Analiza Firmei H&m

UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂ

FACULTATEA DE INFORMATICĂ MANAGERIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: BOTEZATU CORNELIA PAULINA

STUDENT:

Verone Alin Marian

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

Introducere 3

Capitolul 1 . Studiul si analiza sistemului existent 4

1.1 Prezentarea succintă a firmei 4

1.2 Activitățile desfășurate în unitatea economică 7

1.3 Organigrama firmei H & M 13

1.4 Descrierea circuitului informațional 15

Capitolul 2 Proiectarea de ansamblu a sistemului informatic 16

2.1 Obiectivele aplicației informatice 16

2.2 Structura aplicației informatice 16

2.3 Modelarea datelor și a bazei de date 16

2.4 Diagrama Entitate-Asociere 18

2.5 Arhitectura aplicatiei 18

2.6 Calendarul de realizare 20

Introducere

Capitolul 1 . Studiul si analiza sistemului existent

1.1 Prezentarea succintă a firmei

H&M (denumirea completă: Hennes & Mauritz) reprezintă un cunoscut lanț de magazine de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați, adolescenți și copii, originar din Suedia, care promovează conceptul de fast-fashion. Acest termen este folosit pentru a descrie colecții de îmbrăcăminte care se bazează pe cele mai noi tendințe în modă, prezentate de marii designeri, dar care sunt create și produse rapid, la prețuri convenabile.

Sediul companiei este în Stockholm, Suedia, iar persoanele-cheie din spatele acestui business sunt Stefan Persson(Chairman) și fiul său, Karl-Johan Persson (Președinte și CEO).

Potrivit informațiilor prezentate pe site-ul H&M, în prezent, compania deține 2.500 de magazine pe 44 de piețe din întreaga lume. Dintre brandurile promovate de Grupul H&M, se remarcă atât H&M și H&M Home, cât și COS, Monki, Weekday și Cheap Monday.

În data de 13 septembrie 1947, în localitatea Västerås din Suedia lua naștere magazinul care stă la temelia imperiului H&M: Hennes. Fondator este Erling Persson (21 ianuarie 1917 – 28 octombrie 2002), al cărui spirit antreprenorial a ieșit la iveală încă din adolescență când, împreună cu un prieten, el a întemeiat în Stockholm un magazin de papetărie.

Sursa de inspirație a lui Persson au constituit-o magazinele americane cu un volum ridicat de marfă, la prețuri excepționale, precum Macy’s sau Barney’s, pe care suedezul le-a descoperit în timpul unei călătorii în Statele Unite.

Astfel, Persson a început să vândă în cadrul magazinului Hennes (cuvântul „hennes” înseamnă în suedeză „a/al ei”) îmbrăcăminte pentru femei.

Tot în anul 1947, în data de 4 octombrie, s-a născut și fiul lui Erling Persson, Stefan, cel care în prezent conduce imperiul H&M.

După doar 5 ani, în 1952, Persson deschide un magazin Hennes și în Stockholm, iar în 1964 începe extinderea pe piețele internaționale, prima vizată fiind Norvegia.

Anul 1968 stă la baza conturării brandului H&M. Persson a decis atunci să cumpere magazinul Mauritz Widforss, specializat în comercializarea deechipamente pentru vânătoare și pescuit, situat în Stockholm. Un stoc de îmbrăcăminte pentru bărbați a venit împreună cu noul magazin, așa că Persson a început să vândă atât haine pentru femei, cât și pentru bărbați. Noul magazin a primit, desigur, numele de Hennes & Mauritz.

Astfel, anul 1974 este cel în care compania H&M a fost listată la Bursa de Valori Stockholm.

O importanță deosebită în evoluția acestui brand o are și anul 1976, care marchează inaugurarea primului magazin din afara Scandinaviei, în Londra. Nici Germania nu a rămas mai prejos, primul magazin H&M fiind deschis aici în anul1980.

Anii ’90 găsesc Grupul H&M în plin proces de expansiune în Europa. Primul magazin din Austria a fost deschis în 1994 în Viena, în Franța brandul H&M ajungând abia în anul 1998. Acest an marchează și startul vânzărilor online, pe site-ul companiei. Este, de asemenea, perioada în care reclamele în ziare și reviste sunt completate de bannere supradimensionate în care apar modele celebre.

Dacă în anii ’90 strategia de expansiune s-a concentrat pe marile state europene, anul 2000 aduce cu sine inaugurarea primului magazin din Statele Unite, deschis pe Fifth Avenue, în New York.

Revenind la strategia de expansiune a Grupului H&M, trebuie spus că primele magazine H&M au fost deschise în Europa Centrală, în regim de franciză, în anul2006. În același an, prima piață din afara Scandinaviei unde H&M a deschismagazine online a fost Olanda. Au urmat Germania și Austria, unde startul vânzărilor online ale produselor marca H&M s-a dat în anul 2007.

Anul 2007 semnifică pentru evoluția brandului H&M și pătrunderea pe piața asiatică, primele magazine fiind deschise în Hong Kong și Shanghai.

Odată cu aceste evenimente, în 2007 Grupul H&M sărbătorește și integrarea în companie a unuia dintre fiii lui Stefan Persson, Karl-Johan Persson, care și-a început cariera ca Director de Dezvoltare, ajungând în prezent să ocupe postul de Președinte al imperiului creat de bunicul său, Erling Persson.

Centrul intereselor H&M în anul 2008 îl reprezintă Japonia, primul magazin din această țară fiind deschis, desigur, în frumoasa capitală Tokyo.

Anul 2009 aduce H&M mai aproape de estul Europei, fiind inaugurant primul magazin din Rusia. Este deschis, de asemenea, primul magazin din Beijing, iar noutatea acestui an o reprezintă lansarea conceptului H&M Home. Acesta din urmă evoluează rapid, anul următor fiind deschise primele magazine în afara Suediei.

2010 este anul când produsele H&M devin disponibile online și în UK, iar expansiunea continuă cu Turcia și Coreea de Sud.

În iulie 2010, Grupul H&M număra în total 76.000 de angajați, care lucrau în circa 2.000 de magazine din 37 de țări. Aceste cifre plasează H&M pe locul al treilea în topul retailerilor de îmbrăcăminte din lume, după spaniolii de la Gap, respectiv Inditex.

În România, H&M a deschis primul magazin în 25 martie 2011, în AFI Palace Cotroceni din București.

Conform informațiilor prezentate pe site-ul H&M, obiectivul anual de expansiune a companiei constă în creșterea cu 10 – 15% a numărului de magazine nou deschise.

1.2 Activitățile desfășurate în unitatea economică

Planificarea venitului si orelor este pentru a avea control asupra rezultatelor si pentru a se atingem venitul si taktul budgetat si in consecinta surplusul. Baza planificarii este BUDGETUL . BUDGETUL este angajamentul dintre magazin,Arie si Country in ceea ce priveste performanta asteptata din partea magazinului. Acesta reprezinta clar obiectivele pentru Takt1 ,vanzare, ore folosite si cost salarial.

Figura 1.1 Planificarea bugetului

PLAN PE QUARTER

Planul pe quarter se pregateste pentru asigurarea terminarii quarter-ului conform budgetului ( Vanzare si Takt1 )

Pentru a pregati planul pe quarter se foloseste metoda ponderii lunilor .

a

a

Figura 1.2 Metoda ponderii lunilor

PLAN LUNAR

In fiecare luna se planifica venitul si Takt1 tinant cont de informatiile care au infuenta asupra vanzarii si Takt-ului de care nu stie cand se pregateste planul pe quarter si budgetul (activitati speciale, midseasonsale, night shopping etc.). Planul venitului trebuie sa fie realist pentru ca este baza planificarii orelor in vederea obtinerii takt-ului dorit . Intotdeauna se asigura ca magazinele au posibilitatea de a maximiza vanzarea.

PLANIFICAREA – CIFRELE DE GROUND

Cifrele de ground-instrument folositor pentru a planifica venitul.

Diferenta in % dintre venitul de anul trecut comparat cu anul precedent da informatii despre situatia incasarii de anul trecut(daca a fost un an bun sau daca s-au pierdut bani fata de anul precedent)

Este o informatie utila in timpul procesului de planificare: cifre de ground cu minus potential pentru vanzare cifre de ground cu plus trebuie planificarea aceluiasi venit ca anul trecut

Se tine cont si de diferenta in bani, nu doar de cea in procente.

Exemplu: Magazinul A a facut in Martie 2015 = 246 000 Euro

Martie 2014= 228 000 Euro

Cifrele de ground = 246 000/228000-1*100=7,89%

PLAN LUNAR- METODA PONDERII LUNILOR

Planificarea lunilor folosind doar rezultatele de anul trecut nu este suficient de elocventa.

Exemplul nr1: Anul trecut Martie 2014 (comparat cu 2015): 1120000/980000-1*100=14.2%

Exemplul nr2: Anul trecut Iunie 2015 (comparat cu 2014): 123000/147000-1*100=-16.3%

Fig. 1.3 Metoda ponderii lunilor

PLAN LUNAR – ORE

Cel mai mare cost al magazinului asupra caruia exista influenta directa este costul salarial. In consecinta necesita multa atentie. Folosirea corespunzatoare a orelor si controlul costului va avea un impact pozitiv atat asupra vanzarii cat si a asupra profitului. Ideea planificarii orelor este acea de a avea persoana potrivita cu competentele necesare,cu sarcina potrivita, la locul si momentul potrivit. Acest lucru va permite operarea eficienta a magazinului, si va permite o viziune de ansamblu(elicopter),in locul reactilor pentru nevoile imediate. Planul orelor trebuie sa fie in acord cu planul functional si cu structura contractuala. Obiectivul este atingerea takt1 din budget. Trebuie sa cunoasteti in permanenta situatia magazinului fata de budget si,daca este cazul, sa se faca ajustarile necesare pentru a aduce magazinul la rezultatul dorit.

Planificarea vanzarilor in mod realist pentru ca este baza planificarii orelor.

Pentru a planifica corect takt1 lunar, se verifica taktul din budget in 13WP.

Se imparte vanzarea planificata la taktul budgetat si se obtine numarul de ore ce se pot planifica

. Exemplu: Plan vanzare: 232 000

Takt1 budget: 130

Plan ore: 232 000/130= 1784

Ultimul pas este impartirea orelor planificate pe zile. Se tine cont de planul functional, livrari, vanzarea din weekend, salarii, informatii de campanie si efectele de calendar.

Cum se revizuie orele planificate daca suntem sub takt1 din budget?

• Exemplu : • Plan vanzare: 232000

• Budget Takt1: 130

• Rezultatul acumulat takt1 vs budget: -1.6%

Tabel 1.1

Pentru a calcula cate ore trebuie compensate, se imparte vanzarea acumulata la takt1 budget acumulat : 928000/ 125=7424 7424 de ore ce trebuiau folosite pentru a obtine takt1 budgetat.

Acum se calculeaza diferenta fata de ce s-a folosit. 7508-7424=84 84 de ore trebuie sa se compenseze pentru a obtine takt1 budgetat.

Ultimul pas: Se scade numarul de ore care trebuie compensate din nr de ore planificate : 1784-84=1700

PLAN SAPTAMANAL

In fiecare saptamana trebuie actualizat planul pentru saptamana care urmeazasi se revizuieste venitul si orele daca este nevoie.

Pentru a planifica vanzarea si orele saptamanal se tine cont de incasarea din anul precedent(informatii care au influentat incasarea de anul trecut), efectul de calendar, informatii despre campanii, cifre de ground,livrari si alte informatii de care nu s-a stiut cand a fost facuta planificarea lunara (night shopping, alte activitati etc.)

Noul takt1 planificat trebuie sa fie la fel cu cel original.

Intotdeauna se asigura ca orele efective de pe hartie sunt identice cu orele planificate in 13WP

DAILY PLAN

In fiecare zi se face follow up pentru vanzare si takt1 fata de plan.

Daca se vede ca dupa duminica si luni vanzarea este sub plan sau peste,se reactioneaza si se schimba planul pentru restul saptamanii.

Daca se scade planul la vanzare trebuie sa se asigure ca se obtine takt1 planificat initial,de aceea trebuie sa se schimbe si numarul de ore folosit.

Fig 1.4 Evolutia profitului

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale realizate de firmă, vânzarea de mărfuri și produse, într-o perioadă de timp determinată.

Fig .1.5 Evolutia cifrei de afaceri

1.3 Organigrama firmei H & M

Organigrama este reprezentarea grafică a unei organizații în funcție de relațiile de subordonare precum și de resursele disponibile.

Nu organigrama dictează modul de organizare al unei societăți ci organigramă este creeata astfel încât să reflecte modul de organizare al acesteia. Orice organigramă poate fi modificată oricând în funcție de necesități.

Managementul firmei are o structură matriceală, formată, pe de o parte, din directorii executivi și, pe de altă parte, din directorii naționali ai filialelor din diverse țări. Comitetul de Audit este ales de Adunarea Generală a Acționarilor si se ocupă cu supravegherea raportului anual al întreprinderii, precum și a felului în care Comitetul Director administrează întreprinderea.

H&M a fost un pionier în aplicarea unei strategii de integrare verticală a rețelei dedistribuție. Această strategie a permis companiei să colecteze direct și să utilizeze pe deplininformațiile referitoare la vânzări și clienți, pentru a ameliora și a accelera răspunsul la cerințele pieței.

Fig .1.6 Organigrama firmei H&M

1.4 Descrierea circuitului informațional

Circuitul informațional al unei comenzi în cadrul companiei H & M este circuitul pe care circulă toate informațiile legate de comandă de la creere până la confirmarea plătii clientului.

O comandă are următorul traseu informațional:

Primul pas pornește în momentul în care clientul fie plasează o comandă ( online , telefonic sau direct in magazine ). În cazul în care un client face o comandă prin intermediul site-ului aferent datele acestuia sunt introduse in baza de date .

Următorul pas pentru toate cazurile prezentate este cross-sale-ul sau vanzarea aditionala , momentul în care sales adivisor-ului încearcă să îi găsească o altă necesitate a clientului și să îi propună și alte produse ce să îi fie adăugate în comandă.

În momentul în care se confirmă toate detaliile legate de adresa clientului, sale adivisor-ul continuă prin a introduce într-o comandă simulatoare toate produsele pe care și le dorește clientul, având grijă să îi specifice la final toate produsele pe care le va primi, prețul total al comenzii, dar și data exactă când comanda îi va ajunge acasă clientului sau data in care clientul poate sa ridice comanda din magazinul selectat .

Fig .1.7 Platforma online

Capitolul 2 Proiectarea de ansamblu a sistemului informatic

2.1 Obiectivele aplicației informatice

Ideea ce va sta la bază acestui produs informatic. Fiecare agent va avea acces la toate informațiile necesare într-un mod structurat iar logarea se va face cu ajutorul numelui de utilizator și parolei. Acest lucru se va face prin intermediul unei legături a acestei platform cu baza de date.

De asemenea, există posibilitatea de a fi folosita de angajații din departamentul Training/Dezvoltare să aibă posibilitatea de a urca diferite materiale pe acest site iar cei din firma H&M să aibă structurate datele în funcție de departamentul din care fac parte.

2.2 Structura aplicației informatice

Aplicația are 3 părți ce pot fi accesate de către utilizatori:

Partea administrativă în cadrul căreia se pot creea/modifica utilizatorii

Partea accesibilă instructorilor ce va prezenta doar posibilitatea de a adăuga/modifica/scoate diferite materiale de pe această platformă

Partea accesibilă sail-adviseriolor ce vor avea acces doar la a vizualiza materialele urcate de către instructori.

2.3 Modelarea datelor și a bazei de date

Baza de date este realizată prin intermediul framework-ului Laravel în MySQL și conține 10 tabele relaționate.

Atributele exprimă caracteristici și proprietăți a sistemului economic analizat și a asocierilor dintre componente. În mod curent, atributele sunt asociate entităților. Fiecare entitate conține un număr de atribute:

Clienti:

Id_Client,Nume,Prenume,Adresa,Telefon,Data Nasterii

Agenti:

Id_Agent,Nume,Prenume,Departament,Username,Password

Data/Ora:

Id_Data,Data,Ora

Stoc:

Id_Stoc,Id_Data,UnitateMasura,Cantitate

Produse:

Id_Produs,Id_Stoc,Denumire,Pret,Descriere

Comenzi:

Id_Comanda,Id_Agent,Id_Data

Comenzi/Clienti:

Id_Comanda/Client,Id_Comanda,Id_Client

Comenzi/Produse:

Id_Comanda/Produs,Id_Comanda,Id_Produs,Cantitate

Tutoriale:

Id_Tutorial,Tutorial,Durata

Agenti/Tutoriale:

Id_Agent/Tutorial,Id_Agent,Id_Tutorial,TimeStampIntrare,TimeStampIesire

2.4 Diagrama Entitate-Asociere

Figura 2.1 Diagrama Entitate-Asociere

2.5 Arhitectura aplicatiei

Aplicația are 3 nivele pe care este structurată din punct de vedere al tehnologiilor utilizate:

Interfața HTML : În cadrul modulului utilizatorii pot să creeze/modifice/vizualizeze tutorialele accesibile pe platformă.

Partea de BackEnd : Prelucrarea datelor din HTML pentru a putea face legătura cu baza de date.

MySQL : Baza de date în care sunt stocate informațiile legate de utilizatori și nivelul lor de acces dar și detaliile pentru tutoriale (adresă,durată,etc.)

Figura 2.5 Cele 3 nivele ale aplicatiei

În ceea ce privește modulul de training pentru H & M, aplicația realizează cele 3 componente din Figura 2.5 urmând pașii:

Introducerea datelor de autentificare în interfață și verificarea lor cu cele din baza de date.

Verificarea nivelului de acces.

Afișarea meniurilor în funcție de permisiunile avute de fiecare utilizator.

Prin intermediul unui algoritm de auto-complete se formează linkul complet pentru videoclipurile tutorialelor astfel încât, în funcție de nivelul de acces, utilizatorii să poată vizualiză tutorialele urcate deja sau să adauge alte tutoriale.

2.6 Calendarul de realizare

Realizarea bazei de date – o lună

Realizarea interfeței – o lunaa€ƒ

Dezvoltarea părții logice – o lună jumătate

Testare și lansare – două săptămâni