Analiza Financiara Aprofundata la O Societatate In Constructii S.c. Eja Salt Production S.r.l

Economie

Analiza Financiara Aprofundata la O Societatate In Constructii S.c. Eja Salt Production S.r.l

Byadmin ianuarie 1, 2024

Analiza financiară aprofundată la o societatate în construcții

S.C. EJA SALT PRODUCTION S.R.L.

Cuprins

INTRODUCERE

CAP. 1 . Prezentarea teoretică

1.1. Performanța financiară reflectată prin contului de profit și pierdere

1.1.1. Factorii și mecanismul de formare a rezultatelor

1.1.2. Rentabilitatea întreprinderii reflectată prin rate

1.1.3. Autofinanțarea și capacitatea de autofinanțare

1.2. Analiza poziției financiare pe baza bilanțului funcțional

1.3. Analiza pozitiției financiare pe baza bilanțului financiar

1.4. Analiza ratelor de structură a datoriilor și a capitalului

1.5. Analiza bonității agentului economic

1.6. Analiza riscului de faliment

1.6.3. Metoda scorurilor

1.6.4. Metoda băncilor

CAP. 2. Studiu de caz: Analiza performanței financiare pe baza contului de profit și pierdere a S.C. Eja Salt Production S.R.L., pe perioada 2011-2013

2.1. Soldul intermediar de gestiune

2.2. Analiza ratelor de rentabilitate

2.3. Capacitatea de autofinanțare

2.4. Analiaza finaciară pe baza tabloului fluxului de numerar

CAP. 3. Studiu de caz: Analiza perfomanței financiare pe baza bilanțului contabil a S.C. Eja Salt Production S.R.L., pe perioada 2011-2013

3.1. Analiza echilibrelor financiare pe baza bilanțului funcțional

3.2. Analiza echilibrelor financiare pe baza bilanțului financiar

3.3. Analiza gradului de îndatorare și autonomia financiară

3.4. Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate

3.5. Analiza riscului de faliment prin modele bazate pe scor

3.5.1. Modelul Altman

3.5.2. Modelul BRD

Concluzii și propuneri

Summary

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

În actuala conjunctură economică, influențată de criza economică, menținerea societății pe piață reprezintă principalul obiectiv. O societate să înregistreze o activitate profitabilă, managmentul societății, trebuie dispună de cunoștințe de specialitate, în cea ce privește fenomenele economico-financiare. Aceste cunoștințe contribuie la perfecționarea gândirii economice a managmentului și procesului de luare a deciziilor. Un manager trebuie să previzioneze posibile evenimete viitoare, care se pot produce și pot afecta buna funcționare a societății cât și cauzele producerii acestora, pentru a le putea evita sau măcar reduce impactul acestora asupra societății. Astfel, implicațiile acestui fapt, pot determina managmentul să adopte decizii, care nu sunt tocmai satisfăcătoare, dar sunt necessare. Acest lucru nu este singurul factor de care depinde supraviețuirea unei societăți sau succesul acesteia.

Investițiile sânt considerate a fi izvorul de viață și principalul element de fundație a oricărei activități economice. Supraviețuirea și succesul întreprinderii depinde de eficiența societății comerciale de a constitui aceste fonduri când îi este necesar, pentru ca ea să le utilzeze pentru a-și atinge scopurile.

În această viziune, se dorește determinarea stării de performanță financiară a societății comericiale EJA Salt Production S.R.L., pentru a ne ajuta să ințelegem eficiența managmentului de a procura fonduri și eficiența utilizării acestora. În acest studiu sunt tratate și alte aspecte, precum, modalități de determinarea a ratelor de rentabilitate, lichiditate, solvabilitate, a riscurilor, pe baza documentelor de sinteză ale contabilității.

Acest studiu de caz este concretizat asupra societății comerciale Eja Salt Production S.R.L., care a fost înființată în anul 2011, având un capital social integral privat și autohton. Obiectul principal de activitate al societății, este construirea de saline artificiale(de suprafețe) la cheie în scop medicinal cât și producerea și comercializarea produselor din sare, cum ar fi : sare de masă, sare industrială, sare pentru drumuri, sare bio de Himalaya pentru uz uman, sare bulgare pentru zootechnie, săpunuri din sare și sare de baie

CAP. 1 . Prezentarea teoretică

1.1. Performanța financiară reflectată prin contului de profit și pierdere

1.1.1. Factorii și mecanismul de formare a rezultatelor

Rezultatul exercițiul, este caracterizat de toate activitățile efectuate de către societate, cum ar fi activitatea de exploatare, financiară și extraordinară. Mărimea indicatorului este influențat de strategia adoptată de întreprindere, în cea ce privește strategia de vânzare, aprovizionare și asigurarea utilizării eficiente a resurselor materiale și umane.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune(SIG), ajută la determinarea și la analizarea rezultatelor, care evidențiează etapele formării a rezultatului exercițiului(RE).

Întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop:

aprecierea creșterii bogăției, generate de activitatea întreprinderii;

descrierea repartizării bogăției create de întreprindere între: salariați și organismele sociale, stat, acționari, întreprindere;

înțelegerea formării rezultatului net;

studiul structurii activității cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluției în timp a acesteia (de exemplu, rata marjei comerciale, rata valorii adăugate, ponderea exportului etc.);

studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precum randamentul forței de muncă, randamentul echipamentului industrial etc.;

analiza rentabilității;

analiza evoluției în timp prin calcularea variației procentuale a principalelor solduri intermediare de gestiune, identificarea cauzelor acestor variații și stabilirea, dacăeste cazul, de măsuri corectoare.

Soldurile intermediare de gestiune ce se pot întocmii pe baza contului de profit și pierdere sunt:

Marja comercială

Se determină astfel:

MC = Vm – CHm

Producția exercițiului

Se calculează astfel:

PE = Pv + Qs + Pi

Producția exercițiului fiind conceptul central în calculul soldurilor intermediare de gestiune, alături de marja comercială.

Valoarea adăugata (VA)

Se calculează astfel:

VA = MC + PE – Che

Excedentul brut de exploatare(EBE)

EBE = (VA + SE) – (CHP + ACIT)

EBE măsoară surplusul monetar potențial furnizat de activitatea curentă și se mai EBE este o măsură a performanțelor economice;

EBE este independent de politica financiară a întreprinderii (nu este influențat de veniturile și cheltuielile financiare);

EBE reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere)

Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare, obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatării.

Rezultatul exploatării = EBE + (venituri din provizioane pentru exploatare + alte venituri din exploatare) – (cheltuieli cu amortizarea și provizioanele pentru exploatare + alte cheltuieli pentru exploatare).

Rezultatul exploatări = EBE + alte venituri din exploatare – cheltuieli cu amortizările – alte cheltuieli de exploatare.

Acest rezultat este independent de politica de explorare a întreprinderii. Acesta trebuie să fie pozitiv deoarece reprezintă rezultatul pentru care întreprinderea a fost creată.

Rezultatul curent

RC = rezultatul exploatării + venituri financiare – cheltuieli financiare.

1.1.2. Rentabilitatea întreprinderii reflectată prin rate

Indicatorii de rate de rentabilitate ne măsoara rezultatele obținute de societate în raport cu activitatea societătii, a mijloacelor economice sau financiare, deci distingem:

rate de rentabilitate comercială;

rate de rentabilitate economică;

rate de rentabilitate financiară.

Rate de rentabilitate comercială

Ratele de rentabilitate comercială studiază randamentul activitateai întreprinderii în diferite stadii la formarea rezultatului.

Rata marjei comeriale:

Această rată pune în evidență strategia comercială a întreprinderii analizate și apreciază influența constrângerilor pieței și a politicilor prețurilor de vânzare.

Rata marjei de exploatare:

Rebe = x 100

Această rată ne indică capabilitatea activității de exploatare de a degaja profit. O ameliorare a ratei EBE reflectă posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor întreprinderii.

Rata marjei nete:

Exprimă eficiența întreprinderii, respectiv capacitatea de a înregistra profit și de a rezista pe piață.

ROS =

Rata marjei nete de exploatare

Acest indicator scoate în evidență eficiența activității de exploatare sub toate aspectele sale: comerciale, administrative, industriale.

Rme =

Rata valorii adăugate

Măsoară rezultatul brut obținut de către întreprindere după deducerea cheltuielilor de exploatare la 100 lei bogăție creată.

Rva =

Rate de rentabilitate economică

Rata rentabilității economice pune în evidență performanțele utilizării activului total al unei firme, respectiv a capitalului investit pentru obținerea acestor performanțe.

Rata rentabilității economice se determină astfel:

RRE = x 100

RRE=

În funcție de rezultatul utilizat pentru determinarea ratei rentabilității economice, semnificația acesteia este diferită:

utilizarea rezultatului exploatării va determina o rată independentă de politica fiscală, de structura capitalurilor și de fluxurile extraordinare;

dacă rata rentabilității economice va fi calculată pe baza excedentului brut al exploatării (EBE), atunci această rată va fi independentă și de politica privind amortizarea capitalului tehnic;

folosirea profitului brut va determina un nivel ridicat al ratei rentabilității economice, în măsura în care și celelalte două activități (financiară și extraordinară) aduc profit.

Rentabilitatea economică, calculată după modelul (Rn /AT) este cunoscută în teoria și practica internațională sub forma:

ROA =

Rate de rentabilitate financiară

Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce măsură investiția lor este rentabilă sau nu. În cazul în care rata rentabilității financiare este mai mare decât costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfășurată, firma creează o valoare suplimentară pentru acționari.

Rata rentabilității financiare se determină astfel:

ROE = x 100

Autofinanțarea și capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) și să finanțeze investițiile de expansiune (partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor și a fondului de dezvoltare).

CAF reflectă creșterea economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a firmei după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. CAF se poate determina prin două metode: deductivă și adițională.

Indicator calculatpe baza contului de rezultate, capacitatea de autofinanțare exprimă practic o diferență între veniturile încasabile ale firmei și cheltuielile plătibile ale acesteia.

CAF este calculată pornind de EBE.

Tabel nr. 1.1. “Metoda de calcul al CAF”

Analiza poziției financiare pe baza bilanțului funcțional

În analiza funcțională a bilanțului, indicatorul fundamental îl constitue necesarul de fon de rulment (NFRE), definit ca diferență între activele curente de exploatare și datoriile de exploatare.

NFRE = STOCURI LEGATE DE EXPLOATARE + CREANȚE DE EXPLOATARE – DATORII DE EXPLOATARE

În terminologia analizei funcționale a bilanțului acest indicator poartă numele de fond de rulment net global (FRNG), definit ca diferență între capitalurile permanente și activele imobilizate:

FRNG = CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBILIZATE

În centrul analizei funcționale se situează ciclul de producție sau de exploatare cu cele patru faze: achiziționarea și stocajul materiei prime, fabricarea, stocajul produselor finite și comercializarea, încasările din vânzări.

NFRAE = STOCURI ÎN AFARA EXPLOATĂRII + CREANȚE ÎN AFARA EXPLOATĂRII – DATORII ÎN AFARA EXPLOATĂRII PE TERMEN SCURT

Indicatori ai echilibrului funcțional

Pote).

CAF reflectă creșterea economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a firmei după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. CAF se poate determina prin două metode: deductivă și adițională.

Indicator calculatpe baza contului de rezultate, capacitatea de autofinanțare exprimă practic o diferență între veniturile încasabile ale firmei și cheltuielile plătibile ale acesteia.

CAF este calculată pornind de EBE.

Tabel nr. 1.1. “Metoda de calcul al CAF”

Analiza poziției financiare pe baza bilanțului funcțional

În analiza funcțională a bilanțului, indicatorul fundamental îl constitue necesarul de fon de rulment (NFRE), definit ca diferență între activele curente de exploatare și datoriile de exploatare.

NFRE = STOCURI LEGATE DE EXPLOATARE + CREANȚE DE EXPLOATARE – DATORII DE EXPLOATARE

În terminologia analizei funcționale a bilanțului acest indicator poartă numele de fond de rulment net global (FRNG), definit ca diferență între capitalurile permanente și activele imobilizate:

FRNG = CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBILIZATE

În centrul analizei funcționale se situează ciclul de producție sau de exploatare cu cele patru faze: achiziționarea și stocajul materiei prime, fabricarea, stocajul produselor finite și comercializarea, încasările din vânzări.

NFRAE = STOCURI ÎN AFARA EXPLOATĂRII + CREANȚE ÎN AFARA EXPLOATĂRII – DATORII ÎN AFARA EXPLOATĂRII PE TERMEN SCURT

Indicatori ai echilibrului funcțional

Potrivit concepției funcționale, întreprinderea se caracterizează prin trei faze: ciclul de investiție, ciclul de producție și ciclul de finanțare.

În centrul analizei de funcționale se situează ciclul de producție cu cele patru faze ale sale: faza de aprovizionare, faza de fabricație, faza de comercializare și faza de încasare a creditelor. Structura bilanțului funcțional cuprinde patru niveluri: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment pentru exploatare și în afara exploatării și trezoreria netă.

Se apreciază că indicatorul cel mai relevant al echilibrului funcțional este nevoia de fond de rulment având meritul de a evidenția nevoile ciclice care nu pot fi acoperite de resursele temporare.

Fondul de rulment net global

FRNG excedentul de resurse durabile în raport de nevoile imobilizate ce poate fi utilizat pentru finanțarea activelor ciclice de exploatare.

1. FRNG = RESURSE DURABILE – NEVOI STABILE

2. FRNG = (NEVOI CICLICE + NEVOI DE TREZORERIE) – (RESURSE CICLICE + RESURSE DE TREZORERIE) = (ACE +ACAE + D) – (DE + DAE + CT)

Nevoia de fond de rulment

Semnificație: Indicatorul NFRT reflectă diferența dintre alocările ciclice totale și resursele ciclice ale întreprinderii.

NFRT = NEVOI CICLICE – RESURSE CICLICE

Trezoreria netă

Egalitatea capitalului din activ cu cel din pasiv conduce la expresia trezoreriei nete.

TN = FRNG – (NFRE + NFRAE)

Analiza pozitiției financiare pe baza bilanțului financiar

Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent ce excede activele imobilizate și este destinat finanțării activelor circulante.

Se poate constata că fondul de rulment patrimonial exprimă, în mărime absolută lichiditatea unei firme (pe termen scurt).

FR = CP – AI = (CPR + DTL) – AI, sau

FR = AC – DTS

Fondul de rulment privit prin prisma surselor de finanțare, este format din:

fondul de rulment propriu: FRp = CPR – AI

fondul de rulment împrumutat: FRî = DTL

Nevoia de fond de rulment reprezintă partea activelor circulante care trebuiesc finanțate pe seama fondului de rulment:

NFR = (AC – D – IF) – OTS , sau

NFR = (S + CR) – (DTS – CTS)

Trezorerie netă reprezintă indicatorul care pune în corelație fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment și arată:

dacă este pozitivă, indică surplusul de numerar la sfârșitul exercițiului financiar;

dacă este negativă, nevoia / necesarul de numerar la finalul unui exercițiu financiar, acoperită pe seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).

Fondul de rulment se modifică datorită posturilor de activ și de pasiv din bilanțul patrimonial (financiar). Creșterea fondului de rulment se poate realiza prin creșterea resurselor stabile (capital permanent) și scăderea utilizărilor stabile (active imobilizate). Resursele stabile sunt formate din: capitalul propriu, la care se adaugă rezultatul exercițiului, resursele de capital, resursele împrumutate, alte fonduri, scăzându-se dividendele.

Creșterea capitalului permanent se realizează prin:

sporirea rezultatului exercițiului și a resurselor de capital;

creșterea capitalului propriu ca aport al acționarilor;

creșterea provizioanelor;

creșterea datoriilor financiare (creșterea capitalului împrumutat prin contractarea de credite pe termen lung, emitere de obligațiuni etc.);

obținerea de subvenții etc.

Scăderea activelor imobilizate nu poate fi un scop în sine, deoarece are ca rezultat scăderea capacității de producție și micșorarea cifrei de afaceri. Reducerea justificată, prin vânzarea activelor neproductive sau uzate, conduce la creșterea fondului de rulment. Dacă fondul de rulment scade, situația poate fi considerate negativă, deoarece nevoile curente sunt, într-o măsură tot mai mică, acoperite din resurse permanente. Această situație se datorează:

creșterii activelor imobilizate;

reevaluării activelor imobilizate;

reducerii capitalului permanent prin: reducerea capitalului propriu, cu efect negativ; restituirea împrumuturilor pe termen mediu și lung, cu efect pozitiv asupra structurii financiare.

Necesarul de fond de rulment se modifică datorită variaților temporare între plăți și încasări. Pot exista mai multe situații:

dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnifică faptul că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare;

dacă necesarul de fond de rulment este negativ, înseamnă că există un surplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare.

Reprezintă o situație normală, dacă:

politica de investiții, care atrage creșterea nevoii de finanțare a ciclului de exploatare;

creșterea vânzărilor;

mărirea duratei ciclului de fabricație datorită creșterii complexității problemelor;

este o situație nefavorabilă, dacă este determinată de:

existența unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante și exigibilitatea datoriilor din exploatare (s-a încetinit încasarea și s-a urgentat plata obligațiilor);

existența unor stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă.

În cel de-al doilea caz:

este o situație pozitivă, dacă este determinată de:

accelerarea vitezei de rotație a stocurilor și creanțelor;

angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxante.

Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influența modificării capitalurilor permanente și a activelor imobilizate), cât și de modificările necesarului de fond de rulment (sub influența activelor curente, respectiv a pasivelor curente). Practic, pot exista două situații:

trezoreria pozitivă este generată de fondul de rulment superior necesarului de fond de rulment. Se asigură astfel posibilitatea efectuării de plasamente și a deținerii de disponibilități bănești. Firma se găsește într-o situație favorabilă, cu mențiunea că nu întotdeauna o trezorerie pozitivă reprezintă o situație favorabilă, deoarece scopul firmei este antrenarea resurselor în activități eficiente. Pe termen scurt, trezoreria pozitivă înseamnă realizarea echilibrului financiar, dar pe termen lung ar putea semnifica insuficiența utilizării lichidităților, cu efecte negative în remunerarea capitalului (costul de oportunitate);

trezoreria negativă reprezintă un dezechilibru financiar, când nevoia de fond de rulment nu poate fi finanțată în întregime din resurse permanente, apelându-se la credite pe termen scurt (credite de trezorerie) .

Analiza ratelor de structură a datoriilor și a capitalului

Ratele de structură ale surselor de finanțare ale firmei permit aprecierea politicii financiare a acesteia, prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.

Principalele rate de structură ale surselor de finanțare sunt:

Rata autonomiei financiare globale (RAFG)

Este un indicator global referitor la autonomia financiară a firmei apreciată în ansamblul finanțării sale.

RAFG = x 100

Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deși se consideră că sursele proprii ar trebui să contribuie la finanțare într-o proporție de cel puțin 50%. Între aceste valori, firma se poate împrumuta, însă, trebuie obligatoriu să beneficieze de efectul de levier al îndatorării. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puțin 66% din totalul resurselor; firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanții aproape certe pentru a beneficia de credit pe termen mediu sau lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se află într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește riscul de insolvabilitate. Când, în dinamică, rata prezintă o tendință de creștere, are loc și o creștere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mare decât totalul resurselor. Este recomandabil ca această creștere să se datoreze sporirii într-un ritm mai rapid a rezultatului net al exercițiului, față de celelalte elemente de capitaluri proprii.

Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendință de reducere, are loc o reducere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai lent decât totalul resurselor. Aceasta este considerată o situație normală când se datorează creșterii într-un ritm mai rapid a datoriilor din exploatare (cu condiția ca acest lucru să fie asumarea unei relaxări a termenelor de plată) și a creditelor bancare pe termen mediu și lung (cu condiția ca firma să beneficieze de efectul de levier) .

Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS)

Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an în totalul surselor de finanțare și trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenția gradul de echilibru financiar pe termen scurt.

RDTS = x 100

Rata îndatorării globale (RÎG)

Indicatorul măsoară importanța relativă a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influențată de specificul activității de exploatare și de structura de finanțare a firmei.

RÎG = x 100

Analiza bonității agentului economic

Lichiditatea semnifică abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid și cu o pierdere minimă de valoare (lichiditate externă) Abilitatea unei firme de a-și onora la scadență obligațiile de plată asumate pe seama activelor curente este cunoscută sub denumirea de lichiditate internă.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale.

Analiza lichidității și solvabilității se efectuează cu ajutorul următoarelor rate financiare:

Rata lichidității generale:

Arată măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama activelor circulante și se determină pe baza următoarei relații de calcul:

RLG =

Rata lichidității imediate

RLI =

Rata lichidității intermediare

RLint =

Rata lichidității la vedere reflectă capacitatea de plată pentru o perioadă scurtă de timp. Pentru a aprecia poziția financiară a unei firme din punct de vedere al lichidității, ratele ,,a” și ,,b” se impune a fi comparate cu ratele medii sectoriale, iar rata ,,c” se impune a fi mai mare decât 1.

Potrivit uzanțelor internaționale rata ,,a” trebuie să fie în jurul valorii 2, iar rata ,,b” între 0,8 și 1.

Rata solvabilității generale

Reflectă gradul în care o firmă poate face față datoriilor și se calculează astfel:

RSG=

Nivelul minim al acestei rate este 1,6 (în condițiile în care ponderea minimă a capitalurilor proprii în totalul capitalurilor este de 30%). O mărime subunitară a ratei solvabilității globale arată că firma este insolvabilă, activele totale fiind mai mici decât datoriile totale. Cauza unei asemenea situații este reprezentată de pierderea înregistrată, care este mai mare decât capitalul social, rezervele constituite și alte surse proprii, ceea ce a determinat un capital propriu negativ.

Rata solvabilității patrimoniale

RSP=

În general, un nivel bun depășește valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3-0,5 evidențiază o situație satisfăcătoare. De regulă, o rată a solvabilității patrimoniale sub 0,3 este apreciată ca riscantă de către finanțatori.

Analiza riscului de faliment

Metoda scorurilor

Scorul (metoda scoring) reprezintă o metodă bazată pe analiza discriminantă; cu această metodă se operează, frecvent, în mediul extern al firmei, de regulă în bănci.

Scorul Z se calculează cu ajutorul unei formule de tipul:

Z =

În literatura si practica de specialitate sunt cunoscute mai multe modele construite în logica de mai sus, aparținând lui E.I. Altman, J. Conan–M. Holder, Centralei Bilanțurilor din cadrul Băncii Naționale a Franței, etc. Unul dintre cele mai puternice și cunoscute modele este al lui Altman, construit în anul 1968. Modelul folosește 5 rate și este foarte fiabil, prevestind 75% dintre falimente cu 2 ani înainte!

Modelul Z al lui Altman se prezintă astfel:

Z = 3,3 x X1 + 1x X2 + 0,6 x X3 + 1,4 x X4 + 1,2 x X5

Coeficienții de ponderare a celor 5 rate au fost aleși de analistul care a elaborat modelul, în funcție de importanța pe care a înțeles s-o acorde fiecărui, din cei 5 indicatori.

Cei 5 indicatori sau rate (X1-X5) folosiți în modelul Altman sunt:

X1 =

X2 =

X3 =

X4 =

X5=

Pentru o întreprindere sănătoasă, toate aceste rate trebuie să aibă valori cât mai mari.

Scorul Z este interpretat astfel:

Z ≤ 1,8 = starea de faliment este iminentă.

Z > 3 = situația financiară este bună și banca poate avea încredere în întreprinderea respectivă, deoarece aceasta este solvabilă.

1,8 < Z ≤ 3 = situația financiară a întreprinderii este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment. Aflată în această situație, întreprinderea iși poate relansa activitatea dacă se reorganizează (Re-Engineering) și adoptă o politică financiară (strategie + tactică) corespunzătoare, în stransă corelație și armonie cu politicile de marketing, de producție, comerciale, de personal, de investiții, etc.

Modelul Conan și Holder

Se calculează tot o variabilă Z a riscului de faliment pe baza următorilor indicatori:

X1 = X2=

X3 = X4=

X5=

În funcție de acești indicatori, variabila Z se calculează pe baza următoarei ecuații

Z = 0,24 x X1 + 0,22 x X2 + 0,16 x X3 – 0,87 x X4 – 0,10 x X5

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului obținut astfel:

Tabel nr.1.2 “ Prezentare a riscului de faliment după scorul obținut”

Cu cât valoarea scorului Z este mai mică, cu atât societatea studiată este mai vulnerabil

Metoda băncilor

Modelul Băncii Române de Dezvoltare

Banca Română de Dezvoltare apreciează calitatea bonității unui agent economic prin prisma obligațiilor financiare pe care acesta și le asumă în urma creditului acordat de către bancă și a capacității acestuia de a le achita la timp.

Indicatorii financiari utilizați în prezent și formulele de calcul sunt: solvabilitatea patrimonială, gradul de îndatorare ,lichiditatea totală, lichiditatea imediată, rentabilitatea, gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri.

Banca Română de Dezvoltare grupează agenții economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanță financiară din următorul tabel:

Tabel nr. 1.3 „ Criterii de performanță”

Tabel nr. 1.4.” Clasificarea societății in funcție de punctajul obținut”

Modelul Banc Post

În funcție de punctajul obținut de către societatea, acesta este încadrat într-o categorie de bonitate astfel:

Categoria A 60-69 puncte;

Categoria B 51-59 puncte;

Categoria C 42-50 puncte;

Categoria D 33-41 puncte;

Categoria E sub 33 puncte

Criteriile de evaluare a firmelor stabilite de BANC POST S.A

Tabel nr.1.5.” Criterii de performanță conform Banc Post”

Sursa: Bătrâncea M., Mașca E., Bătrâncea L., “Analiza entității economice armonizată cu standardele international de raportare financiară”

CAP. 2. Studiu de caz: Analiza performanței financiare pe baza contului de profit și pierdere a S.C. Eja Salt Production S.R.L., pe perioada 2011-2013

Acest capitol constă în realizarea unei analize financiare aprofundate a societății S.C. EJA Salt Production S.R.L, pe baza contului de profit și pierdere (formularul 20 din situațiile financiare) din anii 2011-2013. Această analiză constă în determinarea indicatorilor de gestiune, a ratelor de rentabilitate și a capacității de autofinanțare. În tabelul de mai jos, se va prezenta contul de profit și pierdere al societății Eja Salt Production S.R.L., pe perioada 2011-2013.

Tabel nr. 2.1. Contul de profit și pierdere Eja Salt Production S.R.L 2011-2013 în RON

Soldul intermediar de gestiune

Contul de profit și pierdere, conține date importante, care analizate, ne permit calcularea indicatorilor necesare gestiunii, prin întocmirea Tabloul soldului intermediar de gestiune.

Tabel nr. 2.2.„Soldul intermediar de gestiune în RON”

Interpretarea calculelor:

Creșterea marjei comerciale în anul 2012 este datorată creșterii vânzărilor cu mărfuri față de cheltuieli, iar în anul 2013 marja comercială a scăzut cu 461,7 % datorită creșterii lente a veniturilor din vânzarea mărfurilor față de costul acestora.

Rezultatul producției exercițiului este influențată de către producția vândută, deoarece producția imobilizată cât și producția în curs de execuție înregistrează valori nesimnificative sau chiar negative. Se poate constata un trend ascendent al rezultatului producției exercițiului pe perioada studiată.

În urma analizării a valorii adăugate, se poate constata, pe anii 2011-2013, aceasta are un trend ascendent. În anul 2011 a înregistrat o valoare negativă, datorită cheltuielilor mai mari față de venituri. Bogăția creată de către societate, în urma utilizării a factorilor de producție, a factorilor de muncă și capital este în valoare de 12,550 lei în anul 2012 și 42,103 lei în anul 2013, în 2011 aceasta înregistrând pierdere.

Excedentului brut din exploatare reprezintă resursa obținută de către societate în urma exploatării. Aceasta înregistrează un rezultat pozitiv, cu trend progresiv pe perioada studiată.

Rezultatul din exploatare, pe perioada studiată, înregistrează valori pozitive cu trend ascendent, exceptând primul an(2011), unde rezultă o valoare negativă datorită veniturilor mici din exploatare înregistrate de societate.

Scăderea rezultatului financiar în anul 2012 și 2013 se datorează creșterii nesemnificative a veniturilor financiare în raport cu cheltuielile financiare.

Progresivitatea rezultatului curent este datorată în special creșterii rezultatului din exploatare în anii 2012 și 2013, deoarece rezultatul financiar a înregistrat valori negative pe înreaga perioada studiată.

Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut

Rezultatul net, în anul 2011 a înregistrat o pierdere, datorită cheltuielilor mai mari față de venituri. În anii 2012-2013 societatea a înregistrat profit.

Calculul ratelor care privesc soldurile intermediare de gestiune:

Analiza factorială

Model de analiză:

Tabel nr. 2.3. „Centralizator date”

B1. Influența MC asupra modificării RE

RE= [(MC1+VA0)-(CP0+ACIT0)-(AVE0-ACE0)] – [(MC0-+VA0)-(CP0+ACIT0)-(AVE0-ACE0)]

RE1 = +573

RE2 = -3,790

Se poate constata, că în structura marjei comerciale a avut loc o schimbare. Aceasta are o influență pozitivă asupra rezultatului din exploatare din 2012 față de anul 2011, de +573 lei, dar de asemenea, aceasta are o influență negativă asupra rezultatului din anul 2013, în valoare de -3.790 lei. Acest lucru este datorat cheltuielilor cu mărfuri mult mai mari decât veniturile înregistrate.

B2. Influența VA asupra modificării RE

RE= [(MC1+VA1)-(CP0+ACIT0)-(AVE0-ACE0)] – [(MC1-+VA0)-(CP0+ACIT0)-(AVE0-ACE0)]

RE1 = + 12,935 lei

RE2 = + 29,553 lei

În structura valoarii adăugate a avut loc o modificare cu efecte pozitive asupra rezultatului din exploatare, aceasta a influențat rezultatul din exploatare din anul 2012 cu +12,935 lei, față de anul 2011, iar rezultatul din anul 2013 față de anul 2012, a fost influențat pozitiv de către valoarea adăugată cu + 29,553 lei.

B3. Influența CP asupra modificării RE

RE= [(MC1+VA1)-(CP1+ACIT0)-(AVE0-ACE0)] – [(MC1-+VA1)-(CP0+ACIT0)-(AVE0-ACE0)]

RE1 = + 600 lei

RE2 = +16. 489 lei

Se poate remarca, că, modificările în structura cheltuielilor cu personalul, au efecte pozitive asupra rezultatului din exploatare, și au un trend ascendent. În analiza efectuată se poate constata, că în anul 2012 a influențat rezultatul din exploatare cu + 600 lei, iar anul 2013 cu +16.489 lei.

B4. Influența ACIT asupra modificării RE

RE= [(MC1+VA1)-(CP1+ACIT1)-(AVE0-ACE0)] – [(MC1-+VA1)-(CP1+ACIT0)-(AVE0-ACE0)]

RE1 = +272 lei

RE2 = -161 lei

Acest factor, are un efect favorabil asupra modificării rezultatului din exploatare, aceasta a fost influențat cu +272 lei în anul 2012, dar a înregistrat o scădere, cu o influență negativă, și anume, ACIT a influențat rezultatul din exploatare cu -161 lei în anul 2013.

Analiza ratelor de rentabilitate

Tabel nr. 2.4. „ Analiza ratelor de rentabilitate comercială, financiară și economică”

Grafic nr. 1 „Reprezentarea evoluție ratelor de rentabilitate”

Sursa: Proiecția autorului

Conform valorilor obținute, putem spune că:

Rata marjei comerciale: (este utilizată în general de întreprinderile cu activitate comercială iar întreprinderea analizată are o activitate de producție). Această rată pune în evindență strategia comercială adoptată de către Eja Salt Production. Se remarcă o scădere a rentabilității marjei comerciale, reflectată creșterea cheltuielilor și prin scăderea poziției ocupate pe piață.

Rata marjei de exploatare: a înregistrat valori pozitive(exceptând primul an unde a înregistrat pierdere), ceea ce însemnă posibilități de obținere de profit în urma unor activități proprii de exploatare.

Rata rentabilității comerciale (ROS): Această rată reflectă capacitatea întreprinderii de a obține profit și de a se menține pe piață. În primul an de funcționare a înregistrat pierdere. În anii 2012-2013 a înregistrat valori pozitive, cu trend descendent.

Rata marjei nete de exploatare: exceptând primul an de activitate, societatea a înregistrat o activitate eficientă pe perioada studiată, cu tendințe de scădere, reprezentând o înrăutățire a activității generale a societății.

Rata valorii adăugate: a înregistrat valori pozitive în creștere( exceptând primul an de activitate, unde datorită cheltuielilor mari în raport cu încasările, a înregistrat o valoare negativă).

Rentabilitatea financiară: a înregistrat valoari mari ( exceptând primul an, unde aceasta a înregistrat o valoare negativă), dar cu tendințe de scădere, cea ce indică că capitalurile proprii a întreprinderii nu sunt utilizate eficient.

Rentabilitatea economică : a înregistrat valori pozitive în scădere pe perioada studiată, exceptând primul an, ceea ce ne arată că eficiența utilizării activelor este în scădere, și acestea nu aduc o contribuție majoră în obținerea profitului.

Rentabilitatea capitalului angajat: a înregistrat valori bune, dar în scădere, acest lucru se datorează faptului că societatea nu are datorii pe termen lung.

Capacitatea de autofinanțare

Tabel nr.2.5.„Calcul al capacității de autofinanțare”

Capacitatea de autofinanțare: Societatea EJA Salt Production a înregistrat solduri pozitive și în creștere. Această creștere se datorează creșterii excedentului brut de exploatare (EBE).

Autofinanțarea: a înregistrat valori asemănătoare cu capacitatea de autofinanțare, deoarece societatea EJA Salt Production nu a distribuit dividende.

Analiaza finaciară pe baza tabloului fluxului de numerar

Tabloul fluxurilor de numerar prin metoda indirectă (conform datelor din contabilitate)

Tabel nr. 2.6. “Întocmirea tabloului fluxului de numerar”

CAP. 3. Studiu de caz: Analiza performanței financiare pe baza bilanțului contabil a S.C. Eja Salt Production S.R.L., pe perioada 2011-2013

Tabelul nr. 3.1. “Bilanț prescurtat Eja Salt Production S.R.L 2011-2013 in RON”

Analiza echilibrelor financiare pe baza bilanțului funcțional

Tabel nr.3.2.1. “Întocmirea bilanțului functional-activ”

Tabel nr.3.2.2. “Întocmirea bilanțului functional-pasiv”

Fondul de rulment general

Tabel nr. 3.3 „Fondul de rulment general”

Grafic nr. 2 „Evoluția fondului de rulment general”

Sursa: Proiecția autorului

Fondul de rulment general a înregistrat valori negative pe toată perioada, acest fapt datorându-se creșterii nevoilor permanente față de resurse permnanente.

Necesarul de fond de rulment general

Tabel nr. 3.4. „Necesarul de fond de rulment general”

Grafic nr. 3. „Evoluția necesarului de fond de rulment general”

Sursa: Proiecția autorului

Conform rezultatelor obținute, se poate constata că, necesarul de fond de rulment general înregistrează valori negative, cea ce ne arată că societatea are nevoie resurse pentru a acoperii nevoia temporară.

Trezoreria netă

Tabel nr. 3.6. „Trezoreria netă”

Grafic nr. 4. „Evoluția trezoreriei nete”

Conform rezultatelor obținute, se poate constata că societatea înregistrează un deficit monetar, resursele temporare ale societății nu acoperă nevoile temporare.

Analiza echilibrelor financiare pe baza bilanțului financiar

Tabel nr. 3.7.1. „Prezentarea activului din bilanțul financiar”

Tabel nr 3.7.2 „Prezentarea pasivului din bilanțul financiar”

Prin transpunerea bilanțului contabil în bilanț financiar, ne rezultă un prim echilibru dintre necesarul permanent (activele) cu capitalurile pe termen lung (pasivele), așa cum ne rezultă din analiza efectuată mai sus.

Fondul de rulment (FR):

Tabel nr. 3.8. „Calcul al fondului de rulment”

Se poate constata că, societatea se afla în incapacitate de plata a datoriilor pe termen scurt, din activele circulante (potrivit formulei de calcul la punctul 7.), și nu își poate finanța activele imobilizate din capitalul propriu (potrivit formulei de calcul la punctul 4.), pe întreaga perioadă studiată.

Necesar de fond de rulment

Tabel nr. 3.9. „Calcul necesar fond de rulment”

Necesarul de fond de rulment pe toți cei tre ani este negativă și în scădere, ceea ce ne arată că societatea are nevoie de resurse temporare pentru a-și acoperii necesarul temporar.

Trezoreria netă

Tabel nr. 3.10. „Calcul al trezoreriei nete”

Trezoreria netă este negativă pe întreaga perioadă studiată, ba chiar înregistrând un trend descendent, cea ce ne arată că societatea Eja Salt Production, se află intr-un dezechilibru financiar, și necesarul permanent nu poate fi acoperită în întregime din resurse permanente, societatea fiind nevoită să apeleze la credite pe termen scurt.

Grafic nr. 5 “Reprezentarea evoluției FR, NFR și a TN”

Sursa: Proiecția autorului

Analiza gradului de îndatorare și autonomia financiară

Autonomia financiară reprezintă capacitatea firmei de a face față angajamentelor financiare, aceasta realizându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de îndatorare și gradul de lichiditate-solvabilitate.

Pentru ușurarea calculelor, vom întocmi un tabel pentru prezentarea datelor și realizarea calculelor.

Tabel nr. 3.11.. „Calcul al gradului de îindatorare si autonomia financiara”

Conform rezultatelor obținute mai sus, se poate constata că:

Rata îndatorării globale rezultatele societății depășesc valoarea maximă impusă de către acest indicator, cea ce ne arată că EJA Salt Production nu este capabilă să-și ramburseze datoriile și necesită să apeleze la împrumuturi de la creditori diverși.

Levierul financiar: este mai mare decât 0, cea ce ne indică că capitalurile executate sunt utilizate eficient.

Rata autonomiei financiare : a înregistrat rezultate sub valorea de referință, cea ce ne arată realitatea despre societate, și anume că, aceasta nu este autonomă din punct de vedere financiar și că depinde foarte mult de creditori.

Rata îndatorării la termen : este 0 pentru că întreprinderea nu are datorii pe termen lung.

Capacitatea de îndatorare : este 1 și arată posibilități de îndatorare crescute

Capacitatea de rambursare: indică faptul că, capacitatea de autofinanțare generată din activitatea societății nu asigură rambursarea datoriilor într-un termen rezonabil.

Analiza ratelor de lichiditate si solvabilitate

Tabel nr. 3.12. “Calculul ratelor de rentabilitate și solvabilitate”

Bonitatea societății a fost apreciat pe seama indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, acestea fiind prezentate în tabelul de mai sus.

Solvabilitatea patrimonială : a înregistrat rezultate nesatisfăcătoare pentru societate, în situația în care valoarea optimă a acestui indicator este cuprins între 40%-60%, iar rezultatele înregistrate de către societate sunt sub 30%, ne arată o stare de dezechilibru financiar și nu-și poate acoperii datoriile din activul net contabil și capitalul propriu.

Solvabilitatea generală : ne arată ca societatea EJA Salt Production, nu își poate achita datoriile societății din totalul activelor deținute.

Lichiditatea generală: înregistrează o valoare sub valoarea de referință, cea ce ne indică că societatea comercială Eja Salt Production nu dispune de lichiditățile necesare pentru a-și putea onora datoriile curente.

Lichiditatea imediată: având un nivel normal considerat de 0,8-1, valorile înregistrate în cazul de mai sus, societatea nu își poate onora datoriile curente din disponibilitățile bănești.

Lichiditatea intermediară: la fel ca și indicatorii de lichiditate de mai sus, înregistrează p valoare sub nivelul de referință, cea ce ne spune că societatea nu își poate acoperii datoriile curente din activele circulante

Grafic nr. 6 “Reprezentarea evoluției solvabilității și lichidității“

Sursa: Proiecția autorului

Analiza riscului de faliment prin modele bazate pe scor

Modelul Altman

Tabel nr. 3.13. “Calcul scorului Z“

Conform rezultatelor obținute, după calcularea scorului Z, acestea ne arată că societatea Eja Salt Production a înregistrat în primul an o situație critică, Z= 1,03, datorită valorilor negative obținute la X1 și X3 . Aceste rezultate se datorează valorilor negative înregistrate în bilanț, a profitului brut și a capitalurilor proprii. În anul 2012 și 2013 societatea a înregistrat valori mai ridicate, în special în anul 2012, unde Z =2,85 , aceasta valoare scăzând în anul 2013. Ca urmare a rezultatelor obținute societatea se află într-o situație dificilă, având performanțe scăzute, aflându-se în pragul de faliment, fiind necesar ca societatea să-și relanseze activitatea, adoptând strategii mai bune.

Sursa: Proiecția autorului

Modelul BRD

Tabel nr. 3.14 “Prezentarea criteriilor de apreciere“

Conform tabelelor 3.14, mai jos se ilustra rezultatele obținute de către societatea EJA Salt Production, și se va determina categori de performanță în care se încadrează.

Tabel nr. 3.15.“Calculul criteriilor de apreciere“

Conform acestor date, societatea EJA Salt Production înregistrează performanțe financiare scăzute, datorită indicelor de lichiditate și solvabilitate care sunt sub valorile de referință. În anul 2013 se înregistrează o ușoară creștere, obținând un punctaj mai ridicat față de anii precedenți, datorită indicelui de acoperire a cheltuielilor din venituri, dar acest rezultat tot nu este îndeajuns de satisfăcător, în cazul în care societatea și-ar dori o finanțare sau să evite o situație de faliment.

Grafic nr.8 “Reprezentarea punctajului obținut din punctajul maxim“

Sursa: Proiecția autorului

Concluzii și propuneri

În urma diagnosticului financiar efectuat s-a stabilit punctele forte și slabe a societății studiate. Diagnosticul a fost fundamentat pe baza analizei financiare a performanței financiare, poziției financiare, riscurilor etc.

În urma studierii bilanțului a rezultat că societatea se confruntă cu lipsă de lichidități ( reflectat prin nivelului scăzut al lichidităților și prin fluxurile de numerar rezultate).

Din analiza indicatorilor de lichiditate rezultă că întreprinderea, pe întreaga perioadă studiată înregistrează dificultăți mari de plată a datoriilor, ea nu dispunând active circulante adecvate( în volum, cât și structură), pentru scopul său. Nivelul acestor rate, nu a depășit în nici un an, din perioada studiată valorile recomandate.

Mulți analiști consideră că, este important, să fie determinată capacitatea unei societăți de a-și stinge datoriile curente fără ca aceasta să apeleze la vânzarea stocurilor. Conform rezultatelor obținute, în urma calculării acestori indicatori, Societatea Eja Salt Production S.R.L. nu își poate acoperii datoriile pe termen scurt, din activele circulante sau din disponibilitățile banești pe care le deține

Nici rezultatele ratelor de solvabilitate nu prevestesc o situație favorabilă pentru societatea Eja Salt Production S.R.L. Pe întreaga perioadă studiată, indicatorul solvabilității patrimoniale a înregistrat o rată, care este sub nivelul minim recomandat de 30%. Acest lucru determină faptul că societatea este una foarte riscantă.

Rezultatele oferite de către indicatorul solvabilității generale consolidează argumentul formulat, în cazul solvabilității patrimoniale. Societatea Eja Salt Production S.R.L., pe întreaga perioadă studiată, a înregistrat valori, care sunt cu mult sub valoarea de referință (aceasta având valoarea de 1.6). Valorile înregistrate de societate sunt datorate faptului că, valoarea activelor totale ale societății Eja Salt Production S.R.L. sunt mai mici, decât valoarea datoriilor totale, asta înseamnând că societatea este una insolvabilă. Acest lucru fiind reprezentat și de către indicatorul capacității de rambursare, care arată faptul că, capacitatea de autofinanțare generată din activitatea societății nu asigură rambursarea datoriilor într-un termen rezonabil.

Echilibrul financiar al societății a fost evaluat pe seama indicatorilor prezentați în capitolul 3.1 și 3.2. La nivelul perioadei studiate, societatea înregistrează rezultate nesatisfăcătoare. După calcularea acestora pe baza bilanțului funcțional, cât și pe baza bilanțului financiar, se obțin rezultate negative.

Valorile negative ale fondului de rulment și ale necesarului fond de rulment, reflectă faptul că societatea nu este capabilă să-și finanțeze necesarul permanent din resursele sale permanente, iar aceste valori, s-au înregistrat datorită faptului că, societatea nu respectă termenele de stingere a datoriilor pe termen scurt.

Pe baza Fondului de Rulment (FR) și a Necesarului de Fond de Rulment (NFR), s-a procedat la determinarea Trezoreriei Nete (TN), care a înregistrat valori negative, cu trend descendent pe întreaga perioadă studiată. Aceste valori prezic o situație nefavorabilă, unde societatea Eja Salt Production S.R.L. înregistrează un deficit monetar, care crește de pe un an la altul. În alte cuvinte, societatea se află într-un dezechilibru financiar, unde resursele temporare a societății, nu acoperă nevoile temporare.

Secundara analizei contului de profit și pierdere, se poate observa că rentabilitatea societății este în scădere, acest fapt fiind reflectat prin rezultatele ratelor de rentabilitate.

Rentabilitatea financiară, dezvăluie faptul că societatea nu face investiții și dorește obținerea de profit maximizat de pe urma aceluiași capital. Această abordare, nu este una sănătoasă pentru întreprindere deoarece riscul dependenței îndatorării permanente este una foarte ridicată. Cât și rentabilitatea economică are o tendință de depreciere în perioada studiată.

Rata marjei comerciale, pe întreaga perioadă studiată arată faptul că societatea a înregistrat pierderi. Cauzele acestor pierderi sunt datorate fiabilității insuficiente a politicelor de prețuri adoptate de către societate, astfel veniturile înregistrate de către societate, nu acoperă cheltuielile. Rentabilitatea comercială (ROS), ne arată că capacitatea societății de a obține profit tinde să scadă.

Ca încheiere a studiului de caz, s-a procedat la determinarea riscului de faliment, conform unui model bazat pe scor Z, mai exact conform modelului Altman și conform unui model bancar (BRD). Rezultatele obținute, în urma analizei, arată că, riscul de faliment nu poate fi eliminat. Este prezent și se resimte.

Conform modelului Altman societatea a înregistrat rezultate, care sunt sub valoarea optimă (aceasta fiind valoarea de 3, unde se asigură că societatea nu prezintă un risc de faliment), cea ce înseamnă că, managmentul societății Eja Salt Production S.R.L. trebuie să adopte strategii noi, să-și relanseze activitatea, deoarece, în caz contrar, cel mai probabil aceasta va intra în faliment.

După punctajul obținut conform modelului bancar, se poate determina că societatea înregistrează performanțe financiare scăzute, cu tendințe de înrăutățire. În cazul în care managmentul societății Eja Salt Production S.R.L., va dori să acceseze un credit pentru a-și finanța activitatea, sau de a efectua o investiție pentru dezvoltare, acest lucru nu va fi posibil.

În urma rezultatelor obținute, se poate trage concluzia, că societatea Eja Salt Production S.R.L., se îndreaptă către o situație de faliment, acest fapt fiind reflectat prin nivelele scăzute a indicatorilor de solvabilitate, lichiditate și deprecierile a ratelor de rentabilitate pe întreaga perioadă studiată, cât și prin rezultatele slabe obținute în urma analizei riscului de faliment conform metodei bancare și metodei scorului Z. Managmentul trebuie să ia în considerare o revizuire a politicelor de prețuri adoptate, cea existentă nefiind fiabilă și înregistrează pierderi în urma activității.

Societatea trebuie sa-și stabilească un buget de cheltuieli după care să se ghideze și să-l respecte. Cheltuielile efectuate de către societate sunt foarte mari în raport cu încasările, iar profitul înregistrat fiind foarte mic. Fără investiții o societate nu va putea supraviețui în actuala economie. Investițiile sunt obligatorii pentru orice societate, dacă se dorește obținerea de performanțe maximizate. Managmentul va trebui sa realizeze investiții în imobilizări pentru a balansa rezultatele indicatorilor de bonitate, ca aceasta să poată obține finanțări externe.

.

Summary

This case study was developed to determine Eja Salt Production S.R.L. company’s financial performance status, to help us understand the effectiveness of the management to procure funds and their efficiency. The company was established in 2011, with a private and domestic capital. The main activity of the company is building artificial saline (surfaces) for medicinal purposes and the production and marketing of salt. In this study are handled other issues , such as ways of determining the rates of return, liquidity, solvency, risk, based on the summaries of accounting.

The first chapter presents theoretical concepts, that are relevant to the case study. Here it can be found key indicators, with which we will develop the case study on the company, formulas for calculating the indicators and their calculation methods.

In the second chapter, it was determined the company's financial performance, based on the P&L statement (profit and loss statement). Here they were calculated the main management indicators, rates of return and presented the self-financing capacity of the company. Also in this chapter it’s illustrated a cash-flow picture based on the indirect method. The analysis based on P&L statement, reveals that the self financing capacity generated from the company's activity does not ensure repayment of his debts and the rates of return shows a depreciation trend in the period of the study. Which shows that the company's ability to gain profit is declining and that equity and the company's assets are not used effectively.

In the third chapter, it was determined the financial performance of the studied company based on balance sheet. As a next step, we proceeded to analyze the company’s financial balance based on the functional and financial balance sheet, where it was calculated the working capital, working capital requirements and net cash. Afterwards, it have been analyzed the companz’s indicators of indebtedness, business and credit worthiness reflected by rates of liquidity and solvency. After studying the balance sheet, it showed that the company face illiquidity (reflected by the low level of liquidity and cash flows results), and it’s in a financial imbalance, because the temporary resources of the company, does not cover his temporary needs. Even solvency ratios show that the company is not solvent having registring results below the minimum rate.

The case study ends by analyzing the company's bankruptcy risk, according to a model based on Z score, and a banking model (BRD). Both methods show that the company recorded low financial performances, with trends worsening and its moving towards bankruptcy.

The paper ends in a separate chapter where are expressed conclusions and proposals on how to improve the work of the analyzed company.

Bibliografie

Cărti

Lezeu, D.N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, Ed. Economică, București, 2004.

Vintilă G, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Economică și Pedagogică,, București 2006.

Brezeanu P, Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piață, Ed. Fundației „România de mâine”, București 1999.

MOROȘAN, Iosefina. Analiza economico-financiară. Editura Fundației" România de Mâine", 2008.

Stancu I, Finanțe, Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții reale și finantarea lor. Analiza și gestiunea financiară a întreprinderii. Editura Economică, Ediția a treia, București, 2002.

Dragotă V., Obreja L., Ciobanu A., Dragotă M, Managementul financiar, vol I, Analiză financiară și gestiune financiară operațională, Editura Economică, București, 2003.

COVLEA Marian, Finanțele întreprinderii. Editura Pro Universitaria, București 2009.

Bătrâncea I. și colaboratori, Analiza financiară pe bază de bilanț , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 2001.

Eros-Stark, Lorant ; Pantea, Ioan Marius.,Analiza situației financiare a firmei : elemente teoretice, studiu de caz., Editura Economică, București 2001.

Bătrâncea M., Mașca E., Bătrâncea L., “Analiza entității economice armonizată cu standardele international de raportare financiară”, Editura Risoprint, Cluj- Napoca, 2008.

Liviu Spătaru, Analiza economico-financiară, instrument al managmentului întreprinderilor, Editura Economică, București 2004.

Web

Bran P, „Finanțele întreprinderii. Gestiunea fenomenului microfinanciar”, Biblioteca digitală – www.ase.ro, decizia de finanțare pe termen scurt.

Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 616 pentru aprobarea normelor metodologice privind întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli de către agenții economici, Monitorul Oficial al României, nr. 286/26.VI.2000, cu modificările ulterioare

Anexe

Anexa 1

Buget de venituri și cheltuieli