Analiză Financiară Aprofundată. Studiu de Caz Albalact Sa

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

ANUL I

Proiect – Analiză financiară aprofundată

Studiu de caz la: S.A. ALBALACT S.A.

COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR. DORINA POPA

STUDENTE:

FARC LUCIANA – FLORINA

ORADEA

2015

Descrierea entității analizate

Societatea comercială SC. ALBALACT SA. a fost înființată în anul 1991 și are ca principal obiect de activitate fabricarea produselor lactate și brânzeturilor. Datorită numărului de angajați: 722 angajați și a valorii cifrei de afaceri, societatea este încadrată în cadrul companiilor mari. Principalii clienți sunt persoane fizice.

Firma Albalact este cea mai mare companie de lactate din Romania, având capital majoritar românesc, fiind totodată și al doilea mare jucator din piața locală a produselor lactate. Tradiția pe care compania o are în industria lactatelor este de peste 40 de ani, iar în prezent produce lactate de cea mai bună calitate, în fabrica Oiejdea din judetul Alba, aceasta fiind una dintre cele mai mari și mai moderne investiții greenfield care există în Europa Centrala și de Est. Întreprinderea produce totodată și o gamă variată de brânzeturi, în fabrica Rarăul din Campulung Moldovenesc, care a intrat în patrimoniul entității în 2008, societatea Rarăul având traditie în ce privește producția de brânză și de cașcaval.

În prezent, firma Albalact are pe piața românească o gamă foarte variată de produce, cu peste 140 de sortimente de lapte și produse lactate, sub brand-uri sale, acestea fiind în număr de șapte – Zuzu, Zuzu Max, Fulga, Fruzu, De Albalact, Rarăul, Poiana Florilor. Albalact deține un portofoliu cu cuprinde numeroase produse din lapte, de la lapte proaspat pasteurizat și UHT, la iaurturi proaspete albe sau cu fructe, la smantana, lapte batut, lapte pentru copii , kefir, sana, unt, branză telemea, branză dulce de vaca, branză de burduf, branză topita, cașcaval.

Albalact are ca și misiune să ofere consumatorilor tot ce e mai bun din lapte, la nivelul standardelor europene de calitate – produse proaspete și sanatoase.

Firma Albalact are grijă în ce privește calitatea produselor, natura acestora, prospețimea, tradiția românească, acestea fiind îmbinate cu o tehnologie avansată, împreună cu viziuni europene și având cele mai bune surse de lapte din Alba, precum și din Bucovina.

Alături de produsele sale, firma Albalact a creat două brand-uri autohtone – Fulga si Zuzu – care au caștigat foarte repede încrederea consumatorilor români, fiind în preznet în topul celor mai apreciate brand-uri. Totodată, Albalact a ridicat și brand-ul Rarăul, iar împreună cu el și brânzeturile care se produc în inima Bucovinei. Albalact reprezintă dovada că industria de lactate cu produse românești a înaintat foarte tare, ajungând sa fie astăzi la nivel european a investițiilor în domeniu.

Valorile pe care entitatea le promovează sunt: sunt performanța, calitatea, inovația, precum și respectul și angajamentul atât pentru consumatori cât și pentru partenerii de afaceri, implicarea în ce privește dezvoltarea tehnologiei de fabricație, având ca scop garantarea calității, precum și siguranța produselor.

Obiectivul entității este să își poată consolida poziția pe piața internă, să se extindă ulterior și să dezvolte și alte produse lactate proaspete și gustoase.

Albalact este lider de piața atât pe segmentul laptelui proaspat pasteurizat, cu laptele Zuzu, cât și cu untul de masă Albalact. Compania ocupă locul doi cu smântâna Albalact. Laptele UHT Fulga a ajutat compania Albalact să ajungă pe locul doi pe segmentul UHT.

Bilanțul financiar

2.1. Construcția bilanțului financiar

În ce privește structura bilanțului financiar, aceasta se bazează pe gruparea elementelor de activ în ordinea lichidității, iar a elementelor de pasiv în ordine exigibilității. Elemenetele bilanțului financiar ALBALACT S.A. se prezintă astfel:

Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculați pe baza bilanțului financiar

Analiza acestui proiect se desfășoară pe baza bilanțului societății ALBALACT S.A., ca instrument de reflectare al echilibrului financiar al întreprinderii în momentul închiderii unui exercițiu financiar.

Situația netă pozitivă și crescătoare reflectă creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.

Situația netă pozitivă reflectă:

buna gestiune financiară a societății

creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

slaba gestiune financiară a societății

scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice slabe.

În ambele perioade analizate, situația neta este pozitivă. Se observă o tendință de creștere de la o perioada la alta, aspect economic favorabil pentru societate.

Cauze:

creșterea activului net degrevat de datorii a întreprinderii;

obținerea profitului din activitatea desfășurată de societate.

Fondul de rulment reprezintă realizarea echilibrului financiar pe termen lung – dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite evenimente neprevăzute. În ce privește gestiunea financiară, fondul de rulment reprezintă: marja de siguranță sau de securitate, respectiv cota de autonomie financiara. Fondul de rulment arată surplusul de capital permanent peste valoarea activelor imobilizate folosit pentru reînnoirea stocurilor și creanțelor. Această utilizare potențială reprezinta fondul de rulment, ce reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului finanțării pe termen scurt.

Fondul de rulment pozitiv reflectă realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele evenimente neprevăzute. Capitalul permanent asigură finanțarea unei părți a activelor circulante.. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de potențialele evenimente neprevăzute. Situația reflectă absorbirea unei părți din datoriile pe termen scurt pentru finanțarea unei părți a activelor imobilizate. Această situație generează un dezechilibru și poate cauza o situație critică de imposibilitate a rambursării datoriilor pe termen scurt care au finanțat imobilizările. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

În perioada analizată fondul de rulment are valori negative în ambii ani de analiză, fapt ce reflectă dezechilibrul echilibrului financiar pe termen lung al societății. Se manifestă o tendință de nefavorabilă de scădere, aspect negativ pentru societate. ALBALACT S.A. nu respectă principiile de gestiune financiară, utilizând pentru finanțarea investițiilor surse nepermanente, fapt ce nu îi asigură societății marja de securitate necesară pentru desfășurarea activității în condiții de eficiență. De la o perioadă la alta fondul de rulment înregistrează o scădere datorată în principal majorării activelor imobilizate, mai mult decât au crescut capitalurile permanente.

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt sau activele ciclice care trebuie finanțate din fondul de rulment, respectiv activele cu lichiditate sub un an care urmează să fie finanțate din surse cu exigibilitate mai mare de un an. Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu surse temporare posibile de mobilizat. O asemenea situație poate fi judecată ca fiind normală dacă este rezultatul unei politici de investiții privind creșterea nevoii de finanțare a ciclului de exploatare sau dacă este determinată de creșterea vânzărilor și de mărirea duratei ciclului de fabricație ca urmare a introducerii în fabricație a unor produse mai complexe.

În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenția un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și creanțelor pe de o parte și exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă parte, precum și existența unor stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă.

Nevoia de fond de rulment pozitivă reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment negativă reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment este negativă în ambele perioade, fiind un aspect favorabil pentru societate. Se manifestă o tendință de scădere, aspect favorabil pentru societate.

Cauze:

creșterea surselor temporare într-o proporție mai mare decât nevoile temporare – surplus de surse temporare;

accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate.

Trezoreria netă, denumită și cash-flow-ul, reflectă imaginea disponibilităților monetare și a investițiilor financiare pe termen scurt, apărute din evoluția curentă a încasărilor și plăților. Este expresia cea mai concludentăreprezintă excedentul de finanțare rezultat în urma diminuării fondului de rulment cu nevoia de fond de rulment și este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente. Acest excedent este concretizat în disponibilități bănești, respectiv în conturi bancare și în casă.

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente. Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor. Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.

În cazul societății analizate, trezoreria netă este pozitivă în anii 2012 și 2013, în cel de-al doilea înregistrându-se o crestere semnificativă. Aceste valori atinse reflectă echilibrul financiar pe termen scurt și foarte scurt al societății. Trezoreria pozitivă dă posibilitatea efectuarii de plasamnete și detinerii de disponibilitati banesti. De asemenea poate demonstra o rentabilitate economică ridicată și posibilitatea plasării rentabile a disponibilităților bănești pentru întărirea poziției întreprinderii pe piață, însă pe termen lung abundența resurselor stabile ar putea fi semnul utilizării lor ineficiente, putând antrena costuri de oportunitate ale nevalorificării capitalurilor disponibile, cu efecte negative în remunerarea capitalului și rambursarea împrumuturilor.

Cauze:

încheierea exercițiilor financiare cu surplus monetar;

creșterea disponibilităților și a profitului net.

Ca și măsuri de îmbunătățire a gestiunii trezoreriei, societatea trebuie să maximizeze operativitatea încasării creanțelor întreprinderii, fără a afecta politica față de clienți, să optimizeze utilizarea excedentului de trezorerie prin cea mai buna plasare a lichidităților, care să asigure rentabilitatea și siguranța, dar și să eșaloneze echilibrat și degajat scadențele obligațiilor de plată ale întreprinderii.

În urma analizării bilanțului financiar există câteva măsuri pe care societatea ALBALACT S.A. ar trebui să le pună în aplicare în ce privește creșterea capacității de plată, cum ar fi:

urmărirea riguroasă a încasării clienților la termenele convenite;

efectuarea obligațiilor față de terți la termenele și în condițiile stabilite;

accelerarea livrării mărfurilor prin măsuri organizatorice adecvate;

diminuarea creditelor comerciale acordate clienților;

prevenirea sau lichidarea imobilizărilor de fond de rulment în stocuri cu mișcare lentă sau fără mișcare.

Construcția bilanțului funcțional

În ce privește construcția bilanțului funcțional, acesta are la bază concepția economică, potrivit căreia activul cuprinde toate bunurile care sunt utilizate în scopuri economice de către entitate, și nu doar cele asupra cărora are dreptul de prorpietate, iar pasivul cuprinde sursele de finanțare a utilizărilor, delimitându-se sursa de finanțare pentru fiecare utilizare în parte.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

3.1. Întocmirea tabloului SIG

Principalii indicatori financiari ai societății comerciale S.C. ALBALACT S.A. pentru anii 2012 și 2013 sunt:

Așa cum se observă și din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a principalilor indicatori financiari, aceasta fiind mai puternică în cazul cifrei de afaceri, care crește în anul 2013 cu 23,1%, față de anul precedent, iar în cazul rezultatului net, acesta crește cu 14.8% față de anul 2012.

Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situația întreprinderii impune analiza indicatorilor selectați, pe baza informațiilor din Conyul de Profit și Pierdere, motiv pentru care rezultatele financiare ale societății vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2012 și 2013.

Metoda adiționala

CAF0 = 7.320.697 + 12.738.804 – 216.497 = 19.843.004

CAF1 = 8.400.362 + 13.662.327 – 233.248 = 21.828.441

Metoda deductivă

CAF0 = 25.612.128 + 464.114 – 2.814.297 + 5.675.980 – 7.681.125 – 1.413.796 = 19.843.004

CAF1 = 25.071.434 + 1.786.823 – 976.661 + 4.728.499 – 7.341.992 – 1.439.662 = 21.828.441

Analiza evoluției principalelor solduri intermediare de gestiune

Marja comercială reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.

În ambele perioade analizate, MC este negativă, fiind un aspect nefavorabil pentru societate; se manifestă totodată, o tendință nefavorabilă de scădere a marjei comerciale.

Cauze:

vânzarea unor cantități mari de mărfuri la un preț mai mic;

adaosul comercial practicat de societate are un nivel mic, fiind în scadere;

acordarea unor reduceri clienților.

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru autofinanțare.

În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect benefic pentru societate. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.

Cauze:

bună utilizare a factorilor de producție;

cresșterea producției exercițiului;

creșterea mai rapidă a cifrei de afaceri decât a producției fabricate.

Excedentul brut de exploatare reflectă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor. EBE înregistrează valori pozitive, aspect favotabil pentru societate. Se observă totuși o tendință nefavorabilă de scădere.

Cauze:

creșterea cheltuielilor cu impozite și taxe;

creșterea cheltuielilor cu personalul într-o proporție mai mare decât creșterea valorii adăugate.

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere economică a societății comerciale, sursa internă de finanțare, generată de activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.

În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă, înregistrandu-se o tendință de creștere, aspect economic favorabil.

Cauze:

existența unui surplus monetar rezultat din diferența dintre încasările și datoriile perioadei;

creșterea capitalului propriu.

Rezultatul (profitul) din exploatare reflectă mărimea absoluta a rentabilității activității de exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.

Cauze:

creșterea veniturilor din exploatare, concomitent cu reducerea cheltuielilor într-o proporție mult mai mare;

înregistrarea unui profit din activitatea de exploatare.

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.

Cauze:

rezultatele pozitive înregistrate în activitatea de exploatare reprezentate prin rezultatul din exploatare aflat în creștere, într-o măsură mai mare decât a scăzut rezultatul financiar, acesta fiind negativ.

Rezultatul net exprimă mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. În perioada analizată, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă crescătoare.

Cauze:

creșterea cifrei de afaceri;

înregistrarea rezultatului profit.

Tablolul fluxurilor de numerar

4.1. Întocmirea tabloului fluxurilor de numerar

Interpretarea tabloului fluxurilor de numerar

Tabloul fluxurilor de numerar prezintă informații utile despre modificarea poziției financiare a întreprinderii, permițând evaluarea capacității întreprinderii de a genera fluxuri viitoare de lichidități si echivalente de lichidități în cadrul activităților de exploatare, finanțare și investiții și utilizarea corespunzătoare a acestora.

Funcția de exploatare pune în evidență fluxul de trezorerie provenit din operații de exploatare în sens larg, adică operații pe care întreprinderea le realizează în cadrul activității curente și care nu figurează în funcția de investiție și de finanțare.

În anul 2013 fluxul de numerar din exploatare a înregistrat o valoare pozitivă, aspect economic din punct de vedere economic, societatea reușind să își acopere din surse proprii achizițiile de imobilizări realizate. Valoarea pozitiva a fluxului de numerar din exploatare reflecta performanta intreprinderii la nivelul activitatii curente, fiind în esență, consecința principalelor activități generatoare de venituri ale întreprinderii (profitul brut, cheltuielile cu amortizările și provizioanele și variația furnizorilor și a altor datorii de exploatare). În acest an are o valoare ridicată, de 21.726.618 RON, ceea ce arată capacitatea firmei de a genera, prin exploatarea sa, suficiente lichidități și echivalente de lichidități pentru alte activități, respectiv pentru rambursarea împrumuturilor și plata dobânzilor aferente acestora, menținerea capacității de funcționare a întreprinderii, plata dividendelor și efectuarea de noi investiții, fără a apela la surse externe de finanțare costisitoare.

Funcția de investiții apreciază efortul investițional al întreprinderii, atât la nivelul creșterii interne prin achiziționarea sau vânzarea de imobilizări corporale și necorporale, cât și la nivelul creșterii externe cu ajutorul imobilizărilor financiare.

Societatea ALBALACT S.A. a înregistrat valori negative în cazul fluxului net de trezorerie din investiții în anul 2013, acesta fiind un aspect nefavorabil din punct de vedere economic. Această scădere se datorează în mod exclusiv plăților privind achiziția de imobilizări ceea ce înseamnă că societatea a realizat investiții semnificative în active imobilizate pentru a determina creșterea capacității de funcționare a firmei în condiții optime.

Funcția de finanțare evidențiază sursele de finanțare la care a recurs firma pentru acoperirea nevoilor de fonduri datorată creșterii de capital prin aport în numerar, contractare de împrumuturi sau primirea de subvenții, precum și ieșirile de trezorerie aferente obținerii acestor surse pentru plata dobânzilor și a dividendelor.

În cazul acestei societăți, în 2013, s-a înregistrat o valoare de 2.506.944 RON, ceea ce indică un echilibru financiar pe termen scurt datorită necesarului de lichidități de care dispune firma pentru acoperirea nevoilor curente în urma desfășurării activității sale. Această valoare pozitivă este datorată subvențiilor pentru investiții primite de către societate din partea statului, precum și de ratele scăzute ale dobanzilor aferente creditelor contractate de societatea analizata..

Fluxul de numerar total este pozitiv, ca urmare a valorii ridicate înregistrată în cadrul fluxului de exploatare, și a valorii pozitive înregistrată de fluxul de finanțare, care acoperă deficitul de flux înregistrat de trezoreria de investiții. Se poate observa că disponibilitățile de la sfârșitul perioadei sunt mult mai ridicate decât cele de la începutul exercițiului, fapt ce determină un flux de numerar de 8.355.995, fapt ce reflectă un nivel ridicat al lichidităților.

Ratele de structură ale fluxului de trezorerie

Rata fluxului de trezorerie din exploatare – arată raportul dintre fluxul net de trezorerie din exploatare și fluxul de numerar total, în cazul unei valori supraunitare, reflectând o variație a trezoreriei din afara exploatării (din activitatea de investiții sau de finanțare) negativă, respectiv ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare în total fluxuri de numerar, în cazul înregistrării unei valori subunitare.

Societatea Albalact înregistrează în anul 2013 o rată a fluxului de trezorerie din exploatară supraunitară, ceea ce reflectă faptul că fluxul de trezorerie din investiții înregistrează valori negative.

Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare – arată raportul în care din excedent brut de exploatare se generează trezorerie efectivă aferentă exploatării.

Valoarea subunitară a ratei arată generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv, mai mic în raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a creșterii nevoii de fond de rulment de exploatare. Valoarea supraunitară a ratei indică generarea unui flux de trezorerie de exploatare mai mare decât excedentul brut de exploatare, ca urmare a variației negative a necesarului de fond de rulment de exploatare.

În anul 2013, societatea înregistrează o valoare subunitară a ratei de generare a trezoreriei din exploatare, ceea ce reprezintă că soxietatea are un flux de trezorerie din exploatare pozitiv, mai mic ca valoare față de excedentul brut din exploatare, datorită creșterii nevoii de fond de rulment din explaotare.

Rata de acoperire a capacității de autofinanțare – arată proporția în care capacitatea de autofinanțare este susținută prin lichiditățile efectiv existente la nivelul întreprinderii, valoarea subunitară a ratei reflectând o susținere parțială a capacității de finanțare prin lichidități.

În cazul societății analizate, capacitatea de autofinanțare nu este susținută în mod efectiv din lichiditățile existente la nivelul întreperinderii, fiind astfel doar o susținere parțială din lichiditățile existente în entitate.

Rata de acoperire a autofinanțării – arată măsura în care autofinanțarea este susținută prin lichiditățile existente în întreprindere, o valoarea subunitară reflectând o acoperire insuficientă a autofinanțării, iar o valoare supraunitară indicând și partea din capacitatea de autofinanțare destinată distribuirii de dividende.

În ce privește autofinanțarea entității aceasta nu este susținută în totalitate doar din lichiditățile existente în cadrul întreperinderii, ci și din afara acesteia.

Analiza performanței financiare prin metoda ratelor

5.1. Ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor și cheltuielilor

Ratele generale ale rezultatelor

În ce privesc ratele generale ale rezultatelor, care corespund activităților desfășurate de întreprindere – exploatare, financiară, extraordinară, raportate la rezultatul brut înregistrat fiecare în perioadă analizată, se observă o creștere a acestor rezultate, ca urmare a creșterii veniturilor aferente acestor activități, într-o proporție mai mare decât creșterea cheltuielilor – cazul rezultatului din exploatare, dar în cazul rezultatului financiar veniturile scad într-o proporție mai mare decât cheltuielile, în special cele referitoare la dobânzi.

Ratele generale ale veniturilor

Ratele privind veniturile din exploatare prezintă o tendință de creștere, aspect pozitiv, ca urmare a creșterii cifrei de afaceri și a producției realizate, dar în ce privesc veniturile financiare, acestea manifestă o tendință de scădere, aspect negativ, datorită diminuării veniturilor din dobânzi, precum și alte venituri financiare.

Ratele generale ale cheltuielilor

Rata cheltuielilor din exploatare raportată la totalul cheltuielilor, prezintă o tendință de creștere, fiind nefavorabil pentru societate, ca urmare a creșterii consumurilor materiale, a prestațiilor externe. Cheltuielile financiare scad de la o perioadă la alta, aspect pozitiv, atât cele privind dobânzile, cât și celelalte cheltuieli, dar nu suficient de mult astfel încât să determine un rezultat financiar pozitiv.

Ratele interne de structură a veniturilor și cheltuielilor

Ratele interne ale structurii veniturilor din exploatare

În ce privește analiza acestor elemente, se poate observa o tendință de creștere la fiecare în parte, fiind un aspect favorabil pentru societate, ca urmare a creșterii cererii pentru produse, a creșterii productivității, a creșterii numărului de salariați și a înzestrării tehnice.

Ratele interne ale structurii cheltuielilor de exploatare

Analiza acestor elemente reflectă creșterea cheltuielilor, fiind un aspect nefavorabil, determinată de creșterea consumurilor cu materialele și cu prestațiile externe, ca urmare a majorării prețurilor și tarifelor practicate de terți.

Ratele interne ale structurii veniturilor financiare

Ratele aferente veniturilor financiare, manisfestă o tendință de scădere, aspect negativ, în special cele referitoare la dobânzi, ca urmare diminuării ratei dobânzii aplicate la disponibilul existent în conturi la bănci.

Ratele interne ale structurii cheltuielilor financiare

Rata privind cheltuielile cu dobânzile manifestă o tendință de scădere, aspect pozitiv, ca urmare a rambursării creditelor.

Analiza ratelor profitabilității comerciale

Rata marjei brute și nete înregistrează o tendință de scădere, aspect nefavorabil, datorită creșterii rezultatului brut generat de întreaga actvitate într-o proporție mai mică decât creșterea cifrei de afaceri, datorită înregistrării unui rezultat financiar negativ, și a creșterii consumurilor materiale și cu terții, iar în ce privește rata privind profitul din exploatare, aceasta este în creștere, aspect favorabil, datorită creșterii rezultatului din exploatare, ca urmare a majorării veniturilor mai mult decât au crescut cheltuielile.

Analiza ratelor rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății, fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o crestere a valorii intrinseci a acțiunilor societății. S-a manifestat o tendință de creștere a ratei rentabilității financiare de la o perioadă la alta, ca urmare a creșterii profitului net și a creșterii vitezei de rotație a capitalurilor proprii, adică modificarea cifrei de afaceri într-un ritm superior modificării capitalurilor proprii, ceea ce înseamnă fructificarea superioară a capitalului propriu, sporirea eficienței utilizării acestuia.

Analiza ratelor rentabilității economice

În ce privește rata privind rentabilitatea activelor și cea generală privind rentabilitatea economică, acestea sunt în scădere ca urmare a înzestrării tehnice, și totodată a creșterii activelor mai mult decât a crescut rezultatul net înregistrat de entitate.

Rata de rentabilitate economică brută, măsoară gradul societatii de a-și reînoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obtinut sa fie cât mai mare pentru a semnifica o perioada de reînoire a capitalului cât mai scurtă. În cazul analizat, rezultatele obținute sunt pozitive, manifestându-se o tendință de scădere nefavorabilă pentru societate, datorită scăderii execedentului brut din exploatare, ca urmare a diminuării producției în curs de execuție. Rata rentabilității nete este în creștere, datorită majorării rezultatului din exploatare, determinat de creșterea cifrei de afaceri și a producției exercițiului.

Rate de structură

Rata fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) – reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la realizarea echilibrului finanțării pe termen scurt.

În perioada analizată, fondul de rulment al societății înregistrează valori subunitare, aspect negativ din punct de vedere economic. Aceste valori indică faptul că societatea nu are o politica de investiții – o orientare spre dezvoltare. Valorile subunitare semnifică de asemenea faptul că ansamblul imobilizarilor nu este finanțat integral din resurse durabile (capitaluri permanente).

Rata fondului de rulment propriu

Fondul de rulment propriu reflectă măsura în care participă capitalul propriu la finanțarea activelor circulante. În situația societății noastre, fondul de rulment propriu este subunitar în ambii ani de analiză ceea ce reflectă o situație nefavorabilă și semnifică că societatea a contractat credite noi pentru a-și finanța investițiile în active imobilizate.

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment

NFR reprezintă activele circulante ce trebuie finanțate din fondul de rulment, ne arată în ce masură este realizat echilibrul pe termen scurt.

În perioada analizată nevoia de fond de rulment este pozitivă atât pentru 2010 cât și pentru 2011. Deoarece NFR<0 rezultă că nevoia de finanțare în exploatare este mai mică decât sursele de finanțare din exploatare.

Rata activelor imobilizate

Valorile înregistrate de această rată în cei doi ani analizați sunt destul de apropiate ca valoare, în anul 2012 rata activelor imobilizate a crescut ușor față de cea înregistrată în 2012, de la valoarea de 62,22% la 62,87%. Deși valorile cele mai frecvente ale acestei rate se situeaza la un nivel de peste 60%, putem afirma că situația societății analizate este una normală dat fiind obiectul său de activitate. Valoarea ratei a crescut în 2013 datorită cresterii valorii activelor imobilizate.

Rata activelor circulante

Observăm că activele totale au crescut ca urmare a creșterii atât a activelor circulante cât și a activelor imobilizate. Rata activelor circulante înregistrează în perioada analizată o scădere de la 37,77% la 37,14%. Acastă scădere se datorează creșterii într-un ritm mai rapid a activelor totale comparativ cu activele circulante.

Rata stabilității financiare

Aceasta reflectă ponderea surselor stabile de finanțare în totalul surselor de finanțare. În perioada analizată rata stabilității financiare a scăzut de la 61,17% la 56,74% aspect negativ din punct de vedere economic, datorită creșterii semnificative a pasivelor față de capitalurile permanente, ceea ce semnifică că nu s-au adus decât foarte puține aporturi noi la capital și realizării de investiții.

Rata autonomiei financiare globale

Rata autonomiei financiare a firmei indică posibilitatea acesteia de autofinațare din surse proprii, exprimând gradul de independență financiară a societății. Această rată a scăzut de la un an la altul, diferența înregistrată între cei doi ani analizați fiind de 7,95. Această diferență reflectă o autonomie financiară în scădere, datorită creșterii reduse a capitalul propriu în comparație cu total pasiv.

Rata de îndatorare globală

Rata de îndatorare caracterizează dependența financiară a întreprinderii și gradul de risc al politicii sale financiare. În ambii ani analizați societatea este dependentă din punct de vedere financiar deoarece datoriile sale reprezintă 52,04%, respectiv 59,82%. Creșterea gradului de îndatorare în perioada analizată exprimă creșterea datoriilor totale de la un an la altul. Chiar dacă în 2013 datoriile au înregistrat o creștere, dependența financiară a societății nu s-a diminuat foarte mult. Totuși, se impune a fi luate măsuri pentru diminuarea datoriilor totale.

Rate de lichiditate și solvabilitate

Rata lichidității generale

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor reflectând capacitatea întreprinderii de a-și acoperi obligațiile pe termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante în lichidități.

Rata lichiditatii generale pentru anii analizați are valori subunitare ceea ce dovedește că societatea nu are capacitatea de a-și achita datoriile exigibile pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Pentru anul 2013 valoarea ratei lichiditații generale este in scădere, aspect negativ, deoarece rata minima trebuie să aibă valoarea minimă 1.

Rata lichidității rapide

Rata lichidității rapide exprimă capacitatea unității de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități, nivelul de referință fiind de 0,6. Raportul este subunitar și în scădere de la un an la altul (de la 0,68 la 0,63), apropiindu-se de nivelul recomandat. În cei doi ani analizați se determină totuși un aspect favorabil, societatea are capacitatea de a-și onora datoriile pe termen scurt din disponibilitățile bănești și creanțe.

Rata lichidității imediate

Această rată mai pate fi numită și rata capacității de plată imediată, caracterizează capacitatea de rambursare a datoriilor ținând seama de încasările existente. O rata a lichidității mai mare de 0,3 se apreciază că ar fi corespunzătoare. Rata lichidității imediate este subunitara, sub nivelul de referinta (0,3) în ambii ani, societatea neavând capacitatea de a-și acoperi datoriile pe seama disponibilităților.

Rata solvabilității globale generale

Rata solvabilității globale exprimă în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele totale ale întreprinderii. Teoria finanțelor a stabilit o valoare optima a acestei rate care trebuie sa fie mai mare de 1,50. Raportul este supraunitar, și chiar depășeste nivelul minim obligatoriu de 1,5. Totuși această rată înregistrează o ușoara scădere în anul 2013, dar nu poate fi considerat înca un aspect de ingrijorare pentru societate având o valoare peste 1,5.

Rate de gestiune

Durata de rotație a stocurilor

În activitatea comercială se consideră că durata medie de rotație a stocurilor trebuie să fie mai mică de 30 de zile pentru că este mai eficient un stoc mai mic care se rotește mai rapid prin cifra de afaceri decât un stoc consistent care se reînnoieste mai greu. Atât în anul 2012 cât și în anul 2013 durata medie de rotație a stocurilor este sub 30 de zile, acest aspect este favorabil și prezintă și o tendință favorabilă în al doilea an de analiză datorită creșterii cifrei de afaceri și reducerii numarului de zile.

Durata de încasare a clienților

Durata de încasare a creanțelor reprezinta numarul de zile în care fondurile financiare de societate sunt imobilizate în gestiunea clienților. Se dorește ca durata de încasare a creanțelor să fie mai mica și să nu depașească 30 de zile. În perioada analizată durata de încasare este peste 30 de zile mai ales în primul an de analiză, dar înregistrează o scădere în al doilea an, ceea ce este un lucru favorabil și se datorează scăderii creanțelor și creșterii cifrei de afaceri. Firma a acționat la timp prin reducerea termenului mare de plată acordat clienților, reducand altfel riscul să-și afecteze întreaga activitate financiară prin incapacitatea de a-și onora datoriile față de terți.

Durata de plată a furnizorilor

Această rată de gestiune masoară numărul de zile necesare în medie pentru a plăti furnizorii. Se consideră normală o durată medie de achitare a furnizorilor sub 30 de zile. Durata de achitare a furnizorilor este mai mare de 30 de zile în cazul societății noastre. Observăm că în anul 2012 societatea își încasează creanțele în 44 zile și își plătește furnizorul tot în 44 zile, aspect favorabil totuși. În anul 2013 însă societatea își încasează creanțele în 40 zile și își plătește furnizori în 35 zile.

Ratele de rentabilitate

Rata de rentabilitate economică

Rata rentabilității economice măsoară performanța activului total sau gradul de valorificare a capitalurilor investite/capitalurilor permanente exprimând în lei profitul brut (sau EBE) obținuți la 100 lei activ total, capital investit sau permanent. Deoarece acestă rată nu ține sema de raportul dintre capitalurile proprii și cele împumutate, ea este independentă de mecanismul de finanțare. Rentabilitatea economică trebuie să fie superioară ratei de inflație pentru ca întreprinderea să-și poată menține substanța sa economică.

Aprofundând analiza putem afirma încă o data că profitul a fost influențat pozitiv în aceată firmă de creșterea numărului de angajați de la un an la altul. În perioada analizată rentabilitatea firmei scade de la 6,91 la 6,38. Scăderea înregistrată indică un moment nefavorabil în care se situează societatea în momentul de față.

Rata de rentabilitate financiară

Rata rentabilității financiare reflectă randamentul utilizării capitalurilor proprii. Ea trebuie sa fie superioară ratei medii a dobânzii pe piața inter-bancară.

Din analiza realizată se constată o creștere a ratei rentabilității financiare, fenomen considerat a fi pozitiv din punct de vedere economic. Această creștere înregistrată este influențată de modificarea în sens pozitiv a profitului net. În special în al doilea an de analiza această rată este mare (7,52 la 8,53), fiind superioară ratei inflației.

În vederea menținerii acestei situații favorabile și chiar a realizării unei îmbunătățirii, societatea ar trebui să țină cont de următoarele măsuri:

creșterea cifrei de afaceri într-un ritm superior modificării capitalurilor proprii sau altfel spun fructificarea superioară a capitalului propriu;

sporirea rentabilității comerciale prin: reducerea cheltuielilor de exploatare, creșterea volumului vânzărilor, folosirea unui regim favorabil de calcul al amortizării și provizioanelor.

Rata de rentabilitate a veniturilor și a cheltuielilor

Atât din ratele de rentabilitate a veniturilor totale și a cheltuielilor totale, cât și din ponderea acestora reiese că veniturile de exploatare au crescut într-o proporție mai mare decât creșterea cheltuielilor, degajându-se astfel profit, ceea ce atrage și creșterea cheltuielilor cu impozitul pe profit de la o perioadă la alta. De asemenea veniturile și cheltuielile de exploatare se regăsesc cu preponderență (în procent de peste 90%), pe când cele extraordinare lipsesc, iar, cheltuielile financiare sunt mai mari decât veniturile financiare în perioada analizată.

Analiza performanțelor pe baza indicatorilor bursieri

Rezultatul pe acțiune este unul dintre indicatorii cei mai des utilizați în analizele financiare întocmite pentru situațiile financiare ale întreprinderilor, cu precădere cele anglo-saxone, care poate opera ca bază de comparație a performanței financiare pentru întreprinderile listate care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași sector și poate fi un indicator complementar util în urmărirea creșterilor potențiale de câștig.

Valoarea economică adăugată arată performanța economică concretă a societății, fiind des utilizată de manageri. Luând în considerare costurile complete care vizează folosirea capitalului, valoarea economică adăugată arată, în expresie valorică, averea creată sau distrusă în perioadele de raportare pe parcursul celor trei ani de analiză, în funcție de natura rezultatului realizat, pozitiv sau negativ. Valoarea adăugată economică înfățișează majorarea de valoare obținută din întrebuințarea factorilor de producție, muncă și capital, peste valoarea materiilor prime, a materialelor consumabile, a serviciilor și lucrărilor executate de terți. În cazul analizat, în anul 2011, valoarea economică adăugată înregistrează valori pozitive influențată în special de valoarea ridicată a datoriilor totale, cu o tendință de scădere în anul 2012, datorită diminuării datoriilor totale, dar în anul 2013 societate înregistrează valori foarte ridicate față de anul precedent, ca urmare a majorării datoriilor totale.

Societatea analizată a produs plus-valoare economică pentru acționari, prin realizarea ratei rentabilității capitalului investit peste valoarea costului mediu ponderat al capitalului, fiind astfel o investiție benefică acționarilor. Printre factorii care au influențat valoarea ridicată indicatorului putem aminti majorarea profitului net și a rezultatului din exploatare în perioada analizată, precum și a ponderii capitalului propriu în capitalul investit, indicând și majorarea autonomiei financiare.

Market Valuea Added marchează performanțele societății pe piața de capital, fiind de o relevanță mărită pentru investitori. Valorile pozitive înregistrate de entitatea economică arată excedentul de preț pe care piața îl acordă societății în urma rezultatelor avantajoase înregistrate în timp. Cu cât valoarea înregistrată de indicator este mai mare, cu atât este mai mare beneficiul investitorilor. În cadrul analizei asupra companiei, rezultatele negative sunt cauzate de majorarea capitalului propriu într-un ritm mai accelerat decât a capitalizării bursiere, care se manifestă cu o tendință de creștere datorită creșterii capitalului propriu, iar pretul acțiunilor, precum și numărul acestora rămânând constant.

Analiza SWOT

În urma realizării analizei financiare, am identificat punctele tari și punctele slabe ale societății Albalact, și am propus câteva măsuri pentru îmbunătățirea punctelor slabe și menținerea punctelor tari.

PUNCTE TARI

Nevoia de fond de rulment negativă dezvăluie echilibru financiar pe termen scurt;

Trezoreria netă pozitivă reflectă echilibrul financiar pe termen scurt;

Societatea dispune de capacitate de autofinanțare, putând realiza investiții;

Fluxul de numerar este pozitiv, ca urmare a creșterii disponibilităților de la o perioadă la alta;

Societatea dispune de un nivel optim al ratelor de lichiditate generală, imediată și de solvabilitate;

Durata de rotație a stocurilor scade de la o perioadă la alta;

Cifra de afaceri înregistrează o crestere cu 23,08% în anul 2013 comparativ cu anul 2012;

Rezultatul net al companiei a crescut cu un procent de 14,75% în anul 2013, față de anul 2012;

Producția exercițiului este pozitivă și se manifestă o tendință favorabilă de creștere;

Valoarea adăugată înregistrează o tendintă favorabilă crescătoare care se datorează producției exercițiului care este mai mare decât consumurile externe înregistrate;

Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societătii;

Firma are o capacitatea de autofinanțare pozitivă, înregistrând tendințe de creștere;

Creșterea rentabilității economice, datorită creșterii vitezei de rotație a capitalului permanent prin cifra de afaceri și a ratei rentabilității vânzărilor;

Creșterea rentabilității financiare, determinată de creșterea vitezei de rotație a capitalului propriu prin cifra de afaceri și a ratei marjei nete de rentabilitate;

Pozitia absolută a societătii este bună, acest lucru evidentiind capacitatea societătii de a-si adapta oferta la cerințele pieței.

PUNCTE SLABE

Fondul de rulment negativ exprimă dezechilibrul financiar pe termen lung de care dispune societatea;

Rata autonomiei financiare este în scădere, ceea ce reflectă o autonomie financiară scăzută;

În anul 2013 societatea îsi plăteste furnizorii mult mai repede decât își încasează creanțele, menționăm acest aspect ca fiind nefavorabil pentru societate;

Durata de încasare a creanțelor depăseste 30 de zile în ambii ani de analiză, aspect nefavorabil pentru societate;

Rata de îndatorare globală crește, aspect nefavorabil din punct de vedere economic;

Rata autonomiei financiare globale scade pe seama creșterii capitalului propriu într-un ritm mai redus decat cel al pasivului total.

MĂSURI PROPUSE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA SITUAȚIEI FINANCIARE

Reducerea gradului de îndatorare prin achitarea datoriilor și reducerea datoriilor pe termen scurt.

Finanțarea nevoilor permanente din surse permanente și nu din surse temporare.

Reducerea diferenței dintre durata de încasare a creanțelor și durata de achitare a furnizorilor și creșterea duratei de achitare a furnizorilor.

Sporirea rentabilității comerciale prin: reducerea cheltuielilor de exploatare, creșterea volumului vânzărilor, folosirea unui regim favorabil de calcul al amortizării și provizioanelor;

Scăderea consumurilor intermediare prin raționalizarea consumurilor de materii prime, materiale, energie, etc.

Creșterea profitului net prin reducerea cheltuielilor de exploatare, sporirea volumului vânzărilor.

Reinvestirea unei părți mai mari din profitul net;

Reducerea nivelului creanțelor și a duratei medii de încasare a acestora;

Creșterea prețurilor bazate pe înbunătățirea calității produselor;

Reducerea costurilor.

Situațiile financiare previzionate

8.1. Elaborarea situațiilor financiare previzionate prin metoda procent din vânzări

Previziunea Bilanțului societății ALBALACT S.A.

Evoluția cifrei de afaceri:

Am considerat o rata medie de creștere a cifrei de afaceri în prețuri constante de 7%.

Rezultatele previziunii sunt:

Bilanțul exprimat în procente din cifra de afaceri:

Elementele bilanțului le-am estimat pentru urmatorii trei ani pornind de la urmatoarele ipoteze:

Activele imobilizate își păstrează tendința de creștere în urmăorii ani, în anul T+1 cu o pondere de 37% în cifra de afaceri previzionată, menținând aceași pondere și în următorii ani în cadrul cifrei de afaceri previzionată;

Stocurile au o pondere în cifra de afaceri de 3,9% în primul an de previziune, respectiv T+1, reducandu-si ponderea in anul T+2 la 3,5% și în anul T+3 înregistrând o valoare de 4,03% în cifra de afaceri previzionată;

Creantele – clienți le-am estimat ca pondere în cifra de afaceri previzionată de 11% în anul T+1, ca urmare a încasării acestora, scăzând în anul T+2 la 10%, iar în anul T+3 la o pondere de 9%;

Disponibilitatile se estimeaza să crească ca pondere din cifra de afaceri la 11,56% în T+1, menținându-și nivelul de creștere până la 19,85% în anul T+2, iar în anul T+3 înregistrează o diminuare până la 17,77%;

Cheltuielile în avans reprezintă o proporție de 0,06% în cifra de afaceri previzionată pentru anul T+1, 0,07% în T+2, iar în anul T+3 0,08%;

Datoriile fata de furnizori se estimează să scadă la 9,07% ca pondere în cifra de afaceri previzionată în anul T+1, la o pondere de 7% în anul T+2 și la 8,2% n anul T+3;

Alte datorii au o pondere în cifra de afaceri previzionată de 20% în primul an, în anul următor de 22,55%, iar în anul al treilea 20,83% din cifra de afaceri previzionată;

Împrumuturile pe termen lung se majorează la 9,01% din cifra de afaceri în anul T+1, în anul T+2 la 11%, urmând ca în anul T+3 să cunoască o scădere având o pondere de 10% în cifra de afaceri previzionată;

Capitalurile proprii cresc la 24,21% în anul T+1, la 26,10% în anul T+2 și la 27,5% în anul T+3.

Bilantul previzionat

Contul de profit și pierdere simplificat:

Contul de profit și pierdere exprimat în procente din cifra de afaceri:

Elementele contului de profit si pierdere le-am estimat pentru urmatorii trei ani pornind de la urmatoarele ipoteze :

Cifra de afaceri crește într-un ritm mediu anual de 7% ;

Veniturile aferente costului productiei în curs de executie vor creste cu 0,3% în primul an previzionat, în anul T+2 vor avea valoarea de 0.28%, iar in anul T+3 vor ajunge la 0.25% în cifra de afaceri previzionată;

Ponderea producției pentru scopuri proprii va fi de 0,5% în T+1e de 0.61 % în T+2, iar în T+3 de 0,75% în cifra de afaceri previzionată;

Alte venituri din exploatare au o pondere de 0.6% în T+1 în cifra de afaceri previzionată, în T+2 0,7%, iar în T+3 0,85% ;

Chelt.cu materialele și serviciile scad la 68,6% în T+1, în T+2 ajung la 68,9%, iar în T+3 69,5% ;

Cheltuielile cu personalul cresc la 8% apoi la 8,59% și la 8,7% în cei trei ani previzionați;

Chelt.cu amortizarea înregistrează în T+1 4%, urmând să scadă în ceilalți ani la 3,5% și la 3%;

Alte chelt.din exploatare au o pondere de 17,77 în primul an, iar în anii următori scad la 17,5%, respectiv la 17,4% în cifra de afaceri previzionată;

Veniturile din dobanzi se mentin la ponderea de 2% în primii ani, iar apoi scad la 1% ;

Alte venituri financiare sunt luate în considerare la nivelul de 1,2% în primul an, iar în ceilalți ani au un nivel constatnt de 1,28%;

Cheltuielile cu dobânzile se mențin în primul an la nivelul mediu de 0,5%, în T+2 se majoarează la 0,7%, iar în T+3 se diminuaează la 0,6% ;înregistrează

Alte cheltuielile financiare sunt estimate la nivelul de 1,29% în T+1 din cifra de afaceri previzionată, urmând ca în ceilalți doi ani să ajungă la nivelul de 1%;

Cota de impozit pe profit este estimata la 16% pentu toți anii previzionați.

Contul de profit și pierdere previzionat:

Analiza situațiilor financiare previzionate

Pe baza situațiilor financiare previzionate am determinat principalele rate utilizate în analiza financiară previzionată :

Analiza situatiilor financiare previzionate evidentiaza urmatoarele aspecte:

Ratele de creștere evidențiază o creștere a profitului net în T+1, ca urmare a creșterii atât a rezultatului din exploatare, cât și a celui financiar;

Ratele de lichiditate curente și rapide înregistrează o tendință creștere. Lichiditatea curentă se încadrează în limitele normale, ceea ce înseamnă că societatea este protejată de o insufieciență de trezorerie. Lichiditatea rapidă sau redusă are o valoare subunitară semnificând faptul că societatea își administriză eficient disponibilitățile bănești. Rata lichidității imediate înregistrează valori care se încadrează în intervalul 0,4-0,6.

Rata îndatorării globale este are valori peste 50%, ceea ce înseamnă că societatea apelează la credite. Durata medie de achitare a furnizorilor scade de la o perioadă la alta într-un ritm mai lent decât scade cea de încasare a clienților;

Ratele de rotație stocurilor se mențin aceasta se reduce în primii ani analizați constante, iar în ceea ce privește stocurile durata este sub 30 de zile ceea ce înseamnă că bunurile produse sunt vandute într-o perioadă scurtă de timp.

În urma previzionării situațiilor financiare ale societății ALBALACT SA, am constatat o îmbunătățire atât la nivelul Bilanțului previzionat, cât și la nivelul Contului de profit și pierdere. Considerăm că acestă îmbunătățire se datorează în principal politicii de investiții pe care firma o aplică, dar și a creșterii productivității.

Pentru ca pozitia si performanța financiară viitoare a firmei să se îmbunătățească se impun măsuri pe linia: accelerării vitezei de încasare a clienților pentru a se ajunge la o situație de echilibru între durata de încasare a clienților și duratat de achitare a furnizorilor, precum și la creșterea disponibilităților bănești.