Analiza generării surselor de energii regenerabile racordate la rețelele [614050]
1
Material pentru teza de licență
Tema: Analiza generării surselor de energii regenerabile racordate la rețelele
electrice de distribuție.
Cuprins
1. Analiza producătorilor de energii regenerabile din RM.
Analiza surselor regenerabile de energie din RM.
2. Analiza bilanțului energetic.
3. Soluțiile identificate de producătorii de energii regenerabile privind racordarea la RED.
4. Calculul tarifului energiei electrice.
5. Protecția mediului și a activității vitale.
2
1. Analiza producătorilor de energii regenerabile din RM.
Analiza surselor regenerabile de energie din RM .
1.1 Soarele ca sursă de energie
Soarele reprezintă sursa de energie a Pamântului , contribuind la mentinerea temperaturii
planetei mult peste valoarea de aproape 0 K întâlnită în spa țiul interplanetar și este singura
sursă de energie capabilă să întrețină viața pe Pământ. Soarele este cea mai aproape stea de la
Pământ și se află la distanța medie de 1,5x m. Structura schematică a soarelui este
prezentată în figura 1.1 ., iar relați ile geometrice în sistemul soare – pământ – în figura 1.2
Figura 1.1-Structura simplificată a soarelui
În miezul Soarelui se desfășoară în continuu reacții de fuziune nucleară, prin care
hidrogenul este transformat în heliu. În prezent compoziția masică a Soarelui este de cca.
78.5% hidrogen, 19.7% heliu, 0.86% oxigen și alte elemente în concentrații mai reduse.
Viteza de conversie a hidrogenului în heliu este de cca. 4.26 milioane tone pe secundă.
Acest debit de substanță se transformă în mod continuu î n energie. Se estimează că în
acest ritm, în următorii 10 milioane de ani, se va consuma cca. 1% din cantitatea actuală
de hidrogen, decinu există un pericol iminent de epuizare a sursei de energie a Soarelui.
Durata de viață a Soarelui este estimată la cc a. 4…5 miliarde de ani.Considerând debitul
masic de substanță solară care se consumă continuu transformându -se în energie m = 4.26
milioane t/s = 4.26· kg/s, puterea termică a radiației solare emise în urma acestui
proces, se poate calculă pornind de la celebra ecuație a lui Einstein pentru calcul energiei:
3
E = m · [J],
(1.1)
unde c – viteza luminii: c = 300000 km/s = 3· m/s.
Radiația solară – este un melanj de unde electromagnetice cu lungimea de undă
cuprinsă în gama (0,2 -2,5)
m . Energia undel or cu lungimea mai mare de 2,5
m poate fi
neglijată.
Iradiație (iluminare), se măsoară în W/ și prezintă densitatea de putere instantanee
a radiației solare. De exemplu, iradiația egală d e 1000 W/ înseamnă că în fiecare secundă
pe un metru pătrat de suprafață cade un flux de energie egal cu 1000 J.
Iradiere (expunere), se măsoară în MJ/ sau kWh/ și prezintă densitatea de
energie a radiației solare. Este evident că iradierea este in tegrala iradiației pe o perioadă
definită de timp – o oră, zi sau lună.
În calculul sistemelor fotovoltaice densitatea de energie a radiației solare, măsurată în
kWh/ , adesea este exprimată în ore solare de vârf, ceea ce înseamnă durata de timp în ore
cu o densitate de putere de 1 kW/ necesară pentru a produce o radiație solară diurnă
echivalentă cu cea obținută în urma integrării densității de energie pe durata unei zile.
Formula (1.2 ) furnizează densitatea de putere a radiației pe suprafața soarelui , parcurgînd
distanța de circa 150 mln. km, valoarea totală a densității de putere extraterestre scade pină la
valoarea numită constanta solară . Constanta solară S, este energia primită de la soare intr -o
unitate de timp de o suprafață perpendiculară pe direcția razelor solare, amplasată la distanța
medie dintre soare și pamînt, în afara atmosferei. În realitate, din cauza excentricității orbitei
pămăntului, radiația extraterestră variaz ă.World Radiation Centre (WRC), în baza măsurărilor
efectuate la sfîr șitul anilor ’90 ai secolului XX -lea, a acceptat valoarea medie a constantei
solare egală cu 1367 ⁄, cu incertitudinea de 1,0 %.
Masa convențională de aer, m, caracterizează drumul parcurs de raza solară prin
atmosferă pînă la nivelul mării. Pentru spa țiul extraterestru sau dacă pămîntul nu ar avea
atmosferă, m=0. În zona ecuatorului, cînd saorele se află în zenit, raza solară parcurge cea mai
mică distanță, m=1. Pentru unghiul zenital, (unghi zenital vertical lacului și direcției spre
soare)cuprins e între 0 și masa de aer poare fi calculată cu expresia :
1
coszm .
(1.3)
4
Dacă este egal cu , masa de aer , altfel spus, raza solară va parcurge un
drum prin atmosferă de 2 ori mai mare decît în cazul cînd . Evident în cazul al doilea
raza solară va fi atenuată mai mult și ea va transporta mai puțină energie. Prin aceasta se
explică micșorarea intensită ții radiației solare în emisfera de nord, respectiv de sud în
comparație cu zona ecuatorială.
Radiația directă , în engleză beam or direct radiation este radiația primită de la soare
fără a fi imprăștiată (explicație in fig.1.5) de atmosferă. Umbra unui obi ect apare numai atunci
cînd este radiația directă. În continuare, radiația directă va fi notată cu B.
Radiația difuză , în engleză diffuse radiation ,notată in continuare cu D. Raza solară
trecînd prin atmosferă este împrăștiată, altfel spus, difuzată în to ate direcțiile (vezi fig. 1.5).
Radiația difuză este prezentată întotdeauna, chiar și într -o senină această coponentă constituie
circa 10%. În acest caz razele solare sunt împrăștiate de moleculele de oxigen, bioxidul de
carbon, particule de praf, etc. și cerul capătă culoarea albastră. Dacă cerul este acoperit cu
nori, atunci radiația directă este egală cu zero, este prezentă numai radiația difuză. Datorită
radiației difuze lumina pătrunde chiar și prin fereastra orientată spre nord.
Radiația solară totală sau globală , în engleză global radiation, suma celor două
componente prezintă, G, globală pe o suprafață oarecare. În cele mai multe cazuri să măsoară
și se operează cu noțiunea de radiație globală pe o suprafață orizontală. Din definiție rezult ă:
,
(1.4)
Figura 1.5-Componentele radiației solare pe suprafața absorbantă A ,
B – directă; D – difuză; R – reflectată
5
Albedo sau radia ția reflectată în engleză reflected radiation, notată cu R. De obicei, se
operează cu radiația reflectată de suprafața pamîntului și care cade pe colectorul solar sau
panoul fotovoltaic. În cele m ai multe cazuri, această componentă nu se ia în calcule, cu
excepția colectoarelor sau panourilor fotovoltaice bificia le (ambele suprafețe :cea orientală
spre soare și cea orientată spre suprafața pămîntului sunt lucrative). Astfel, radiația totală
incidentă pe suprafața unui corp va fi egală cu suma radiației directe, difuze și reflectate
(fig.1.5).
(1.5)
Cota radiației difuze conține de la 34 % in luna iuliie pină la 70 % în luna decembrie,
iar in mediu anual 41 %. De aceia la calculul cantității de radiției solare care cade pe un plan
înclinat, este nevoie de luat in considerație nu numai radi ația directă, care cade sub un anumit
unghi, dar și difuză. In deosebi aceasta se referă la lunile de iarnă.
Globală
Directă
Difuză
Luna anuluiSuma lunară MJ/m2
Figura 1.6 -Suma medie lunară a radiației directe, globale și difuze
în perioada anilor 2005 -2007
1.1.2 Radiația solară pe suprafața pământului
Mai sus s -a menționat, că densitatea de putere radiată, S, în spațiul extraterestru este
constantă și egală cu 1367 ⁄. În fiecare interval de timp pămîntul obține una si aceiași
cantitate de energie calculată prin înmulțirea S la suprafața expusă iradierii și la intervalul de
timp care ne interesează. Suprafața expusă iradierii este egală cu , unde R este raza
pămîntului, iar suprafața totală a globului pămăntesc cu .
6
Astfel, densitatea medie de putere radiată, , captată de pămînt va fi :
2 1376342 .44medSS W m
(1.6)
Razele solare trecând prin atmosferă sunt supuse unor modificări esențiale. Unele sunt
absorbite de moleculele de aer, altele împrăștiate (componenta difuză), iar altele pătrund
atmosfera fără a fi afectate (componenta directă) și fie sunt absorbite sau reflectate
(componenta reflectată) de obiecte de pe suprafața pământului.
Două efecte majore influențează cel mai mult radiația extraterest ră care parcurge stratul
atmosferei :
-difuzia razelor solare de c ătre moleculele de aer, apă și praf.
-absorbția razelor solare de către moleculele de ozon , apă și bioxidul de
carbon .
Difuzia radiației solare este cauzată de interacțiune a dintre unda electromagnetică cu
lungimea de undă λ și moleculele de aer, apă si praf. Intensitatea interacțiunii depinde de
lungimea drumului parcurs de rază prin atmosferă, determinat de masa de aer m, de numărul
de particul și mărimea lor în comparație cu lungimea de undă λ. Conform teorie lui Rayleigh,
coeficientul de difuziei ce se datorează interacțiunii razei solare cu moleculele de aer este
proporșional cu și este semnificativ pentru lungimi d e undă mai mici de 0.6 µm.
7
Figura 1. 7-Distribuția spectrală a densității de putere radiantă
Absorbția razelor solare de către atmosferă se datorează moleculelor de ozon, oxigen, apă și
bioxid de carbon. În figura 1.7 se prezintă distribuția puterii radia te spectrale pentru două
cazuri :
1) m=0 , radiația extraterestră, adică la granițele de sus ale atmosferei;
2) la nivelul mării pentru m=1,5 (unghiul azimutului , unghul de ridicare a
soarelui deasupra orizontului ).
Se constată o absorbție puternică a radiației ultraviolete în banda cu lungimea de undă
mai mică de 0,3 μm de către moleculele de ozon (stratul de ozon este ecranul protector a
biosferei de razele ucigătoare ultraviolete), o transparență mare a atmosferei în banda vizibilă
0,4< λ <0,76 μm și o absorbție puternică a radiației în banda infraroșie a spectrului. Altfel
spus, atmosfera terestră este transparentă pentru radiația în banda vizibilă și opacă – în banda
infraroșie.
1.1.3 Radiația solară pe teritoriul Republicii Moldova
Date cu privire la radiația solară sunt disponibile sub diferite forme. O descriere
sistematică a climei Republicii Moldova este prezentată în monografia bazată pe datele
măsurărilor meteorologice în perioada 1886 – 1975. Sunt prezentate componentele radiație i
8
solare – directă, difuză și globală pe o suprafață orizontală sau perpendiculară pe direcția
razelor solare și durata de strălucire a soarelui.
Figura 1.8-Durata de strălucire a soarelui, h/an.
În cele mai multe cazuri, informația este prezentată în următoarele forme:
• radiația solară pe o suprafață orizontală sau perpendiculară în kWh/ sau MJ/
pentru o perioadă de timp – o oră, zi sau lună;
• radiația solară instantanee sau densitatea de putere în W/ măsurată de 5 ori: respectiv
la 630, 930, 1230, 1530 și 1830 în conformitate cu timpul mediu solar;
• durata de strălucire a soarelui în ore sau valori relative ca raportul dintre durata reală de
strălucire a soarelui și cea teoretică sau posibilă.
Informația cu privire la radiația solară este disponibilă pentru două cazuri de
transparență a atmosferei: în condiții de cer senin (nebulozitatea 0 – 3 grade), care
caracterizează radiația solară maximă posibilă și, în condiții de nebulozitate
medie,(neb ulozitatea 3 – 7 grade).
Cantitatea de energie solară recepționată de suprafața pământului depinde de o serie de factori
și, în
primul rând, de durata strălucirii soarelui și de înălțimea soarelui deasupra orizontului. În
Republica
Moldova durata posibilă (teoretică) de strălucire a soarelui este de 4445 – 4452 h/an. Durata
reală constituie 47 – 52 % sau 2100 – 2300 h (fig.1 .8) din cea posibilă. Variația cu circa 5 %
9
se datorează diferenței de latitudine între zona de nord și cea de sud, care este de circa 2,50. O
parte considerabilă a orelor de strălucire a soarelui revine lunilor aprilie – septembrie și
constituie 1500 – 1650 de ore.
Figura 1.9 -Valoarile anuale ale iradierei(expunerii) solare, ⁄
Radiația globală (suma radiației directe și difuze) pe o suprafață orizontală în condiții
de nebulozitate medie constituie 1280 kWh/ an în zona de nord și 1370 kWh/ an– în zona
de sud (fig. 1 .9). Peste 75 % din această radiație revine lunilor Aprilie – Septembrie. Radiația
globală în zona de nord este mai mică cu 3,5 % decât în zona centrală și mai mare cu 2,6 % –
în zona de sud.
Diferența mică dintre aceste valori permite utilizarea în calculele ce vor urma datelor cu
privire la radiația solară pentru zona centrală a Republicii Moldova, altfel spus, datele
măsurărilor sistematice efectuate la Stația Meteorologică Chișinău. În anexa A1, tabelele
A1.1, A1.2 sunt prezentate valorile iradiației (densitatea de putere), kW/ , directă – B,
difuză – D și glo bală – G. Valorile iradiației prezintă rezultatele procesării măsurărilor
sistematice efectuate de serviciul de Stat Hidrometeo în perioada 1954 – 1980 în condiții de
cer senin și nebulozitate medie la orele 630, 930, 1230, 1530 și 1830 . Cu aceste date poa te fi
determinată iradierea (expunerea) pe o durată de timp în kWh/ sau MJ/ , luând integrala
de la iradiație pe respectivul interval de timp. Aceste date pentru o oră, zi, lună și un an sunt
prezentate în tabelele A1.3 -A1.6.
10
1.2 Vîntul ca sursă de energie
1.2.1. Noțiuni generale despre originea și caracteristicile vântului Originea vântului
Masele de aer din troposferă la o altitudine de aproximativ 10 km deasupra nivelului mării se
află într -o mișcare continuă. Vântul este mișcarea maselor de aer în raport cu suprafața
Pământului și se datorează diferenței de presiune în diferite puncte ale atmosferei.
Regiunile din jurul ecuatorului la latitudinea 00 300 sunt încălzite de Soare mai puternic decât
celelalte regiuni. Masele de aer cald din regiunile ecuatorului au o presiune mai mică, iar
masele de aer din emisfera nordică și sudică, fiind mai reci, au o presiune mai mare. Aerul
cald se ridică în sus și se răspândește spre nord și sud, fiind înlocuit de masele de aer rece.
Astfel se formează vântul, ca mișcare ordonată a maselor mari de aer. Dacă Pământul nu s -ar
roti, aerul cald ar ajunge la ambii poli geografici și s -ar întoarce înapoi spre ecuator. Deoarece
Pământul se rotește, apare forța Coriolis care abate direcția de mi șcare a maselor de aer spre
vest în Emisfera de Nord, respectiv spre est – în Emisfera se Sud.
Asupra mișcării maselor de aer, adică a vântului, acționează forțele de frecare: dintre fluxul de
aer și suprafața solului – forță de frecare externă; dintre fl uxurile de aer de diferite direcții –
forță de frecare internă.
Astfel, asupra mișcării maselor de aer în troposferă acționează următoarele forțe: • Forța de
presiune îndreptată de la masele de aer cu presiune ridicată (anticiclon) spre masele de aer cu
presiune scăzută (ciclon); • Forța Coriolis care acționează perpendicular pe direcția vitezei
vântului și în Emisfera de Nord ea va acționa spre vest; • Forța de frecare externă dintre fluxul
de aer și suprafața solului. Variația acestor forțe conduce la va riația vitezei și direcției
vântului, factori foarte importanți care trebuie să fie luați în considerație la proiectarea
centralelor eoliene. Forța de presiune poate varia din cauza modificărilor locale a temperaturii
aerului, efectelor de dilatare sau str angulare a fluxurilor de aer. Forța Coriolis variază numai
în cazul modificării vitezei și direcției vântului. Forța de frecare externă depinde de
particularitățile suprafeței terenului amplasamentului în cauză.
Teritoriul Republicii Moldova este influenț at de doi factori climatici majori [1]: în
perioada caldă a anului – de anticiclonul azorian; în perioada rece a anului – de anticiclonul
siberian. Regimul vântului se formează sub acțiunea a două centre de presiune staționate
deasupra Atlanticului de nord și Eurasiei și este caracterizat prin dominația a două direcții
contrare ale vântului: dinspre NV și dinspre SE. Prin aceasta se explică procentul relativ mare
al vânturilor dinspre NV (25 –35% anual) și dinspre SE (15 –25%).
Vânturi geostrofice și de sup rafață
Vântul despre care s -a vorbit mai sus este numit vânt global sau vânt geostrofic, sau vânt
paralel cu Pământul [2]. Vânturile geostrofice sunt condiționate de diferențele de temperatură
11
a maselor de aer și, deci, de diferențele de presiune. Ele nu sunt influențate esențial de
particularitățile suprafeței Pământului și circulă la înălțimi de peste 1000 m deasupra nivelului
solului.
Vânturile de suprafață sunt acelea care au loc în stratul limitrof cuprins între suprafața
solului și înălțimi de circa 100 m. Vânturile de suprafață sunt puternic influențate de
rugozitatea suprafeței terenului și diferite obstacole, de asemenea, se va modifica viteza și
direcția sub acțiunea formelor de relief ale suprafețelor în cauză, adică a orografiei terenului.
Direcția vântului de suprafață va fi ușor schimbată și de forța Coriolis.
Trebuie să accentuăm faptul că, vorbind despre utilizarea energiei vântului, întotdeauna se are
în vedere vântul de suprafață – vânt care este puternic influențat de diferiți factori și care
trebuie să fie luați în considerație.
Vânturi locale
Deși vântul global este important în determinarea vântului ce predomină într -o anumită
localitate, condițiile climaterice locale pot influența esențial viteza și direcția acestuia.
Așa numitele vânturi locale [3] se suprapun pe sistemele de vânturi globale. Astfel, viteza și
direcția vântului va fi determinată de suma efectelor globale și locale. Ca exemplu de vânturi
locale servesc brizele de mare și brizele de uscat. Efecte asemăn ătoare se produc deasupra
acumulărilor mari de apă din Republica Moldova.
În zonele muntoase și de deal se produc așa numiții curenți sau tuneluri de vânt [4]. Ca
exemplu pot servi curentul Foehn și Mistral în Europa, Chinook în Munții Stâncoși, Zona în
munții Anzilor de pe continentul american.
Văile râurilor și cele din zonele deluroase din RM, probabil, produc efecte asemănătoare, care
influențează puternic vântul. Acest efect poate fi mai pronunțat în văi, direcția cărora coincide
cu direcțiile predom inante ale vântului la scară largă. Pentru a sesiza această influență asupra
vântului local, la nivel micro, aducem un singur exemplu, bine cunoscut tuturor
chișinăuenilor: intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Pușkin este
întotdeauna supusă unui vânt mai puternic decât cel din Piața Marii Adunări Naționale, chiar
și atunci când se pare că vântul nu bate. Aceasta se explică prin strangularea curentului de aer,
care are direcția predominantă dinspre nordvest, de către clădirea magazinul ui universal
“Gemenii” și clădirea de vis -à-vis, adică se produce același efect local de curent sau tunel de
vânt.
Mai sus a fost menționat faptul că vântul de suprafață este puternic influențat de
particularitățile terenului. În Tabelul 1.1. sunt prezent ate valorile factorului de frânare a
vitezei vântului pentru cele mai răspândite landșafturi [5].
Tabelul 1.1. Factorul de frânare a diferitor categorii de landșafturi [5]
12
Nr. crt. Categoria stratului de suprafață Factorul de frânare 1. Suprafața apei. T eren deschis și
neted. 0,10 2. Iarbă joasă 0,14 3. Iarbă înaltă, culturi agricole 0,16 4. Arbori singuratici 0,20 5.
Fâșii de pădure 0,22 6. Livezi, construcții fermiere 0,40 7. Localități rurale, suburbii 0,28 8.
Pădure 0,30 9. Sectoare urbane 0,40
Factorul de frânare arată cu cât se micșorează viteza vântului în stratul cu înălțimea de 30 m
de la suprafața solului. Cea mai mică influență este de asupra suprafeței apei. Pentru a
diminua influența stratului de suprafață este necesar ca înălțimea turnu lui instalației eoliene să
fie mai mare de 30 m.
Un efect invers se observă deasupra dealurilor sau colinelor singuratice – are loc
mărirea vitezei vântului, cauza fiind concentrarea liniilor fluxului de aer pe panta dinspre
direcția vântului. Pe panta op usă direcției vântului are loc reducerea vitezei. În Tabelul 1.2.
sunt prezentate valorile factorului mezoclimateric de variație a vitezei [6], care prezintă
raportul dintre viteza vântului deasupra unei coline (înălțimi) și viteza deasupra unui teren
plat, pentru care acest factor este egal cu 1.
Tabelul 1.2. Factorul mezoclimateric în dependență de tipul stratului de suprafață [6]
Nr. crt. Tipul stratului de suprafață Factorul mezoclimateric Minimal Maximal 1. Câmpii, văi
cu lățimea mai mare de 4 km 1 1 2. Văi înguste paralele cu direcția vântului 1,5 1,8 3. Văi
înguste perpendiculare pe direcția vântului <0,6 0,6 4. Trecători în munți 1,8 2,5 5. Excavație,
depresiune 0,4 0,9 6. Pantă dinspre direcția vântului 1,2 2,0 7. Pantă opusă direcției vântului
0,7 0,9 8. Platou, vârful dealului 2,0 4,0 9. Banc, cap, baraj 2,0 3,0
1.3 Legislația pentru sursele regenerabile de energie (Legea nr.10 care intră în
vigoare la data 25.03.2018)
Articolul 1. Scopul și obiectivele legii
Prezenta lege are drept scop instituirea unui cadru juridic pentru promovarea și utilizarea
energiei din surse regenerabile și stabilește obiectivele naționale obligatorii privind ponderea
energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energ ie, precum și ponderea energiei
din surse regenerabile în consumul final de energie în transporturi. Legea definește normele
referitoare la schemele de sprijin, la garanțiile de origine, la procedurile administrative, la
accesul producătorilor de energie d in surse regenerabile la rețele.
Articolul 2. Domeniul de reglementare
Prezenta lege reglementează domeniul energiei din surse regenerabile, și anume:
a) administrarea de stat;
b) calculul ponderii energiei din surse regenerabile;
c) principiile și obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile;
13
d) modalitățile de atingere a obiectivelor naționale;
e) condițiile de integrare a surselor regenerabile de energie în sistemul energetic național;
f) condițiile de desfășurare a activităților de producere, de transport, de distribuție și de
comercializare a energiei electrice din surse regenerabile, a biogazului și a biocarburanților;
g) schemele de sprijin pentru valorificarea surselor regenerabil e de energie;
h) modalitățile de informare cu privire la sursele regenerabile de energie;
i) direcțiile principale de colaborare în domeniul vizat.
Capitolul II
PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE POLITICII DE STAT.
COMPETENȚE ADMINISTRATIVE ȘI DE REGLEMENTARE
Articolul 5. Principiile politicii de stat în domeniul
energiei din surse regenerabile
(1) Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este implementată în cadrul
programelor de stat sectoriale și locale, monitorizate de către organul central de specialitate al
administrației publice în domeniul energeticii.
(2) Politica de stat în domeniul energiei din surse regenerabile se bazează pe următoarele
principii:
a) ajustarea cadrului legislativ național la normele și standardele Uniunii Europene;
b) promovarea energiei din surse regenerabile prin aplicarea schemelor de sprijin în
conformitate cu prezenta lege;
c) exercitarea administrării de stat în domeniul energiei din surse regenerabile;
d) asigurarea transparenței la desfășurarea activităților în domeniu în condițiile prezentei
legi;
e) asigurarea accesului nediscriminatoriu la rețele;
f) asigurarea accesului persoanelor fizice și juridice la informații privind producerea și
utilizarea energiei din surse regenerabile;
g) asigurarea informării și educarea publicului cu privire la producerea și utilizarea energiei
din surse regenerabile;
h) supravegherea procesului de cultivare și utilizare a soiur ilor de plante modificate genetic
destinate producerii biocombustibilului solid și a biocarburanților în condițiile unui ciclu
tehnologic închis.
Articolul 6. Obiectivele politicii de stat în domeniul
energiei din surse regener abile
(1) Obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile sînt
următoarele:
14
a) diversificarea resurselor energetice primare;
b) realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puțin 17% în consumul
final brut de energie în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;
c) realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puțin 10% în consumul
final de energie în transporturi în anul 2020, calculată în conformitate cu prezent a lege;
d) promovarea cooperării între autoritățile publice centrale și locale;
e) asigurarea securității, sănătății și protecției muncii în procesul de producere a energiei
din surse regenerabile;
f) promovarea utilizării energiei din surse re generabile;
g) promovarea cercetării și colaborării tehnico -științifice la nivel național și internațional,
implementarea bunelor practici de promovare a utilizării rezultatelor științifice și dezvoltării
tehnice în domeniul energiei din surse regener abile;
h) asigurarea comunicării și informării publicului despre energia din surse regenerabile.
(2) Alte obiective ale politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile se
stabilesc în planul național de acțiuni în domeniul energiei di n surse regenerabile, aprobat de
Guvern.
Articolul 9. Planul național de acțiuni în domeniul
energiei din surse regenerabile
(1) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii
elaborează planul național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile, care
stipulează obiectivele naționale privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile, a
energiei din surse regenerabile în transporturi, a energiei din surse regenerabile p entru
încălzire și răcire pînă în anul 2020.
(2) La elaborarea planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile se
iau în considerare impactul măsurilor întreprinse pentru a promova eficiența energetică asupra
consumului final de energie și introduse sau propuse de către o rice persoană fizică sau
juridică, măsurile luate pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite, inclusiv dezvoltarea
social -economică, cooperarea dintre autoritățile publice centrale și locale, transferurile
statistice sau proiectele comune planificat e, politicile naționale de dezvoltare a resurselor
existente de biomasă și de mobilizare a unor noi surse de biomasă destinate utilizării în
diverse scopuri, precum și măsurile care trebuie luate pentru a îndeplini cerințele prezentei
legi.
(3) Procesu l elaborării planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse
regenerabile include o evaluare a necesității de dezvoltare a infrastructurii de încălzire și
15
răcire centralizată, cu scopul de a atinge obiectivul național pentru ponderea energiei d in surse
regenerabile în consumul final brut de energie.
(4) Cu excepția cazurilor în care decide altfel, Guvernul, la propunerea organului central de
specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, modifică planul național de
acțiuni î n domeniul energiei din surse regenerabile în cazul în care ponderea de energie din
surse regenerabile scade sub traiectoria orientativă în perioada imediat precedentă de doi ani
prevăzută în anexa nr. 1. Proiectul planului național de acțiuni modificat în domeniul energiei
din surse regenerabile se prezintă Guvernului pînă la data de 30 iunie a anului următor și
stabilește măsurile adecvate și proporționale pentru a atinge, într -un termen rezonabil,
traiectoria orientativă menționată.
(5) La modificare a planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile
se ține cont de toate evaluările efectuate în conformitate cu art. 17 alin. (3) și alin. (4) și se
include o evaluare actualizată a necesității de dezvoltare a infrastructurii de în călzire și răcire
centralizată, cu scopul de a atinge obiectivul național pentru ponderea energiei din surse
regenerabile în consumul final brut de energie.
Capitolul III
ADMINISTRAREA DE STAT
Articolul 12. Atribuțiile organului central de specialitat e
al administrației publice în domeniul
protecției mediului
Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul protecției mediului:
a) elaborează regulamentul privind criteri ile de durabilitate pentru biocarburanți, procedura
de verificare a respectării criteriilor de durabilitate la producerea biocarburanților, de
asemenea elaborează metodologia de calcul al impactului biocarburanților asupra
emisiilor de gaze cu efect de ser ă;
b) monitorizează realizarea obiectivelor în domeniul criteriilor de durabilitate pentru
biocarburanți, aplicarea procedurii de verificare a respectării criteriilor de durabilitate
la producerea biocarburanților, precum și aplicarea metodologiei de c alcul al
impactului biocarburanților asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.
Articolul 13. Atribuțiile Agenției pentru Eficiență
Energetică
(1) Agenția pentru Eficiență Energetică:
16
a) elaborează, în cooperare cu autoritățile publice locale, programe de informare a
publicului cu privire la beneficiile și aspectele practice ale dezvoltării și utilizării
energiei din surse regenerabile;
b) acordă asistență consultativă și informațională privind măsurile de spriji n
consumatorilor, constructorilor, instalatorilor, arhitecților și furnizorilor de
echipamente și sisteme pentru încălzire, răcire și energie electrică și de vehicule
compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile;
c) asigură informarea publ icului cu privire la disponibilitatea și avantajele ecologice ale
diferitelor surse de energie pentru transporturi;
d) promovează utilizarea încălzirii și răcirii din surse regenerabile de energie la planificarea
infrastructurii localității;
e) pro movează instalarea echipamentelor și sistemelor pentru utilizarea energiei electrice,
încălzirii și răcirii din surse regenerabile de energie la planificarea, proiectarea,
construirea și renovarea zonelor industriale sau rezidențiale;
f) asigură inform area, în special a urbaniștilor și arhitecților, despre combinația optimă de
surse regenerabile de energie, tehnologii cu eficiență sporită, încălzire și răcire
centralizată la planificarea, proiectarea, construcția și renovarea zonelor industriale sau
rezidențiale;
g) desfășoară activități legate de sistemul de certificare prevăzut la art. 23;
h) asigură informarea instalatorilor de echipamente și sisteme despre certificarea și/sau
schemele de calificare stabilite în conformitate cu art. 23;
i) confirmă statutul de producător eligibil în conformitate cu regulamentul menționat la art.
10 lit. j);
j) elaborează și menține un registru al producătorilor eligibili în conformitate cu art. 37 alin.
(6);
k) asigură informarea publicului în conformitate cu cap. VI.
(2) În vederea exercitării atribuțiilor stabilite prin prezenta lege, Agenția pentru Eficiență
Energetică colaborează, în special prin furnizarea reciprocă de informații, cu organul
central de special itate al administrației publice în domeniul energeticii, cu autoritățile
de reglementare în domeniu, cu organismul național de acreditare, cu organismele de
evaluare a conformității, cu alte autorități și instituții publice.
Articolul 14. Atribuțiile Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică
(1) Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică:
17
a) elaborează și aprobă actele normative necesare reglementării raporturilor juridice dintre
participanții la pi ața energiei regenerabile, inclusiv regulamentul privind garanțiile de
origine, în conformitate cu prezenta lege;
b) eliberează licențe pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile, a energiei
termice din surse regenerabile, pentru produ cerea biogazului ce urmează a fi livrat în
rețelele de gaze naturale și pentru producerea de biocarburant ce urmează a fi procurat
de importatorii de produse petroliere principale;
c) elaborează clauzele obligatorii ale contractului pentru achiziționa rea energiei electrice și
a energiei termice produse din surse regenerabile, precum și a biocarburantului;
d) stabilește modalitatea de repartizare între participanții la piața energiei electrice a
energiei achiziționate de furnizorul central de energi e electrică în condițiile stabilite în
Regulile pieței energiei electrice aprobate de agenție;
e) stabilește cotele de repartizare între importatorii de produse petroliere principale a
volumelor de biocarburant ce urmează a fi achiziționate de la pro ducători în
conformitate cu prezenta lege;
e1) efectuează supravegherea asupra respectării normelor, regulamentelor, actelor
normativ -tehnice și a regulilor de securitate la instalarea, funcționarea și exploatarea
cazanelor, furnalelor, sobelor pe bază de biomasă, sistemelor fotovoltaice solare și
termice solare, sistemelor geotermale de mică adîncime și a pompelor de căldură;
[Art.14 lit.e1) introdusă prin LP185 din 21.09.17, MO371 -382/27.10.17 art.632; în vigoare
27.10.17]
f) propune Guvernulu i prețurile plafon pentru energia electrică din surse regenerabile ce
vor fi utilizate pentru organizarea licitațiilor, precum și calculele aferente acestora,
efectuate în funcție de tehnologia de producere;
g) stabilește și aprobă tarifele fixe pentru producătorii eligibili prevăzuți la art. 10 lit. j).
(2) Prețurile plafon și tarifele fixe menționate la alin. (1) lit. f) și g) se calculează, în
conformitate cu metodologia aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică, pentru fiec are tip de tehnologie de producere a energiei electrice din surse
regenerabile, cu utilizarea datelor din practica internațională privind perioada de
exploatare a centralei, costurile de investiție, costurile aferente întreținerii și
exploatării centralei, rata de rentabilitate a investițiilor, determinată în baza metodei
costului mediu ponderat al capitalului, și în funcție de volumul de energie electrică
care se preconizează a fi produs.
18
Capitolul IV
PROCEDURI ADMINISTRATIVE DE LICENȚIERE,
AUTORIZARE ȘI CERTIFICARE
Articolul 21. Activitățile pentru care se acordă licențe
(1) Producerea energiei electrice din surse regenerabile, producerea energiei termice din
surse regenerabile, producerea biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze
naturale și producerea biocarburantului ce urmează a fi procurat de importatorii de
produse petroliere principale se supun licențierii.
(2) Activitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile se desfășoară în baza
licenței pentru produc erea energiei electrice, eliberată de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică în conformitate cu prevederile Legii cu privire la energia
electrică. Licența pentru producerea energiei electrice poate fi obținută de solicitant, la
cerere, pînă la construcția centralei electrice, la prezentarea de către acesta a tuturor
documentelor prevăzute în Legea cu privire la energie electrică, cu excepția
documentului care confirmă că dispune de centrală electrică. În acest caz, dacă în
termen de 2 ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția
centralei electrice, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin hotărîrea
agenției.
(3) Activitatea de producere a energiei termice din surse regenerabile se desfășoară în baza
licenței eliberate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în
conformitate cu prevederile Legii cu privire la energia termică și promovarea
cogenerării. Licența pentru producerea energiei termice poate fi obținută de solicitant,
la cere re, pînă la construcția centralei termice, la prezentarea de către acesta a tuturor
documentelor prevăzute în Legea cu privire la energia termică și promovarea
cogenerării, cu excepția documentului care confirmă că dispune de centrală termică. În
acest caz , dacă în termen de 2 ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a
finalizat construcția centralei termice, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu
prin hotărîrea agenției.
(4) Centralele electrice de termoficare în regim de cogener are își desfășoară activitatea în
baza licenței pentru producerea energiei electrice.
(5) Activitatea de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale
se desfășoară în baza licenței pentru producerea gazelor naturale, elib erată de Agenția
Națională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu prevederile Legii cu
privire la gazele naturale. Licența pentru producerea biogazului ce urmează a fi livrat
19
în rețelele de gaze naturale poate fi obținută de solicitant, la ce rere, pînă la construcția
instalației de producere, la prezentarea de către acesta a tuturor documentelor
prevăzute în Legea cu privire la gazele naturale, cu excepția documentului care
confirmă că dispune de instalație de producere. În acest caz, dacă în termen de 2 ani de
la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția instalației de
producere, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin hotărîrea agenției.
(6) Activitatea de producere a biocarburantului ce urmează a fi procurat de importatorii de
produse petroliere principale se desfășoară în baza licenței eliberate de Agenția
Națională pentru Reglementare în Energetică persoanelor care întrunesc următoarele
condiții:
a) sînt înregistrate în Republica Moldova, prezi ntă documentul confirmativ în acest sens și
nu sînt în procedură de insolvabilitate;
b) prezintă raportul financiar pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care
activează, sau extras din contul bancar, în cazul inițierii afacerii.
(7) Licența pentru producerea biocarburantului poate fi obținută de solicitant, la cerere,
pînă la construcția instalației de producere a biocarburantului, la prezentarea de către
acesta a tuturor documentelor prevăzute la alin. (6). În acest caz, dacă în termen de 2
ani de la obținerea licenței titularul de licență nu a finalizat construcția instalației de
producere a biocarburantului, licența eliberată acestuia se retrage din oficiu prin
hotărîrea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
(8) Eliberarea licențelor pentru genurile de activitate specificate la alin. (1) din prezentul
articol, prelungirea valabilității lor, reperfectarea licențelor, eliberarea duplicatelor,
suspendarea și reluarea valabilității licențelor, precum și retra gerea acestor licențe se
efectuează conform procedurilor stabilite în Legea nr. 160/2011 privind reglementarea
prin autorizare a activității de întreprinzător. Termenul de examinare a declarațiilor
privind eliberarea licențelor pentru desfășurarea activită ților în domeniul energiei din
surse regenerabile și privind prelungirea termenului lor de valabilitate este de 15 zile
calendaristice.
Articolul 23. Sistemul de certificare în domeniul
energiei din surse regenerabile
(1) Sistemul de certificare în domeniul energiei din surse regenerabile se bazează pe criterii
echivalente cu standardele Uniunii Europene.
(2) Instalatorii de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice
solare și termice s olare, de sisteme geotermale de mică adîncime și pompe de căldură,
20
cu capacitatea ce nu depășește 50 kilowați, se certifică în conformitate cu procedura
stabilită în regulamentul aprobat de Guvern.
(3) Regulamentul menționat la alin. (2) trebuie să con țină cerințele obligatorii față de
instalatorii de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice
solare și termice solare, de sisteme geotermale de mică adîncime și pompe de căldură,
regulile de verificare de către Inspectoratul Ener getic de Stat a echipamentului și
sistemelor instalate, precum și procedurile de recunoaștere a certificării efectuate de
către statele membre ale Uniunii Europene și de către părțile contractante ale
Tratatului Comunității Energetice.
Articolul 24. Ce rințele tehnice în domeniul energiei
din surse regenerabile
(1) Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii
definește cerințele tehnice pentru echipamentele și sistemele care produc energi e din
surse regenerabile pentru a beneficia de schemele de sprijin.
(2) La elaborarea cerințelor tehnice se ține cont de standardele naționale, inclusiv etichete
ecologice, etichete energetice și alte sisteme de referințe tehnice stabilite de
organisme le de standardizare.
(3) În cazul biomasei, se vor utiliza tehnologii de transformare cu un randament de cel
puțin 85% pentru sectorul casnic și comercial și de cel puțin 70% pentru sectorul
industrial. La evaluarea randamentului tehnologiilor de tran sformare se va ține cont de
standardele Uniunii Europene.
Capitolul V
PRODUCEREA ȘI COMERCIALIZAREA ENERGIEI
PRODUSE DIN SURSE REGENERABILE.
ACCESUL LA REȚEA
Articolul 27. Obligațiile producătorilor de energie
din surse rege nerabile
(1) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile și producătorii de energie
termică din surse regenerabile care folosesc, de asemenea, combustibili fosili țin evidența
separată a cantității de energie produsă pentru fiecare tip de sursă.
(2) Producătorii de energie electrică din surse regenerabile, producătorii de energie termică
din surse regenerabile, producătorii de biogaz ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze
naturale și producătorii de biocarburant ce urmează a fi pro curat de importatorii de produse
petroliere principale produc energie electrică, energie termică, biogaz și biocarburant în
conformitate cu indicatorii stabiliți în temeiul legilor speciale.
21
Articolul 28. Accesul la rețea
(1) Producătorii de ener gie electrică din surse regenerabile beneficiază de acces
nediscriminatoriu și reglementat la rețelele electrice la tarife publicate, nediscriminatorii,
bazate pe costuri, transparente și previzibile, calculate și aprobate în conformitate cu Legea cu
privi re la energia electrică.
(2) Producătorii de biogaz ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale beneficiază de
acces nediscriminatoriu și reglementat la rețelele de gaze naturale la tarife publicate,
nediscriminatorii, bazate pe costuri, transp arente și previzibile, calculate și aprobate în
conformitate cu Legea cu privire la gazele naturale.
(3) Racordarea centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie și a
instalațiilor de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale se
efectuează în mod obiectiv, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu termenele,
condițiile și procedura stabilite în Legea cu privire la energia electrică, în Legea cu privire la
gazele naturale și în regulamente le elaborate și aprobate de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică.
(4) Pentru asigurarea unui acces eficient la rețele, operatorii de rețele sînt obligați să ofere
solicitanților informații suficiente cu privire la racordare, inclusiv inf ormațiile privind:
a) costurile ce se estimează a fi suportate în legătură cu racordarea;
b) termenul de racordare la rețea;
c) planificarea extinderii rețelei în zona respectivă.
(5) Costurile aferente construcției instalației de racordare prin care se face legătură dintre
centrala electrică care utilizează surse regenerabile de energie și rețelele electrice sau dintre
instalația de producere a biogazului ce urmează a fi livrat în rețelele de gaze naturale și
rețelele de gaze naturale se suportă de către solicitant în condițiile stabilite în mod transparent
și nediscriminatoriu, în conformitate cu Legea cu privire la energia electrică, Legea cu privire
la gazele naturale și potr ivit regulamentelor elaborate și aprobate de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică.
(6) Dacă pentru racordarea centralei electrice care utilizează surse regenerabile de energie
sau a instalației de producere a biogazului ce urmează a fi l ivrat în rețelele de gaze naturale
este necesară extinderea rețelelor electrice sau de gaze naturale, operatorii de rețele efectuează
extinderea în conformitate cu Legea cu privire la energia electrică, cu Legea cu privire la
gazele naturale și cu regulame ntele elaborate și aprobate de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică, de asemenea suportă costurile aferente extinderii, care se includ
în tarif cu condiția respectării planurilor de investiții aprobate de agenție.
22
(7) În conformitate cu Legea cu privire la energia electrică, operatorul rețelei de transport și
de sistem și operatorii rețelelor de distribuție sînt obligați să acorde prioritate energiei
electrice din surse regenerabile la dispecerizarea capacităților de producere a energiei electrice
în măsura în care nu este afectată siguranța funcționării sistemului electroenergetic.
(8) Dacă, în scopul garantării securității sistemului electroenergetic și al securității
aprovizionării cu energie electrică, au fost întreprinse măsuri p rivind limitarea în mod
considerabil a utilizării surselor regenerabile de energie, operatorul rețelei de transport și de
sistem este obligat să informeze Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cu
privire la măsurile întreprinse și să indice m ăsurile corective pe care intenționează să le ia în
vederea preîntîmpinării unor limitări necorespunzătoare.
Articolul 29. Condițiile de bază privind comercializarea
energiei electrice din surse regenerabile
și a biocarburantului
(1) Furnizorul central de energie electrică achiziționează de la producătorii eligibili întregul
volum de energie electrică din surse regenerabile livrată în rețelele electrice la
prețurile/tarifele stabilite în conformita te cu prezenta lege.
(2) Furnizorii de energie electrică sînt obligați să achiziționeze energie electrică, lunar, de
la furnizorul central de energie electrică la tariful aprobat de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică și în volumele c alculate în funcție de cota -parte stabilită de
agenție, în conformitate cu Regulile pieței energiei electrice. La stabilirea cotei¬ -părți,
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va ține cont de cotele deținute de
furnizori pe piața energiei el ectrice. Consumatorii eligibili care consumă energie electrică
produsă exclusiv din combustibili fosili sînt obligați să achiziționeze energie electrică, lunar,
de la furnizorul central de energie electrică la tariful aprobat de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică și în volumele calculate în funcție de cota -parte a consumatorului
eligibil din consumul total de energie electrică pe țară.
(3) Importatorii de produse petroliere principale sînt obligați să achiziționeze biocarburant
de la pr oducătorii de biocarburant, cu respectarea cotelor stabilite de Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică, cu condiția ca prețurile propuse de producătorii de biocarburant
să nu depășească prețul mediu de import al produselor petroliere principal e corespunzătoare,
publicat lunar de agenție pe pagina sa web oficială. La stabilirea cotelor de biocarburant ce
urmează a fi achiziționat de importatorii de produse petroliere principale, Agenția Națională
pentru Reglementare în Energetică va ține cont de cotele de import deținute de aceștia pe piața
produselor petroliere.
(4) Comercializarea biocarburantului se face cu prezentarea certificatului de conformitate.
23
(5) Importatorii produselor petroliere principale care comercializează benzină și motorină
pe teritoriul Republicii Moldova sînt obligați să asigure corespunderea conținutului
amestecurilor de combustibili livrați cu normele stabilite prin actele norma tive în domeniu.
Capitolul VII
COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ
Articolul 44. Cooperarea internațională
(1) Programele de promovare a energiei din surse regenerabile se efectuează în
conformitate cu standardele internaționale aplicabile.
(2) Principal ele direcții de cooperare internațională în domeniul energiei din surse
regenerabile sînt:
a) ajustarea cadrului legislativ național la normele și standardele Uniunii Europene;
b) participarea la proiecte internaționale, inclusiv investiționale, pa rticiparea în cadrul
organizațiilor internaționale în domeniu;
c) schimbul de informații și tehnologii cu organizații similare din alte țări și organizații
internaționale;
d) participarea la seminare internaționale, simpozioane și conferințe intern aționale în
domeniu;
e) dezvoltarea capacităților instituționale în baza acordurilor de cooperare;
f) armonizarea indicatorilor de eficiență energetică stabiliți de standardele naționale cu cei
prevăzuți în standardele europene;
g) recunoaștere a mutuală a certificării sistemelor și echipamentelor ce utilizează surse
regenerabile de energie în ceea ce privește indicatorii de eficiență energetică.
(3) În vederea creării unor oportunități de reducere a costurilor legate de realizarea
obiectivel or naționale, precum și a facilitării cooperării cu statele membre ale Uniunii
Europene în domeniul energiei din surse regenerabile, pot fi puse în aplicare măsuri de
flexibilitate, în particular sub formă de transferuri statistice sau scheme comune de sp rijin.
(4) Transferurile statistice nu afectează îndeplinirea obiectivului național privind ponderea
energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
Capitolul VIII
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 45. Dispoziții finale și tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 24 luni de la data publicării.
[Art.45 al.(1) modificat prin LP35 din 24.03.17, MO119 -126/14.04.17 art.191]
(2) Producătorii de energie electri că din surse regenerabile pentru care au fost aprobate
tarife pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiază de tariful aprobat, precum și de
24
garanția de achiziționare a întregului volum de energie electrică livrată în rețelele electrice,
pînă la expirarea perioadei de 15 ani de la data aprobării tarifului, pentru aceasta încheindu -se
un contract corespunzător cu furnizorul central de energie electrică.
(3) Fără a aduce atingere oricărei alte prevederi din această lege, Guvernul va avea dreptu l
de a decide dacă și în ce măsură Republica Moldova va sprijini energia din surse regenerabile
produsă într -o altă țară.
(4) Obligația de a stabili măsuri suplimentare celor prevăzute la art. 10 lit. f) se aplică
numai în cazul în care perioada de 2 a ni începe la 1 ianuarie 2017 și numai dacă în perioada –
țintă indicativă media ponderii energiei din surse regenerabile scade sub traiectoria orientativă
prevăzută la anexa nr. 1.
(5) Pînă la 31 decembrie 2016, organul central de specialitate al adminis trației publice în
domeniul construcțiilor și autoritățile publice locale propun sau introduc, după caz, în
reglementările și codurile din domeniul construcțiilor sau prin orice alte măsuri cu efect
similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din s urse regenerabile în cazul clădirilor
noi și al celor existente care trec printr -o renovare majoră. Această cerință se aplică forțelor
armate numai în măsura în care aplicarea ei nu cauzează niciun conflict cu natura și cu
obiectivul principal al activităț ilor forțelor armate și cu excepția materialelor utilizate exclusiv
în scop militar. Încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie se iau în considerare
pentru atingerea nivelurilor minime de energie din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și
al celor existente care trec printr -o renovare majoră.
(6) Guvernul, pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță
cu prevederile prezentei legi;
b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prevederile prezentei legi;
c) va aproba actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.
(7) Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, pînă la intrarea în vigoare a
prezent ei legi:
a) va aduce actele sale normative în concordanță cu prevederile prezentei legi;
b) va elabora și va aproba actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.
(8) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea energiei r egenerabile nr. 160 -XVI din
12 iulie .
25
2. Analiza bilanțului energetic
4861
4503
3564
1897
672 647
187 151 173 215
316 551
0100020003000400050006000
7 8 9 10 11 12FPC „Tasotilex” SRL
Energia electrică
produsă
Energia electrică
consumată
Lună W,kWh
1; 1241 2; 1499 3; 2911 4; 3756 5; 4589
6; 4708 7; 4861
8; 4503
9; 3564
10; 1897
11; 672 12; 647
0100020003000400050006000
0 2 4 6 8 10 12 14FPC „Tasotilex” SRL W,kWh Producator SRE Pi, kW
FPC „Tasotilex” SRL Fotovoltaică 35
SC ”Solotrans Agro” SRL Fotovoltaică 95
„G&G Solar 1” SRL Fotovoltaică 333
Î.P.S. „AUTO -MAR” S.R.L. Fotovoltaică 30
F.P.C. „Colizei Vechi” S.R.L. Fotovoltaică 145
„VIN SELECT” S.R.L. Fotovoltaică 200
SC „G&G WIND” S.R.L. Eoliană 1200
26
1958 2012
1821
877
238
111 1000 940 1100 1180 1580 2940
0500100015002000250030003500
7 8 9 10 11 12Î.P .S. „AUTO -MAR” S.R.L.
Energia elecrică produsă
Energia electrică
consumatăW,kWh
Lună
1; 347 2; 720 3; 2034 4; 2541 5; 3490
6; 3036
7; 1958 8; 2012
9; 1821
10; 877
11; 238
12; 111 05001000150020002500300035004000
0 2 4 6 8 10 12 14Î.P .S. „AUTO -MAR” S.R.L. W,kWh
27
17210
15547
13020
5013
1661
1327 320 1600 1520
1200 5720
5840
02000400060008000100001200014000160001800020000
7 8 9 10 11 12F.P.C. „Colizei Vechi” S.R.L.
Energia electrică produsă
Energia electrică
consumatăW,kWh
Lună
1; 3520 2; 4076 3; 10184 4; 13880 5; 17419
6; 16153 7; 17210
8; 15547
9; 13020
10; 5013
11; 1661
12; 1327
02000400060008000100001200014000160001800020000
0 2 4 6 8 10 12 14F.P.C. „Colizei Vechi” S.R.L. W,kWh
28
Ca explicație a variatiei curbelor de sarcina mă gîndesc sa spun despre clima și diferența de
durată a prezentei soarelui pe luni in cazut statiilor fotovoltaice ,iar in cazut turbinelor eoliene
variatia vintului.
92461 110648
112164 147481
43136 146350
3000 0 3000 3000 0 0
020000400006000080000100000120000140000160000
7 8 9 10 11 12SC „G&G WIND” S.R.L.
Energie electrică
produsă
Energie electrică
consumatăW,kWh
Lună
1; 128598
2; 48158 3; 148921
4; 88717 5; 100398
6; 58340 7; 92461 8; 110648
9; 112164 10; 147481
11; 43136 12; 146350
020000400006000080000100000120000140000160000
0 2 4 6 8 10 12 14SC „G&G WIND” S.R.L.
W,kWh
29
3. Soluțiile identificate de producătorii de energie din surse regenerabile
privind racordarea la RED.
3.1 FPC „Tasotilex” SRL
30
3.2 SC ”Solotrans Agro” SRL
31
3.3„G&G Solar 1” SRL
PDD între
SC Vensi&CO SRL și
G&G SOLAR 1 S.R.L.
Нами-10-95Varisil
HE-16
Wh/
VarhRNZP-10/400Spre PT-7890
SC Vensi&CO SRLLEA-10kV, PDC-20/22 pil.25/10
AABlU 3×35
L=25 m
HVX-12-25-12F
1250A
TA1
TA2Contor
Tip. ZMD405CT
Nr. 50338775
U= 220/380 V
I= 5(10) A
ind.Wh-
Ind. VarhI –
ind. VarhC- Cutie
cu
cleme
TV
РЗВ и
АУВ
NSX630
630 A630 A
XS XS UPS
Sistem
FotovoltaicSistem
FotovoltaicSistem
FotovoltaicSistem
FotovoltaicSistem
FotovoltaicPil.25/10/2
PT-7176Pil.25/10/1
400 kVA50/5
50/5PKT
32
3.4 Î.P.S. „AUTO -MAR” S.R.L.
33
3.5 F.P.C. „Colizei Vechi” S.R.L.
Contor
Tip. ZMD405CT
Nr. 50865704
U= 220/380 V
I= 5(10) A
Ind. Wh-
Ind. VarhL-
Ind. VarhC-
2014BA 88-35
In=250A
Ir=200AID-0,4kV PT-1536/6
Wh/
VarhBP 400
400 AАПвзБбШп-1 4х240
L=10 m400 A
PN-2
400/250 A
T-0,66
200/5CE-10389
BzumPunctul de
delimitare
PDRInventor
Sofar
TL15000
6buc
+ –
Sistem fotovoltaic
BW-SM 210P60
480buc
P=100 kW+ –
+ -2xАПвзБбШп 4х185
L=560 m
P=160kW
Magazin
34
3.6 „VIN SELECT” S.R.L.
Punct de
delimitare
LEA-10 kV
PDC-189 Holodmas 110/10kV
fid.-2
BH-395
PC-10
16 A
PT-195
250
BZUMContor: Activ
Tip.ZMD405CT
Nr. 51083066
Sigiliu:2015/Ж/II
U=3×58/100V
I=5 A
Ind. 0000020/5/1SL-194
YH10W
PDP-1 Descarcator
OPS-1C20/5
20/5/6
Spre InvertoareCablu subteran
AABLU-10 3×240, L=6m3AC-70
0.210km
Aparat de comutatie
Tip BP-32
I= 400 A
Tip T-0.66 400/5
Nr. 21425/2015/F/III
Nr. 22646/2014/F/IV
Nr. 09926/2015/F/III
Aparat de protectie
BA88-37
In=400ATM-250SL-195
35
3.7 SC „G&G WIND” S.R.L.
AAB 3*120mm20,018 m
Pilonul 227 LEA-
10kV F-23 PDC-238Punctul de
delimitare WH
РЗА
ОПН-10
ОМ-1,25
10/0,23кВ
ОМ-1,25
10/0,23кВ
ТН-10кВ
НТАМИ-10П(Н)-011-10
П(Н)-011-10П(Н)-011-10
ВР1-10/630У2
РВз-10/630РВз-10/630
ААБл 3*35mm2,l=177mААБл 3*35mm2,l=288m
ID-10kV ID-10kV
TMG-800/
10/0.69kVTMG-800/
10/0.69kV
ID-0.69kV ID-0.69kV
NH-2-
315ANH-2-
315ANH-2-
315ANH-2-
315A
G1G2ZMD 405CT
Nr.51083064
Sigiliu MD 1C5ЖII
ТОЛ-10 150/5
Nr.00773/sig.MD1C6 З I
Nr.00771/sig.MD1C6 З
INr.2376/sig.MD1C6 З I
АВВГ 4*240mm2,l=20m
АВВГ 4*240mm2,l=20m
АВВГ 4*240mm2,l=20mАВВГ 4*240mm2,l=20mАС 3*70mm2
l=7mОПН-10
РЛНД-10/400
36
4. Calculul tarifului energiei electrice
METODOLOGIA
DETERMINĂRII, APROBĂRII ȘI APLICĂRII TARIFELOR LA
ENERGIA ELECTRICĂ PRODUSĂ DIN SURSE REGENERABILE
DE ENERGIE ȘI BIOCOMBUSTIBIL
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezenta Metodologie este elaborată în corespundere cu prevederile Legii energiei
regenerabile nr.160 -XVI din 12.07.2007, Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ale
Republicii Moldova avînd drept scop sta bilirea pentru toți producătorii de energie electrică
din surse regenerabile de energie (în continuare – energie electrică regenerabilă) și de
biocombustibil a unei metode unice de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor
reglementate.
2. Metodolo gia stabilește:
a) structura și modul de determinare a veniturilor și cheltuielilor reglementate;
b) modul de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor reglementate;
c) procedurile și modul de ajustare a tarifelor pentru perioada de valabil itate a
Metodologiei.
3. Mecanismul aplicat la determinarea și reglementarea tarifelor se bazează pe următoarele
principii:
a) protecția și sporirea securității energetice a statului;
b) reducerea impactului negativ al activității din sectorul energetic asupra mediului
ambiant;
c) acoperirea costurilor reale ale întreprinderilor, necesare pentru exploatarea
corespunzătoare a unităților de producție și desfășurării normale a activității reglementate;
d) efectuarea de către întreprinderi a unei activități eficiente și profitabile, ceea ce ar
permite întreprinderilor recuperarea mijloacelor financiare investite în dezvoltarea,
modernizarea și reconstrucția capacităților de producție.
4. Prezenta Metodologie este obligatorie pentru întrep rinderile producătoare de energie
electrică în cazul cînd puterea instalației electrice a producătorului nu este mai mică de 10 kW
și energia electrică produsă este destinată comercializării pe piața de energie electrică și
pentru toate întreprinderile pro ducătoare de biocombustibil destinat comercializării pe piața
produselor petroliere.
5. Prezenta Metodologie intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova și va fi valabilă pentru o perioadă de 15 ani.
37
II. DETERMINAREA TARIFELOR LA ENERGIA ELECTRICĂ
REGENERABILĂ ȘI LA BIOCOMBUSTIBIL
6. Tarifele de livrare a energiei electrice regenerabile sînt determinate în parte pentru
fiecare producător pentru 1 kWh de energie electrică livrată, în conformitate cu următoarea
form ulă:
(1)
unde:
TEt – tariful de livrare a energiei electrice regenerabile pentru anul de gestiune „t”, lei/kWh;
VR t – veniturile reglementate necesare de a fi obținute de întreprindere în anul „t”, lei;
Wt – energia electrică livrată de întreprindere în anul „t”, kWh.
7. Tariful de livrare a biocombustibilului (biodiesel, bioetanol) este determinat pentru
fiecare producător în parte și este stabilit pentru 1 tonă de biocombustibil, în conformitate cu
formula:
(2)
unde:
TCbio y,t – tariful de livrare a biocombustibilului de tipul y în anul de gestiune „t”, lei/t;
VR t – veniturile reglementate, necesare de a fi obținute de întreprindere în anul „t”, lei;
Vliv t – cantitatea de biocombustibil livrat, bazată pe cantitatea d e producție estimată, tone.
8. Veniturile reglementate a întreprinderii în anul „t” se determină:
a) Pentru întreprinderile producătoare de energie:
(3)
b) Pentru întreprinderile producătoare de biocombustibil:
(4)
unde:
Ccomb,t – costul combustibilului achiziționat pentru producerea energiei electrice, care se
determină conform formulei:
(5)
38
unde:
Vft – cantitatea de combustibil necesar de a fi utilizat la producerea energiei electrice, tone
(m3). Se determină după formul a:
(6)
unde:
Cs – consumul specific de combustibil convențional (kg) necesar pentru producerea 1 kWh
de energie electrică, care se determină conform formulei:
(7)
unde:
ρ – randamentul centralei electrice, %;
Efe – puterea calorific ă a combustibilului convențional, egală cu 7000 kCal;
Eft – puterea calorifică a combustibilului utilizat pentru producerea energiei electrice, kCal.
Cft – costul mediu al 1 tone (m3) de combustibil utilizat la producerea energiei electrice,
care i nclude prețul de procurare, cheltuielile de transport, accizele, taxele vamale etc. și care
conform SNC se includ în costul combustibilului procurat, lei;
Cm.p.,t – costul materiei prime pentru producerea biocombustibilului, care include prețul de
procurare, cheltuielile de transport, accizele, taxele vamale etc. și care conform SNC se includ
în costul materiei prime procurate, lei;
CD t – cheltuielile proprii ale întreprinderii aferente producerii, deservirii și exploatării
unităților de producție, comercializării energiei electrice regenerabile și biocombustibilului.
Aceste cheltuieli sînt formate din cheltuielile aferente uzurii fondurilor fixe, remunerării
muncii, consumurile și cheltuielile materiale, consumurile și cheltuielile aferente servicii lor
prestate de terți, alte consumuri și cheltuieli operaționale, taxe și impozite. Astfel:
(8)
unde:
Urt – uzura mijloacelor fixe, care include uzura activelor utilizate nemijlocit în procesul de
producție, celor cu destinație comercială, generală și administrativă, evaluate în conformitate
cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC). Uzura mijloacelor f ixe se determină
reieșind din valoarea inițială a mijloacelor fixe a întreprinderilor de producere a energiei
electrice și biocombustibilului și durata de utilizare a acestora. Prezenta Metodologie prevede,
39
că durata de funcționare utilă luată în calculul uzurii instalațiilor de producție nu va depăși 15
ani;
LCD t – cheltuielile aferente remunerării muncii personalului întreprinderilor, inclusiv
contribuțiile privind asigurările sociale și primele medicale, în anul „t”;
CMD t – consumuri și cheltuiel i materiale, în anul „t”;
Cterțe,t – consumuri și cheltuieli aferente serviciilor prestate de terțe părți, în anul „t”;
OthCD t – alte consumuri și cheltuieli operaționale, aferente producerii energiei electrice
regenerabile și biocombustibilului, î n anul „t”;
Ccap,t – rentabilitatea activelor întreprinderii, date în exploatare în urma investițiilor
efectuate în producerea energiei electrice și biocombustibilului;
Desv (t-1) – componenta de corectare a veniturilor (devieri financiare) rezultat ă din diferența
dintre parametrii aplicați la determinarea veniturilor reglementate planificate pentru anul
precedent de reglementare și cei reali înregistrați în anul precedent „t -1”.
Devierile financiare se determină doar în baza diferenței parvenite în anul de gestiune de la
modificarea următorilor parametri:
a) prețul de procurare a combustibilului;
b) costul materiei prime procurate pentru producerea biocombustibilului;
c) rata inflației din Republica Moldova;
d) adoptarea sau modif icarea actelor legislative și normative, care conduc la modificarea
costurilor;
e) volumul livrat de energie electrică regenerabilă sau biocombustibil.
III. CALCULAREA RENTABILITĂȚII
INVESTIȚIILOR EFECTUATE
9. Rentabilitatea activelor date în exploatare în urma investițiilor efectuate se determină în
conformitate cu următoarea formulă:
(9)
unde:
VNA t – valoarea netă a activelor pe termen lung a întreprinderii utilizate pentru producerea
energiei electrice regenerabile și biocombustibi lului, care se determină ca diferența dintre
valoarea inițială a activelor pe termen lung (mijloace fixe și active nemateriale) (VIA) și
uzura acumulată a acestor active în perioada din anul dării în exploatare a unităților de
producere a energiei electric e și biocombustibilului pînă la începutul anului de gestiune „t”, și
se calculează conform următoarei formule:
40
(10)
unde:
Rrt – rata de rentabilitate a activelor noi, care se determină în conformitate cu metoda
costului mediu ponderat al capitalu lui (WACC). Prezenta metodologie prevede că rata de
rentabilitate pentru întreprinderile de producție a energiei electrice regenerabile și a
biocombustibilului se va determina conform formulei:
(11)
unde:
WACCe.t. t – costul mediu ponderat al capi talului determinat și aprobat de ANRE pentru
întreprinderile de distribuție a energiei electrice în anul „t”;
Kt- coeficientul de multiplicare aplicat pentru producerea energiei regenerabile și
biocombustibilului în anul „t”. Acest coeficient de multip licare se stabilește în modul următor:
a) pentru primii cinci ani de activitate (anii 1 -5) va fi egal cu 1,5;
b) pentru următorii cinci ani de activitate (anii 6 -10) va fi egal cu 1,3;
c) pentru a treia perioadă de cinci ani (anii 11 -15) va fi egal cu 1,1.
IV. DETERMINAREA,
APROBAREA ȘI AJUSTAREA TARIFELOR
10. În conformitate cu prezenta Metodologie, întreprinderile anual, pînă la finele lunii
noiembrie vor prezenta ANRE calculul tarifelor pentru anul ce urmează, efectuat în
conformitate cu prevederile prezentei Metodologii.
11. ANRE va examina materialele prezentate de întreprinderi și, în cazul existenței
motivelor argumentate, va actualiza, aproba și publica tarifele noi, care vor întra în vigoare
din ianuarie a anului ce urmează și vo r fi valabile pentru tot anul calendaristic. ANRE este în
drept să solicite informații suplimentare necesare pentru desfășurarea procesului de examinare
a materialelor de justificare a costurilor și veniturilor solicitate de întreprindere. În acest caz,
ANRE va prezenta întreprinderii o explicație în scris privind constatările pe marginea
costurilor și veniturilor solicitate și va înainta întreprinderii propuneri privind revizuirea
materialelor prezentate.
12. Pentru primii doi ani de activitate, întrep rinderile prezintă materialele detaliate necesare
pentru stabilirea consumurilor și cheltuielilor proprii ale întreprinderii (CD). Consumurile și
cheltuielile acceptate de ANRE pentru anul doi de activitate vor fi considerate ca costuri de
bază pentru actu alizarea ulterioară a tarifelor pentru toată perioada de valabilitate a
Metodologiei. Pentru următorii ani consumurile și cheltuielile de bază vor fi actualizate anual,
41
reieșind din indicele prețului de consum din Republica Moldova (IPCM) corectat la indic ele
de eficiență.
Pentru a lua în considerație economia de scară, consumurile și cheltuielile vor fi actualizate în
fiecare an după cum urmează:
(12)
13. Tarifele de livrare a energiei electrice regenerabile și a biocombustibilului vor fi
aprobate ca tarife fixe și astfel se va evita discriminarea consumatorilor în procesul aplicării
acestora. Tarifele se aprobă de către Consiliul de administrație a l Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică (ANRE) și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
14. La aprobarea tarifelor ANRE va ține cont de prețurile la produsele similare de pe piața
internațională, și este în drept, în baz a calculelor efectuate în conformitate cu prezenta
Metodologie, să aprobe tarife medii la producerea energiei electrice regenerabile și
biocombustibilului pentru o perioadă de lungă durată.
Legea noua care va intra i n vigoare o data cu legea nr 10:
METODO LOGIA
de determinare a tarifelor fixe și a prețurilor la energia electrică produsă
de producătorii eligibili din surse regenerabile de energie
Secțiunea 1
Dispoziții generale
1. Metodologia de determinare a tarifelor fixe și a prețurilor la energia el ectrică produsă de
producătorii eligibili din surse regenerabile de energie (în continuare – Metodologie) are drept
scop determinarea, aprobarea și actualizarea tarifelor fixe pentru energia electrică produsă din
surse regenerabile de energie, determinarea și aprobarea prețurilor plafon la energia electrică
produsă din surse regenerabile de energie ce vor fi propuse Guvernului pentru a fi utilizate la
organizarea licitațiilor de oferire a statutului de producători eligibili, precum și actualizarea
prețurilo r stabilite în cadrul licitațiilor respective.
2. Prezenta Metodologie stabilește:
1) principiile și modul de determinare a prețurilor plafon la energia electrică produsă din surse
regenerabile de energie ce vor fi propuse Guvernului pentru a fi utilizate în cadrul licitațiilor
(în continuare – prețurile plafon);
42
2) principiile și modul de determinare a tarifelor fixe pentru energia electrică produsă din
surse regenerabile de energie de către producătorii eligibili care dețin sau urmează să dețină
central e electrice cu o putere cumulată ce nu depășește limita de capacitate stabilită de către
Guvern (în continuare – tarife fixe);
3) procedura și modul de ajustare a tarifelor fixe și a prețurilor la energia electrică produsă din
surse regenerabile de către producătorii eligibili.
3. Mecanismul aplicat la determinarea, aprobarea și reglementarea prețurilor plafon și a
tarifelor fixe se bazează pe următoarele principii:
1) promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prin aplicarea schemelor de sprijin
stabilite în conformitate cu Legea nr.10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile;
2) promovarea investițiilor eficiente în capacitățile de producere a energiei electrice din surse
regenerabile;
3) asigurarea transparenței în procesul de determinare, aprobare și ajustare a prețurilor și a
tarifelor fixe pentru energia electrică produsă din surse regenerabile.
4. În sensul prezentei Metodologii se aplică noțiunile definite în Legea nr.10 din 26 februarie
2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, precum și noțiunile
definite în Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică.
Secțiunea 2
Determinarea prețurilor plafon și a tarifelor fixe la energia
electrică produsă din surse regenerabile
5. Prețurile plafon și tarifele fixe mențion ate la pct.2 din prezenta Metodologie se determină
anual, separat pentru fiecare tehnologie de producere a energiei electrice din surse
regenerabile și pe categorii de capacitate, după caz, în baza metodei costului nivelat al
energiei, astfel încât pentru perioada de timp de 15 ani pe parcursul căreia producătorul
eligibil beneficiază de dreptul de a i se achiziționa întregul volum de energie electrică livrată
în rețelele electrice, valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar să fie egală cu zero:
43
VNA = VTA –CTA = FN 0×(1+r)0+FN 1×(1+r)-1+…+FN 15×(1+r)-15 = 0 (1),
unde:
VNA – valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar pe perioada de 15 ani, lei;
VTA – veniturile totale actualizate prognozate, lei;
CTA – cheltuielile totale actualizate a proiectului investițional, lei;
FN – fluxurile nete de numerar din anul zero până în anul 15 (ultimul an al perioadei de timp
în cauză), lei;
r – rata de rentabilitate a investițiilor, %.
6. Pentru ca valoarea netă actualizată a fluxurilor de numerar pen tru perioada de timp stabilită
la pct.5 din prezenta Metodologie să fie egală cu zero, trebuie să se respecte condiția ca
veniturile totale actualizate să fie egale cu cheltuielile totale actualizate înregistrate în aceeași
perioadă de timp. Astfel, prețur ile plafon propuse Guvernului pentru organizarea licitațiilor,
precum și tarifele fixe pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie de
către producătorii eligibili, se calculează conform formulei:
unde:
T – tariful fix pentru e nergia electrică produsă din surse regenerabile de energie de către
producătorii eligibili / prețul plafon propus Guvernului pentru organizarea licitațiilor;
EL – cantitatea medie anuală a energiei electrice livrate, kWh.
7. Cheltuielile totale actualizate ale proiectului investițional sunt formate din cheltuielile
privind investiția și cheltuielile de întreținere și exploatare a centralei electrice ce produce
energie electrică din surse regenerabile și se calculează conform formulei:
44
unde:
I – cheltuielile privind investiția necesară, care se determină conform relației:
I = iw × Pinst (4),
unde:
iw – investiția specifică, lei/kW;
Pinst – puterea electrică instalată a centralei electrice ce produce energie electrică din surse
regenerabile, kW.
Cfix – cheltuielile medii anuale fixe de întreținere și exploatare a centralei electrice ce produce
energie electrică din surse regenerabile, care se determină conform relației:
Cfix = kfix × I (5),
unde:
kfix – cheltuielile specifice fixe de într eținere și exploatare a centralei electrice ce produce
energie electrică din surse regenerabile, %/an;
Cvar – cheltuielile medii anuale variabile de întreținere și exploatare a centralei electrice ce
utilizează surse regenerabile, care se determină conform relației:
Cvar = kvar × EL (6),
45
unde:
kvar – cheltuielile specifice variabile de întreținere și exploatare a centralei electrice ce
utilizează surse regenerabile, care includ și cheltuielile aferente combustibilului necesar
funcționării centralei elect rice, după caz, lei/kWh.
8. Cantitatea medie anuală a energiei electrice livrate se determină conform relației:
EL = 8760 × Pinst × k w (7),
unde:
kw – factorul de capacitate, care este definit ca raportul dintre cantitatea de energie electrică
care poa te fi realmente produsă într -un an de referință și cantitatea de energie electrică care s –
ar produce dacă centrala ar funcționa la puterea instalată toată perioada anului de referință
respectiv, %.
9. Rata de rentabilitate a activelor date în exploatare în urma investițiilor efectuate se
determină conform metodei costului mediu ponderat al capitalului. Astfel:
unde:
Re – costul capitalului propriu, %, care se determină în baza modelului CAMP (Capital Assets
Pricing Model) conform formulei:
Re = re + rt (9),
unde:
46
re – rata de rentabilitate lipsită de risc. Prezenta Metodologie prevede că rata de rentabilitate
lipsită de risc va fi aplicată la nivel de 1,84%. Aceasta corespunde mediei pentru anul 2016 a
bonurilor de tezaur din SUA cu maturitatea de 10 ani, publicată de Trezoreria SUA.
rt – rata de risc caracteristică Republicii Moldova. Prezenta Metodologie prevede că rata de
risc caracteristică Republicii Moldova va fi aplicată la nivel de 9,25%, corespunde ratei de
risc pentru Republica Moldova re flectată în publicațiile statistice ale DAMODARAN pentru
anul 2016.
t – rata impozitului pe venit aplicat întreprinderii;
E – capitalul propriu;
D – capitalul împrumutat.
Metodologia prevede că structura optimă a investițiilor efectuate utilizată în calcul ul ratei de
rentabilitate va fi la nivel de 35% din surse proprii și 65% din împrumuturi.
Rd – costul capitalului împrumutat al producătorului de energie electrică din surse
regenerabile. Prezenta Metodologie prevede că costul capitalului împrumutat va fi aplicată la
nivel de 5,95%. Această valoare corespunde ratei medii ponderate la creditele acordate
persoanelor juridice, în valută străină, pe o perioadă de peste 12 luni, în anul 2016, publicată
de Banca Națională a Moldovei la compartimentul: „Ratele med ii ponderate ale dobânzilor la
creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și volumele aferente”.
10. Valorile iw, kfix, kvar și kw se aprobă anual de Consiliul de administrație al Agenției și se
publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nu mai târziu de 1 martie pentru fiecare
tehnologie de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie și pe categorii
de capacitate, după caz.
Secțiunea 3
Aprobarea și ajustarea tarifelor fixe și a prețurilor la
energia electrică produ să din surse regenerabile
11. Tarifele fixe se aprobă anual de către Consiliul de administrație al ANRE și se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nu mai târziu de data de 1 martie. Tarifele fixe,
aprobate în anul „n” se aplică pe o perioadă de 15 ani de la data punerii în funcțiune a
47
centralei electrice care produce energie electrică din surse regenerabile doar pentru
producătorii care au obținut în anul „n” statutul de producător eligibil.
12. Prețurile plafon pentru energia electrică din su rse regenerabile ce vor fi utilizate pentru
organizarea licitațiilor se calculează și se propun Guvernului anual, nu mai târziu de data de 1
martie.
13. Tarifele fixe aprobate în conformitate cu prezenta Metodologie și prețurile stabilite în
cadrul licitaț iilor se ajustează anual pe durata perioadei de 15 ani. Astfel, începând cu data de
1 martie a fiecărui an ulterior anului punerii în funcțiune a centralei electrice de către
producătorul eligibil, tarifele fixe și prețurile stabilite în cadrul licitațiilo r vor fi indexate
reieșind din evoluția ratei de schimb a monedei naționale față de dolarul SUA:
unde:
LeiD n – cursul oficial mediu de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA în anul “n”,
anul pentru care se indexează tarifele fixe sau prețurile la energia electrică produsă din surse
regenerabile stabilite în cadrul licitațiilor;
LeiD n-1 – cursul oficial mediu de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA în anul
precedent (n -1).
48
5. Protectia mediului și a activității vita le.
5.1 Analiza condițiilor de muncă la executarea lucrărilor în instalațiile electrice
5.1.1 Noțiuni de electrosecuritate
Energia electrica este – și va continua să fie în viitor – cea mai utilizată formaâă de
energie, fară de care nu poate fi concepută societatea umană civilizată. Această energie se
poate produce din mai multe resurse energetice primare, se poate transmite la mari distanțe, se
poate transforma în alte forme de energie (mecanică, termică, luminoasă, etc.).
În co ntextul în care fiecare om este un utilizator de energie electrică, este necesară
cunoasterea unor notiuni fundamentale în domeniu și dobândirea unor competente acționale
corecte, pentru evitarea accidentelor de natura electrică, foarte periculoase, deseor i mortale.
Pentru a întelege fenomenul electric, reamintim câteva notiuni elementare:
Energia electrică depinde de puterea electrică și durata de acționare.
Unitatea de masură este kilowatt/ora [KWh].
Aceasta se înregistrează cu ajutorul contoarel or și este platită furnizorilor de catre
utilizatori.
Puterea electrică depinde de tensiunea electrică și de curentul electric. Unitatea
de masură este watt -ul [W].
Tensiunea electrică este diferenșa de potential electric dintre două puncte.
Se masosră în volti [V]. Se utilizează diferite niveluri de tensiuni electrice (înalte,
medii, joase, reduse).
Curentul electric reprezintă o deplasare ordonată de electroni, datorită existentei unei
tensiuni electrice si a unui circuit electric închis. Intensitatea cu rentului electric se
masoară în amperi [A] .
Materialele care conduc bine curentul electric se numesc conductoare.
Izolatoarele sunt materialele care nu sunt bune conducatoare de electricitate.
Rezistența electrică se opune trecerii curentului electric și se masoară în ohmi [Ω].
Curentul electric prezintă urmatoarele pericole:
1. Electrocutarile, ca urmare a atingerii de catre om (sau oricare alta fiinta) a unor obiecte
aflate în mod normal sau accidental sub tensiune. Electrocutarea constă în trecer ea
curentului electric prin corpul omului. În cazul curentului alternativ, frecvenăa
acestuia poate deregla ritmul cardiac, fenomen numit fibrilatie și poate avea efect
mortal.
2. Arsurile electrice și metalizarea pielii datorită arcului electric. Privirea ar cului electric
cu ochiul liber poate duce la orbire.
49
3. Incendiile, datorită supraîncalzirii circuitelor electrice, sau datorită arcului electric.
4. Exploziile, datorită supraîncalzirii unor echipamente electrice, sau datorită arcului
electric în medii explozi ve.
5.1.2 Analiza electrosecurității
Electrosecuritatea prezintă un sistem de măsuri organizatorice și mijloace tehnice, care
asigură protecția organismului uman contra acțiunilor dăunătore și periculoase ale curentului
electric, arcului elec tric.
Pericolul curentului electric se agravează în comparație cu alți factori periculoși, deoarece
omul nu poate să verifice fără aparate speciale, dacă pe conductor există tensiune. Pericolul se
depistează foarte târziu, când omul este deja electro cutat.
Analiza accidentelor în producere arată că electrocutările ating 1…1.5%. Dar cu totul alt
tablou prezintă accidentele mortale, analiza lor a demonstrat că cazurile de electrocutare ating
40 la sută.
Cauzele principale ale electrotraumati smului în instalațiile electrice sunt:
atingerea omului în mod direct de conductori aflați sub tensiune;
apariția unor tensiuni accidentale pe părțile metalice ale instalațiilor electrice datorită
unui defect de izolație;
atingerea simultană a două puncte de pe sol sau de pe pardoseală care au potențiale
diferite, datorită unor scurgeri de curent electric;
funcționarea instalațiilor trifazate cu punct neutru legat la pământ în regim de
dezechilibru (apariția unei tensiuni accidentale a punctului neutru fa ță de pământ);
apropierea omului la o distanță periculoasă de elementele sub tensiune înaltă (mai
mare de 1kV) nemijlocit sau prin intermediul unui obiect mobil, conductor bun de
electricitate;
încălcarea normelor de protecție a muncii în instalațiile elec trice.
Principalele acțiuni ale curenților electrici care afectează direct corpul omului sunt:
1. termică – care poate fi provocată atât în mod direct la scurgerea curentului electric
prin corpul omului cât și în mod indirect de către arcul electric;
2. mecanică – se manifestă prin contracții forțate ale mușchilor, care pot cauza traume de
origine mecanică (ruperea mușchilor, vaselor sangvine, fracturi de oase);
3. electrolitică – este datorată faptului că la trecerea curentului continuu prin corpul
omului a u loc diferite procese de electroliză în organismul omului;
50
4. biologică sau șocul electric – se explică prin faptul că curentul electric, care trece prin
corpul omului în mod direct acționează asupra curenților biologici ai organismului, și
duce la oprirea r espirației sau asfixierea electrică.
Conform STAS 12.1.019 – 79 pentru asigurarea protecției contra tensiunilor accidentale și
evitarea accidentelor datorate curentului electric se vor utiliza următoarele măsuri și mijloace
de protecție:
folosirea un or tensiuni de alimentare reduse;
izolarea de protecție;
egalizarea potențialelor;
compensarea curentului capacitativ;
izolarea suplimentară de protecție;
asigurarea inaccesibilității de atingere de conductorii aflați sub tensiune (amplasări la
înălțimi i naccesibile; îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele
aflate sub tensiune);
protecția prin legare la pământ;
protecția prin legarea la nul;
deconectarea automată de protecție;
semnalizarea preventivă, blocări electrice și mecanice;
mijloacele individuale de protecție.
Fiind aplicate separat, aceste mijloace nu vor putea asigura o protecție radicală. Pentru
evitarea sigură a unui pericol, totdeauna este necesară aplicarea concomitentă a două sau a
mai multor măsuri din care une le sunt considerate principale, iar altele secundare.
În funcție de acțiunea curentului electric asupra organismului uman se cunosc câteva
praguri de curent electric:
1. pragul curentului sensibil – valoarea minimă a curentului sensibil. Pentru curentu l
alternativ cu frecvența 50Hz pragul curentului sensibil corespunde valorilor
0.5…1mA;
2. pragul curentului care nu permite desprinderea de conductor – valoarea minimă a
curentului care nu permite desprinderea. Pentru curentul alternativ 50Hz acest prag
corespunde valorilor 8…10mA;
3. pragul curentului de fibrilație – valoarea minimă a curentului de fibrilație.
Valorile minime a curentului de fibrilație la care se produce fibrilația inimii se determină
în funcție de durata acțiunii curentului alternativ d in relația:
51
(5.1)
unde If este pragul curentului de fibrilație;
t – durata acțiunii curentului.
Pragul curentului mortal – I ≥ 0.1A. În acest caz fibrilația nu se constată.
Gravitatea electrocutării depinde în mare măsură de modul de atingere și tipul rețelei.
Atingerea de conductoarele sub tens iune poate fi: de o singură fază sau de două faze în rețele
trifazate .
Figura 5.1 – Atingerea în rețea monofazată
Pericolul este mult mai mare în cazuri de atingere la două poluri în rețelele monofazate
sau la două faze trifazate. În cazul acesta curentul care se scurge prin organismul uman este:
(5.2)
unde Ul este tensiunea de lucru a rețelei și pentru rețele monofazate Ul = Uf (tensiunea de
fază), dar pentru rețele trifazate Ul = Uf.
Pericolul se agravează, deci curentul depinde de tensiunea care în cazul dat este majorată
și numai de rezistența organismului uman care la rândul său depinde de:
intensitatea curentului;
tensiunea la care este supus corpul;
locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune;
suprafața de contact;
presiunea de contact;
umiditatea mediului înconjurător;
temperatura mediului înconjurător;
durata de acțiune a curentului.
165
t fI
f
0
l
hU
R hI
3
52
În primul caz dacă un om atinge un element aflat sub tensiune, într -o porțiune
dezechilibrată și concomitent atinge pământul sau un obiect oarecare în contact direct cu
pământul, curentul se scurge prin om, prin pământ și p rin rezistența izolației față de pământ a
întregii rețele. În cazul în care capacitatea rețelei față de pământ este foarte mică, ea poate fi
neglijată și atunci se vor lua în considerație numai izolația față de pământ.
Figura 5.3 – Atingerea unui element conductor în rețeaua trifazată față de pământ
NA
B
C
NRNI
NI
Figura 5.4 – Atingerea unui element conductor de curent la o rețea trifazată legată la pământ
5.1.3 Factorii de care depinde electrocutarea sunt:
1. Valoarea intensitatii curentului ( functie de tensiunea electrica si rezistenta electrica).
2. Limita curentilor nepericulosi: 10[mA] în curent alternativ si 50[mA] în curent
continuu.
3. Frecventa curentului. Frecvența redusă este mai periculoasă. Curentii de frecvență
foarte înaltă se folosesc în medicina în scopuri terapeutice.
4. Durata de acționare a curentului electric. Peste 0,1 secunde, curentul poate fi mortal.
5. Starea fizică a omului în momentul trecerii curentului prin corp. În general femeile și
copii sunt mai se nsibili în caz de electrocutare.
LRCCC RB CB RA CANA
B
C
53
6. Presiunea de contact. Dacă este mare, scade rezistența electrică și crește curentul prin
om.
7. Suprafața de contact . Când este mare, scade rezistența electrică, deci creste curentul
prin om.
8. Traseul urmat de curent pri n corp. Cel mai periculos traseu este mâna -mâna. În cazul
în care electrocutarea se produce pe traseul mâna dreapta -picior, consecintele sunt mai
putin grave decât în cazul electrocutarii pe traseul mâna stânga – picior, inima fiind
mai putin afectată. Se recomandă electricienilor sa lucreze cu mâna dreapta.
9. Locul din corp în contact cu tensiunea electrica ( sensibilitatea nervoasa si grosimea
pielii).
10. Rezistența omului la electrocutare depinde de starea stratului de piele. Dacă este
uscată si intactă, re zistența este mai mare.
11. Umiditatea marește pericolul electrocutarii. Creșterea umiditatii determina creșterea
conductivitații pielii, deci scăderea rezistenței electrice.
12. Temperatura mediului. Dacă este mare, ca urmare a transpirației, scade rezistența
corpului omenesc.
Din punct de vedere al pericolului de electrocutare locurile de muncă pot fi foarte
periculoase (umiditate mare, temperaturi ridicate, conductoare care ocupa o suprafață mare,
etc), periculoase, sau puțin periculoase (umiditate redu să, pardoseala izolatoare, absența
conductoarelor, etc.)
Electrocutările se pot produce ,,prin atingerea directă" sau ,,prin atingerea indirectă".
Electrocutarea prin atingerea directă se produce cînd omul atinge un conductor aflat în
mod norma l sub tensiune. Exemple: conductoare neizolate, contactele prizelor electrice, etc.
Electrocutarea prin atingere indirectă se produce când omul atinge un conductor care se
află accidental sub tensiune. Exemplu: carcasa unei masini electrice ajunsă su b tensiune ca
urmare a unui defect de izolatie. Electrocutarea se poate produce și prin atingerea simultană a
două puncte de pe sol sau pardoseala, aflate la potentiale diferite, ca urmare a prezenței în
apropriere a unei prize de pamînt sau a unui conduct or căzut la pamânt, al unei linii sub
tensiune.
5.1.4 Prevenirea atingerilor se realizeaza prin:
Instruirea oamenilor. Legislația impune obligativitatea instructajului și stabileste
metodologia efectuării lui pentru fiecare loc de muncă.
Se interzice atingerea conductoarelor dezizolate din circuitele electrice.
54
Amplasarea conductoarelor sub tensiune se face în afara zonelor de acces ale
omului, în general la înălțime suficient de mare. Exemplu: 4 -6 metri pe străzile
localităților.
Folosirea mijloacelor individuale de protecție. Echipamentul de protecție al
electricianului este format din: cizme electroizolante, manuși electroizolante, ochelari
de protecție, cascț de protectie.
Utilizarea sculelor cu mînere electroizolante.
Organizarea lucrăr ilor conform normelor de securitatea muncii.
Prevenirea atingerilor este imperios necesara, deoarece nici un organ de simt al omului nu
sesizeaza prezenta tensiunii electrice. Sunt necesare deci masuri de protectie care în cazul
aparitiei unui defect de izolatie sa actioneze imediat, sa reduca tensiunea de atingere la valori
nepericuloase, sau sa deconecteze elementul defect.
5.1.5 Alegerea metodelor de protecție împotriva electrocutărilor:
1. Utilizarea tensiunilor reduse. Exemplu: 24V la prizele din pivnițe, garaje, bai, pentru
alimentarea sculelor portabile, etc.
2. Legarea la pamînt a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: utilajele dintr -un
atelier actionate electric.
3. Legarea la nul a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: pr izele din blocurile
de locuinte pentru alimentarea consumatorilor casnici.
4. Izolarea suplimentară de protecție, cu materiale electroizolante. Exemple: carcase
electroizolante, izolarea dublă, izolarea întarită.
5. Separarea de protecție (intercalarea unui t ransformator de separație între utilaj si
rețeaua electrică).
6. Izolarea suplimentară aplicată amplasamentului omului. Exemple: covorase de
cauciuc, platforme electroizolante .
7. Îngrădirea locurilor periculoase și utilizarea tablițelor avertizoare (plăcile av ertizoare
de interdicție, de prevenire, de admitere)
8. Egalizarea potențialelor (efectuarea unor legături prin conductoare a elementelor
metalice din zona, care accidental ar putea ajunge sub tensiune și conectarea la
instalația de legare la pamînt sau nul).
9. Deconectarea automată de protecție a instalației electrice în cazul scăderii rezistenței
de izolație. Acționarea se face la cel mult 0,2 secunde de la apariția defectului.
Împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, protecția prin legare la pamînt și
protecția prin legare la nul se impun ca măsuri prioritare.
55
Legarea la pamînt a instalației de protecție se realizează prin conductoare legate electric
la priza de pamînt, formată din electrozi îngropați în pamânt.
Rezistența electri că a instalației de legare la pamînt trebuie sa aibă o valoare cît mai mică,
impusă de normativele în vigoare și se verifică periodic prin măsurare. Dimensionarea
electrozilor depinde de rezistivitatea solului respectiv. Rezistența prizei de pamînt (de
aproximativ 4 – 10 Ω) fiind mult mai mică decât rezistența electricț a omului (considerată
aproximativ 1 kΩ), curentul electric va trece pe calea de rezistență minimă, deci prin priza de
pamînt, omul fiind astfel protejat împotriva electrocutarii.
Prote cția prin legarea la nul se realizează prin legarea obiectelor metalice care pot ajunge
accidental sub tensiune, printr -un conductor de nul de protectie, la punctul neutru legat la
pamânt al rețelelor electrice trifazate (380/220V).
Conductorul de , ,nul de protecție" este diferit de conductorul nul de lucru la care se
conectează consumatorii electrici monofazati (iluminatul electric, majoritatea consumatorilor
electrocasnici etc.)
Protecția prin legare la pamînt poate fi utilizată și ca măsură suplimentară pentru protecția
prin legare la nul.
Primul ajutor în caz de electrocutare.
Masuri generale:
Instruirea întregului personal în vederea acordarii primului ajutor adecvat.
Dotarea cu truse si mijloace de prim ajutor.
5.1.6 Masuri specifice în caz de electrocutare:
Scoaterea cît mai rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului
electric, asigurarea accidentatului împotriva caderii și dacă este cazul, asigurarea altor surse
pentru iluminat.
La joasă tensiune deconectarea rapidă a instalației se poate face prin acționarea aparatelor
de deconectare (întrerupatoare, separatoare, contactoare, prize, etc). În cazul în care nu există
această posibilitate, salvatorul, pentru a nu se electrocut a și el, va încerca să intervină fară
atingerea directă a celui electrocutat, prin întreruperea căii de curent. Exemplu: retezarea
conductorului cu un topor cu coade de lemn sau cu o scula cu mâner electroizolant.
Dacă nu are nici această posibilita te, salvatorul poate interveni prin smulgerea celui
electrocutat din circuitul electric. Se vor folosi în acest caz mănuși electroizolante. Sălvatorul
va apuca accidentatul de haine, sau se va posta într -o poziție izolată fața de pamînt. Exemplu:
pe o scî ndura sau covoraș de cauciuc.
56
După scoaterea accidentatului de sub tensiune, în cazul în care respirația și pulsul acestuia
revin la normal, i se va asigura odihna timp de 2 -3 ore pînș la revenirea completă.
În situația în care nu respiră normal, i se va face respirație artificială, printr -una din
metodele cunoscute, pâna la venirea medicului (salvarii). S -au înregistrat cazuri în care
electrocutatul a fost salvat dupa cîteva ore de respirație artificia lă.
În concluzie, datorită gravității accidentelor de natura electrica, cea mai importantă
măsură este prevenirea acestora prin asigurarea unui nivel corespunzător al competentelor în
domeniu.
Interventțiile în instalatiile electrice, inclusiv pentru remedierea defecțiunilor circuitelor
de iluminat și prize, sau pentru repararea aparatelor electrocasnice, sunt permise numai
electricianului calificat, autorizat și în perfectă stare de sănatate fizică și psihică.
Electricienii profesioniști acordă atentia cuvenită securitații în muncă, conștientizând
avertismentul ,, un electrician nu greșește de doua ori ".
Cum sa ne ferim de trasnet .
Lovitura de trasnet este o descărcare electrică ce apare pe timp de furtună, între nor si
pamîn t (sau între nori), însoțită de un efect sonor, numit tunet și un efect luminos, numit în
general fulger.
Fenomenul este periculos datorită energiilor mari care intervin. Frecvența trăsnetelor
depinde de frecvența furtunilor.
În zona n oastră, numarul zilelor de furtună este de 23 -30 pe an (indicele keraunic). În
privința localizării trăsnetului, importante sunt direcția de deplasare a norilor de furtună și
înăltimea obiectelor de pe sol, descărcarea preferînd obiectele înalte (turnuri, stîlpi,
acoperișuri, copaci, etc.). Trasnetul poate produce electrocutarea oamenilor și animalelor,
incendii, distrugeri de bunuri materiale.
Dacă în cazul unei electrocutari obișnuite, prima măsură care trebuie luată constă în
scoaterea accidentatul ui de sub tensiune, în cazul trasnetului, imediat după încetarea
descărcării, accidentatul nu se mai află sub tensiune, deci corpul sau nu mai este parcurs de
curent electric. Este motivul pentru care nu se justifică îngroparea accidentatului în pământ
(cutuma larg răspîndita), ci acordarea imediata a primului ajutor, care constă în respirația
artificială.
Protecția împotriva loviturii de trasnet se realizează, în cazul obiectivelor fixe, cu
ajutorul paratrasnetelor. Acestea sunt sisteme de conductoare cu amplasare cît mai înaltă, care
servesc la scurgerea curenților de trasnet spre pamânt.
Prescripțiile tehnice prevăd modul de realizare, amplasare și dimensionare a
paratrasnetelor. În cazul unui paratrăsnet vertical, zona de protecție poate fi ap roximată de
57
volumul unui con având înălțimea h egala cu a paratrasnetului si raza cercului de baza egala
cu 1,5 x h. În cazul unui conductor de protectie orizontal, zona de protecție se află sub
conductor, are lungimea egală cu a conductorului, secțiunea transversalț aproximatț de un
triunghi isoscel cu baza de 2,5 x h si înălțimea h egală cu distanța dintre conductor și pamânt.
Când ne aflăm în zona de protecție a paratrasnetelor suntem protejati.
În caz de furtună, vom evita să ne aflăm în cîmp des chis. Cu anumite precauții, putem
folosi paratrasnetele naturale. Dacă ne apropriem prea mult de un copac, putem fi atinși de
descărcarea care se desfașoară pe suprafața trunchiului, iar dacă suntem prea departe, nu ne
mai situam în zone de protecție, astf el încît se recomandă plasarea la o distanță de
aproximativ 2 metri de trunchi și ramuri. În cazul în care furtuna ne surprinde în masina
suntem protejați, dar se recomandă oprirea într -un loc ferit, datorită efectului psihologic pe
care l -ar avea asupra ș oferului o eventuala descărcare pe suprafața caroseriei.
5.2 Calculul prizei de legare la pămînt
Pentru priza dată de pămînt am ales electrozi de tip ,, bară,, tipul electrozilor lam ales de
tipul dat din cauză ca sunt mai ieftine.
Lungimea ba relor este de Lbară=4 m;
Rezistența specifică este de
80c ;
Diamaterul barelor este de
0,02barădm .
Determinăm rezistența electrozilor naturali Rnat. În urma măsurării am determinat
Rnat=15 Ω.
Determinăm rezistenta prizei de pămînt artificiale
Rezistența electrozilor naturali conform NAIE
04PR
4 155.455 ; (5.3)15 4po nat
a
nat poRRRRR
Determinăm rezistența unui electrod vertical bătut î n pămînt cu evidența rezistenței
specifice calculate a solului
4 80 4 4ln ln 13.948 ; (5.4)2 2 3.14 4 0,02c bar ă
el
bară barăLRLd
Calculăm numărul aproximativ de electrozi verticali,
58
13.9482,557;5.455el
a
aRnR
(5.5)
În calcule ne vom folosi de na = 3.
Situăm electrozii pe plan pentru a găsi coeficientul de randament a electrozilor
L
Figura 5.5 – Amplasarea electrozilor pe plan
Folosind raportul
20,5 ;4barăL
L
(5.6)
determinăm rezistența bandei de unire a electrozilor între ei conform formulei
4ln ; (5.7)2ct
b
t b br ălRld
unde lt este lungimea totala dintre electrozi
2 3 6 ;tal L n m
(5.8)
b ηb – coeficientul de randament al bandei
0.2b .
4 150 4 6ln ln 50.797 ;2 2 3.14 6 0.2 0.02ct
b
t b bar ălRld
(5.9)
Găsim rez istenta totală a electrozilor
.5.455 50.7976.111 ; 5.1050.797 5.455ab
el t
baRRRRR
59
Utilizînd coeficientul de randament al electrozilor verticali, găsim numărul precizat al lor.
unde
0.36el
.13.9486.341 6; 5.110.36 6.111el
el el tRnR
Se duce planul situării electrozilor pe foaie în partea de descriere
L
1 2 3
4 5 6
Figura 5.6 – Amplasarea electrozilor pe planul real și cu numarul real de elec trozi
5.3 Securitatea antiincendiară la instalațiile electrice
La alegerea mijloacelor pentru evitarea accidentelor prin electrocutare la o anumită
instalație sau echipament electric, se iau în considerație în primul rînd factorii care ar p utea
contribui la micșorarea rezistenței electrice a corpului omului (umiditatea, căldura, prafurile
bune conductoare de electricitate) și la micșorarea rezistenței de scurgere la pămînt prin
pardoseală sau sol, precum și factorii care au o acțiune distruc tivă asupra izolației și
carcaselor echipamentelor electrice. Astfel, din punct de vedere al mediului înconjurător,
locurile de muncă se împart în trei categorii:
cu grad mic de pericol;
periculoase;
foarte periculoase.
Locurile de muncă cu grad mic de pericol sînt acelea în care:
pardoseala este rău conducătoare de electricitate sau acoperită cu materiale izolante
(dușumele din lemn, acoperiri cu asfalt etc.);
nu există elemente bune conducătoare de electricitate (metale sau de beton armat) în
contact electric cu pămîntul în zona de manipulare a omului, astfel încît asta, atingînd
echipamentul electric, nu poate să atingă concomitent și elementul metalic sau de
beton armat;
încăperea respectivă este uscată, adică cu umiditate sub 75%, este venti lată, iar
temperatura este între valorile 10 -25 °C;
60
nu există praf bun conducător sau agenți corosivi.
Locurile de muncă periculoase sînt acele locuri în care există cel puțin unul din următorii
factori:
pardoseala este bună conducătoare de electrici tate (de exemplu pămînt, beton armat,
pardosele rele conducătoare de electricitate însă umede sau murdare etc);
mese metalice în legătură cu pămîntul și care ocupă pînă la 60% din suprafața zonei de
manipulare;
umiditate 75 -97%;
temperatura mediului înconjurător de 25 -30°C;
prafuri bune conducătoare de electricitate (pilitură de fier sau alte metale, oxizi
metalici etc.);
Locurile de muncă foarte periculoase sînt acele în care există cel puțin unul din factorii:
umiditate peste 97%;
temperatură peste 30°C;
mase metalice în legătură cu pămîntul, care ocupă peste 60% din suprafața zonei de
manipulare;
medii corosive.
Prin zona de manipulare în tehnica securității în instalațiile electrice, se înțelege spațiu în
care omul poate ajunge cu mîna în toate direcțiile fără mijloace ajutătoare speciale. Ca
distanță de manipulare a omului, măsurată de la amplasarea posibilă a acestuia se consideră în
sus 2,5 m, iar în direcție laterală, în față, în spate și în jos 1,25 m.
Din punct de vedere al t ensiunii de lucru a instalațiilor și echipamentelor electrice în
tehnica securității, acestea se împart în două categorii:
1. instalații sau echipamente de înaltă tensiune;
2. instalații sau echipamente de joasă tensiune.
Prin instalații sau echipamente de joasă tensiune, se înțeleg acele care au tensiune normală
de lucru față de pămînt sub 250 V, iar prin instalații sau echipamente de înaltă tensiune se
înțeleg acelea care au o tensiune normală de lucru de 1000 V și peste 1000 V. Instalațiile și
echipament ele electrice cu tensiuni normale de lucru cuprinse între cele două limite (250 V și
1000 V) se încadrează astfel: instalațiile și echipamentele electrice din rețelele electrice
izolate față de pămînt cu tensiuni normale de lucru între faze de la 380 V pîn ă la 1000 V intră
în categoria tensiunilor joase, iar cele din rețelele electrice legate la pămînt cu tensiuni
normale de lucru față de pămînt peste 250 V intră în categoria tensiunilor înalte.
În funcție de pericolele pe care le prezintă deservirea echipamentelor electrice, ele se
împart în trei categorii:
61
1. echipament electric fix;
2. echipament electric mobil;
3. echipament electric portativ.
Prin echipament electric fix se înțelege acele care au un amplasament fix și destinat de
funcționa permanent într -un anumit loc; nu poate fi mutat de la un loc la altul, decît numai
dacă se demontează din locul respectiv cu ajutorul unor scule specia le.
Prin echipament electric mobil se înțeleg acele care nu au un amplasament fix,
funcționează temporar într -un anumit loc și este mutat de la un loc la altul de muncă numai
după ce a fost scos de sub tensiune (inclusiv cablul de alimentare); în tim pul funcționării deci
nu este mutat din locul lui de amplasare.
Prin echipament electric portativ se înțelege acela care este construit special astfel ca în
timpul lucrului, fiind sub tensiune, să poată fi purtat ușor de una sau mai multe persoane.
Din cele trei categorii de echipamente, cele mai periculoase sunt cele portative.
5.3.1 Mijloace de protecție
Mijloacele pentru evitarea accidentelor prin atingere directă sînt următoarele:
folosirea unor tensiuni de alimentare cît mai re duse;
construcția instalațiilor și echipamentelor electrice să fie executată astfel încît
elementele bune conducătoare, care fac parte din circuitele curenților de lucru, să fie
inaccesibile atingerii întămplătoare, iar producerea unor arcuri electrice să nu poată da
loc la arsuri;
folosirea unor pardoseli din materiale izolante sau acoperirea pardoselii sau a solului
cu materiale izolante;
limitarea la sursă a influenții electrostatice sau electromagnetice.
Pentru protejarea personalului care, prin a tribuțiile lor, trebuie să lucreze direct la
elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din circuitele curenților de lucru,
cum sînt electricienii, la mijloacele expuse mai sus se mai adaugă:
folosirea mijloacelor individuale de protecți e;
egalizarea potențialelor și izolarea față de pămînt;
organizarea lucrului și eșalonarea operațiilor astfel încît munca să se desfășoare fără
pericole de accidentare, atît pentru cei care execută operațiile cît și pentru persoanele
străine.
Prima m ăsură enumerată mai sus s -ar părea că este cea mai importantă în ceea ce privește
eficacitatea ei. În modul acesta s -ar reduce direct pericolul de accidentare. În practică însă,
aplicarea acestei măsuri este cea mai dificilă, deoarece în multe cazuri ar du ce la dificultăți de
62
ordin constructiv și economic, care nu ar putea fi soluționate practic. La stabilirea tensiunilor
de alimentare se ține seama de puterea instalațiiei sau echipamentului electric respectiv și de
posibilitățile asigurării unei protecții radicale cu alte mijloace din cele expuse mai sus. De
exemplu, tensiunea de alimentare a sculelor electrice portative, care au puteri mici și sînt
deosebit de periculoase, trebuie să fie 24 V. Trebuie menționat că această tensiune nu poate fi
numită tensiu ne nepericuloasă, ci doar valoare maximă admisă.
Totdeauna, pe lîngă aplicarea măsurii „tensiune redusă”, trebuie să se aplice și alte măsuri
de protecție din două motive: în primul rînd chiar tensiunea de 12 V sau 24 V, în anumite
condiții nefavorab ile, pot produce electrocutări grave, iar – în al doilea rînd, există pericolul
apariției în rețeaua de tensiune redusă a unor tensiuni mai înalte datorită unor defecte în rețea
(de exemplu trecerea tensiunii înalte în circuitul de joasă tensiune).
Deoarece tensiunea redusă nu poate fi aplicată în general în orice instalație sau
echipament electric, trebuie să se aplice mijlocul de protecție care urmează în ordinea
importanței și anume construcția instalațiilor și echipamentelor electrice să fie astfe l executată
încît elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din circuitele curenților de
lucru, să fie inaccesibile unei atingeri nedorite.
Această măsură se realizează prin:
1. izolarea electrică a elementelor bune conducătoare, car e fac parte din circuitele
curenților de lucru, numită izolare de lucru, deoarece împiedică și pierderile de energie
electrică prin scurgeri de curent inutile;
2. carcasă de protecție, care au ca scop atît evitarea atingerilor directe, cît și a producerii
arsurilor; carcasele au de asemenea un rol deosebit de important în protejarea
împotriva solicitărilor mecanice ale echipamentelor electrice;
3. amplasări de înălțimi inaccesibile;
4. îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele aflate sub tensiune;
5. blocări electrice și mecanice.
Pentru izolarea electrică de lucru, este necesar ca elementele instalațiilor sau a
echipamentelor electrice, aflate sub tensiune în timpul lucrului, să fie izolate pe întregul lor
parcurs sau să fie protejate în raza de manipulare împotriva atingerii întîmplătoare, prin însăși
construcția lor, p rin poziție și prin amplasare, sau cu ajutorul unor dispozitive speciale.
Acoperirea lor cu lac, vopsea sau email, straturi de oxizi, cămăși din material fibros chiar și în
cazul cînd ele sînt impregnate, nu se consideră ca izolație în sensul protecției îm potriva
atingerii directe.
63
În apropierea instalațiilor și echipamentelor electrice, trebuie să se prevadă distanțe și
spații suficient de mari, astfel încît deservirea lor să se poată face fără pericol de atingere a
unor elemente aflate sub tensiune.
În cazul rețelelor de joasă tensiune legate la pămînt (cu tensiunea de lucru pînă la 250 V
față de pămînt) legarea la pămînt poate asigura o protecție condiționată de anumite
împrejurări, ceea ce determină ca în aceste rețele să se prefere din ce î n ce mai mult legarea la
nul, care poate asigura o protecție foarte bună. În schimb protecția prin legare la nul nu poate
fi aplicată în rețelele izolate față de pămînt și nici în rețelele cu tensiunea de lucru peste 1000
V. Protecția prin legare la pămînt poate fi folosită ca măsură de protecție suplimentară în
cadrul protecției prin legare la nul.
Atît protecția prin legare la pămînt, cît și protecția prin legare la nul prezintă și anumite
dezavantaje care fac ca să nu poată fi folosite cu succes d rept protecții principale în cazul
utilajelor electrice portative, alimentate din rețele legate la pămînt.
GENERALITĂȚI PRIVIND POLUAREA FONICĂ
DEFINIȚIA POLĂRII FONICE
Poluarea fonică (sonoră) reprezintă o componentă importantă a poluării mediului
înconjurător și prin caracterul nociv și prin prezența sa în toate compartimentele vieții
moderne, poluarea sonoră constituie o problemă majoră pentru toate țările dezvoltate
economic sau în curs de dezvoltare.
Poluarea fonică reprezintă agresiunea c ontinua asupra oamenilor si a animalelor,
determinată de diferite zgomote produse de mașini, utilaje, aparatură industrială sau casnică,
în incinta contrucțiilor sau în afara acestora.
SUNETUL
Sunetul constituie din punct de vedere fiziologic senzaț ia produsă asupra organului
auditiv de către vibrațiile materiale ale corpurilor și transmise pe calea undelor acustice.
Urechea umană este sensibilă la vibrații ale aerului cu frecvențe între 20 Hz și 20 kHz,
cu un maxim de sensibilitate auditivă î n jur de 3500 Hz. Acest interval depinde mult de
amplitudinea vibrației și de vârsta și starea de sănătate a individului. Sub amplitudinea de 20
μPa vibrațiile nu mai pot fi percepute. Odată cu vârsta intervalul de sensibilitate se
micșorează, în special f recvențele înalte devin inaudibile.
Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiție mai largă, el nefiind legat de senzația
auditivă: orice perturbație (energie mecanică) propagată printr -un mediu material sub forma
unei unde se numește sunet. În această definiție se includ și vibrații la frecvențe din afara
domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub 20 Hz) și ultrasunete (peste 20 kHz).
Intensitatea sonoră este energia purtată de sunet și se măsoară în decibeli. Intensitatea
sonoră a unei șoapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o clasă de elevi este de
50dB, zgomotul unei străzi aglomerate este de aproximativ 90 dB. Sunetele de peste 90 dB
64
pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de 140 dB produs de e x de un avion cu
reacție întimpul decolării este aproape dureros și poate afecta timpanul. Cel mai
comun efect alzgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate
produce la intensități de circa 60 dB. Practic, se consideră că limita de suportabilitate la
zgomot pentru om este de 65 decibeli.
Impactul vizual
Turbinele eoliene sunt structuri extrem de vizibile . Turnurile turbinelor eoliene moderne
măsoară de la 30 la 50 metrii deasupra solului, fără a mai pune la socoteală palele rotorului
care pot ajunge până la 40 metrii în diametru. În plus, de cele mai multe ori turbinele sunt
dispuse în tablouri de o duzi nă sau mai multe pe creste și dealuri vizibile. Dacă impactul
vizual al turbinelor eoliene generează plângeri depinde parțial de locația unde se instalează.
În multe zone agricole din SUA, dezvoltatorii au întâmpinat relativ puține probleme
câștigarea acceptării de proiecte eoliene de către comunitatea locală. Acest lucru are sens,
considerând faptul că morile de vânt constituiau o vedere familiară la fermele din America
până la mijlocul secolului 20. Ajută și faptul că proprietarii de terenuri agricol e, deseori
beneficiază în mod direct de proiecte privind energia eoliană, prin chiriile și taxele plătite de
proprietarii centralelor. În alte condiții, acceptarea comunității poate fi o problemă mult mai
gravă. Uneori, propunerea instalării centralelor eoliene lângă zonele rezidențiale a întâmpinat
opoziția puternică a localnicilor și dezvoltatorilor imobiliari. Într -unul din cazuri rezidenții ce
s-au opus proiectului eolian Cordelia Hills, la nordest de San Francisco, au raportat că nu vor
să vadă turbi ne în apropiere chiar dacă dealul ales pentru proiect avea deja numeroase relee
electrice și linii de transmisie. Inutil de precizat faptul că, amplasarea unui proiect de eoliene
în apropierea unui parc național sau rezervație poate incita la plângeri din partea organizațiilor
locale de mediu și activiști.
Oricare ar fi amplasamentul, se pot lua măsuri de reducere a numărului de plângeri prin
construirea de turbine mai puțin impunătoare și mai plăcute la vedere. De exemplu, turnurile
tubulare sunt mai puți n ofensive decât turnurile cu zăbrele, și din acest motiv sunt preferate de
majoritatea dezvoltatorilor. Combinarea unui aspect elegant și minimalist a unor spații
moderne de turbine eoliene și rotoare poate rezulta într -un efect general atractiv.
O aten ție deosebită trebuie acordată la modul în care este instalată o matrice de turbine
eoliene în raport cu peisajul. O matrice bine -dispusă pare să justifice scopul și eficiența, în
timp ce una care pare împrăștiată lasă impresia de lipsa unui scop clar și c onfuzie. Urmărirea
conturului unei creste va face ca o linie cu eoliene să se amestece mai ușor cu împrejurimile.
Este importantă luarea de măsuri pentru evitarea cicatrizării terenului cu drumuri inestetice și
65
defrișări precum și eliminarea dezordinii inu tile prin îngroparea liniilor electrice de transport
și ascunderea clădirilor sau a altor structuri în spatele crestelor cu vegetație.
Un instrument valoros pentru evaluarea impactului vizual potențial al proiectului este
simularea vizuală. Această simula re permite dezvoltatorului proiectului, agențiilor de
autorizare și publicului să vadă site -ul așa cum este, și schimbările pe care le va aduce
proiectul în locația existentă. După vizualizarea simulării din punctele de observație
importante, toate părțile interesate pot fi implicate în eventuale modificări ale proiectului și în
minimizarea impactului.
Eforturile de educare și informare a comunității cu privire la energia eoliană și beneficiile
sale, pot ajuta, de asemenea, la reducerea opoziției din motiv e estetice. Spre exemplu, există o
tendință a persoanelor care trec pe lângă o centrală eoliană de a observa mai degrabă cele
câteva turbine care nu funcționează decât majoritatea care funcționează. Acest lucru poate
induce părerea că tehnologia eoliană nu este sigură. Prin informarea oamenilor despre faptul
că este normal ca unele turbine să poată fi oprite în orice moment (din cauza variațiilor
vântului și a nevoilor de întreținere) se poate ajunge la ameliorarea acestei probleme de
comunicare.
Zgomotul
Marea majoritate a celor afectați de zgomotul produs de turbinele eoliene trăiesc la câțiva
kilometri de centralele eoliene de mare putere sau la câteva sute de metrii de o instalație cu
turbine mici sau individuale. Deși zgomotul la aceste distanțe nu e ste foarte mare – o turbină
de 300 kW produce un nivel de zgomot la 120 m mai mic decât cel produs de un semafor aflat
la 30 m distanță – este totuși suficient de tare pentru a se auzi în încăperi și poate fi
semnificativ noaptea, când traficul și zgomotel e casnice sunt diminuate (a se vedea tabelul
5.1).
66
La planificarea unui proiect eolian, ar trebui acordată atenție la orice zgomot ce ar putea fi
auzit în afara caselor din apropiere. În interior, nivelul de zgomot este probabil mai mic chiar
și cu geamurile deschise. Zgomotul ce va fi produs atunci când bate vântul dinspre turbine
spre case, caracterizează de obicei, impactul zgomotului potențial. Acesta este apoi comparat
cu zgomotul de fond care există deja în zonă, f ără funcționarea parcului eolian.
Interferența electromagnetică (IEM)
Interferența electromagnetică este perturbarea semnalelor electrice folosite în tehnologia de
comunicație inclusiv radio, televiziune și microunde. O posibilă problemă pot crea palele
turbinelor. Palele turbinelor reflectă semnalele de televiziune UHF, iar receptoarele de
televiziune pot fi afectate pe o rază de 5 kilometri (UHF) sau 6/5 kilometrii (VHF) dacă
turbina are dimensiuni considerabile. Gradul de interferență depinde de materialul din care
este confecționată pala, locația turbinei în raport cu calea semnalului, și dimensiunea turbin ei.
Interferența cu recepția radio FM nu a fost raportată. Stațiile de comunicare cu microunde
sunt adesea situate pe dealuri îndepărtate în zona rurală. Aceste transmisii se fac pe linia de
vizare directă între emițător și receptor și, prin urmare, pot fi afectate de turbinele eoliene care
pătrund pe traseu. În plus, circuitele electrice din turbine pot transmite un semnal
electromagnetic (zgomot), în cazul în care nu sunt corect instalate și întreținute. De aceea,
sunt necesare discuții și soluții cu o peratorii stațiilor de telecomunicații pentru evitarea creerii
de inteferențe.
Habitatul sălbatic
Unele studii au arătat că păsările și alte animale au tendința de a evita să își facă cuib
sau să vâneze în imediata apropiere a turbinelor eoliene. În pl us, activități de genul constucției
de drumuri și defrișarea copacilor pot distruge habitatele și permite introducerea speciilor
nedorite. Problema este agravată de faptul că cele mai bune locații de turbine sunt situate
izolat, în zone care găzduiesc dife rite specii de plante și animale.
Din această cauză, anumite zone sensibile din punct de vedere ecologic (chiar dacă nu
sunt expres protejate de lege) trebuie limitate pentru proiecte eoliene. Totuși, în alte cazuri pot
exista opțiuni pentru evitarea imp actului asupra migrației sau habitatelor. Spre exemplu,
dezvoltatorii pot investi în refacerea terenurilor, prin plantarea de copaci sau crearea de
habitate pentru speciile dislocate de proiectele eoliene. Măsurile necesare, vor depinde de
fiecare locație în mod particular și speciile în cauză și se determină conform legislației prin
implicarea agențiilor naționale și regionale și organizațiilor de mediu adecvate.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza generării surselor de energii regenerabile racordate la rețelele [614050] (ID: 614050)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.