Analiza Geografică A Riscurilor Antropice În Judeţul Iaşi [310613]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ANALIZA GEOGRAFICĂ A RISCURILOR ANTROPICE ÎN JUDEȚUL IAȘI. PROIECT DE ATLAS INTERACTIV ÎN SPRIJINUL DECIZIILOR STRATEGICE ALE ISU IAȘI

Candidat: [anonimizat]:

[anonimizat]. Dr. [anonimizat] 2016

Cuprins

Rezumat:

Cuvinte cheie:

intervenție, incendiu, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]:

Keywords:

[anonimizat], intervention unit / squad, [anonimizat], județul Iași fiind un areal de studiu interesant din acest punct de vedere. [anonimizat]. Lucrarea de față reprezintă o analiză preliminară a [anonimizat]. [anonimizat]. De asemenea existența unui atlas interactiv disponibil tuturor celor interesați va conduce la conștientizarea de către populație a [anonimizat], precum și metode de prevenție. [anonimizat] (incendii, [anonimizat]).

Lucrarea de față propune o cartografiere detaliată a intervențiilor ISU Iași pe perioada a doi ani (2014-2015), scopul fiind acela de a observa o serie de modele de manifestare / tipare spațiale a riscurilor antropice și descoperirea unor factori diferiți (umani, naturali etc.) care să explice aceste configurații. Explorarea cartografică a tiparelor intervențiilor poate furniza o serie de informații cu privire la locațiile unde se pot institui măsuri de educare preventivă sau oricare alte măsuri de prevenire a producerii unor situații de urgență. [anonimizat], pot fi realizate o serie de hărți la scări foarte detaliate care să țină cont și de componenta temporală (data producerii). [anonimizat] o analiză a tiparelor spațiale a [anonimizat] (doi ani calendaristici : 2014 – 2015), întrucât o bază de date centralizată nu există la nivelul instituției. Un alt obiectiv constă în crearea unor materiale cartografice și a unui atlas interactiv prin analiza cărora să se identifice tipare de manifestare ale anumitor intervenții.

[anonimizat] a echipamentelor utilizate la intervenții. [anonimizat]-ul, poate influența pozitiv percepția populației cu privire la activitățile desfășurate de pompieri. Acest fapt poate determina creșterea interesului pentru activitățile de educare preventivă dar și de voluntariat.

Ideea realizării unui atlas interactiv a apărut în urma exploziei de platforme online de la diverse companii care oferă posibilitatea creării unor conturi gratuite, platforme utilizate din ce în ce mai des de mediul online în reprezentarea cartografică a diverse informații. În SUA există deja o serie de asemenea platforme care ilustrează intervențiile instituțiilor și departamentelor de servicii vizând protecția civilă.

CADRUL TEORETIC

Definirea riscului antropic

În definirea noțiunii de risc există o eterogenitate a punctelor de vedere, de multe ori existând confuzii între termenii de „risc” și „hazard”. În articolul „Polisemia evenimentelor geografice extreme”, autorii clarifică diferențele conceptuale ale acestor termeni, definind riscul ca „o categorie de stare desemnând conjunctura relațională care rezultă ca urmare a asumării hazardului de către acei componenți ai geosistemului care posedă capacitatea de percepere a evenimentelor.” (I. Mac, 2002). Așa cum reiese din definiția de mai sus, riscul reprezintă probabilitatea de producere a unor fenomene generatoare de pagube. În privința definirii riscurilor umane, nu există o definiție clară și unanim acceptată, existând un număr foarte mare de procese cu potențial mare de risc uman. J. Benedek menționează inexistența unei teorii universale a riscurilor umane, însă distinge o serie de curente teoretice care abordează această problematică: ecologia umană pune accent pe modul de adaptare a comportamentului uman la riscuri și catastrofe; curentul politico-economic susține că o serie de decizii politice și economice dezavantajează anumite grupuri umane prin diminuarea accesului la servicii și infrastructură, ceea ce le face mai vulnerabile; curentul social consideră că modernizarea sistemelor sociale creează noi spații de vulnerabilitate. (Benedek, 2002)

Conform Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (ISGU) riscurile antropice sunt „fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular”. În același document sunt menționate tipurile de riscuri antropice, clasificate în riscuri tehnologice și industriale și riscuri sociale.

Având în vedere clasificarea de mai jos se poate afirma că intervențiile unităților subordonate Inspectoratului pentru Situații de Urgență, fac parte din categoria riscurilor antropice, deci analizarea acestora este o primă etapă a unui studiu de mai mare amploare, care să cuprindă totalitatea riscurilor antropice prezente în teritoriul studiat. Motivația alegerii județului Iași ca arie de studiu a constat pe de o parte în varietatea intervențiilor ca urmare a prezenței în cadrul județului a unui oraș de importanță națională, iar pe de altă parte accesul la informație necesar creării bazei de date.

Organizarea teritorială

Deoarece întreaga analiză este bazată pe intervenții ale ISU Iași, este necesară o descriere a modului de organizare în teritoriu a unităților de intervenție, precum și o definire a acestora din punct de vedere al echipajelor de intervenție. Conform ordinului 360 / 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor profesioniste pentru situații de urgență (MAI, 2004) dimensionarea structurilor serviciilor de urgență profesioniste se face pe baza mai multor criterii, de cunoașterea acestora și conformitatea cu realitatea depinzând succesul intervențiilor. Astfel, de mare importanță este cunoașterea caracteristicilor fizico-geografice ale zonelor de intervenție, tipurile de riscuri identificate, mărimea localităților, numărul de locuitori și amplasamentul acestora, practicabilitatea căilor de comunicații rutiere, accesul la surse de alimentare cu apă, tipul de construcții dar și importanța obiectivelor economico – sociale și a instituțiilor publice prezente în arealul de intervenție. În interiorul inspectoratului județean, structurile de intervenție sunt ierarhizate în funcție de numărul de echipaje de intervenție astfel:

detașamentul – 7-8 echipaje de intervenție;

secția de pompieri – 5-6 echipaje de de intervenție;

stația de pompieri – 3 – 4 echipaje de intervenție;

Echipajul de intervenție reprezintă modulul de bază al subunității și se constituie în baza instrucțiunilor tehnice de exploatare al autospecialelor.

În ceea ce privește amplasarea în teritoriu a subunităților specializate se ține seama de mai multe criterii operațioanle:

a) timpul de alertare 1 – 3 minute, în functie de anotimp, în timpul zilei sau noaptea;
 b) timpul de raspuns în obiectivele și localitățile în care sunt dislocate permanent subunitatile:
 b1) in obiectivele publice de importanta deosebita si cu risc ridicat – intre 5 si 15 minute;
 b2) in localitatile de dislocare – intre 5 si 25 de minute;
 b3) in localitatile din raionul de interventie – intre 15 si 35 de minute;
 c) raza medie a raionului de interventie – intre 15 si 30 de kilometri;
 d) viteza medie de deplasare a autospecialelor – 60 km/ora (MAI, 2004)

În județul Iași există 4 subunități specializate: 2 detașamente, o stație și o secție de pompieri, amplasate astfel încât să respecte condițiile sus-menționate, în cele 2 municipii ale județului și în orașul Târgu Frumos. De asemenea în județul Iași mai funcționează 2 puncte de lucru în localitățile Răducăneni și Hârlău, scopul acestora fiind de a interveni rapid în zone cu drumuri greu accesibile și aflate la distanțe mari de celelalte subunități.

Forțe și echipamente

În conformitate cu Articolul 8 din Anexa 1 a Ordinului 360/ 14 septembrie 2004 (MAI, 2004), dotarea subunităților cu mijloace de intervenție se face avându-se în vedere ca o autospecială pentru lucrul cu apă și spumă, să revină la 10.000 – 12.000 de locuitori din raionul de intervenție, iar la nivelul fiecărei subunități să existe cel puțin câte o autospecială având dotarea necesară pentru executarea operațiunilor de descarcerare și a cercetării de specialitate. Această limită de populație este valabilă în contextul existenței Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență, județul Iași beneficiind de astfel de servicii în numeroase comune. Din totalul de 29 de SVSU prezente pe teritoriul județului, în 25 există autospeciale funcționale iar 7 dintre acestea (autospecialele din localitățile Belcești, Heleșteni, Lespezi, Mironeasa, Răducăneni, Ruginoasa și Trifești) pot fi utilizate și în alte localități.

Echipajele specializate în stingerea incendiilor se organizează în funcție de tipul de autospecială necesară intervenției. În tabelul de mai jos sunt menționate câteva tipuri de autospeciale pentru stingerea incendiilor și echipajul necesar unei astfel de intervenții. (IGSU)

Echipajele specializate intervențiilor pirotehnice și lucrărilor de asanare sunt formate din 4 membri: comandantul de echipaj, 2 pirotehnicieni și conducătorul auto (pirotehnician). În ceea ce privește componența echipajelor de căutare și salvare, componența acestora este una mai complexă, fiind alcătuite din 3 componente : prima componentă este reprezentată de șeful de echipă ; componenta a doua cuprinde echipa de căutare formată din cel puțin 3 persoane, iar ultima componentă reprezintă echipa de salvare care are cel puțin 4 persoane și care se constituie pe structura echipei de descarcerare.

Suprapuneri / limitări de competențe teritoriale

În general, pe teritoriul județului Iași acționează subunități ale ISU Iași, însă există câteva situații în care pot interveni subunități aparținând altor județe. Astfel, în cazuri de forță majoră și datorită proximității față de unele localități, pot interveni subunități din județele vecine, dacă intervenția acestora favorizează rezolvarea rapidă a unor situații de urgență. În acest sens, echipaje ale ISU Neamț pot interveni în localitățile Dagâța, Mircești, Răchiteni și Tansa ; ISU Vaslui intervine în Ciortești, Cozmești, Dolhești și Gorban, iar ISU Botoșani intervine în localitatea Plugari.

METODOLOGIE SI FLUXURI DE LUCRU

Etapa de bază în analiza intervențiilor ISU este reprezentată de crearea unei baze de date cât mai complete și mai coerente care să conțină informația de bază pentru analiză, dar și informații suplimentare necesare în procesarea informației pentru realizarea materialelor cartografice. Astfel, baza de date a fost creată pornind de la buletinele informative ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Iași, din care au fost extrase o serie de informații : data intervenției, ora intervenției, adresa la care s-a intervenit, tipul intervenției, acțiuni concrete desfășurate la intervenție și cauza intervenției acolo unde evenimentul generator de situații de urgență a fost provocat intenționat sau accidental. Buletinele informative au fost obținute de la Centrul Operațional al ISU Iași, sub forma unor fișiere Microsoft Word, datele extrase fiind ulterior transpuse într-un fișier Microsoft Excel care a permis prelucrarea acestora. Acestor informații s-au adăugat și altele care au avut ca scop prelucrarea mai rapidă a bazei de date inițială, care a fost separată în mai multe fișiere, în funcție de rezultatul dorit. Din categoria datelor adăugate pentru crearea unor legături cu alte fișiere existente (ex: fonduri de hartă, tabele) se numără codul poștal al localităților, care a avut un rol de câmp comun. Aceste etape nu au fost însă suficiente creării unei baze de date spațiale necesară în analiză. Obținerea acesteia a fost posibilă prin etapa de geolocalizare a intervențiilor după adresă, realizată în softul GoogleEarth.

După obținerea bazei de date, a urmat etapa cartografierii, care a mers în două direcții: pe de o parte cartografierea clasică prin care au fost reprezentați o serie de indicatori realizată cu ajutorului softului ArcGIS 10.2 , iar pe de altă parte s-a utilizat o cartografiere interactivă prin modul de prezentare online dar și prin posibilitatea afișării informațiilor la scara dorită de publicul interesat. În obținerea materialelor cartografice au fost utilizați o serie de indicatori deja prezenți în baza de date, care au fost ulterior supuși unor operații de filtrare pentru cartografierea lor pe ani sau pentru obținerea unor tipologii. Ca metode de cartografiere s-au folosit în principal reprezentarea prin plaje de culori și prin simboluri dimensionate, iar în realizarea tipologiei incendiilor după cauza de producere s-a utilizat reprezentarea prin simboluri diferite a fiecărei categorii de cauze.

Deoarece baza de date a cuprins punctele de intervenție, deci a avut la bază un set de date vectoriale de tip punct, pentru realizarea hărților au fost necesare mai multe operații care au permis transferul acestuia pe mai multe fișiere vectoriale dar de tip poligon, reprezentând comunele din zona analizată. Dintre acestea, cele mai importante au fost operațiile de Spatial Join – care permite transferarea informațiilor între fișiere care nu au un câmp comun în baza de date, dar se folosește de proiecția seturilor de date pentru încadrarea unor puncte în comunele din care acestea fac parte; o altă operație des utilizată a fost Summarize, care are ca scop aglutinarea datelor după un anumit atribut. De exemplu, în calcularea numărului total de intervenții, s-a aplicat operația summarize pe câmpul cod_poștal, și astfel a fost calculată suma intervențiilor pe localități, lucru necesar mai ales pentru că în aceeași localitate existau mai multe intervenții pe parcursul unui an calendaristic.

Pentru calculul densității intervențiilor a fost utilizat un grid hexagonal, cu aria hexagonului de 1 km2 . Acest grid a fost preluat sub forma unui pachet de geoprocesare din comunitatea utilizatorilor de ArcGIS. Pentru reprezentarea acestui indicator la nivel de unitate administrativ teritorială (comună / oraș) s-au folosit operațiile mai sus amintite de Spatial Join și Summarize; după calcularea densității în fiecare celulă de grid, s-a făcut o medie a valorilor pentru fiecare comună care a fost reprezentată cartografic prin plaje de culori.

În vederea calculării unui cost aproximativ al deplasării la intervenții, a fost necesară calcularea distanței de la fiecare unitate de intervenție până la punctele de intervenție existente în baza de date dispuse zonele de competență. Pentru a obține aceste valori s-a utilizat instrumentul Closest Facility din Extensie Network Analyst, care făcând uz de rețeaua de drumuri preluată din rețeaua OpenStreet, prin intermediul unui Network Dataset, generează traseul cel mai scurt între unitățile de intervenție și punctele de interes. Următoarea etapă a fost calcularea unei distanțe medii pentru fiecare comună, urmând ca după aflarea unui consum mediu de carburant al unei autospeciale de dimensiuni medii și a unui preț mediu la carburant (motorină) să fie calculat costul aproximativ al unei intervenții.

Atlasul online a fost realizat cu ajutorul aplicației Story Map, care este o componentă a platformei ArcGIS Online. Accesul pe această platformă este gratuit odată cu crearea unui cont de utilizator. Pentru crearea hărților online, se pot utiliza mai multe tipuri de fișiere, deja existente în mediul online sau importate sub formă de arhivă zip din foldere personale. Avantajul utilizării unei asemenea aplicații este dat în primul rând de vizualizarea informației la scări foarte detaliate, datorită funcției de zoom-in/ zoom-out. În al doilea rând, posibilitatea distribuirii și includerii acestei aplicații pe diverse site-uri contribuie la diseminarea informației în mediul online, ceea ce ar putea contribui la informarea unor grupuri de utilizatori la care este greu de ajuns în mod clasic. Însăși ideea de a vizualiza aceste informații sub forma unei hărți și nu a unor texte, transformă clasicul buletin informartiv într-o informație mai ușor de perceput și cu un efect mai mare asupra mentalității populației, mai ales prin posibilitatea vizualizării pe mai multe gadgeturi (telefoane inteligente, tablete). Utilizarea unui cont gratuit are însă o serie de limitări: în primul rând există limite în privința dimensiunii fișierelor shapefile, nepermițându-se upload-area unor fișiere cu mai mult de 1000 de elemente (puncte, linii, poligoane); în al doilea rând există limitări privind cartografierea punctelor de interes după dorința utilizatorului, simbolurile fiind predefinite, neexistând posibilitatea de a modifica scara de culori sau simbolul propriu-zis. Alte limitări constau în limitarea anumitor operații, cum ar fi filtrarea bazei de date după anumite atribute. Din aceste motive, recomandarea este ca pentru asemenea aplicații să se utilizeze un cont plătit sau să se utilizeze o platformă independentă.

REZULTATE

Ca rezultate ale studiului au fost obținute o serie de materiale cartografice, care au rolul de a diagnostica situația prezentă, și mai puțin de a găsi o serie de explicații ale distribuției punctelor de intervenție și a numărului acestora; pentru explicarea distribuției punctelor de interes este necesară o analiză mai detaliată care să țină cont de mai mulți factori: demografici, economici, de educație, de accesibilitate etc. În demersul cartografierii s-au urmărit două etape: prima a vizat reprezentarea numărului total de intervenții și a numărului de incendii pentru cei doi ani analizați iar cea de-a doua a urmărit clasificarea unor intervenții după cauzele de producere sau după tipul de intervenție în sine.

Pentru că baza de date a cuprins informații pentru anii 2014 și 2015, o primă etapă a fost reprezentată de vizualizarea diferențelor între cei doi ani ca număr de intervenții. Graficul de mai jos ilustrează numărul total de intervenții în fiecare subunitate componentă a ISU Iași, în cei doi ani.

Se observă că în anul 2015 s-a înregistrat un număr mai mare de intervenții decât în 2014, însă diferențele sunt foarte mici, graficul mai mult rolul de arăta ierarhia unităților de intervenție; așa cum era de așteptat, stația Tg. Frumos și Secția Pașcani ocupă ultimul loc în clasament, la diferențe foarte mari de Detașamentele 1 și 2 din Iași. În aceeași direcție, există diferențe considerabile între cele două subunități amplasate pe teritoriul municipiului Iași, fapt ce poate fi pus pe seama numărului mai mare de persoane din jumătatea sudică a orașului.

Dacă graficul surprinde diferențele în numărul de intervenții în cei doi ani, harta de mai jos sugerează că numărul mai mare de intervenții din anul 2015 este dat de concentrarea acestora și nu de răspândirea lor în teritoriu. La nivel vizual, se poate afirma că în anul 2014 intervențiile sunt mai răspândite pe teritoriul județului, numărul cel mai mare de intervenții grupându-se în jurul municipiului Iași și a celorlalte orașe. În anul 2015 se respectă în mare parte aceeași configurație, însă numărul mai mare de intervenții este dat de creșterea incidentelor în interiorul orașelor. În acest sens se observă o creștere a numărului de intervenții în municipiul Pașcani, dar și în comune din sudul municipiului Iași. Este posibil ca situația ilustrată în materialul cartografic să fie una nerealistă, generată de lipsa datelor din buletinele informative pentru anul 2015; pe de altă parte, având în vedere că în arealele fără intervenții pe harta din 2015, în anul 2014 s-au înregistrat un maximum de două intervenții, demonstrează caracterul întâmplător al acestora și nu un tipar care să se mențină de-a lungul unei perioade mai mari de timp.

Cele menționate mai sus sunt reconfirmate de cartograma densității intervențiilor. Pentru a putea face o comparație corectă, au fost stabilite aceleași praguri în definirea claselor de valori pentru ambii ani. La nivelul orașelor, deși nu este reflectată de legendă, există o creștere foarte mare a densității intervențiilor în municipiul Iași, de la 3 intervenții / km2 în 2014, la peste 5 intervenții / km2 în 2015. De asemenea, orașul Hârlău trece într-o categorie superioară de valori, împreună cu o serie de comune din vecinătatea orașelor Pașcani și Târgu Frumos. Pe de altă parte, orașul Podu Iloaiei și comuna Lețcani ajung în anul 2015 la valori mult mai mici ale densității intervențiilor, comparativ cu anul 2014.

Comunele Holboca și Ciurea au parte de o scădere a valorilor indicatorului analizat față de anul 2014, în timp ce în Comarna densitatea intervențiilor crește până la valori cuprinse între 0,21 – 0,70 intervenții / km2.

În ceea ce privește numărul de intervenții de stingere a incendiilor, având în vedere că acestea reprezintă o parte foarte importantă a numărului de intervenții, distribuția acestora în teritoriu respectă aceleași tipare ca hărțile anterioare, fără diferențe foarte mari de la un an la altul. Dacă în distribuția spațială nu există tipare diferite pentru cei doi ani, numărul mai mare de intervenții din anul 2015 sugerează o concentrare a incendiilor în aceleași spații, deci o densitate crescută, comparativ cu anul 2014. Dacă orașele Iași și Târgu Frumos se mențin ca valori ale densității incendiilor în aceeași clasă de valori și în anul 2015, municipiul Pașcani și orașul Hârlău trec în categorii superioare. Au loc schimbări și în zona metropolitană a Iașului, în unele comune crescând densitatea incendiilor, cum este cazul în Tomești, Ciurea și Rediu, în altele observându-se o diminuare a valorilor acestui indicator, cum se întâmplă în comuna Bârnova.

Dacă în distribuția spațială a incendiilor nu s-a observat o diferențiere foarte mare de totalitatea intervențiilor, cauzele producerii acestora sunt foarte diversificate. Din acest motiv a fost necesară reprezentarea lor la scară diferită, cu accent pe ceea ce se întâmplă la nivelul municipiului Iași. Astfel, și județul și municipiul Iași reprezintă un mozaic al cauzelor incendiilor. În baza de date au fost identificate 13 cauze diferite, însă numărul mare al acestora nu a permis simbolizarea, fiind necesară o reîncadrare a acestora în alte 5 tipuri. Astfel în ceea ce este reprezentat pe hartă în categoria cauze domestice cuprinde:

coș necurățat / defect / amplasat necorespunzător față de materiale combustibile

aparat de gătit nesupravegheat

aparat electrocasnic lăsat sub tensiune

cablu electric defect / scurtcircuit electric / efectul termic al curentului electric

jar căzut din sistemul de încălzire / jar purtat de vânt

În categoria foc deschis sunt încadrate 3 subtipuri: foc deschis în spații deschise, foc deschis în spații închise și jocul copiilor cu focul.

Prima poziție în topul cauzelor incendiilor în județul Iași este ocupată de categoria foc deschis, și are o distribuție relativ uniformă în tot arealul studiat. O mare parte din aceste incendii au afectat locuințe și anexe gospodărești, dar și suprafețe acoperite de vegetație. A doua cauză a incendiilor o reprezintă categoria cauzelor domestice, care afectează cu precădere locuințele. Locul trei este ocupat de fumat: în locuri nepermise / neamenajate sau resturi de țigară aruncate la întâmplare. Un număr de 63 de incendii au fost provocate intenționat, iar alte 29 au alte cauze. Ca distribuție în teritoriu, cauza cea mai frecventă este reprezentată tot de focul deschis, deși nu se poate spune că există anumite tipare de manifestare, toată suprafața județului reprezentând un mozaic de cauze diferite. Pentru municipiul Iași situația este diferită față de ansamblul județului, incendiile fiind produse în principal de fumat, urmat de cauze domestice și foc deschis. Ca distribuție spațială se observă o separare a incendiilor care au fost cauzate de foc deschis în jumătatea sudică a orașului, în partea de nord dominând cauze cum ar fi fumatul, folosirea intenționată a sursei de aprindere sau cauze necunoscute.

Intervențiile care au ca scop asistența persoanelor ocupă un loc destul de important în rândul intervențiilor ISU, fiind o categorie individualizată și în buletinele informative. În ansamblul județului, această categorie de intervenții se concentrează cu precădere în municipiul Iași și în celelalte orașe și mai puțin în mediul rural, unde este vorba despre acțiuni de căutare a unor persoane presupuse înecate, de operațiuni de descarcerare în urma accidentelor rutiere sau de recuperarea unor persoane decedate în urma unor accidente. Cel mai mare număr de intervenții de asistență persoane este reprezentat de deblocarea persoanelor din locuințe. La o explorare mai atentă a bazei de date s-a observat că persoanele asistate erau bătrâni sau copii, prima categorie fiind cea mai numeroasă. Dacă de cele mai multe ori, după deblocarea bătrânilor din locuință, aceștia au fost preluați de echipaje SMURD sau echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță, au existat și situații în care aceștia au fost găsiți decedați.

Locul secund în intervențiile de asistență persoane este ocupat de transportul persoanelor supraponderale de la domiciliu la ambulanță și invers sau de transportul interclinic, fapt ingrijorător având în vedere că în România 20% din populație este supraponderală și 30% suferă de obezitate. Acest lucru are și implicații financiare, costul intervențiilor crescând odată cu implicarea altor instituții decât cele solicitate inițial, așa cum este cazul implicării subunităților de pompieri pentru acordarea de ajutor suplimentar Serviciului Județean de Ambulanță. Următoarea categorie este ocupată de alte intervenții; această categorie cuprinde mai multe acțiuni dintre care cele mai des întâlnite sunt: salvarea unor persoane care amenințau că se aruncă în gol, transportul unor bolnavi cu autospeciala șenilată în condiții de viscol și strat mare de zăpadă, deblocarea unor persoane din lift sau recuperarea trupurilor neînsufețite ale unor persoane care au decedat în urma unor accidente. Din ultima categorie de intervenții fac parte operațiunile de descarcerare, în număr de 22 în cei 2 ani analizați.

Dacă la nivel județean distribuția spațială a acestui tip de intervenții se concentrează preponderent în orașe, în municipiul Iași intervențiile au avut loc pe tot cuprinsul orașului; ceea ce se poate observa din harta de mai sus este concentrarea intervențiilor de deblocare persoane în zonele rezidențiale ale orașului, vârsta persoanelor asistate sugerând că acest tip de intervenție se manifestă în zone cu populație îmbătrânită. De asemenea intervențiile de transport al persoanelor supraponderale au aproximativ aceeași distribuție cu intervențiile mai sus aminitite. Restul intervențiilor nu prezintă tipare de manifestare, având o distribuție punctuală. Pentru observarea unor pattern-uri este necesară o analiză pe o perioadă de timp mai îndelungată.

O altă categorie de intervenții, numită alte tipuri de intervenții așa cum era denumită în buletinele informative ale ISUJ Iași, a cuprins mai multe acțiuni dintre care cele mai numeroase constau în asigurarea măsurilor specifice de prevenire a unor situații de urgență, categorie ce cuprinde măsuri de supraveghere și prevenire a incendiilor la diverse evenimente sau asigurarea unor măsuri specifice în cazul unor rețele de gaz și electricitate afectate în urma unor accidente. Locul al doilea este ocupat de acțiuni de patrulare în vederea depistării persoanelor fără adăpost, aria de manifestare a acestor intervenții fiind exclusiv orașele. De asemenea, aceste acțiuni au un caracter sezonier, manifestându-se doar în anotimpul de iarnă. Salvarea animalelor reprezintă a treia clasă de intervenții urmată de acțiuni de degajare a unor obiecte care pun în pericol viața cetățenilor; această categorie este una extrem de diversă, intervențiile având loc pe tot parcursul anului, iarna pentru degajarea țurțurilor de pe fațadele clădirilor care reprezintă o amenințare pentru pietoni, dar și în sezonul cald, când în urma furtunilor au loc activități de degajare a arborilor sau a unor bucăți de materiale desprinse de pe acoperișuri. Ultima categorie, cu cel mai mic număr de intervenții a cuprins mai multe acțiuni printre care: evacuarea fumului din locuințe, evacuarea apei acumulate în urma precipitațiilor etc.

Chiar dacă marea majoritate a acestei grupe de intervenții se concentrează în orașe, se observă și o distribuție în lungul căilor de comunicații rutiere pe direcția Iași- Târgu Frumos-Pașcani, cu o ramificare spre orașul Hârlău. De asemenea se observă o clusterizare a intervențiilor într-un areal situat la nord de municipiul Pașcani, dar și în partea sudică a Iașilor, zone care s-au prezentat anterior cu cele mai mici densități ale numărului total de intervenții, ceea ce poate sugera o specializare a acestora din punct de vedere al intervențiilor. La o privire mai atentă pe harta se constată că în zona de la nord de Pașcani predomină acțiunile de salvări de animale, în timp ce la sud de Iași au avut loc intervenții de asigurare a măsurilor specifice de prevenire a producerii unor situații de urgență.

În municipiul Iași se observă o concentrare a acțiunilor de prevenire a producerii unor situații de urgență în principalele puncte de interes ale orașului, acolo unde au loc evenimente sau manifestări cu potențial de producere a unor situații de urgență, cum este de exemplu Piața Palatului sau Stadionul „Emil Alexandrescu”. Despre acțiunile de degajare a unor obiecte care pun siguranța cetățenilor în pericol sau acțiuni de salvare a unor animale, nu se poate spune că există un tipar spațial, caracterul imprevizibil al acestor intervenții și perioada limitată de timp pentru care s-au colectat datele nepermițând conturarea unor asemenea configurații.

Ultima categorie de intervenții analizate cuprinde intervențiile pirotehnice. Acest tip de intervenții constituie o categorie specială prin prisma pregătirii speciale a echipelor de pirotehniști și a echipamentelor utilizate. Din acest motiv, în județul Iași, doar Detașamentele 1 și 2 de Pompieri Iași au echipe specializate pentru acest tip de intervenție, ceea ce face ca acestea să fie mult mai costisitoare decât alte intervenții. Acestea respectă în mare parte direcția drumurilor principale, dar se observă o concentrare accentuată în jurul municipiului Iași, areal care este cunoscut ca fiind puternic afectat de bombardamente în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Numărul cel mai mare de intervenții pirotehnice se concentrează în municipiul Iași, uramt de localitățile Valea Adâncă, Vlădiceni, Popricani, Moimești, Cristești, Dorobanț și Vulturi. Pe linia Iași-Pașcani se evidențiază localitățile Erbiceni și Ulmi.

Ultima cartogramă ilustrează variația costului mediu al unei intervenții în sezoanele de vară și iarnă, cost calculat pe baza distanței medii din fiecare comună la unitatea de intervenție căreia îi este arondată, ținând cont de consumul mediu de carburant al unei autospeciale de dimensiuni medii de stingere incendii cu apă și spumă și de prețul mediu la carburant (motorină). Distribuția spațială a acestui indicator se manifestă după modelul centru- periferie, cele mai accesibile zone din punct de vedere al costului fiind cele din imediata vecinătate a subunităților de intervenție. Dacă în mare parte în județ se poate interveni cu costuri medii de maximum 65 RON / intervenție, există numeroase comune în care costul intervenției ajunge până la 150 RON / intervenție. Așa cum era de așteptat, intervențiile din sezonul rece au un cost mai ridicat. Tot din motive de accesibilitate scăzută s-a hotărât probabil și ca în aceste comune izolate să intervină subunități aparținând județelor vecine; astfel, echipe de intervenție ale ISU Botoșani intervin în localitatea Plugari, ISU Neamț în localitățile Dagâța, Mircești, Răchiteni și Tansa iar ISU Vaslui intervine în Ciortești, Cozmești, Dolhești și Gorban. Faptul că în urma analizei reiese că este necesară intervenția altor județe în comune periferice menționate deja de la începutul lucrării, susține încă o dată că amplsarea unităților de intervenție și deciziile luate privind suprapunerile de competențe teritoriale nu sunt deloc întâmplătoare, având la bază o serie de studii și strategii de intervenție.

Ultima etapă a studiului a constat în crearea unui atlas online al intervențiilor, care s-a realizat sub forma unui Story Map, aplicație a platformei ESRI. Atlasul se găsește accesând link-ul http://arcg.is/28TslWw sau poate fi vizualizat și pe telefonul mobil scanând codul QR de mai jos.

CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Lucrarea de față a avut ca scop identificarea unor tipare spațiale în distribuția intervențiilor ISU Iași în perioada 2014-2015 și găsirea unor cauze care să explice aceste configurații. În urma cartografierii și interpretării distribuției spațiale a intervențiilor s-a constatat că județul Iași prezintă un mozaic de intervenții care nu pot fi încadrate cu ușurință în anumite tipare, mai ales în lipsa unor indicatori demografici, economici și de natură socială care să explice aceste distribuții. Pe de altă parte, deși baza de date a intervențiilor este una completă și coerentă din punct de vedere al informației extrase din buletinele informative, ar fi necesară completarea ei cu date pe o perioadă mai lungă de timp, tocmai pentru a putea fi evidențiat caracterul repetitiv al intervențiilor. Totuși, studiul și-a îndeplinit rolul de etapă exploratorie, prin analiza materialelor cartografice identificându-se zone de concentrare ale riscurilor antropice sub forma intervențiilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență; de asemenea realizarea unor clasificări a intervențiilor a avut rolul de a sintetiza în categorii mai generale totalitatea intervențiilor prezente în baza de date, identificându-se astfel categoriile de riscuri antropice prezente la nivelul localităților.

Atlasul online interactiv își îndeplinește rolul de material de informare pentru publicul larg în ceea ce privește intervențiile ISU și mai poate fi îmbunătățit prin aplicarea unor filtre (selectarea unei anumite zile, ore etc.) care nu sunt disponibile în varianta contului gratuit pe platforma ESRI.

Într-o lucrare viitoare, se va încerca identificarea și explicarea factorilor de care depind tiparele de manifestare a riscurilor antropice, fapt care poate contribui la elaborarea / modificarea strategiilor de intervenție. De asemenea, studiul viitor va fi centrat în jurul ipotezei că analiza geografică reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității intervențiilor și de reducere a numărului acestora.

Bibliografie

Benedek, J. (2002). Riscurile umane. In E. V. Sorocovschi, Riscuri și catastrofe (pp. 43-52). Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.

I. Mac, D. (2002). Polisemia evenimentelor geografice extreme. In E. Sorocovschi, Riscuri și catastrofe (pp. 11-23). Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.

IGSU. (n.d.). Instrucțiuni privind intervenția serviciilor de urgență.

ISGU. (fără an). Preluat pe mai 2016, de pe www.igsu.ro: http://www.igsu.ro/documente/SVPSU/tipuri_de_risc_specifice_la_nivelul_localitatilor.pdf

MAI. (2004). Ordinul 360/14 septembrie 2004. Monitorul Oficial.