Analiza Financiara la S.c. Apa Tarnavei Mari S.a

Cuprins:

1.Introducere.

1.1.Produsul studiat.

1.2.Programul de punere în funcțiune.

1.3.Planul de finanțare a investiției.

2.Prezentarea firmei.

2.1.Date de identificare a agentului economic.

2.2.Obiect de activitate.

2.3.Aria de operare.

2.4.Obiectivele S.C. Apa Târnavei Mari S.A. stabilite pentru anul 2012

2.5.Activitatea desfășurată de către S.C. Apa Târnavei Mari S.A. în anul 2012

2.6.Istoricul apei în zona de Nord-Est a judetului Sibiu – Mediaș

3.Analiza financiară.

3.1.Analiza structurii patrimoniale a S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

–realizate la 31.12.2012.

3.2.Analiza bilantului S.C. Apa Târnavei Mari S.A. la 31.12.2012

3.3.Analiza contului de profit și pierdere al S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

la 31.12.2012

3.4.Analiza cifrei de afaceri a S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

–realizate la 31.12.2012.

3.5.Analiza situației nete a S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

–realizate la 31.12.2012

3.6.Analiza lichidității și solvabilității a S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

–realizate la 31.12.2012

3.7.Analiza Cash-flow a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012

3.8. Determinarea capacității de autofinanțare a S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

–realizate la 31.12.2012

3.9.Concluzii ale analizei financiare

4.Prezentarea investiției.

4.1.Amplasamentul investiției.

4.2.Prezentarea produsului.

4.3.Eșalonarea și graficul de realizare a investiției

4.4.Calculul amortizării mijloacelor fixe.

4.5.Calculul termenului de recuperare al investiției

5.Concluzii

1.Introducere

Prezentul proiect se impune din necesitatea operatorului regional de apă S.C. Apa Târnavei Mari S.A. de a avea un control riguros asupra debitelor de apă potabilă recepționată și distribuită catre consumatorii din orașul Mediaș, pentru a monitoriza permanent pierderile de apă pe rețeaua de aducțiune sau de distribuție în vederea reducerii acestora.

La ora actuală apa intrată în sistem este contorizată la punctul de captare în stația de pompare apoi este împinsă si înmagazinată în rezervoare ca apoi să fie distribuită consumatorilor și contorizată individual.

Astfel la nivelul anului 2011 conform A.N.R.S.C. (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice) din 6864 mii de metrii cubi de apă produsă s-au facturat 2705 mii de metrii cubi. (www.anrsc.ro)

1.1.Produsul studiat.

Produsul ales este un montaj hidraulic realizat într-un camin de beton armat.

Conceptul de “Punct de monitorizare și reglare debit” sau “Cămin debitmetru electromagnetic” se identifică printr-un ansamblu de lucrări civile, mecanice, electrice cu scopul de a furniza informații legate în principal de debitul vehiculat în conductele din respectivul cămin și de a permite manipularea atât manuală cât și automată de la distanță a vanelor din cămin.

1.2.Programul de punere în funcțiune.

Punerea în funcțiune a investiției se realizează în 14 săptamâni după pregătirea documentației.

1.3.Planul de finanțare a investiției.

Deoarece societatea are în derulare alte proiecte de investiții care au dezechilibrat momentan situația financiară, prezentul proiect se poate finanța din resurse proprii prin reinvestirea unei părți din profitul acumulat.

2.Prezentarea firmei.

2.1.Date de identificare a agentului economic.

S.C. Apa Târnavei Mari S.A. este un operator regional de apă si apă uzată pentru nord-estul judetului Sibiu, înființat în 7 decembrie 2006, ca societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat.

Capitalul social al Operatorului Regional este de 2.379.000 lei divizat în 2.379 acțiuni nominative, numerotate de la 1 la 2.379, acționarii săi fiind :

Municipiul Mediaș ( 78,1841 % )

Consiliul Judetean Sibiu ( 5,8428 % )

Orașul Dumbrăveni ( 8,3228 % )

Orașul Agnita ( 7,1459 % )

Orașul Copsa Mică ( 0,5044 % )

2.2.Obiect de activitate.

Obiectul de activitate al Societații este urmatorul :

Domeniul principal de activitate : Cod CAEN 360 : Captarea, tratarea și distribuția apei.

Activitatea principală : Cod CAEN 3600 : Captarea tratarea și distribuția apei.

Activitati secundare : Cod CAEN 3700 : Colectarea si epurarea apelor uzate.

Sediul central al societații este situat in Mediaș, str. Gravorilor, nr. 2A, jud. Sibiu, operatorul mai având, de asemenea, două sucursale, în localitățile Dumbrăveni și Agnita, care deservesc inclusiv localitatea Alma ( comuna Alma ), localitățile Arpașu de Jos și Arpașu de Sus

( aferente comunei Arpașu de Jos ) și comunei Cârțișoara.

Încă de la înființare S.C. Apa Târnavei Mari S.A., preocuparea permanentă, în calitate de operator regional unic de apă si apă uzată pentru nord-estul judetului Sibiu, a fost îmbunătățirea continuă a calitații serviciilor furnizate și îndeplinirea cerintelor și asteptărilor clientilor, care se pot realiza doar cu implicarea și contribuția fiecărui angajat.

Ca operator regional unic de apă și apă uzată pentru nord-estul judetului Sibiu, contribuie la dezvoltarea regională, prin îmbunătațirea nivelului de trai al locuitorilor, realizarea unei infrastructuri moderne a sistemului public de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și preocuparea permanentă pentru protecția mediului înconjurător.

În anul 2012, una din prioritățile societății a fost implementarea managementului privat, având în vedere ca S.C. Apa Târnavei Mari S.A. intră sub incidența O.U.G. nr. 109 / 2011 privind guvernarea corporativă a întreprinderilor publice, fiind o societate comercială pe acțiuni, constituită în conformitate cu prevederile Legii NR. 31 / 1990 privind societățile comerciale, la care acționarii sunt unitățile administrativ-teritoriale mai sus menționate.

Prin urmare, în urma derulării unei proceduri transparente de recrutare și selecție, organizate de către o firmă specializată în recrutarea resurselor umane, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109 / 2011, în baza Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor S.C. Apa Târnavei Mari S.A. nr. 1 din 11.04.2012 privind aprobarea numirii noilor administratori și a Președintelui Consiliului de Administrație, respectiv a Deciziei Consiluilui de Administrație nr. 4 din 15.05.2012 privind aprobarea numirii Directorului General și a celorlalți Directori de resort, a fost instituit managementul privat la nivelul companiei, compus din :

Consiliul de Administratie

Iosif Moldovan Președintele Consiliului de Administrație

Virgil Bucșe Administrator

Ioana Ghiorghe Administrator

Ioan Tomoș Administrator

Dorel Vlașin Administrator

Managementul executiv

Virgil Bucșe Director General

Gabriela Fagărasan Director Economic

Gheorghe Popovici Director Tehnic

Gheorghe Din Director Operare

Vasile Dincă Manager Proiect

Planurile de Administrare și de Management elaborate de către noua echipă de conducere a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. pentru perioada 2012 – 2016 au fost aprobate prin Hotărarea nr.3 / 15.05.2012 a Adunarii Generale Ordinare a Acționarilor, respectiv prin Decizia Consiliului de Administrație nr.4 /15.05.2012, fiind postate pe pagina de internet a societații

( www.apatarnavei.ro, secțiunea „Documente instituționale ”), în conformitate cu prevederile Legii nr. 544 / 12.10.2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

2.3.Aria de operare.

În prezent S.C. Apa Târnavei Mari S.A. furnizează :

Servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare în orașele Mediaș, Agnita și Dumbrăveni ;

Servicii de alimentare cu apă potabilă în comunele Arpașu de Jos, Cârțișoara și Alma ;

În baza licenței clasa 2 acordată societătii de către Autoritatea Natională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice, conform Ordinului nr. 377 din 18.09.2012, acesta reprezentând o recunoaștere oficială a capacității S.C.Apa Târnavei Mari S.A. de a furniza / presta servicii de calitate în aria sa administrativ-teritorială, în condiții de eficiență economică, cu menținerea indicatorilor de performanța impuși.

Principalele obiective strategice stabilite de operator sunt :

Furnizarea serviciilor de apă și apă uzată de buna calitate, la preturi accesibile care să anticipeze nevoile și așteptările clienților din zona de acoperile a operatorului ;

Promovarea respectului și a transparenței prin tratamentul egal al tuturor clienților și prin menținerea unei comunicări eficace cu toți factorii interesati ;

Obținerea unui nivel ridicat de profesionalism prin continua instruire a angajaților care sunt tratati cu respect și fară discriminare ;

Construirea viitorului companiei având drept scop prosperitatea, continuitatea, stabilitatea și dezvoltarea durabilă a acesteia printr-un management competitiv ;

Promovarea responsabilității institutionale, protecția și conservarea mediului înconjurător.

2.4.Obiectivele S.C. Apa Târnavei Mari S.A. stabilite pentru anul 2012

Principalele obiective stabilite de către Operator la nivelul anului 2012 au vizat:

Implementarea acțiunilor și obiectivelor aferente anului 2012, aferente strategiilor aprobate la nivelul Planurilor de Administrare și de Management ale S.C. Apa Târnavei Mari S.A. pentru perioada 2012 – 2016 ;

Continuarea procesului de implementare a Proiectului „ Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita, Dumbrăveni, judetul Sibiu”, cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene sub POS Mediu;

Realizarea obiectivelor de investiții specifice Operatorului Regional, finanțate de la bugetul local al Municipiului Mediaș, prevazute în cadrul Programului de investiții pentru anul 2012;

Extinderea ariei de operare prin preluarea progresivă în operare a membrilor ADI, unde există deja sau se vor implementa sisteme centralizate de apă și canalizare, în conformitate cu obiectivele și termenele stabilite la nivelul strategiei de creștere extensivă a pietei ;

Îmbunătațirea indicatorilor de performantă specifici Operatorului și, implicit, creșterea calității serviciilor de alimentare cu apă și canalizare oferite clienților din aria de operare.

2.5.Activitatea desfășurată de catre S.C. Apa Târnavei Mari S.A. în anul 2012.

Deciziile adoptate de către managementul societății au vizat transpunerea în practică și îndeplinirea cu succes a obiectivelor stabilite pentru anul 2012, menționate anterior.

Stadiul implementării Proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita, Dumbrăveni, judetul Sibiu”

În cursul anului 2012 au fost continuate lucrările derulate în cadrul Proiectului cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene sub POS Mediu, la 31.12.2012, progresul fizic înregistrat la nivelul întregului Proiect fiind de 86,63 %.

Mediaș : 87,04 %

Agnita : 83,22 %

Dumbrăveni : 88,75 %

Accesarea de noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată din Aria Delegării a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. – Etapa 2014 – 2020

Operatorul intenționează să „profite” de know-how-ul dobândit în urma implementării Proiectului, aflat în curs de implementare, vizând accesarea de noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată în etapa a II-a de finantare ( 2014 – 2020 ).

În acest scop, una dintre preocupările Operatorului și ale Asistenței Tehnice pentru Managementul Proiectului a fost revizuirea „Master Planului pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată ( judetul Sibiu )” și stabilirea necesarului de investiții pentru Etapa a II-a, pentru toate localitățile aflate în aria delegării în vederea accesării de noi fonduri europene pentru sectorul de are.

2.5.Activitatea desfășurată de catre S.C. Apa Târnavei Mari S.A. în anul 2012.

Deciziile adoptate de către managementul societății au vizat transpunerea în practică și îndeplinirea cu succes a obiectivelor stabilite pentru anul 2012, menționate anterior.

Stadiul implementării Proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita, Dumbrăveni, judetul Sibiu”

În cursul anului 2012 au fost continuate lucrările derulate în cadrul Proiectului cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene sub POS Mediu, la 31.12.2012, progresul fizic înregistrat la nivelul întregului Proiect fiind de 86,63 %.

Mediaș : 87,04 %

Agnita : 83,22 %

Dumbrăveni : 88,75 %

Accesarea de noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată din Aria Delegării a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. – Etapa 2014 – 2020

Operatorul intenționează să „profite” de know-how-ul dobândit în urma implementării Proiectului, aflat în curs de implementare, vizând accesarea de noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată în etapa a II-a de finantare ( 2014 – 2020 ).

În acest scop, una dintre preocupările Operatorului și ale Asistenței Tehnice pentru Managementul Proiectului a fost revizuirea „Master Planului pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată ( judetul Sibiu )” și stabilirea necesarului de investiții pentru Etapa a II-a, pentru toate localitățile aflate în aria delegării în vederea accesării de noi fonduri europene pentru sectorul de apă potabilă și apă uzată din aria de operare a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. în Etapa 2014 – 2020.

Extinderea ariei de operare

La nivelul anului 2012, Operatorul Regional a continuat implementarea strategiei privind creșterea extensivă a pieței, prin preluarea progresivă în operare a localităților membre ADI, unde există deja sau se vor implementa sisteme centralizate de apă și canalizare.

Mai exact extinderea ariei delegarii in unitatile administrativ teritoriale : comuna Arpașu de Jos, comuna Cîrțișoara și comuna Alma, în anul 2012, au fost preluate în operare sistemele de alimentare cu apă potabilă din 4 localități rurale membre ADI :

satele Arpașu de Jos si Arpașu de Sus, din comuna Arpașu de Jos,

comuna Cîrțișoara,

satul Alma, din comuna Alma.

Implementarea sistemului informatic integrat EMSYS

În cursul anului 2012, a fost finalizat cu succes procesul de implementare a „Sistemului Informatic Integrat de Management Economico-Financiar pe Arhitectura Web”, achiziționat în anul 2011 de la S.C. PRODINF Software, cu suma de 373.500 lei, fară TVA.

În urma implementării Sistemului integrat EMSYS s-au uniformizat – în sensul tratării unitare, atat din punct de vedere procedural, cât și din punct de vedere informatic – o serie de procese care anterior erau tratate separat, cum ar fi: Managementul Relației cu Clienții, Contabilitate, Financiar, Managementul Materialelor, Managementul Activelor etc. Astfel, activitatea economică a companiei este introdusă / procesată/ arhivată într-o baza de date unică, fapt care se reflectă în disponibilitatea imediată a tuturor datelor ( fie ca sunt financiar-contabile, de facturare, mijloace fixe, gestiunea materialelor etc. ) la orice nivel, de la centru de cost-profit până la nivel de sucursală sau operator.

Investiții realizate în anul 2012 cu finanțare de la Bugetul Local Mediaș

S.C. Apa Târnavei Mari S.A. vizează creșterea gradului de acoperire cu servicii de alimentare cu apă și canalizare la standarde europene în aria de operare existentă, obiectiv realizabil la nivelul municipiului Mediaș prin realizarea obiectivelor prevăzute în Planul de investiții aprobat pentru anul 2012, finanțat de la Bugetul Local al municipiului Mediaș.

Implementarea Planului de investiții este responsabilitatea Direcției Tehnice – Dezvoltare

( activitatea de proiectare și avizare ) și a Direcției de Operare și Mentenanță ( execuție propriu-zisă a lucrărilor ).

Mai exact, în anul 2012, Operatorul a realizat urmatoarele obiective de investiții :

Pe de o parte, a continuat unele lucrări de investiții, cu finanțare de la Bugetul Local Mediaș, începute în anii anteriori pe următoarele străzi :

A finalizat lucrările de reabilitare a rețelelor de apă potabilă, canalizare menajeră și pluvială pe str. Ilarie Chendi și Mărțișorului, a rețelei de apă potabilă pe str. Ștefan cel Mare, a rețelei de apă potabilă pe str. Nicolae Filipescu, a rețelelor de apă, canalizare menajeră și pluvială pe str. Luncii și str. Laurențiu Toppeltinus;

A finalizat lucrările de extindere a rețelei de canalizare de pe str. Sibiului .

A continuat lucrările de echipare tehnico-edilitară pe str. Plopului ( tronson II ) și extindere a rețelelor de apă și canalizare pe str. Moșnei până la Eleșteu.

Valoarea decontată în anul 2012 de la Bugetul Local al mun. Mediaș pentru lucrările și începute în anii anteriori și continuate în anul 2012, mai sus menționate, a fost de 815.306,73 lei.

Pe de altă parte, a demarat o serie de obiective de investiții noi privind dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare din municipiul Mediaș, cu finanțare de la bugetul Consiliului Local.

A început și finalizat lucrările de modernizare a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Liviu Rebreanu, a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Titel Petrescu, a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Mihail Sadoveanu, a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Teba, a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Barajului, a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Ighișului – ramificații, extindere a rețelelor de apă și canalizare menajeră și pluvială în Cartierul Baron von Stromberg ;

A demarat lucrările de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare menajeră pe str. Porumbelelor, a rețelei de apă pe str. Sibiului și a rețelei de apă pe str. H. Oberth ;

A elaborat proiectul tehnic și a obtinut avizele și autorizațiile necesare executării în anul 2013 a lucrărilor de reabilitare a retelelor de apă, canalizare menajeră și pluvială pe str. George Coșbuc, Plevnei, Crișan, Pictor N. Grigorescu.

Valoarea decontată în anul 2012 de la Bugetul Local al mun. Mediaș pentru obiectivele de noi investiții, începute în anul 2012, mai sus menționate a fost de 2.915.134,75 lei.

2.6.Istoricul apei în zona de Nord-Est a judetului Sibiu – Mediaș.

Sursa de apă brută în Mediaș este râul Târnava Mare. Captarea se face printr-un baraj, în amonte de Mediaș.

Una dintre cele mai vechi surse de apă potabilă, în afară de râurile și pâraiele adiacente, cunoscută în zona Municipiului Mediaș, și care poate fi documentată, este un izvor situat în partea de N-V a orașului. Acesta se afla în punctul numit „Izvorul românilor”.

Astfel, atât pe baza toponimicului cât mai ales a cercetărilor arheologice din zona întreprinse între anii 1970-1975, în urma carora au fost descoperite o serie de conducte romane din Ceramică utilizate pentru aducțiunea apei și puse în legătură cu așezarea civilă din zona actualului cartier „Gura Câmpului”, putem afirma că respectiva sursă de apă era cunoscută încă din perioada provinciei daco-romane, sec.II-III d. Chr.

În perioada evului mediu, cetatea Mediașului era străbătută de catre pârâul Moșna, a carui albie era deviată și curgea pe actualele străzi I.G. Duca, P. Sandor, St.L. Roth și prin Piața Regele Ferdinand I, asanarea sa fiind realizată abia la începutul sec. XX. În anul 1912 au fost descoperite urmele unei mori acționate cu apă, amplasată pe acest pârâu, pe str. Spitalului, actuala I.G. Duca. Alte surse de apă, fântâni publice, sunt cunoscute din planurile întocmite de către arhitectul italian Giovani Morandi Visconti din anul 1699. Pe planurile sale pot fi identificate 9 astfel de fântâni, amplasate în felul următor :

1 în Piața Regele Ferdinand I ( fosta Grosse Markplatz ),

3 pe str. Mihai Viteazu ( fosta Zechesch ),

2 pe str. J. Honterrus ( fosta Steingasse ),

1 pe str. N. Iorga ( fosta Forkeschgasse ),

2 situate în alte puncte.

1952 – se construiește Stația de Tratare a apei Mediaș ( linia de tratare 1 ), aceasta fiind extinsă în 1965 si 1986 ( linia de tratare 2 ).

1956 – începe construcția rețelei de distribuție a apei în orașul Mediaș ; conductele – realizate din fonta cenușie, oțel și, mai recent azbociment și polietilenă – și fac parte dintr-o rețea ce însumează cca. 109 km ;

1956 – începe și construcția sistemului de canalizare ; lungimea totală a conductelor de canalizare este de 77 km, iar diametrul conductei variază de la 200 la 1000 mm ;

1963 – începe construcția Stației de Epurare din Mediaș, de la rasterele mari la decantoarele primare ;

1980 – se construiește decantorul secundar în Stația de epurare.

(www.apatarnavei.ro)

3.Analiza financiară.

3.1.Analiza structurii patrimoniale a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012 [GHE 13]

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea și urmărirea evoluției ponderii diferitelor elemente patrimoniale de activ și pasiv.

Alegem din bilanț indicatorii prezentați în tabel:

Tabel 3.1.1. Indicatori bilanț.Formularul 10.

Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea exprimarii bilanțului în procente și permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii acestuia oferind posibilitatea realizării de analize comparative.

Calculăm ratele de structură ale activului:

Rata activelor imobilizate :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata imobilizărilor necorporale :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata imobilizărilor corporale :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata imobilizărilor financiare :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata activelor circulante :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata stocurilor :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata creanțelor :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata titlurilor de plasament pe termen scurt :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata disponibilităților :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Calculăm ratele de structură ale pasivului:

Rata stabilității finanțării :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata autonomiei financiare:

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata datoriilor pe termen scurt :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata datoriilor totale :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Tabel 3.1.2. Rate de structură ale activului și pasivului.

Rezultă că societatea are o dotare tehnică semnificativă reflectat de ponderea mare a activelor imobilizate în total activ. Valoarea zero a ratelor imobilizărilor financiare și valoarea redusă a imobilizărilor necorporale semnifică o activitate de investiții financiare restrânsă și de asemenea o pondere mică a activelor intangibile în total activ.

Activele circulante dețin o pondere de 26 % în primul an și scad în cursul perioadei până la valoarea de 16,29%.

Din punct de vedere al surselor de finanțare, întreprinderea nu prezintă o stabilitate financiară care este foarte scazută (5,86% în anul 2011 față de 12,39% în anul 2012). De asemenea, dispune de autonomie financiară, ponderea capitalului propriu în sursele permanente fiind de 62,17%, însă în anul următor aceasta scade la 25,04% sub limita admisă de 50%. Rata datoriilor totale a crescut ceea ce a mărit gadul de îndatorare.

Se înregistrează o deteriorare a situației financiare în anul 2012 față de anul 2011.

3.2.Analiza bilantului S.C. Apa Târnavei Mari S.A. la 31.12.2012

Tabel 3.2.1. Indicatori bilanț.

Conform datelor mai sus prezentate, în anul 2012, la nivelul activelor imobilizate au fost înregistrate creșteri semnificative față de anul precedent, ca urmare a evoluției investițiilor în curs de execuție la nivelul bunurilor de domeniul public, realizate în baza contractelor aferente Proiectului „ Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita, Dumbrăveni, judetul Sibiu”, finanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin POS Mediu.

Analizând dinamica stocurilor în anii 2011-2012, observam diminuarea acestora la data de 31.12.2012, ca urmare a optimizării timpilor de aprovizionare – lansare în consum și efectuării unor ajustări, în valoare de 106.544 lei, la stocurile inventariate fară mișcare/cu mișcare lentă.

La categoria creanțe identificăm o creștere importantă a creanțelor comerciale, în cuantum de 48%, datorată, în principal următoarelor cauze :

Creșterii perioadei de recuperare a creanțelor de la clienti, respectiv de la 88 de zile în anul 2011, la 112 zile în anul 2012 ;

înregistrării veniturilor rezultate din majorările calculate ca urmare a neîncasărilor la termen a contravalorii serviciilor prestate.

Majorarea datoriilor pe termen scurt ( ce trebuie plătite într-o perioada mai mica de 1 an ) se datorează, în principal, creșterii datoriilor comerciale, în speță a celor față de furnizorii contractați la nivelul Proiectului de implementare.

Creșterea în anul 2012 a datoriilor pe termen lung ( ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de 1 an ) se datorează urmatoarelor :

reținerilor de 10 % din valoarea certificatelor interimare de plată din contractele aferente lucrarilor executate în cadrul proiectului realizat prin POS Mediu ( în valoare de 2.720.083 lei în anul 2011, respectiv 5.408.860 lei în anul 2012 );

tragerilor în valoare de 15.480.740 lei, efectuate în anul financiar 2012, la nivelul contractului de credit de investiții cu Banca Comercială Română, utilizat pentru cofinanțarea proiectului „ Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita, Dumbrăveni, judetul Sibiu”.

La finalul anului 2012 la categoria subvenții pentru investiții, în valoare de 152.240.875 lei, sunt înregistrate contravaloarea bunurilor și serviciilor/ lucrărilor achitate la nivelul contractelor aferente Proiectului finanțat din Fondul de Coeziune, respectiv solicitate la rambursare Autoritătii de Management POS Mediu în suma de 150.937.876 lei și 1.302.999 lei reprezentând redevența și impozitul pe profit plătite autoritățiilor locale, suma cu care se alimenteaza fond IID.

(sursa- Apa Târnavei Mari)

3.3.Analiza contului de profit si pierdere al S.C. Apa Târnavei Mari S.A. la 31.12.2012

Tabel 3.3.1. Indicatori bilanț.Formularul 20.

Analizand dinamica situației financiare a S.C.Apa Târnavei Mari S.A., în baza datelor mai sus prezentate, constatăm urmatoarele :

Venituri din exploatare au crescut cu 26,80 % față de anul 2011, ca urmare a :

Creșterii volumului producției vândute la activitatea de bază, în contextul preluării a 4 noi localități în operare în cursul anului 2012 ( Alma, Arpașu de Jos, Arpașu de Sus si Cârțișoara );

majorării prețurilor și tarifelor la serviciile de bază, în conformitate cu planul de creștere tarifară aprobat pentru perioada 2008 – 2013.

Creșterii semnificative a veniturilor din lucrări executate cu finanțare partială / totală din Bugetul Local al Mun. Mediaș în aul 2012, față de anul precedent.

Creșterea cheltuielilor de exploatare cu 14,72 % în anul 2012 este influențată de majorarea :

Cheltuielilor cu personalul, ca urmare a modificării structurii organizatorice și a numarului mediu de angajați față de anul 2011 ;

Cheltuielilor cu energia, în contextul aplicării, începand cu anul 2012, a prevederilor Legii nr. 134 / 2012, care reglementează facturarea certificatelor verzi de către furnizorul de energie electrică consumatorilor finali ;

Cheltuielilor cu apa brută, ca urmare a creșterii contribuțiilor pentru utilizarea / exploatarea resurselor de apă datorită preluării localitățiilor : Arpașu de Jos, Arpașu de Sus, Cârțișoara și Alma ;

Cheltuielilor de înlocuire și extindere a rețelelor de apă și canalizare, în stransă legatură cu veniturile rezultate din investițiile realizate la nivelul sistemelor în cauză și concretizate în bunuri de retur.

La creșterea tuturor subcategoriilor de cheltuieli de exploatare, o contribuție importantă a avut-o preluarea celor 4 localități în operare în cursul anului 2012, mai sus menționate.

Creșterea majoră a veniturilor financiare, respectiv a cheltuielilor financiare, în anul 2012 raportat la anul precedent este determinată de reevaluarea la finele fiecărei luni, în funcție de cursul euro al BNR, publicat în ultima zi a lunii, a sumelor trase din împrumutul bancar contractat de la BCR în vederea cofinanțării Proiectului.

(sursa- Apa Târnavei Mari)

3.4.Analiza cifrei de afaceri a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012 [GHE 13]

Determinarea valorii reale a cifrei de afaceri a S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

Ip – indicele prețurilor (anexa-Institutul Național de Statistică)

Ip 2010 = 106,17 % ; Ip 2011= 102,35% ; Ip 2012 = 104,57 %

Tabel 3.4.1. Indicatorii cifrei de afaceri.

Creșterea anuală a cifrei de afaceri RCA

Creșterea medie anuală a cifrei de afaceri se determină ca medie aritmetică

Creșterea medie anuală a prețurilor (INFLATIA) (www.mediafax.ro)

Rp 2010 = 7,9 %

Rp 2011 = 5,8 %

Rp 2012 = 4,9 %

Creșterea medie anuală a prețurilor se determină ca medie aritmetică

Rata de creștere a cifrei de afaceri se determină cu relația:

Pe întreaga perioadă considerată, rata de creștere a cifrei de afaceri

Determinarea cifrei de afaceri ținând cont de evoluția anuală a prețurilor conduce o rată medie negativă (-0,6685%).

3.5.Analiza situației nete a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012 [GHE 13]

Situația netă = Activ – Datorii totale

Situația netă2011 = 135604532 – 130665056 = 4939476 lei

Situația netă2012 = 228039696 – 220965858 = 7073838 lei

Fond de rulment = Capitaluri permanente – Nevoi permanente

FR2011 =7944870-100342679 = -92397809 lei

FR2012 =28248749-190901764 = -162653015 lei

Necesarul de fond de rulment = Nevoi temporare – Resurse temporare

NFR2011 =(268266+2944070+26868769)-(116722834+10936828) = -97578557lei

NFR2012 =(173709+3995760+24281275)-(61996431+47493714) = -81039401lei

Trezoreria netă = Fondul de rulment – Necesar de fond de rulment

TN2011 =-92397809+97578557 = 5180748 lei

TN2012 =-162653015+81039401 = -81613614 lei

Tabel 3.5.1. Indicatori situația netă.

Situația netă este pozitivă și crescătoare ceea ce reflectă o gestiune economică sănătoasă.

Valoarea negativă a fondului de rulment este permisă întreprinderilor cu activitate comercială pentru care datoriile față de furnizorii de mărfuri, fiind în volum mare și reînoibile continuu, pot fi asimilate resurselor permanente.

Necesarul de fond de rulment este negativ și este permisă întreprinderilor cu activitate comercială datorită creditelor-furnizor mai mari fată de creditele-clienți. În acest caz necesarul de fond de rulment negativ finanțează fondul de rulment și trezoreria.

Observăm că indicatorul trezoreriei nete este în anul 2011 pozitivă dar în anul 2012 este negativă ceea ce semnifică un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situație evidențiază dependența întreprinderii de resursele financiare externe.

3.6.Analiza lichidității și solvabilității a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012 [GHE 13]

Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile de plată la scadență.

Pentru analiza lichidității și solvabilității unei întreprinderi se recomandă folosirea metodei ratelor.

Rata lichidității generale :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata lichidității restrânse :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata solvabilității globale :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Rata solvabilității patrimoniale :

Anul 2011 :

Anul 2012 :

Tabel 3.6.1. Rate de lichiditate și solvabilitate.

Societatea se confruntă cu o insuficiență a trezoreriei, nu are capacitatea de a plăti toți furnizorii.

În anul 2011 societatea avea rata solvabilității patrimoniale de 0,62 care este o situație normală dar în anul 2012 s-a degradat scăzând sub pragul de 0,3.

3.7.Analiza Cash-flow a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012 [GHE 08]

CF = TN2012- TN2011

TN1 – trezoreria netă la sfârșitul exercițiului;

TN0 – trezoreria netă la începutul exercițiului.

TN2011 =5180748 lei

TN2012 =-81613614 lei

CF= -86794362 <0

Cash-flow-ul perioadei, este negativ, acesta semnifică o scădere a capacității reale de finanțare a investițiilor, în consecință o scădere a activului net real.

3.8. Determinarea capacității de autofinanțare a S.C. Apa Târnavei Mari S.A. –realizate la 31.12.2012 [SÂR 13]

Autofinanțarea este mijlocul prin care întreprinderea își asigură dezvoltarea prin forțe proprii, folosind drept surse de finanțare o parte a profitului obținut în exercițiile anterioare și fondul de amortizare.

Capacitatea de autofinanțare reprezintă un surplus monetar care se obține ca rezultat al tuturor operațiunilor de încasări și plăți efectuate de întreprindere, într-o perioadă de timp, având în vedere și incidența fiscală.

Capacitatea de autofinanțare se calculează astfel:

Capacitatea de autofinanțare = ( V – Ce – Cf ) ( 1 – I ) + A

Unde :

V – venituri totale.

Ce – cheltuieli de exploatare.

Cf – cheltuieli financiare.

A – cheltuieli de amortizare a activelor imobilizate.

I – rata de impozit pe profit care în România este de 16% .

Capacitatea de autofinanțare = ( 19189116 – 16222757 – 358696 )( 1 – 0,16 ) +

+ 1316164 = 3.506.600,92 lei

Autofinanțarea este o condiție necesară în vederea obținerii unui împrumut, ea fiind în același timp, o garanție și un mijloc de rambursare. Pentru a aproba liniile de finanțare societățiilor, băncile cer întreprinzătorilor încadrarea în anumite limite de îndatorare. În cazul creditelor pe termen lung și mijlociu condiția care se pune este ca datoria să nu depașească un anumit multiplu al capacității de autofinanțare.

În cazul nostru :

3.9.Concluzii ale analizei financiare:

Datorită costurilor aferente Proiectului „ Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita, Dumbrăveni, judetul Sibiu” și a contractului de credit de investiții cu Banca Comercială Română, utilizat pentru cofinanțarea proiectului societatea se confruntă cu o deteriorare a situației financiare în anul 2012 față de anul 2011.

Banca nu poate acorda un credit pentru finanțarea investiției.

Deoarece profitul societății pentru anul 2012 este de 2.120.086 lei el acoperă necesarul financiar al investiției.

Finanțarea investiției se va face prin resurse proprii dacă este aprobată de către Consiliul de Administrație al societății.

4.Prezentarea investiției.

Alimentările cu apă constituie, pentru centrele populate și pentru zonele industriale un factor esențial în desfășurarea vieții igenice a oamenilor și în toate procesele de producție industrială.

În centrele populate, apa servește pentru satisfacerea nevoilor gospodărești (băut, gătit, spălat), a nevoilor publice (comerț, obiective social-culturale, instituții, stropitul și spălatul străzilor, stropitul spațiilor verzi, la cișmele și fântâni ornamentale, spălarea canalizărilor, etc) și pontru combaterea incendiilor.

În industrii, apa are folosințe multiple : apa ce intră în produsul fabricat (soluții, paste, solvenți), pentru producția de abur, ca apă de răcire, ca mijloc de spălare, de sortare sau de transport a diferitelor materiale, pentru combaterea incendiilor.

Elementele determinante în alegerea schemei de alimentare cu apă sunt : cantitatea, presiunea și calitatea apei cerută de consumatori și condițiile privind sursa de apă disponibilă și anume : cantitatea și calitatea apei furnizată de sursă, distanța de la sursă până la consumator, diferența de cotă dintre sursă și consumator.

Debitul, presiunea și calitatea apei se stabilesc de beneficiarul consumului cu ajutorul proiectantului de specialitate pe baza unei teme de proiectare.

Sistemul de alimentare cu apă al unui centru populat este format din următoarele obiecte :

Captarea ;

Aducțiunea apei de la sursă la zona consumatorilor ;

Stații de pompare ( când sunt necesare ) ;

Stații de tratare ( când sunt necesare ), corectarea calităților apei ( în funcție de cerințele consumatorului ) ;

Rezervoare de înmagazinare pentru crearea unei rezerve de avarie, a volumului necesar variațiilor de consum, a rezervei de incendiu ;

Rețea de distribuție a apei la consummator ;

Branșamente.

4.1.Amplasamentul investiției.

Orașul Mediaș deține trei seturi de rezervoare pentru înmagazinarea apei pe următoarele locații : str. Perșani 2 x 2500 mc, cartier Greweln 2 x 300 mc și cartier Gloria

2 x 500 mc. Conductele de aducțiune și distribuție sunt din polietilenă și au diametrul DN = 200 mm.

Aferente celor trei rezervoare de înmagazinare a apei a orașului , Perșani, Greweln și Gloria se vor construi în amonte pe conducta de aducțiune trei cămine de debitmetru electromagnetic realizate din beton armat iar în aval pe conducta de distribuție alte trei cămine de debitmetru electromagnetic. Caminele vor fi amplasate în vecinătatea rezervoarelor, poziționate pe terenuri aparținând domeniului public.

4.2.Prezentarea produsului.

Instalația de monitorizare, pentru fiecare locație în parte, se compune dintr-un debitmetru, o vană sertar cu reductor și cu acționare electrică, două vane sertar pană, doua piese de demontare, coturi, teuri,șuruburi, piulițe si garnituri. Aceste echipamente vor fi dotate cu elementele necesare pentru a permite transmiterea la distanță printr-un sistem de transmisie standardizat, a datelor înregistrate.

Citirea debitmetrelor și a presiunilor se va face local sau prin sistem SCADA . Sistemul SCADA este implementat pentru Stația de pompare a apei, pentru stațiile de pompare apă uzată și este în curs de montaj la rezervoarele de înmagazinare a apei. Se pot conecta ușor și căminele de debitmetru deoarece se află în apropierea rezervoarelor.

SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control și Achiziții de Date (Supervisory Control And Data Acquisition).

Termenul SCADA se referă de obicei la un centru de comandă care monitorizează și controlează un întreg spațiu de producție.Cea mai mare parte a operațiunilor se execută automat de către RTU – Unități Terminale Comandate la Distanță sau de către PLC – Unități Logice de Control Programabile. Funcțiile de control ale centrului de comandă sunt de cele mai multe ori restrânse la funcții decizionale sau funcții de administrare generală.

Achiziția de date începe la nivelul RTU sau PLC și implică citirea indicatoarelor de masură și a starii echipamentelor care apoi sunt communicate la cerere către SCADA.

Un sistem SCADA are trei componente:

mai multe RTU sau PLC.

stația Master și HMI Computere

infrastructura de comunicație.

Stația Master și HMI sunt serverele și software-ul responsabil de comunicarea cu echipamentele amplasate la distanță și apoi cu software-ul HMI care rulează pe stațiile de lucru din camera de control.

Fig 4.2.1. Schema Sistem SCADA(www.wikipedia.org)

Alimentarea cu energie electrica a fiecarui echipament se va face prin intermediul unei surse externe,din incinta rezervoarelor de la reteaua de 220 V.

Montajul hidraulic din caminul de debitmetru se compune dintr-un tronson principal pe care este montat debitmetrul flancat de două vane și un tronson secundar (by-pass) care permite circulația fluidului în cazul în care debitmetrul se defectează.

Debitmetrul electromagnetic permite măsurarea debitului de curgere al unui fuid în mișcare folosindu-se principiul inducției electromagnetice. Conform acestui principiu, descoperit de Faraday, într-un mediu fluid electric conductiv care se mișcă într-un câmp magnetic, ia naștere o forță motrică electrică (f.e.m.) dependentă de intensitatea câmpului magnetic și de viteza fluidului.Concret este măsurată viteza fluidului prin o secțiune cunoscută, rezultând debitul de curgere. Debitmetrul va fi de tip magnetic inductiv, incluzand un convertor de semnal cu o acuratete de +/- 0.5%. Debitmetrul va fi capabil să înregistreze debitul instant și acumulat pe parcurs.

Fig. 4.2.2. Debitmetru electromagnetic

Traductoarele de inducție pentru debit sunt formate dintr-un tub izolant (Fig. 4.2.3.a) în peretele căruia se dispun diametral doi electrozi (Fig. 4.2.3.b).

b)

Fig. 4.2.3. Debitmetru electromagnetic

Semnificația notațiilor din Fig. 4.2.3. : 1 – piese polare; 2 – 2’ axa electrozilor; d – diametrul.

Tubul este plasat într-un câmp de inducție magnetică B perpendicular pe planul format de axa longitudinală de scurgere și diametrul pe care sunt dispuși cei doi electrozi. În lichidul care se scurge cu viteza v între electrozii aflați la extremitățile diametrului d se introduce o tensiune electromagnetică.

Debitmetrele au conexiune cu flanșe, și sunt încadrate de doua vane de izolare una de tip sertar și una cu acționare electrică plasate în amonte și aval. În mod obligatoriu, pentru a nu exista erori de citire, se montează tronsoane de liniștire în amonte si aval de debitmetru pentru eliminarea turbulenței. Dimensiunile minime acceptate ale tronsoanelor de liniștire sunt :

Amonte: min 5 x Dn

Aval: min 3 x Dn (Dn = diametrul nominal al debitmetrului)

Valoarea dată de debitmetru este stocată în PLC și conectată prin comandă la distanță la centrul SCADA. Acolo este permisă înregistrarea valorilor și convertirea lor pentru utilizare în Excel/Word. Pe baza înregistrărilor pe termen lung în combinație cu modelarea actualizată și îmbunătățită permanent, se pot extrage concluzii suplimentare pentru rețeaua de de apă și folosite pentru măsuri de îmbunătățire viitoare a rețelei.

Vanele sertar sunt destinate rețelelor de apă. Au corp cu circulație directă și pană acoperită cu elastomer.

Vanele respectă prevederile din ISO 5996. Toate vanele trebuie să fie utilizate pentru apă potabilă.Toate vanele sunt livrate împreuna cu flanșe, garnituri, șuruburi și piulițe. Au doua flanșe și găuri de prindere conform standardelor în vigoare.

Fig. 4.2.4. Vană sertar pană

Vanele cu sertar au următoarele caracteristici :

corpul și capacul vor fi din fontă ductilă conform DIN 1693.

sertarul vanei este din fontă ductilă și este încapsulat interior și exterior în cauciuc de tip EPDM W270 avizat sanitar.

piulița sertarului pană este fixă, integrată în corpul sertarului pană și este confecționată din alama navală rezistenta la dezincare.

Corpul vanei are o acoperire interioară și exterioară epoxidică rezistentă la o expunere salină de cel puțin 500 de ore.

Direcția de închidere va fi marcată clar pe capacul vanei sau pe roata de manevră, dupa caz. Indicatoarele de pozitie a vanei vor fi prevazute pentru toate vanele instalate în camine.

Toate vanele cu sertar vor putea fi închise si deschise manual la o presiune maximă neechilibrată de 10 bar.

Toate vanele vor trebui sa fie acționate manual în condițiile de exploatare, de un singur om, în caz contrar vor avea montate reductoare, daca este necesar.

Pentru fiecare vană se vor asigura o roată sau o cheie de manevră, și piese de extindere, unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de întretinere și capete de ax pentru fiecare tip de vană.

Forta de acționare aplicată la capetele opuse ale unei manivele standard nu va depasi 12 Kg luându-se în considerare pozitia închis.

Vanele vor fi dotate cu indicatoare de poziție Închis – Deschis .

Vanele sertar cu acționare electrică sunt identice cu vanele sertar pană dar au în plus în partea superioară montat un dispozitiv cu reductor și un motor electric pentru a închide sau deschide vana.

Fig. 4.2.5. Vanele sertar cu acționare electrică

Materialul conductelor și accesoriilor în căminul de vane este fontă ductilă (DCI) cu acoperire epoxidică în interior și exterior. Șuruburile, piulițele și șaibele sunt din inox DIN 17440 material nr. 1.4571;

Flanșe EN 545 & EN 12842; PN 16 or PN 10 – potivite pentru armăturile folosite;

Piesa de demontare asigură prin glisarea ei demontarea mai ușoară a componentelor căminului. Parametrii sunt PN 10, tip PAF-L, conexiune rigidă, capacitate glisare +/-25 mm, lungime = 200 – 260 mm, părti componente din RSt 37-2, acoperire epoxidică; șuruburi, piulițe și șaibe din inox; Garnituri NBR. Sunt alcătuite din trei flanșe care prin intermediul unor buloane își măresc sau își micșorează lungimea permițând scoaterea sau montarea unei vane.

Fig. 4.2.6. Piesă de demontare

Teurile și coturile sunt din fontă ductilă flanșate la capete cu găuri corespunzătoare pentru a fi montate.

Conductele cu flanșe la ambele capete se confecționeză din fontă ductilă în funcție de dimensiunea debitmetrului.

Întreg montajul este vopsit în culoare albastră, simbolizând apa, în doua straturi asigurând o buna protecție împotriva coroziunii. [STAS 297/2-92]

Durata de funcționare al montajului este de 30 de ani.

Prețul componentelor montajului sunt:

Tabel 4.2.1. Tabel centralizator prețuri componente montaj hidraulic.

(prețuri – S.C. Duna Armătura București S.R.L.)

Construcția caminelor de debitmetru va fi realizată din beton armat sub forma unor camine rectangulare având dimensiunile exterioare: lungime=5,10 m ; lațime=2,10m; înalțime=2,90m.

Betonul utilizat la realizarea căminului este C25/30 cu armătura corespunzatoare din oțel PC 52 și oțel OB 37.

Se va acorda o atenție sporită asupra patul de pozare a elementului de radier, ce va fi bine compactat, așezat pe un strat de piatră spartă cu grosimea de 30 cm după compactare și un strat de egalizare din beton simplu C4/5 de minim 10 cm grosime.

Accesul în cămin se face cu ajutorul unei scarii metalice de acces ce se va monta pe peretele construcției cu ajutorul șuruburilor și conexpandurilor, cu lungime totală de 3400 mm.

Hidroizolarea pereților se va face prin aplicarea în 2 straturi de hidroizolație tip MaxSeal Flex aplicate prin pensulare pe suprafața interioara și exterioara a acestora.

Execuția camerelor cămin debitmetru din beton armat presupune următoarele lucrări:

executia săpăturii și sprijinirea malurilor săpăturii;

armarea și betonarea pereților;

hidroizolarea pereților interiori și exteriori;

execuția umpluturilor compactate.

Lucrări de săpătură :

execuția săpăturilor generale se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale.

Terminarea lucrărilor de săpătură :

finisarea săpăturii (săparea ultimului strat de 20 cm) trebuie făcută imediat înainte de începerea lucrărilor de turnare a betonului 

La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfășurări a turnării și compactării betonului prin :

crearea la intervale de max. 3 m a unor spații libere a armăturilor de la partea superioară care să permită patrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul.

crearea spațiilor necesare patrunderii vibratorului (minim 2,5 x vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului; uzual diametrul vibratorului este de 38 sau 58 mm.

În acest scop se va monta sau încheia parțial armătura superioară urmând a se completa înainte de ultima etapă de betonare.

Armăturile vor fi montate luându-se măsuri care să asigure menținerea acestora în timpul turnării betonului (distanțieri,agrafe,capre etc.).

Înainte de începerea operației de montare a cofrajelor se vor curăța și pregăti suprafețele de cofraj care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna.

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:

trasarea poziției cofrajelor;

asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;

verificarea și corectarea poziției panourilor;

încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor.

Pregătirea turnării betonului:

Executarea lucrărilor la betonare să înceapă numai dacă sunt îndeplinite condițiile:

au fost recepționate calitativ toate lucrările premergătoare betonării (săpătură, cofraje);

au fost instruite formațiile de lucru în ceea ce privește tehnologia de execuție precum și asupra măsurilor privind securitatea muncii în P.C.I;

suprafețele de beton turnate anterior și întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt sunt curățate de pojghița de lapte de ciment, sunt îndepărtate zonele cu beton necompactat pentru a se asigura o bună legătură între cele două betoane.

sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitații astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele care urmează a se betona.

Reguli generale de betonare:

betonarea va fi condusă nemijlocit de către șeful de punct de lucru;

betonul trebuie pus în operă în max. 15 min de la aducerea lui la locul de turnare; se admite un interval de max. 30 min numai în cazurile în care durata transportului este mai mică de o oră;

cofrajele din lemn sau betonul vechi care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi udate cu apă iar apa rămasă în denivelări va fi îndepărtată;

betonul trebuie răspândit uniform în lungul elementului.

Începerea betonării este admisă numai după verificarea adoptării tuturor măsurilor necesare executării acestei operații fără întreruperi.

Compactarea betonului:

se va face prin vibrație utilizându-se produse de vibrare internă.

La procedeul de vibrare internă se respectă regulile:

alegerea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator, forța perturbatoare și frecvența corespunzătoare a acestuia) se va face în funcție de dimensiunile elementelor;

durata de vibrare optimă se situează între min. 5 sec. Și 30 sec., în funcție de lucrabilitatea betonului și tipul de vibrator utilizat.

Pentru a se asigura condiții favorabile de întărire și a se reduce deformațiile de contracție, se va asigura menținerea umidității betonului minim 7 zile după turnare.

Masive de ancoraj

Masivele de ancoraj se amplasează la curbele în plan orizontal sau vertical, în punctele de ramificație sau în punctele de reducere a diametrului conductei. La conductele sub presiune îmbinate prin mufare unde apar eforturi ( forțe ), axiale ( de-a lungul conductei ) și care nu pot fi preluate de conductă sau de terenul de fundare, se construiesc aceste masive, cel mai adesea, din beton simplu.

De asemenea, masivele de ancoraj se folosesc în cazul probelor de presiune la conductele îmbinate prin mufare, pentru sprijinirea capetelor de închidere a conductei.

Este important ca săpăturile la masivele de ancoraj să asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directă în pământ, fără a intercala straturi de umplutură.

Montarea instalațiilor hidraulice.

Înainte de montaj, se va efectua identitatea pieselor metalice aferente fiecarei instalații

Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija evitîndu-se lovirea sau deformarea lor, nefiind admisă montarea în instlație a pieselor deformate .

Înainte de montare în instalatie a armăturilor, (indiferent de tipul lor) vor trebui încercate la banc, pentru verificarea functionarii normale (etanșare perfectă, închidere-deschidere completă a clapei sau sectorului, manevră ușoară fără blocări, etc.)

Toate îmbinarile cu flașe vor trebui să fie lipsite de eforturi .

Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate toleranțelor de execuție, se vor face cu inele de reglaj special confecționate.

Nu se admite folosirea a două garnituri la o îmbinare .

La montajul vanelor pe un sistem hidraulic se va evita ca acesta să constituie punct de sprijin pentru conductă. În mod normal, vana trebuie să fie susținută de conductă.

Șuruburile și prezoanele îmbinărilor cu flanșe ale armaturilor vor fi astfel strânse încât:

Să se realizeze eforturi uniforme în fiecare șurub sau prezon, se recomandă utilizarea unor chei dinamometrice.

Să asigure etanșeitatea îmbinării.

Să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbinării datorită neparalelismului contraflanșelor sau a altor cauze.

Capace de camine

Capacele si ramele pentru camine vor fi din fonta, carosabile tip IV, pentru zone de circulație cu trafic intens, care sa suporte o sarcină de 400 KN (40 tf). Vor avea o deschidere de Ø 600 mm conform STAS 2308-81.

Capacele vor fi prevazute cu balama, sistem antifurt și garnitura antizgomot și vor avea orificii de aerisire.

Toate capacele vor fi protejate intern și extern cu acoperire epoxidică pentru condiții foarte corozive, erozive și trafic greu. Culoarea finisării va fi negru, și nu se va decolora în timp.

Capacele vor fi etanse și bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă specifică. Capacele și ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau mișcarea când se circula peste ele.

Cotele ramelor căminelor

Cotele pentru capacele căminelor noi vor fi după cum urmează:

trotuare, drumuri sau alaturat acestora: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la cota finală a drumului sau trotuarului;

zone deschise, în afara drumurilor și trotuarelor: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la cotele finale ale drumurilor și trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului.

Hidroizolarea pereților exteriori și interiori

În vederea impermeabilizării suprafețelor interioare și exterioare elementelor de beton prefabricat din care sunt realizate camerele grătar, se vor utiliza materiale capabile să stopeze infiltrarea apelor în camera grătar.

Pentru acest lucru, se vor folosi materiale moderne, precum MAXSEAL FLEX hidroizolatie non toxică, flexibilă, cu aderentă excelentă la beton.

Execuția umpluturilor compactate.

Pământul folosit la umplutură este de regulă cel rezultat din săpătură. Pământul pentru umplutură nu trebuie să conțină resturi vegetale, bulgări, și să nu aibă umiditatea mai mare de 20%.

Umiditatea pământului care se pune în operă trebuie să fie cât mai aproape de umiditatea optimă pentru compactare, admițându-se variații de ± 2%. Umiditatea optimă pentru compactare se determină în laborator.

Umplutura de pământ se realizează cu mijloace mecanice: plăci vibrante, maiuri electrice de mână iar pentru spații înguste se folosesc maiuri de mână.

În toate cazurile pământul este împrăștiat și nivelat în straturi uniforme cu grosimea determinată, după cum urmează compactarea prin treceri sau baterii succesive.

Tabel 4.2.2. Situație de lucrări.

(prețuri – S.C. Dafora S.A.)

Prețul unui cămin de debitmetru electromagnetic este de 100.041,61 lei. (Vezi tabelul 4.2.1. și tabelul 4.2.2.)

Deoarece pentru investiție sunt necesare construcția a șase camine, valoarea totală a materialelor și a manoperei este de 600.250 lei.

4.3.Eșalonarea și graficul de realizare a investiției.

Planul de lucrări a activităților de construcție și montaj a căminului de debitmetru este:

Tabel 4.3.1. Planul de lucrări.

Tabel 4.3.2. Graficul de realizare a lucrărilor.

Prin adunarea timpilor de execuție și executarea într-o anumită perioadă de timp a mai multor lucrări, timpul pentru execuția unui camin de debitmetru este de 48 de zile.

Pentru execuția celor șase cămine avem nevoie de încă cinci zile în plus.Ziua 1 sapăm primul cămin și apoi continuăm cu celelalte operații.Ziua 2 săpăm a doilea camin și așa mai departe.

Timpul total pentru construcția și montarea echipamentelor pentru cele șase cămine de debitmetre este de 53 zile aproximativ 11 săptămâni luând în calcul zilele libere (sâmbătă și duminică) și alte situații neprvăzute.

Implementarea proiectului se va realiza prin intermediul unei structuri organizatorice denumită Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), care va avea următoarele atribuții:

Asigură și răspunde de implementarea, executarea și monitorizarea proiectului până la finalizarea lui.

Asigură documentația și achiziția bunurilor și serviciilor necesare implementării proiectului.

Activitățile prevăzute pentru implementarea proiectului sunt următoarele:

A0-Pregătirea cererii de finanțare și a documentelor suport.

Această activitate s-a desfășurat înainte de depunerea aplicației pentru finanțare și a semnării contractului de finanțare.

A1-Realizarea procedurii de achiziții.

Activitatea constă, pe de o parte, în definitivarea planului de achiziții al proiectului conform valorilor estimate și aprobarea lui de către menegementul societății, în finalizarea documentațiilor de atribuire pentru contractul de achiziție, transmiterea anunțului de intenție, primirea, evaluarea ofertelor, încheierea contractelor.

Durata: 2 săptămâni.

A2-Livrare, recepție materiale.

Activitatea constă în comandarea, livrarea și receptionarea materialelor.

Durata:1 săptămână.

A3-Construcție și montaj.

Activitatea constă în construcția și montarea echipamentelor în caminele de debitmetre.

Durata:11 săptămâni.

A4-Managementul proiectului.

În vederea implementării în condițile stabilite de către finanțator, se vor achiziționa servicii de management în implementarea proiectului.(Consultanță)

Durata:14 săptămâni plus perioada de pregătire a proiectului.

A5-Auditul proiectului.

Pe întreaga perioadă de realizare a proiectului se va desfășura activitatea de auditare a activităților derulate. Acastă activitate va fi sub-contractată către un auditor extern care va verifica și certifica eligibilitatea și corectitudinea cheltuielilor efectuate pe parcursul proiectului.

Durata: 14 săptămâni.

Tabel 4.3.3. Graficul de realizare a investiției.

Costurile de realizare a investiției:

Tabel 4.3.4. Costurile de realizare a investiției.

4.4.Calculul amortizării mijloacelor fixe [SÂR 13]

Amortizarea se desfășoară în timp, în principiu pe întreaga perioadă, de la intrarea în patrimoniu a activelor imobilizate și până la casarea acestora.

Amortizarea investiției se calculează pentru perioada de 30 de ani, cât este durata de funcțiune a montajului hidraulic.

S.C. Apa Târnavei Mari S.A. pentru calcularea amortizării folosește Metoda Amortizării Liniare.

Calculăm amortizarea A:

Cota de amortizare C:

În catalogul mijloacelor fixe codul de clasificare pentru caminul de debitmetru este 1.8.6. Conducte pentru alimentare cu apă, inclusiv traversările; rețele de distribuție.Galerii subterane pentru instalații tehnico-edilitare.Durata de funcționare este cuprinsă intre 24-36 ani.

Durata de funcționare aleasă este de 30 de ani.

Amortizarea lunară este de 1.667,34 lei

4.5.Calculul termenului de recuperare al investiției. [SÂR 13]

În anul 2011 la S.C. Apa Târnavei Mari S.A. costul unui metru cub de apă era de 2,71 lei/mc.

( www.anrsc.ro)

Pierderea societății prin nefacturarea a 4.159.000 mc se ridică la suma de 11.270.890 lei

Prin realizarea investiției se preconizează o reducere a pierderilor cu minim 5%.Astfel profitul obținut prin implementarea proiectului este de 563.544 lei/an

Calculul termenului de recuperare al investiției pentru construcția unor obiective noi este:

T – termenul de recuperare al capitalului investit.

It – valoarea capitalului investit.

Ph – profitul anual

Recuperarea investiției se face intr-un timp scurt de la realizarea ei.

5.Concluzii.

Din analiza informațiilor prezentate în capitolele anterioare se desprind următoarele concluzii principale:

Durata de realizare a investiției este relativ redusă comparativ cu a altor proiecte care se întind pe mai multe luni sau ani.

Durata de viață a investiției este mare, 30 de ani iar recuperarea ei se face în mai puțin de doi ani.

Se pot regla debitele astfel încât să corespundă nevoilor comunității. Ziua mai mare, pe timpul nopții mai puțin generând astfel economii în bugetul societății.

Proiectul se poate adapta și pentru celelalte localități în care societatea își desfășoară activitatea.

Putem considera în final că prin propunerea pentru îmbunatățirea activității prin implementarea unui sistem hidraulic de măsurare și regaj a debitelor va fi benefică atât pentru societatea S.C. Apa Târnavei Mari S.A. cât și pentru întreaga comunitate locală.

Abrevieri:

STAS, SR – Standarde Românesti

ISO – Standarde Internaționale

EN – Norme Europene

I – Normativ pentru lucrări de instalații

C – Normativ pentru lucrări de construcții

PE – Normativ pentru lucrări de instalații electrice

P – Normativ pentru lucrări de arhitectură, rezistență, drumuri

NP – Normativ pentru lucrări de rezistență

Bibliografie:

www.apatarnavei.ro

www.mediafax.ro

www.anrsc.ro – Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

www.wikipedia.org

[GHE 13]-Gheorghe C., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Brașov, 2013

[GHE 08]- Gheorghe C., Finanțe, Brașov, 2008

[SÂR 13]-Sârbu F., Managementul investițiilor, Brașov, 2013

Institutul Național de Statistică.

S.C. Duna Armătura București S.R.L. – Importator și distribuitor de armături și componente pentru rețele edilitare civile și industriale de apă, canalizare, gaz și încălzire.

S.C. Dafora S.A. Mediaș – Construcții civile și instalații.

STAS 4163-88 Alimentări cu apă. Rețele exterioare de distribuție. Prescripții fundamentale de proiectare.

SR 4163-1: 1995 Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții fundamentale de proiectare.

SR 4163-3: 1995 Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și exploatare.

STAS 8591/1-91 Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane, executate în săpătură.

STAS 2308-81 Alimentări cu apă și canalizări. Capace și rame pentru cămine de vizitare.

STAS 7335/3,6,7,8,9 Protecția contra coroziunii a construcțiilor metalice îngropate.

STAS 297/2-92 Culori și indicatoare de securitate.

STAS 8012-84 Flanșe rotunde plate pentru sudare.

STAS 4791/85 Flanșe din oțel. Flanșe rotunde, libere pe țeavă.

STAS 2550/90 Armături industriale din fontă. Robinete de închidere cu sertar.

STAS 1882/74 Tuburi și piese de legătură din fontă pentru conducte de presiune.

STAS 1180 – 90 Armături industriale din fontă și oțel. Robinete de închidere cu sertar și robinete de închidere cu ventil.

ISO 9001, EN 29001, Sistemele calității. Modul pentru asigurarea calității în proiectare, dezvoltare.

ISO 9002, EN 29002 Model pentru asigurarea calității în producție și montaj.

ISO 9003, EN 29003 Model pentru asigurarea calității în inspecția și încercarea finală.

ISO 5966, Vane de închidere din fontă.

ISO 2531 – 91, EN 545 Conductă din fontă ductilă, fitinguri, accesorii.

EN 545 Tuburi, piese de legătură și accesorii de fontă ductilă și îmbinarea lor la rețelele de apă.

STAS 2250 Armături industriale din fontă.Robinete de închidere cu sertar Pn 2,5, Pn 4, Pn 6, Pn 10, Pn 16.Dimensiuni principale.

I 14/1976 Normativ pentru protecția contra coroziunii construcțiilor metalice îngropate.

I 22/1999 Normativ pentru proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare.

C 56/1985 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente.

SR 1343:1989 Alimentări cu apă.

SR 10898:1985 Alimentări cu apă și canalizări.

SR 8591/1:1991 Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în sapătură.

Anexe:

Lucrări electrice în caminul de debitmetru.

Bilanț S.C.Apa Târnavei Mari S.A. – 2011

Bilanț S.C.Apa Târnavei Mari S.A. – 2012

Bibliografie:

www.apatarnavei.ro

www.mediafax.ro

www.anrsc.ro – Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

www.wikipedia.org

[GHE 13]-Gheorghe C., Analiza economico-financiară a întreprinderii, Brașov, 2013

[GHE 08]- Gheorghe C., Finanțe, Brașov, 2008

[SÂR 13]-Sârbu F., Managementul investițiilor, Brașov, 2013

Institutul Național de Statistică.

S.C. Duna Armătura București S.R.L. – Importator și distribuitor de armături și componente pentru rețele edilitare civile și industriale de apă, canalizare, gaz și încălzire.

S.C. Dafora S.A. Mediaș – Construcții civile și instalații.

STAS 4163-88 Alimentări cu apă. Rețele exterioare de distribuție. Prescripții fundamentale de proiectare.

SR 4163-1: 1995 Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții fundamentale de proiectare.

SR 4163-3: 1995 Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și exploatare.

STAS 8591/1-91 Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane, executate în săpătură.

STAS 2308-81 Alimentări cu apă și canalizări. Capace și rame pentru cămine de vizitare.

STAS 7335/3,6,7,8,9 Protecția contra coroziunii a construcțiilor metalice îngropate.

STAS 297/2-92 Culori și indicatoare de securitate.

STAS 8012-84 Flanșe rotunde plate pentru sudare.

STAS 4791/85 Flanșe din oțel. Flanșe rotunde, libere pe țeavă.

STAS 2550/90 Armături industriale din fontă. Robinete de închidere cu sertar.

STAS 1882/74 Tuburi și piese de legătură din fontă pentru conducte de presiune.

STAS 1180 – 90 Armături industriale din fontă și oțel. Robinete de închidere cu sertar și robinete de închidere cu ventil.

ISO 9001, EN 29001, Sistemele calității. Modul pentru asigurarea calității în proiectare, dezvoltare.

ISO 9002, EN 29002 Model pentru asigurarea calității în producție și montaj.

ISO 9003, EN 29003 Model pentru asigurarea calității în inspecția și încercarea finală.

ISO 5966, Vane de închidere din fontă.

ISO 2531 – 91, EN 545 Conductă din fontă ductilă, fitinguri, accesorii.

EN 545 Tuburi, piese de legătură și accesorii de fontă ductilă și îmbinarea lor la rețelele de apă.

STAS 2250 Armături industriale din fontă.Robinete de închidere cu sertar Pn 2,5, Pn 4, Pn 6, Pn 10, Pn 16.Dimensiuni principale.

I 14/1976 Normativ pentru protecția contra coroziunii construcțiilor metalice îngropate.

I 22/1999 Normativ pentru proiectarea și executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare.

C 56/1985 Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente.

SR 1343:1989 Alimentări cu apă.

SR 10898:1985 Alimentări cu apă și canalizări.

SR 8591/1:1991 Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate în sapătură.

Anexe:

Lucrări electrice în caminul de debitmetru.

Bilanț S.C.Apa Târnavei Mari S.A. – 2011

Bilanț S.C.Apa Târnavei Mari S.A. – 2012