Analiza Gestiunii Mijloacelor Fixe

Cuprins

Capitolul 1 : Imobilizări corporale – noțiune , conținut , particularități

Conceptul de activ imobilizat. Prezentarea elementelor componente ale acestuia conform legislației românești și conform IAS

Evaluarea imobilizărilor corporale

Contabilizarea amortizărilor și provizioanelor.Tipuri de amortizări

Particularități ale reflectării în contabilitate a intrării , existenței , mișcării și ieșirii imobilizărilor corporale

1.4.1. Subsistemul de documente

1.4.2. Subsistemul evidenței tehnic – operative

Capitolul 2 : Prezentarea generală a S.C. TEST S.A.

2.1. Prezentarea istoricului

2.2. Denumirea , forma juridică , sediul și durata societății

2.3. Scopul și obiectul de activitate.Nomenclatorul de produse

2.4. Structura organizatorică

2.4.1. Circuitul informațiilor de intrare a bunurilor

2.5. Structura resurselor umane

2.6. Caracterizarea activității firmei utilizând principalii indicatori economico financiari

2.6.1. Capitalul social și acțiunile

2.6.2. Ponderea principalilor beneficiari în cifra de afaceri

2.6.3. Analiza indicatorilor societății

Capitolul 3 : Analiza gestiunii mijloacelor fixe

3.1. Analiza dinamicii , structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe

3.2. Analiza utilizării mijloacelor fixe

3.2.1 Utilizarea extensivă

3.2.2. Utilizarea intensivă

3.2.3. Eficiența utilizării mijloacelor fixe

Capitolul 4 : Sistemul informatic

4.1. Sistem informațional și sistem informatic

4.2. Clasificarea sistemelor informatice

4.3. Sisteme informatice de gestiune

4.4. Principiile proiectării și realizării sistemelor informatice de gestiune

4.5. Ciclul de viață al unui sistem informatic

4.6. Sistemul informatic al S.C. TEST S.A.

4.6.1. Modelul verbal

4.6.2. Modelarea conceptuală a datelor

4.6.2.1. Restricții de integritate

4.6.2.2. Modelul Entitate – Asociere

4.7. Modelul conceptual al prelucrărilor – MCP

4.7.1. Intrarea mijloacelor fixe

4.7.2. Transferul mijloacelor fixe

4.7.3. Ieșirea mijloacelor fixe

4.8. Modelarea logică a datelor

4.9. Modelarea fizică a datelor

4.10. Modelul organizațional al prelucrărilor – MOP

4.10.1. Intrarea mijloacelor fixe

4.10.2. Mișcarea mijloacelor fixe

4.10.3. Ieșirea mijloacelor fixe

4.11. Exemplificarea tabelelor , a interogărilor , a formularelor și a rapoartelor aferente sistemului informatic al întreprinderii :

4.11.1. Tabele

4.11.2. Interogări

4.11.3. Formulare

4.12. Codul sursă aferent formularelor

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

ACTIVE IMOBILIZATE – noțiune , conținut , particularități

Potrivit ordinului nr. 94 din 29 ianuarie 2001 , „ un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere” , iar mijloacele sau activele imobilizate reprezintă bunurile și valorile destinate a servi o perioadă îndelungată în activitatea unităților patrimoniale ( de regulă mai mare de un an ) , care nu se consumă la prima utilizare , valoarea lor recuperându-se treptat prin includerea în cheltuielile mai multor exerciții în funcție de perioada de folosire.

Activele imobilizate în raport cu natura elementelor patrimoniale componente , după utilitatea lor și după modul de rotație se structurează în următoarele categorii :

imobilizări necorporale ( intangibile sau investiții nemateriale )

imobilizări corporale ( tangibile sau investiții materiale )

imobilizări financiare ( investiții financiare pe termen lung )

Imobilizări necorporale

Imobilizările necorporale cuprind toate acele valori economice de investiție care nu îmbracă fizic forma de bunuri materiale concrete.

În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind : cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare-dezvoltare , concesiunile , brevetele , licențele , mărcile de fabrică și alte drepturi și valori similare , fondul comercial și alte imobilizări necorporale. Potrivit legii 15/1994 privind amortizarea capitalului investit în imobilizări corporale și necorporale , din sfera imobilizărilor necorporale fac parte și cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanțe minerale utile neconcretizate în mijloace fixe , la zăcăminte puse în exploatare.

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 38 ” Active necorporale ” prezintă activul necorporal ca fiind „ un activ nefinanciar identificabil , fără suport material și deținut în scopul utilizării în cadrul producției sau aprovizionării cu bunuri , sau furnizării de servicii , pentru închiriere sau altfel , în scopuri administrative ”.

IAS 38 solicită unei întreprinderi să recunoască un activ necorporal ( la cumpărare ) dacă și numai dacă este posibil ca societatea sa obțină beneficii economice viitoare care pot fi atribuite activului respectiv și costul activului poate fi măsurat în mod corect.

Astfel , se disting următoarele elemente componente ale imobilizărilor necorporale :

Cheltuielile de constituire , care reprezintă cheltuielile ocazionate de înființarea sau modificarea activității unității patrimoniale ( taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare , cheltuieli privind emiterea de acțiuni și obligațiuni , cheltuieli de prospectare a pieței și de publicitate și alte cheltuieli de această natură legate de înființarea sau modificarea activității unității patrimoniale ) .

Cheltuielile de această natură se amortizează intr-o perioadă de cel mult cinci ani.

Cheltuielile de cercetare dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate , care prezintă garanția realizării eficienței scontate prin aplicarea acestora în unitățile patrimoniale. Contabilitatea analitică a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare se ține pe categorii de lucrări sau obiective. Cheltuielile de acesată natură se amortizează într-o perioadă de cel mult cinci ani.

În cadrul activelor imobilizate în concesiuni și alte drepturi similare se cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu în patrimoniu de către unitatea primitoare potrivit contractelor încheiate. Brevetele , licențele , mărcile de fabrică și de comerț și alte drepturi de proprietate industrială și intelectuală similare aduse ca aport , achizitionate sau dobândite pe alte căi , se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale , la valoarea de aport , costul de achiziție sau de producție , după caz. Aceste active se amortizează pe durata prevăzută pt utilizarea lor , de către unitatea patrimonială care le deține.

Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu , dar care concură la menținerea sau la dezvoltarea potențialului unității. Fondul comercial se determină ca diferență între valoarea de aport sau costul de achiziție a fondului de comerț și cea a elementelor de activ înregistrate în conturile corespunzătoare.

Imobilizări corporale

„ Imobilizările corporale reprezintă bunuri materiale de folosință îndelungată în activitatea unei întreprinderi , care se regăsesc sub formă de terenuri și amenajări de terenuri și respectiv mijloace fixe ”. Imobilizările corporale se referă la drepturile reale asupra bunurilor corporale ( dreptul de proprietate , uzufructul , utilizarea ) .

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 16 ” Imobilizări corporale ” prevede că imobilizările corporale sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau în prestarea de servicii , pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative. Același IAS 16 prevede că aceste imobilizări pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

„ Elementul „ terenuri ” se referă la terenurile proriu-zise , dar și la amenajările și racordarea lor la sisteme de alimentare cu energie , împrejurimile și lucrările de acces ”.

Terenurile și mijloacele fixe sunt recunoscute ca activ atunci când este posibilă generarea către întreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului și costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Activele imobilizate corporale , cu excepția terenurilor , își pierd , în timp din valoarea lor ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor , de acțiunea agenților naturii și de progresele tehnicii. „ Constatarea contabilă a pierderii de valoare suferită de activele fixe materiale și includerea sa în cheltuielile exercițiului poartă numele de amortizare ” .

În contabilitatea analitică , terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe : terenuri agricole și silvice , terenuri fără construcții , terenuri cu zăcăminte , terenuri cu construcții și altele.

Terenurile se înregistrează în contabilitate , la intrarea în patrimoniu , la valoarea stabilită potrivit legii , în funcție de clasele de fertilitate , suprafața și fertilitatea acestora și alte criterii , la costul de achiziție sau valoarea de aport după caz.

Terenurile , de regulă , nu sunt supuse amortizării.

Investițiile efectuate pentru amenajarea lacurilor , bălților , iazurilor , terenurilor și alte lucrări similare sunt supuse amortizării.

Se consideră mijloc fix „ obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții :

Are o valoare mai mare decât limita stabilită de lege

Are o durată normală de utilizare mai mare de un an ”

Pentru obiectele care sunt folosite ca imobilizări corporale sub formă de loturi , seturi sau care formează un singur corp , la încadrarea lor ca mijloace fixe , se are în vedere valoarea întregului corp , lot sau set.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie să asigure evidența permanentă a existenței și mișcării , precum și calculul amortizării și a provizioanelor constituite prin deprecierea acestora.

Contabilitatea mijloacelor fixe se ține pe următoarele categorii : clădiri , construcții speciale , mașini , utilaje și instalații de lucru , plantații , unelte , inventar gospodăresc și alte mijloace fixe ( inclusiv ambalajele de natura mijloacelor fixe ).

Imobilizări financiare

„ Imobilizările financiare constau în operații de investire a sumelor temporar disponibile rezultate din activitatea curentă în cumpărarea de efecte publice pe termen lung ( acțiuni , obligațiuni și alte titluri de valoare ) , în scopul obținerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor” . Pentru a putea diferenția aceste titluri financiare , trebuie să se aibă în vedere , în primul rând , intenția pentru care acestea au fost achiziționate , intenție ce poate fi desprinsă din definițiile elementelor ce alcătuiesc imobilizările fianciare și anume:

Titlurile de participare reprezintă „ drepturile sub formă de acțiuni sau alte titluri de valoare , în capitalul altor unități patrimoniale , care asigură întreprinderii deținătoare , în primul rând , exercitarea unui control sau influențe , dar și realizarea unui venit financiar ” .

Titlurile imobilizate în activitatea de portofoliu , care reprezintă investirea activelor imobilizate ale unei intreprinderi într-un portofoliu de titluri , pentru a obține o rentabilitate satisfăcătoare. Această activitate se exercită fără intervenție în gestiunea întreprinderii ale cărei titluri sunt deținute.

Alte titluri imobilizate , care nu rezultă dintr-o decizie de investiție , ci dintr-o obligație , fie legală , fie de altă natură , care se impune conducătorilor întreprinderii.

Creanțele imobilizate care cuprind creanțe legate de participații , împrumuturi acordate pe termen lung și alte creanțe imobilizate de natura depozitelor , garanțiilor și cauțiunilor plătite. „ Creanțele legate de participații sunt generate de împrumuturile acordate de întreprindere unităților patrimoniale la care aceasta deține titluri de participare” .

Evaluarea imobilizărilor corporale

„ Evaluarea constă în cuantificarea și exprimareai :

Are o valoare mai mare decât limita stabilită de lege

Are o durată normală de utilizare mai mare de un an ”

Pentru obiectele care sunt folosite ca imobilizări corporale sub formă de loturi , seturi sau care formează un singur corp , la încadrarea lor ca mijloace fixe , se are în vedere valoarea întregului corp , lot sau set.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie să asigure evidența permanentă a existenței și mișcării , precum și calculul amortizării și a provizioanelor constituite prin deprecierea acestora.

Contabilitatea mijloacelor fixe se ține pe următoarele categorii : clădiri , construcții speciale , mașini , utilaje și instalații de lucru , plantații , unelte , inventar gospodăresc și alte mijloace fixe ( inclusiv ambalajele de natura mijloacelor fixe ).

Imobilizări financiare

„ Imobilizările financiare constau în operații de investire a sumelor temporar disponibile rezultate din activitatea curentă în cumpărarea de efecte publice pe termen lung ( acțiuni , obligațiuni și alte titluri de valoare ) , în scopul obținerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor” . Pentru a putea diferenția aceste titluri financiare , trebuie să se aibă în vedere , în primul rând , intenția pentru care acestea au fost achiziționate , intenție ce poate fi desprinsă din definițiile elementelor ce alcătuiesc imobilizările fianciare și anume:

Titlurile de participare reprezintă „ drepturile sub formă de acțiuni sau alte titluri de valoare , în capitalul altor unități patrimoniale , care asigură întreprinderii deținătoare , în primul rând , exercitarea unui control sau influențe , dar și realizarea unui venit financiar ” .

Titlurile imobilizate în activitatea de portofoliu , care reprezintă investirea activelor imobilizate ale unei intreprinderi într-un portofoliu de titluri , pentru a obține o rentabilitate satisfăcătoare. Această activitate se exercită fără intervenție în gestiunea întreprinderii ale cărei titluri sunt deținute.

Alte titluri imobilizate , care nu rezultă dintr-o decizie de investiție , ci dintr-o obligație , fie legală , fie de altă natură , care se impune conducătorilor întreprinderii.

Creanțele imobilizate care cuprind creanțe legate de participații , împrumuturi acordate pe termen lung și alte creanțe imobilizate de natura depozitelor , garanțiilor și cauțiunilor plătite. „ Creanțele legate de participații sunt generate de împrumuturile acordate de întreprindere unităților patrimoniale la care aceasta deține titluri de participare” .

Evaluarea imobilizărilor corporale

„ Evaluarea constă în cuantificarea și exprimarea prin bani a mărimii elementelor patrimoniale și a operațiilor privind mișcarea acestora” .

Evaluarea imobilizărilor corporale este de trei feluri : evaluare curentă , evaluare la sfârșitul exercițiului financiar și evaluarea periodică.

Evaluarea curentă are loc în timpul exercițiului financiar cu ocazia intrării și ieșirii imobilizărilor în și din patrimoniul întreprinderii.

Cu ocazia intrării în patrimoniu , imobilizările se înregistrează la următoarele costuri sau prețuri : costul de achiziție , costul de producție , valoarea de utilitate , valoarea de aport și prețul de cumpărare.

Costul de achiziție este utilizat pentru bunurile cumpărate de pe piață și cuprinde prețul de cumpărare negociat de părți , la care se adaugă : cheltuielile de transport , instalare , montaj și punere în funcțiune , taxele vamale și primele de asigurare.

Costul de producție este folosit la intrarea imobilizărilor obținute din propriul proces de producție al întreprinderii , sau cele construite de întreprindere. El se formează din costul de achiziție al materiilor prime și materialelor consumate la care se adaugă cheltuielile cu salariile , amortizările , lucrările și serviciile prestate de terți și alte cheltuieli sau plăți.

Valoarea de utilitate este utilizată la intrarea în patrimoniu a bunurilor de natura imobilizărilor primite prin donații sau cu titlu gratuit. Valoarea de utilitate reprezintă „ prețul presupus a fi acceptat la plată de către un eventual cumpărător , ținând cont de starea și locul în care se găsește bunul respectiv , precum și efectul util pe care l-ar avea pentru întreprindere ” .

Prețul de cumpărare este utilizat pentru evidențierea titlurilor cumpărate. Acesta este egal cu prețul de achiziție.

Exemplul 1 : Conform facturii nr.165821 din 06.05.2003 , S.C. TEST S.A. a achiziționat un calculator , în valoare de 16.000.000 lei , TVA 19%.

Înregistrările aferente achiziției sunt :

Conform HG. Nr. 831/1997

Exemplul 2 : Conform procesului verbal de recepție nr . 78 din 31.10.2002 se primește prin donație un sistem de alimentare KPL evaluat prin estimare la 10.900.000 lei.

Înregistrarea aferentă primirii donației este :

Exemplul 3 : Conform bonului de predare nr. 173 și a procesului verbal de recepție se înregistrează obținerea din producție proprie a unui redresor RS 76614 în valoare de 15.750.000 lei.

Înregistrarea aferentă obținerii redresorului este :

La prima punere în funcțiune a redresorului se va înregistra :

Exemplul 4 : Se înregistrează o clădire primită în locație de gestiune în valoare de 8.000.000.000 lei , redevența fiind de 5.000.000 lei. Se achită suma cuvenită proprietarului.

Înregistrarea aferentă primirii în locație de gestiune :

Înregistrarea redevenței :

Achitarea sumelor cuvenite propretarului :

Cu ocazia ieșirii imobilizărilor corporale din patrimoniul întreprinderii , acestea sunt evidențiate la nivelul valorilor de intrare , în vederea recuperării acesteia și se înregistrează în contabilitate în funcție de modalitatea de ieșire din activitatea agentului economic ( scoatere din funcțiune , cesiune ).

Exemplul 5 : Conform procesului verbal de scoatere din funcțiune nr. 856 din 29.12.2002 , s-a scos din funcțiune un releu SCB ,complet amortizat , în suma de 12.500.000 lei. Pentru scoaterea din funcțiune s-au efectuat cheltuieli în sumă de 2.500.000 lei de către un terț care s-au facturat cu TVA 19% și s-au recuperat materiale în sumă de 2.500.000 lei.

Înregistrarea aferentă scoaterii din fincțiune :

Înregistrarea cheltuielilor efectuate :

Înregistrarea recuperării materialelor :

Exemplul 6 : Se scoate din funcțiune un sistem de alimentare RPL cu valoarea de 15.000.000 lei , uzat și amortizat în proporție de 70 %.

Calculul amortizării :

Am = ( 15.000.000 * 70 )/100 = 10.500.000 lei

Înregistrarea diferențelor neamortizate care se includ în cheltuielile de exploatare într-o perioadă de cel mult 5 ani :

Înregistrarea diferenței de amortizare în cazul în care Adunarea Generală a stabilit recuperarea acesteia într-o perioadă de până la 5 ani :

Exemplul 7 : Se vinde un terminal telefonic Emtel 76400 al cărui preț de vânzare obținut este la valoarea inițială de 25.000.000 lei, TVA 19% , amortizarea calculată fiind de 7.000.000 lei.

Înregistrarea vînzării :

Încasarea contravalorii terminalului :

Ieșirea din patrimoniu a mijlocului fix vândut :

Exemplul 8 : Se donează un releu în valoare de 18.000.000 lei, amortizat 50 %.

Evaluarea imobilizărilor corporale la sfârșitul exercițiului se face în două momente bine precizate : la inventariere și la întocmirea bilanțului anual.

Evaluarea imobilizărilor corporale la inventariere se face în vederea stabilirii valorii actuale , reale a imobilizărilor în scopul punerii de acord a datelor contabilității cu datele reale determinate prin constatarea faptică a existenței acestora. Valoarea de inventar se stabilește în raport de prețul pieței și de utilitatea bunului respectiv , gradul de uzură și locul unde se află.

Evaluarea la întocmirea bilanțului se face cu ocazia închiderii conturilor și a întocmirii pe baza lor a bilanțului. Evaluarea la bilanț constă în menținerea în conturi a valorii contabile de intrare și apoi compararea acesteia cu cea constatată la inventariere ( actuală ). Dacă valuarea actuală este mai mare decât valoarea contabilă , plusurile de valoare nu se contabilizeză. Dacă valoarea actuală este mai mică decât valoarea contabilă , aceasta se analizează și se înregistrează diferit în funcție de natura și cauzele care au determinat minusurile de valoare.

Astfel pierderea de valoare constatată se compară cu amortizarea stabilită prin planul de amortizare. Dacă pierderea de valoare este egală cu amortizarea calculată , ea se consideră normală , definitivă , ireversibilă , fiind determinată de uzura fizică și morală la care sunt supuse imobilizările și se înregistrează sub forma amortizării. Dacă pierderea de valoare este mai mare decât pierderea normală ( mărimea amortizării ) , diferența constatată se înregistrează astfel : ca amortizare excepțională, dacă deprecierea este definitivă, sau ca provizioane pentru depreciere , dacă pierderea este considerată reversibilă.

În bilanț imobilizările se evaluează astfel : la valoarea contabilă de intrare și separat valoarea imobilizărilor și provizioanelor , care scăzute din valoarea contabilă rezultă valoarea netă contabilă.

Evaluarea periodică are loc în anumite date stabilite prin lege. În cazul creșterilor constante de valoare a imobilizărilor se impune o reevaluare a valorilor corespunzătoare în vederea aducerii lor la nivelul valorii actuale. La baza stabilirii valorii actuale stau , de regulă , valoarea contabilă de intrare , utilitatea bunului ,prețurile pieței și gradul de uzură a bunului respectiv la data reevaluării.

Reevaluarea reprezintă latura principală a evaluării , care în final duce la modificarea prețurilor inițiale ale imobilizărilor corporale .

Sunt supuse reevaluării numai elementele de activ imobilizate material și financiar , spre deosebire de imobilizările necorporale care nu constituie obiectul reevaluării. În cazul imobilizărilor corporale , reevaluarea „reprezintă operația de actualizare a valorii nete contabile a acestora , în sensul majorării ” . Dacă reevaluarea s-ar face în sensul reducerii valorii nete , aceasta ar avea ca efect imposibilitatea recuperării integrale prin amortizare a fondurilor investite pentru procurarea de mijloace fixe. Operația de actualizare constă în compararea valorii de utilitate a mijlocului fix cu valoarea sa contabilă , diferența în plus constituind un element al capitalurilor proprii , unde se regăsește sub forma diferențelor de reevaluare , deoarece reevaluarea reprezintă creșterea efectivă a patrimoniului , realizând totodată și actualizarea capitalului social.

Sunt supuse reevaluării atât imobilizările corporale aflate în patrimoniul agenților economici , cât și cele intrate astfel :

Mijloace fixe aflate în patrimoniu

Mijloace fixe concesionate , închiriate , date în locație de gestiune

Investițiile efectuate la mijloacele fixe concesionate , închiriate sau luate în locație de gestiune

Mijloacele fixe trecute în conservare

Terenurile aflate în administrarea agenților economici

Reevaluarea imobilizărilor corporale presupune calculul valorii rămase actualizate în funcție de următoarele elemente : valoarea de intrare a imobilizărilor corporale ; amortizarea calculată , evidențiată în contabilitate ; coeficienții de actualizare determinați în funcție de indicii de prețuri ; gradul de utilitate a capacităților de producție și cursul valutar.

Valoarea rămasă = Val. de intrare înregistrată în ctb.-Amortizarea calculată

Val. rămasă actualizată = Valoarea rămasă * Coeficientul de actualizare în prețuri

Exemplul 9 : La sfârșitul anului 2003 societatea decide reevaluarea unei instalații pusă în funcțiune la 01.01.2000 , având o valoare de 50.000.000 lei și fiind amortizată liniar, pe o perioadă de 5 ani. Valoarea justă stabilită după reevaluare este de 25.000.000.

În condițiile aplicării metodei actualizării valorii brute , conform IAS 16 „ Imobilizări corporale ” se va proceda astfel :

Valoare contabilă de intrare…………………………… 50.000.000 lei

Amortizare anuală =50.000.000/5ani……………… 10.000.000 lei

Amortizarea cumulată pe 3 ani………………………. 30.000.000 lei

Valoare rămasă de amortizat………………………….. 20.000.000 lei

Valoare justă…………………………………………………… 25.000.000 lei

Indice de actualizare=25.000.000/20.000.000…… 1,25

Valoare brută actualizată =50.000.000*1,25……… 62.500.000

Valoare brută………………………………………………….. 50.000.000 lei

= Diferență din reevaluare aferentă valorii brute.. 12.500.000 lei

Diferența se va înregistra :

12.500.000 lei 213 = 1058 12.500.000 lei

Diferența din reevaluare aferentă amortizării cumulate = 30.000.000 *(1,25 – 1 ) = 7.500.000 lei , care se va înregistra :

7.500.000 lei 1058 = 281 7.500.000 lei

Exemplul 10 : În anul 1996 societatea a achiziționat o instalație la un cost de achiziție de 50.000.000 lei , cu o durată de viață utilă de 10 ani , amortizată liniar. După 3 ani se decide reevaluarea instalației , valoarea justă fiind de 42.000.000 lei. După încă 3 ani de la prima reevaluare se mai face o reevaluare , valoarea justă devenind 16.000.000 lei.

Prima reevaluare :

Cost de achiziție …………………………………………………………… 50.000.000 lei

Amortizare anuală =50.000.000/10ani…………………………… 5.000.000 lei

Amortizare cumulată pe 3 ani……………………………………….. 15.000.000 lei

= Valoare rămasă=50.000.000 – 15.000.000………………………… 35.000.000 lei

Valoare justă stabilită în urma reevaluării…………………….. 42.000.000 lei

Diferența pozitivă din reevaluare=42.000.000-35.000.000=7.000.000 lei

Înregistrări :

15.000.000 lei 281 = 213 15.000.000 lei

7.000.000 lei 213 = 1058 7.000.000 lei

A doua reevaluare :

Valoare justă în urma primei reevaluări………………………… 42.000.000 lei

Durata de viață rămasă(10ani-3ani)………………………………. 7 ani

Amortizare anuală=42.000.000/7ani……………………………… 6.000.000 lei

Amortizare cumulată pe 3 ani………………………………………. 18.000.000 lei

= Valoare rămasă(netă contabilă)=42.000.000-18.000.000…. 24.000.000 lei

Valoare justă stabilită în urma reevaluării…………………….. 16.000.000 lei

Diferența negativă din reevaluare=16.000.000-24.000.000=8.000.000 lei

Conform IAS 16 diferența negativă din reevaluare înregistrată ulterior constatării unui plus de valoare se va înregistra în debitul contului 105 cu minimul dintre soldul său și valoarea descreșterii (min (7.000.000 , 8.000.000 ) = 7.000.000) , iar eventuala diferență rămasă neacoperită ( 8.000.000 – 7.000.000 ) = 1.000.000 se va înregistra ca o cheltuială :

%

7.000.000 1058 = 213 7.000.000 lei

1.000.000 681

Exemplul 11 : Societatea efectuează următoarele reevaluări asupra unui mijloc de transport : în urma unei prime reevaluări s-a înregistrat o diferență pozitivă egală cu 9.000.000 lei ; în urma celei de-a doua reevaluări s-a înregistrat o diferență negativă egală cu 11.000.000 lei iar în urma celei de-a treia reevaluări s-a înregistrat o diferență pozitivă egală cu 6.000.000 lei.

Prima reevaluare :

Conform IAS 16 diferența pozitivă din reevaluare se înregistrează în creditul contului 105 dacă anterior nu s-a înregistrat un minus de valoare. În acest caz , diferența pozitivă de 9.000.000 lei se va înregistra :

9.000.000 lei 213 = 1058 9.000.000 lei

A doua reevaluare :

Conform IAS 16 diferența negativă din reevaluare înregistrată ulterior constatării unui plus de valoare se va înregistra în debitul contului 105 cu minimul dintre soldul său și valoarea descreșterii ( min( 9.000.000 , 11.00.000) = 9.000.000 , iar eventuala diferență rămasă neacoperită ( 11.000.000 – 9.000.000)= 2.000.000 se va înregistra ca o cheltuială :

% = 213 11.000.000

9.000.000 1058

2.000.000 681

În urma acestei reevaluări contul 105 se soldează.

A treia reevaluare :

Conform IAS 16 diferența pozitivă din reevaluare înregistrată ulterior constatării unui minus de valoare trecut pe cheltuieli se va înregistra sub forma unui venit care să compenseze acea cheltuială ( 2.000.000 lei ) , iar diferența de 6.000.000 – 2.000.000 lei se va înregistra în creditul contului 105 :

%

6.000.000 213 = 781 2.000.000

1058 4.000.000

Contabilitatea amortizărilor și provizioanelor

Tipuri de amortizări

„ Amortizarea reprezintă recuperarea valorică prin includerea în cheltuieli a pierderilor de valuare a imobilizărilor , ca urmare a utilizării lor în activitatea întreprinderii , a învechirii , a schimbărilor tehnologice , sau a altor cauze” .

Recuperarea pierderilor din valoarea imobilizărilor pe calea amortizării este impusă de necesitatea reconstituirii surselor proprii necesare înlocuirii imobilizărilor uzate cu altele noi , în momentul scoaterii lor din funcțiune. În acest scop înregistrarea amortizării prin includerea în costuri a pierderilor de valoare permite reîntregirea activului patrimonial pe calea autofinanțării , fără a recurge la alte surse , cum ar fi utilizarea capitalurilor proprii sau recurgerea la împrumuturi.

Amortizarea imobilizărilor este reglementată prin legislația fiscală în vigoare , care cere ca imobilizările să fie amortizate în funcție de durata lor normală de utilizare , stabilind cote proporționale pentru fiecare tip de imobilizare în parte. Amortizarea în funcție de timp nu ține însă seama de posibilitatea apariției unor noi imobilizări , cu proprietăți mult mai perfecționate față de cele ale vechilor imobilizări , care ar putea să le scoată pe acestea din funcțiune , mai devreme decât era prevăzut , înainte ca acestora să le fi expirat durata lor de viață ; precum și de posibilitatea folosirii intensive a vechilor imobilizări , care ar duce de asemenea la desființarea precoce a acestora. Având în vedere aceste aspecte , unele întreprinderi mai fac și niște amortizări suplimentare celor normale , pentru ca într-un final , valoarea recuperată prin amortizare să corespundă cu valoarea reală a pierderilor de valoare.

Amortizările făcute în cotele stabilite nu sunt supuse impozitării , din punct de vedere legal , amortizările impozitate fiind doar cele suplimentare , făcute fără aprobarea organlelor fiscale , fiind considerate de acestea drept venituri. În aceste condiții , întreprinderile recurg la practicarea de amortizări suplimentare , beneficiind de neimpozitarea acestora doar prin creearea de provizioane reglementate care generează o amânare a plății impozitului pe profit.

Sunt supuse amortizării imobilizările necorporale și cele corporale , cu excepția terenurilor fără amenajări ale căror deprecieri constatate nu sunt considerate obligatoriu ireversibile.

Duratele normale de funcționare și ratele de amortizare ale mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului , în urma consultării reprezentanților patronali constituiți la nivel național. Conform legislației în vigoare , acestea sunt :

Metode de amortizare

Amortizarea imobilizărilor corporale se poate face prin mai multe procedee : amortizare liniară , amortizare funcțională , amortizare degresivă și amortizare accelerată. Dintre acestea , sunt legal recunoscute amortizarea liniară , cea degresivă și cea accelerată pentru întreprinderile care aplică OMF 94/2001 și legea 306 ; și metoda amortizării liniare , degresive și cea a însumării cifrelor pentru întreprinderile care aplică Standardele Internaționale de Contabilitate.

Amortizarea liniară

Amortizarea liniară presupune desfășurarea în cote egale , pe tot parcursul duratei de funcționare a activului imobilizat. Cota procentuală se stabilește proporțional cu numărul anilor cât trebuie să funcționeze activul respectiv. Pașii de urmat în aplicarea acestei metode sunt :

determinarea normei de amortizare – Na – care exprimă procentual cât din valuarea de intrare se va include în cheltuieli în fiecare an

Na = 100 / Durata de viață utilă

stabilirea valorii medii anuale a amortizării ( anuitatea = A ) , înmulțind valoarea de intrare ( Vi ) cu norma de amortizare ( Na )

A = Vi * Na

Exemplul 1 : Întreprinderea a achiziționat și pus în funcțiune la 01.01.2000 un utilaj în valoare de 100.000.000 lei , cu o durată de viață utilă de 4 ani.

Calculul normei de amortizare :

Na = 100 / 4 = 25 %

Calculul anuității amortizării :

A = 25% * 100.000.000 = 25.000.000 lei

Eșalonarea valorii contabile a utilajului pe parcursul duratei de funcționare se sintetizează în tabloul amortizării :

În anul 2003 amortizarea se va înregistra astfel :

Exemplul 2 : Societatea a achiziționat la 01.01.1999 un utilaj având un cost de 1.200.000.000 lei. Durata de viață a acestuia este estimată la 4 ani , la sfârșitul căreia se consideră că se va putea obține suma de 480.000.000 lei din vânzarea sa. La 01.01.2001 , utilajul este reevaluat la 900.000.000 lei , iar valoarea reziduală este de 300.000.000 lei.

Valoarea amortizabilă conform IAS 16 este costul activului sau o altă valoare care a substituit costul în situațiile financiare. În acest caz valoarea valoarea amortizabilă este diferența dintre valoarea reevaluată și valoarea reziduală :

În anul 2002 ::

Val. amortizabilă = 900.000.000 – 300.000.000 = 600.000.000 lei

In anul 2001 :

Durata de amortizare rămasă este : 4 – 2 = 2 ani

Amortizarea liniară = 600.000.000 / 2 = 300.000.000 lei , care se va înregistra :

Exemplul 3 : Întreprinderea a achiziționat pe 12 septembrie 2000 o instalație la costul de 200.000.000 lei , amortizabilă liniar în 10 ani , valoarea reziduală fiind estimată la 20.000.000 lei. La începutul anului 2003 , valoarea reziduală este reestimată la 15.000.000 lei , iar durata de viață utilă rămasă la 5 ani.

Amortizarea în anul 2003 va fi :

Cost de achiziție……………………………………………………… 200.000.000 lei

Valoare amortizabilă = 200.000.000 – 20.000.000……… 180.000.000 lei

Durată de viață utilă ………………………………………………. 10 ani

Amortizare anuală=180.000.000 / 10ani………………….. 18.000.000 lei

Amortizare în anul 2000=18.000.000 *3/12………………. 4.500.000 lei

Amortizare în anul 2001…………………………………………… 18.000.000 lei

Amortizarea cumulată pe 2 ani=4.500.000+18.000.000=22.500.000 lei

= Valoarea rămasă de amortizat la sfârșitul anului 2002 = cost –

amortizare cumulată=200.000.000-22.500.000…………… 177.500.000 lei

Valoare amortizabilă la începutul anului 2003………….. 162.500.000 lei

Durata de viață rămasă…………………………………………….. 5 ani

Amortizarea anuală = 162.500.000 / 5 ani…………………. 32.500.000 lei

Înregistrarea amortizării :

Exemplul 4 : Pe 30 august 1999 întreprinderea a achiziționat o instalație la costul de 700.000.000 lei , valoarea reziduală estimată fiind de 40.000.000 lei. Instalația e amortizată liniar în 10 ani. La începutul anului 2002 , se înlocuiește o piesă de schimb în valoare de 10.000.000 lei , ceea ce conduce la creșterea capacității de producție și a duratei de viață utilă rămasă la 10 ani.

Mărimea amortizării în anul 2002 va fi :

Cost de achiziție …………………………………………………………. 700.000.000 lei

Valoare amortizabilă= 700.000.000 – 40.000.000……………. 660.000.000 lei

Durată de viață utilă …………………………………………………… 10 ani

Amortizare anuală=660.000.000 / 10 ani……………………… 66.000.000 lei

Amortizare în anul 1999=66.000.000 * 4/12…………………. 22.000.000 lei

Amortizare în anul 2000 …………………………………………….. 66.000.000 lei

Amortizarea cumulată pe cei 2 ani …………………………….. 88.000.000 lei

= Valoarea rămasă de amortizat la sfârșitul anului 2000 (valoarea netă )=

Cost – amortizare = 700.000.000 – 88.000.000 ……………. 612.000.000 lei

Includerea cf. IAS 16 a cheltuielilor ulterioare care duc la creșterea performanțelor activului în cost=612.000.000+10.000.000……. 622.000.000 lei

Valoarea amortizabilă la începutul anului 2001=622.000.000 – 40.000.000 =582.000.000 ………………………………………………………………………. 582.000.000 lei

Durata de viată rămasă ………………………………………………………… 10 ani

Amortizarea anuală = 582.000.000 / 10 ani …………………………… 58.200.000 lei

Înregistrarea amortizării în anul 2001 :

Procedeul amortizării variabile

Acest procedeu se utilizează pentru anumite categorii de imobilizări și care la calcularea amortizării durata de folosire a bunului este înlocuită cu volumul de activitate obținut cu ajutorul său. Astfel , pentru mijloacele de transport auto se utilizează volumul prestațiilor exprimat in Km , echivalenți , pentru aeronave în ore de zbor.

Exemplul 5 : pentru un autocamion înregistrat de întreprindere la valoarea de intrare (Vi) de 15.000.000 lei,având un parcurs normat(P) de 300.000 Km și o durată normală de funcționare de 5 ani ,volumul de activitate ( Va ) a fost de 70.000 Km anual în anul 2000 , de 90.000 Km în anul 2001 , de 100.000 Km în anul 2002 și de 40.000 Km în anul 2003 , calculul va fi următorul :

Determinarea ratei amortizării ( ra ) după formula :

ra = Vi / P = 15.000.000 lei / 300.000 Km = 50 lei / Km

Amortizarea anuală :

Aa = Va * ra

Rezultatul calculelor se prezintă în tabelul :

Determinarea amortismentului la mijloacele de transport prin acest procedeu are importanta în ceea ce privește stabilizarea momentului scoaterii din funcțiune a acestora. Așa cum rezultă , utilizarea intensivă a autocamionului face ca valoarea lui să fie recuperată în mai puțin de 4 ani , moment care poate coincide cu cel al scoaterii din funcțiune.

Amortizarea degresivă

Amortizarea degresivă constă în multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din coeficienții :

1,5 dacă durata normală de utilizare este între 2 și 5 ani

2 dacă durata normală de utilizare este între 5 și 10 ani

2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani

Rata multiplicată se aplică la valoarea rămasă de amortizat. Aplicarea se face până în anul de funcționare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decît amortizarea anuală determinată prin raportul între valoarea rămasă de recuperat și numărul de ani de funcționare rămasă.

Amortizarea degresivă se aplică în două variante :

fără influența uzurii morale – AD1 – pentru mijloacele fixe intrate în funcțiune înainte de 31.12.1993

cu influența uzurii morale pentru mijloacele fixe intrate în funcțiune după 31.12.1993

Exemplul 6 : Întreprinderea a achiziționat și pus în funcțiune pe data de 20 august 2000 un mijloc fix , durata de viață fiind de 5 ani. Factura de detaliu cuprinde : preț de cumpărare 55.000.000 lei , rabat 1% , TVA 19% .

Calculul amortizării degresive în anul 2000 , conform metodei AD1 :

Preț de cumpărare ……………………………………………………………. 55.000.000 lei

Rabat ( 1% * 55.000.000 ) ……………………………………………………. 550.000 lei

Remiză ( 2%* 54.450.000 ) ………………………………………………….. 1.089.000 lei

= Net comercial ……………………………………………………………………. 53.361.000 lei

+ TVA ( 19% * 53.361.000 ) ……………………………………………………. 10.138.590 lei

= Total factură ……………………………………………………………………… 63.499.590 lei

Cota liniară anuală = 100 / 5 = 20 %

Cota degresivă anuală = 20 % * 1,5

Prorata amortizării în primul an = 4 / 12

Anuitatea amortizării în primul an=53.361.000 * 20% *1,5* 4/12=5.336.100

Înregistrarea contabilă :

Exemplul 7 : Societatea a achiziționat la 31.12. 2000 o instalație în valoare de 30.000.000 lei , amortizabilă în 4 ani , finanțată 60 % din resurse proprii și 40 % din subvenții de la buget. În condițiile aplicării metodei de amortizare degresive AD1 , operațiile aferente anului 2003 sunt :

Cota liniară anuală = 100 / 4 = 25 %

Cota degresivă anuală = 25% * 1,5

Prorata amortizării ăn anul 2000 = 12 / 12 = 1

Tabloul de amortizare se prezintă astfel :

Test pentru anul 2002

Amortizare degresivă = 18.750.000 * 25% * 1,5 = 7.031.250

Amortizare liniară = 18.750.000 / 3 = 6.250.000

Amortizarea degresivă este mai mare , deci se continuă cu amortizarea degresivă.

Test pentru anul 2003

Amortizare degresivă = 11.718.750 * 25% * 1,5 = 4.394.531

Amortizare liniară = 11.718.750 / 2 = 5.859.375

Amortizarea degresivă este mai mică decît cea liniară , deci în anul 3 se va trece la amortizarea liniară egală cu 5.859.375 lei.

Înregistrarea contabilă :

Pe măsură ce activul este amortizat , o parte din subvenție este reluată la venituri :

Exemplul 8 : Societatea a achiziționat și a pus în funcțiune un utilaj la 24 septembrie 2000 cu o valoare de intrare de 12.000.000 lei , durata sa de utilizare fiind de 5 ani. Utilajul este subvenționat în proporție de 40 %. Utilajul se amortizează conform metodei de amortizare degresivă AD1 . Utilajul se vinde la sfîrșitul anului 2003 la prețul de 15.000.000 lei , TVA 19%.

Amortizarea pentru 3 ani :

Cota liniară anuală = 100 / 5 = 20 %

Cota degresivă anuală = 20% * 1,5

Prorata amortizării în anul 2000 = 3 / 12

Tabloul de amortizare :

Testul pentru anul 2002 :

Amortizare degresivă

11.100.000 * 20% * 1,5 = 3.330.000

Amortizare liniară

11.100.000 / 4 = 2.775.000

Amortizarea degresivă este mai mare , deci se continuă cu amortizarea degresivă.

Test pentru anul 2003

Amortizarea degresivă

7.770.000 * 20 % * 1,5 = 2.590.000

Amortizarea liniară

7.770.000 / 3 = 2.590.000

Amortizarea degresivă este mai mică decât cea liniară , deci în anul 2003 se va trece la amortizarea liniară egală cu 2.590.000.

Tabloul de reluare a subvenției ( 12.000.000 lei * 40% ) la venituri :

Vânzarea :

Prețul de vânzare :

Pentru valoarea de intrare :

Reluarea subvenției la venituri pentru soldul subvenției ( valoarea rămasă de reluat ) :

Amortizarea accelerată

Amortizarea accelerată presupune ca jumătate din valoarea contabilă a mijlocului fix să se includă în cheltuielile primului an de funcționare , iar restul să se împartă în mod egal pe parcursul anilor de funcționare rămași. Aplicarea acestei metode de amortizare , propusă de Consiliul de Administrație al întreprinderii , necesită aprobarea Ministerului Finanțelor , deoarece , în prezent metodele de amortizare degresivă și accelerată sunt puternic influențate de interese fiscale și de aceea , tind să nu reflecte realitatea economică a costurilor cu amortizarea.

Pentru deprecierea titlurilor , creanțelor imobilizate , se constituie provizioane reprezentând diferența dintre valoarea de intrare a acestora și valoarea de utilitate stabilită cu ocazia inventarierii.

În perioadele următoare , la finele fiecărui exercițiu financiar sau la iețirea din patrimoniu a imobilizărilor , în urma analizării provizioanelor constituite pentru deprecieri , se procedează astfel :

când deprecierea este superioară provizionului existent , diferența se deduce suplimentar , pe seama cheltuielilor ;

când deprecierea constatată este inferioară provizionului existent , diferența se deduce din provizionul constituit și se înregistrează la venituri ;

cu ocazia anulării unui provizion , la ieșirea din patrimoniu a imobilizărilor , provizioanele constituite se înregistrează la venituri.

Provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din grupa 29 , care sunt conturi de pasiv.

Exemplul 9 : Societatea achiziționează pe data de 15 martie anul 2000 un utilaj cu valoarea contabilă de intrare de 36.000.000 lei , durata normală de utilizare este de 5 ani.

În condițiile utilizării metodei de amortizare accelerată :

În anul 2000 se trece pe cheltuieli 50 % din valoarea contabilă de intrare respectiv 50% * 36.000.000 = 18.000.000 lei

În anii următori se trece la amortizarea liniară calculată ca raport între valoarea rămasă de amortizat și numărul de ani de amortizare rămași : 18.000.000 / 4 = 4.500.000 lei

Exemplul 10 : Conform situației de calcul a amortizării , la data de 25 ianuarie 2001 , se înregistrează amortizarea lunară a unei instalații , în sumă de 20.000.000 lei , indicele de includere a amortizării anuale în cheltuielile de exploatare 90 %.

Pentru diferența aferentă gradului de neutilizare ( 20.000.000 lei – 18.000.000 lei = 2.000.000 lei ) se înregistrează :

D 8045 2.000.000 lei

Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

Această categorie de provizioane face obiectul numai a imobilizărilor neamortizabile ( terenurile și titlurile de participare ). Ele intervin în cazul în care se constată reducerea de valoare a unei imobilizări produsă de cauze a căror efecte nu sunt considerate ireversibile.

Construirea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor , ca și a amortizărilor se face după reguli precise ale dreptului fiscal. Constituirea lor se face prin includerea în cheltuieli , ceea ce poate afecta mărimea profitului impozabil. Calculul acestora se face în raport cu valoarea actuală a bunurilor respective , indiferent dacă întreprinderea a obținut profit sau nu.

Contabilitatea imobilizărilor corporale – particuluarități

Subsistemul de documente

Contabilitatea imobilizărilor corporale se concretizează în evidența sintetică a existenței și mișcării acestora la nivelul unității patrimoniale , în evidența analitică pe categorii de imobilizări corporale și pe fiecare mijloc fix ca obiect de evidență ; calculul amortizării și înregistrarea sa în contabilitate , urmărirea modului de păstrare și utilizare a imobilizărilor corporale la nivelul locurilor de muncă.

Toate operațiile referitoare la imobilizările corporale dintr-o unitate patrimonială sunt consemnate în documente primare. Astfel , „ intrările de mijloace fixe , însoțite de factură , care nu necesită montaj și nici probe tehnologice și care sunt date în folosință în momentul recepționării lor de la furnizor se consemnează în documentul „ Proces verbal de recepție ” , intrările de mijloace fixe care necesită montaj , dar nu și probe tehnologice , precum și clădirile și construcțiile speciale care nu deservesc procese tehnologice se consemnează în documentul „ Proces verbal de recepție provizorie ” ” .

Recepționarea utilajelor supuse montajului și probelor tehnologice , precum și clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice , se înregistrează în documentul „ Proces verbal de punere în funcțiune ”.

Pentru mijloacele fixe intrate prin locație de gestiune sau concesionare se întocmește „ Contract de concesionare sau locație de gestiune ”.

Mijloacele fixe ies din patrimoniu , de regulă , la expirarea duratei normale de funcționare prin scoatere din funcțiune , prin cesiune , donație sau prin alte modalități.

Scoaterea din funcțiune se consemnează în documentul „ Proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe ” , în care sunt prezentate și concluziile comisiei de scoatere din funcțiune , precum și materialele sau piesele de schimb reultate din casare și predate la depozit. Ieșirea prin cesiune (vînzare ) se consemnează în documentul numit „ Factură ”.

Evidența operativă a mijloacelor fixe ( intrarea – ieșirea ) din patrimoniu se ține cu ajutorul „ Registrului numerelor de inventar ” și a „ Fișei mijlocului fix ”.

Registrul numerelor de inventar servește la atribuirea numerelor de inventar mijloacelor fixe existente în întreprindere , în vederea identificării lor. Registrul se ține pe grupe de mijloace fixe ( clădiri , construcții speciale , mașini , utilaje și instalații de lucru , etc ) , astfel încât prima cifră a numărului de inventar să conducă la identificarea grupei. Numărul de inventar atribuit mijlocului fix va fi trecut în toate documentele care îl privesc și va fi inscripționat pe bunul în cauză , pentru identificare. Acest document se întocmește la compartimentul financiar-contabil și nu poate circula prin întreprindere , deoarece este un document de înregistrare contabilă.

Fișa mijlocului fix este un document care servește la evidența analitică a mijloacelor fixe . Și acest document se întocmește la compartimentul financiar-contabil , fie pentru fiecare mijloc fix în parte , fie pentru mai multe mijloace fixe de același fel și aceeași valoare , care au aceleași cote de amortizare și care au fost puse în funcțiune în aceeași lună. Acest document se completează pe baza documentelor justificative privind mișcarea mijloacelor fixe ( mișcare evidențiată cu ajutorul documentului „ Bon de mișcare a mijloacelor fixe ” ) sau privind modificarea valorii de inventar prin modernizări , completări sau reevaluări ( evidențiate prin procesele verbale specifice ). De asemenea , nici fișa mijlocului fix nu trebuie să circule prin întreprindere.

Subsistemul evidenței tehnic – operative

Datele din documentele primare menționate , constituie baza informațiilor din evidența tehnic – operativă organizată la nivelul unității sau a diferitelor compartimente de producție și funcționale cu ajutorul unor registre , situații operative , jurnale. Informațiile din evidența tehnic operativă stau la baza deciziilor care se iau pentru conducerea curentă a activităților la nivelul subunităților. Principalele registre operative sunt : „ Registrul numerelor de inventar ” , la nivelul întreprinderii , „Registrul pentru evidența mijloacelor fixe” , la nivelul subunităților , la care se mai poate adauga „Registrul inventar ”.

Tradiție si experiență

1930

Stabilită sub numele de “ Standard Electrica Română “ , ca o sucursală a INTERNATIONAL STANDARD ELECTRIC CORPORATION din New York, TEST reprezintă de la bun început o adevarată susținere a industriei din Romănia.

1937

Serviciul de fabricație al telefoanelor a dezvoltat și ramura de asamblare a radio-transmițătoarelor și receptoarelor pentru armată , servicii portabile de telefonie pentru uzul militar, schimburi de telefoane , sisteme de aterizare a avioanelor , radio-faruri și faruri de coastă

1948

Compania își completează activitatea prin fabricarea aparatelor de măsura și a instrumentelor de măsurare electromagnetică , ajungând spre sfârșitul anilor ’50 să producă și celule rectificative de seleniu

1959

Domeniul de activitate se extinde prin stabilirea unui nucleu pentru automatizarea unor dispozitive ca : automate pentru calea ferată , senzori , relee pentru automatizare.

1962

In acord cu profilul principal de activitate , numele companiei devine TEST

1968

O performanță în producția companiei reprezintă posibilitatea acesteia de a fabrica echipament pentru centralele telefonice Crossbar-Pentaconta , sub licența adusă de Bell Telephon , ca un asociat al companiei belginene ITT

1990

Liberalizarea tuturor structurilor prin obținerea unui statut legal prin tranziția economiei românești la economia de piață implica schimbări majore în structurile organizaționale ale companiei. TEST devine o societate pe acțiuni.

1999

ELECTONAGNETICA devine o companie privată.

TEST devine o societate pe acțiuni prin reunirea urmatoarelor companii :

EMCOM S.A. – în cooperare cu compania germană SIEMENS , cu domeniul de activitate : fabricarea si marketin-ul telefoanelor digitale Ewsd si a echipamentului de transmisie PCM.

EMGS S.R.L. – în cooperare cu firma coreană GOLDSTAR cu domeniul de activitate : fabricarea și marketing-ul telefoanelor digitale Starex

ATOEM S.R.L. – în cooperare cu ATOFORM , cu domeniul de activitate : design-ul , fabricarea , marketing-ul și servicii pentru echipament ortopedic și medical.

2003

TEST inființează o secție de fabricat jucării.

TEST are o retea de service vastă , care acoperă întregul teritoriu al României.

DENUMIREA , FORMA JURIDICĂ ,

SEDIUL , DURATA

DENUMIREA SOCIETĂȚII

Denumirea societății este :

Societate Comercială “ TEST “ Societate pe Acțiuni.

ELEMENTE OBLIGATORII CONFORM LEGII 31 / 1990

In toate actele , facturile , anunțurile , publicațiile și alte acte emanând de la societate , denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele : societate pe acțiuni sau inițialele S.A. , de capitalul social subscris și vărsat , sediul societății , numărul de înregistrare la Registrul Comerțului și de codul fiscal.

FORMA JURIDICĂ A SOCIETĂȚII

S.C. TEST denumită în continuare societate comercială , este persoană juridică română , având forma juridică de societate pe acțiuni și este societate comercială deschisă.

Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române.

SEDIUL SOCIETĂȚII

Sediul societății este in România , localitatea București , strada Calea Rahovei , numarul 266 – 268 , sectorul 5 . Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România , pe baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor , potrivit legii.

Societatea comercială poate înființa in vederea realizării obiectivului său de activitate si alte sucursale , agenții , reprezentanțe , puncte de lucru și alte sedii secundare fără personalitate juridică , precum și filiale , care au personalitate juridică , situate și în alte localități din țară , precum și din străinătate.

DURATA SOCIETĂȚII

Durata societății este nelimitată , cu începere de la data înmatrculării acesteia la Registrul Comerțului.

SCOPUL ȘI OBIECTUL DE ACTIVITATE

AL SOCIETĂȚII

SCOPUL societății comerciale este realizarea în condiții de eficiență a activităților care fac obiectul său de activitate.

DOMENIUL principal de activitate este cod 322 – producția de emițătoare radio-televiziune , echipamente și aparate telefonice și telegrafice , iar activitatea principală este cod 3220 cu același conținut.

OBIECTUL DE ACTIVITATE al societății comerciale este :

cod 2040 – producția de ambalaje din lemn

cod 2051 – fabricarea altor produse din lemn

cod 2524 – fabricarea altor articole din material plastic

cod 2753 – turnare metale neferoase usoare

cod 2811 – construcții metalice și părți componente

cod 2812 – structuri și tâmplării metalice

cod 2851 – tratarea și acoperirea metalelor :

cod 2862 – fabricarea uneltelor de mână

cod 2874 – fabricarea de șuruburi , buloane , lanțuri și arcuri

cod 2923 – fabricarea echipamentelor de ventilare și condiționare a aerului

cod 2940 – fabricarea mașinilor unelte

cod 2957 – fabricarea altor mașini și utilaje specifice

cod 1960 – cercetare , proiectare și producție de sisteme de acționare electrică și stabilizatoare cu acționare electrica pentru tehnica militară

cod 2972 – proiectarea și execuția produselor electrotehnice de uz industrial și caznic

cod 3120 – producția de aparate pentru distribuție si comandă electrică

cod 3162 – cercetarea , proiectarea și producția de echipamente și sisteme de înștiințare , alarmare , avertizare

cod 3220 – producția de emițătoare , radio-televiziune , echipamente și aparate telefonice și telegrafice

cod 3310 – proiectarea și fabricarea de aparatură tehnico-medicală pentru handicapați locomotori

cod 3320 – producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control

cod 3330 – execuție de echipamente de măsură , reglare și control pentru procese industriale

cod 3340 – cercetarea , proiectarea și producția de echipamente și componente opto-electronice

cod 3710 – recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile

cod 3720 – recuperarea deșeurilor și resturilor nemetalice reciclabile

cod 4531 – lucrări de instalații electrice pentru terți și populație

cod 4533 – lucrări de instalații sanitare și de încălzire centrală

cod 4534 – alte lucrări de instalații și de construcții auxiliare

cod 4544 – lucrări de vopsitorie , zugrăveli și montări de geamuri

cod 4545 – alte lucrări de finisare

cod 5010 – comerț de autovehicule

cod 5030 – comerț de piese și accesorii pentru autovehicule

cod 5119 – intermedieri în comerțul cu produse diverse

cod 5157 – comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor

cod 5170 – comerț cu ridicata al altor produse

cod 5248 – comerțul cu amănuntul în magazine specializate a altor produse

cod 5263 – comerțul cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine

cod 5551 – cantină

cod 5552 – alte unități de preparare a hranei

cod 6023 – transporturi terestre de călători , ocazionale

cod 6024 – transporturi rutiere de mărfuri

cod 6523 – intermediere și plasamente financiare

cod 7012 – cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare

cod 7020 – închirierea și subânchirierea bunurilor proprii sau închiriate

cod 7413 – activitatea de studiere a pieței și de sondaj

cod 7414 – activitate de consultare pentru afaceri și management

cod 7484 – alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor

cod 7525 – activități de protecție civilă

cod 8011 – învătământ preșcolar

cod 8513 – activități de asistență stomatologică

cod 8514 – alte activități referitoare la sănătatea umană

cod 9261 – activități ale bazelor sportive

Întreținere și reparații

activități de investiții în regie proprie sau în antrepriză

cercetarea , proiectarea și producția de sisteme și echipamente pentru conducerea , controlul și gestiunea traficului rutier și feroviar

instalare și integrare sisteme complexe speciale , service și mentenanță , în garanție și post garanție

cercetarea , proiectarea , producția , instalarea , service-ul și mentenanța dispozitivelor și sistemelor speciale cu laser de mică și mare putere pentru aplicații speciale și civile

vânzare – cumpărare acțiune

NOMENCLATORUL DE PRODUSE

TELECOUNICAȚII

TERMINALE TELEFONICE

Aparate telefonice pentru abonați :

Emtel 79400

Emtel 79024

Phonem 80062A

Phonem 80062B

Emtel 79312X

Emtel 79966X

Emtel 79826

Emtel 80224

Emtel 80229

Aparate telefonice cu destinație specială:

Teltest pentru verificarea terminalelor și liniilor telefonice

Aparate telefonice pentru medii speciale :

cu baterii locale

naval

minier

Subansamble:

priză și ștecher telefonic

priză telefonică multiplă

discuri și tastaturi telefonice

capsule telefonice :

piezoceramice

electrodinamice

Cabine telefonice

Diverse :

sonerii suplimentare

microcască de operatoare

interfață de abonați

tester de verificare aparate telefonice

ELEMENTE DE CONECTICA

Dulapuri subrepartitoare

Cutii terminale

Reglete terminale

Sisteme de protecție

Conectori

Repartitoare telefonice

Accesorii

SISTEM DIGITAL DE TRANSMITERE A INFORMAȚIILOR

ECHIPAMENTE DE ELECTROALIMENTARE PENTRU TELECOMUNICAȚII

redresoare monofazate

redresoare trifazate

stații de energie având la bază module redresoare

convertori

E. CONTAINERE PENTRU TELECOMUNICAȚII FIXE ȘI / SAU

container unități distante

containere pentru comunicații

F. ECHIPAMENTE DE ELECTRONICĂ INDUSTRIALĂ CU DESTINAȚIE SPECIALĂ

terminale numerice și analogice pentru telefonia militară

echipamente de automatizare pentru armată

echipament pentru rețeaua de alarmare a apărării civile

autospeciale și tehnica containerizată

G. PIESE DE SCHIMB PENTACONTA

AUTOMATIZĂRI

SUBANSAMBLE AUTO

rețele telefonice de semnalizare auto

relee intermediare RIA

ansamblu siguranțe fuzibile și relee auto pentru Dacia Nova

temporizator

alarmă auto cu telecomandă

antenă auto

ceas auto

lampă Electron Satisfacie 3

contoare basculante

avertizor sonor

ECHIPAMENTE DESTINATE INFRASTRUCTURII TRANSPORTULUI FEROVIAR

relee SCB

inductori de cale si locomotive

elemente de semnalizare acustică

ECHIPAMENTE INDUSTRIALE

redresoare pentru incărcarea acumulatoarelor

redresoare pentru galvanizare

redresoare multifuncționale

hupe de semnalizare

PRODUSE DESTINATE MĂSURARII ȘI DISTRIBUȚIEI ENERGIEI ELECTRICE

contoare statice monofazate de energie electrică activă cu integrator mecanic pas cu pas

contoare statice monofazate de energie electrică cu / fără tarifare diferențiată

firide de distribuție și contorizare pe palier tip FDCP – n abonați

blocuri de măsură și protecție mono și trifazate

redresoare trifazate

cutii și dulapuri de distribuție rețea de joasă tensiune

cutii de trecere

cutii de distribuție post transformare

puncte de aprindere destinate iluminatului public

tablouri de distribuție

dispozitive de protecție la supratensiune

relee electronice si electromecanice

PONDEREA PRINCIPALELOR GRUPE DE PRODUSE ÎN TOTALUL PRODUCȚIEI

Structura organizatorică

Caracteristici ale structurii organizatorice :

Structura organizatorică a societății cuprinde următoarele compartimente , servicii și birouri :

ADUNAREA GENERALA A ACȚIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE

COMITETUL DE DIRECȚIE

DIRECTOR GENERAL cu CONSILIERI :

Serviciul Sinteza Management

Compartiment Protecția Muncii

Serviciul Personal Invățământ Salarizare

Serviciul Administrativ , Patrimoniale , Investiții

Cantină

DIRECTOR GENERAL ADJUCT PENTRU DEZVOLTARE ȘI PRODUCȚIE :

Director tehnic și de marketing

Serviciul Marketing

Compartiment Export

Atelier Proiectare Tp-Tc

Atelier Proiectare Energie

Atelier Proiectare Autoutilitare și Mentenanță

Atelier Proiectare Costuri cu :

Compartimentul Tehnologii

Compartimentul Proiectare SDV

Compartimentul Consumuri

Director producție

Birou Producție Planificare Aprovizionare

Atelier Mecano-Energetic

Formația Mase Plastice

Atelier Prototipuri și Autoutilare

Formația Prelucrare prin Așchiere

Secția Sculărie :

Atelierul Mașini Universale

Atelierul Mașini Speciale

Atelierul Ajustare Asamblare SDV

Formația Acoperiri Protecție

Formația Containere Cabine Telefonice

Formația Turnătorie

Secția Asamblări :

Formația Relee

Formația Piese Schimb

Telefonie și Bobinaj

Formația Redresori și Automatizări Feroviare

Formația Structuri Metalice Conectică și Contori

Formația SMD și Circuite Electronice

Secția Bobinaj Fin

Atelierul Bobinaj Manual

Atelierul Bobinaj Semiautomat

Formația Bobinaj Automat

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT COMERCIAL

Director Vanzări

Director Program Produse in Domeniul Energiei

Director Program Vânzări Containere și Incinte Echipamente

Secția Service

Director Program Construcție Rețele Tc și EI

Director Program Construcții Montaj

Compartimentul Prospectare Piața , Ofertare , Analize , Proiecte

Formația Executări Lucrări

Atelier Tâmplărie din Profile AI și PVC

Serviciul Contractare , Desfacere , Încasări

Birou Contractare Livrare

Compartiment Încasări – Facturi

Director Adjunct

Serviciul Bază Materială

Birou Aprovizionare Materiale Țară

Birou Aprovizionare Materiale Import

G. DIRECTOR GENERAL ADJUNCT ECONOMIC

Contabil Șef

Serviciul Financiar

Birou Contabilitate Generală

Birou Contabilitate

Stocuri Materiale

Compartiment Depozite

Director Adjunct

Compartiment Prețuri

DIRECTOR CALITATE

Serviciul Ingineria și Supravegherea Calității

Serviciul CTC

Laborator Metrologie

DIRECTOR PRODUCȚIE SPECIALĂ

Atelier Cercetare Proiectare Produse Speciale

Formația Electronică Industrială

CIRCUITUL INFORMAȚIILOR DE INTRARE A BUNURILOR MATERIALE , LUCRĂRILOR EXECUTATE ȘI SERVICIILOR PRESTATE DE LA FURNIZORII DIN ȚARĂ

Întocmirea , completarea fișierului de coduri tehnologice , a fișierului de parteneri ( furnizori sau clienți ) , a fișierului de prețuri și a cererilor interne de bunuri materiale , servicii sau lucrări executate.

Fișierul de coduri tehnologice se întocmește și completează de către Compartimentul Consumuri. Datele se transmit prin rețeaua PC și la compartimentele interesate , dacă acestea au parola.

Răspunde : Șef Compartiment Consumuri

Termen : permanent , iar completarea în 3 ore de la solicitare

Fișierul de parteneri ( furnizori și clienți) se întocmește și întreține de către :

2.1. Compartimentul Desfaceri ( pentru clienți )

2.2. Compartimentul Contabilitate ( pentru frunizori )

Validarea finală a fișierului de parteneri se face de către Compartimentul Contabilitate

Răspund : compartimentele menționate

Termen : permanent , iar completările în aceeași zi

Fișierul de prețuri de aprovizionare se întocmește și completează de către Compartimentul Prețuri în colaborare cu Compartimentul Aprovizionare pe baza prețurilor negociate de Compartimentul Aprovizionare ( în lei sau în valută ) , iar datele se transmit în rețeaua PC și compartimentelor intersate , pe bază de parolă.

Răspunde : Șef Compartient Prețuri

Compartiment Aprovizionare

Termen : imediat și permanent

Cererile interne de materiale întocmite de Compartimentul Pregătirea Fabricației sau alte compartimente solicitate , care se transmit Compartimentului Aprovizionare , vor conține obligatoriu și codul tehnologic al materialelor solicitate.

Răspund : șefii compartimentelor solicitate

Termen : permanent

Cererile pentru materiale care au consumuri tehnologice și sunt necesare procesului de producție se întocmesc de Compartimentul Aprovizionare și vor fi semnate de către Șefii de Compartiment și Directorul de Producție. Pe comandă vor fi înscrise prețurile de aprovizionare , prețuri care sunt preluate din “ Fișierul de prețuri de aprovizionare “ .

Răspunde : Compartiment Aprovizionare

Comenzile pentru materiale care nu au consumuri normate , prestări de servicii , executări de lucrări sau achiziții de mijloace fixe se semnează obligatoriu de șefii compartimentelor solicitante care răspund de necesitatea , realitatea și oportunitatea acestora , precum și de nivelul prețurilor la care se face comanda. Aceste comenzi vor fi vizate și de directorii care coordonează compartimentele solicitate și de Directorul Economic sau înlocuitorul său de drept , după înregistrarea la copartimentul Contabilitate Generală , pentru urmărire.

Răspund : compartimentele solicitante

Compartimentul Contabilitate Generală

În baza comenzilor menționate la punctele 5 și 6 vor încheia și contracte cu furnizorii ( dacă este cazul ).

II. Întocmirea electronică a Registrului de evidență a facturilor primite de la furnizorii de bunuri , servicii sau lucrări , precum și întocmirea electronică a notelor de intrare – recepție ( NIR – uri ).

Facturile originale care însoțesc materialele de la furnizori , după predarea bunurilor la recepție ( gestionar ) , însoțite de comandă sau contract se transmit la compartimentul Contabilitate – Stocuri Materiale , pentru înregistrarea în Registrul de evidență al facturilor. Compartimentul Contabilitate înregistrează datele din facturile furnizorilor.

Răspunde : Compartimentul Aprovizionare

Compartimentul Contabilitate – Stocuri Materiale

Termen : în aceeași zi sau a2a zi pentru cele care sosesc după orele 15

Facturile originale pentru prestări de servicii , executări de lucrări , pentru materiale nestocabile , sau mijloace fixe , se depun de către compartimentele de la punctul 6 ( după înregistrarea la registratura societății ) la Compartimentul Contabilitate Generală.

Compartimentul Contabilitate Generală primește facturile însoțite de comenzile sau contractele ( după caz ) , în baza cărora s-au emis de către furnizori și le înregistrează în Registrul de evidență a facturilor.

Facturile vor fi semnate și certificate de către șefii locurilor de muncă.

Recepția calitativă și cantitativă a materialelor , înscrierea codurilor tehnologice pe factură , care a însoțit bunurile pe timpul transportului se efectuează de membrii comisiei de recepție care aplică pe verso ștampila cu model N.I.R. și semnează pentru recepția cantitativă și calitativă.

Răspunde : responsabil CTC Recepție și Gestionarul primitor

Termen : maxim a 2a zi

În cazul în care există diferențe între cantitatea recepționată și cea de pe factură sau când materialele din factură sunt destinate la 2 gestiuni se întocmește pe suport de hârtie N.I.R.-ul pentru constatare pentru diferențe și se semnează de persoanele de la punctul 3 .

Răspunde : Comisia de Recepție

Termen : în aceeași zi

În situația când în factură cantitățile sunt în altă unitate de măsură decât cea din tehnologie , se stabilește echivalența dintre cele două unități și se transformă cantitățile din factură în unitățile de măsură prevăzute în tehnologie și se întocmește N.I.R. pe suport de hârtie.

Răspunde : Comisia de Recepție

Termen : în aceeași zi

Factura împreună cu N.I.R.-ul cu semnăturile de pe verso , se transmit Compartimentului Aprovizionare pentru certificarea plății către furnizor sau efectuarea refuzurilor.

Prin semnarea și certificarea plății facturii Compartimentul Aprovizionare răspunde de necesitate , preț de aprovizionare , oportunitatea și realitatea datelor din factură.

Răspunde : Compartiment Aprovizionare

Termen : în aceeași zi sau cel târziu în ziua următoare recepției

După certificarea plății de către Compartimentul Aprovizionare și celelalte compartimente care au emis comenzi , factura împreună cu comanda și documentele de însoțire precizate la punctele anterioare ( dacă este cazul ) , se restituie Compartimentului Contabilitate pentru validarea obligației către furnizor și înregistrarea intrării bunurilor în gestiunea societății și completarea registrului de evidență a facturilor coloana 10-12 , obligație pe care o ordonatează la plată către Serviciul Financiar prin întocmirea “ Listei furnizorilor de plată ” din ziua de ……… numai pentru cele ce nu au fost plătite cu CEC sau numerar. După validarea obligațiilor către furnizor se obține electronic și zilnic “ Jurnalul cumpărărilor ” și Jurnalul Furnizorilor , iar documentele respective se arhivează la Compartimentul Contabilitate.

Răspund : Birouri Contabilitate

Termen : zilnic

Înregistrarea electronică a documentelor de plată a furnizorilor se face de către Serviciul Financiar pe măsura asigurării disponibilităților bănești necesare și se obține Situția Plății Furnizorilor care se transmite prin rețeaua PC la Compartimentul Contabilitate , pentru completarea Registrului la coloanele 13-17. Soldul obligației de plată pe fiecare factură și achitarea acestora se face în mod operativ.

Răspund : Comp. Financiar și Contabilitate

Termen : în ziua efectuării plății facturilor

În situația în care plata facturilor de furnizori s-a efectuat anticipat recepției , prin alte instrumente de plată ( numerar , CEC , compensări , etc ) pe facturile respective se va menționa modalitatea de plată și numărul documentului respectiv iar originalul facturii urmează aceslași circuit menționat la punctele anterioare. Arhivarea acestora se va face la Comp. Contabilitate .

Răspunde : Comp. Financiar

Termen : permanent

Administratorii Registrului de evidență a facturilor sunt :

Comp. Contabilitate – pentru intrarea facturilor și validarea finală a obligațiilor față de furnizori

Comp. Financiar – pentru ieșirea facturilor prin plata acestora și soldul operativ al obligațiilor de plată

Încărcara datelor din specificația facturii originale ( cod tehnologic , cantitate recepționată , etc ) în fișierul de intrare a materialelor stocabile și semnarea facturii pentru corectitudinea efectuării operației.

Răspunde : persoana care încarcă baza de date de la Comp. Contabilitate

Termen : în aceeași zi

STRUCTURA RESURSELOR UMANE

Situația salariaților întreprinderii în data de 31 octombrie 2002 , se prezintă astfel :

Din care :

Structura angajaților după vâsrtă

Structura angajaților după studii

În funcție de departamentul în cadrul căruia lucrează , fiecare salariat trebuie să îndeplineasca anumite sarcini. Astfel , de exemplu , în cadrul compartimentului de contabilitate , salariații aparținând acestui compartiment trebuie să țină o evidență amănunțită referitoare la toate tranzacțiile efectuate de întreprindere , la toate produsele intrate , consumate , casate sau pur și simplu vândute , trebuie să întocmească documentele aferente acestor tranzacții și în cadrul acestora trebuie dezvoltate fișele analitice ale furnizorilor , clienților , creditorilor , ale mijloacelor fixe intrate , trebuie să calculeze toate datoriile pe care întreprinderea le are față de stat , fată de furnizori , creditori și fată de salariați ; trebuie să țină o contabilitate care să fie în conformitate cu legile sub incidența cărora intră întreprinderea , trebuie ca această contabilitate să fie ținută corect și la zi și trebuie să propună măsuri de redresare a unor erori sau probleme ce ar putea apărea în cadrul contabilității ținute.

Spre exemplificare se pot observa atribuțiile unui salariat din compartimentul contabilitate , din următoarea fișă de post :

Fișa postului

POSTUL : Contabil evidență mijloace fixe

COMPARTIMENTUL : Biroul Contabilitate Generală

CERINȚELE POSTULUI :

STUDII : medii economice

VECHIME : în muncă , în specialitate , în societate

RELAȚII DE SERVICIU :

IERARHICE : – este subordonat șefului de compartiment

are în subordine : nu este cazul

FUNCȚIONALE : – interne : cu secțiile și serviciile funcționale

externe

DE REPREZENTARE : reprezintă societatea în limitele competenței pentru lucrările ce le execută.

ATRIBUȚII , LUCRĂRI , SARCINI

5.1.primește procesele verbale de recepție a mijloaceor fixe , le înregistrează în registrul de inventar

5.2. întocmește fișa analitică a fiecărui mijloc fix completând datele din formular ( denumire , anexe , cod de clasificare , document de intrare , valoare ).

5.3. operează lunar pe calculator intrările , ieșirile și bonurile de mișcare

5.4. urmărește împreună cu Serviciul Investiții notarea numerelor de inventar pe mijloacele fixe noi

5.5. verifică documentele prezentate de Serviviul Mecano-Energetic în vederea casării mijloacelor fixe.

Ține evidența proceselor verbale de casare , le operează în registrul numerelor de inventar și în calculator.

5.6. operează în fișele analitice a mijloacelor fixe toate modificările care intervin privind valoarea de inventar.

5.7. participă la inventarierea anuală a mijloacelor fixe sau ori de câte ori este nevoie.

Urmărește predarea în termenele stabilite a inventarelor anuale a mijloacelor fixe.

5.8. ține evidența contabilă pentru grădinița de copii , calculează consumul zilnic și lunar , verifică încasările din contribuții de la părinți și depunerea la caserie , verifică plata facturilor.

Comunică intrările și consumul de alimente pentru a fi cuprinse în jurnale.

5.9. execută și alte sarcini primite din partea șefului de compartiment

LIMITE DE COMPETENȚĂ :

propune măsuri pentru îmbunătătirea muncii

propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor care au provocat deficiență în sectorul său de activitate

propune măsuri pentru înlăturarea deficiențelor constatate la inventarierea valorilor materiale

propune compensarea cantitativă și valorică a diferențelor constatate la inventariere și de regularizare a diferențelor

RESPONSABILITĂȚI :

Întrega activitate se desfăsoară în concordanță cu respectarea Legii Contabilității Nr. 81/1991 , în care scop :

răspnnde de eficiența și calitatea lucrărilor executate

răspunde de respectarea termenelor stabilite de conducerea compartimentului

răspunde de respectarea programului de lucru și de folosirea integrală a timpului de lucru

ALTE SARCINI :

ȘEF BIROU CONTABILITATE TITULAR

ECONOMIST : MARINELA PAVEL

DATA

CAPITALUL SOCIAL

ACȚIUNILE

CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social al societății comerciale este de 19.840.550.000 lei , integral subscris și vărsat , împărțit în 19.840.550 acțiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare.

Capitalul social este deținut după cum urmează :

Capitalul social poate fi redus sau majorat de Consiliul de Administrație în condițiile stabilite de lege , în limita a 1/ 3 din capitalul social .

ACȚIUNILE

Acțiunile societății comerciale sunt nominative și dematerialezate , cuprinzând toate elementele prevăzute de lege.

Evidența lor se ține într-un Registru Independent , conform prevederilor legale.

DREPTURI ȘI OBLIGAȚII DECURGÂND DIN ACȚIUNI

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari , potrivit legii , conferă acestora :

dreptul la vot în Adunarea Generală a Acționarilor

dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere

dreptul de a participa la distribuirea profitului conform hotărârii Adunării Generale a Acționarilor

Deținerea acțiunii certifică accesarea de drept a Actului Constitutiv .

Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Obligațiile societății comerciale sunt garantate cu patrimoniul social al acesteia iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin.

Patrimoniul societății comerciale nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligații personale ale acționarilor. Un creditor al unui acționar poate formula pretenții asupra părții din profitul societății comerciale ce i se va repartiza de către Adunarea Generală a Acționarilor sau asupra cotei părți cuvenite acestuia la lichidarea societății comerciale , efectuate în condițiile Actului Constitutiv.

Acțiunea nominativă de control îi conferă F.P.S. , strada Vopoleus , nr. 6 , cod 79206 , sector 3 , București , România , următoarele drepturi :

numirea a câte unui reprezentant în Adunarea Generală a Acționarilor și în Consiliul de Administrație

posibilitatea de a se opune în Adunarea Generală a Acționarilor și/sau în Consiliul de Administrație , luării deciziilor care privec :

gajarea , ipotecarea , vânzarea sau înstrăinarea în orice alt mod a activelor societății comerciale destinate realizării producției de apărare așa cum au fost identificate prin Inventarul instituit conform prevederilor Legii Nr. 78 / 1995 și HG Nr. 209/1995 și avizat de către Comisia de Coordonare a Producției de Apărare

dizolvarea și lichidarea voluntară , precum și fuziunea prin absorție conform prevederilor Legii nr. 31/1990 cu modificările ulterioare.

PONDEREA PRICIPALILOR ACȚIONARI ÎN TOTALUL

ACȚIUNILOR

Data raportării : 05.05.2004

Cotarea la bursa de valori :

PONDEREA PRINCIPALILOR BENEFICIARI ÎN CIFRA DE AFACERI A SOCIETĂȚII

Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Concluzii generale asupra eficacității activității

În cadrul acestei societăți , se observă că valoarea indicelui veniturilor totale este inferioară valorii indicelui cheltuielilor totale efectuate de firmă , ceea ce reflectă faptul că nu este respectată corelația echilibrului financiar , fiind necesară o analiză pornind de la general către particular , pentru a idendifica neregularitățile.

Astfel , în cadrul veniturilor totale , ponderea cea mai însemnată , respectiv de 89,84 % înregistrată în anul 2003 , o dețin veniturile de exploatare , respectând astfel corelația de echilibru și reflectând faptul că activitatea întreprinderii are continuitate , iar performanțele firmei sunt perpetuate.

De asemenea , în cadrul structurii veniturilor din exploatare , predomină cifra de afaceri , care în anul 2003 înregistrează o pondere de 91,14 % din totalul acestora , reflectând faptul că managementul își atinge obiectivul de eficacitate al activității.

Cu toate că la nivelul veniturilor este respectată corelația de echilibru , la nivel global însă se poate observa că aceasta nu mai îndeplinește condițiile de echilibru , datorită inegalității ce există între indicele veniturilor totale și cel al cheltuielilor totale , primul trebuind să fie superior celui de-al doilea , însă IVT = 1,2170 < ICT = 1,2930 . Această situație impune analiza în profunzime a veniturilor și cheltuielilor , pentru a putea fi identificate elementele la nivelul cărora s-au înregistrat disfuncționalități. În cadrul acestei analize , se urmărește evoluția indicelui cheltuielilor aferente cifrei de afaceri , comparativ cu evoluția indicelui cifrei de afaceri. Se constată că indicele aferent cifrei de afaceri are o valoare inferioară indicelui cheltuielilor aferente cifrei de afaceri ( 1,2109 < 1,3516 ) , iar pentru a putea identifica cauzele acestei nerespectări se va proceda la analiza amănunțită a componentelor acestora.

Se observă că în totalul cheltuielilor aferente cifrei de afaceri , atât în anul 2003 cât și în anul 2003 , cea mai însemnată pondere au deținut-o cheltuielile materiale și cheltuielile cu personalul.

Cum indicele veniturilor financiare este superior indicelui cheltuielilor financiare ( 1,3236 > 0,7386 ) și respectiv indicele veniturilor aferente activităților extraordinare este mai mic decât cel aferent cheltuielilor extraordinare ( 0,1756 < 1,5884 ) rezultă că daorită activității de exploatare și a celei extraordinare nu se respectă corelația de echilibru financiar a întreprinderii.

Concluzii

Se poate observa că I CA 2003/2002 < I Q Fabricată 2003/2002 , având o valoare aproximativ egală , ceea ce reflectă faptul că politica întreprinderii de a încerca să comercializeze mai mult din ceea ce produce este bună , dar nu suficient de bună pentru a reuși să reducă stocurile de produse finite în totalul producției fabricate , pentru a putea crește astfel ponderea vânzărilor în totalul producției.

De asemenea , I Q Fabricată 2003/2002 < I Q EX 2003/2002 , dar și în acest caz diferența dintre cele două este foarte mică , ceea ce înseamnă că nu se reduce ponderea producției neterminate , iar ponderea producției ajunse în stadiul final de fabricație stagnează sau chiar scade. Aceste constatări reflectă un management cu probleme , care nu a urmărit activitatea pe un flux tehnologic din punct de vedere al aprovizionării și al respectării timpului pe operație până în momentul depozitării produselor finite.

Un alt aspect important , este cel al inegalității : I VA 2003/2002 < I Q Ex 2003/2002 , ceea ce reflectă faptul că ponderea consumurilor provenind de la terți în totalul producției exercițiului crește , rezultând astfel o scădere a valorii adăugate. Întrucât valoarea adăugată încorporează și rezultatul net , situația desemnează o scădere de profit , datorată devansării ritmului de creștere al valorii adăugate de către ritmul de creștere al producției exercițiului.

Concluzii

Cu toate că numărul de salariați ai întreprinderii s-a diminuat cu aproximativ 26 % anual și cu toate că numărul de ore lucrate de un salariat într-un an a înregistrat o scădere lentă , numărul de zile lucrate de un salariat într-un an au crescut , ceea ce reflectă faptul că managementul a dus o politică bazată pe intensificarea exploatării forței de muncă , fapt compensat însă de scăderea numărului de ore lucrate de un salariat într-un an.

Referitor la fondul de rulment , se observă că acesta a înregistrat numai valori pozitive , ceea ce reflectă faptul că întreprinderea dispune de de surse pe termen lung ce sunt excedentare nevoilor pe termen lung. Mai mult de jumătate din valoarea fondului de rulment o deține fondul de rulment propriu , fapt ce reflectă o situație favorabilă a întreprinderii deoarece înseamnă că aceasta nu este dependentă de capitaluri străine decât într-o proporție foarte mică. Rezultă că întreprinderea are surse interne pentru a-și acoperi necesarul pe termen lung de active imobilizate , situație favorabilă deoarece nu apar costurile cu împrumuturile pe termen lung.

De asemenea , se observă că trezoreria netă a înregistrat tot valori pozitive , ceea ce reflectă un excedent de finanțare datorat unei activități eficiente a întreprinderii. Aceasta pune în evidență lichiditatea ce-i permite întreprinderii să-și ramburseze datoriile dar și să efectueze plasamente eficiente pe piața monetară și financiară. Trezoreria netă pozitivă reflectă autonomia financiară pe termen scurt.

Concluzii

Rata rentabilității comerciale a scazut cu 10 % față de anul 2001 , datorită unei creșteri prea mari a costului unitar , ce a condus la o scădere a ratei rentabilității comerciale cu 24% , scădere compensată parțial de creșterea prețului unitar.

Se poate observa că și rata rentabilității financiare a scăzut cu aproximativ 11 % , scădere datorată unei reduceri a ratei rentabilității comerciale cu 10 % . Creșterea cifrei de afaceri cu 12 % și a capitalurilor proprii cu 9 % , a condus la o creștere a ratei rentabilității financiare de 0,5 % , creștere care însă nu a putut compensa scăderea accentuată a acesteia cauzată de rata rentabilității comerciale.

Rata rentabilității economice a scăzut față de anul 2001 cu aproximativ 14 % , datorită unei scăderi de 10 % a ratei rentabilității comerciale și a scăderii numărului de rotații al activului total al întreprinderii , care a atras după sine încetinirea ciclului de exploatare.

Concluzii

Activele acestei întreprinderi sunt foarte lichide , atât rata lichidității patrimoniale cât și cea a lichidității imediate înregistrând valori crescătoare și peste limita impusă pentru aceste rate , ceea ce reflectă un echilibru financiar patrimonial. Se poate observa cu ușurință că activele firmei au un grad de lichiditate accentuat , ceea ce arată că activele firmei nu numai că acoperă datoriile totale , asigurând astfel întreprinderii capacitatea de a le trasnforma foarte repede în lichidități și de a-și acoperi atât datoriile totale cât și pe cele pe termen scurt , dar creează și surse pentru rambursarea către acționari în cazul în care se ia decizia lichidării.

În ceea ce privește datoriile întreprinderii , se poate observa că ele sunt acoperite în totalitate de activele circulante , nivelul ratei solvabilității globale depășind cu mult nivelul valorii optime , reflectând faptul că la societatea analizată nivelul datoriilor pe termen scurt este în totalitate acoperit de nivelul disponibilităților. Cu alte cuvinte , firma este capabilă sa-și ramburseze datoriile pe termen scurt , acestea având acoperire fizică în bani. Se mai poate observa că nivelul ratei solvabilității imediate se află într-o ușoară scădere , ceea ce reflectă o politică de investiție activă dusă de întreprindere.

Managementul ar trebui să găsească soluții prin care să diminueze aceste cheltuieli ale întreprinderii , cum ar fi renunțarea la vechii furnizori și găsirea unor surse mai ieftine de aprovizionare sau ar putea să încerce prin măsuri specifice să aibă o putere de negociere mai mare decât a furnizorilor. Pe de altă parte managementul ar trebui să reducă cheltuielile cu personalul , prin efectuarea de restructurări și intensificarea exploatării forței de muncă sau prin efectuarea unor investiții în procesul de retehnologizare , dacă aceste investiții ar avea un nivel inferior dinamicii salariilor acordate.

Magementul întreprinderii ar trebui să încerce să vândă mai mult din stocurile pe care le deține sau să reducă costurile aferente acestora , încercând fie să încerce să găsească locuri de depozitare mai ieftine , fie să încerce să negocieze un preț de închiriere mai mic , fie poate să încerce să vândă aceste produse la un preț mai mic sau să facă diferite reduceri sau promoții.

De asemenea trebuie să se încerce scăderea ponderii consumurilor provenind de la terți , fie încercându-se impunerea în fața acestora pentru a putea obține niște reduceri de prețuri , fie schimbarea acestora cu alții mai ieftini.

Pt a putea obține o creștere a ratei rentabilității comerciale , întreprinderea trebuie să reducă costurile aferente cifrei de afaceri , astfel încât aceasta să aibă un nivel relativ mic comparativ cu cifra de afaceri , deoarece în ritmul în care funcționează întreprinderea , aceasta ar putea înregistra pierderi în viitor ,deoarece nivelul de creștere al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este superior ritmului de creștere al cifrei de afaceri. Pentru a reduce aceste cheltuieli trebuie să se reducă cheltuielile materiale , apoi trebuie reduse cheltuielile cu personalul.

Pentru a redresa scăderea ratei rentabilității financiare , trebuie mai întâi să se acționeze asupra ratei rentabilității comerciale , să se reducă cheltuielile aferente cifrei de afaceri pentru a putea obține astfel un rezultat aferent cifrei de afaceri mai mare , care va conduce apoi la o creștere a ratei rentabilității comerciale , ce va atrage după sine creșterea automată a ratei rentabilității financiare.

Pentru a redresa rata rentabilității economice , trebuie ca mai întâi să se reușească redresarea ratei rentabilității comerciale, prin reducerea costurilor aferente cifrei de afaceri , pentru ca aceasta să atragă după sine o creștere a ratei rentabilității economice și trebuie să se mărească numărul de rotații ale activului întreprinderii.

Analiza gestiunii mijloacelor fixe

În analiza gestiunii mijloacelor fixe , se vor urmări aspectele :

Analiza dinamicii , structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe

Analiza utilizării mijloacelor fixe și a reflectării consecințelor modificării acestora în performanțele economico – financiare ale întreprinderii.

Analiza dinamicii , structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe

Analiza în dinamică a imobilizărilor corporale , “ constituie o problemă internă a fiecărei întreprinderi , care urmărește să evidențieze , pe de o parte , materializarea programului investițional , iar pe de altă parte , dinamica și masa efectelor produse “ .

În analiza dinamicii mijloacelor fixe se recomandă a se utiliza valoarea de intrare a acestora , precum și valoarea medie anuală , deoarece efectele produse sunt supuse fluctuațiilor prețurilor. Rațiunea utilizării acestora este justificată prin aceea că valoarea de intrare caracterizează dimensiunea mijloacelor fixe la un moment dat , în timp ce valoarea medie anuală ia în calcul și timpul de funcționare.

Modificarea în dinamică a mijloacelor fixe este rezultatul modificărilor intervenite între intrările și ieșirile acestora în cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare și respectiv de neutilizare al acestora.

Valoarea rămasă a mijloacelor fixe nu este concludentă deoarece nu reflectă proporționalitatea cu randamentul acestora , ea fiind totodată influențată și de sistemul de amortizare.

Evoluția mijloacelor fixe pe un anumit orizont de timp , evidențiază categoriile în care au avut loc mutuații ca urmare a finalizării investițiilor. Structurarea mijloacelor fixe se poate realiza după mai multe criterii , cele mai importante fiind :

După modul de participare la realizarea obiectului de aczivitate al întreprinderii , se disting :

Mijloace fixe direct productive ( mijloace fixe active )

Mijloace fixe care nu participă la realizarea producției , dar care creează cadrul desfășurării acesteia.

După modul de grupare , potrivit prevederilor legale ;

După apartenența mijloacelor fixe , se deosebesc :

Mijloace fixe proprii ;

Mijloace fixe închiriate .

În principal , se urmărește dinamica mijloacelor fixe direct productive , pentru că de modificarea acestora depinde baza tehnico-materială a întreprinderilor , suport al realizării obiectivelor propuse.

Analiza structurii mijloacelor fixe , permite evidențierea acelor categorii spre care s-a orientat programul investițional al întreprinderii. De obicei , programul investițional este orientat în direcția acelor mijloace fixe care participă direct și nemijlocit la obținerea de produse finite , executarea de lucrări , etc.

Predilect obiectivului propus , se urmărește ponderea diferitelor categorii de mijloace fixe la începutul , dar și la sfârșitul perioadei analizate , prioritate acordându-se mijloacelor fixe active.

În literatura de specialitate , raportul dintre mijloacele fixe active ( Mfa ) și mijloacele fixe ( Mf ) , este cunoscut sub denumirea de compoziția tehnologică a mijloacelor fixe ( în accepțiunea de compoziție tehnologică a capitalului fix). Cerința de bază este :

>

unde :

Mfa – reprezintă valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe active

Mf – reprezintă valoarea de intrare sau medie a mijloacelor fixe

reprezintă compoziția tehnologică a mijloacelor fixe sau ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe aferente exploatării

n – perioada

Între compoziția tehnologică a mijloacelor fixe și efectele de bază ale performanței întreprinderii , se desprind legături cauzale de tip determinist cât și aleatoriu. Cu cât ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe este mai mare , cu atât este mai puternică influența exercitată asupra indicatorilor de eficiență a utilizării mijloacelor fixe ( cifra de afaceri , producția exercițiului , valoarea adăugată , profitul la 1000 lei mijloace fixe ) , existând o limită după care eficiența începe să scadă.

Pentru evidențierea corelației dintre ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe ( variabila independentă , notată cu x ) și unul dintre indicatorii de eficiență menționați ( de exemplu , cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe reprezentând variabila dependentă , notată cu z ) , există o strânsă corelație exprimată prin funcția de regresie de tip parabolic , astfel :

Y = a + bx + cx²

Exemplu

Se poate observa că în cadrul societății se respectă cerința de bază a compoziției tehnologice , creșterea ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe influențând într-un sens pozitiv și producția obținută în cadrul întreprinderii , după cum rezultă și din tabelul :

starea mijloacelor fixe , poate fi caracterizată cu ajutorul următorilor indicatori :

Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe ( Gr ) , exprimă raportul dintre valoarea mijloacelor fixe intrate ca urmare a realizării progrmului de investiții (Iv) și valoarea mijloacelor fixe existente la sfârșitul exercițiului financiar ( Mf ) :

Gr = * 100

Analiza poate fi efectuată pe total mijloace fixe cât și pe categorii de mijloace fixe.

Gradul de uzură a mijloacelor fixe ( Gu ) , se determină ca raport între amortizarea cumulată ( A ) și valoarea de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe ( Mf ) :

Gu = * 100

Gradul de uzură a mijloacelor fixe poate fi determinat pe total mijloace fixe , cât și pe principalele categorii de mijloace fixe , atât la începutul cât și la sfârșitul anului.

Situația gradului de uzură aferentă tuturor mijloacelor fixe , la sfârșitul anilor 2002 și 2003 se prezintă astfel :

Potrivit reglementărilor legale , gradul de uzură mai poate fi determinat și ca raport între durata consumată ( Dc ) și durata normală de funcționare ( Dnf ) , astfel :

Gu = * 100

În mod similar poate fi determinat și gradul de uzură a mijloacelor fixe ( Gu’) :

Gu’ = * 100

unde :

Dre – reprezintă durata rămasă din punct de vedere economic , respectiv perioada de funcționare în care mijlocul fix poate fi folosit în condiții de eficiență.

Analiza utilizării mijloacelor fixe

Analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe

În analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe , în principal , a mașinilor , utilajelor și instalațiilor de lucru , se folosesc indicatorii :

Gradul de programare a fondului de timp calendaristic ( Gp ) , care se determină ca raport între fondul de timp maxim disponibil al utilajelor ( Tmax ) și fondul de timp calendaristic ( Tc ) :

Gp = * 100

De exemplu , în cazul unui calculator , având fondul de timp maxim disponibil de 5 ani și un fond calendaristic de 4 ani , gradul de programare a fondului de timp calendaristic al acestuia va fi :

Gp = 5 / 4 = 1,25

Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil ( Gu ) , determinat ca raport între fondul de timp efectiv lucrat de utilajele întreprinderii ( T1 ) și fondul de timp maxim disponibil ( Tmax ) :

Gu = *100

De exemplu , în cazul aceluiași calculator a cărui timp maxim disponibil era de 5 ani și care a funcționat efectiv 3 ani , gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil este de 60 % :

Gu = ( 3 / 5 ) * 100 = 60 %

Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic ( Gf ) , stabilit ca raport între fondul de timp efectiv lucrat ( T1 ) și fondul de timp calendaristic (Tc ) :

Gf = * 100

Analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe

Analiza folosirii intensive a mijloacelor fixe se face , în principal , pe baza următorilor indicatori :

Gradul de utilizare a capacității de producție

Indicele de utilizare intensivă

Randamentul mediu pe utilaj sau pe unitatea de timp

Gradul de utilizare a capacității de producție , se determină ca raport între volumul efectiv al producției ( Q1 ) și volumul maxim al acesteia , aferent capacității de producție ( Q max ) , astfel :

Cp = * 100

Exemplu

În cadrul acestei societăți , conform datelor prezentate în tabelul următor , gradul de utilizare al capacității de producție este de 92,72 % în anul 2002 și respectiv de 98,25 % în anul 2003 ceea ce arată că societatea a achiziționat noi utilaje sau că a adus reparații sau îmbunătățiri celor vechi , crescându-le astfel semnificativ capacitatea de producție :

Indicele de utilizare intensivă ( Iu ) , reprezintă producția medie pe unitatea de caracteristică a utilajului , pe unitatea de timp , astfel :

Iu = * 100

unde :

Q – reprezintă capacitatea de producție , respectiv volumul producției

K – caracteristica utilajului ( dimensiunea )

T – timpul de lucru

Cu cât indicele de utilizare intensivă este mai mare , cu atât și gradul de folosire a capacității de producție este mai mare. Potrivit acestei logici , înseamnă că volumul producției apare sub forma funcției : Q = f ( K , T , Iu ) , ceea ce facilitează determinarea influenței fiecăruia din cei trei factori.

Exemplu

Indicele de utilizare intensivă înregistrat în cadrul societății a fost de 4162,94 în anul 2002 și respectiv de 5759,36 în anul 2003 , reflectând astfel corelația existentă între acesta și gradul de utilizare al capacității de producție. Se poate observa faptul că indicele de utilizare intensivă a înregistrat o creștere semnificativă față de anul 2002 , creștere ce se reflectă și în gradul de utilizare al capacității de producție , care la rândul său a crescut semnificativ.

Randamentul mediu pe utilaj sau pe unitatea de timp

Randamentul mediu constituie o formă sintetică de reflectare a utilizării mijloacelor fixe. El poate fi determinat și analizat ,după cum urmează :

Pe utilaj , ca raport între volumul producției ( Q ) și numărul mediu de utilaje ( Nu ) :

Ru =

Exemplu

Randamentul mediu pe utilaj înregistrat la societatea S.C. TEST S.A. în anul 2002 este de 98247,96 , în anul 2003 înregistrând o creștere semnificativă , ajungând la o valoare de 111347,69. Acest lucru reflectă o bună politică dusă de managementul întreprinderii , privind creșterea capacității de producție prin creșterea randamentului utilajelor , în condițiile efectuării unor disponibilizări masive în cadrul personalului.

Pe unitatea de timp de lucru , determinat ca raport între volumul producției ( Q ) și timpul de lucru al utilajelor ( Tu ) :

rh =

Dacă se are în vedere funcția Q = f ( Nu , t , rh ) , respectiv Q = f ( Nu * t * rh ) , rezultă că modificarea volumului producției se explică prin influențele exercitate de cei trei factori.

Exemplu

Se observă ca randamentul pe unitatea de timp a scăzut de la 20814,74 în anul 2002 la 20796,81 în anul 2003. În condițiile în care timpul de lucru aferent unui utilaj a crescut și cum producția efectivă a societății este o funcție crescătoare ce depinde atît de numărul de utilaje din întreprindere cît și de timpul efectiv utilizat pentru exploatarea acestora , rezultă ca numărul de utilaje al întreprinderii a crescut , prin achiziția de noi utilaje ce au condus și la creșterea capacității de producție pe utilaj.

Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe

Indicatorii folosiți pentru aprecierea eficienței utilizării mijloacelor fixe sunt construiți ca raport între efect și efort. Efectul poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor : producția obținută ( Qf ) , cifra de afaceri ( CA ) , producția exercițiului ( Qex ) , valoarea adăugată ( VA ) , rezultatul aferent cifrei de afaceri ( P ) , rezultatul exploatării ( Re ) , etc. Efortul se măsoară cu ajutorul indicatorului valoarea medie anuală a mijloacelor fixe ( Mf ).

Datorită faptului că indicatorii de eficiență ai mijloacelor fixe sunt determinați prin raportarea unui rezultat la un efort parțial al întreprinderii , este necesară aprofundarea factorială , pornindu-se de la diferite metode prin care se exprimă indicatorii de rezultate.

Analiza factorială a producției obținute ( marfă ) la 100 lei mijloace fixe

Se pot folosi următoarele modele de analiză :

* 100 = * 100

Sistemul factorial este :

Mf

Qf / Mf * 1000 Tu sau T

Qf

rh sau wh

în care :

Mf – reprezintă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe

Tu – timpul de lucru al utilajelor

T – timpul total de muncă

rh – randamentul mediu orar

wh – productivitatea medie orară

Metodologia de analiză factorială , presupune cuantificarea influențelor modificării următorilor factori :

Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe

∆Mf = * 100 – * 100

Valoarea producției marfă fabricată :

∆Qf = * 100 – * 100

Din care , datorită :

Timpului de lucru al utilajelor , sau timpului total de muncă :

∆Tu = * 100

Sau

∆T = * 100

Randamentul mediu orar , sau productivității medii orare :

∆rh = * 100

Sau

∆wh = * 100

Exemplu

În cazul acestei societăți analiza factorială a producției marfă obținute la 100 lei mijloace fixe este ilustrată astfel :

∆ ( Q / Mf ) * 100 = ( Q / Mf ) 1 * 100 – ( Q / Mf ) 0 * 100 = 4,27 – 2,51

∆ ( Q / Mf ) * 100 = 1,76 din care datorită :

Modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe

∆Mf = * 100 – * 100

∆Mf = 2,6123 – 2,5121 = 0,1002

Modificării valorii producției marfă fabricată

∆Qf = * 100 – * 100

∆Qf = 4,2780 – 2,6123 = 1,6656 din care datorită :

Modificării timpului total de muncă :

∆T = * 100

∆T = – 0,0049 * 100 = – 0,49

Modificării productivității medii orare :

∆wh = * 100

∆wh = 0,0216 * 100 = 2,16

Concluzii

Se poate observa că producția marfă fabricată la 100 lei mijloace fixe a crescut cu 70 % față de anul 2002 , creștere datorată unei creșteri a productivității medii orare de 2 % , ceea ce a condus la o creștere a producției marfă fabricată la 100 lei mijloace fixe cu 16 % , concomitentă cu o scădere a valorii mijloacelor fixe cu 3,84 % , scădere datorată casării unor mijloace fixe și scoaterii acestora spre vânzare în anul 2003 , după cum rezultă și din notele explicative ale societății. De asemenea și scăderea timpului total de muncă cu 19,1 % , datorită reducerii numărului de salariați cu 300 de muncitori și a scăderii timpului mediu pe salariat cu 8 ore , a condus la scăderea producției marfă fabricată la 100 lei mijloace fixe cu 51 %.

Cu toate că numărul de muncitori s-a diminuat cu 300 de salariați față de anul 2002 și cu toate că timpul total lucrat de un muncitor s-a diminuat la rândul său cu 8 ore , se poate observa că IQf = 1,63 > I Mf = 0,96 , ceea ce indică o creștere a eficienței utilizării mijloacelor fixe , creștere datorată și politicii de intensificare a exploatării forței de muncă pe care o duce managementul.

Managementul acestei întreprinderi este foarte eficient , reușind după reducerea personalului , prin efectuarea de disponibilizări masive și după scoaterea spre vânzare a unor mijloace fixe cu o valoare însemnată , să crească productivitatea medie orară , acest lucru conducând la o creștere a producției totale obținute. Managementul reușește să obțină cu un efort minim , un maxim de eficiență.

Pentru a se înregistra o creștere a eficienței utilizării mijloacelor fixe , trebuie ca indicele producției obținute ( I Qf ) să devanseze indicele valorii medii a mijloacelor fixe ( I Mf).

* 100 = ( * * ) * 100

în care :

reprezintă compoziția tennologică a mijloacelor

fixe sau ponderea mijloacelor fixe active ( Mfa ) în totalul mijloacelor fixe ( Mf )

reprezintă utilizarea extensivă a mijloacelor fixe active

reprezintă randamentul mediu orar

Sistemul de factori este următorul :

*1000

Exemplu

În cazul acestei societăți analiza factorială a producției obținute la 100 lei mijloace fixe se poate exprima și în funcție de compoziția tehnologică a mijloacelor fixe , de utilizarea extensivă a acestora și de randamentul mediu orar al lor , după cum se poate observa și din tabelul :

∆ * 100 = ( * * ) * 100

∆ * 100 = ( 0,0427 – 0,0251 ) * 100 = 1,76 din care datorită influenței :

Modifcării compoziției tehnologice a mijloacelor fixe :

∆ =[( Mfa/Mf)1 * ( T / Mfa * Mfa / Mf )0 ] *100 – [( Mfa / Mf )1 * ( T

/ Mfa * Qf / T )0] * 100 = ( 0,0255 – 0,0250 ) * 100 = 0,05

Modificării utilizării extensive a mijloacelor fixe :

∆ T /Mfa = [(Mfa / Mf * T / Mfa)1 * Qf/T )0] * 100 – [(Mfa / Mf )1 * (T /Mfa * Qf / T )0] * 100

∆ T /Mfa =( 0,0250 – 0,0255 ) * 100 = – 23,41

Modificării randamentului mediu orar :

∆ Qf /Mf = [( Mfa / Mf * T / Mfa * Qf / T )1] * 100-[(Mfa / Mf * T / Mfa )1 * Qf / T ] * 100

∆ Qf /Mf = ( 0,0427 – 0,0251 ) * 100 = 2,16

Se poate observa că producția marfă fabricată la 100 lei mijloace fixe a crescut cu 76% , creștere datorată unei creșteri a randamentului mediu orar a mijloacelor fixe cu 116 % , creștere datorată la rândul său unei creșteri semnificative a producției fabricate de 63,75 %; unei scăderi a ponderii mfijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe cu 95% și a unei scăderi a utilizării extensive a mijloacelor fixe.

Analiza valorii adăugate la 100 lei mijloace fixe

Modelul de analiză este următorul :

* 100 = * 100

Sistemul de factori se prezintă astfel :

Mf Ns

T

* 100 Qe t

wh

VA

va gi

vai

Metodologia de analiză factorială , implică măsurarea influențelor următorilor factori :

Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe :

∆Mf = * 100 – * 100

Valoarea adăugată :

∆VA = * 100 – * 100

din care , datorită :

Producției exercițiului

∆Qe = * 100

din care , datorită :

Timpului total de muncă :

∆T = * 100

din care , datorită :

Numărului mediu scriptic de personal :

∆Ns = * 100

Numărului mediu de ore lucrate într-un an :

∆t = * 100

Productivității medii orare :

∆wh = * 100

Valoarea adăugată medie la 1 leu producție a exercițiului :

∆va = * 100

din care , datorită :

Structurii producției exercițiului pe produse :

∆gi = * 100

Valorii adăugate la 1 leu producție a exercițiului pe produse :

∆vai = * 100

Exemplu

În cazul societății analizate , se observă că valoarea medie a valorii adăugate la 100 lei mijloace fixe a scăzut cu 57,77 % , datorită mai multor factori a căror valoare este calculată în tabelul :

∆( VA / Mf )* 100= 42,23

Influența factorilor care au condus la această situație este următoarea :

Influența modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe

∆Mf = VA0 / (Mf1 – Mf0 ) * 100 = 4,64

Influența modificării valorii adăugate

∆VA = [ ( VA1 – VA0 ) / Mf1 ] * 100 = 37,59 din care daorită :

Influenței modificării producției exercițiului

∆Qe = { [ ( Qe1 – Qe0 ) * va ] /Mf1 } * 100 = – 27,49 din care datorită :

Influenței modificării timpului total de muncă :

∆T = { [ ( T1 – T0 ) * wh0 * va0 ] / Mf1 } * 100

∆T = – 0,21 din care datorită :

Influenței modificării numărului mediu scriptic de personal :

∆Ns = {[( Ns1 – Ns0 ) * t0 * wh0 * va0 ] /Mf1 } * 100

∆Ns = – 0,2083

Influenței modificării numărului mediu de ore lucrate într-un an

∆t = {[( t1 – t0 ) * Ns1 * wh0 * va0 ] / Mf1 } * 100

∆t = – 0,0047

Influenței modificării productivității medii orare :

∆wh ={[(wh1 – wh0 ) * T1 * va0 ] / Mf1 } * 100

∆wh =0,9254

Influenței modificării valorii adăugate la 1 leu producția exercițiului

∆va ={[(va1 – va0 ) * Qe1 ] / Mf1 } * 100

∆va = 10,0908

Concluzii

Scăderea valorii adăugate la 100 lei mijloace fixe s-a datorat în primul rând scăderii cu 95,36 % a valorii medii anuale a mijloacelor fixe , scădere datorată la rândul ei unei vânzări și casări a unor mijloace fixe și în al doilea rând scăderii cu 62,41 % a valorii adăugate. Analizând în profunzime această scădere , se observă ca aceasta se datorează modificării producției exercițiului și a valorii adăugate la 100 lei producția exercițiului. Astfel creșterea producției exercițiului este relativă , deoarece timpul total de muncă s-a diminuat , conducând la o diminuare a valorii adăugate la 100 lei mfijloace fixe cu 99,79 %. Această diminuare s-a datorat în primul rând unei scăderi a numărului de personal cu 300 de salariați si a diminuării numărului mediu de ore lurate într-un an , care au condus la o diminuare a valorii adăugate la 100 lei mfijloace fixe cu 99,79 %, respectiv cu 99,99%. De asemena , creșterea productivității medii orare a condus la o scădere a valorii adăugate la 100 lei mfijloace fixe,cu 99,17 %. Creșterea valorii adăugate la 100 lei producția exercițiului cu 6,79 % a condus la scăderea valorii adăugate la 100 lei mfijloace fixe cu 89,90%.

Cu toate că valorea adăugată la 100 lei mfijloace fixe a scăzut , politica firmei este una foarte bună de intensificare a exploatării forței de muncă în condițiile efectuării de disponibilizări și a casării mijloacelor fixe , ceea ce reflectă un management foarte bun și cu experiență în domeniu.

Analiza cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

Modelul de analiză este :

* 1000 = ( * * ) * 1000

în care :

– reprezintă eficiența utilizării mijloacelor fixe active , respectiv

producția medie obținută la 1 leu mijloace fixe active

– reprezintă ponderea cifrei de afaceri în producția obținută sau

gradul de valorificare a producției obținute

Sistemul de factori se prezintă , după cum urmează :

Exemplu

∆ CA/Mf * 100 = ( CA / Mf)1 * 100 – ( CA / Mf )0 * 100

∆ CA/Mf * 100 = 68,40 din care datorită :

Influenței modificării ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe :

∆ Mfa / Mf * 100 ={[( Mfa / Mf )1 * ( Qf / Mfa )0 * (CA / Qf )0] – [( Mfa / Mf )0 * ( Qf / Mfa )0 * ( CA / Qf )0]} * 100

∆ Mfa / Mf * 100 = (2,6855-2,6290) *100

∆ Mfa / Mf * 100 = 5,65

Influenței modificării producției medie obținută la 1 leu mijloace fixe active

∆ Qf / Mfa * 100 ={[( Mfa / Mf )1 * ( Qf / Mfa )1 * (CA / Qf )0] – [(

Mfa / Mf )1 * ( Qf / Mfa )0 * ( CA / Qf )0]} * 100

∆ Qf / Mfa * 100 = ( 4,4898 – 2,6855 ) * 100

∆ Qf / Mfa * 100 = 180,43

Influenței modificării gradului de valorificare a producției obținute

∆ CA / Qf * 100 ={[( Mfa / Mf )1 * ( Qf / Mfa )1 * (CA / Qf )1] – [(

Mfa / Mf )1 * ( Qf / Mfa )1 * ( CA / Qf )0]} * 100

∆ CA / Qf * 100 = ( 3,2868 – 4,4449 ) * 100

∆ CA / Qf * 100 = 115,81

Concluzii

Se poate observa că cifra de afaceri la 100 lei mijloace fixe a scăzut cu 31,6%, scădere datotată modificării ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe , care a condus la o scădere a raportului cu 94,35 %, a modificării producției medie obținută la 1 leu mijloace fixe active , ceea ce a condus la creșterea cifrei de afaceri la 100 lei mijloace fixe cu 80,43 % , iar modificarea gradului de valorificare a producției obținute a condus la creșterea raportului cu 15,81 %. Astfel creșterea ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe cu 2,14 % a condus la scăderea cifrei de afaceri la 100 lei mijloace fixe , dar această scădere a fost compensată de creșterea producției medii obținute la 1 leu mijloace fixe active cu 67,18 % , creștere datorată unei creșteri a producției fabricate cu 63,75 % și a unei scăderi a mijloacelor fixe active cu 1,78 %. De asemenea creșterea cifrei de afaceri la 100 lei mijloace fixe cu 15,81 % s-a datorat unei creșteri a cifrei de afaceri cu 21,09 %și a creșterii producției marfă fabricate.

Cu toate că cifra de afaceri la 100 lei mijloace fixe a scăzut , politica dusă de managementul întreprinderii a condus la creșterea producției fabricate și implicit a cifrei de afaceri , în condițiile în care a scăzut ponderea mijloacelor fixe efectiv active în totalul mijloacelor fixe datorită casării și vânzării unui mijloc fix cu o valoare foarte mare și cu o utilitate mărită , care a fost însă înlocuit de alte mijloace fixe cu o valoare și cu o utilitate mai mică.

Scopul oricărei întreprinderi este acela de a maximiza profitul , folosind un minim de resurse. S.C. TEST S.A. reușește să atingă acest scop prin creșterea vertiginoasă a producției obținute și a vânzării efective a acesteia , rezultând o cifră de afaceri impresionantă.

Analiza rezultatului exploatării la 100 lei cifră de afaceri

Modelul de analiză factorială este următorul :

* 100 = ( * * * )* 100

în care :

– reprezintă producția medie a exerciuțiului la 1 leu

mijloace fixe active , sau eficiența utilizării mijloacelor fixe active

– reprezintă gradul de valorificare a producției exercițiului

– reprezintă rezultatul mediu ( profitul mediu ) al exercițiului la

1 leu venituri din exploatare.

Sistemul de factori , se prezintă astfel :

* 1000

Exemplu

La societatea TEST S.A. influența factorilor asupra rezultatului exploatării la 100 lei cifră de afaceri se prezintă astfel :

∆Re / Mf * 100 = [( Re / Mf )1 – ( Re / Mf )1 ] * 100

∆Re / Mf * 100 = 2,3360 din care datorită :

Influenței modificării ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe :

∆ Mfa / Mf * 100 = {[( Mfa / Mf )1 -( Mfa / Mf )0] * ( Qe / Mfa )0 * ( Ve

/ Qe )0 * ( Re / Ve )0} * 100

∆ Mfa / Mf * 100 = 1,0981

Influenței modificării eficienței utilizării mijloacelor fixe active

∆ Qe / Mf * 100 = {[( Qe / Mf a)1 -( Qe / Mf a)0] * ( Mfa / Mf )1 * ( Ve

/ Qe )0 * ( Re / Ve )0} * 100

∆ Qe / Mf * 100 = 13,03

Influenței modificării gradului de valorificare a producției

∆ Ve / Qe * 100 = {[( Ve / Qe)1 – ( Ve / Qe)0] * ( Mfa / Mf )1 * ( Qe

/ Mfa )1 * ( Re / Ve )0} * 100

∆ Ve / Qe * 100 = 0,74

Influenței modificării profitului mediu al exercițiului la 1 leu venituri din exploatare

∆ Re / Ve * 100 = {[( Re / Ve )1 – ( Re / Ve)0] * ( Mfa / Mf )1 * ( Qe

/ Mfa )1 * ( Ve / Qe )1} * 100

∆ Re / Ve * 100 = – 12,54

Concluzii

Rezultatul exploatării la 100 lei cifră de afaceri a scăzut cu 97,66 % față de anul 2002 , datorită modificării ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe , fapt care a condus la scăderea raportului cu 98,90 %. De asemenea creșterea producției exercițiului cu 22,72 % concomitent cu scăderea mijloacelor fixe efectiv active cu 1,78 % a condus la scăderea rezultatului exploatării la 100 lei cifră de afaceri cu 86,96 % ; creșterea veniturilor din exploatare cu 24,13 % concomitent cu creșterea producției exercițiului a determinat scăderea rezultatului exploatării la 100 lei cifră de afaceri cu 26 % iar iar creșterea rezultatului exercițiului cu 0,53 % a determinat scăderea raportului cu 87,46%.

Măsuri

Cu toate că în cadrul întreprinderii au crescut atât rezultatul din exploatare cât și veniturile rezultate din exploatare și cu toate că producția a crescut la rândul său semnificativ , se poate observa că au crescut foarte mult și cheltuielile aferente exploatării,influențând în sens negativ creșterea rezultatului din exploatare,acesta înregistrând doar o majorare cu 0,53%.

Managementul trebuie să încerce redresarea acestei situații , pentru a putea obține o creștere procentuală mai mare a rezultatului din exploatare , iar acest lucru nu poate fi realizat decât prin diminuarea cheltuielilor aferente exploatării. Trebuie luate însă măsuri care să vizeze diminuarea cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile , cheltuielile cu prestatorii de servicii și cheltuielile privind mărfurile.

În acest sens managementul poate încerca impunerea în fața furnizorilor de materii prime și materiale consumabile în scopul obținerii de reduceri comerciale sau chiar diminuarea permanentă a prețului de achiziție al acestora. De asemenea , în cazul în care nu sunt acceptate reducerile de către furnizori , se poate începe o analiză a furnizorilor din aceeași categorie și găsirea altor furnizori , care să convină atât din punct de vedere al calității cât și din cel al termenelor de livrare și al prețurilor. Același tratament este recomandat și în cazul furnizorilor de energie electrică și apă.

Pentru a diminua cheltuielile privind mărfurile se poate recurge fie la schimbarea furnizorilor , fie la încercarea reducerii cheltuielilor cu depozitarea acestora , fie prin găsirea unor surse de depozitare cu prețuri mai scăzute , fie prin încercarea de a mări viteza de rotație a stocurilor. Acest lucru se poate realiza prin vânzarea mai rapidă a acestora , pentru a sta cât mai puțin în depozit. Acest lucru se poate face fie prin scoaterea mărfurilor spre vânzare la un preț mai mic , fie prin diferite oferte promoționale , care să atragă clienții.

Analiza profitului aferent cifrei de afaceri la 100 lei mijloace fixe

Analiza poate fi realizată , utilizând următoarele modele :

* 1000 = * 1000

Sistemul de factori este următorul :

Mf

P/Mf * 1000

qv

p gi

p

c

* 100 = ( * * * )*100

Sistemul de factori se prezintă astfel :

*100

gi

sau pr c

p

În analiza utilizării mijloacelor fixe , o importanță deosebită o au și corelațiile de eficiență. Acestea permint cunoașterea interdependențelor factoriale , a intensității lor și stabilirea pe această bază a direcțiilor de concentrare a eforturilor în vederea sporirii eficienței folosirii mijloacelor fixe .

Exemplu

La societatea S.C. TEST S.A. , analiza profitului aferent cifrei de afaceri la 100 lei mijloace fixe se poate prezenta pe multiplii factori de influență ce redau cât mai amănunțit cauzele creșterii sau descreșterii acestuia. Analiza acestuia se va face folosind factorii si influențele aferente conform schemei de mai sus.Astfel , calculul factorilor se prezintă în tabelul :

∆ P / Mf * 100 = 0,0551 * 100 = 5,51

∆ P / Mf * 100 = 5,51 din care datorită :

Influenței modificării ponderii mijloacelor fixe efectiv active în totalul mijloacelor fixe :

∆ Mfa / Mf * 100 = { [ ( Mfa / Mf ) 1 – ( Mfa / Mf ) 0 ] * ( Qf / Mfa ) 0 *

( CA / Qf ) 0 * ( P / CA ) 0 } * 100

∆ Mfa / Mf * 100 = 00210 * 0,0256 * 105,0195 * 0,2644 * 100

∆ Mfa / Mf * 100 = 1,4927

Influenței modificării producției medii obținute la 1 leu mijloace fixe active :

∆ Qf / Mf a * 100 = { [ ( Qf / Mfa ) 1 – ( Qf / Mfa ) 0 ] * ( Mfa / Mf ) 1 *

( CA / Qf )0 * ( P / CA )0 } * 100

∆ Qf / Mf a * 100 = 0,0172 * 0,9989 * 105,0195 * 0,2644 * 100

∆ Qf / Mf a * 100 = 47,70

Influenței modificării gradului de valorificare a producției :

∆ CA / Qf * 100 = { [ ( CA / Qf ) 1 – ( CA/Qf ) 0 ] * ( Mfa / Mf ) 1 *

( Qf / Mfa ) 1 * ( P / CA ) 0 } * 100

∆ CA / Qf * 100 = – 27,3614 * 0,9989 * 0,0428 * 0,2644 * 100

∆ CA / Qf * 100 = – 30,92

Influenței modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri :

∆ P / CA * 100 = { [ ( P / CA ) 1 – ( P /CA ) 0 ] * ( Mfa / Mf ) 1 *

( Qf / Mfa ) 1 * ( P / CA ) 1 } * 100

∆ P / CA * 100 = – 0,0379 * 0,9989 * 0,0428 * 77,6580 * 100

∆ P / CA * 100 = 12,58 din care datorită :

Influenței modificării structurii vânzărilor :

∆g * 100 = [ ( 1 – ∑qv1c0 / ∑qv1p0 ) – ( 1 – ∑qv0c0 / ∑qv0p0 ) ] * 100

∆g * 100 = ( 0,2174 – 0,2531 ) * 100

∆g * 100 = 3,57

Influenței modificării costului unitar

∆c * 100 = [ ( 1 – ∑qv1c1 / ∑qv1p0 ) – ( 1 – ∑qv1c0 / ∑qv1p0 ) ] * 100

∆c * 100 = ( 0,0061 – 0,2174 ) * 100

∆c * 100 = – 21,13

Influenței modificării prețului unitar

∆p * 100 = [ ( 1 – ∑qv1c1 / ∑qv1p1 ) – ( 1 – ∑qv1c1 / ∑qv1p0 ) ] * 100

∆p * 100 = ( 0,2049 – 0,0061 ) * 100

∆p * 100 = 19,88

Concluzii

La această societate , profitul mediu la 1 leu mijloace fixe a înregistrat o scădere semnificativă față de anul 2002 , de 94,49 % , scădere datorată și faptului că profitul anului 2003 a crescut foarte puțin , cu doar 3,74 % , în condițiile în care valoarea totală a mijloacelor fixe s-a diminuat cu un procent foarte scăzut și anume cu 3,84%. Analizând în profunzime această scădere , se poate observa că ea se datorează mai multor factori :

Scăderea ponderii mijloacelor fixe efectiv active în totalul mijloacelor fixe a condus la scăderea profitului mediu la 1 leu mijloace fixe cu 47,70 %

Creșterea cifrei de afaceri cu 21,09 % față de anul 2002 , cât și creșterea producției fabricate a condus la scăderea profitului mediu la 1 leu mijloace fixe cu 69,07 %

Creșterea mai vertiginoasă a cifrei de afaceri față de creșterea mult mai lentă a profitului mediu obținut ( ICA = 1,2109 > Ipr = 1,0374 ) au condus la micșorarea raportului dintre ele , ceea ce a condus la scăderea profitului mediu la 1 leu mijloace fixe cu 87,41 %

În cadrul modificării profitului mediu la 1 leu mijloace fixe pe seama profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri , modificarea structurii vânzărilor a condus la scăderea profitului mediu cu 96,43 %

Creșterea costului unitar al unui produs în condițiile unei creșteri mai lente a prețului unitar al acestuia ( Ic = 1,27 > Ip = 1,25 ) au condus la scăderea profitului mediu la 1 leu mijloace fixe cu 78,87 % și respectiv cu 80,12 %.

Se observă că deși cifra de afaceri a crescut foarte mult , aducând multe beneficii întreprinderii , cheltuielile aferente acesteia au crescut cu un procent mai mare decât creșterea cifrei de afaceri ( IChCA = 1,2892 > ICA = 1,2109 ) , ceea ce indică un management defectuos al cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.

Măsuri

Pentru a putea crește nivelul profitului mediu la 1 leu mijloace fixe , întreprinderea trebuie să acționeze în primul rând în vederea creșterii nivelului profitului. Acest lucru poate fi realizat doar prin micșorarea cheltuielilor ce contribuie la formarea cifrei de afaceri.

Astel , cu toate că s-au efectuat disponibilizări masive de personal , salariile celor rămași au crescut cu 20,63% atrăgând după ele o creștere a cheltuielilor cu asigurările și protecția socială. Managementul trebuie să reducă aceste cheltuieli fie prin efectuarea de disponibilizări , fie prin creșterea intensificării forței de muncă în aceleași condiții salariale și eventual creșterea timpului de lucru , fie prin investirea în procesul de retehnologizare , dacă pe termen lung acesta ar conduce la costuri aferente mai mici.

De asemenea , cheltuielile materiale pot fi reduse fie prin schimbarea furnizorilor și găsirea unora mai ieftini , fie prin impunerea în fața acestora pentru a obține prețuri de cumpărare mai mici.

Cu toate că politica referitoare la prețuri a fost bine adoptată de întreprindere , cantitatea de produse vândute a scăzut , atrăgând după sine o scădere a rezultatului aferent cifrei de afaceri. Pentru a remedia această diminuare , trebuie identificate cauzele scăderii cantității vândute , aflând dacă este vorba despre o nemulțumire a consumatorilor referitoare la calitatea produselor sau la prețul acestora , sau dacă este vorba despre o ofertă mult mai bună venită din partea concurenței. În funcție de concluziile rezultate , trebuie luate măsurile corespunzătoare de îmbunătățire a calității , de scădere a prețului sau de o îmbunătățire a ofertei , eventual acordate niște facilități consumatorului la cumpărarea produselor.

Managementul trebuie de asemenea să încerce obținerea unui nivel mult mai scăzut al costurilor , care să fie inferior nivelului de creștere al prețurilor , pentru a atrage după sine o creștere a rezultatului exploatării , ceea ce ar conduce implicit la o creștere semnificativă a rezultatului curent al exercițiului și implicit al profitului.

SISTEMUL INFORMATIC

Sistem informațional și sistem informatic

Un sistem reprezintă “ un ansamblu de elemente interdependente , între care se stabilește o interacțiune dinamică , pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv “.

Conform definiției sistemelor , orice organism economic este un sistem deoarece :

Prezintă o structură proprie constând dintr-o mulțime de elemente constitutive care interacționează între ele pe principii funcționale

Fluxurile existente între componentele organizatorice implică resursele organismului economic. În cadrul oricărui organism economic se produc :

Fluxuri materiale

Fluxuri financiare

Fluxuri informaționale

Mulțimea componentelor organizatorice și interacțiunea dintre acestea urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global : funcționarea firmei în condiții optime sau atingerea unor obiective.

Diferitele cercetări efectuate în domeniul sistemicii au condus la definirea unui model care promovează viziunea sistemică asupra întreprinderii pe care o consideră formată din trei subsisteme :

Subsistemul decizional

Subsistemul informațional , care joacă un rol dublu : pe de o parte asigură toate informațiile necesare luării deciziilor pe toate nivelurile de responsabilitate , conducere și control , iar pe de altă parte asigură căile de comunicare între celelalte subsisteme , deoarece deciziile formulate de subsistemul de conducere sunt transmise factorilor de execuție prin subsistemul informațional.

Subsistemul operativ , la nivelul căruia are loc culegerea datelor care apoi sunt transmise subsistemului informațional în vedera stocării și prelucrării datelor necesare obținerii informațiilor utilizate în fundamentarea deciziilor la nivelul subsistemului decizional.

Scopul principal al subsistemului informațional este de a furniza fiecărui utilizator , în funcție de responsabilitățile și atribuțiile sale , toate informațiile necesare.

Sistemul informatic reprezintă o parte a sistemului informațional care “ permite realizarea operațiilor de culegere , transmitere , stocare , prelucrare a datelor și difuzare a informațiilor astfel obținute prin utilizarea mijloacelor tehnologiei informației “.

Sistemul informatic cuprinde :

Ansamblul informațiilor interne și externe , formale sau informale utilizate în cadrul firmei , precum și datele care au stat la baza obținerii lor

Procedurile și tehnicile de obținere pe baza datelor primare și de difuzare a informațiilor

Platforma hardwarw necesară prelucrării datelor și disipării informațiilor

Personalul specializat în culegerea , transmiterea , stocarea și prelucrarea datelor

Sistemul informatic este astfel prelucrat încât să corespundă cerințelor diferitelor grupuri de utilizatori :

Factori de conducere la nivelul conducerii strategice , tactice și operative

Personalul implicat în procesul culegerii și prelucrării datelor

Personalul implicat în procesul cercetării științifice și proiectării de noi produse și tehnologii de fabricație.

Clasificarea sistemelor informatice

Sistemul informatic al unei organizații este constituit din mai multe subsisteme interdependente , integrate în cadrul sistemului informatic global. Esixtă mai multe clasificări legate de componentele acestuia , cum ar fi :

După aria de cuprindere se disting :

Subsisteme informatice acoperind arii distincte , în cadrul organizației , identificate pe principiul funcțional :

Subsistemul contabilității

Subsistemul producției

Subsistemul cercetării

Subsistemul comercial

Subsistemul resurse umane

Subsisteme interorganizaționale – asigură fluxurile informaționale între :

Firmă și partenerii săi ( furnizori , clienți , bancă ) , fiind incluse și aplicațiile de internet banking , comerț electronic

Firma mamă și subdiviziunile sale organizatorice , schimbul de informații putând fii realizat via Internet / extranet

În funcție de natura activitățiilor susținute prin informația oferită se disting :

Sisteme destinate conducerii – Management Support Systems – MSS , care cuprind :

Sisteme suport ale executivului – Executive Support Systems – ESS

Sisteme suport de decizie – Decision Support Systems – DSS

Sisteme destinate conducerii curente – Management Support Systems MIS

Sisteme destinate nivelului operațional – Operational Support Systems – , care cuprind :

Sisteme destinate activității de birotică – Office Automation Systems – OAS

Sisteme destinate procesării tranzacțiilor – Transaction Processing Systems – TPS

Sisteme pentru controlul proceselor – Process Control Systems – PCS , asigurând controlul automat al proceselor industriale

Sisteme informatice de gestiune

Sistemele informatice de gestiune sunt definite în literatura de specialitate urmându-se două abordări :

Plecând de la informație și de la suportul acesteia , în acest caz sistemele informatice de gestiune fiind definite ca “ un ansamblu de informații utilizate în cadrul firmei , un ansamblu a mijloacelor și procedurilor de identificare , culegere , stocare și prelucrare a informațiilor “.

Plecând de la funcția pe care sistemul informatic de gestiune trebuie să o realizeze. În această abordare se pornește de la scopul acestuia și anume oferirea informației solicitate de utilizator în forma dorită și la momentul oportun în vederea fundamentării deciziilor.

Sistemele informatice de gestiune implică patru elemente interdependente :

Domeniile de gestiune , care corespund fiecăreia dintre activitățile omogene desfășurate în cadrul firmei : cercetare – dezvoltare , comercială , de producție , de personal , financiar – contabilă ; cu luarea în considerare a interacțiunilor dintre ele. Abordarea acestor domenii se realizează într-o viziune ierarhică , conducând la identificarea următoarelor nivele :

Tranzacțional , în cadrul căruia se efectuează operații elementare

Operațional , unde se desfășoară operații curente , deciziile luate la acest nivel sunt curente , de rutină

Tactic , corespunzând activităților de control și deciziilor pe termen scurt

Strategic , caracteristic deciziilor pe termen lung și / sau care angajează global firma

Datele , care reprezintă “ materia primă “ a oricărui sistem de gestiune . Sunt avute în vedere toate datele vehiculate și prelucrate indiferent de natura lor , caracterul lor formal sau informal sau de suporturile pe care se află.

Modelele de gestiune , care regrupează procedurile proprii unui domeniu

Regulile de gestiune , care permit prelucrarea datelor și utilizarea informațiilor în conformitate cu obiectivele sistemului.

În cadrul unei firme cu activitate de producție și / sau comercială , cum ar fi S.C. TEST S.A. , pot fi identificate următoarele reguli de gestiune :

Aprovizionarea se realizează când stocul efectiv scade sub stocul normat

Evaluarea materialelor se realizează conform metodei FIFO

O materie primă se stochează într-o singură gestiune

Pentru produsele de calitatea a doua prețul se reduce cu 15 % , etc

Principiile proiectării și realizării

sistemelor informatice de gestiune

desfășurarea unei activități riguroase și performante de proiectare și realizare de sisteme informatice de gestiune impune respectarea unor principii și anume :

Abordarea globală a problemei de rezolvat. Fiind vorba de realizarea unui sistem informatic al firmei se impune definirea mai întâi a unei soluții globale de informatizare , ceea ce va conduce la realizarea unei soluții informatice integrate , stabilirea unei structuri flexibile a sistemului informatic , precizarea priorităților în realizarea componentelor sistemului informatic

Utilizarea unei metodologii unitare în proiectarea și realizarea sistemului informatic

Aplicarea celor mai moderne soluții și metode de proiectare și realizare a sistemului informatic

Structurarea sistemului informatic relativ independent de structura organizatorică din cadrul firmei. Acest lucru va asigura pe de o parte o bună funcționare a sistemului chiar după desfășurarea unor eventuale modificări organizatorice în cadrul firmei , iar pe de altă parte posibilitatea generalizării implementării sistemului informatic și în cadrul altor firme cu același profil. Dacă însă există particularități deosebite privitoare la modul de organizare a activității și acest lucru se repercutează asupra fluxului informațional și procesului de prelucrare a datelor , sistemul informatic va trebui să răspundă acestor particularități.

Participarea nemijlocită a viitorului beneficiar la actvitățile de analiză , proiectare și implementare a sistemului informatic. O astfel de participare asigură formularea clară a specificațiilor necesare proiectării și validarea eșalonată a soluțiilor propuse de proiectant , toate acestea asigurând în final un produs care să corespundă deplin cerințelor utilizatorului

Respectarea cadrului legislativ. Fiind vorba de sisteme informatice de gestiune devine obligatorie realizarea evidențelor în cadrul firmei , calcularea indicatorilor și întocmirea lucrărilor de sinteză în conformitate cu reglementările aflate în vigoare.

Realizarea unor sisteme informatice în concordanță cu resursele disponibile la utilizator

Întrucât prin natura sa software-ul este supus schimbării , această schimbare trebuie anticipată și controlată

Compromisurile sunt inferente în dezvoltarea de software și ele trebuie explicitate și documentate.

Ciclul de viață al unui sistem informatic

Sistemul informatic , ca orice entitate a lumii reale , prezintă propriul său ciclu de viață. Punctul de început al acestui ciclu este reprezentat de decizia de realizare a unui nou sistem informatic mai performant , iar punctul final al ciclului de viață este reprezentat de momentul deciziei de înlocuire al sistemului informatic existent cu unul nou , mai bine adaptat cerințelor , asigurând performanțe informaționale , tehnice și economice superioare.

Ciclul de viață presupune parcurgerea unor etape , descompuse la rândul lor în faze , care asigură : conceperea , realizarea , implementarea , exploatarea și întreținerea sistemului. Sistemul informatic parcurge astfel etapele oricărui ciclu de viață : adolescență ( concepere și realizare ) , maturitate ( implementare , exploatare , întreținere , dezvoltare ) , declin ( sistemul răspunde din ce în ce mai greu la cerințele utilizatorilor , performanțele în exploatare scad , ceea ce determină decizia de înlocuire cu un nou sistem informatic).

Un sistem informatic are un ciclu de viață ce conține mai multe faze :

Definirea cerințelor utilizatorilor : utilizatorii vor preciza obiectivele pe care urmează să le îndeplinească viitorul sistem informatic , criteriile de eficiență , securitate , performanță pe care acesta urmează să le asigure. Calitatea și performanțele unui produs software depind de abilitatea echipei de analiză în colectarea de specificații cât mai complete de la viitorul utilizator și de a-l face pe acesta să vadă funcționalitatea viitorului sistem informatic .

Specificația cerințelor sistemului : prezentarea detaliată a rezultatelor pe care sistemul informatic urmează să le asigure. Se va evidenția ce anume urmează să facă sistemul fără a se sugera în nici un fel cum va face acest lucru sistemul. Această fază este un răspuns la specificația cuprinzând cerințele utilizatorului și va fi utilizată în faza de proiectare a sistemului.

Specificația cerințelor software : evidențiază ce urmează să facă produsul software și restricțiile sub care funcționalitatea sa urmează să fie asigurată. Se bazează pe utilizarea unui model abstract care lasă libertatea de analiză a cerințelor formulate în fazele anterioare și eventual a instrumentelor de tip CASE.

Proiectarea generală : în cadrul căreia se definesc soluții cadru , conceptuale privind viitorul sistem informatic . Analiza și proiectarea sunt considerate astăzi faze cheie în realizarea unui proiect software , ele acoperind 40 % din volumul de timp necesar realizării proiectului respectiv.

Proiectarea de detaliu : care rafinează soluția cadru , rezultat al proiectării generale , având ca finalitate definirea soluției finale a sistemului informatic.

Realizarea componentelor sistemului informatic : rezultate din elaborarea arhitecturii sistemului informatic în faza proiectării generale , pe baza soluțiilor oferite de proiectarea de detaliu.

Testarea componentelor : verificarea modului de funcționare , a modului de îndeplinire a cerințelor și fiabilitatea în utilizare.

Integrarea componentelor și testarea finală a sistemului : reunirea componentelor în cadrul produsului final și verificarea funcționării lui în ansamblu.

Implementarea și testarea produsului la beneficiar urmate de acceptarea produsului de către acesta.

Exploatarea și întreținerea sistemului : utilizarea curentă a sistemului informatic și întreținerea lui.

Dezvoltarea sistemului informatic : realizarea și integrarea de noi componente care să îmbunătățească și / sau să dezvolte funcționalitatea și performanțele sistemului.

În cadrul diferitelor modele aceste faze sunt reunite în etape și anume :

Analiza sistemului care pleacă de la analiza sistemului existent și se continuă cu fazele 1-3 de mai sus

Proiectarea generală (4)

Proiectarea de detaliu (5)

Realizarea sistemului informatic ( 6 – 8 )

Instalarea sistemului informatic pe sistemele de calcul ale beneficiarului (9)

Exploatarea și întreținerea sistemului informatic ( 10 )

Dezvoltarea sistemului informatic ( 11 )

Sistemul informatic al societății

Modelul verbal

Societatea comercială S.C. TEST S.A. dorește să-și informatizeze activitatea de gestiune a mijloacelor fixe . Pentru a realiza acest lucru este necesară cunoașterea următoarelor informații :

Mijloacele fixe se amortizează începând cu luna următoare punerii în funcțiune.

Rata lunară se calculează în funcție de regimul de amortizare stabilit pentru fiecare mijloc fix , în conformitate cu regimurile definite de către Ministerul Finanțelor.

Rata lunară de amortizare se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe și se include în cheltuielile de exploatare.

Amortizarea liniară se realizeată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe , stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe .

Amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre următorii coeficienți :

1,5 , dacă durata normală de funcționare a mijlocului fix de amortizat este între 2 și 5 ani

2 , dacă dacă durata normală de funcționare a mijlocului fix de amortizat este între 5 și 10 ani

2,5 , dacă durata normală de funcționare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani

În consecință , pentru un mijloc fix trebuie să se cunoască : numărul de inventar, denumirea sa , data punerii în funcțiune , durata normală de funcționare , valoarea de inventar și tipul amortizării :

1 pentru amortizare liniară

2 pentru amortizare degresivă

Cerințe ale sistemului informatic :

Pentru fiecare mijloc fix să se calculeze amortizarea și valoarea rămasă de amortizat

Să se arate ( în cazul în care acesta a fost mutat ) , circuitul mișcării lui

Să se recalculeze valoarea facturii ( factura de reducere ) pentru mijloacele fixe care au beneficiat de reduceri ulterioare din diferite motive ( pentru defecte de calitate sau întârzierea sosirii mijlocului fix – rabat comercial , pentru o valoare mare a vânzărilor se acordă remiză și pentru efectuarea plății înainte de termen se acordă risturn)

Pentru fiecare factură pentru care s-a întârziat plata , în funcție de numărul de zile de întârziere , să se calculeze penalizările aferente întârzierii și suma finală de plată

Să se afișeze toate facturile sosite , începând cu primul an de funcționare a societății și până în anul curent.

Pentru fiecare furnizor să se afișeze toate informațiile cunoscute despre acesta și să fie inclus în una din categoriile : persoană fizică sau persoană juridică.

Pentru fiecare document de plată să se afișeze toate informațiile referitoare la acesta.

Restricții de integritate

Tipul amortizării va lua două valori :

1 , pentru amortizare liniară

2 , pentru amortizare degresivă

R1 : TipAmortizare = { 1 , 2 }

Data documentului de plată trebuie să nu depășească DataLimităDePlată și trebuie să depășească cu cel puțin 30 de zile DataFacturii

R2 :

DataDocPlată <= DataLimităDePlată

DataDocPlată <= DataFact + 30

Data facturii trebuie să nu depășească data documentului de plată

R3 :

DataFact < DataDocPlată

Data punerii în funcțiune a mijlocului fix poate coincide sau poate fi mai mare decât data intrării sale în gestiune

R4 :

DataPuneriiÎnFuncțiune >= DataDocIntrare

Schema aferentă modelului entitate – asociere , care cuprinde atât entitățile sistemului cu atributele caracteristice, asocierile caracteristice , cardinalitățile specifice , cât și restricțiile de integritate , este prezentată în continuare :

MODELUL CONCEPTUAL AL PRELUCRĂRILOR

INTRAREA MIJLOACELOR FIXE

Furnizorul emite factura E1

OP1 Emitere factură

E2 Factură emisă Sosire factură E3

E2 și E3

OP2 Înregistrare factură

Stabilire număr

Înregistrare dată

E4 Factură înregistrată Sosirea mijlocului fix E5

E4 și E5

OP3 Verificarea mijlocului fix

Verificarea calitativă

Corespunzător Necorespunzător

E6 Mijloc fix acceptat Mijloc fix refuzat E7

OP4 Întocmirea documentului de intrare

Determinarea numărului

Stabilirea locului de folosință a mij. Fix

E 8 Mijloc fix intrat în gestiune

TRANSFERUL MIJLOACELOR FIXE

E 1 Necesar la secția Mijloc fix existent E2

primitoare la secția predătoare

E1 și E2

OP 1 Eliberare mijloc fix

Întocmire bon mișcare

Trimitere la secție

E3 Mijloace fixe Sosire mijloace fixe E4

trimise

E3 și E4

OP 2 Verificare mijloace fixe

Verificare calitativă

M.F. acceptate M.F. refuzate

E5 Mijloace fixe Mijloace fixe E6

acceptate refuzate

IEȘIREA MIJLOACELOR FIXE

Notă privind starea E 1

mijloacelor fixe

OP 1 Verificarea necesității menținertii mijloacelor fixe

Verificarea :

Datei punerii în funcțiune

Duratei normale de funcționare

Uzurii

Reparațiilor efectuate asupra mijloacelor fixe

Menținere Scoatere dion funcțiune

E2 Mijloc fix în Mijloc fix scos E3

funcțiune din funcțiune

OP 2 Casarea mijlocului fix

Înregistrare nr. PV casare

Înregistrarea datei casării

Mijloc fix casat E4

Modelul Logic de Date

FURNIZOR ( CodFz , DenFz , Adresa , FormaJuridica , TipFz , Telefon , E-Mail ,

CodFiscal , ContBancar , Banca )

FACTURA ( NrFact , DataFact , CodFz )

LINIE PLATA FACTURA ( NrDocPlată , TipDocPlată , NrFact ,

DataLimităDePlată , SumaDePlată )

DOC PLATA ( NrDocPlată , TipDocPlată , DataDocPlată , CodFz )

DOC INTRARE ( NrDoc Intarare , TipDocIntrare , DataDocIntrare ,

CodLocFolosință , NrFact )

FIȘA MIJLOCULUI FIX ( NrInventar , DenMijFix , DataPuneriiÎnFuncțiune ,

DNF , ValoareInventar , TipAmortizare , NrDocIntrare , TipDocIntrare ,

CodGrupă , NrPVcasare )

GRUPA ( CodGrupă , DenGrupă )

PV DE CASARE ( NrPVcasare , DataPVcasare )

BON MIȘCARE ( NrBon , DataBon , CodLocPredător , CodLocPrimitor )

LINIE BON ( NrInventar , NrBon )

LOC FOLOSINȚĂ ( CodLocFolosință , DenLocFolosință )

Modelul Fizic al Datelor

Modelul organizațional al prelucrărilor

Intrarea mijloacelor fixe

FURNIZOR CLIENT

Emitere factură Sosire factură

Înregistrare factură

Factură înregistrată

Trimitere mijloace fixe Mijloace fixe sosite

Verificarea mijloacelor

Fixe

Verificare calitativă

Corespunzător Necorespunzător

Mijloc fix Mijloc fix

acceptat refuzat

Primire mijloace fixe Remitere la furnizor

Întocmire document de intrare

Mijloace fixe intrate în gestiune

Mișcarea mijloacelor fixe

Secția predătoare Secția primitoare Serviciul contabilitate

Primire cerere Întocmire cerere

Transfer

Analiza cererii

Analiza necesității MF

MF MF

Necesar disponibil

Cerere Cerere

acceptată refuzată

Întocmire bon Primire bon

mișcare

Analiză bon

DA NU

Bon Bon

acceptat refuzat

Primire bon refuzat

Înștiințare de refuz

Primire bon acceptat

Transfer mijloace fixe

Ieșirea mijloacelor fixe

Secția predătoare Secția primitoare Serviciul contabilitate

Întocmire Primire cerere

cerere de

disponibilizare

Analiza cererii

CASARE ALTELE

Propunere Altă

de casare destinație

Primire

propunere

Analiză propunere

DA NU

Primire refuz Primire accept de casare

Casare

Întocmire PV de casare

Supreveghere casare

Mijloc fix casat

Exemplificarea elementelor sistemului informatic

al întreprinderii

Tabele :

Interogări

Formulare

Rapoarte

Codul sursă aferent formularelor

Formularul AMORTIZĂRI

Private Sub CmdAfis_Click()

Dim a As Recordset

Set a = CurrentDb.OpenRecordset("Fisa Mijlocului Fix")

a.MoveLast

a.MoveFirst

Do While Not a.EOF

If a![NrInventar] = Val(txtNr) Then

TxtMijFix.Enabled = True

TxtValI.Enabled = True

TxtDnf.Enabled = True

TxtDataPF.Enabled = True

TxtValAmortizata.Enabled = True

TxtCota.Enabled = True

TxtValRamasa.Enabled = True

TxtMijFix = a![DenMijFix]

TxtValI = a![ValoareInventar] & " Lei"

TxtDnf = a![DNF] & " Ani"

TxtDataPF = a![DataPuneriiInFunctiune]

TxtValAmortizata = ValoareAmortizata(Month(Date), Year(Date), a![DataPuneriiInFunctiune], a![DNF], a![TipAmortizare], a![ValoareInventar]) & " Lei"

TxtCota = CotaAmortizare(a![TipAmortizare], a![DNF])

TxtValRamasa = a![ValoareInventar] – ValoareAmortizata(Month(Date), Year(Date), a![DataPuneriiInFunctiune], a![DNF], a![TipAmortizare], a![ValoareInventar]) & " Lei"

If a![TipAmortizare] = 1 Then

OptAmLiniara.Enabled = True

OptAmLiniara.Value = 1

OptAmDegresiva.Value = 0

OptAmDegresiva.Enabled = False

Else

If a![TipAmortizare] = 2 Then

OptAmDegresiva.Enabled = True

OptAmDegresiva.Value = 1

OptAmLiniara.Value = 0

OptAmLiniara.Enabled = False

End If

End If

End If

a.MoveNext

Loop

txtNr.SetFocus

End Sub

Private Sub Form_Load()

txtNr = ""

TxtMijFix = ""

TxtMijFix.Enabled = False

TxtValI = ""

TxtValI.Enabled = False

TxtDnf = ""

TxtDnf.Enabled = False

TxtDataPF = ""

TxtDataPF.Enabled = False

TxtValAmortizata = ""

TxtValAmortizata.Enabled = False

TxtCota = ""

TxtCota.Enabled = False

TxtValRamasa = ""

TxtValRamasa.Enabled = False

OptAmLiniara.Enabled = False

OptAmDegresiva.Enabled = False

End Sub

Formularul CĂUTARE FURNIZORI

Private Sub CmdAfisare_Click()

Dim rs As Recordset

Set rs = CurrentDb.OpenRecordset("FURNIZOR")

rs.MoveLast

rs.MoveFirst

Do While Not rs.EOF

If rs![CodFz] = Val(TxtCod) Then

Dim vb As Boolean

vb = False

If rs![CodFiscal] <> 0 Then

TxtDen = rs![DenFz]

TxtAdresa = rs![Adresa]

TxtEMail = rs![E-Mail]

TxtTel = rs![Telefon]

TxtTip = rs![TipFz]

TxtCodf = rs![CodFiscal]

TxtContB = rs![ContBancar]

TxtBanca = rs![Banca]

ChkPersJur.Enabled = True

ChkPersJur.Value = 1

ChkPersFiz.Value = 0

ChkPersFiz.Enabled = False

vb = True

End If

If vb = False Then

TxtDen = rs![DenFz]

TxtAdresa = rs![Adresa]

TxtEMail = rs![E-Mail]

TxtTel = rs![Telefon]

TxtTip = rs![TipFz]

TxtCodf = rs![CodFiscal]

TxtContB = rs![ContBancar]

TxtBanca = rs![Banca]

ChkPersJur.Enabled = False

ChkPersJur.Value = 0

ChkPersFiz.Enabled = True

ChkPersFiz.Value = 1

End If

End If

rs.MoveNext

Loop

End Sub

Private Sub Form_Load()

TxtCod.SetFocus

ChkPersFiz.Enabled = False

ChkPersJur.Enabled = False

TxtDen = ""

TxtAdresa = ""

TxtEMail = ""

TxtTel = ""

TxtTip = ""

TxtCodf = ""

TxtContB = ""

TxtBanca = ""

End Sub

Formularul EVIDENȚĂ FACTURI

Private Sub CmdShow_Click()

Dim a As Recordset

Dim b As Recordset

Dim sr As String

Set a = CurrentDb.OpenRecordset("select distinct nrfact, datafact, factura.codfz, denfz from factura inner join furnizor on factura.codfz=furnizor.codfz")

Set b = CurrentDb.OpenRecordset("select distinct furnizor.codfz from factura inner join furnizor on factura.codfz=furnizor.codfz")

a.MoveLast

a.MoveFirst

Do While Not a.EOF

sr = sr & "Nr Factura: " & a![NrFact] & " " & "Data Facturii : " & a![DataFact] & " " & "Cod Furnizor : " & a![CodFz] & " " & "Denumire Furnizor : " & a!DenFz & vbCrLf & "–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––" & vbCrLf

a.MoveNext

Loop

sr = sr & "~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~" & vbCrLf

sr = sr & " TOTAL : " & " " & a.RecordCount & " " & "FACTURI" & " " & "Si " & " " & b.RecordCount & " " & "FURNIZORI" & vbCrLf

sr = sr & "~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~"

TxtAfisare = sr

a.Close

End Sub

Private Sub Form_Load()

TxtMin = DMin("[DataFact]", "FACTURA")

TxtMax = DMax("[DataFact]", "FACTURA")

CmdShow.SetFocus

End Sub

Formularul MIȘCARE

Private Sub CmdAfisareInformatii_Click()

Dim a As Recordset

Dim b As Recordset

Dim c As Recordset

Dim d As Recordset

Set a = CurrentDb.OpenRecordset("Fisa Mijlocului Fix")

Set b = CurrentDb.OpenRecordset("DOC INTRARE")

Set c = CurrentDb.OpenRecordset("LINIE BON")

Set d = CurrentDb.OpenRecordset("Bon Miscare")

a.MoveLast

a.MoveFirst

b.MoveLast

b.MoveFirst

c.MoveLast

c.MoveFirst

d.MoveLast

d.MoveFirst

Do While Not a.EOF

If a![NrInventar] = Val(txtNr) Then

Do While Not b.EOF

If b![NrDocIntrare] = a![NrDocIntrare] Then

Dim vb As Boolean

vb = False

Do While Not c.EOF

If c![NrInventar] = a![NrInventar] Then

Do While Not d.EOF

If d![NrBon] = c![NrBon] Then

s = "Numar de inventar : " & a![NrInventar] & vbCrLf & "Denumire mijloc fix : " & a![DenMijFix] & vbCrLf & "Numar document intrare : " & b![NrDocIntrare] & vbCrLf & "Tipul documentului de intrare : " & b![TipDocIntrare] & vbCrLf & "Cod initial : " & b![CodLocFolosinta] & vbCrLf & "Mutat de la : " & d![CodLocPredator] & vbCrLf & "Catre : " & d![CodLocPrimitor] & vbCrLf & "Loc Final : " & d![CodLocPrimitor]

vb = True

End If

d.MoveNext

Loop

End If

c.MoveNext

Loop

If vb = False Then

s = "Numar de inventar : " & a![NrInventar] & vbCrLf & "Denumire mijloc fix : " & a![DenMijFix] & vbCrLf & "Numar document intrare : " & b![NrDocIntrare] & vbCrLf & "Tipul documentului de intrare : " & b![TipDocIntrare] & vbCrLf & "Cod initial : " & b![CodLocFolosinta] & vbCrLf & "Mijlocul fix NU A FOST MUTAT!!!" & vbCrLf & "Cod Loc Final : " & b![CodLocFolosinta]

End If

LblAfisare.Caption = s

End If

b.MoveNext

Loop

End If

a.MoveNext

Loop

txtNr.SetFocus

End Sub

CONCLUZII

În general managementul societății comerciale S.C. TEST S.A. este unul matur , cu multă experiență în acest domeniu de activitate , pregătit oricând să ia cele mai bune decizii.

Contabilitatea societății este la zi și în conformitate atât cu legile românești cât și cu Standardele Internaționale de Contabilitate , respectându-le întocmai , după cum reiese și din opinia auditorilor care au efectuat audituri anuale la această societate.

Evidența mijloacelor fixe este de asemenea corectă și la zi , existând o evidență atât fizică cât și într-o bază de date , a tuturor documentelor referitoare la acestea. Astfel , intrările de mijloacelor fixe sunt evidențiate cu ajutorul proceselor verbale de recepție provizorie , a proceselor verbale de punere în funcțiune și a contractelor de concesionare sau locație de gestiune ; pentru evidența trăsăturilor specifice fiecărui mijloc fix se întocmește corespunzător “Fișa mijlocului fix “ , iar mijloacele fixe sunt înregistrate apoi în contabilitate pe baza unui număr de inventar care se atribuie în mod unic fiecărui mijloc fix și a căror evidență se ține cu ajutorul „ Registrului numerelor de inventar ” ; scoaterea din funcțiune se consemnează în documentul „ Proces verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe ” , în care sunt prezentate și concluziile comisiei de scoatere din funcțiune , precum și materialele sau piesele de schimb reultate din casare și predate la depozit,iar ieșirea prin cesiune (vînzare ) se consemnează în documentul numit „ Factură ”.

Managementul a hotărât casarea unor mijloace fixe care se degradaseră și a căror randament era din ce în ce mai scăzut , ajungându-se astfel de la 85 de utilaje la 75 , în anul 2003. Dar , cu toate că s-a redus numărul utilajelor și implicit al mijloacelor fixe efectiv active și cu toate că s-au efectuat disponibilizări masive de personal , managementul a reușit să crească producția efectiv obținută , crescând o dată cu aceasta și ponderea producției efectiv obținute în totalul producției. Acest lucru a atras după sine o creștere semnificativă a vânzărilor , ceea ce a condus la o creștere a rezultatului exploatării și implicit a profitului.

Managementul a dus o politică de intensificare a exploatării forței de muncă , crescând numărul de ore de exploatare a unui utilaj , fapt care a condus la creșterea semnificativă atât a randamentului pe utilaj , cât și a randamentului pe unitatea de timp.

De asemenea , managementul are pus la punct un sistem informatic performant , cu ajutorul căruia se ține o evidență a tuturor mijloacelor fixe , a intrărilor acestora , a mișcărilor , a casărilor și a vânzărilor acestora , fapt care împreună cu evidența fizică , contribuie la succesul întreprinderii.

Bibliografie

Monitorul Oficial al României , Partea I , Nr. 85/20.II.2001

Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale precum și Normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia

andards

“ Contabilitate , Monagrafii contabile , Auxiliar curricular ”- Valentina Capotă , Daniela Hangan , Mirela Dinescu , Roxana Ionescu , Alina Dăncescu , Lixandru , Marinel Manolache

“ Tratat de contabilitate financiară “ – Niculae Feleagă , Ion Ionașcu– vol. I

“ Contabilitate Generală “ – Octavian Bojian

„Diagnostic economico-financiar ”- Dumitru Mărgulescu, Niculescu Maria, Robu Vasile ,Editura ROMCART

“ PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE “- Prof.dr. Victoria Stanciu , asist.drd. Alexandru Gavrilă , Dragoș Mangiuc , prep. Drd. Bogdan Gheorghe Sahlean

Bibliografie

Monitorul Oficial al României , Partea I , Nr. 85/20.II.2001

Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale precum și Normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia

andards

“ Contabilitate , Monagrafii contabile , Auxiliar curricular ”- Valentina Capotă , Daniela Hangan , Mirela Dinescu , Roxana Ionescu , Alina Dăncescu , Lixandru , Marinel Manolache

“ Tratat de contabilitate financiară “ – Niculae Feleagă , Ion Ionașcu– vol. I

“ Contabilitate Generală “ – Octavian Bojian

„Diagnostic economico-financiar ”- Dumitru Mărgulescu, Niculescu Maria, Robu Vasile ,Editura ROMCART

“ PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE “- Prof.dr. Victoria Stanciu , asist.drd. Alexandru Gavrilă , Dragoș Mangiuc , prep. Drd. Bogdan Gheorghe Sahlean