Analiza Financiara a Sc. Santierul Naval Orsova S.a

Analiza financiară a

SC. Șantierul Naval Orșova S.A.

În cadrul acestui proiect am analizat situația economico-financiară a S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. pe perioada 2012-2014.

Prezentarea generală a companiei surprinde evenimentele esențiale ale evoluției sale de la înființare și până în prezent. Diagnosticul juridic reliefează legalitatea constituirii societății comerciale, statutul precum și modul de organizare al acesteia, implicațiile legale ale contractelor încheiate, existența acțiunilor juridice în curs, relațiile juridice ce apar între agenții cu care firma interacționează.

Diagnosticul comercial cuprinde aspecte legate de produse și serviciile furnizate de companie, clienți, furnizori interni și externi, concurența, cotele de piață deținute de fiecare filială a companiei din sectorul de activitate al producerii și închirierii navelor maritime sau fluviale.

În cadrul diagnosticului resurselor umane am urmărit ilustrarea următoarelor aspecte esențiale: adecvarea numărului de angajați, precum și al structurii personalului la necesitățile reale ale societății comerciale, organizarea sindicală.

Diagnosticul tehnologic face referire la mijloacele materiale ale companiei, acestea asigurând producerea unor produse de calitate înaltă la nivelul unor prețuri reduse care să mențină competitivitatea firmei pe sectorul de activitate unde aceasta activează.

Analiza și interpretarea evoluției indicatorilor performanței financiare, ai rentabilității, riscului, dar mai ales ai echilibrului financiar este prezentată în cadrul diagnosticului financiar realizat pe perioada 2012-2014.

Prezentarea generală a societății

Scurt istoric

Șantierul Naval Orșova a fost înființat în anul 1890, fiind un mic atelier destinat reparării navelor ce participau la construirea canalului navigabil de la Porțile de Fier- SIP Iugoslavia. Compania a avut parte de o dezvoltare constantă de-a lungul timpului. Anul 1991 are o importanță deosebită datorită faptului că atunci au fot schimbate forma de organizare și denumirea, devenind societatea pe acțiuni S.C. Șantierul Naval Orșova S.A., ca urmare a unui evoluții spectaculoase.

În anul 1992 au fost realizate primele nave pentru export. Ca urmare a creșterii calității și seriozității, societatea a câștigat încrederea partenerilor externi. Astfel, în prezent, compania produce pentru piața vest europeană în medie cca. 8-10 corpuri nave fluviale sau maritime pe an.

După listarea la Bursa de Valori București, în anul 1998, compania a devenit o societate cu capital integral privat autohton și străin. Acest lucru s-a produs ca urmare a vânzării pachetului de acțiuni deținut de fostul FPS.

Titlurile Șantierul Naval Orșova sunt listate la Bursa de Valori București la categoria standard, având simbolul bursier SNO.

De-a lungul timpului, societatea a avut parte de o singură operațiune de fuziune. În anul 2008, a fost finalizată operațiunea de fuziune prin absorbție de către S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. din județul Mehedinți (societate absorbantă) a S.C. Servicii Construcții Maritime S.A. Agigea din județul Constanța (societate absorbită). Ca urmare, fosta societate din Agigea a devenit S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. , iar sediul principal este localizat în Orșova.

Diagnosticul societății

1.2.1 Diagnosticul juridic

Societatea s-a înființat ca urmare a transformării și preluării din subordinea Ministerului Transportului și Telecomunicațiilor a patrimoniului fostului Șantier Naval Orșova. Actul care certifică înființarea este H.G. nr. 19/10.01.1992.

Societatea comercială Șantierul Naval Orșova este înregistrată ca persoană juridică română și are forma juridică de societate pe acțiuni având capital integral privat autohton și străin. Este înmatriculată la Oficiul registrului Comerțului sub nr. J25/150/1991, cod de înregistrare fiscală RO 1614734.

Sediul de desfășurare al activității se află în Orșova. Iar sediul social al companiei se află în aceeasi localitate la adresa: str. Tufări, nr. 4, loc. Orșova, jud. Mehedinți. O altă sucursală se află în Agigea.

Activitatea de bază a companiei este construcția de nave, reprezentând 98% din activitatea societății și fiind în totalitate destinată exportului. Alături de aceasta, societatea mai realizează și reparația de nave destinate atât pieței interne cât și pieței externe.

Printre principale produse și servicii oferite de această companie, se regăsesc:

Tancuri chimice

Tancuri chimice cu tancuri de marfa integrate din inox duplex

Portcontainere

Salande

Pontoane

Barje tip EUROPA 2 B

Barje autopropulsate

Barje 1500 BIPT

Barje mixte

Gas tancuri

Societatea comercială Șantierul Naval Orșova S.A. este, așa cum ii spune și denumirea o societate pe acțiuni. Acțiunile sale se tranzacționează la Bursa de Valori București începând cu data de 09.06.1998.

Evoluția prețului acțiunilor S.C. Șantierul Naval Orșova S.A.

Sursa: Bursa de Valori București

Din graficul prezentat mai sus rezultă că prețul acțiunilor SNO a cunoscut anumite variații în perioada 2012-2014, atingând valoarea minimă de 1,21RON/acțiune în data de 3.12.2013, și valoarea maximă de 2,87RON/acțiune în data de 24.11.2014.

Potrivit Raportului Administratorilor publicat de S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. structura acționarilor se prezintă astfel:

Astfel, se poate observa că ponderea cea mai mare (aproximativ 50%) este deținuta de SIF 3 Transilvania. Potrivit legii, acțiunile subscrise și vărsate dau acționarilor dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere, dreptul la vot în cadrul AGA (Adunarea Generală a Acționarilor), precum și dreptul de a participa la distribuirea profitului.

Compania dispune de un sistem de monitorizare a tuturor factorilor de mediu. Acesta este efectuat de către firme și institute de specialitate cu care Șantierul Naval Orșova a încheiat contracte ferme. În același timp, este respectată și obligația de automonitoring asupra apelor uzate evacuate care are la bază ca act normativ Autorizația de Gospodărire a Apelor nr. 4/05.01.2012.

Politica de mediu adoptată de Șantierul Naval Orșova se află într-o strânsă legătură cu politica economică a companiei, dar urmărește în același timp și respectarea principiilor prevăzute în directivele europene în ceea ce privește respectarea și protejarea mediului înconjurător.

Pentru diminuarea impactului negativ asupra mediului au fost luate măsuri de trecere în conservare a centralei termice, începând cu data de 01.09.2010.

În perioada de timp analizată (2012-2014), societatea a respectat în totalitate obligațiile stipulate în cadrul Autorizațiilor de Mediu încheiate. Drept urmare, nu există litigii legate de protecția mediului înconjurător.

Compania are înregistrate pe rol o serie de dosare care au ca obiect litigii de muncă, fiind legate de acordarea de grupe de muncă, respectiv recunoașterea vechimii în grupa I sau a II a de muncă. Societatea are în cadrul acestora calitatea de pârât. În anul 2012 au fost soluționate 38 de dosare în favoarea societății, rămânând pe rol doar 4 dosare nesoluționate. În anul 2013 a primit o notificare din partea ANAF-DGAMC în care se specifica calcularea unor sume suplimentare cu titlul de impozit pe venit realizate de nerezidenți și accesorii. Acestea ating valoarea de 152.541 lei. Dosarele deschise în anul 2013 nu se soluționează nici în anul 2014, fiind încă pe rol.

1.2.2 Diagnosticul comercial

Furnizorii

Furnizarea bazei materiale este asigurată în proporție de 95% de către furnizori autohtoni și doar într-o proporție de 5% prin intermediul unor firme din străinătate, ce fac parte din Comunitatea Europeană. Deși volumul aprovizionărilor intercomunitare a scăzut în decursul acestor ani (2012-2014) comparativ cu perioada anterioară, furnizorii au rămas aceeași.

Printre principalii furnizori autohtoni de materii prime și materiale se regăsesc companii precum:

S.C. Arcelor Mittal Steel-Galați (tablă mijlocie și groasă)

S.C. Adamo Temao-Dâmbovița (profile și laminate)

S.C. Trivalent SRL-Râmnicul Vâlcea (țevi de oțel, cornier)

Mechel-Brăila (diverse profile și laminate)

S.C. Eno Tools SRL-Câmpina (organe asamblare inox)

S.C. Linde Gaz-Timișoara (gaze tehnice)

S.C. Ductil-Buzău (consumabile sudură)

S.C. Pentagon SRL-Tecuci (pietre polizor)

Principalul furnizor din străinătate este:

Julius Handels GMBh-Austria (profile și țevi)

Firma colaborează în acest sens și cu o serie de sub-contractori precum:

S.C. Mirfo Trading SRL- Târgu-Jiu (construcții metalice)

S.C. Primordial SRL-Orșova (activitatea de vopsire a navelor)

Piața și clienții

În perioada analizată (2012-2014) clienții care au beneficiat de produsele și serviciile Șantierului Naval Orșova au fost în cea mai mare parte externi, aparținând atât spațiului extracomunitar (caz în care au fost efectuate închirieri de nave) cât și în spațiul intracomunitar

(pentru care s-au efectuat construcții de nave): Olanda, Germania, Belgia, Austria.

Prezentăm în continuare un studiu publicat de IFRS 8 ce prezintă situația comparativă a livrărilor intracomunitare pe timpul perioadei analizate de noi în proiect (2012-2014). Valorile sunt exprimate în procente din totalul livrărilor de nave.

Situația livrărilor intracomunitare

Sursa: IFRS 8

Astfel, se poate observa că cele două firme ce aparțin Driessen au o pondere însumată covârșitoare, efectuând livrări în proporție de 82%. Printre clauzele contractuale încheiate cu acești clienți, condițiile de plată sunt asigurate fie prin acreditive irevocabile 100%, fie prin plata unor avansuri ce pot atinge valoarea de 10% și asigurarea diferenței de plată prin acreditive.

Concurența

Concurența este acerbă în acest sector de activitate, fiind alimentată de exigențele cu privire la calitatea lucrărilor, mai ales că partenerii de afaceri care efectuează mare parte din comenzi aparțin Comunității Europene.

În țară firma are ca și concurenți toate șantierele navale. Pe când în străinătate concurența este reprezentată de șantierele navale din țări precum: China, Coreea, Polonia, Turcia, Serbia, Cehia, Slovacia, Ucraina.

Din acest punct de vedere, principala provocare a companiei este de a găsi soluții pentru a încheia contracte la prețuri care să asigure rentabilitatea desfășurării activității, iar plățile să fie garantate prin intermediul acreditivelor irevocabile.

S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. deține în cazul producției care se adresează segmentului de piață intracomunitar al navelor fluviale o cotă de piață de cca. 1-2%. Această producție este realizată la sediul principal din Orșova. Pe când activitatea de închiriere a navelor, desfășurată preponderent în afara spațiului intracomunitar, a adus societății o cotă de piață mai mică de 1%.

1.2.3 Diagnosticul de resurse umane

Managementul

În cadrul S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. Consiliul de Administrație este constituit doar din membri ne-executivi. Drept urmare, în cadrul acestui organ de conducere, procesul decizional nu poate fi dominat de o singură persoană sau de un grup de persoane. Consiliul de Administrației este structurat în comitetul de audit și comitetul de retribuire. Candidaturile pentru ocuparea unui post în cadrul Consiliului de Administrație sunt publice, asigurându-se astfel, o transparența procedurii de selecție.

Personal

În perioada analizată, numărul de salariați a scăzut față de perioada anterioară. Această scădere a fost datorată pensionărilor, decese.

Astfel, numărul mediu de personal înregistrat în anul 2014 este de 369 salariați, mai redus decât din 2013 (382 salariați).

Din punctul de vedere sexului, personalul prezintă următoarea structură:

Bărbați-297 persoane în anul 2014, comparativ cu 312 în anul 2013

Femei-58 persoane atât în anul 2014 cât și în anul 2013.

Aproximativ 94% dintre angajați sunt membrii de sindicat, societatea permițând constituirea legală a două sindicate.

1.2.4 Diagnosticul tehnologic

Calitatea produselor oferite de Șantierul Naval Orșova este asigurată cu ajutorul unei situații tehnice favorabile.

Punctele forte ale acesteia sunt reprezentate de:

Capacitate de adaptare mare la cerințele pieței

Poluarea se încadrează în limitele admise

Structura echilibrată și corelată cu cerințele procesului tehnologic a personalului

Fidelitatea clienților din spațiul intracomunitar

Se poate alinia cu ușurință, tendințelor de diversificare ale afacerii.

Criza economico-financiară (2007/2008) a determinat scăderea bruscă a cererii de nave, afectând și volumul închirierilor navelor de tip șalande de la sucursala din Agigea.

Presată de scăderea prețurilor de vânzare a navelor, societatea a fost nevoită să se adapteze condițiilor și să caute posibilități noi de diminuare a costurilor și de creștere a productivității muncii. Consecința pozitivă a acestui fapt este îmbunătățirea indicatorilor de performanță ai companiei pe perioada analizată (2012-2014).

Compania a făcut investiții importante cu scopul de a își moderniza tehnologia de lucru, achiziționând utilaje, mașini precum și aparatură modernă de lucru. Astfel a fost posibilă diversificarea producției.

2. Analiza performanței întreprinderii

Bilanțul contabil sintetizat în valori nominale din cei 3 ani de activitate, al companiei “Șantierul Naval Orșova S.A.” poate fi observat în următoarea imagine:

În următoarea imagine se poate observa bilanțul contabil sintetizat în valori reale(ținând cont de rata inflației) din cei 3 ani de activitate, al companiei:

Atât în prima imagine, cât și în a doua, se poate observa că atât activul total, cât și pasivul total, înregistrează scăderi, însă ratele de scădere sunt reduse.

Activele imobilizate

În cazul activelor imobilizate se observă o scădere de aproximativ 3%, de la un an la altul, atât în termeni reali, cât și în termeni reali. Această scădere se datorează, în principal amortizării anuale.

Pe de altă parte, activele necorporale înregistreză o creștere semnificativă de 239% în anul 2014 față de anul 2013.

Activele circulante

Comparând situația activelor circulante în anul 2013 față de anul 2012 și în anul 2014 față de anul 2013 se poate remarca cu ușurință faptul că acestea cunosc o scădere de aproximativ 10%, respectiv 2%. În acest caz, o creștere notabilă( de 171%) se poate observa în cazul disponibilităților, în anul 2014 față de anul 2013, datorate creanțelor comerciale încasate.

Cheltuielile în avans

Cheltuielile în avans au crescut cu 146% în anul 2013 față de anul 2012. Situația s-a schimbat în anul 2014 față de anul 2013, cheltuielile în avans cunoscând o scădere de aproximativ 42%.

Capitalul propriu

La nivelul capitalurilor proprii se remarcă o ușoară scădere(3%) în anul 2013 față de anul 2012, însă acestea au crescut cu 6% în anul 2014 comparativ cu anul 2013.

Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli

Variația provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli este semnificativă, în anul 2013 valoarea acestora scăzând cu 35% spre deosebire de anul 2012, dar crescând în anul 2014 cu 51% față de anul 2013, majorarea acestora fiind o consecință a litigiilor și a concediilor neefectuate și de asemenea o consecință a crizei economice ce a afectat compania.

Datorii pe termen lung și datorii curente

Datoriile pe termen lung nu se modifică semnificativ, compania rambursând împrumuturile bancare în totalitate, spre deosebire de datoriile curente ce înregistrează scăderi semnificative de la un an la altul, respectiv 42% în anul 2013 comparativ cu anul 2012 și 65% în anul 2014 față de anul 2013.

O analiză mai concludentă a bilanțului este oferită prin intermediul următoarei imagini care conturează ponderea fiecărui element de activ, respectiv de pasiv, în totalul activelor, respectiv în totalul pasivelor.

Prin urmare, se poate observa cu ușurință faptul că imobilizările dețin cea mai mare pondere în totalul activelor, respectiv aproximativ 60%, restul de 40% reprezentând activele circulante.

În ceea ce privește elementele activului circulant, se remarcă faptul că acesta se compune din stocuri, acestea reprezentând aproximativ 30% , disponibilitățile și creanțele deținând o pondere cumulată de aproximativ 10%, acest lucru fiind datorat specificului companiei analizate.

Pasivul se constituie într-o proporție ridicată din capitaluri proprii, deținând un procent de 90% , ponderea datoriilor curente fiind nesemnificativă, valorând 10%.

2.2. Analiza poziției financiare

Analiza poziției financiare se realizează pe baza situațiilor financiare, în principal pe analiza bilanțului contabil și contului de profit și pierdere, având ca scop evidențierea stării de echilibru sau dezechilibru la nivelul companiei analizate.

Pentru o analiză mai aprofundată a poziției financiare a companiei “Șantierul Naval Orșova S.A.” am utilizat și calculat patru indicatori esențiali, și anume:

Activul net contabil (SN)

Fondul de rulment (FR)

Nevoia de fond de rulment (NFR)

Trezoreria netă (TN)

2.2.1 Activul net contabil (SN)

Situația netă conturează valoarea averii acționarilor la care se adaugă rezultatul exercițiului, rezervele și primele sau situația capitalurilor proprii.

Situația netă sau activul net contabil se calculează folosind următoarea formula:

SN=TotalActive-TotalDatorii= IMOnete 1+ ACR2 + Ch.Av.3 – DTL4 – DCR5 –Ven.Av6 = CPR7 + PRCh8

1IMOnete=Imobilizări nete

2ACR=Active curente

3Ch.Av.=Cheltuieli în avans

4DTL=Datorii pe termen lung

5DCR=Datorii pe termen curente

6Ven.Av.=Venituri în avans

7CPR=Capital propriu

8PRCh=Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Situația activului net contabil calculat în valoare nominal:

Conform indicatorului situației nete în termeni nominali, valoarea aportului acționarilor crește de la un an la altul, relevând o situație favorabilă a capitalurilor proprii.

Ținând cont de rata inflației din România înregistrată în anul 2012, situația activului net contabil arăt conform imaginii următoare:

În termeni reali, se observă faptul că valoarea situației nete scade în anul 2013 față de anul 2012, respective, de la 490,381,565 lei la valoare de 474,121,675 lei, acest lucru fiind o consecință a crizei financiare ce a afectat compania.

În anul 2014 s-a înregistrat o creștere față de anul 2013, de la 474,121,675 lei la 489,286,012 lei, însă se poate observa cu ușurință faptul că valoarea situației nete din anul 2014 este situată sub nivelul valorii indicatorului înregistrat în anul 2012. Acest fapt sugerează faptul că situația capitalurilor proprii s-a îmbunătățit în anul 2014 comparativ cu anii anteriori, fapt datorat de creșterea substantială a valorii activelor necorporale( în anul 2014 activele necorporale au crescut cu 239% față de anul 2013).

2.2.2 Fondul de rulment (FR)

Fondul de rulment este un indicator care are rolul de a identifica starea de echilibru pe termen lung, fiind calculat ca diferență între pasivele permanente și activele permanente.

Formula de calcul a fondului de rulment este următoarea:

FR = Pasive permanente – Active permanente= Resurse Permanente – Nevoi Permanente

= CPR + PRCh + DTL – IMOnete = ACRnete

În esență, fondul de rulment se constituie din două component, și anume dintr-un fond de rulment permanent (FRp) și un fond de rulment împrumutat/străin (FRî).

Formula de calcul a fondului de rulment propriu este următoarea:

FRp= capital propriu total + total active imobilizate

Imaginea următoare reflectă valoare fondului de rulment, valoarea fondului de rulment permanent și a fondului de rulment împrumutat, în termeni nominali.

Calculat în termeni reali(ajustat cu rata inflației) fondul de rulment ia valorile următoare:

În anul 2012 și 2013, conform celor două imagini de mai sus, valoarea fondului de rulment propriu calculat în termeni nominali, cât și în termeni reali, este negativă. Acest lucru nu semnalează o situație nefavorabilă a întreprinderii, ci un potential semnal de alarmă pentru viitor

Spre deosebire de anul 2012 și 2013, în anul 2014 indicatorul de fond de rulment propriu ia o valoare pozitivă, ceea ce relevă o creștere și o stare de echilibru financiar pe termen lung. Mai exact, în cazul în care compania nu ar contracta noi datorii și ar realiza rambursarea datoriilor pe termen lung pe baza resurselor financiare proprii, capitalurile proprii pe termen lung ar putea finanța în întregime activele imobilizate.

În cazul fondului de rulment împrumutat în valoare nominală și reală se observă faptul că acest indicator este pozitiv, pe parcursul celor trei ani de analiză. Acest fapt ilustrează faptul că societatea apelează la finanțare externă și că este dependență față de creditori.

Variația fondului de rulment în termeni nominali este redată prin intermediul imaginii următoare:

Variația fondului de rulment în termeni reali, ținând cont de rata inflației, este redată prin intermediul imaginii următoare:

Conform celor două imagini se poate remarca faptul că valoarea fondului de rulment este pozitivă pe întreg parcursul celor trei ani analizați. Acest rezultat semnifică faptul că la nivelul companiei se identifică o situației favorabilă explicate prin existența unei stări de echilibru fianciar pe termen lung.

În fapt, valoarea pozitivă certifică finanțarea integrală a imobilizărilor prin existența capitalurilor cu exigibilitate mai mare de un an și în plus, valoarea pozitivă arată faptul că fondul de rulment reprezintă un fond de rezervă din care nevoile au fost finanțate din resurse permanente, compania fiind, din punct de vedere financiar sănătoasă.

2.2.3 Nevoia de fond de rulment (NFR)

Necesarul de fond de rulment este un indicator care are ca scop punerea în evidență a echilibrului financiar pe termen scurt al companiei.

Pentru determinarea necesarului de fond de rulment al companiei, se utilizează următoarea relație:

NFR = Alocări temporare (în stocuri și creanțe) – Surse temporare (mai puțin credite bancare curente) = (Stocuri + Creanțe) – Dat. de exploatare (Dat.fata de salariați, stat, furnizori, acționari).

Structura necesarului de rulment, în termeni nominali, se constituie după cum urmează:

Variația necesarului de rulment, în termeni nominali

Valoarea indicatorului necesarului de rulment calculată în termeni reali, luând în considerare rata inflației, este redată în următoarea figură:

Variația necesarului de rulment, în termeni reali se prezintă sub forma:

Analizând imaginile de mai sus, se poate constatat cu ușurință faptul ca valoarea necesarului de fond de rulment, calculate atât în termeni nominali, cât și în termeni reali, a cunoscut o creștere în anul 2013 comparativ cu anul 2012. Acest rezultat confirmă existența unei situații favorabile deoarece stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor,iar clientii sunt buni platnici.

În cazul anului 2014, indicatorul cunoaște o scădere spre deosebire de anul precedent, însă acest lucru nu trebuie să fie interpretat ca fiind nefavorabil pentru companie deoarece aceasta nu dispune de resurse temporare excedentare și în plus, existența unor datorii ridicate semnifică faptul că întreprinderea a investit în active aducătoare de valoare.

2.2.4 Trezoreria netă (TN)

Trezoreria netă prezintă o importanță semnificativă în analiza financiară a companiei datorită faptului că acest indicator reflectă echilibrul financiar general al întreprinderii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, dar și eficiența activității întreprinse de companie.

Modul de determinare al acestui indicator este redat folosind următoarea formulă de calcul:

TN = FR – NFR = ATz – PTz

Situația trezoreriei nete, în termeni nominali, este redată prin intermediul imaginii următoare:

Variația necesarului valorii trezoreriei nete, în termeni nominali este următoarea:

Valoarea trezoreriei nete calculată în termeni reali, luând în considerare rata inflației, este conturată în imaginea următoare:

Variația trezoreriei nete, în termeni reali este conturată utilizând următoarea figură:

Analizând situația trezoreriei nete în variantă nominală și reală, se observă faptul ce în anul 2013 comparativ cu anul 2012, valoarea acesteia a scăzut. Acest rezultat atrage atenția asupra imposibilității companiei de a-și acoperii resursele necesare pe termen scurt pe seama resurselor de finanțare pe termen lung.

Pe de altă parte, trezoreria netă a cunoscut o creștere semnificativă de la un exercițiu financiar la altul, respectiv în anul 2014 față de anul 2013 și implicit, față de anul 2012, Astfel, rezultatul pozitiv fiind consecința unei activități financiare sănătoase, ceea ce sporește posibilitățile companiei de a-și finanța excedentul de resurse necesare pe termen scurt pe seama excedentului de resurse de finanțare disponibile pe termen lung.

Analiza performanței financiare

În vederea analizării performanței financiare a companiei “Șantierul Naval Orșova S.A.”, am utilizat și calculat următorii indicatori, în vaiantă anglo-saxonă:

EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization)

EBIT (earnings before interest and taxes)

EBT (Earnings Before Tax)

PN (rezultatul net)

EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization)

Acest indicator se calculează folosind formula:

EBITDA = CA – Cheltuieli de exploatare (mai puțin amortizări și provizioane) = Marja asupra cheltuielilor variabile- Cheltuieli fixe de exploatare (cu excepția celor calculate, legate de amortizări și provizioane)

Indicatorul EBITDA exprimă nivelul analizei profitabilității, prin luarea în considerare a cheltuielilor fixe de exploatare sau altfel spus, pune în evidență câștigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortizări sau provizioane.

În imaginea de mai sus se observă că valoarea inicatorului a crescut semnificativ de la un an la altul, respective de la valoarea negativă de -5,106,248 lei înregistrată în anul 2012, la valoarea de 1,223,074 lei în anul 2013 și 8,463,219 lei în 2014.

EBIT (earnings before interest and taxes)

Indicatorul EBIT reprezintă câștigul din activitatea de exploatare înainte de plata dobânzilor și a impozitului pe profit și se calculeză conform formulei următoare:

EBIT = EBITDA – Amortizări și provizioane

Conform următoarei imagini se poate remarca faptul că valoare indicatorului EBIT a cunoscut valori negative în anul 2012 (-7,851,061 lei) și 2013 (-2,845,189 lei), respectiv o valoare pozitivă în anul 2014 (4,736,826 lei)

EBT (Earnings Before Tax)

Indicatorul EBT oferă o imagine asupra câștigului înainte de impozitul pe profit și se calculează folosind formula:

EBT = EBIT – dobânzi

Imaginea de mai sus surprinde evoluția indicatorului EBT. Acesta cunoaște o valoare negativă în anul 2012 (-8,122,378 lei) și în anul 2013 (-2,932,019 lei), dar o valoare pozitivă în anul 2014 (4,702,424 lei).

PN (rezultatul/profitul net)

Rezultatul net reprezintă reprezintă câștigul final din activitatea întreprinderii după

ce au fost scăzute toate cheltuielile inclusiv impozitul pe profit. Acest rezultate se obține utilizând următoarea formula de calcul:

RN = EBT – impozit pe profit

Imaginea de mai jos conturează imaginea rezultatului net în anul 2012,2013 și 2014:

Se observă cu ușurință faptul că în anul 2012 și 2013 compania a avut o pierdere semnificativă de 8,122,378 lei, respectiv de 2,932,019 lei. De la un an la altul valoarea pierderii înregistrate a scăzut considerabil, astfel că, în anul 2014 compania a înregistrat un profit de în valoare de 4,610,094 lei.

Concluzionând, imaginea de ansamblu asupra companiei “Șantierul Naval Orșova S.A.” surprinde o consecință a crizei economice ce a afectat compania în anul 2012 și 2013, dar și redresarea acesteia prin practicarea unei activități sănătoase în anul 2014.

2.3.1 Capacitatea de autofinanțare

Capacitatea de autofinanțare reprezintă capacitatea companiei de a-și putea asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii, în termeni monetari (de încasări și de plăți). În fapt, acest indicator exprimă diferența între veniturile încasabile ale companiei și cheltuielile acesteia, măsurând, practic, numerarul potential creat de companie prin intermediul activității sale.

Valoarea capacității de autofinanțare se obține prin intermediul formulei de calcul:

CAF= Venituri încasabile- Cheltuieli plătibile= EBE+ Alte venituri din exploatare- Alte cheltuieli din exploatare+ Venituri financiare încasabile- Cheltuieli financiare plătibile- Impozit pe profit= Profit net (corectat pentru evenimentele cu caracter exceptional)- Venituri calculate+ Cheltuieli calculate

Valoarea capacității de autofinanțare este redată în următoarea imagine:

Această imagine reflectă situația companiei în ceea ce privește posibilitatea acesteia de a-și asigura dezvoltarea prin mijloace proprii. Astfel, valoarea negativă înregistrată în anul 2012 sugerează faptul că numerarul creat ce companie prin intermediul activității sale nu este disponibil.

Pe de altă parte, în anul 2013 și 2014 întreprinderea a înregistrat o capacitate de autofinanțare pozitivă, ce crește de la un an la altul semnificativ, reflectând faptul că întreprinderea dispune de resurse potențiale de finanțare create de aceasta din gestiunea afacerii sale, o parte putând fi folosite în vederea finanțării activității viitoare, fiind, de asemenea, o consecință a unei bune gestiuni și activități sănătoase.

2.4. Analiza cash-flow-urilor întreprinderii

În varianta anglo-saxonă cash-flow-ul se constituie ca rezultat al operațiunilor de exploatare, operațiunilor de investiții și operațiunilor de finanțare, redate prin intermediul formulei următoare:

CF = CFexp + CFinv + CFfin

Cash-flow-ul de exploatare

Cash-flow-ul de exploatare este cel mai important cash-flow, el fiind rezultat din activitatea de exploatare. Acesta se determină prin două metode: directă și indirectă.

Metoda directă exprimă diferența dintre toate veniturile incasabile și toate veniturile plătibile. Astfel, metoda de calcul este următoarea:

CFexpl = Încasări din vânzări – Plăti către furnizori – Plăti către salariați/stat- Plata impozitelor pe profit – Plata dobânzilor – Alte plati aferente exploatării

Metoda indirectă utilizează determinarea cash-flow-ului de gestiune date deja prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea și provizioanele (CAF) și variația nevoii de fond de rulment, formula de calcul fiind următoarea:

CFgest = CAF – ∆NFR – Venituri financiare incasate = PN + Amortizări și provizioane – venituri financiare incasate – ΔNFR.

În imaginea de mai sus este calculate valoarea cash-flow-ului de exploatare în anul 2013 și 2014. Comparativ, se poate observa faptul că în anul 2013 valoarea acestuia este negative, fapt ce indică serioase probleme în gestiunea financiară a întreprinderii, deoarece activitatea de bază, în loc să genereze lichidități necesare remunerării investitorilor și realizării de investiții pentru dezvoltarea întreprinderii în viitor, are nevoie de lichidități pentru acoperirea decalajului nefavorabil dintre încasări și plăți. În cazul în care acest decalaj survine ca urmare a lipsei performanței întreprinderii, atunci o soluție potrivită ar fi realizarea de investiții în vederea retehnologizării procesului de producție.

Spre deosebire de anul 2013, în anul 2014 s-a constatat o valoare pozitivă a cash-flow-ului, și deci, o creștere semnificativă, ceea ce confirmă performanța întreprinderii de a genera încasări de exploatare mai mari decât plățile aferente activității de exploatare, și astfel, întreprinderea dispune de lichidități pentru efectuarea activităților de investire și finanțare.

Cash-flow-ul de investiții

Cash-flow-ul de investiții reprezintă diferența dintre încasările din urma cesiunii sau rambursării de active fixe și plățile pentru achiziția lor. Acesta se determină prin utilizarea formule de calcul:

CFinv = Încasări din vânzarea imobilizărilor – Plăti pentru achiziția de imobilizări + Dobânzi și dividende încasate

CFinv = Venituri financiare incasate (aferente imobilizărilor financiare) – ∆ Imobilizări brute

Ilustrarea anterioară subliniază faptul că întreprinderea a realizat un cash-flow de investiții pozitiv și crescător de la un an la altul. Acest rezultat arată că întreprinderea a realizat intrări de numerar în trezoreria acesteia, respectiv indică realizarea de dezinvestiții, generate de necesitatea de procurare de lichidități.

Cash-flow-ul de finanțare

Cash-flow-ul de finanțare este constituit din cash inflow-uri generate de majorările de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, și cash outflow-urile ce provin din rambursarea de împrumuturi pe termen lung și mediu. Acest indicator se obține folosind formula de calcul:

CFfin = ∆ DTL + ∆CS – Dividende = ∆ DTL + ∆CPR – PN

Privind imaginea de mai sus, se remarcă faptul că valoarea cash-flow-ului de fianțare este negativă în anul 2013, fiind o consecință a remunerării acționarilor și rambursării creditelor financiare.

Comparativ cu anul 2013, anul 2014 surprinde un rezultat pozitiv și deci, o creștere a valorii cash-flow-ului de finanțare, ca urmare a alimentării trezoreriei companiei cu resurse de fianțare atrase de la acționari și creditori.

Prin urmare, cash-flow-ul toatal al companiei este obținut prin însumarea cash-flow-ului de exploatare, cash-flow-ului de investiții și a cash-flow-ului de fianațare. Rezultatul acestuia este ilustrat în imaginea următoare:

Se observă cu ușurință faptul că mărimea cash-flow-ului total al întreprinderii este pozitivă și înregistrează, în plus, o creștere semnificativă în anul 2014 comparativ cu anul 2013, datorat în special excedentului din activitatea curentă de gestiune.

Cash-flow-ul disponibil

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă rezultatul diferenței dintre încasările și plățile generate de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excepționale) și operații de capital (investiții, dezinvestiții, finanțare).

CFgest = EBIT – Impozit profit +Amo = PN + DOB + AMO

CFD = CFgest – ΔIMObrute – ΔACRnete.

Valoarea pozitivă a cash-flow-ului de gestiune înregistrată în anul 2013 și 2014, indică existența unui flux de numerar degajat de întreaga activitate de gestiune a companiei, ca urmare a remunerării acționarilor și creditorilor.

În raport cu destinațiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărțit în CFD pentru acționari(CFDa) și CFD pentru creditori(CFDc), legătura fiind descrisă și prin formula de calcul următoare:

CFD = CFDa + CFDc.

Imaginea de mai sus ilustrează mărimea cash-flow-ului disponibil total, dar și mărimea cash-flow-ului acționarilor și creditorilor.

Cash-flow-ul disponibil total al companiei

Rezultatul pozitiv al cash-flow-ului disponibil total în anul 2013 indică o situație normală, având în vedere faptul că întreprinderea se află în perioada de menținere a aceleiași capacitate de producție, respective întreprinderea nu se dezvoltă. Acest indicator relevă faptul că acționarii și creditorii au fost remunerate de către întreprindere.

Rezultatul negativ al cash-flow-ului disponibil total în anul 2014 relevă atragerea de noi resurse de la acționari și creditori, de către companie, în vederea fianțării activității sale. În plus, acest indicator confirmă situația companiei, respectiv aceasta aflându-se în perioada de dezvoltare .

Cash-flow-ul disponibil acționarilor

Se observă faptul că valoarea cash-flow-ului disponibil ce urmează a fi alocat acționarilor ia valori negative, atât în anul 2013, cât și în anul 2014, însă acesta descrește cu rate din ce în ce mai mici.

Cash-flow-ul disponibil creditorilor

În acest caz, se remarcă faptul că în anul 2013 valoarea cash-flow-ului disponibil ce urmează a fi alocat creditorilor este pozitivă, însă în anul 2014 acesta suferă o scădere semnificativă, ce va influența mărimea valoarea cash-flow-ului disponibil total la nivelul întregii întreprinderi.

2.5. Diagnosticul rentabilității

2.5.1. ROA (Return on assets)

Rentabilitatea economică cuantifică eficiența utilizării activelor companiei. Ea reprezintă eficiența cu care sunt utilizate capitalurile totale puse la dispoziția companiei de către proprietari și creditori.

Se calculează cu ajutorul următoarei formule: ,

unde PN-profit net

DOB-dobânda

CPR-capitaluri proprii

DTL-datorii pe termen lung.

La o investiție de 100 de lei în activul economic al companiei, acționarii și creditorii au înregistrat în anul 2012 o pierdere de 1,60 lei , în anul 2013 o pierdere de 0,58 lei, pe când în anul 2014 au înregistrat o creștere de 0,92 lei.

2.5.2 ROE (Return on equity)

Rentabilitatea financiară exprimă eficiența utilizării capitalurilor puse la dispoziția companiei de către proprietarii acesteia. Ea evidențiază performanța companiei din perspectiva acționarilor. Astfel, sunt remunerați proprietarii companiei prin distribuirea de dividende și prin creșterea rezervelor.

Formula de calcul este:

Pentru o investiție de 100 de lei în capitalul societății comerciale investitorii de capital au avut o în anul 2012 o pierdere de 2,52 lei, în anul 2013 o pierdere de 0,94 lei, iar în anul 2014 un câștig în valoare de 1,39 lei.

Rate de marjă, rotație și structură

Rata marjei nete măsoară eficiența globală a societății comerciale, respectiv capacitatea sa de a realiza profit și de a rezista concurenței.

Are următoarea formulă de calcul:

Din tabelul de mai sus putem observa că rata marjei nete înregistrează o creștere a valorii de la un an la altul ca urmare a creșterii profitului net.

Durata de rotație a ACR prin cifra de afaceri:

Durata de rotație a ACR în anul 2012 este de 426,66 zile într-un an cee ace înseamnă că activul se reînoiește în mai mult de un an. Însă în anul 2013, activul se reînoiește într-o perioadă mai mica de un an, durata de sa de rotație fiind de 361,71 zile. Durata de rotație din anul 2014 este de 389,80 zile.

În ceea ce privește durata de rotație a ACRn pe perioada celor 3 ani analizați putem spune că activul se reînoiește în mai puțin de un an.

Rdob – rata dobânzii

– levier

Rentabilitatea economică a companiei îndatorate este mai mare decât cea a societății comerciale neîndatorate.

În anul 2014 ROA este mai mare decât rata dobânzii la credite, de unde rezultă că avem efect de levier financiar. Putem spune că societatea comercială poate folosi resursele financiare procurate de la creditori având un grad satisfăcător de eficiență necesar plăți costului datoriilor. În plus se obține și un spor de rentabilitate. În anii 2012 efectul de levier nu este prezent.

2.6 Diagnosticul riscului

Solvabilitatea cuantifică capacitatea întreprinderii de a-și asuma obligațiile pe termen lung. Indicatorii cu ajutorul cărora se poate măsura solvabilitatea sunt: gradul de îndatorare și levier.

Gradul de indatorare = Levier =

În anul 2012 compania a avut Gradul de îndatorare și indicatorul Levier egale cu 0%. Însă în anul 2013 Gradul de îndatorare a atins valoarea de 4,05%, iar Levier a fost de 4,22%. Valorile celor din indicatori de solvabilitate au scăzut în anul 2014 ca urmare a scăderii datoriilor pe termen lung. Pe perioada celor 3 ani valoarea Levier a fost subunitară, gradul de îndatorare neavând valori îngrijorătoare.

Lichiditatea reprezintă capacitatea societății comerciale de a-și achita obligațiile pe termen scurt sau cele care vor deveni scedente în termen scurt. Lichiditatea poate fi determinată pin calcularea următorilor indicatori: lichiditatea curentă, lichiditatea rapidă și lichiditatea imediată.

Formulele lor de calcul sunt:

Lichiditatea curenta =

Lichididatea rapida =

Lichididatea imediata =

Lichiditatea a înregistrat creșteri de-a lungul perioadei de timp analizate la nivelul fiecărui tip de lichiditate. Astfel, lichiditatea curentă a ajuns de la valoarea de 301,39% la valoarea 1289,35%, ca urmare a scăderii datoriilor pe termen lung.

Lichiditatea rapidă a crescut în perioada 2012-2014, ca efect al scăderii valorii stocurilor și a datoriilor curente.

Lichiditatea imediată a înregistrat o creștere a valorii de la nivelul de 28,08 % (în anul 2012) la 309,90% (în anul 2014), datorită faptului că datoriilor pe termen scurt au scăzut.

3. Concluzii

Pe fondul rezultatelor obținute în urma analizei întreprinderii “Șantierul Naval Orșova S.A.” putem desprinde câteva concluzii.

În primul rând, creșterea accelerată a ratelor de lichiditate, respectiv rata lichidității curente, rata lichidității rapide și rata lichidității la vedere, demonstrează faptul că întreprinderea are o capacitate sporită de a face față datoriilor scadente pe termen scurt, acestea putând fiind acoperite pe seama activelor pe termen scurt .

În al doilea rând, compania s-a confruntat cu problema crizei financiare, fapt ce este ilustrat, în principal de valoarea rentabilității financiare și economice.Astfel,performanța întreprinderii s-a remarcat începând cu anul 2014, aceasta fiind capabilă să își utilizeze activele în mod eficient și să ajungă în atenția investitorilor datorită activității sale sănătoase.

Pe de altă parte, creșterea semnificativă, de la un exercițiu financiar la altul, a trezoreriei nete a sporit potențialul companiei de a-și finanța excedentul de resurse necesare pe termen scurt pe seama excedentului de resurse de finanțare disponibile pe termen lung.

În plus, mărimea cash-flow-ului indică faptul că, începând cu anul 2014, întreprinderea a început să se dezvolte, atrăgând noi resurse de la acționari și creditori, având capacitatea de a genera încasări de exploatare mai mari decât plățile aferente activității de exploatare.

De-a lungul perioadei analizate societatea comercială a efectuat numeroase investiții cu scopul de a se menține competitivă în sectorul de piață unde își desfășoară activitatea. Situația a fost îngreunată de faptul că exigențele clienților externi au crescut de la un an la altul dar și din cauza influențelor negative ale crizei economico-financiare recente. Astfel:

Exercițiul financiar 2012 s-a încheiat cu o pierdere în valoare de 605,857 lei. Această pierdere se datorează diferențelor de curs valutar nefavorabile (537.035 lei), principalii clienți ai întreprinderii fiind din spațiul intracomunitar sau extracomunitar. O altă problemă cu care s-a confruntat societatea comercială în afară de volatilitatea cursului de schimb, a fost și inposibilitatea finanțării cheltuielilor din surse proprii, fiind astfel, nevoită să contracteze credite pentru care a plătit o dobândă în cuantum egal cu 271.317 lei.

Anul 2012 din punct de vedere financiar a fost marcat și de efectuarea unor investiții în valoare de 574,296 lei (potrivit datelor financiare). Pentru achiziționarea mijloacelor fixe nu au fost contractate împrumuturi ci au fost finanțate din surse proprii.

În anul 2013 provizionele cresc cu 10,2% față de anul precedent ca efect al deprecierii creanțelor și stocurilor în valută. Investițiile efectuate în acest an sunt net superioare celor din 2012, atingând valoarea de 2.091.876 lei. Și de această dată investițiile sunt finanțate din surse proprii. Credite bancare contractate au atras costuri pentru societatea comercială în valoare de 86.830 lei, aceasta aflându-se în imposibilitatea asigurării finanțării din surse proprii. Cheltuielile pentru invetiții au fost cu 42% mai mari în anul 2014 față de anul 2013 și au fost finanțate din surse proprii.

Durata de rotație a activelor fiind în cele mai multe cazuri mai mare de un an indică faptul că exploatarea activelor întreprinderii nu se efectuează intens.

În concluzie, S.C.Șantierul Naval Orșova S.A. se situează onorabil per ansamblu. Majoritatea indicatorilor calculați, reflectă o gestiune bună a activității de exploatare și, de asemenea, un management eficace și profesional, deși în ultimii ani a fost nevoită să se confrunte cu obstacole ce țin de mediul economic în care activează și de necesitatea continuu a modernizării și diversificării produselor oferite pe piață.

Bibliografie

Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 1: Analiză financiară și gestiune financiară operațională”, Ed. Economică, București, 2003;

Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2: Politici financiare de întreprindere”, Ed. Economică, București, 2003;

www.bvb.ro

www.ifrs.org

www.kmarket.ro

Acasa

www.zf.ro