Analiza Gestiunii Capitalului S.c. Comat Bacau S.a

Capitolul I. organizarea sistemul informațional și implicarea acestuia în managementul acestuia

Procesul tehnologic și implicarea acestuia în organizarea sistemului informațional

În prezent avalanșa informațională știri, emisiuni radio, cărți, reviste, reclame etc. Dar și schimbările din mediul afacerilor au un impact tot mai mare asupra firmelor/societăților din punct de vedere informațional. O resursă importantă a unei organizații pe langă cea umană o reprezintă informația și este principalul element cu ajutorul căreia se desfășoară activitatea, se clarifică situațiile din întreprinderi și nu în ultimul rând se iau decizii. Informațiile nu trebuie să reprezinte un scop în sine, ci doar o bază în vederea fundamentării deciziilor.

Importanta sistemul informațional în cadrul unei societăți înregistrează o evoluție ascendentă, ca efect al creșterii scopului informației și anume contrazicerea dintre setea de informație și volumul tot mai mare de informații.

Sistemul informațional reprezintă “un ansamblu de fluxuri informaționale, de mijloace și metode de culegere, prelucrare și transmitere a informațiilor”, pentru a sprijinii deciziile ce se vor lua pe toate treptele organizatorice ale conducerii.

Rolul sistemului informatics este acela de a asigura persoanele din conducerea întreprinderii cu informații utile pentru adoptarea de decizii.

În continuare voi prezenta și analiza societatea comercială S.C. COMAT BACĂU S.A..

S.C. COMAT BACĂU S.A. este persoana juridică romana având formă juridica de societate pe acțiuni cu un capital social subscris și vărsat de 2.400.000 lei, format din 3.823.203 de acțiuni, cu o valoare nominală de 0.927746 lei fiecare, capitalul fiind deținut în proporție de 100% de acționari persoane fizice romane.

Societatea a fost înființată în anul 1991, are sediul în România, județul Bacău, localitatea Bacău, strada Constantin Musat, numărul 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu numărul J04/646/1991 și are codul unic de înregistrare RO945705. În România, în prezent exista un număr de 44 de baze județene COMAT din care 4 societăți se afla în Municipiul București.

Domeniul principal de activitate al SC COMAT BACĂU S.A. este comerțul cu ridicată al metalelor și minereurilor metalice. Activitățile secundare desfășurate de societate sunt: activități de servicii anexe agriculturii; grădinărit peisagistic; fabricarea de articole confecționate din textile; tăierea și rindeluirea lemnului, impregnarea lemnului; fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții; fabricarea ambalajelor din lemn; fabricarea altor produse din lemn; fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie din metal; producția de aparatură și instrumente de măsură, verificare și control (cu excepția echipamentelor de măsură, reglare și control pentru procesele industriale).

Oferta de produse oferită de SC COMAT BACĂU SA este una largă: produse metalurgice: oțel beton, profile din oțel, sârmǎ și produse din sârmǎ, țevi, tablǎ; Echipamente și consumabile de sudură; Materiale de construcții: ciment, văr, carton bitumat, gresie, faianțǎ, vatǎ minerală, placaje, cherestea; Materiale chimice: sodǎ caustică și calcinatǎ, fosfat trisodic, detergent, clorurǎ de văr, clorurǎ de calciu, carbid; Elemente de fixare: organe de asamblare, cuie construcții și speciale; Produse abrazive: pietre polizor, abrazive de suport; Cartoane, hârtie și produse de hârtie: carton duplex, triplex, ondulat, carton pentru încălțăminte, carton prespan, hârtie de scris, desenat și tipărit, hârtie calculator A3 și A4; Echipament de protecție și lucru: salopete și combinezoane doc, halate, costume antiacide, costume și pelerine de ploaie, cizme electroizolante și pentru apǎ/noroi, ochelari de protecție și ochelari pentru sudori, șorțuri și jambiere pentru sudori, mănuși pentru sudori și prosoape flaușate, cearșafuri, pǎturi și saltele cazarmament; Piese auto; Anvelope; Acumulatori; Plăci și covoare, furtun și curele din cauciuc; Armǎturi, hidranți subterani și portativi; Scule de mânǎ și așchietoare: clești, ciocane, truse scule tăiere și de sudură burghie, filiere, menghine, mandrine, cuțite strung, universale strung; Rulmenți; Aparataj electric de joasă tensiune: contactori, patroane, socluri, prize, întrerupători, etc; Cabluri și conductor; Corpuri și surse de iluminat.

De asemenea, S.C. COMAT BACĂU S.A. asigură și o gamă largă de servicii, cum ar fi:

Fasonare oțel beton;

Transport;

Depozitare.

Totodată societatea oferă spații construite și deschise (5000mp) în sistem de antrepozit vamal cu numeroase avantaje atât pentru cei care importă cât și pentru cei care exporta, din punct de vedere al platii obligațiilor vamale.

Deține peste 70.000mp de teren, 20.000mp ocupați cu clădiri și construcții și aproximativ 30.000 mp cu depozite dotate cu macarale, utilaje de ridicat și stivuit, elevatoare etc., spații de prezentare și birouri, cale ferată uzinală, mijloace de transport auto etc..

1.2. Implementarea sistemului informațional în managementul firmei

Sistemul informațional mai poate fi definit ca o componentă a managementului firmei ce încorporează ansamblul resurselor informaționale ce sunt create, prelucrate și transmise pe fluxuri în vederea creșterii rapidității și a funcționării în siguranță a actului decizional.

Sistemul informațional are ca scop asigurarea suportului informațional necesar îndeplinirii obiectivelor dinainte stabilite. El are rolul de a asigura persoanele din conducere cu informațiile corespunzătoare, în vederea luării unei decizii.

Așadar pot afirma că sistemul informațional nu se referă numai la aspecte de informatică ci și la modul în care oamenii lucrează cu tehnologia pentru a oferi societății rezultate eficiente.

Mediul de lucru în cadrul S.C. COMAT BACĂU S.A. este o combinație de aspecte umane și fizice. Aceste două aspecte interacționează și au ca consecință motivația, satisfacția, dezvoltarea pe plan profesional și performanțele angajaților pe de o parte, iar pe de altă parte acestea influențează și calitatea produselor și serviciilor.

Managementul în cadrul S.C. COMAT S.A. are rolul de a asigura resurse suficiente pentru implementarea și îmbunătățirea proceselor economice din cadrul acesteia, punerea în practică a tacticilor și a strategiilor organizatiei pentru atingerea obiectivelor acesteia cu scopul de a asigura satisfacția clienților prin întreținerea calității.

Organizarea și funcționarea societății Comat este orientată spre îndeplinirea obiectivelor adică fiecare acțiune trebuie să se bazeze pe niște cerințe bine definite.

Societatea dispune de o structură ierarhică bine definită, centralizată. Ea este reprezentată prin organigrama conform figurii 1.

1.3. Influența sistemului informațional asupra organizării activității financiar-contabile

Contabilitatea societății comerciale este organizată în partidă dublă în conformitate cu Legea Contabilității nr.82/1991, Codul Fiscal aprobat prin Legea 371/2003, actualizat la zi se aplică în formă de Maestru Șah utilizând Registrele Contabile. Contabilitatea este organizată pe compartimente distinse condusă de un contabile șef, ce organizează, coordonează și răspunde de activitățile întreprinse de aceasta asigurând respectarea legalității în desfășurarea activității financiar-contabile.

Compartimentul financiar-contabil în cadrul societății are un rol esențial având în vedere asigurarea îndeplinirii sarcinilor privind utilizarea resurselor financiare și materiale, întocmirea statelor de plată, a declarațiilor anuale, conducerea evidentei analitice și sintetice, a încasărilor și plăților, a salariilor; întocmirea lunară și anuală a balanțelor de verificare; organizarea inventarierii periodice a patrimoniului; întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli al societății etc..

Din punct de vedere metodologic, operațiile economice si financiare se înregistreaza în contabilitate chronologic, respectând succesiunea documentelor justificative în funcție de data de intrare și întocmire în întreprindere și sistemul tematic în register ce se vor deschide de pe conturi sintetice și analitice.

La baza înregistrărilor în contabilitate a operațiunilor privind capitalurile proprii și împrumutate, stau următoarele documente justificative:

A) Documente privind capitalurile proprii

Act constitutiv

Act adițional

Foaie de vărsământ

Chitanța (Cod 14-4-1)

Proces verbal de predare – primire

Registrul acționarilor/asociaților

Proces verbal al adunării generale a acționarilor/asociaților pentru aprobarea repartizării profitului/acoperirii pierderii

Nota de contabilitate (Cod 14-6-2A)

B) Documente privind datoriile pe termen lung

Contractul de leasing

Contractul de împrumut

Contract de concesiune

Factura (Cod 14-4-10A)

Extras de cont bancar

Chitanța (Cod 14-4-1)

Ordin de plată

Nota de contabilitate (Cod 14-6-2A)

Documentele tipizate cu cod de ordine sunt stabilite prin ordin de către Ministerul Finanțelor Publice.

Extrasul de cont bancar, foaia de vărsământ și contractul de împrumut sunt personalizate de către S.C. COMAT BACĂU S.A..

Prin Hotărâre de Guvern s-a stabilit modelul de întocmire a Registrului acționarilor iar pentru restul documentelor s-a stabilit la nivelul societății modelul de întocmire a acestora, de regulă redactate la calculator.

In cadrul activitatii financiar contabile putem sa deosebim trei activitati principale:

1. Activitatea financiara – se refera la totalitatea proceselor prin care se determina si se obtin resursele financiare utile intreprinderii pentru a-si indeplinii obiectivele. Principalele atributii privitoare la activitatea financiara sunt: efectuarea de studii si analize despre situatia financiara, stabilirea preturilor si tarifelor pentru produsele oferite, recalcularea la o anumita peroioada a necesarului de active circulante si fundamentarea politicii financiare.

2. Activitaea contabila prezinta urmatoarele atributii: sa asigure evident sintetica si analitica a materiilor prime si materialelor, materialelor de natura obiectelor de inventor, a produselor finite; sa asigure evident realizarilor si a rezultatelor economice, pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere, precum si calcularea principalilor indicatori economico-financiari; sa asigure evident incasarilor si platilor; sa opereze periodic lucrari de inventariere; sa organizeze, claseze, indosarieze sis a pastreze toate documentele ce stau la baza operatiilor contabile.

3. Controlul financiar de gestiune cuprinde ansamblul proceselor prin care se verifica resprectarea normelor legale privind existent, utilizarea si pastrarea valorilor banesti si material ale intreprinderii. Printer atributiile de control se numara: organizarea si efectuarea controlului financiar preventive si organizarea si exercitarea controlului financiar de fond.

Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor societății comerciale

2.1. Capitalurile proprii, surse de finanțare a activității comerciale a întreprinderii

Capitalurile reprezintă surse de finanțare stabile însemnând prezența lor pe termen lung, constituite la nivelul întreprinderii că activ patrimonial. Cu ajutorul lor, la înființarea societății, societatea își poate achiziționa mijloacele economice necesare desfășurării activității economice precum: instalațiile tehnice, mijloacele de transport, aparatura, clădiri, mărfuri și stocuri.

Capitalul se caracterizează ca fiind o resursă a cărei termen de decontare este mai mare de un an de aceea ele se cunosc sub denumirea de capitaluri permanente. Aceste capitaluri permanente sunt alcătuite din capital propriu (capital social și individual, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat și rezultatul exercițiului), capital străin reprezentat prin datoriile pe termen lung (împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, credite bancare pe termen lung și mijlociu, datorii ce privesc imobilizările financiare, alte împrumuturi și datorii asimilate) și provizioane.

O deosebire între capitalul propriu și capitalul străin este aceea că capitalul propriu aparține de drept proprietarului și are un caracter nerambursabil, pe când capitalul străin provine de la alte persoane fizice sau juridice și are caracter rambursabil adică trebuie înapoiat la un anumit termen.

Componentele capitalului se afla în Planul de conturi, în clasa I, denumită „Conturi de capitaluri” și cuprinde grupe și conturi sintetice de gradul I și II, pentru fiecare structură de capital. Din punct de vedere patrimonial capitalurile sunt elemente de pasiv.

Modul de determinare al capitalului propriu este reflectat de următoarea egalitate balanțiera:

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII

Fig.2. Structura capitalurilor permanente

2.2. Contabilitatea capitalurilor proprii

Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor întreprinderii, interes rezultat din diferența între activele totale și datoriile acesteia.

Capitalul propriu sau activul net se formează odată cu aportul adus de asociați sau acționari.

Elementele structurale ale capitalului propriu sunt: capital social,  prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultat reportat și rezultatul exercițiului.

Activul reprezintă “o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute de la care se așteaptă beneficii viitoare în favoarea întreprinderii.”

Datoriile sunt obligații ale întreprinderii prezente ce au rezultat din evenimente trecute iar în urma decontării acestora se dorește să aibă loc o ieșire de resurse ce va genera beneficii economice viitoare.

Format la începutul activității societății, capitalul propriu se poate modifica adică poate crește sau diminuă.

Capitalul propriu operează cu o serie de instrumente reprezentate în special de acțiuni și părți sociale. În evaluarea acestor instrumente se întâlnesc următoarele tipuri de valori: valoarea nominală (VN), valoarea de emisiune (VE), alte valori: valoarea de piață; valoarea de rentabilitate.

Valoarea nominală (VN) este valoarea înscrisă pe acțiune sau parte socială, valoarea la care capitalul social este evidențiat în contabilitate.

Valoarea de emisiune (VE) este prețul pe care acționarii care subscriu acțiunile îl plătesc la emiterea de noi acțiuni.

Valoarea de piață reprezintă valoarea de vânzare-cumpărare a acțiunilor, această valoare fiind negociată la bursa de valori pe baza unui raport dintre cerere și ofertă (cotație).

Valoarea de rentabilitate este o valoare bazată pe rezultatul societății.

2.3. Contabilitatea capitalului social

Capitalul social, componentă a capitalului propriu se constituie la înființarea societății din aportul în natură sau în numerar depuse de acționari sau asociați, ce se transformă ulterior în acțiuni sau părți sociale, în funcție de natură juridică a societății comerciale.

Aportul social subscris se stabilește în contractul de societate, bunurile aduse în natură se înscriu în documentele de recepție iar pentru numerarul depus la caseria unității sau în contul de la banca se înscrie în chitanța.

Acțiunile reprezintă titluri de valoare negociabile pe piața financiară și reprezintă o unitate de drept de proprietate într-o societate.

Părțile sociale sunt titluri de valoare ce nu se pot negocia la bursă, reprezentate de un certificat pentru fiecare acționar, având menționate următoarele informații ale societății: capitalul social, numărul și valoarea unitară a părților sociale și numele titularului.

Pentru a evidenția capitalul social se folosește contul 101 Capital social, cont de pasiv care este împărțit în următoarele subconturi: 1011 Capital subscris nevărsat și 1012 Capital subscris vărsat.

Contul 1011 Capital subscris nevărsat, cont de pasiv, reflecta pe credit capitalul subscris nevărsat iar pe debit aporturile primite de la asociați/acționari.

Contul 1012 Capital subscris vărsat, cont de pasiv, reflecta pe credit aporturile subscrise, aduse la societate dar și majorările de capital ce au loc pe parcurs iar pe debit se reflectă micșorările de capital.

Capitalul social, pe parcursul funcționarii întreprinderii poate suferii modificări atât prin majorare cât și prin micșorare.

Se poate majora prin emisiunea de noi acțiuni și prin operații interne precum transformarea de obligațiuni în acțiuni, incorporarea de rezerve și se poate micșora prin răscumpărarea de acțiuni, acoperirea pierderilor provenite din exercițiile precedente.

Fig.3. Operațiile privind capitalul social

S.C. COMAT BACĂU S.A. are un capital social de 2.400.000 de lei format din 3.823.203 de acțiuni a 0,627746 lei fiecare. Se depune ulterior capitalul social subscris astfel:

Clădiri în valoare de:

900.000 lei reprezentând 1.433.701 acțiuni

Terenuri în valoare de:

900.000 lei reprezentând 1.433.701 acțiuni

Depuneri direct în contul bancar al societății:

400.000 lei reprezentând 637.201 acțiuni

Numerar în caseria societății:

200.000 lei reprezentând 318.600 acțiuni

Total 2.400.000 lei 3.823.203 acțiuni

Înregistrările contabile sunt următoarele:

a) Subscrierea capitalului social

456 = 1011 2.400.000

Decontări cu asociații Capital subscris nevărsat

privind capitalul

b) Depunerea aporturilor în natură

% = 456 2.400.000

2111 Terenuri Decontări cu asociații 900.000

212 Construcții privind capitalul 900.000

5121 Conturi la bănci în lei 400.000

5311 Casa în lei 200.000

c) Înregistrarea capitalului social subscris ca fiind vărsat

1011 = 1012 2.400.000

Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Șoldul creditor al contului 1011 Capital subscris nevărsat în suma de 800.000 de lei se reflecta în creanțele față de asociați (soldul debitor al contului 456 Decontări cu asociații privind capitalul).

2.4. Contabilitatea operațiunilor privind

creșterea capitalului

Creșterea capitalului social nu se poate face decât după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Generale a Acționarilor. În cazul creșterii capitalului social prin aport în natură, după concluziile experților (din Raportul de expertiză) privind analiza și evaluarea bunurilor, Adunarea Generală a Asociaților vă hotăra mărirea capitalului. De asemenea acțiunile emise pentru creșterea capitalului, mai întâi se vor oferi spre subscriere acționarilor vechi proporțional cu acțiunile pe care le deține apoi vor putea fi subscrise și de alte persoane fizice sau juridice.

Capitalul social se poate majora prin mai multe operatiuni:

Aporturi noi în numerar

Aporturi noi în natură;

Operațiuni interne (incorporarea rezervelor, primelor și/sau beneficiilor);

Conversia obligațiunilor în acțiuni.

2.4.1. Creșterea capitalului prin aport în numerar

Creșterea capitalului prin aport în numerar este condiționată de procurarea de noi resurse pentru finanțarea investițiilor. Ea se poate efectua după două metode: atât prin creșterea valorii nominale a acțiunilor existente cât și prin emiterea de noi acțiuni.

1. Prima metodă – creșterea valorii nominale a acțiunilor existente – consta în creșterea numărului de acțiuni și modificarea echilibrului dintre acționari, cu alte cuvinte aportul în numerar presupune că vechii acționari să contribuie cu sume în numerar la majorarea capitalului fapt ce va determina creșterea valorii nominale a vechilor acțiuni.

SC COMAT BACĂU S.A. prezintă următoarele date:

Capital social 2.400.000 lei,

Rezerve din reevaluare 250.000 lei

Alte rezerve 6.500 lei

Rezultat reportat 850.100 lei

Număr de acțiuni 3.823.203 buc

Activ net contabil 3.506.600 lei

VN = = 0,627746 lei/acțiune

VC = = 0,917189 lei/acțiune

Pentru a-și realiza obiectivele legate de investiții societatea a hotărât creșterea capitalului social cu 200.000 lei reprezentând 318.600 de acțiuni a 0,627746 lei/acțiune, iar raportul acțiuni vechi/acțiuni noi va fi de 12/1.

Să se determine sporirea capitalului social prin creșterea valorii nominale a acțiunilor vechi și creșterea capitalului social prin sporirea numărului de acțiuni.

Sporirea capitalului social prin creșterea valorii nominale a acțiunilor vechi se determina creșterea valorii nominale a unei acțiuni vechi:

Creșterea VN = 200.000/3.823.203 = 0,052312 lei/acțiune

Astfel valoarea nominală a unei acțiuni după efectuarea creșterii de capital este :

VN = 0,627746 + 0,052312 = 0,680058 lei/acțiune

Societatea comercială înregistrează un total de 3.823.203 de acțiuni la o valoare nominală de 0,680058 lei/acțiune iar capitalul social este de 2.600.000 lei.

Pentru a determina creșterea capitalului social prin sporirea numărului de acțiuni se va calcula numărul de acțiuni care trebuie emise.

Nr.acț. = 200.000/0,627746 = 318.600 acțiuni noi

Capitalul social este de 2.600.000 lei și este compus din 4.141.803 de acțiuni

Inregistrările contabile:

Înregistrarea subscrierii acțiunilor de către vechii acționari

456 = 1011 2.400.000

Decontări cu acționarii Capital subscris nevarsat

privind capitalul

Înregistrarea aportului

5311 = 456 200.000 Casa în lei Decontări cu acționarii privind capitalul

Regularizarea contului de capital

1011 = 1012 200.000 Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat

Astfel situația capitalurilor proprii se prezintă astfel:

Capital social inițial 2.400.000 lei

Creșterea capitalului social 200.000 lei

Total capital social 2.600.000 lei

Rezerve din reevaluare 250.000 lei

Alte rezerve 6.500 lei

Rezultatul reportat 850.100 lei

Activ net contabil 3.706.600 lei

Număr total de acțiuni 4.141.803 bucăți

VC = = = 0,894924 lei/acțiune

Valoarea contabilă a unei acțiuni s-a micșorat de la 0,917189 lei la 0,894924 lei dar nu este afectat nici un acționar în interesele lui financiare. Pentru o acțiune plătită (subscrisă) la 0,627746 lei acționarul deține o valoare contabilă de 0,894924 lei.

2. A doua metodă – emiterea de noi acțiuni – este o operațiune prin care acționarii vechi vor împărți profitul și dreptul la decizie cu noii acționari. Vechii acționari, pentru a-și conserva interesele pot să beneficieze de dreptul preferențial de subscriere.

Având în vedere datele de la aplicația anterioară și cunoscând valoarea de emisiune al noilor acțiuni ca fiind de 0,7724675 lei/acțiune să se determine dreptul preferențial de subscriere.

= = = 0,9060566 lei/acțiune

Dreptul de subscripție (DS) = 0,917189 – 0,9060566 = 0,0111324 lei/acțiune

Prima de emisiune (PE) = 318.600 x (0,7724675 – 0,627746) = 46.108 lei

456 = % 246.108

Decontări cu acționarii 1011 Capital subscris nevărsat 200.000 privind capitalul 1041 Prime de emisiune 46.108

Acționarii noi, pentru fiecare acțiune cumparătă vor plăti:

0,627746 lei – valoarea nominală

0,1447215 lei – prima de emisiune

0,7724675 lei x 318.600 actiuni = 246.108 lei

0,1335888 lei = 12 DS-uri x 0,0111324

0,906056 lei

Acționarii noi, daca au 12 DS-uri vor plăti:

0,627746 lei x 318.600 acțiuni = 200.000 lei – valoarea nominală

0,1447215 lei x 318.600 acțiuni = 46.108 lei – prima de emisiune

Total 246.108 lei

2.4.2. Creșterea capitalului prin aport în natură

Aportul în natură reprezintă pentru întreprindere o cale de majorare a capitalului, la momentul constituirii societății sau pe parcursul funcționarii acesteia, prin intermediul activelor precum: terenuri, clădiri, stocuri, titluri, creanțe. Aceasta modalitate ce crește valoarea capitalului este „considerată o acțiune indirectă de finanțare a activității, care nu contribuie la creșterea fondului de rulment și al nivelului lichidității bănești.”

Valoarea acestor active este transformată în acțiuni ce nu pot fi tranzacționate pe piața financiară decât după doi ani, de la înscrierea în Registrul Comerțului.

O deosebire între cele două aporturi este aceea că aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea societății pe când aporturile în natură sunt facultative. Operația de aport în natură presupune transmiterea către societate a dreptului de folosință a bunului său a dreptului de proprietate.

SC COMAT BACĂU S.A. cu un capital social de 2.400.000 lei, divizat în 3.823.203 de acțiuni, la o valoare nominală de 0,627746 lei/acțiune, emite 100.000 de acțiuni pentru a remunera un aport adus în natură, constând într-un mijloc de transport cu o valoare de 70.000 lei. Acțiunea este evaluată la 0,7 lei/acțiune (70.000/100.000).

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:

La subscriere

456 = % 70.000

Decontări cu acționarii 1011 Capital subscris nevărsat 62.774,6

privind capitalul 1043 Prime de aport 7.225,4

La realizarea aportului

2133 = 456 70.000

Mijloace de transport Decontări cu acționarii privind capitalul

2.4.3.Creșterea capitalului prin operațiuni interne

Creșterea capitalului social prin operațiuni interne „presupune incorporarea rezervelor, a primelor de capital, a rezultatului reportat sau a rezultatului exercițiului. În capitalul social pot fi încorporate numai rezervele constituite din profit nu și cele provenite din reevaluarea activelor.”

Incorporarea rezervelor este o operațiune internă de creștere a capitalului social care nu aduce resurse financiare pentru întreprindere, ele fiind constituite în timp din profiturile nerepartizate. În general toate aceste hotărâri le ia Adunarea Generală a Acționarilor.

Procedurile care stau la baza realizării practice a acestei metode sunt următoarele: creșterea valorii nominale a vechilor acțiuni prin restampilarea noilor valori nominale și crearea de acțiuni noi în vederea distribuirii gratuite către vechii acționari pe baza drepturilor de atribuire (DA) pe care aceștia le dețin.

Drepturile de atribuire intervin în cazul emisiunii de noi acțiuni destinate vânzării pentru protecția vechilor acționari. „Aceste drepturi sunt negociabile și se determina pentru fiecare acțiune că diferența între valoarea contabilă stabilită înainte di după emisiunea noilor acțiuni ca în cazul DS-urilor.”

Creșterea capitalului social prin incorporarea rezervelor, primelor de capital și a profitului realizat în exercițiile precedente vor afecta următoarele conturi: în credit se va înregistra contul 1012 Capital subscris vărsat iar în debit după caz 106 Rezerve, 104 Prime de capital, 117 Rezultatul reportat.

S.C. COMAT BACAU S.A. prezintă următoarele elemente ale capitalului:

Capital social inițial 2.400.000 lei

Creșterea de capital prin încorporare de rezerve (9558 acțiuni x 0,627746) 6.000lei

Capital social după creștere 2.406.000 lei

Rezerve din reevaluare 250.000 lei

Alte rezerve (6.500 – 6.000) 500 lei

Rezultat reportat 850.100 lei

Activ net contabil 3.506.600 lei

Număr de acțiuni (3.823.203 + 9558) 3.832.761 lei

Înregistrarea contabilă va fi urmatoarea:

106 = 1012 6.000

Rezerve Capital subscris vărsat

= = 2.406.000lei / 3.832.761 acțiuni = 0,627746 lei/acțiune

= 3.506.600 lei / 3823.203 acțiuni = 0,917189 lei/acțiune

= 3.506.600 lei / 3.832.761 acțiuni = 0,914902 lei/acțiune

Drepturi de atribuire (D.A.) = valoarea contabilă veche – valoarea contabilă nouă =

= 0,917189 – 0,914902 = 0,002287 lei/acțiune

Raportul acțiuni vechi/acțiuni noi = 3.823.203 buc. / 9558 buc. = 400/1

Un vechi acționar trebuie să dețină 400 D.A.-uri pentru a i se atribui o nouă acțiune:

400 D.A.-uri x 0,002287 lei = 0,914902 lei.

2.4.4. Creșterea capitalului prin conversia obligațiunilor în acțiuni

O altă modalitate de majorare a capitalului este prin conversia obligațiunilor în acțiuni, reprezentând o cale prin care datoriile se pot diminua fără a apela la trezorerie.

Acțiunile nou emise trebuie să aibă valoarea egală cu cea a obligațiunilor convertibile. Prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni apare că diferența dintre valoarea totală a obligațiunilor și valoarea nominală totală a acțiunilor noi emise.

În cazul acestei modalități nu se ridică problema protecției financiare a vechilor acționari întrucât obligatarii sunt creditorii societății comerciale.

Societatea comercială SC COMAT BACĂU SĂ transforma 100.000 de obligațiuni în 50.000 de acțiuni, valoarea nominală a unei obligațiuni este de 1 leu, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 1,5 lei/acțiune.

Prima de conversie = (100.000 x 1) – (50.000 x 1,5) = 100.000 – 75.000 = 25.000 lei

Înregistrarea contabilă care releva conversia obligațiunilor în acțiuni este următoarea:

161 Imprumuturi din emisiunea de = % 100.000

obligatiuni 1012 Capital social varsat 75.000

1044 Prime de conversie a 25.000

obligatiunilor in actiuni

2.5. Contabilitatea operațiunilor privind diminuarea capitalului

O societate comercială poate fi determinate să-și reducă capitalul social atunci când înregistrează pierderi importante și se hotărăște să le acopere prin reducerea de capital.

De asemenea societatea poate trece la rambursarea părților sociale sau acțiunilor către acționari/asociați atunci când mărimea capitalului nu poate fi justificată prin volumul de activitate.

Capitalul la o societate pe acțiuni nu poate scădea sub 2.500 lei, aceasta fiind o condiție a respectării minimului legal.

2.5.1.Mișcarea capitalului prin rambursarea

părților sau acțiunilor

Reducerea de capital prin această cale are loc în situația în carea societatea decide să vândă o parte din acțiunile acesteia ce nu îi mai sunt necesare în activitatea sa, sau în cazul în care mărimea capitalului nu este justificată de volumul de activitate.La folosirea acestei metode de mișcare a capitalului se vor utiliza pentru tratarea contabilă următoarele modalități: reducerea numărului de acțiuni pe de o parte și menținerea numărului de acțiuni pe de altă parte.

În urma acestor tratamente, indiferent de modalitatea aplicată, fiecare acționar va obține o parte din capitalul social ce se va calcula în funcție de numărul de acțiuni deținute înainte de reducere.

CAZ I. Reducerea valorii nominale și menținerea numărului de acțiuni și totodată achitarea diferenței către acționari.

SC COMAT BACĂU S.A. prezintă următoarele informații: capital social 2.400.000 lei, număr de acțiuni 3.823.203, valoarea nominală este de 0,627746 lei/acțiune. Se va reduce capitalul social cu 10 % astfel:

VN = 0,627746 – 0,627746 x 10% = 0,627746 – 0,0627746 = 0,564971 lei/actiune

Reducerea totala: 3.823.203 x 0,0627746 = 240.000 lei

Înregistrările contabile sunt urmatoarele:

Înregistrarea reducerii valorii nominale a acțiunilor

1012 = 456 240.000

Capital social subscris Decontări cu acționarii/

asociații privind capitalul

Achitarea diferenței către acționari

456 = 5121 240.862

Decontări cu acționarii Conturi la bănci în lei

asociații privind capitalul

CAZ II. Reducerea numărului de acțiuni prin răscumpărarea la valoarea nominală inițială și anularea lor.

SC COMAT BACAU S.A. prezintă urmatoarele informații: capital social 2.400.000 lei, număr de acțiuni 3.823.203 și valoarea nominală a unei acțiuni este de 0,627746 lei. Societatea răscumpară 20% din 3.823.203 de acțiuni și le anulează.

Astfel numărul de acțiuni ce se vor răscumpara și anula va fi de:

3.823.203 x 20% = 764.641 acțiuni

Suma corespunzatoare acestor acțiuni va fi de:

764.641 acțiuni x 0,627746 lei = 480.000 lei

Înregistrarile contabile sunt urmatoarele:

1012 = 456 480.000

Capital social subscris Decontări cu acționarii

privind capitalul

456 = 5121 480.000

Decontări cu acționarii Conturi la bănci în lei

privind capitalul

2.5.2. Micșorarea capitalului ca efect al pierderilor rezultate în activitatea societății

Situația de micșorare a capitalului ca efect al pierderilor din exercițiul financiar are loc doar atunci când pierderile “nu pot fi acoperite prin report la noul exercițiu din rezervele legale constituite în acest sens, din primele de capital sau prin vărsăminte noi pentru întregirea capitalului.”

Cu alte cuvinte se va face apel la capitalul social doar în cazul în care se va constata că bilanțul reflectă un nivel ridicat al pierderilor reportate, în vederea absorbirii rapide de profituri în exercițiile financiare viitoare.

Această operațiune va afecta două conturi 1012 Capital subscris vărsat și 117 Rezultatul reportat.

SC COMAT BACĂU SA cu un capital social de 2.400.000, număr de acțiuni de 3.823.203, la o valoare nominal de 0,627746 lei/acțiune, reduce capitalul social ca urmare a acoperirii pierderii din anii anteriori, în suma de 6277,46 lei însemnând 10.000 acțiuni x 0,327746 lei/acțiune.

1012 = 117 6.277,46

Capital subscris varsat Rezultatul reportat

2.6. Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital reprezintă “un capital adițional ce se constituie că diferența între valoare de emisiune, valoarea contabilă sau valoarea de aport, după caz a acțiunilor sau părților sociale și valoarea lor nominală.”

Evidența primelor se ține prin intermediul contului sintetic de gradul I 104 Prime de capital, cu subconturile 1041 Prime de emisiune, 1042 Prime de fuziune/divizare, 1043 Prime de aport, 1044 Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni.

Așadar pot fi întâlnite patru tipuri de prime de capital:

Prima de emisiune (PE) care este egală cu diferența dintre valoarea de emisiune a acțiunii (VE) și valoarea nominală a acesteia (VN);

Prima de fuziune/divizare (PF) care este egală cu diferența dintre valoare contabilă a acțiunii (VC) și valoarea nominală a acesteia(VN);

Prima de aport (PA) care este egală cu diferența dintre valoarea bunurilor primite că aport (VA) și valoarea nominală a acestora (VN);

Prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni (PC) care este egală cu diferența dintre produsul prețului de rambursare (PR) cu numărul obligațiunilor și produsul valorii nominale (VN) cu numărul acțiunilor (PC = Nr. oblig. x PR – Nr. act. x VN).

Contul 104 Prime de capital este un cont de pasiv, în creditul căruia se înregistrează valoarea primelor calculate cu ocazia emisiunii, iar în debit se înregistrează primele de capital încorporate în capitalul social sau în rezerve, după caz. Șoldul acestui cont reflectă valoarea primelor reîncorporate la capitalul social sau în rezerve.

S.C. COMAT BACAU S.A. emite suplimentar 150.000 acțiuni la o valoare nominală de 0,627746 lei/acțiune, dar distribuite la o valoare de 0,80 lei/acțiune. Să se înregistreze constituirea capitalului social și a primelor de emisiune.

456 Decontări cu acționarii = % 120.000

privind capitalul 1011 Capital subscris nevarsat 94.162

1041 Prime de emisiune 27.838

Un acționar a subscris o clădire a cărei valoare este de 300.000 lei. În urma unei evaluari la care a fost supusă clădirea, evaluatorul i-a stabilit o valoare de 320.000 lei. Să se înregistreze aportul la capitalul social și primele de aport.

212 Constructii = % 320.000

456 Decontari cu actionarii 300.000

privind capitalul

1043 Prime de aport 20.000

2.7. Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezintă câștiguri transformate în capital de către societate sub decizia organelor de conducere. Ele au surse diferite de constituire iar contabilitatea acestora se ține pe categorii de rezerve: legale, statutare sau contractual și alte rezerve.

Legile, statutul său alte acte normative impun constituirea de rezerve în vederea protejării întreprinderii împotriva efectelor pierderilor.

În planul de conturi rezervelor fac parte din clasa 1, grupa10, contul 106.

Rezervele egale se constituie conform reglementărilor în vigoare din profitul brut al societății în limita a 5% din care se scad veniturile impozabile și se adăugă cheltuielile corespunzătoare acestor venituri neimpozabile până ce rezervele legale vor atinge minimum de 20% din capitalul social.

Legea 31/1990, Legea Societăților Comerciale, specifică faptul că în rezervele legale se include și surplusul obținut prin acțiunile emise, cu un curs mai mare decât valoarea nominală a lor iar acest surplus va fi destinat amortizărilor, dacă nu va fi întrebuințat la acoperirea cheltuielilor.

Rezervele statutare sau contractuale potrivit prevederilor din statutele societății se constituie fără a fi reglementate de vreo lege, anual din beneficiile nete ale societății. “Dispoziția statutară este facultative dar odată luată, constituirea rezervelor devine obligatorie. Scopul acestei rezerve este de a tempera dorința acționarilor de a încasa dividende mari în defavoarea investițiilor mai importante decât distribuirea dividendelor”

Decizia de a constitui alte rezerve aparține Adunării Generale a Asociaților sau a Consiliului de Administrație; ele pot fi constituite facultative pe seama profitului net în vederea acoperirii pierderii, creșterii capitalului social sau în alte scopuri.

Pentru evidența rezervelor se folosește contul 106 Rezerve cu subconturile 1061 Rezerve legale, 1063 Rezerve statutare sau contractual, 1068 Alte rezerve. De asemenea, în planul de conturi, referitor la rezervele ce apar în situațiile financiare anuale consolidate sunt precizate și următoarele conturi: 1064 Rezerve de valoare justă, 1067 Rezerve din diferențe de curs valutar în relații cu investiția netă într-o entitate străină și 107 Rezerve din conversie.

1. La sfârșitul exercițiului financiar 2012, S.C. COMAT BACĂU S.A. constituie din profitul brut înregistrat în suma de 980.000 de lei rezerve legale în procent de 5 %. Să se înregistreze în contabilitate constituirea rezervele legale.

Calculul rezervei legale: 980.000 x 5 % = 49.000 lei

Înregistrarea în contabilitate a rezervelor legale:

= 1061 49.000

Repartizarea profitului Rezerve legale           

2. În cadrul S.C. COMAT BACAU S.A., Adunarea Generala a Asociatilor, a hotarat sa constituie rezerve statutare sau contractuale din profitul net in suma de 20.000 de lei. Sa se inregistreze in contabilitate constituirea rezervelor statutare sau contractuale.

117 = 1063 20.000 Rezultatul reportat Rezerve statutare sau contractuale

2.8. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Rezervele din reevaluare sunt constituite în urma reevaluării imobilizărilor corporale, din plusul de valoare rezultat că diferența între valoarea justă (Vj) și valoarea de intrare (Vi) a imobilizării, dacă nu a existat o depreciere anterioară de valoare recunoscută ca o cheltuială, și înregistrată cu ajutorul contului 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor.

Însă dacă anterior a existat o descreștere/depreciere, plusul de valoare se va recunoaște și se va înregistra sub formă de venit cu ajutorul contului 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor.

În cazul în care rezultatul reevaluării este o descreștere adică valoarea reevaluată este mai mică decât valoarea contabilă netă a bunului (VCN), se va înregistra ca o cheltuială cu valoarea deprecierii dacă înainte nu a existat un surplus/apreciere din reevaluare.

În contabilitate rezervele din reevaluare se înregistrează cu ajutorul contului sintetic de gradul I, 105 Rezerve din reevaluare. Astfel ele se constituie prin creditarea contului de rezerve (105) și debitarea contului de imobilizări corporale (21x); se diminuează în cazul în care a avut loc o scădere a valorii de reevaluare ținând cont că anterior s-a înregistrat o creștere din reevaluare, prin debitarea contului de rezerve (105) și creditarea contului de imobilizări corporale (21x).

În conformitate cu normele legale în vigoare, S.C. COMAT BACĂU S.A. a efectuat reevaluarea clădirilor sale, rezultând o diferență față de valoarea de înregistrare a acestora în suma de 250.000 de lei. Să se înregistreze în contabilitate diferența din reevaluare.

Inregistrarea diferentei din reevaluare este urmatoarea:

212 = 105 250.000

Construcții Rezerve din reevaluare

2.9. Contabilitatea răscumpărării propriilor acțiuni

Acțiunile proprii sunt răscumpărate de către societate, potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor sau Asociaților, pentru a fi anulate în vederea micșorării capitalului social, pentru a fi revândute cu o valoare mai mare sau pentru a fi acordate salariaților.

Răscumpărarea acestor acțiuni se efectuează de regulă, la o valoare mai mică sau mai mare de valoarea nominală.

Pentru evidența acțiunilor proprii se utilizează contul 109 Acțiuni proprii, cont de pasiv, cu următoarele subconturi: 1091 Acțiuni proprii deținute pe termen scurt și 1092 Acțiuni proprii deținute pe termen lung.

S.C. COMAT BACĂU S.A. hotărăște să răscumpere 120.000 de acțiuni proprii, a căror valoare nominală este de 0,627746 lei/acțiune, la un preț de răscumpărare de 0,90 lei/acțiune. Jumătate din acțiuni vor fi distribuite salariaților la un preț de 0,75 lei/acțiune iar cealaltă jumătate din ele vor fi vândute către terți la un preț de 1 leu/acțiune.

Să se înregistreze în contabilitate răscumpărarea acțiunilor distribuite salariaților și vânzarea către terți.

a) Răscumpararea acțiunilor proprii prin intermediul contului de la bancă (120.000 acțiuni x 0,90 lei/acțiune = 108.000 lei)

109 = 5121 108.000

Acțiuni proprii Conturi la bănci în lei

și concomitent constituirea rezervei

129 = 1062 1.000

Repartizarea profitului Rezerve pentru acțiuni proprii

b) Distribuirea acțiunilor răscumparate către salariați

% = 109 Acțiuni proprii 54.000

421 Personal – salarii datorate 45.000

6642 Pierderi privind investiții 9.000

financiare pe termen scurt cedate

și concomitent transformarea rezervei în venit

1062 = 7642 1.000

Rezerve pentru acțiuni proprii Căstiguri din investiții

financiare pe termen scurt cedate

c) Vănzarea acțiunilor răscumpărate către terți

5121 Conturi la bănci în lei = % 60.000

109 Acțiuni proprii 54.000

7642 Căștiguri din investiții 6.000

financiare pe termen scurt cedate

și concomitent, nu se mai justifică rezerva și astfel se anulează

1062 = 7642 1.000

Rezerve pentru acțiuni proprii Căstiguri din investiții

financiare pe termen scurt cedate

2.10. Contabilitatea rezultatului reportat

“În categoria capitalurilor proprii se includ și rezultatele (profit sau pierdere) reportate din exercițiile precedente, a caror decizie de repartizare a fost amănată de Adunarea Generală a Acționarilor.”

Profitul reprezintă o sursă proprie de finanțare până cănd Adunarea Generală a Acționarilor hotărâște repartizarea lui, iar pierderea reprezintă o sursă indirectă pănâ cănd este acoperită din profiturile exercițiilor din anii urmatori sau din primele/rezervele destinate acoperirii acestei pierderii.

Rezultatul reportat se înregistrează în contabilitate, cu ajutorul contului sintetic, de gradul I, bifuncțional, 117 Rezultatul reportat. Contul 117 poate prezenta un rezultat pozitiv, creditor sau unul negativ, debitor.

Șoldul creditor reflectă profitul nerepartizat (rezultatul nefavorabil) iar soldul debitor reflectă pierderea neacoperită (rezultatul nefavorabil).

La 31.12.2012 S.C. COMAT BACĂU S.A. înregistrează un profit net de 850.100 de lei și hotărăște amânarea repartizării profitului și finanțarea pierderii în valoare de 100.000 de lei. În exercițiul următor AGA hotareste repartizarea profitului astfel:

250.100 lei – alte rezerve

300.000 lei – rezerve legale

300.000 lei – dividendele asociaților

De asemenea finanțarea pierderii se va face astfel:

50.000 lei – pe seama primelor de emisiune

50.000 lei – pe seama altor rezerve.

Să se înregistreze profitul nerepartizat, repartizarea profitului reportat, pierderea neacoperită și finanțarea pierderii neacoperite.

Înregistrările contabile sunt:

a) Înregistrarea profitului nerepartizat

121 =           1171 850.100

Profit și pierdere              Rezultatul reportat

reprezentând profitul nerepartizat

sau pierderea neacoperită

b) Înregistrarea repartizarii profitului

1171 =                       % 850.100

Rezultatul reportat                               1061 Rezerve legale 300.000

 reprezentând profitul nerepartizat 1068 Alte rezerve 250.100

sau pierderea neacoperită                    457 Dividende de plata            300.000

c) Înregistrarea pierderii neacoperite

1171 = 121 100.000

Rezultatul reportat Profit si pierdere              

reprezentand profitul nerepartizat

sau pierderea neacoperita                    

d) Înregistrarea finantarii pierderii neacoperite

% = 1171 Rezultatul reportat 100.000

1068 Alte rezerve reprezentând profitul nerepartizat 50.000

1041 Prime de emisiune sau pierderea neacoperită                 50.000   

2.11. Contabilitatea provizioanelor

Provizioanele ocupă o poziție intermediară între capitalurile proprii și datoriile pe termen lung și “au destinația de a acoperii riscurile și cheltuielile pe care unele evenimente le fac probabile și denota prudența economică a societății comerciale.”

Un provizion pentru a fi recunoscut și înregistrat în contabilitate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Societatea să aibă obligație ca urmare a unui eveniment petrecut anterior, obligație rezultată în urma unui contract, din dispoziții legale sau reglementare, sau obligații implicite;

Probabilitatea ieșirii de resurse ce va genera avantaje/beneficii economice viitoare;

Poate fi realizată o estimare credibilă a obligației.

Evidența contabilă a provizioanelor se ține cu ajutorul contului 151 Provizioane, dezvoltat pe subconturi.

Contabilitatea provizioanelor se ține pe feluri de provizioane în funcție de natură și scopul pentru care au fost constituite. Astfel provizioanele pot fi :

Pentru litigii (1511), amenzi și penalități, despăgubiri, daune și alte datorii

Pentru garanții acordate clienților (cheltuieli legate de activitate de service în perioada de garanție) (1512)

Pentru dezafectare imobilizări corporale (1513)

Pentru restructurare (1514)

Pentru pensii și obligații similare (1515)

Pentru impozite (1516)

Alte provizioane (1518)

Contul 151 este un cont de pasiv care se creditează la constituirea provizionului și se debitează la utilizarea sau anularea lui.

La baza organizării contabilității în cazul oricărei societăți comerciale, constituirea provizioanelor impune respectarea a două principii:

1. Prudența – ce presupune contabilizarea pierderii și neînregistrarea câștigurilor

2. Independența exercițiului – ce presupune că la sfârșitul exercițiului financiar, rezultatul să aibă în vedere toate veniturile și cheltuielile provenite din acel exercițiu.

La sfârșitul exercițiului 2012, S.C. COMAT BACĂU S.A. a constituit un provizion de 40.000 de lei ca urmare a unei pierderi probabile a litigiului aflat pe rol la judecătorie. În cursul exercițiului financiar 2013 s-a pronunțat Hotărârea Judecătorească, iar societatea trebuie să plătească suma de 30.000 de lei. Să se înregistreze în contabiliate toate operațiile ce intervin în această situație.

a) Inregistrarea constituirii provizionului pentru litigii in anul 1012

6812 = 1511 40.000

Cheltuielile de exploatare Provizioane pentru litigii

privind provizioanele

b) Inregistrarea platii datorate de societate in anul 2013 ca urmare a Hotararii Judecatoresti

658 = 5121 30.000

Alte cheltuieli de exploatare Conturi la banci in lei

c) Inregistrarea anularii provizionului

1511 = 7812 40.000

Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane

2.12. Contabilitatea surselor împrumutate

“În vederea dezvoltării activității sale, o societate comercială poate atrage resurse financiare suplimentare pe termen mediu și/sau lung, în funcție de necesități.”

Fig. 3. Structura surselor de finantare pe termen lung

Contabilitatea surselor împrumutate se ține cu ajutorul conturilor din grupa 16, cu funcția contabilă de pasiv, excepție făcând contul 169 Prime privind rambursarea obligațiunilor, ce are funcția contabilă de activ.

2.12.1. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni

“Împrumuturile din emisiuni de obligațiuni denumite și credite obligatare reprezintă datorii pe termen lung create prin vânzarea de titluri de credit negociate către public.”

Aceste împrumuturi au la bază un contract a cărui obiect este obligațiunea, între o parte solicitantă numită emitent și o parte creditoare numită obligator.

Obligațiunea – emisă de către societatea pe acțiuni, este un titlu financiar de credit pe termen lung. Vânzarea obligațiunilor poate fi realizată prin instituții bancare sau financiare dar și direct de către societatea emitentă a obligațiunilor.

Deținătorii de obligațiuni (titluri de credite) sunt creditorii spre deosebire de acțiuni (titluri de proprietate) a căror proprietari sunt acționarii.

Obligațiunea conferă celui care o deține (obligatarului), calitatea de creditor pentru emitent (societatea beneficiara a sumei aduce de obligatar) și dreptul de a obține la scadență un venit fix sub formă de dobândă, înscrisă în cuponul obligațiunii.

Valoarea nominală a acestora este de obicei egală cu prețul de rambursare însă dacă prețul de rambursare este mai mare decât valoarea nominal apare o primă de rambursare.

Evidența împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni se ține cu ajutorul contului de pasiv 161Imprumuturi din emisiuni de obligațiuni. Acest cont începe a se credita cu valoarea împrumutului obținut și se debitează cu rambursările împrumutului de obligațiuni. Șoldul contului reflectă împrumuturile din emisiuni de obligațiuni nerambursate.

S.C. COMAT BACĂU S.A. emite 2000 de obligațiuni la o valoare de emisiune de 600 lei/obligațiune, valoarea nominală fiind de 700 lei/acțiune rezultând o primă de emisiune de 100 lei/obligațiune iar dobânda este de 15 %. Termenul de rambursare este 4 ani. Să se înregistreze în contabilitate subscrierea împrumutului, vărsarea sumei subscrise și plata dobânzii anuale.

a) Subscrierea împrumutului

% = 161 Împrumuturi din 1.400.000 emisiuni de obligațiuni 461 Debitori diverși 1.200.000

169 Prime privind 200.000

rambursarea obligațiunilor

b) Vărsarea sumei subscrise

5121 = 461 1.200.000

Conturi la bănci în lei Debitori diverși

c) Plata anuală a dobânzii nedevenită exigibilă la încheierea exercițiului financiar

D = (15% x 1.400.000 = 210.000)

666 = 1681 210.000

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor

din emisiuni de obligațiuni

d) Se stornează la începutul anului următor

1681 = 5121 210.000

Dobânzi aferente împrumuturilor Conturi la bănci în lei

din emisiuni de obligațiuni

e) Plata cupoanelor privind dobânzile

666 = 5121 210.000

Cheltuieli privind dobânzile Conturi la bănci în lei

f) Rambursarea împrumutului

161 = 5121 1.400.000

Împrumuturi din emisiuni Conturi la bănci în lei

de obligațiuni

2.12.2. Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung și mijlociu și a datoriilor asimilate

Creditele bancare pe termen lung, component a capitalului permanent, sunt fonduri atrase de la banca sau alte persoane juridice, care au un termen de exigibilitate mai mare de un an și se primesc pentru realizarea sau finanțarea investițiilor.

Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung și mijlociu se realizează cu ajutorul contului 162 Credite bancare pe termen lung. În creditul contului 162, cont de pasiv, se înregistrează suma creditului primit, în debit suma creditului rambursat iar șoldul creditor reflectă datoria din împrumutul nerambursat.

De asemenea dobânzile care corespund acestor împrumuturi se găsesc în contul 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung. În creditul contului 1682, cont de pasiv, se înregistrează dobânda aferenta creditului bancar, în debit plata dobânzii iar șoldul creditor reflectă dobânda existența până la închiderea exercițiului financiar.

În categoria altor împrumuturi și a datoriilor asimilate se găsesc și datoriile din concesiuni, brevete, licențe, locații din gestiune luate în patrimoniu cu ajutorul contractelor precum și împrumuturile din operațiuni de leasing financiar.

Contabilitatea acestora se ține cu ajutorul contului 167 Alte împrumuturi și datorii asimilate iar dobânzile acestor împrumuturi și datorii asimilate se țin cu ajutorul contului 1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate. Ambele sunt conturi de pasiv.

Contul 167, reflectă în credit sumele încasate reprezentând alte împrumuturi și datorii asimilate sau valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar iar în debit valoarea împrumuturilor și datoriilor asimilate rambursate sau obligația de plată a ratelor emise de locator în cazul leasingului financiar.

S.C. COMAT BACĂU S.A. primește de la o societate bancară un credit pe termen de 2 ani în sumă de 12.000 de lei, cu o dobandă de 20% pe an.

Să se înregistreze în contabilitate primirea creditului, dobânda calculată pe cei 2 ani, plata dobânzii și rambursarea creditului.

Calculul dobânzii: 20% x 12.000 = 2.400 lei/an

Înregistrarile contabile sunt următoarele:

a) Primirea creditului pe termen lung

5121 = 162 12.000

Conturi la bănci în lei Credite bancare pe termen lung

b) Înregistrarea dobânzii la șfărșitul primului an în suma de 2.400 de lei

666 = 1682 2.400

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung

c) Plata dobânzii

1682 = 5121 2.400 Dobânzi aferente creditelor Conturi la bănci în lei

bancare pe termen lung

d) Înregistrarea dobânzii la sfarșitul celui de-al doilea an în suma de 2.400 de lei

666 = 1682 2.400

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung

e) Plata dobânzii

1682 = 5121 2.400 Dobânzi aferente creditelor Conturi la bănci în lei

bancare pe termen lung

f) Rambursarea creditului

162 = 5121 12.000 Credite bancare pe termen lung Conturi la bănci în lei

Cap. 3. Analiza gestiunii capitalului

3.1. Analiza rezultatului net al exercițiului

„Rezultatul net al exercițiului financiar constituie șoldul intermediar de gestiune final care exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare, cu care sunt remunerați acționării pentru capitalurile proprii subscrise.” De asemenea reprezintă rezumatul întregii activități desfășurate de societate într-un exercițiu financiar.

Reflectat în bilanț în totalitate se poate corecta sau calcula performanta societății.

Rezultatul net este utilizat în analiza financiară pe baza ratelor. Rezultatul net mai poartă denumirea și de rezultat al exercițiului după impozitare întrucât el este calculat că diferența între rezultatul impozabil (brut) și impozitul pe profit. Pentru întreprindere impozitul pe profit este o cheltuială ce se regăsește în contul de profit și pierdere.

Dacă rezultatul este profit pe lângă remunerarea acționarilor este principala sursă a societății de autofinanțare dar pentru obținerea unui rezultat financiar pozitiv trebuie că societatea să aibă o gestiune eficientă a resurselor și un ritm sănătos al creșterii rezultatului net. De asemenea și politica fiscală a statului influențează rezultatul net de regulă prin impozitarea profitului.

Repartizarea rezultatului net se poate face pe mai multe destinații cum ar fi acoperirea pierderilor din exercițiile financiare precedente, constituirea de rezerve sau surse pentru autofinanțarea societății, plata dividendelor și participarea managerilor sau salariaților la profit.

Calculul rezultatului net este urmatorul:

Rezultat net = rezultat brut – impozit pe profit

Rezultatul brut = venituri totale – cheltuieli totale

Rezultatul brut = rezultatul curent + rezultatul extraordinar

Rezultatul current = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare

Rezultatul financiar = venituri financiare – cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Analiza factorială a rezultatului net

Cunoscând următoarele date din tabelul cu indicatori (exprimați în lei) ai S.C. COMAT BACĂU S.A. să se determine modificarea totală și pe factori a rezultatului net.

Model de calcul : Rn = Rb – I/p = Vt – Cht – I/p

Modificarea totală a rezultatului net (∆Rn)

∆Rn = – = ( – – ) – ( – – )

= (7.463.448 – 6.503.032 – 132.834) – (7.437.359 – 6.687.154 – 92.148)

= 827.582 – 658.057 = 169.525 lei

Descompunerea pe factori

∆Rn = Rn(Vt) + Rn(Cht) + Rn(I/p)

Influența veniturilor totale

∆Rn(Vt) = ( – – ) – ( – – ) =

= (7.463.448 – 6.687.154 – 92.148) – (7.437.359 – 6.687.154 – 92.148)

= 684.146 – 658.057 = 26.089 lei

Influența cheltuielilor totale

∆Rn(Cht) = ( – – ) – ( – – )

= (7.463.448 – 6.503.032 – 92.148) – (7.463.448 – 6.687.154 – 92.148)

= 868.268 – 684.146 = 184.122 lei

Influența impozitului pe profit

∆Rn(I/p) = ( – – ) – ( – – )

= (7.463.448 – 6.503.032 – 132.834) – (7.463.448 – 6.503.032 – 92.148)

= 827.582 – 868.268 = -40.686 lei

În perioada analizată, evoluția rezultatului net al exercițiului este calculată de modificarea celor 2 factori principali: rezultatul brut și impozitul pe profit.

3.2. Analiza rentabilității financiare

Rentabilitatea constă în capacitatea unei întreprinderi de a obține un rezultat pozitiv, necesar dezvoltării întreprinderii prin creșterea capacității de producție. Ea este definită ca un raport între efectul produs (rezultatul obținut) și efortul depus (mijloacele utilizate). Scopul oricărei societăți este obținerea de profit, ceea ce înseamnă că efectul să depășească efortul.

Rentabilitatea financiară este un indicator de bază al rentabilității prin intermediul căruia întreprinderea își apreciază eficienta investițiilor astfel într-un sistem concurențial ea trebuie să se dezvolte având nevoie de finanțare ce poate avea loc atât prin contribuția acționarilor existenți cât și prin acționari noi. Analiza rentabilității financiare se realizează cu ajutorul contului de profit și pierdere.

“Măsurarea performanțelor întreprinderii se realizează și cu ajutorul ratei rentabilității economice și a ratei rentabilității financiare.”

Gradul de eficiență a utilizării capitalurilor proprii este dat de rata rentabilității financiare (Rf).

Rentabilitatea se poate determina astfel:

Rata rentabilitatea financiară (Rf) a capitalului propriu ce se determina că raport între profitul net (PN) sau rezultatul exercițiului (Re) și capitalul propriu (Kpr):

=

Pe baza urmatoarelor date din tabelul cu indicatori ai S.C. COMAT BACAU S.A., să se determine modificarea totală și pe factori a ratei rentabilității financiare.

Modelul de analiză factorială este:

= x 100 = X X X 100

În care: – reprezintă viteza de rotație a activului total

– reprezintă factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu

– reprezintă profit net la 1 leu venituri totale, ce exprimă rentabilitatea globală a capitalului societății investit în active fixe și circulante

Analiza factorială a indicatorului Rata rentabilității financiare () este:

1. Modificarea totală a ratei rentabilității financiare

= – = X X X 100 – X X X 100

= X X X 100

– X X X 100 =

= X 100 – X 100 = 10,0666 – 8,3426 = 1,724

2. Descompunerea pe factori de influență

= + +

3. Măsurarea influențelor factorilor asupra variației ratei de rentabilitate financiară

3.1. Influența modificării vitezei de rotație a activului total asupra ratei rentabilității financiare:

= X X X 100 – X X X 100 =

= ( – ) x X X 100 =

= x x x 100 – x x x 100

= 7,9736 – 8,3426 = – 0,369

3.2. Influența modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu asupra ratei rentabilității financiare

= X X X 100 – X X X 100 =

= – x X 100 =

= x x x 100 – x x X 100

= 8,0333 – 7,9736 = 0,0597

3.3. Influența modificării profitului net la 1 leu venituri totale asupra ratei rentabilității financiare

= X x x 100 – X x x 100

= X x – x 100

= x x x 100 – x x x 100

= 10,0666 – 8,0333 = 2,0333

Suma influențelor parțiale ale celor trei factori: viteza de rotație a activului total, factorul de multiplicare a capitalului propriu și profitul net la 1 leu venituri totale trebuie sa fie egală cu modificarea totală a ratei rentabilității financiare.

(-0,369) + 0,0597 + 2,0333 = 1,724

Rentabilitatea financiara a capitalului propriu a crescut cu 1,724% (de la 8,3426% la 10,0666%) in principal datorita influentei pozitive a profitului net la 1 leu venituri totale care a crescut cu 2,0333%.

De asemenea aceasta crestere de 1,724% reflectă o eficiență a utilizării capitalului propriu.

3.3. Capacitatea de autofinanțare

„Capacitatea de autofinanțare (CAF) sau marja brută de autofinanțare este un șold rezidual de flux care constituie diferența între fluxurile de intrare și fluxurile de ieșire generate de operațiunile curente de gestiune care lasă la dispoziția întreprinderii resurse proprii care rămân disponibile pentru finanțarea diverselor necesități: rezultatul exercițiului după impozitare și cheltuielile care nu au antrenat plăți(amortizări, provizioane) și alte obligații”.

Capacitatea de autofinanțare poate fi determinată cu ajutorul a 2 metode:

a) Metoda fluxurilor – corectează excedentul brut de exploatare (EBE) cu valoarea veniturilor și cheltuielilor aparținând fluxurilor de trezoreriei.

Capacitatea de autofinanțare (CAF) este egală cu:

Excedentul brut de exploatare (EBE)

+ alte venituri de exploatare

– alte cheltuieli de exploatare

+ venituri financiare

– cheltuieli financiare

+ venituri extraordinare

– cheltuieli extraordinare

– participarea salariaților la profit

– impozitul pe profit.

b) Metoda aditivă este mai simplă, mai rapidă și pornește de la rezultatul net al exercițiului.

Capacitatea de autofinanțare (CAF) este egală cu:

Rezultatul net al exercițiului

+ajustarea valorii activelor imobilizate corporale, necorporale și a provizioanelor

+ajustările de valoare privind activele circulante

+ajustările privind proviyioanele

Metoda aditivă este cel mai de folosită în practică deoarece informează asupra modului de utilizare pentru remunerarea capitalurilor ce au fost investite de acționari sau asociați, acoperirea riscurilor probabile etc..

Capacitatea de autofinanțare include resurse ce ajută la finanțarea activității societății sau noilor investiții , rambursarea împrumuturilor, creșterea fondului de rulment, distribuirea de dividende. Posibilitatea societății de a-și rambursa datoriile sau de a apela la alte împrumuturi este condiționată de mărirea capacității de autofinanțare. De asemenea acordarea/distribuirea de dividende mai mari acționarilor are pe de o parte un efect pozitiv deoarece se păstrează încrederea și fidelitatea lor față de societate iar pe de altă parte micșorează posibilitatea de autofinanțare. Dar dacă societatea acorda dividende mai mici în raport cu profitul obținut, poate duce la nemulțumirea acționarilor, nemulțumire care poate duce la decizii contrare asupra interesului societății cum ar fi vânzarea de acțiuni sau neparticiparea la noi majorări de capital în perioada următoare.

CAF prin metoda fluxurilor:

Prin capacitatea de autofinanțare se determina un alt șold rezidual numit autofinanțare.

“Autofinanțarea (AF) reprezintă ansamblul resurselor interne obținute din activitatea desfășurată care rămân la dispoziția întreprinderii după remunerarea aporturilor de capital; se determină pornind de la capacitatea de autofinanțare din care se deduc dividendele plătite.”

AF= CAF – DP

Unde DP = dividende plătite

Creșterea autofinanțării este datorată creșterii capacității de autofinanțare (CAF) și reducerii dividendelor distribuite; reducerea dividendelor determinând o nemulțumire în rândul acționarilor.

Concluzii

Evidența existenței, majorării sau micșorării capitalului, provizioanelor, împrumuturile și ale surse de finanțate pe termen lung este asigurată de contabilitatea capitalurilor proprii.

În organizarea contabilității capitalurilor proprii, a fiecărui element de capital propriu am ținut seama de tipul societății și formă de organizare juridica care în cazul meu este o societate comercială pe acțiuni și de modalitățile de constituire a capitalului social.

Structura capitalului se mai poate lua în considerare că o finanțare pe termen lung sau chiar permanentă a firmei, deoarece nu include datoriile pe termen scurt. Societate își poate dezvolta activitatea sau poate învești cu ajutorul capitalurilor proprii, al datoriilor pe termen lung,al profitului sau o combinație a celor trei elemente. Mărimea datoriilor sau împrumuturilor în totalul capitalului arata mărimea riscului prezent al societății.

In urma rezultatelor analizei economico-financiara a activitatii S.C. COMAT BACAU S.A. a rezultat ca pe ansamblu activitatea societatii este buna, tinand cond de rezultatele obtinute la principalii indicatori economico-financiari analizati.

De asemenea rezultatul net al activitatii pozitiv, a crescut cu 169.525 lei fata de anul precedent iar rentabilitatea financiara a capitalurilor proprii a crescut si ea cu 1,724%.

In concluzie situatia financiara este multumitoare.

ANEXE

BILANT prescurtat

La data de 31.12.2012

– mii lei –

ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT

Numele și prenumele DEJU MIHAI Numele și prenumele: BUDASU CRISTINA

Semnătura Semnătura

Ștampila unității

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

La data de 31.12.2012

-lei-

ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT

Numele și prenumele DEJU MIHAI Numele și prenumele: BUDASU CRISTINA

Semnătura Semnătura

Ștampila unității

Fig 5. Tabel indicatori financiari S.C. COMAT BACAU S.A.

ANEXE

BILANT prescurtat

La data de 31.12.2012

– mii lei –

ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT

Numele și prenumele DEJU MIHAI Numele și prenumele: BUDASU CRISTINA

Semnătura Semnătura

Ștampila unității

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

La data de 31.12.2012

-lei-

ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT

Numele și prenumele DEJU MIHAI Numele și prenumele: BUDASU CRISTINA

Semnătura Semnătura

Ștampila unității

Fig 5. Tabel indicatori financiari S.C. COMAT BACAU S.A.