Analiza Geografica a Judetului Dolj

CAPITOLUL II. ANALIZA GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI DOLJ

2.1 Așezarea geografică

Județul Dolj este așezat în partea de Sud-Vest a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’ latitudine sudică, 22°50’ latitudine vestică și 24°16’ latitudine estică. Este cel mai mare județ din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Județul Dolj este traversat de râul Jiu,de la nord la sud ,de la care își trage numele (Doljiu sau Jiul de Jos). Reședința județului Dolj este Craiova.

Suprafața este de 7413 km2,ocupând 3,1% din teritoriul național și 25,4% din Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Atât în nord, vest și est , județul Dolj se învecinează cu restul județelor ce aparțin Regiunii Sud-vest Oltenia și anume Mehedinți (vest), Gorj (nord), Vâlcea (nord-est) și Olt (est) . La sud, se extinde până la granița de sud a României, marcată de Fluviul Dunărea pe o distanță de aproximativ 150 km.Cele două porturi principale, în orașele Calafat și Bechet marchează trecerea la regiunile învecinate din Bulgaria.

Fig 1.1 Așezarea geografică a județului Dolj

2.2 Cadrul natural

Relieful

Județul Dolj este un județ de câmpie și face parte din categoria județelor dunărene, deoarece Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat formele de relief din cadrul județului. Mai detaliat, relieful cuprinde câmpia, zona de deal și zona de luncă a Dunării, altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sud spre nordul județului.

Principalele unități de relief ale județului Dolj sunt:

Dealurile Amaradiei, cu altitudini maxime de 250-325 m, intră în unitatea de relief de rang superior numită Piemontul Oltețului, care se desfașoară pe teritoriile județelor Gorj și Vîlcea. Reprezintă singura unitate de relief cu aspect deluros,rezultat în urma erodării apelor curgătoare în adâncime și lateral.

Câmpia colinară înaltă a Bălăciței este plasată în partea sudică a Piemontului Getic de la vest de Jiu.Partea sa estică se întâlnește în județul Dolj. Are altitudini cuprinse între 180 și 250 m și este formtă din două subunități : Câmpia colinară a Argetoaiei și Câmpia înaltă a Desnățuiului.

Câmpia Băileștilor aparține integral județului Dolj și deține o înșiruire de trepte de relief,deoarece aici se desfășoară sistemul de 8 terase ale Dunării. Are altitudini cuprinse între 35 și 180 m.

Lunca Dunării – este treapta cea mai joasă a reliefului,desfășurându-se în lungul fluviului. La formarea reliefului luncii a participat acțiunea fluviului dar la fel de importantă a fost și contribuția vântului. Se disting 5 sectoare de luncă : Cetate-Basarabi, Calafat-Rast, Rast- Gighera,Gighera-Bechet și ultimul Bechet- Dabuleni.

Lunca Jiului traversează județul începând de la Filiași la Bechet. La formarea sa, spre deosebire de lunca Dunării a participat doar fluviul. Lunca Jiului prezintă 3 sectoare caracteristice luncilor mari: unul plasat lângă albia râului, deținând grinduri nisipoase,unul central, neted și unul marginal cu caracter depresionar și cu conuri de dejecție.

Rețeaua hidrografică

În cadrul județului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Jiul (140 km) și Dunărea (150 km). Dunărea curge la marginea sud-vestică și sudică a județului,între localitățile Cetate și Dăbuleni. Jiul străbate județul Dolj de la Filiași la Zăvalu. Afluenții ce aparțin Dunării sunt : Balasan, Desnățui, Baboia, Ciutura, Jieț iar cei ce aparțin Jiului sunt : Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel și Mascot. Majoritatea seacă în timpul verilor secetoase.

Lacurile sunt numeroase, apar atât în lunca Dunării căt și pe terasele fluviatile. Lacul Bistreț este un lac natural și reprezintă cel mai important și cel mai mare lac ,având o suprafață totală de 1.867 ha și un volum de 28 milioane de m3, apoi cele de la Maglavit, Ciuperceni, Golenți, Fântânele, Rast, Caraula, Vârtop și Ripa Roșie. Un alt lac este Ișalnița ( lac de amenajare).

Solul

În Județul Dolj se remarcă un sol fertil, prielnic pentru culturile agricole. Tipologiile de sol întâlnite în județul Dolj sunt următoarele:

soluri nisipoase;

soluri aluviale;

sol tip cernoziom;

soluri neevoluate;

soluri de pădure brun și roșu-brun;

soluri argiloase.

Regiunea Sud Vest Oltenia este afectată grav de o gestionare a deșeurilor necorespunzătoare (ex. depozitarea deșeurilor industriale și municipale neconformă contaminează solurile, apele de suprafață și apele subterane ), ceea ce afectează compoziția chimică a solurilor (concentrația de nitrați, azoturi și substanțe organice nedescompuse), precum și cele rezultate din activitățile industriale ,toatea acestea afectează calitatea solului. Județul Dolj confruntându-se cu un îngrijorător proces de deșertificare, fiind cel mai afectat județ din România.

Subsolul

Multă vreme județul Dolj era considerat, precum și alte județe de câmpie, lipsit de resurse minerale utile. O importanță locală prezentau rocile folosite ca și materiale de construcție precum : pietrișurile, nisipurile și argilele. Necesitatea din ce in ce mai mult a unor cantități mai mari de aceste materiale pentru susținerea ritmului de dezvoltare a construcțiilor de tot felul, a determinat intensificarea exploatării acestor resurse. Ca materiale de construcții, subsolul județului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase și balast, care pot fi găsite în diferite localități din județ, inclusiv Calafat, Filiași, Bârca, Cernele, Lipov, Ișalnița.

Pe lângă aceste resurse, o cercetare mai profundă a subsolului a pus în ultimele doua decenii în evidență importante zăcăminte de hidrocarburi ( gaze naturale și țiței). În ceea ce privește zăcămintele de țiței acestea se întâlnesc în: Brădești, Melinești, Șimnicu de Sus, Almăj, Ghercești, Pielești, Malu Mare, Coșoveni, Cârcea; gaze naturale la Ghercești, Simnicu de Sus, Ișalnița, Coșoveni și Pielești.

Pot fi menționate și unele resurse de ape minerale, deocamdată sunt nevalorificate sau insuficient nevalorificate. Așa sunt izvoarele de la contactul terasei cu lunca Dunării de la Gighera, aduc din stratele pliocene ape minerale la suprafață. O a doua categorie o formează unele lacuri ( Desa, Urzicuța), a căror apă s-a mineralizat treptat, prin acumularea unor săruri spălate de pe suprafețele din jur.

Clima, vegetația și fauna

Ca întreaga țară , Doljul aparține zonei climatice temperate, dar poziția sa sudică- sud vestică în cadrul țării și caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropriere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic determină apariția unor nuanțe climatice deosebite față de de cea mai mare parte a teritoriului României. Este vorba, în ansamblu, de o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țări (Cetățeanu I., și colab, 1981, p. 22 ).

Regimul temperaturii aerului

Temperatura medie anulă este cuprinsă între 10o și 11,5o C în cea mai mare parte a județului, numai în dealurile Amaradiei scade sub 10oC. Izoterma de 11oC trversează județul de la vest la spre est, pe linia localităților Plenița-Galicea Mare-Segarcea-Dobrești-Amărăști și mai ales pe cea a Jiului ( până în apropiere de Craiova) (Cetățeanu I., si colab., 1981, p. 22 ).

În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică decât în anul 2004 și cu 1,1°C mai mică decât în anul 2001. Media lunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolută anuală a fost în 2005 de 36,8°C la 31 iulie și 1 august, iar minima absolută de -24°C la 10 februarie ( INS, Anuarul Statistic al Județului Dolj 2006 ).

Regimul de precipitații

Din punct de vedere pluviometric, Doljul se caracterizează prin cantității medii anuale mici. Cea mai mică cantitate medie anulă de 480 mm s-a înregistrat în Bechet și Cetate, iar cele mai mari ( 530-550) în unele centre aflate în jumătatea nordică a județului.

Vegetația

Vegetația în ultimele două secole a suferit modificări însemnate, datorate intervenției omului ,determinând despădurirea câmpiei prin defrișarea pădurilor de pe suprafețe întinse. Habitatele naturale specifice județului Dolj sunt stepa și silvostepa. Pădurile de cer și gârniță se întâlnesc în partea de nord, colinară dar și alte tipuri de pădure în care este prezent gorunul ,se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podișului Getic. În pădurile din Dealurile Amaradiei apare mai frecvent gorunul ,alături de gârniță și cer. Păduri de stejar pufos și stejar brumăriu apar în Câmpia Băileștilor, în partea centrală a județului. Lunca Dunării a fost afectată de transformările majore create prin desecări,îndiguiri și irigații.

Fauna

Transformarea mediului de viață datorat ca urmare a intervenției omului dar și pescuitului și vânatului abuziv a avut în timp consecințe nefaste asupra faunei terestre si acvatice. Datorită acestui fapt numeroase specii au dispărut ,altele s-au înmulțit considerabil. În ultimul timp, se fac încercări pentru protejarea și înmulțirea unor specii precum căprioarele, fazanii de interes cinegetic și nedăunătoare și distrugerea altor specii pentru a putea limita acțiunile lor dăunătoare mediului precum : rozătoarele ( șoareci șobolani), răpitoarele ( vulpe,dihor,lup). Fauna județului este specifică zonei de stepă.

Pe suprafețe întinse de culturi se găsesc răpitoare mici (nevăstuică, dihor), răpitoare mari (vulpe, lup) dar și rozătoare mici (popândăul șoarecele de câmp) risipite în diverse zone ale județului. Păsările de baltă sunt: pescăruși, corcodei, becaține, bâtlani, fluierari, găinușe de baltă, rațe sălbatice, berze populează bălțile din Lunca Dunării.

Din categoria păsărilor regăsim: prigoria, potârnichea, prepelița,presura, lăstunul (pe malurile lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor: pițigoiul, mierla, privighetoarea. Dintre speciile cu valoare economică, amintim: somn, șalău, crap, caras, știucă.

În cadrul Județului Dolj, privind speciile de plante și animale din flora și fauna sălbatică, există un număr de 75 de specii de plante și 50 de animale rare,care sunt aflate și în pericol de dispariție.

2.3 Cadrul socio-economic

Ca urmare a transformărilor revoluționare petrecute în domeniul social-politic, economic si ideologic, județul Dolj prezintă astăzi tabloul unei moderne economii, unde industria asigură un dinamism social și economic al întregului județ, devenită o ramură conducătoare. După naționalizarea mijloacelor de producție,industria s-a diversificat ,prin construirea unor noi unități : Întreprinderea de confecții, Întreprinderea ,,Electroputere,, ,Combinatul chimic, Întreprinderea de bere, Întreprinderea ,,Textila ”, Întreprinderea de zahăr, Întreprinderea de ulei de la Podari.

2.4 Analiza SWOT a județului Dolj