol cuprinzând descrierea
elementelor geografice ale zonei de studiu (precum localizare, hidrogra fie sau clima , vegetație
faună, relief, soluri și situația demografică ). Capitolul al II-lea prezintă metodologia folosită pentru
cercetarea desfășurată în realizarea lucrării, iar capitol ul al III-lea prezintă rezultatele obținute în
urma aplicării metodelor utilizate.

6
Capitolul I – Descrierea s tudiului de caz
1.1 Așezarea geografică
Parcul Natural Comana este localizat în zona sudică a României, în districtul Câmpiei
Burnazului, ce face parte din Câmpia R omână , după cum se poate observa în Figura 1 . Aria
protejată se încadrează în limita administrativ -teritorială a județului Giurgiu, fiind la o distanță de
aproximativ 30 km atât față de orașul Giurgiu, cât și de față Municipiul București (Administrația
Parcului Natural Comana, 2018) .

Fig. 1 – Localizarea geografică a Parcului Natural Comana
Parcul Natural Comana a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30
noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005. Face
parte din rețeaua Natura 2000 și este a treia zonă umedă ca importanță din sudul României, după
Delta Dunării și Balta Mică a Brăilei. Din anul 2012, zona a fost încadrată și ca Sit Ramsar, d eclarat
în baza documentației întocmite în perioada 2009 -2011 de către Admini strația Parcului Natural
Comana (Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .
Este încadrat în categoria V a IUCN , scopul fiind conservarea peisajului și recreere, în timp
ce rezervațiile incluse în parc sunt încadrate în categoria IV a IUCN (Ministerul Mediului Apelor
și Pădurilor, 2012) , cu rol de a proteja habitate și specii. Suprafața totală a parcului este de 2 4963

7
hectare , din care pădurea ce face parte din Codrii Vlăsiei acoperă 9613 hectare, în timp ce balta
acoperă 1180 hectare , la care se adaugă 300 hectare de zone mlăștinoase. Restul terenului este
reprezentat de terenuri agricole, localităț i, păsuni sau i nfrastructură (Administrația Parcului
Natural Comana, 2018) .

1.2 Relieful
Parcul Natural Comana este amplasat într -o zonă cu relief de câmpie, având ușoare denivelări
formate în cursul evoluției geologice prin săparea albiilor râ urilor Argeș, Neajlov, Câlniștea și
Gurban. Deși relieful nu este unul spectaculos, diversitatea biologică este mare. Vechimea formării
reliefului și specificul rețelei hidrografice, au determinat modelarea câmpiei preexistente,
conducând la apariția relie fului actual, cu văi relativ largi și adânci, situate la altitudini de 42 -45
de metri și câmpie plană cu altitudinea de 90 – 95 de metri (Administrația Parcului Natural
Comana, 2018) .
Confom datelor prezentate în harta de mai jos (Figura 2) , ce a fost realizată în programul
ArcGIS 10.2.1 se poate observa faptul că principala subunitate de relief pe care se situează Parcul
Comana este Câmpia Burnaș, peste 75% din suprafața parcului fiind în această subunitate. Restul
suprafeței acestuia, mai exact, partea de nord, este situată in Câmpia Câlniștei, exist ând și o mică
parte în sud ce se întinde în Lunca Greaca.

8

Fig. 2 – Principalele unități de relief pe care se situeaza Parcul natural Comana
1.3 Clima
Regimul termic specific zonei este caracterizat de o temperatură medie anuală cu variații
relativ mici, cuprinse între 10.8°C și 11.2°C. Temperatura medie a lunii ianuarie este de
aproximativ -3°C, în timp ce temperatura medie a lunii iulie este de aproximativ 25°C, fără variații
seminificative în limitele parcului. Prima zi de îngheț se manifestă în jurul datei de 1 noiembrie,
iar ultima în jurul datei de 11 aprilie, rezultând faptul că perioada de vegetație este destul de lungă,
regimul termic favorizând evoluția vegetației (Administrația Parcului Natural Comana, 2018)
Precipitațiile medii anuale se situează în jurul valorii de 560mm, fiind repartizate pe tot
parcursul anului , cele mai ridicate cantitați fiind înregistrate la începutul verii. Repartiția
precipitațiilor pe anotimpuri se prezintă astfel: iarna 76 -100mm, primăvara 125 -150mm , vara 150 –
175mm și toamna 100 -125mm. Umiditatea atmosferică relativă medie a unui an este de 72%,
valoară cea mai redusă fiind în luna iulie , iar cea mai ridicată în lun a decembrie (Administrația
Parcului Natural Comana, 2018) .
Regimul eolian este influențat de acțiunea principalilor centri barici și de caracteristicile
suprafeței active cu caracter uniform. Viteza medie anuală a vântului este d e 2.4m/s , intensificări
ale vântului producându -se mai recvent în lunile martie -aprlie. Intensitatea maxia a deplasării

9
maselor de aer se produce pe o durată medie de 10 zile anual , în restul timpului fiind mai scăzută
(Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .
Existența zonelor umede a creat un microclimat cu o umiditate mai ridicată, care a permis
dezvoltarea unei vegetații higrofile în peisajul de câmpie uscat, efectele benefice extinzându -se
inclusiv asupra pădurilor (Lengyel, 2012) .
1.4 Hidrografia
a) Apele de suprafață
După cum se poate observa în figura 3, z ona este puternic influență de râul Argeș și de afluenții
acestuita, Neajlov și Sabar. Acestea au un debit ce variază de -a lungul anului, în anii ploioși putând
să producă revărsări de ape. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 162 metri iar debitul
mediu al râului este de 6,48 m3/s. În arealul localității Comana, Râul Neajlov se încadrează în tipul
“G” al scurgerii, cea mai importa ntă fiind primăvara, urmând apoi, ca valoare, scurgerea din
sezoanele de iarnă și de vară. Alimentarea subterană variază între 10 și 30% din scurgerea totală,
iar alimentarea de suprafață este predominant nivală (Administrația Parcu lui Natural Comana,
2018) .
Balta Comana este alimentată de Râul Neajlov, aceasta având un regim hidrologic variabil
resimțit de vegetația din zonă de luncă prin frecvența indundațiilor și cantitatea de material
aluvional depus. Râul Neajlov participă la formarea unei a dintre cele mai importante convergențe
din zona de câmpie, al ături de acesta, conflueaz ă și Râurile Câlniștea, Dâmbovnic si Glavacioc , în
apropierea localității Stoenești. Microclimatul umed întreținut de bălțile din Lunca Neajlovului au
influențe benefice asupra vegetației forestiere (Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .

10

Fig. 3 – Harta hidrografică a Parcului Natural Comana
b) Apele subterane
Adâncimea la care apa freatică se g ăsește este variabilă, pe grinduri fiind de 2,5 -3m, în timp
ce în zonele depresionare scade la 20cm, acest lucru influențând repartiția speciilor vegetale.
Excavarea pentru construcția canalului Dunăre -București a produs efecte asupra nivelului
pânzei freatice, acesta coborând cu 5 -6m în Lunca Argeșului, ceea ce a dus la modificarea
vegetației , specii precum Plopul alb (Populus alba) , Plopul negru (Populus nigra ) sau cel
euramerican (Populus canadensis) uscându -se în masă. (Adminis trația Parcului Natural Comana,
2018)
1.5 Fauna și vegetația
a) Fauna
În limitele parcului natural s-a descoperit prezența a 9 specii din încrengătura Platelminthes și
12 alea încrengăturii Mollusca, totodată descoperindu -se și două gasteropode pulmonate
endemice: Deroceras geticus și Daudebardia rufa getica . S-au identificat și 10 specii de anelide,
15 specii de crustacei, unde dintre acestea fiind endemică ( Tanymastix motasi ) și 80 specii de

11
insecte incluzând și hidracarieni endemici. Dintre carabide, s -au identificat 54 de specii printre
care se numără și Lucanus cervus (Rădașca) (Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .
În cazul vertebratelor, cele mai bine reprezentate specii sunt cele de pești, existând unele specii
rare sau endemice precum Leucisus borysthenicus , Umbra krameri , Misgurnus fossilis , alaturi de
acest e specii rare existând și specii cu o distribuție foarte restrânsă in Romania ( Esox lucius ,
Barbus barbus ) (Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .
Zona Comana a fost declarată sit de importanță comunitară prin ordinul Ministrului Mediului
și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, pentru a conserva multitudinea de specii faunistice existente
în parc (Administrația Parcului Natural Comana, 2018)
Conform Planului de Management al Parcului Natural Comana, speciile cu statut de protecție
regăsite în situl ROSCI0043 Comana sunt:
• Specii de amfibieni și reptile:
o Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă);
o Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean);
• Specii de pești:
o Cobitis taenia (Zvârlug ă);
o Misgurnus fossilis (Țipar);
o Umbra krameri (Țigănuș);
• Specii de nevertebrate:
o Callimorpha quadripunctaria (Fluture Vărgat);
o Cerambyx cerdo (Croitorul mare al stejarului);
o Osmoderma eremita (Cărăbuș);
o Odontoposidima rubripes (Lăcusta de munte);
• Specii de mamifere:
o Martes martes (Jderul de copac);
o Lutra lutra (Vidra);
o Myoxus glis (Pârșul);
o Spermophilus citellus (Popândăul european). (Administrația Parcului Natural
Comana, 2018) .

12
Directiva Europeană Păsări se referă la conservarea tuturor speciilor de păsări care apar în
mod natural în stare sălbatică pe teritoriul european al statelor membre cărora li se aplică tratatul.
Acesta acoperă protecția, gestionarea și controlul acestor specii și stabilește reguli de exploatare a
acestora. (Parlamentul European, 2009)
Conform Agenției Europene de Mediu , în cadrul Parcului natural Comana se regăsesc 168
de specii de prevăzute în Directiva P ăsări, printre care : Accipiter nisus (Uliul), Actit is hypoleucos
(Fluierarul de munte), Anas crecca (Rața mică), Carduelis spinus (Scatiul), Coracias garrulus
(Dumbrăveanca) sau Egretta garzetta (Egreta mică) (Agenția Europeană de Mediu, 2009) . Zona
umedă sprijină în mod regulat peste 20.000 de păsări de apă, multe dintre ele fiind migratoare
(RAMSAR, 2012) .

Fig. 4 – Egretta garzetta
Sursa: https://eunis.eea.europa.eu/species/1016

13
Zona caracterizată printr -o mare diversitate de flore și faună și care constă în principal din
păduri, agro -ecosisteme, pajiști, râuri, lacuri, canale, lacuri de bule și o micro -deltă. Parcul
găzduiește , de asemenea, numeroase specii de pești, inclusiv end emicul Petroleuciscus
boristhenicus (RAMSAR, 2012) .

Fig. 5 – Petroleuciscus boristhenicus
Sursa: https://www.fishbase.se/summary/25956
b) Vegetația
Din perspectiva vegetației, e xistă mai multe tipuri generale de habitate, acestea încadrându -se
în mai multe categorii: de vegetație (pădure, pajiște, pășune, stepă, zone umede și mlaștini),
geomorfologice (câmpie, terasă, luncă, baltă, râu, izvor) și geologice (sedimentare).
În silvostepă au fost descrise specii precu m Quercetum pubescentis și Quercetum
penduculiflorae -cerris , iar în pădurile de luncă au fost descrise Ornithogalo -Tilio -Quercetum și
Fraxino palisae -angustifoliae -Quercetum Roboris . Au fost identificate în pădurile xerice asociații
de Medicagini -Festucetu m valesiacae și Stipetum capilatae , frecvent apărând și asociația
Cynodonto -Poetum angustifoliae (Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .
Vegetația forestieră este alcătuită din păduri de Quercus cerris și Quercus frainet to, aflate de
cele mai multe ori în amestec, fiind dezvoltate pe soluri brune roșcate luvice cu textură luto –
argiloasă. În luminișuri se întâlnește vegetație ierboasă de stepă (Administrația Parcului Natural
Comana, 2018) .

14
Vegetația de baltă aflat ă în zona lacului Comana este formată din plante ierboasa hidrofite
terestre sau natante precum Myriophyllum verticilatum . În zona malurilor acoperite cu pădure se
remarcă faciesul cu Fraxinus excelsior , însoțit de Ulmus minor , Rubu s hirtus sau Prunus Spinosa
(Administrația Parcului Natural Comana, 2018) .
Zona a fost declarată arie protejată pentru a conserva mai multe specii de floră spontană ,
precum Paeonia peregrina romanica (Bujorul) și Ruscus aculea tus (Ghimpele) , pentru aceste
două specii fiind create două rezervații , la care se adaugă balta Comana ca rezervație de protecție
avifaunistică.

Fig. 6 – Paeonia peregrina romanica
Sursa: http://greenly.ro/greenly.ro//wp –
content/uploads/2012/05/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_padure_ME
DIA_21.jpg

15

Fig. 7 – Ruscus aculeatus
Sursa: https://eunis.eea.europa.eu/species/188080
1.6 Solurile
După cum se poate observa în figura 4, în lungul albiei majore a Râului Neajlov este foarte
răspândit solul de tip aluvial molic , de o culoare brun închisă, zonă în care pânză freatică se gasește
la adâncimi de aproximativ 2,5 metri. Pe aluviunile recente sunt formate soluri aluviale tipice cu
o pânză freatică aflată la 3 -5 metri pe timpul verii în Lunca Argeșului și cea a Neajlovul ui
(Administrația Parcului Natural Comana, 2018) . Solul brun -roșcat este format pe depozite
loessoide, în câmpia medie, cele brun -roșcate tipice fiind foarte profunde , cu un volum edafic
foarte mare și conținut destul de ridicat de humus și argilă. D in cauza regimului pluviometric
deficitar, solurile au o capacitate mică de aprovizionare cu apă, acesta fapt constituind singurul
factor limitativ pentru vegetația forestieră (Administrația Parcului Natural Coman a, 2018) .

16

Fig. 8 – Harta solurilor în Parcul Natural Comana
(Sursa: Administrația Parcului Natural Comana, Plan de Management, 2018 )

1.7 Situația și structura demografică
Parcul Natural Comana se află în sud -estul județului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale
comunelor Comana, Călugăreni, Colibași, Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni
(Tabel 1).
Confom datelor preluate de la Institutul Național de Statistică (Tabel 1) , la începutul anului
2019 , populația totală din comunele enumerate in paragraful anterior este de 29882 locuitori, cea
mai populată fiind Comuna Comana , cu peste 6500 locuitori , în timp ce comuna Greaca este cea
mai puțin populată ajungând doar la 2231 locuitori.

17
Localitate Număr de locuitori
Băneasa 4793
Călugăreni 5465
Colibași 3180
Comana 6559
Gostinari 2338
Greaca 2231
Mihai Bravu 2374
Singureni 2942
Total 29882
Tabel 1 – Structura demografică a localităților aflate în limitele Parcului Comana

1.8 Potențialul turistic
Parcul Natural Comana are un potențial turistic ridicat, anual fiind vizitat de peste 20000
persoane, dintre care majoritatea provin din Municipiile București și Giurgiu sau localitățile
învecinate parcului. Cel mai frecvent tip de vizitatori sunt cei ce î și petrec sfârșitul de săptămână
în parc cu scop de recreere (Administrația Parcului Natural Comana, 2008).
Printre locurile cele mai frecventa te de vizitatori se numară pădurile din jurul localităților
(Comana, Călugăreni) folosite ca spații de p icnic, Balta Comana, Parcul de aventură dar și
mănăstiri și biserici ale localităților din limitele parcului precum vestigioasa Mănăstire
Comana (Figura 9).
Conform Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Mausoleul Eroilor căzuți în Primul
Război Mondial (Figura 10) este situat în incinta Mănăstirii Comana. Este înscris în lista
monumentelor istorice și a fost construit între anii 1926 și 1932. Potrivit arhivelor, în mausoleu au
fost depuse oseminte a 762 eroi dintre care majoritatea români, dar și bulgari, ruși, turci sau
germani. În mai 2002, pe latura frontală a mausoleului a fost realizată o placă comemorativ ă în
memoria a unor aviatori britanici prăbușiți cu avionul în Balta Comana.

18

Fig. 9 – Mănăstirea Comana

Fig. 10 – Mausoleul Eroilor Căzuți – Comana

19
Conform Consiliului Județean Giurgiu, în limitele parcului se desfă șoară proiecte pentru
consolidarea atracțiilor turistice, un exemplu fiind proiectul de restaurare și valorificare turistică
durabilă Mănăstirii Fortificate Comana, proiect selectat în cadrul Programului Operațional
Regional, cofinanțtat de Uniunea Europeană prin Fondul de Dezvoltare Regională.
Tot în limitele parcului se realizează proiecte de reabilitare a infrastructurii existente,
printre care și Drumul Județean 411 ce se întin de din localitatea Hotarele pâna în localitatea
Clejani, o mare parte trecând prin Parcul Natural Comana, dar și reabilitarea Drumului Județean
603 ce leagă localitățile Comana și Naipu, aproximativ jumătate din lungimea drumului fiind în
limitele Parcului Natural Comana.

Capitolul II – Metodologie
2.1 Observ ații în teren și aplicarea chestionarelor în teren
În cadrul prezentei lucrări , s-a utilizat m etoda observației în teren , care nu este o simpl ă
contemplare a naturii, ci constituie o interpretare, o analiză a peisajului geografic, cu identificarea
obiectelor de cercetare, cu descifrarea si consemnarea a tuturor elementelor caracteristice
(Mehedinți & Tufescu, 1994) .
De asemenea, pentru colectarea datelor am folosit metoda c hestionarul ui, de regulă, acesta
este utilizat în investigarea fenomenelor sociale , reprez entate printr -o succesiune logică de
întrebări scrise sau imagini grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin
administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea
respondentului un comportament verba l sau nonverbal , ce urmează a fi înregistrat în scris
(Chelcea, 1975) .
Chestionar de opinie elaborat și aplicat în cadrul acestei lucrări este alcătuit din două părti.
Prima parte fiind alcătuită din întrebări ce analizează perce pția populației cu privire la cooperarea
instituțiilor implicate în guvernanța Parcului Natural Comana, cât și gradul de încredere a
populației în acestea . Cea de -a doua parte este alcătuită din întrebări cu privire la datele personale
ale respondenților , precum vârsta, nivelul de educaț ie sau localitatea de domiciliu (Anexa 1) .

20
Chestionarul a fost aplicat atât în teren în perioada 25-28 august 2019 cât și online în
perioada 11.11.2019 – 12.01.2020 , fiind completat de 29 de persoane .
Grupul țintă este format din persoane ce au vizitat zona, localnici, dar și angajați ai
instituțiilor implicate în guvernanța parcului. Cea mai mare parte a persoanelor intervievate au fost
turiști, iar reprezentanții autorităților publice fiind cei mai pu țin numeroși.
2.2 Analiza r ețelei social e a conflictelor și tipurilor de conflicte
Diferențele de percepție dintre conservare, comunități și activități economice se datorează:
a) Extinderii rapide a Rețelei Natura 2000 bazată pe argumente științifice, uneori
inconsistente,
b) Frustrări i legate de acceptarea argumentelor științifice, și a celor socio -economice chiar și
pe terenuri private,
c) Disputelor legate de interpretarea conceptelor care ghidează funcționalitatea rețelei (starea
de conservare favorabilă, inte gritatea ecologică)
d) Presiun ii asupra atingerii obiectivelor din politicile de mediu stabilite de Uniunea
Europeană
e) Numărul ui din ce în ce mai mare de proiecte public e și privat e care sunt blocate deoarece
a acțiunilor de conservare (Iojă et al., 2016).
Astfel de situații sunt comune în majoritatea statelor membre UE, fiind agravate de
dezinteresul autorităților locale asupra autorităților, conștientizarea publică scăzută a misiunii
rețelei și resursele umane insuficiente pentru a administra siturile. Astfel, chiar dacă directivele
Păsări și Habitate promovează o abordare integrativă, bazată pe știință și incluziunea oamenilor ,
în practică, multe probleme legate de lea implementarea rețelei există și devin vizibile prin
conflicte (Iojă et al., 2016).
În ca drul rețelei Natura 2000, se iau în considerare trei mari categorii de evenimente
declanșatoare ale conflict elor de mediu:
a) Practici agricole și forestiere,
b) Activități sectoriale (de ex. industriale, comerciale, și activități turistice) și
c) Politici de co nservare (de exemplu, desemnarea sau gestionarea ariilor protejate, protejarea
diferitelor specii și gestionarea speciilor invazive) (Iojă et al., 2016).

21
Când astfel de conflicte au început să împiedice eficiența al rețelei Natura 2000, necesitatea
preveni rii și evaluării a crescut . Evaluarea strategică de mediu, Evaluarea adecvată a Efectele
Semnificative și managementul siturilor Natura 2000 sunt procese administrative care favorizează
o abordare participativă pentru anticiparea, evaluarea, gestionarea și rezolvarea conflictelor de
mediului . Aceste procese, în special cele la scară națională și regională, au nevoie de informații
detaliate pentur a gestion a și rezolv a eficient conflictele de mediu (Iojă et al., 2016).
2.2.1 Modalitate a de întocmire a bazei de date cu conflicte
Baza de date cu conflicte a fost realizată din articole de presă referitoare la Parcul Natural
Comana și detalii despre conflicte le desfășurate în limitele acestuia. Din articolele selectate s-au
extras diferite informații, inclu zând actorii pro și contra conservare implicați în conflict, cauzele
conflictului, problemele generate, dar și încercări de rezolvare ale acestora.
2.2.2 Structura bazei de date a conflictor existente
Baza de date a fost realizat ă in Excel, iar î n elaborarea ei s-a ținut cont de data producerii
conflictelor, baza de date conținând conflicte din ultimii 10 ani (2009 -2019).
Baza de date urmărește elemente precum:
• Tipul și denumirea completă a sursei ;
• Link -ul la care articolul este găsit ;
• Data artic olului și starea conflictului la momentul publicării articolului ;
• Localizarea conflictului la nivel de județ și de localitate, dar și locația precis ă a conflictului ;
• Dimensiunea conflictului ;
• Obiectul și cauzele conflictului ;
• Problemele menționate în artic ol;
• Actorii pro conservare și argumentele acestora ;
• Actorii contra conservare și argumentele acestora ;
• Mențiuni cu privire la încercări de rezolvare a conflictelor .
2.2.3 Descriere a analiz ei de re țea social ă a actorilor implica ți
Analiza rețelelor sociale (SNA) este procesul de investigare a structurilor sociale prin
utilizarea rețelelor și a graficelor (Borgatti, Everett, & Johnson, 2013) . Structurile de rețea sunt
caracterizate în termen i de noduri (actori individuali sau instituții publice) și legăturile (relații sau

22
interacțiuni) care le leagă (Niță, 2019) . În SNA , relațiile dintre actori devin o prioritate,
proprietățile individuale fiind secundare (Rousseau & Otte, 2002) .
Analiza rețelelor sociale este o metodă utilizată la scară largă pentru studierea guvernanței
și managementului ariilor protejate și a resurselor naturale (Bodin & Crona, 2009) , deoarece
guvernanța unei arii protejate sau a unei resurse implică o varietate mare de actori din diferite
instituții ce interacționeaz ă la diferite scări administrative (Salpeteur și alții, 2017) .
O formă de guvernanță există oriunde se iau decizii și se exercită o autoritate. Acest lucru
este valabil pe ntru managementul resurselor naturale și pentru ariile protejate (Rozylowicz și alții,
2019) . Capacitatea de a lua decizii are o influență majoră asupra realizării obiectivelor într -o arie
protejată , împărțirea responsabilităților, drepturilor, costurilor și beneficiilor, dar și menținerea
sprijinului politic, fina nciar sau din partea comunităților locale (Borrini -Feyerabend și alții, 2012) .
Baza de date realizată în Microsoft Excel a fost centralizată și apoi introdusă în UCINET
(Borgatti și alții, 2002) pentru a creea o matrice. Cu ajutorul programului Netdraw (Borgatti, 2002)
a fost realizat graph -ul rețelei conflictelor existente în parc și a actorilor implicați.
În crearea g raph-urilor rețelei de conflicte a u fost luate în c onsiderare atribute precum
următoarele metrici de centralitate:
• Centralitatea gradului (degree) : metrică de centralitate ce atribuie un scor de importanță
bazat doar pe numărul de legături pe care îl are fiecare nod (Borgatti și alții, 2013 ,
Manolache și alții, 2018, Disney, 2020 ).
Acest indicator e ste de obicei folosit ca o metoda eficientă de a măsura influența sau
importanța unui nod, deoarece în multe situații sociale, persoanele sau instituțiile cu mai
multe conexiuni tind să fie mai vizibili și sa aib ă mai multă putere (Donglei, 2016) .
• Betweenness: Măsoară de câte ori un nod se află pe cea mai scurtă cale între celelalte
noduri (Everett & Valente, 2016) . Această măsură arată care noduri sunt „punți de
legătură” între alte noduri dintr -o rețea. Face acest lucru identificând toate cele mai scurte
căi și apoi numărând de câte ori fiecare nod cade pe altul (Disney, 2020) .
• Eigenvec tor: Ca și centralitatea după degree , eigenvector măsoară influența unui nod în
funcție de numărul de legături pe care le are cu alte noduri din rețea (Horning și alții, 2016) .
Eigenvector merge apoi un pas mai departe, luând în considerare cât de bine este conectat

23
un nod și câte legături au conexiunile lor în rețea. Calculând conexiunile extinse ale unui
nod, această metrică de centralitate poate identifica nodurile cu influe nță asupra întregii
rețele, nu doar a celor conectate direct la acesta (Disney, 2020) .

Capitolul al III-lea – Rezultate și discu ții
3.1 Percep ția popula ției asupra colaborării actorilor implicați în guvernanța Parcului
Natural Comana
3.1.1. Date despre responden ți
Din prelucrarea statistică a datelor obținute pe baza chestionarelor, se poate observa din
figura 11 faptul că majoritatea persoanelor intervievate sunt turiști , această categorie având un
procent de 7 3%, urmată de categoria proprietarilor particulari, cu doar 10%. Categoriile
„Patrimoniu Cultural” și “Vânătoare și pescuit” au cel mai puțin număr de reprezentanți , fiecare
având un procent de doar 3%.

Fig. 11 – Categoriile de interes ale respondenților

24
Conform datelor din figura 12, putem observa faptul că există diferențe între numărul de
respondenți de gen feminin și cei de gen masculin. Respondențtii de gen feminin au o proporție
mai ridicată (59%), decât cei de gen masculin (41%).

Fig. 12 – Structura pe sexe a respondenților
Conform figurii 13, ce reprezintă structra pe grupe de vârstă a respondenților, se poate
observa faptul că grupa de vârstă cuprinsă între 18 -28 ani este cea mai numeroasă în rândul
persoanelor intervievate, cu un procent de 42%. Cea de -a doua categorie după numărul de
răspunsuri, este grupa de vârstă 40 -50 ani , ce ocupă un procent de 24 % din total, urmată de grupa
29-39 ani cu 17%. Ultimele două grupe includ persoanele cuprinse între 51 -60 de ani și cele peste
61 de ani, aceste categorii având 7%, respectiv 10% din total.
Ponderea mare a persoanelor cu vârste cuprinse între 18 -28 de ani se poate datora faptului
că cea mai mare parte a respondenților au fost turiști , persoanele din această grupă de vârstă fiind
mai predispuși la vizitarea parcului, din diferite motive ce pot fi legate de condiția fizică, tinerii
putând se se deplaseze mult mai ușor decât persoanele în vârstă ale c ăror pondere este cea mai
mică, majoritatea dintre aceștia fiind localnici.

25

Fig. 13 – Structura pe grupe de vârstă a respondenților
Conform graficului privind localitatea de domiciliu a persoanelor intervievate, se poate
observa că majoritatea persoanelor au ca domiciliu Municipiul București , această zon ă fiind în
apropier ea municipiului, a devenit un loc frecventat de turiștii bucureșteni pentru a -și petrece
sfârșitul de săptămână. Un număr destul de mare îl reprezintă și persoanele ce locuiesc în
Municipiul Giurgiu, acesta având o situație similară cu cea a Bucureștiului, dar și localnic i din
Comuna Comana. Așa cum se poate observa si in figura 14, restul persoane lor intervievate din
județele învecinate, precum Călărași sau Argeș.

Fig. 14 – Localitatea de domiciliu a persoanelor intervievate

26

3.1.2. Analiza percepției populației asupra colaborării actorilor implicați in guvernanța Parcului
Natural Comana

Se poate observa din graficul următor (Figura 15) că majoritatea persoanelor intervievate
nu sunt familiarizate cu instituțiile implicate în guvernanța (76%) , doar un sfert dintre respondenți
(24%) cunosc m ăcar una din instituțiile implicate în guvernanță. Dintre persoanele ce au afirmat
că sunt familiar izați cu instituțiile implicate , majoritatea cunosc instituțiile ce provin din
localitatea acestora de domiciliu , spre exemplu persoanele domiciliate în orașul Giurgiu cunoșc
instituții precum Muzeul Județean Giurgiu, Direcția Silvică Giurgiu sau Consilu l Județean.

Fig. 15 – Gradul de familiarizare al respondenților cu instituțiile implicate în guv ernanța Parcului
Natural Comana

În ceea ce privește amenințările generate de activitățile antropice (Tabel 2) , se remarcă
faptul că perce pția populației asupra activit ăților umane și a infracțiunilor omenești în limitele
parcului este aceea că acești factori afectează în mare măsură valorile de conservare. În cazul
defrișărilor , majoritatea intervievaților consideră ca această categorie prezintă cea mai mare

27
amenințare pentru elementele naturale din limita parcului. În cazul speciilor invazive și
schimbărilor climatice, populația crede că acestea afecteaz ă zona într -o oarecare măsură, din
aceeași categorie făcând parte și alte amenințări, precum lipsa amenajărilor turistice, calitatea
precară a infrastructu rii existent e și traficul din zonele vulnerabile (Figura 16).

În
foarte
mare
măsură În mare
măsură Într-o
oarecare
măsură Într-o
mică
măsură Deloc Nicio
opțiune
Activitatea umană 34% 28% 24% 10% 3% 0%
Defrișările 55% 24% 10% 7% 3% 0%
Speciile invazive 7% 10% 34% 28% 17% 3%
Schimbările
climatice 14% 28% 31% 21% 3% 3%
Poluarea 48% 34% 7% 10% 0% 0%
Infracțiunile
omenești 24% 48% 17% 7% 0% 3%
Deteriorarea
specificului
tradițional 7% 14% 28% 34% 17% 0%
Lipsa de amenajare
turistică 0% 28% 41% 24% 7% 0%
Dotările pentru
cazare și alimentație 3% 21% 28% 31% 17% 0%
Trafic în zone
vulnerabile 10% 24% 38% 28% 0% 0%
Infrastructură 10% 24% 28% 28% 10% 0%
Guvernanța parcului
natural 7% 17% 3% 17% 48% 7%
Tabel 2 – Rezultatele obținute procentual pentru întrebarea “În ce măsură valorile de conservare
sunt amenințate de categoriile enumerate? ”

28

Fig. 1 6 – Traseu turistic dezafectat
Sursa: http://smartwoman.hotnews.ro/Comana -Parc-natural

Conform figurii 1 7, se poate obeserva faptul c ă persoanele intervievate sunt de acord cu
activitățile economice în limitele parcului, atâtă vreme cât proiectele sunt de interes public, în timp
ce 35% din intervievați consideră ca activitățile economice ar trebui interzise . Doar 10% dintre
aceștia sunt de acord cu dezvoltarea aconomica a zonei, iar una dintre persoanele intervievate nu
a dorit să răspundă la această întrebare.

29

Fig. 17 – Părerea populației despre activitățile economice în limitele parcului

Se poate observa în figura 18 faptul că majori tatea persoanelor intervievate sunt de părere
că monitorizarea stării mediului și a amenințărilor acestuia este cea mai potrivită abordare în
rezolvarea problemelor de mediu, 62% dintre aceștia optând pentru această variantă. Un procent
de 21% din in tervie vați sunt de părere că activitatea umană trebuie restricționată în limitele
parcului, iar contrar acestora, un procent de 14% au fost de părere că natura ar trebui să fie privită
prin prisma modelării umane. Cel mai redus procent , respectiv 3%, a obținut v arianta ce presupune
că marea diversitate a serviciilor oferite de natură ar trebui să fie cartografiate.

30

Fig. 18 – Părerea populației cu privire la abordarea în rezolvarea problemelor de mediu
Principala prioritate de conservare din percepția populației , conform figurii 19, este
aplicarea de măsuri care să stopeze pierderea biodiversității , avand un procent de 21%. Alte
categorii care sunt în topul priorităților de conservare din punctul de vedere al respondenților sunt:
limitarea traficului în zonele vulnerabile (17%) și reducerea impactului uman (18%) .
Asigurarea protecției patrimoniului cultural și dezvoltarea ec onomică echilibrată au obținut
fiecare un procent de 13% din totalul de răspunsuri primite, în timp ce facilitarea agriculturii
viabile din punct de vedere economic și respectarea drepturilor proprietarilor au ambele un procent
de doar 6%. Facilitarea util izării zonelor protejate pentru recreere și facilitarea acessului la zonele
protejate au fost variantele cu cele mai mici procente , acestea având doar 3% din total (Figura 19).

31

Fig. 19 – Percepția populației despre prioritățile de conservare în Parcul Na tural Comana
Conform figurii 20 prezentate mai jos se poate observă faptul că încrederea în Primăria
Comana , cu privire la implicarea în cadrul guvernanței parcului este una medie , un număr de 10
persoane alegând această variantă. Asupra administrației parcului , persoanele intervievate și au
exprimat încrederea , jumătate din acestea declarând că au o încredere mare în această autoritate.
Majoritatea răspunsurilor cu privire la încre derea în A cademia Română au expus faptul că
cei mai mulți dintre respondenți nu cunosc această instituție, trendul general fiind acela că
persoanele intervievate ce au domiciliul în București cunosc sau au avut legături cu Academia
Română, în timp ce perso anele din afara Bucureștiului cunosc această instituție mult mai puțin.
O situație similară este întalnită și în cazul altor instituții precum Direcția Silvică Giurgiu,
Agenția de protecție a mediului Giurgiu , dar și Consiliul și Muzeul Județ ean Giurgiu, p ersoanele
ce au avut cunoștință despre aceste instituții fiind rezidenți ai județului Giurgiu , în timp ce
persoanele din afară nu le cunosc.
Părerile cu privire la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sunt împărțite . Astfel , 35%
din respondenți afirmân d că au o încredere mare în această instituție , dar de asemenea un procent
de 31% au declarat contrariul , aceștia alegând variante “Încredere scăzută”, existând și 7 persoane
ce si-au exprimat o încredere medie.

32
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară se află într -o situație similară
cu Academia Româna, dar rezultatele sunt mai echilibrate, doar 35% dintre respondenți declarând
că nu cunosc instituția , în timp ce 31% au o încredere medie în aceasta, iar 24% au o încredere
ridicată . În cazul Romsilva, majoritatea respondenților au răspuns faptul că au o încredere medie
(35%).

Fig. 20 – Gradul de î ncredere al populației în actori i implicați în guvernanța Parcului Comana
Persoanele intervievate, după cum se p oate observa în figura 21, au răspuns în marea
majoritate că administrația ariei protejate este destul de implicată în toate situațiile mentionate cu
excepția cooperării cu ONG -uri, unde majoritatea persoanelor nu cunosc situația , dar și în cazul
activităților împotriva braconajului , unde majoritatea au exprimat faptul ca guvernanța este slab
implicată. Privind conservarea speciilor , 59% dintre persoane intervievate au confirmat că
administrația este destul de implicată , iar 24% au spus că aceasta este foarte implicată. Doar 17%
au răspuns cu varianta “Slab implicată” , în timp ce nici o persoană nu a ales varianta “Deloc
implicată”. O situație similară se întâlnește și în cazul amenajării de trasee turistice , unde 55% din
persoane a u ales varianta “Destul de implicată” , 28% au ales “Foarte implicată”, iar 17% au ales
“Slab implicată”, dar și în cazul păstrării curățeniei în limitele parcului , unde 55% au ales varianta
“Destul de implicată”, 31% au ales “Foarte implicată” și 14% au al es “Slab implicată ”.

33

Fig. 21 – Percepția populației cu privire la nivelul de implicare a guvernanței ariei protejate
Conform figurii 22, persoanele intervievate cred că cele mai frecvente conflicte în limitele
Parcului Natural Comana sunt legate de braconaj și tăieri de lemn ilegale, acest tip de conflict
având un procent de 31% în rândul intervievaților, în timp ce 28% dintre in tervievați cred că
depozitarea ilegală de deșeuri este cel mai frecvent conflict prezent în parc.
Poluarea și accesul limitat în zona protejată au fiecare câte 3% din totalul răspunsurilor ,
ambele având câte un răspuns , rezultând faptul că respondenții nu consideră aceste situații ca fiind
generatoare de conflicte de mediu în cadrul parcului.
Cu un procent de 35% varianta dominantă este cea în care persoanele intervievate nu au
cunoștință despre conflicte în limitele parcului , acest lucru indicând și un interes scăzu t al acestora
în guvernanța Parcului Natural Comana .

34

Fig. 22 – Percepția populației asupra celor mai frecvente conflicte în Parcul Comana
3.2 Analiza rețelei sociale a actorilor implicați în conflicte le parcului
Conform figurii 23, graph -ul realizat utilizând ca atribut gradul de centralitate (degree ),
prezintă localnicii ca fiind c ei mai importanți în rețea , cu un coeficient de 0,867 (Tabel 3) aceștia
fiind implicați în majoritatea conflictelor și având cele mai multe legături cu c eilalți actori.
Chiar dacă ROMSILVA este autoritatea centrală ce se ocupă de managementul acestui parc
natural se poate observa faptul că Ocolul Silvic Comana are mai multe conexiuni în rețea (Figura
22) , fiind implicat în mai multe conflicte decât autoritatea centrală.
Alți actori cu un grad mare de implicare și conexiuni multiple în rețea sunt:
• Mass -Media ce mediatizează c onflictele atrăgând mai multă atenție asupra acestora ;
• Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor .

35

Fig. 23 – Graph -ul rețelei sociale a conflictelor după degree

Se observă în figura 24 faptul că în graph -ul rețelei sociale realizat ținând cont metrica de
centralitate betweenness , situația este diferită. Ocolul Silvic Comana devine cel mai mare și
influent act or în această situație , fiind o punte între mai multe nodur i ale rețelei , cu un coeficient
de 0.215, conform tabelului 3 Alte noduri importante prezente în acest graph sunt localnicii ce de
asemenea sunt implicați în majoritatea conflictelor, ceea ce face acest actor sa fie o punte
importantă în rețea .
Noduri precum Garda de mediu, ONG -ul Agent Green sau Primăria Comana și -au pierdut
din importanță, în acest graph față de cel realizat după degree , deoarece chiar dacă au legături cu
mulți dintre actorii din baza de date, aceste instituții apar doar într -un număr mic de conflicte .

36

Fig. 24 – Graph -ul rețelei sociale a conflictelor după betweenness

Conform definiției indicatorului de centralitate eigenvector , aceasta calculează influența pe
care u n nod o are în cadrul întregii rețele pe lângă numărul de conexiuni pe care un nod îl are , fiind
diferit de celelalte două metrici discutate anterior (Horning și alții, 2016) . Din graph -ul rep rezentat
în figura 25 putem observ a mai mulți actori cu o influe nță ridicată . Localnicii sunt actorii cu cea
mai mare influență asupra întregii rețele, cu un coeficient de 0.542 (Tabel 3). Alte noduri cu un
nivel al influenței asemănător cu cel al localnicilor fiind Mass -Media, Ocolul Silvic Comana,
ROMSILVA și Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. Acești actori sunt importanți rețea
deoarece sunt implcați în majoritatea conflictelor din parc, având un număr mare de conexiuni și
o putere mare asupra rețelei.

37

Fig 25 – Graph -ul rețelei sociale a conflictelor d upă eigenvector
Actor Degree Eigenvector Betweenness
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor 0.6 0.447 0.027
Localnici 0.867 0.542 0.165
Mass -Media 0.733 0.485 0.087
Exploatatori ilegali de lemn 0.333 0.29 0
Romsilva 0.733 0.499 0.083
Ecologiștii Agent Green 0.333 0.278 0
Garda de Mediu Giurgiu 0.467 0.369 0.004
Turiști 0.6 0.443 0.039
Poliția Comana 0.4 0.254 0.059
Ocolul Silvic Comana 0.733 0.428 0.215
Deputați PNL 0.267 0.2 0
Firmă ce exploateză lemnul 0.267 0.2 0
Primaria Comana 0.467 0.364 0.007
Firmă colectare deșeuri 0.267 0.228 0
Poliția Valea Dragului 0.2 0.094 0
Braconier 0.2 0.094 0

Tabel 3 – Metric i de centralitate pentru actorii implica ți in conflictele din P arcul Comana

38
Putem observa din tabelul 4 faptul că majoritatea actorilor implicați în conflictele din
Parcul Comana sunt instituții publice (44%), mai apoi urmând persoanele fizice sau grupurile de
persoane fizice cu un procent de 31%. Firmele constituie doar 13% din actorii implicați, iar ONG –
urile și Mass -Media au procente egale , fiecare constituind 6% din numărul de actori.

Tip de actor %
ONG -uri 6%
Institu ții 44%
Firme 13%
Grupuri de
persoane fizice 31%
Media 6%

Tabel 4 – Procentul fiecărei categorii de actori implicate în guvernanță

Concluzii
Din investigarea rezultatelor obținute din analiza chestionare lor aplicate se observă faptul
că majoritatea respondenților nu cunosc instituțiile implicate în guverna nța Parcului Natural
Comana. Persoanele intervievate au o încredere destul de ridicată în administrația parcului și
consideră c ă aceast ă instituție se implică într -o măsura destul de mare în activitățile de conservare,
amenajări turistice sau cooperare cu ONG -uri.
Analiza conflictelor efectuată a condus la concluzia că instituțiile publice sunt direct
implicate în cadrul conflictelor existente în parc, acestea consti tuind 44% din totalul actorilor
identificați. O alt ă concluzie rezultată este aceea că localnicii reprezintă cel mai puternic actor în
rețea u conflictelor , aceștia fiind cei care le stâ rnesc, atrăgând atenția atunci când apar probleme de

39
guvernanță, influe nța și poziția acestora fiind ilustrată în toate cele trei graph -uri realizate ținând
cont de diferite le metrici de centralitate calculate .
Pentru a îmbunătăți guvernanț a în Parcul Natural Comana ar trebui s ă se ia măsuri precum :
amenajarea de trasee turis tice, zona fiind subdezvoltată din punct de vedere al amenajării turistice.
O altă problem ă identificată din analiza chestionarelor și a conflictelor este aceea a braconajului și
a tăierilor ilegale de lemn. Pentru aceste probleme ar fi nevoie să se ia măs uri mai drastice precum
amenzi mai mari și pedepse mai aspre , dar și suplimentarea personalului ce se ocupă de paza ariei
protejate, pentru o mai bună acoperire a terenului.
Despre problema braconajului și a tăierilor ilegale de lemn se poate vorbi și la nivel
național, multe dintre ariile protejate din România conf runtându -se cu aceste probleme, iar
măsurile precizate anterior pot fi aplicate și în cazul altor zone protejate. Un exemplu recent poate
fi cel din județul Gorj unde, conform unui articol de pr esă de pe site -ul EVZ , au fost descoperite
drumuri forestiere ilegale sau roci dislocate de exploatatorii ilegali de lemn în arii protejate de
interes național . Comisarul șef al Gărzii de mediu Gorj a declarat că a sancționat neconformitățile
din județ, ia r activitățile ulterioare tăieri i lemnului și a prelucrării acestuia sunt verificate de Garda
Națională de Mediu în fiecare an.
Rețeaua Natura 2000 este unul dintre cele mai mari succese ale conservării, având un efect
global asupra protecției biodiversit ății. Cu toate acestea, rețeaua întâmpină obstacole în
implementare in cauza expansiunii rapide și a lipsei unei viziuni pentru viitor. Cercetarea științifică
este esențială pentru identificarea speciilor ce trebuie conservate, de a realiza obiective de
management și de a reconcilia protecția biodiversității în mediul european. Cercetările trebuie să
se adreseze conflictelor dintre dezvoltare și conservare, care sunt parțial alimentate de politicile
sectorale și fondurile UE. Soluțiile practice de atenua re a conflictel or necesită o înțelegere a
compromisurile dintre economic și social și pentru a vedea oportunitățile de conservare (Popescu
și alții, 2014) .

40
Bibliografie
Administrația Parcului Natural Comana. (2018). Plan de Management.
Administrația Parcului Natural Comana. (2008). Strategia de vizitare.
Beunen, R., & De Vries, J. (2011). The Governance of Natura 2000 Sites: The importance
of initial choices in the organisation of planning processes. Journal of Enivronmental
Planning and Management, 54 (8), 1041 -1059.
Bodin, Ö., & Crona, B. I. (2009). The r ole of social networks in natural resource
governance: what relational patterns make a difference? Global Environmental
Change (19), 366 -374.
Borgatti, S. P. (2002). Netdraw Network Visualisation. Sage Publications .
Borgatti, S. P., Freeman, L. C., & Everet t, M. G. (2002). UCINET for Windows: Software
for Social Network Analysis.
Borgatti, S., Everett, M., & Johnson, J. (2013). Analyzing Social Networks. London: SAGE
Publications. Preluat de pe – Borgatti, S., Everett, M., Johnson, J., 2013. Analyzing Social
Networks. SAGE Publications, London.
Borrini -Feyerabend, G., Dudley, N., Lassen, B., Pathak, N., & Sandwith, T. (2012).
Governance of Protected Areas – From understanding to action.
Chelcea, S. (1975). Chestionarul in investigatia sociologica. București: Editura Științifică
și Enciclopedică.
Disney, A. (2020). Social network analysis 101: centrality measures explained.
Cambridge: Cambridge Intelligence.
Donglei, D. (2016). Social Network Analysis: Centrality Measures. Fredericton:
Universitatea din New Br unswick.
Dudley, N. (2008). Ghidul privind Aplicarea Categoriilor de Management al Ariilor
Protejate. Gland, Elveția: IUCN.
Dudley, N., & Stolton, S. (2007). Defining Protected Areas. Gland , Elveția: IUCN.
Everett, M., & Valente, T. (2016). Bridging broke rage and betweenness. Social Networks,
44, 202 -208.
Horning, D., Bauer, B., & Cohen, S. (2016). Missing bridges: Social network
(dis)connectivity in water governance. Utilities Policy, 43 , 59-70.
Iojă, I. C., C. A. Hossu, M. R. Nita, D. A. Onose, D. L. Badiu S. Manolache (2016 ).
Indicators for environmental conflict monitoring in Natura 2000 sites. Ecosmart –
Environment at Crossroads: Smart Approaches for a Sustainable Development 32: 4 -11.

41
Iojă, C. I ., M. Patroescu, L. Rozylowicz, V. D. Popescu, M. Verghelet, M. L. Zotta M.
Felciuc (2010). The efficacy of Romania's protected areas network in conserving
biodiversity. Biological Conservation 143: 2468 -2476
Lengyel, P. (2012). Parcul Natural Comana.
Mano lache, S, Nița A., Ciocanea C. M., Popescu V. D. Rozylowicz L. (2018). Power,
influence and structure in Natura 2000 governance networks. A comparative analysis of
two protected areas in Romania. Journal of Environmental Management 212: 54 -64.
Mehedinți, S ., & Tufescu, V. (1994). Terra: introducere în geografie ca știință. București:
Editura Enciclopedică.
Niță, A. (2019). Empowering impact assessments knowledge and international
researchcollaboration – A bibliometric analysis of Environmental Impact Assess ment
Review journal. Environmental Impact Assessment Review, 78 (106283).
Popescu, V. D., L. Rozylowicz, I. M. Niculae, A. L. Cucu and T. Hartel 2014. Species,
habitats, society: an evaluation of research supporting EU's Natura 2000 network. PLoS
One 9: e113648
RAMSAR. (2012). Romania's newest Wetlands of International Importance.
Rousseau, R., & Otte, E. (2002). Social Network Analysis: A Powerful Strategy, also for
the Information. Journal of Information Science, 28 (6), 441 -453.
Rozylowicz, L., Niță , A., Manolache, S., Popescu, V., & Hartel, T. (2019). Navigating
protected areas networks for improving difussion of conservation practices. Journal of
Environmental Management, 230 , 413 -421.
Salpeteur, M., Díaz -Reviriego, I., Calvet -Mir, L., & Reyes -Garc ia, V. (2017). Networking
the environment: Social network analysis in environmental management and local
ecological knowledge studies. Ecology and Society, 22 (1).
Stanciu, E., Florescu, F., Bouriard, L., & Cogălniceanu, D. (2009). Ariile protejate din
Româ nia noțiuni introductive. Brașov: Editura Green Steps.

42
Surse online:
*** Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. (2011). Preluat de pe Rezervația
Biosferei Delta Dunării: http://portal.ddbra.ro/prezentare_proiect/directiva_pasari
*** Ionescu, R. (2010). Arii de interes comunitar . Preluat de pe Site-ul Ministerul ui
Mediului: http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian -biodiversity/despre -arii-
protejate/tipuri -de-arii-protejate/ 3-arii-de-interes -comunitar -1
*** https://once.mapn.ro/pages/view/129
***https://evz.ro/dezvaluiri -cheie -despre -mafia -lemnului -adevarata -dimensiune -a-
taierilor -ilegale.html
*** https://eunis.eea.europa.eu/species/1016
*** https://www.fishbase.se/summary/25956
*** https://eunis.eea.europa.eu/species/188080
*** http://smartwoman .hotnews.ro/Comana -Parc-natural
***http://greenly.ro/greenly.ro//wp –
content/uploads/2012/05/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_padu
re_MEDIA_21.jpg

Referințe legislative:
Agenția Europeană de Mediu. (2009). Preluat de pe
https://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSPA0022
Guvernul României. (2004). Hotărârea de Guvern Nr. 2151 . Preluat de pe
http://www.mmediu.ro/beta/wp -content/uploads/2012/07/2012 -07-
26_legislatie_arii_protejate_hg2151din2004noiariiprotejate.pdf
Ministerul Mediul ui Apelor și Pădurilor. (2012). Formularul Standard NATURA 2000 .
Preluat de pe http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/static/pdf/rospa0022.pdf
Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile. (2007). Ordinul Ministrului Mediului și
Dezvoltării Durabile nr. 1964 . Preluat de pe http://www.mmediu.ro/beta/wp –
content/uploads/2012/07/2012 -07-
25_legislatie_arii_protejate_ordin1964din2007scinatura2000.pdf
Parlamentul European. (1992). Directiva Habitate . Preluat de pe https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CELEX:31992L0043
Parlamentul European. (2009). Directiva Păsări . Preluat de pe Eur -Lex: https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=C ELEX%3A32009L0147

43
Anexa 1

Percepția populației asupra actorilor implicați in guvernanța
Parcului Natural Comana

1. Din lista de mai jos, în ce categorie vă încadrați și ce interese reprezentați în primul
rând? (Răspuns multiplu dacă este cazul)
Proprietari particulari
Vânătoare și pescuit
Cresterea animalelor
Turism și recreere
Industrie
Autoritate publică
Patrimoniu cultural
Conservarea mediului înconjurător și a biodiversității
Altele (vă rugăm să menționați: ____________)

2. Sunteți familiarizat sau ați avut contact cu instituțiile care sunt implicate în
guvernanța Parcului Natural Comana?
Nu
Da (vă rugăm să detaliați: _______________ )

3. În ce măsură considerați că valorile de conservare sunt amenințate de categoriile
enumerate? (plasați un X pentru nivelul corect de amenințare – doar unul pentru fiecare
categorie)

44
În foarte
mare
măsură În
mare
măsură Într-o
oarecare
măsură Într-o
mică
măsură Deloc Nicio
opțiune
Activitatea umană în
zona tampon / în
cadrul ariei protejate
Defrișările
Speciile invazive
Schimbările climatice
Poluarea
Infracțiunile omenești
Deteriorarea
specificului tradițional
Lipsa de amenajare
turistică
Dotările pentru cazare
și alimentație
Trafic în zone
vulnerabile
Infrastructură
Guvernanța parcului
natural
Altceva

45
4. Dezvoltarea economică conduce uneori la degradarea valorilor de conservare sau la
pierderea biodiversității protejate. Care dintre următoarele afirmații sunt cele mai
apropiate de opinia dvs.? (Alegeți o opțiune)
Activitățile economice sunt acceptabile deoarece dezvoltarea locală
este necesară.
Activitățile economice ar trebui interzise deoarece acestea sunt cele
mai importante zone naturale
Activitățile economice sunt acceptabile doar pentru proiecte de
interes public deosebit de mare și dacă daunele sunt compensate pe
deplin.
Nu doresc să răspund.

5. Există diferite modalități de abordare a problemelor de mediu, în funcție de
planificare și tipul de guvernanță adoptat. Care considerați că este cea mai eficientă
abordare a problemelor de mediu? (Alegeți o singură opțiune)
Activitatea umană trebuie res tricționată pe cât posibil în parcul natural
Comana, în acest mod naturii fiindu -i permis să se dezvolte fără interferențe
Starea mediului și amenințările sunt monitorizate pentru minimizarea pe cât
posibil a efectelor negative ale activității umane.
Marea diversitate a serviciilor oferite de natură ar trebui să fie cartografiate,
precum și costurile aferente pentru societate, pentru a măsura cu ușurință
beneficiile și a lua decizii obiective.
Natura ar trebui, într -o mai mare măsură, să fie privită prin prisma modelării
umane, punându -se accent pe interdependențele dintre natură și cultură.
Altă modalitate(Menționați:___________________________)

46
6. Din punctul dumneavoastră de vedere, care considerați că sunt prioritățile principale
dacă vi s -ar acorda putere de decizie în guvernanța parcului natural Comana? (Vă
rugăm să selectați maxim 3 variante.)

Reducerea impactului uman ăn prezent dar în special în viitor (de
exemplu, clădiri, turnuri de comunicații, clădiri, drumuri , îndepărtare
garduri și zonele sunt restaurate în starea lor naturală).
Facilitarea utilizării sporite a zonelor protejate pentru recreare
"modernă" (cum ar fi: ciclism, etc.).
Limitarea traficului în zonele vulnerabile
Gestionarea tradițională a pășunatului
Facilitarea agriculturii mai viabile din punct de vedere economic.
Implementarea de măsuri care să stopeze pierderea biodiversității în
zonele protejate.
Facilitarea accesului la zonele protejate (de exemplu, persoanele cu
handicap și persoanele în vârstă, de exemplu, prin intermediul
transportului motorizat sau al instalațiilor tehnice).
Asigurarea protecției patrimoniului cultural.
Dezvoltarea economică echilibrată (de exemplu, producția de
energie, turism, etc.) împreună cu considerațiile privind valorile de
conservare.
Respectarea drepturilor proprietarilor și alțor deținători de drepturi
într-o mică măsură indiferent de restricțiile de conservare.
Alta optiune importantă (specificați )

47
7. Care este nivelul dvs. de încredere în actorii implicați în guvernanța parcului natural
Comana? (vă rugăm să indicați pentru fiecare categorie)

Încredere
foarte
mare Încredere
mare Nici
ridicată,
nici
scăzută Încredere
scăzută Nu cunosc
instituția /
actorul
Primăria Comana
Administrația parcului
natural Comana
Academia Română
Direcția Silvică Giurgiu
Agentia de protectie a
mediului Giurgiu
Ministerul Mediului,
Apelor și Padurilor
Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină
Veterinară București
Consiliul Județean
Giurgiu
Muzeul Județean Giurgiu
Regia Natională a
Pădurilor – Romsilva
Altele (indicați)

48
8. Din punctul dumneavoastră de vedere, care credeți ca este nivelul de implicare al
administrației parcului cu privire la urmatoarele aspecte:
Foarte
implicată Destul
de
implicată Slab
implicată Deloc
implicată Nu
cunosc
situația
Conservarea speciilor de
plante si animale
Amenajarea de trasee și
atracții turistice
Protejarea parcului
împotriva braconajului/
tăiatului ilegal de lemn
Pastrarea curățeniei in
limitele parcului
Menținerea unui
echilibru între localnici
și natură
Cooperarea cu diferite
ONG -uri sau Universitați

9. Care credeți că sunt cele mai frecvente conflicte între localnici/turiști și administrația
parcului?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––

49
Informații personale:
Genul :
a. Masculin b. Feminin
Vârsta:
a. 18-28 b. 29 -39 c. 40 -50 d. 51 -61 e. peste 61

Nivel de educație:
a. Scoală primară;
b. Gimnaziu;
c. Liceu;
d. Învățământ superior

Localitatea în care locuiți: __________________________,
Județul : _________________________.

De cât timp locuiti în zona/vizitați zona?
a. 1-5 ani
b. 6-10 ani
c. 11 -15 ani
d. peste 15 ani