Analiza Financiara A S.c

CUPRINS

Introducere

Trăim într-o economie de piață în plină modificare și, din nevoia de a stăpâni cât mai bine aceste fluctuații de piață, se impune ca un economist să cunoască cât mai amplu elementele ce caracterizează starea unei întreprinderi, respectiv analiza financiară care conduce la un diagnostic. Pe baza acestei analze,un economist poate face o evaluare corectă în sensul luării de decizii pentru funcționarea întreprinderii în condiții optime.

Motivul alegerii acestei teme îl constituie dorința de a evidenția, prin multitudinea indicatorilor, o apreciere corectă a activității întreprinderii S.C. „SCADT” S.A., având ca domeniu de activitate construcțiile, fiind preocupată de îmbunatățirea continuă a calității produselor și serviciilor sale, de respectarea clauzelor contractuale pentru a asigura și întreține satisfacția totală a clienților.

Lucrarea se structurează în două capitole.

În capitolul I am evidențiat descrierea indicatorilor, teoretic, pe baza bilanțului contabil al întreprinderii și al contului de profit și pierdere prin: fondul de rulment; nevoia de fond de rulment; trezoreria netă; situația netă;-soldurile intermediare de gestiune; ratele de rentabilitate; fluxurile financiare.

Analiza financiară trebuie să aprecieze dacă gradul lichidității activelor întreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia să facă față în orice moment angajamentelor pe care și le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.

Analiza financiară ce urmează a fi efectuată se va stuctura în câteva etape succesive:

1.Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului contabil prin:

– fondul de rulment;

– nevoia de fond de rulment;

– trezorăria netă

2.Analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiuiune) prin:

– valoarea adaugată;

– rezultatul exploatării;

– rezultatul curent;

– rezultatul net al exercițiului.

3.Diagnosticul firmei:

– rentabilitatea economică și financiară;

– diagnosticul rentabilității: economice, financiare, de faliment.

Drept surse de date pentru analiza financiară vom folosi următoarele documente:

– bilanțul contabil al firmei;

– contul de profit și pierdere;

Analiza financiară este “un instrument deosebit de prețios de care dispun factorii de decizie pentru a cerceta și evalua o stare de fapt din domeniul financiar contabil”

Partea a II a,tratează analiza financiară a S.C. „SCADT” S.A.,parte practică, conține interpretările idicatorilor calculați.

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

ANALIZA POZITIEI FINANCIARE

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanță financiară a întreprinderii la încheierea exercițiului.Ea își propune să stabilească punctele tari și punctele slabe, ale gestiunii financiare,in vederea fundamentării unei noi strategii de menținere și de dezvoltare intr-un mediu concurențial.

Sursa de date pentru analiza financiară,o constituie documentele contabile de sinteza ; bilanțul, contul de (profit și pierdere), rezultate și anexa la bilanț.

Din punct de vedere al managerilor, analiza financiară este utilă in studierea performantelor financiare ale firmei la un moment dat și care permite utilizarea concluziilor formulate in fundamentarea deciziilor privind strategia de dezvoltare din punct de vedere al entităților exterioare firmei, analiza financiară este orientata spre studiul echilibrului financiar al întreprinderii și spre riscul de faliment.

Principalele acțiuni ale analizei financiare,se pot desfășura in succesiune sau ca etape independente de lucru:

– Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului;

– Analiza marjelor de rentabilitate pe baza contului de rezultate;

– Diagnosticul financiar al rentabilității și riscului întreprinderii;

– Analiza fluxurilor financiare1;

Într-o manieră generală, echilibrul evocă ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar se traduce prin armonizarea resurselor cu nevoile. Astfel, noțiunea de echilibru financiar va fi prezentată în funcție de două concepții de elaborarea bilanțului: patrimonială și funcțională.

1.1.1 SITUAȚIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII APRECIATĂ PE BAZA BILANȚULUI

Forma de prezentare a bilanțului diferă de la o țară la alta, și de la perioadă la perioadă. Totuși, oricare ar fi prezentarea, această situație contabilă se supune principiilor generale de construcție care îl fac un suport privilegiat al analizei financiare a întreprinderii.

Bilanțul constituie reprezentarea patrimoniului unui agent economic: întreprindere, individ, societate, asociație. În acest sens, el constituie totdeauna, modelarea conceptului juridic de patrimoniu. Conform O. M. F. P. 1725, modelul de bilanț adoptat de România este orientat spre optica anglo-saxonă. Situațiile financiare ale întreprinderii cuprind:

– bilanțul ;

– contul de profit și pierdere;

– situația modificărilor capitalurilor proprii;

– situația fluxurilor de trezorerie;

– politici contabile și nete explicative;

Bilanțul poate fi interpretat din două puncte de vedere:

– concepția juridică, în care bilanțul sintetizează starea patrimonială, respectiv drepturile și angajamentele patrimoniale existente la un moment dat;

– concepția financiară, care pune în evidența relația dintre sursele de formare a fondurilor (resurse) și nevoile cărora le sunt alocate (utilizări).

Tabelul nr.1 Dubla reprezentare a patrimoniului

1.1.2 ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII PE BAZA BILANȚULUI FINANCIAR

Analiza bilanțului financiar (analiza patrimonială) își propune identificarea stării de echilibru la nivelul firmei analizate. Practic se încearcă evidențierea raportului dintre activele și pasivele pe termen lung și scurt. Activele pe termen lung ar trebui finanțate din pasive pe termen lung, în timp ce activele pe termen scurt, din pasive pe termen scurt.

Activul este o resursă controlată de întreprindere care provine din evenimente trecute și este purtătoare de avantaje economice viitoare ce trebuie să fie benefice acesteia.

Activul se compune din bunuri deținute de întreprindere șicreanțe. Pasivul se compune din capitaluri proprii, și într-o măsură considerabilă , din datorii contractate de întreprindere și nerambursate încă.

Această ecuație fundamentală a bilanțului redă situația netă a întreprinderii, respectiv averea netă a acționarilor. Situația netă este cel mai adesea pozitivă și crescătoare, ca efect al unei gestiuni economice sănătoase. Această situație marchează de fapt atingerea obiectivului major al gestiunii financiare și anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanțat din aceste capitaluri.

Creșterea situației nete este consecința reinvestirii unei părți din profitul net și a altor elemente de acumulări: provizioane reglementate, reporturi din exercițiul precedent, subvenții.Situația netă poate indica deci o îmbogățire (o creștere a capitalurilor proprii), în cazul realizării și reinvestirii de beneficii sau dimpotrivă o sărăcire ( o micșorare a capitalurilor proprii). in cazul încheierii exercițiului cu pierderi.

Analiza lichiditate – exigibilitate, numită în practica țărilor occidentale analiza patrimonială, are meritul de a pune în evidență riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Aceasta constă în incapacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele față de terți.

S N = ACTIV – DATORII TOTALE

Elementele de activ sunt structurate în funcție de creșterea gradului de lichiditate începând din partea de sus a activului bilanțier. Lichiditatea reprezintă aptitudinea unui activ de a se transforma fără termen în monedă, dar și fără pierdere de valoare.

Elementele de pasiv sunt structurate după gradul crescător de exigibilitate. Astfel se vor înscrie mai întâi capitalurile proprii provenite de la asociații, cât și din reinvestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve, profit nerepartizat), iar apoi capitalurile din surse publice (subvenții, provizioane reglementate și alte fonduri). Practic aceste resurse nu au o anumita scadență deci, nu sunt exigibile (decât în situații extreme de faliment) și de aceea pot fi numite și resurse permanente sau capitaluri permanente. Datoriile pe termen scurt regrupează ansamblul datoriilor cu scadența mai mică de un an numite și resurse temporare.

Cele două părți ale bilanțului financiar, cuprinzând elemente de activ, în strânsă corespondență cu cele de pasiv, reflectă echilibrul financiar pe termen scurt.

Bilanțul oferă deci criterii de apreciere a echilibrului financiar la un moment dat și baza de calcul pentru elaborarea bugetelor întreprinderii.

Determinarea fondului de rulment

Noțiunea de fond de rulment a dat loc la multiple formulări. Totuși, două din aceste formulări prezintă un interes particular și apar drept concepte fundamentale ale gestiunii și analizei financiare.

FOND DE RULMENT = SURSE PERMANENTE – ALOCĂRI PERMANENTE = (CAPITALURI PROPRII + DATORII FINANCIARE) – IMOBILIZĂRI NETE ( FĂRĂ AMORTIZĂRI) = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI ÎN AVANS – DATORII CURENTE – VENIT ÎN AVANS = ACR NETE

Fondul de rulment „brut” sau „total” sau „economic”. Noțiunea de fond de rulment „brut” sau „total” sau „economic”, corespund pur și simplu sumelor valorilor de rulment, adică elementelor de activ circulant.

FONDUL DE RULMENT BRUT = ACTIV CIRCULANT = STOCURI + CREANȚE + DISPONIBILITĂȚI

Fondul de rulment net sau permanent se poate defini :

FONDUL DE RULMENT NET SAU PERMANENT = CAPITALURI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FRN = active circulante – datorii pe termen scurt14

În termen strict descriptiv această noțiune poate fi comentată la două niveluri.

Fond de rulment precedent = capitalul propriu total + împrumuturi și datorii financiare – total active imobilizate

Fondul de rulment propriu.

Această noțiune se definește în modul următor:

FONDUL DE RULMENT PROPRIU = CAPITALURI PROPRII – ACTIVE IMOBILIZATE NETE

Capitalurile proprii constituie împreună datoriile pe termen lung și mediu, ansamblul capitalurilor permanente.

În aceste condiții :

CAPITALURI PERMANENTE = CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

FONDUL DE RULMENT PROPRIU = FONDUL DE RULMENT NET – DATORII FINANCIARE

Fondul de rulment străin (împrumutat)

FRÎ = FRN – FRP

Fondul de rulment străin = Fondul de rulment net

= Fondul de rulment propriu

= Datorii mai mari de un an

B. NEVOIA DE FOND DE RULMENT

NFR =NEVOI TEMPORARE – RESURSE TEMPORARE

(exclusiv disponibilitățile) (exclusiv credite bancare pe termen scurt)

Nfr = alocări ciclice (în stocuri și creanțe) – surve ciclice = (stocuri + creanțe) – datorii curente

NFR = STOCURI + CREANȚE + ACTIVE DE REGULARIZARE – DATORII CURENTE – PASIVE DE REGULARIZARE

SITUATII:

Dacă NFR este pozitiv, avem un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare de mobilizat.

Dacă NFR este negativ, avem un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante sau necesități temporare mai mici decât sursele temporare posibile de mobilizat.

C. Trezoreria netă

Dacă fondul de rulment, la un moment dat (al încheierii exercițiului contabil), este superior nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finanțare se regăsește sub forma unei trezorerii nete, concretizată în disponibilități bănești cu conturi bancare și în casă.

TREZORERIA NETĂ = FOND DE RULMENT – NEVOIA DE FON DE RULMENT

Trezoreria netă pozitiva evidențiază faptul că exercițiul financiar s-a încheiat cu un surplus de monetar, expresie concretă a profitului net din pasivul bilanțului și a altor acumulări bănești.Trezoreria netă negativă evidențiază un echilibru financiar la încheierea exercițiului.

Această situație arată dependența întreprinderii de resursele financiare externe. Aceasta înseamnă că fondul de rulment financil de rulment financiar permite finanțarea integrală a nevoii de fond de rulment (FRF = NFR) și atunci întreprinderea poate evita dependența sa față de resursele de trezorerie.Din analiza evoluției de la un exercițiu la altul, se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteză denumit cash – flow.

Creșterea trezoreriei nete, pe perioada exercițiului contabil analizat, reprezintă cash-flow-ul perioadei(CF), determinat conform relației: CF = TN1 – TN0

unde TN1(TN0) = trezoreria netă la sfârșitul (începutul exercițiului contabil).

1.1.3 ANALIZA ÎNTREPRINDERII PE BAZA BILANȚULUI FUNCȚIONAL

În analiza funcțională a bilanțului, indicatorul fundamental îl constitue necesarul de fon de rulment (NFRE), definit ca diferență între activele curente de exploatare și datoriile de exploatare.

NFRE = STOCURI LEGATE DE EXPLOATARE + CREANȚE DE EXPLOATARE – DATORII DE EXPLOATARE

În terminologia analizei funcționale a bilanțului acest indicator poartă numele de fond de rulment net global (FRNG), definit ca diferență între capitalurile permanente și activele imobilizate: FRNG = CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBILIZATE

În centrul analizei funcționale se situează ciclul de producție sau de exploatare cu cele patru faze: achiziționarea și stocajul materiei prime, fabricarea, stocajul produselor finite și comercializarea, încasările din vânzări.

NFRAE = STOCURI ÎN AFARA EXPLOATĂRII + CREANȚE ÎN AFARA EXPLOATĂRII – DATORII ÎN AFARA EXPLOATĂRII PE TERMEN SCURT

INDICATORI AI ECHILIBRULUI FUNCȚIONAL

Potrivit concepției funcționale, întreprinderea se caracterizează prin trei faze: ciclul de investiție, ciclul de producție și ciclul de finanțare.

În centrul analizei de funcționale se situează ciclul de producție cu cele patru faze ale sale: faza de aprovizionare, faza de fabricație, faza de comercializare și faza de încasare a creditelor. Structura bilanțului funcțional cuprinde patru niveluri: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment pentru exploatare și în afara exploatării și trezoreria netă.

Se apreciază că indicatorul cel mai relevant al echilibrului funcțional este nevoia de fond de rulment având meritul de a evidenția nevoile ciclice care nu pot fi acoperite de resursele temporare.

Fondul de rulment net global

FRNG excedentul de resurse durabile în raport de nevoile imobilizate ce poate fi utilizat pentru finanțarea activelor ciclice de exploatare.

1. FRNG = RESURSE DURABILE – NEVOI STABILE

2. FRNG = (NEVOI CICLICE + NEVOI DE TREZORERIE) – (RESURSE CICLICE + RESURSE DE TREZORERIE) = (ACE +ACAE + D) – (DE + DAE + CT)

Nevoia de fond de rulment

Semnificație: Indicatorul NFRT reflectă diferența dintre alocările ciclice totale și resursele ciclice ale întreprinderii.

NFRT = NEVOI CICLICE – RESURSE CICLICE

NFRT se poate descompune astfel:

NFRT = NFRE + NFRAE

NFRE = ACE – DE

NFRAE =ACAE – DAE

Trezoreria netă.

Egalitatea capitalului din activ cu cel din pasiv conduce la expresia trezoreriei nete.

TN = FRNG – (NFRE + NFRAE)

1.2 ANALIZA PERFORMANȚELOR FINANCIARE CU AJUTORUL CONTULUI DE REZULTATE

Evidențierea rezultatelor constituie unul din obiectivele tradiționale ale contabilității generale în toate țările prevăzându-se în acest sens elaborarea unei situații de sinteză specifică numită contul de rezultate sau contul de profit și pierdere.

REZULTAT = VENITURI REALE – CHELTUIELI REALE

Drept urmare veniturile și cheltuielile de gestiune sunt generate, în principal, de trei domenii de activitate:de exploatare,financiare si excepționale. Prezentarea contului de rezultate ia forma unui tablou care evidențiază pe de-o parte „cheltuielile” sau debitul și pe de altă parte, „veniturile” sau creditul.

1.2.1 Rezultatele întreprinderii evidențiate prin tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activități, permite degajarea unor solduri de acumulări bănești potențiale destinate să îndeplinească o anumita funcție de remunerare a factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).

1) Marja comercială

MARJA COMERCIALĂ = VÂNZARI DE MĂRFURI – COSTUL DE APROVIZIONARE AL MĂRFURILOR VÂNDUTE

2) Producția exercițiului

PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI = CIFRA DE AFACERI + PRODUCȚIA STOCATĂ + PRODUCȚIA IMOBILIZATĂ

Producția exercițiului fiind conceptul central în calculul soldurilor intermediare de gestiune, alături de marja comercială, merită diferențiat de indicatorul cifra de afaceri.

3) Valoarea adăugata (VA)

VA = MARJA COMERCIALĂ – CONSUMURI DE PROVENIENȚĂ EXTERNĂ + PRODUCȚIA.

Excedentul brut de exploatare(EBE) sau după caz insuficiența brută de exploatare EBE = (VALOAREA ADĂUGATĂ + SUBVENȚII DE EXPLOATARE) – (CHELTUIELI CU PERSONALUL + IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE)

EBE măsoară surplusul monetar potențial furnizat de activitatea curentă și se mai EBE este o măsură a performanțelor economice;

EBE este independent de politica financiară a întreprinderii (nu este influențat de veniturile și cheltuielile financiare);

EBE reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere)

Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare, obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatării.

Rezultatul exploatării = EBE + (venituri din provizioane pentru exploatare + alte venituri din exploatare) – (cheltuieli cu amortizarea și provizioanele pentru exploatare + alte cheltuieli pentru exploatare).

Rezultatul exploatări = EBE + alte venituri din exploatare – cheltuieli cu amortizările – alte cheltuieli de exploatare.

Acest rezultat este independent de politica de explorare a întreprinderii. Acesta trebuie să fie pozitiv deoarece reprezintă rezultatul pentru care întreprinderea a fost creată.

Rezultatul curent (profit sau pierdere).

RC = rezultatul exploatării + venituri financiare – cheltuieli financiare.

Rezultatul excepțional

Rezultatul excepțional = venituri excepționale – cheltuieli excepționale

1.2.2. Rezultatele întreprinderii, capacitatea de finanțare și lichiditatea

1) Capacitatea de autofinanțare – reflectă potențialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) și să finanțeze investițiile de expansiune (partea din profit repartizată pentru constituirea rezervelor și a fondului de dezvoltare).

CAF reflectă creșterea economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a firmei după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. CAF se poate determina prin două metode: deductivă și adițională.

Indicator calculatpe baya contului de rezultate, capacitatea de autofinanțare exprimă practic o diferență între veniturile încasabile ale firmei și cheltuielile plătibile ale acesteia.

Metoda deductivă.

CAF este calculată pornind de EBE.

EBE:

+ transferuri de cheltuieli (de exploatare)

+ alte venituri (de exploatare)

– alte cheltuieli (de exploatare)

± cote parte a rezultatului aferent operațiilor făcute în comun (a)

– cheltuieli financiare (b)

+ venituri excepționale din operații de gestiune (c)

– cheltuieli excepționale din operații de gestiune (d)

– participarea salariaților (*)

– impozitul pe profit

= CAF

(*) unde este cazul: economiile țărilor occidentale

a) cu excepția reluărilor privind provizioanele;

b) cu excepția amortismentelor și provizioanelor financiare;

c) cu excepția veniturilor din cesiuni de imobilizări

cu excepția cotei părți a subvențiilor de investiții virate în contul de rezultate;

d) cu excepția valorii contabile a imobilizărilor cedate

cu excepția amortismentelor și provizioanelor excepționale.

Metoda adițională.

CAF este calculată pornind de la rezultatul net contabil.

Rezultatul net contabil:

+ amortismente și provizioane

+ cheltuieli excepționale calculate

+ valoarea contabilă a elementelor de activ cedate

– reluări și transferuri de cheltuieli (venituri de exploatare)

– reluări și transferuri de cheltuieli (venituri financiare)

– reluări și transferuri de cheltuieli (venituri excepționale)

– subvenții virate la rezultate (venituri excepționale)

– venituri din cesiunea elementelor de activ imobilizate (venituri excepționale)

= CAF

2) Cash – flow–ul întreprinderii – corespunde resurselor generale de activitate a întreprinderii în cazul unei perioade.

El reprezintă capacitatea potențială de creștere a întreprinderii.

CASH-FLOW = REZULTAT NET + AMORTISMENTE

CASH-FLOW = REZULTAT NET + AMORTISMENTE + PROVIZIOANE

3) Trezoreria de exploatare – reprezintă trezoreria obținută din operațiuni de exploatare.

TREZORERIA DE EXPLOATRE = EBE – VARIAȚIA NEVOILOR DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE.

1.3. Rentabilitatea întreprinderii. Sistemul de rate

Prin intermediul unei analize retrospective, diagnosticul financiar detectează eventualele stări de dezechilibru, în scopul identificării originii și cauzelor care le-au generat și al stabilirii măsurilor de redresare.

Diagnosticul rentabilității capitalurilor se realizează prin intermediul a două categorii de rate de eficiență, una generală și două care compun pe cea generală:

rate de rentabilitate economică

rate de rentabilitate financiară si rate de dobândă.

Metoda ratelor este o tehnică de analiză folosită, atât de analiștii financiari din întreprindere, cât și de organele bancare și cele de studii financiare.

Această metodă permite să se pună în evidență anumite aspecte semnificative relative la bilanț, la contul de rezultate sau la tabloul fluxurilor. Ratele posibil de determinat fiind numeroase iar gruparea lor omogenă și riguroasă fiind greu de realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare, și grupate pe următoarele coordonate:

rate de rentabilitate;

rate de structură a capitalurilor;

rate privind rotația capitalului.

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se face apel la datele contabile din bilanț și din contul de profit și pierdere, cât și la informațiile conținute în bilanțul financiar și în bilanțul funcțional.

1) Ratele de rentabilitate

sistemul de rate de rentabilitate cuprinde în sinteză trei grupe:

rate de rentabilitate economică;

rate de rentabilitate financiară;

rate de structură a capitalului.

Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obținute în raport cu activitatea întreprinderii (rentabilitatea comercială) și a mijloacelor economice (rentabilitatea economică) sau financiare (rentabilitate financiară).

2) Ratele de structură a capitalurilor

Sunt formate din:

ratele echilibrului financiar;

ratele de îndatorare;

ratele privind structura activului și pasivului.

3)Ratele privid rotația capitalului.

Analiza ratelor de rotație permite aprecierea comportamentului fiecărei componente a nevoii fondului de rulment, deoarece ratele măsoară ritmul de reînnoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor și creanțelor comerciale pe de o parte și exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă parte. Pentru analiza activelor și pasivelor mai mici de un an pot fi utilizate ratele de rotație exprimate în număr de rotații (Kr = coeficient de rotație), dar și în număr de zile (D = durata unui circuit de rotație a capitalurilor prin cifra de afaceri).

; Vz = viteza exprimată în număr de zile

DR = durata de rotație globală a capitalurilor prin cifra de afaceri.

1.4. Analiza fluxurilor financiare

Fluxurile de trezorerie și analiza lichidității

Toate operațiunile pe care întreprinderea le realizează cu mediul său se traduc imediat sau la termen, prin fluxul de trezorerie.

Diferența încasări – plăți reprezintă fluxul net global de trezorerie ∆T obținut în cursul unui exercițiu financiar.

∆T = ∆FR – ∆NFR

Flux net de trezorerie legat de activitate + flux net de trezorerie legat de investiție + flux net de trezorerie legat de funcționare = ∆FR + ∆NFR = ∆T

1.4.1. Fluxul net de trezorerie legat de activitate (FNTLA)

FNTLA = venituri de gestiune încasate – cheltuieli de gestiune plătite

El poate fi calculat pornind de la capacitatea de autofinanțare apelând la anumite corecții: CAF = venituri încasabile (cu excepția VCEA) – cheltuieli plătibile.

Corecția relativă a variației de stocuri.

CAF este calculat ținând cont de variația stocurilor. Constatarea variaților stocului nu are nici un efect asupra trezoreriei. Prin urmare trebuie eliminate variațiile de stocuri din CAF pentru a găsi fluxul net de trezorerie legat de activitate.

Corecția relației la variațile creanțelor și ale datoriilor.

Venituri încasate = venituri încasabile – creanțe + încasări de creanțe anterioare

Venituri încasate = venituri încasabile – ∆ creanțe

Cheltuieli plătite = cheltuieli plătibile – ∆ datorii

Concluzie:

Relația dintre fluxul net de trezorerie legat de activitate și CAF este următoare:

FNTLA = CAF – ∆ stocuri – ∆ creanțe + ∆ datorii

FNTLA = CAF – ∆ NFR legată de activitate

Dacă FNTLA < 0 întreprinderea se găsește într-o situație critică și ar risca să fie confruntată cu probleme de non lichiditate.

Dacă FNTLA > 0 arată existența unui potențial de autofinanțare și este semnul unei bune rentabilități.

1.4.2. Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE) sau fluxul de trezorerie al exploatării (FTE).

ETE = + încasări din vânzări

plăți aferente aprovizionărilor

plăți aferente altor cheltuieli de exploatarea

reglementarea TVA de plată

-Calculul ETE pornind de la EBE:

ETE = EBE – variația NFRE

-Calculul ETE pornind de la excedentul asupra operațiunilor (ESO):

ESO = vânzări (fără TVA) + producția imobilizată

cumpărări (fără TVA)

alte cheltuieli de exploatare (∆ stocuri exclusă)

ETE = ESO – ∆ creanțe de exploatare + datorii de exploatare

Calculul ETE pornind de la încasări și plăți (inclusiv TVA) aferente operațiunilor de exploatare:

ETE = încasări din operații de exploatare – plăți din operații de exploatare

CAPITOLUL II

ANALIZA INDICATORILOR FINANCIARI AI S.C. SCADT S.A. SLATINA

2.1. PREZENTARE GENERALĂ A S.C. SCADT S.A. SLATINA

Date de identificare ale societății:

Denumire: S.C. S.C.A.D.T. S.A. Slatina

Adresa: str. Cireașov, nr. 18, mun. Slatina, jud. Olt

Telefon: 0249/43.42.46

Fax: 0249/436.601

E-mail: [anonimizat]

Informații generale:

S.C. SCADT SA Slatina este una dintre primele firme din România care s-a organizat ca societate comercială cu capital integral privat în ramura construcțiilor, înregistrata la Registrul Comerțului cu nr. J28 / 970 / 1992, acționarii fiind 100% persoane fizice-salariați ai societății. Sediul societății și baza de producție, sunt amplasate pe str. Cireașov nr. 18 , în partea de N-E a municipiului Slatina, în zona industrial

Obiecte de activitate:

S.C. SCADT SA Slatina are ca obiecte principale de activitate următoarele:

Execuție lucrări de construcții – montaj, obiective de investiții industriale, social-culturale, locuințe colective și unifamiliale, agrozootehnice etc. precum și reparații capitale ale acestora.

Execuție lucrări tehnico-edilitare și gospodărești, respectiv: alimentări cu apă, alimentări cu gaze, canalizare, drumuri, străzi, etc.

Execuție lucrări de construcții-montaj pentru amenajări de îmbunătățiri funciare.

Extracția, sortarea și transportul agregatelor minerale, producerea de mortare, betoane și prefabricate din beton armat atât pentru necesarul propriu cât și pentru terți.

Exploatări forestiere, gaterarea buștenilor la sediul societății, executarea de confecții din lemn.

Producerea și montajul de confecții din aluminiu (uși, ferestre, vitrine, mobilier etc.), pereți cortină – cu profile indigene sau din import.

Producerea de confecții metalice (uși, ferestre, panouri, armături de oțel beton ).

Prestări servicii cu utilaje grele de construcții și diferite mijloace de transport, pentru cerințele societății cât și pentru alți solicitanți.

Alte activități complementare care deservesc cele două ramuri principale (constructii-montaj și producție industrială): izolații, bobinaj, tapițerie, sculărie, etc.

Principalele lucrări realizate sau în curs de execuție:

S.C. SCADT S.A SLATINA a realizat în ultimii ani sau are în curs de execuție următoarele lucrări mai importante:

Sediul Prefecturii Județului Olt;

Cartier locuințe unifamiliale în municipiul Slatina;

Extinderea sediului Parchetului Olt;

Amenajare rampă reziduri menajere și stradale, în mun.Slatina;

Confecționarea de tâmplărie de aluminiu și montare la investiții de sedii de bănci (Buzău, Baia Mare, Găești, Titu, Făgăraș), sedii administrative (Râmnicu-Vâlcea, Târgoviște), reprezentanțe ale firmelor străine (Cluj Napoca, Bucurețti, Brașov, Timișoara);

Consolidare versant alunecare teren zona Mânăstirea Clocociov Slatina – Finanțare Fonduri PHARE;

Consolidare DJ 546 și versant Comuna Teslui- Finanțare Fonduri PHARE;

Sediul Vama Târgu-Jiu;

Școala cu clasele I-VIII nr.3- Slatina – Finanțare BANCA MONDIALĂ;

Fațadă S.C. ALTUR S.A. Slatina;

Fațadă S.C. ALRO S.A. Slatina;

Teatrul Municipal „Eugen Ionescu” Slatina;

Alimentări cu gaze în localitățile Slătioara, Șerbanești, Corbu, Grădinari, jud.Olt;

Pod beton armat în localitatea Strejești;

Blocuri pentru tineri – Balș, jud. Olt;

Blocuri pentru tineri – Piatra-Olt, jud. Olt;

Baza de productie sector gaze-Târgu-Jiu, jud.Gorj;

Bloc pentru tineri – Călimanești, jud. Vâlcea;

Centrul social integrat în mun. Târgoviște – jud. Dâmbovița, finanțat din Progamul RICOP;

Sală de sport – Șc. Normală în municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița;

Sală de sport – Șc. Generală nr. 49, Str. Vatra Luminoasă, București;

Documente care reglementează activitatea:

Sistemul calității certificat ISO 9001/2000 – certificat nr. 357/1/26.09.2003 eliberat de SRAC;

Autorizație laborator gr.II nr. 01.8.2/18.08.2003;

Agrement tehnic pentru finisaje interioare și exterioare cu marmură din import;

Agrement tehnic pentru tâmplarie din aluminiu:

uși, ferestre;

pereți cortină;

Acreditare pentru exploatări forestiere;

Atestat pentru exploatare agregate minerale pentru construcții;

Autorizare pentru execuție lucrări de instalații rețele gaze naturale și alimentări cu apă din oțel și polietilenă;

Licență de exploatare produse de balastieră;

Atestare stație sortare produse de balastieră;

Atestare stații preparare betoane și mortare;

Atestat pentru execuție lucrări de construcții-montaj la amenajările de îmbunătățiri funciare.

Pentru rezultate deosebite în anul economic 2004 societatea s-a clasat pe locul I în Topul Firmelor faza județeană secțiunea Construcții – Întreprinderi Mari, obținând și Diploma de excelență pentru situarea în primele 3 locuri la ultimele 3 ediții în Topul Firmelor faza județeană secțiunea Construcții – Întreprinderi Mari.

Conducerea societății S.C.SCADT S.A este preocupată de îmbunatățirea continuă a calității produselor și serviciilor sale, de respectarea clauzelor contractuale pentru a asigura și întreține satisfacția totală a clienților.

În acest scop recrutarea personalului se face după criteriul profesionalismului, și seriozității. Pentru perfecționarea continuă și alinierea la cerințele actuale, S.C. "S.C.A.D.T." S.A a alocat în permanență fonduri pentru instruirea personalului. Ținând cont de baza tehnico-materială de care dispune, precum și de potențialul salariaților, conducerea societății își propune să asigure clienților săi produse competitive ca preț, la timpul cerut și o calitate superioară a produselor și serviciilor prestate.

2.2. ANALIZA FINANCIARĂ A INDICATORILOR S.C. SCADT S.A. SLATINA

2.2.1. ANALIZA INDICATORILOR ECHILIBRULUI FINANCIAR

Pornind de la bilanțul patrimonial restrâns, (lichiditate-exigibilitate), am calculat indicatorii de analiză ai echilibrului financiar, pentru societatea SC SCADT SA.

Tabelul nr.2 Bilanțul patrimonial restrâns

2.2.1.1. Determinarea fondului de rulment (brut, net, propriu și străin)

Tabelul nr.3 Bilanțul simplificat

a) Fondul de rulment brut (FRB) = stocuri + creanțe + investiții financiare pe termen scurt + disponibiltăți + cheltuieli în avans = active circulante

2005: frb = 721,33 + 2.371,44 + 2,29 + 704,34 = 3.799,41

2006: FRB = 1.690,44 + 3.173,77 + 2,42 + 524,33 = 5.390,96

2007: FRB = 611,42 + 3.476,9.0 + 0,3 + 2.074,25 + 15,30 = 6.178,19

b ) FONDUL DE RULMENT NET (SAU PERMANENT) (FRN)

– Determinarea fondului de rulment net abordând partea superioară a bilanțului (modelul specific țărilor europei continentale)

FRN = CP – AI = CAPITAL PERMANENT – ACTIVE IMOBILIZATE

FRF = CAPITAL PERMANENT – NEVOI PERMANENTE

(exclusiv amortizări și provizioane ) (în valoare netă)

2005: FRN = 2.271,03 – 1.861,24 = 409,80

2006: FRN = 4.252,10 – 2.735,81 = 1.516,29

2007: FRN = 4.659,29 – 3.762,97 = 896,32

Determinarea fondului de rulment net abordând partea de jos a bilanțului (modelul anglo-saxon)

FRN = AC – RT = ACTIVE CIRCULANTE – RESURSE DE TREZORERIE

FRN = ACN – Datorii mai mici de un an și pasive de trezorerie

(cu lichiditate un an,

exclusiv amortizări și provizioane)

2005: FRN = 3.799,41 – 353,10 – 3.036,51 = 409,80

2006: FRN = 5.390,96– 425,74 – 3.448,92 = 1.516,29

2007: FRN = 6.178,19 – 584,61– 4.697,27= 896,32

Interpretare:

În cei trei ani avem active circulante mai mari decât resurse de trezorerie, deci există un FRN pozitiv; în această situație excedentul de lichidități față de exigibilitățile pe termen scurt reprezintă un semn favorabil privind solvablilitatea și echilibrul financiar. Astfel societatea comercială poate face față tuturor scadențelor și dispune încă, de un sold tampon în măsură să anihileze eventualii factori nefavorabili privitori la vânzarea stocurilor sau onorarea datoriilor pe termen scurt.

Fondul de rulment propriu (FRP) = CP – AI = Capital propriu – Active imobilizate

CPR 2005 = Capital social + Rezerve din reevaluare + Rezerve +

+ Rezultat net nerepartizat = 175,00 + 1.864,68 + 231,36 = 2.271,03

CPR 2006 = 4.252,10

CPR 2007 = 4.659,29

2005: FRP = 2.271,03 – 1.861,24 = 409,80

2006: FRP = 4.252,10 – 2.735,81 = 1.516,29

2007: FRP = 4.659,29 – 3.762,97= 896,32

d) Fondul de rulment străin (FRS)

FRS = CP – Cp = Capital permanent – Capital propriu

2005: FRS = 2.624,13 – 2.271,03 = 353,10

2006: FRS = 4.677,85 – 4.252,10 = 425,74

2007: FRS = 5.243,90 – 4.659,29 = 584,61

sau FRS = FRN – FRP

2005: FRS = 762,90 – 409,80 = 353,10

2006: FRS = 1.942,04– 1.516,29 = 425,74

2007: FRS = 1.480,92 – 896,32 = 584,61

Tabelul nr.4 Fondul de rulment în cei trei ani,calculat pe baza bilanțului simplificat

2.2.1.2. Determinarea nevoii de fond de rulment (NFR)

2005: NFR = (3.799,41 – 704,34– 2,29) – 3.036,51 = 56,26

2006: NFR = (5.390,96– 524,33 – 2,42) – 3.448,92 = 1.415,29

2007: NFR = (6.178,19 – 2.074,25 – 0,3) – 4.697,27 = -593,63

NFRAnul2006/Anul2005 = 1.415,29 – 56,26 = 1.359,03

NFRAnul2007/Anul2006 = -593,6.3 – 1.415,29 = -2.008,92

Tabelul nr.5 Determinarea nevoii fondului de rulment

Interpretare:

În anul 1 și în anul 2 NFR este pozitivă; acest lucru semnifică un surplus de resurse temporare, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Avem deci o creștere economică sănătoasă dar și un efect al încetinirii rotației stocurilor și creanțelor în raport cu cifra afacerilor. În anul 3 mărimea negativă a NFR evidențiază fie un surplus de resurse temporare ca urmare a accelerării rotației activelor circulante, fie o întrerupere temporară a aprovizionărilor.

2.2.1.3. Determinarea trezoreriei nete (TN)

2005: TN = 409,80 – 56,26 = 353,54

2006: TN = 1.516,29 – 1.415,29 = 101,01

2007: TN = 896,32 – (- 593,63) = 1.489,95

Interpretare:

Mărimea pozitivă a TN în cei trei ani certifică o stare de echilibru financiar la nivelul întregii întreprinderi.

TN = TN1 – TN0 = Variația trezorerie nete = Cash flow

TNAnul2006/Anul2005 = TNAnul2006 – TNAnul2005 =101,01–353,54= – 252,53

TNAnul2007/Anul2006 = TNAnul2007 – TNAnul2006 = 1.489,95 –101,01= 1.388,94

Interpretare:

În primul caz, fluxul net al exercițiului, respectiv cash-flow-ul perioadei (anul2/anul1) este negativ, avem deci o scădere a capacității reale de finanțare a investițiilor, o scădere a activului net real; iar în cel de al doilea caz, cash-flow-ul perioadei (anul3/anul2) este pozitiv, deci avem o creștere a capacității reale de finanțare a invetițiilor, o înbogățire a activului net real.

2.2.1.4. Determinarea situației nete (SN)

2005 : SN = 5.660,64 – 3.036,51 = 2.624,13

2006: SN = 8.126,77 – 3.448,92 = 4.677,85

2007: SN = 9.941,16 – 4.697,27 = 5.243,90

Tabelul nr.6 Valorile FRF,NFR și TN

Interpretare:

Se observă o creștere a situației nete de la un exercițiu la altul, adică o îmbogățire patrimonială a întreprinderii, o creștere a valorii acesteia pe seama realizării și reinvestirii unei părți din profitul net (creșterea capitalurilor proprii).

SNAnul2006/Anul 2005 = SNAnul2006 – SNAnul2005 = 4.677,85 – 2.624,13 = 2.053,72

SNAnul 2007/Anul 2006 = SNAnul2007 – SNAnul2006 = 5.243,90 – 4.677,85 = 566,05

Interpretare:

În cei trei ani întreprinderea înregistrează o situație netă pozitivă, ceea ce reflectă o gestiune economică sănătoasă. Această creștere a situație nete evidențiază atingerea obiectivului de maximizare a valorii întreprinderii urmărit de acționari și manageri.

2.2.1.5. Indicatori ai echilibrului funcțional

Nevoia de fond de rulment de exploatare (NFRE). Nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE).

Anul 2005: NFRE = Stocuri + Creanțe de exploatare – DTSexpl = (721,33 + +2.371,44) – 3.036,51 = 56,26

Anul 2006: NFRE = (1.690,44 + 3.173,77) – 3.448,92 = 1.415,29

Anul 2007: NFRE = (611,42 + 3.476,90) – 4.697,27 = -608,94

NFRAE Anul2005= NFRAE Anul2006 = NFRAE Anul 2007 = 0

Interpretare:

Atragerea unor resurse de finanțare suplimentare, la un cost zero(datoriile luate în calculul NFRAE, NFRE sunt caracterizate printr-un cost nul), poate fi o soluție de realizare a echilibrului financiar.

NFRTAnul2005 = 56,26

NFRTAnul2006 = 1.415,29

NFRTAnul2007 = – 608,94

FRNG1 = 2.624,13 – 1.861,24 = 762,90

FRNG2 = 4.677,85 – 2.735,81 = 1.942,04

FRNG3 = 5.243,90 – 3.762,97 = 1.480,92

Interpretare:

Deoarece în cei trei ani FRNG este superior lui NFRE, putem considera că societatea se află într-o stare normală de echilibru.FRNG este pozitiv, deci întreprinderea are capacitatea de a-și finanța ciclul de exploatare.

2.2.2. ANALIZA PERFORMANȚELOR ÎNTREPRINDERII CU AJUTORUL CONTULUI DE REZULTATE

2.2.2.1 Rezultatele întreprinderii evidențiate prin tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG), pe baza contului de profit și pierdere simplificat, prin regruparea elementelor.

Marja comercială (MC)

2005: MC = 211,87 – 210,09 = 1,78

2006: MC = 214,15 – 207,70 = 6,44

2007: MC = 577,55 – 550,08 = 27,47

Producția exercițiului (PE)

2005: PE = 6.856,04 + 566,40 = 7.422,44

2006: PE = 12.456,29 + 1.641,85 = 14.0.98,14

2007: PE = 23.047,67 + 2.867,19 = 25.914,78

Valoarea adăugată (VA)

2005: VA = (1,78 + 7.210,57) – (3.761,71 + 33,20 + 788,61 + 161,57) = 2.467,26

2006: VA = (6,44 + 13.883,99) – (7.668,11 + 156,23 + 1.944,68 + 143,75) = 3.977,66

2007: VA = (27,47 + 25.337,23) – (12.517,20 + 149,58 + 5.734,48 + 240,59 = 6.722,85

Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = (VA + Subvenții de exploatare) – (Cheltuieli cu personalul + Impozite, Taxe, Vărsăminte asimilate)

2005: EBE = (2.467,26 + 0) – (1.178,02 + 91,93) = 1.197,31

2006: EBE = (3.977,66 + 0) – (2.219,35 + 119,76) = 1.638,55

2007: EBE = (6.722,85 + 0) – (4.358,90 + 190,55) = 2.173,41

Rezultatul exploatării (RE) (Profit sau pierdere)

2005: RE = 1.197,31 + (86,18 + 0) – 221,91 = 1.061,58

2006: RE = 1.638,55 + 27,69 – 72,64 + 2.132,96 = 1.411,49

2007: RE = 2.173,41+ (12,70 + 697,08) – 158,87 + 5.997,97 = 1.554,96

Rezultatul curent înaintea impozitării (Profitul curent) (RC)

RC = Rezultatul exploatării + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

2005: RC = 1.061,58 + 96,95 – 53,09 = 1.105,44

2006: RC = 1.411,49 + 282,49 – 68,61 = 1.625,36

2007: RC = 1.554,96 + 464,59 – 114,55 = 1.905,01

Rezultatul excepțional (Rez. Excepțional)

2005: Rez. excepțional = 10,70 – 149,94 = -139,24

2006: Rez. excepțional = 0

2007: Rez. excepțional = 0

Rezultatul net al exercițiului (RN) (Profitul net)

2005: RN = 11.054.415 – 1.392.389 – 2.536.567 = 7.125.459

2006: RN = 16.253.643 – 0 – 4.216.851 = 12.036.792

2007: RN = 19.050.096 – 0 – 4.691.456 = 14.358.640

Tabelul nr.7 Soldurile intermediare de gestiune

Tabelul nr.8 Variația indicatorilor MC, PE, VA, EBE, RE, RC, REZ.Ex, RN

2.2.2.2 ANALIZA CAPACITĂȚII DE AUTOFINANȚARE

METODA DEDUCTIVĂ DE DETERMINARE A CAF

Tabelul nr.9 Determinarea CAF prin metoda deductivă

METODA ADIȚIONALĂ DE DETERMINARE A CAF

Tabelul nr. 10 Determinarea CAF prin metoda aditională

2.2.3. Rentabilitatea întreprinderii. Sistemul de rate de rentabilitate

Analiza rentabilității firmei se realizează pe baza ratelor de rentabilitate economică și finaciară, dar mai ales pe baza factorilor de influență cantitativi și calitativi în care se descompun aceste rate.

Rec = (EBIT – TAX) * AE = (PN + DOB) / AE

AE = IMO + VARIAȚIE NFR

Rfin = PN/CPR

Rfin = (Rec – Rdob) * Datfin/CPR

Tabelul nr.11 Rentabilitatea economica și financiară

Prin contractarea de datorii pe termen lung firma își asumă în plus un risc de îndatorare, care în mod normal ar trebui să-i aducă o rentabilitate suplimentară. Însă firma nu beneficiază de un efect de levier.

Efectul de levier anul2007=

Efectul de levier în Anul 3 > 0 rezultă capitalurile executate sunt utilizate eficient

Sursa: Brezeanu P. Gestiunea financiară în economia de piață, Concepte, teorii, politici financiare și studii de caz, Universitatea „Spiru Haret”, Editura Economică-2000, pag.53-59

Rata de rentabilitate comercială

Rata marjei comerciale se calculează după formula:

Rmc=

Rmc2005=

Rmc2006=

Rmc2007=

Interpretare: pune in evidenta strategia comerciala a societății analizate si apreciază influenta constrângerii pieței si a politicii preturilor de vânzare.

Rata marjei brute de exploatare se calculează ca raport intre excedentul brut din exploatare si cifra de afaceri:

Rmb=

Rmb2005 =

Rmb2006 =

Rmb2007 =

Interpretare: măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, de politica de investiții, de incidența fiscalității si a elementelor excepționale si indica aptitudinea proprie a activității de exploatare de a degaja profit.

Rata marjei nete se calculează ca raport intre rezultatul net si cifra de afaceri:

Rmn=

Rmn2005 =

Rmn2006 =

Rmn2007 =

Interpretare: această rată exprimă eficiența globală a societății respectiv capacitatea sa de a realiza profit și de a rezista concurenței.

Rata marjei nete de exploatare se calculează ca raport între rezultatul exploatării și cifra de afaceri:

Rme=

Rme2005 =

Rme2006 =

Rme2007 =

Interpretare: pune în evidență eficiența activității de exploatare sub toate aspectele respectiv industrial, administrativ și comercial și de asemenea prezintă avantajul de a fi influențată de amortizări și provizioane devenind un rezultat net al exploatării.

Rata marjei brute de autofinanțare se calculează ca raport între capacitatea de autofinanțare și cifra de afaceri:

Rmba=

Rmb2005 =

Rmba2006 =

Rmba2007 =

Interpretare: Masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi.

Rata marjei asupra valorii adăugate se calculează ca raport intre excedentul brut din exploatare si valoarea adăugata:

Rmva=

Rmva2005 =

Rmva2006 =

Rmva2007 =

Interpretare: Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare.

Ratele de rentabilitate economică

Aceste rate măsoară eficiența mijloacelor materiale si financiare alocate întregii activități a firmei.

Rata excedentului brut din exploatare se calculează ca raport între excedentul brut din exploatare și activul economic:

Reb = =

Reb2005 =

Reb2006 =

Reb2007 =

Interpretare: Aceasta rata oferă o apreciere globala asupra rentabilității brute a capitalurilor investite si in plus prezintă avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.

Rata de rentabilitate economică se calculează ca raport între EBIT și activul economic.

Rec== =

Rec2005 =

Rec2006 =

Rec2007=

Rata profitului net se calculează ca raport între profitul net și activul economic :

Rpn = =

Rpn2005 =

Rpn2006 =

Rpn2007 =

Interpretare: această rată exprimă rentabilitatea neta de dobânzi și impozit a activului economic investit.

Rata rentabilității activului economic se calculează ca raport între rezultatul exploatarii ânainte de deducerea dobanzilor și a impozitului pe profit și activul total.

Rae=

Rae2005 =

Rae2006=

Rae2007=

Interpretare: rezultatul exploatarii înainte de deducerea cheltuielilor cu dobanzile și a impozitului pe profit reprezinta rezultatul curent înaintea deducerii impozitului pe profit, a dobânzilor și cheltuielilor asimilate.

Rentabilitatea activului economic brut se calculează ca raport între excedentul brut din exploatare și activul total.

Raeb=

Raeb2005 =

Raeb2006 =

Raeb2007=

Rata de rentabilitate economică brută se calculează ca raport între excedentul brut din explaotare și capitalul economic brut:

-pt. 2005:

-pt. 2006 :

-pt. 2007 :

Interpretare: nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea această rată e folosita frecvent în analiza externă deoarece permite efectuarea comparațiilor în spațiu între întreprinderile aparținând aceluiași sector indiferent de mărimea lor sau de forma lor de proprietate.

Rata de rentabilitate economică neta se calculeaza ca raport între rezultatul exploatarii și capitalul economic net.

Capital economic net = imobilizari nete de exploatare + NFRE

-pt. 2005:

-pt. 2006:

-pt. 2007:

Imob. Nete 2005= imob. Brute 2005 – ajustareavalorii imob. corporale și necorporale 2005 = 1.861,24 – 221.91 = 1.630,68

Imob. Nete 2006 = 2.735.81 -112,56 = 2.614,60

Imob. Nete 2007= 3.762,97 – 246,49 = 2.794,52

Interpretare: capitalul economic net semnifica faptul ca s-au dedus amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor.

Ratele de rentabilitate financiară

Rata de rentabilitate financiară

Se calculează ca raport între profitul net și capitalurile proprii(exclusiv profitul nerepartizat). Rrf=

-pt. 2005: = 31,38%

-pt. 2006: = 33%

-pt. 2007: = 44%

Rentabilitatea financiară este prin urmare influențată de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situația îndatorării firmei.Este de dorit ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piața capitalului de împrumut, pentru a face atractive acțiunile întreprinderii si a creste cursul lor bursier.

Rata de rentabilitate financiara neta se calculează ca raport intre rezultatul net al întreprinderii si capitalurile proprii al acesteia. Din capitalurile proprii se exclud profitul nerepartizat.

-pt. 2005: = 48,7%

-pt. 2006: = 44,55%

-pt. 2007: = 58%

Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente se calculează după următoarea formula:

-pt.2005: = 31,4%

-pt. 2006: = 33%

-pt. 2007: = 44%

Interpretare: rentabilitatea astfel exprimata remunerează capitalurile proprii prin acordarea dividendelor având o dimensiune de remunerare a împrumuturilor prin plata dobânzilor.

4. Randamentul capitalurilor proprii= Dividende/capitaluri proprii

Datorita faptului ca profitul net al societatii nu a fost repartizat sub forma de dividende, randamentul capitalurilor proprii în cei trei ani este 0.

5. Profitul per actiune = Profitul net al exercițiului / numărul de acțiuni emise pentru cei trei ani.

Numărul de acțiuni emise a fost de 10.000,12.500, 11.200.

Profitul per actiune pt anul2005 = 712,55/10000 = 0,07 1

Profitul per actiune pt anul2006= 1.203,68/12500 = 0,096

Profitul per actiune pt anul2007= 1.435,86/11200= 0,128

Ratele echilibrului financiar

Rata de finanțare a imobiliarilor,(rata FR) se calculează ca raport intre resursele durabile si activele imobilizate brute.

-pt. Anul2005: = 141%

-pt. Anu2006: = 171%

-pt. Anul2007: = 140%

Interpretare: aceasta rata evidențiază condiția de finanțare a imobilizărilor. O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizărilor e finanțat din resurse durabile respectiv din capitaluri permanente.

Rata fondului de rulment propriu se calculează ca raport intre capitalurile proprii si activele imobilizate brute.

-pt. Anul2005: = 122%

-pt. Anul2006: = 133%

-pt. anul 2007: = 87%

Interpretare: aceasta reprezintă o rata referitoare la finanțarea proprie a imobilizărilor motiv pentru care se dorește ca acesta rata sa fie supraunitara.

Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment de exploatare se calculează după formula:

-pt. anul 2005: = 728%

-pt. anul 2006: = 107%

Interpretare: această rată evidențiază proporția corespunzătoare din fondul de rulment care evidențiază partea cea mai stabila a nevoii de fond de rulment legata de exploatare.

Ratele de lichiditate

1. Rata lichidității generale sau rata capacității de plata a ciclului de exploatare se calculează ca raport intre activele circulante si datoriile exigibile pe termen scurt. =Active cu lichiditate <1 an /Active exigibile

-pt. Anul2005: = 125%

-pt. Anul2006 : = 156%

-pt. Anul2007 : = 132%

Interpretare: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt in lichidități pentru a satisface obligațiile de plata exigibile.

2. Rata lichidității reduse se calculează astfel:

-pt. anul2005: = 101%

-pt. anul2006: = 107%

-pt. anul 2007: =119%

Interpretare: această rată exprimă capacitatea unei firme de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și din disponibilități.

3. Rata lichidității imediate sau rata capacității de plată imediate se calculează cu formula:

-pt. anul 2005: =23%

-pt. anul 2006: =15,27%

-pt. anul 2007: =44,17%

Interpretare: caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor ținând cont de încasările existente.

Rata solvabilității pe termen lung se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 186%

-pt. anul 2006: = 236%

-pt. anul 2007: = 212%

Ratele de îndatorare

Levierul(coeficientul total de îndatorare) =

-pt. anul 2005: = 158%

-pt. Anul2006: = 90%

-pt. anul 2007: = 115%

Acesta se interpretează si ca rata automoniei financiare a întreprinderii, respectiv daca angajamentele sale pe termen mediu si lung sunt suficient garantate prin capitalul propriu al firmei.

Rata datoriilor financiare se calculează astfel:

-pt. Anul2005: = 8,9%

-pt. anul 2006: = 8,1%

-pt. anul 2007: = 12%

Aceasta rata caracterizează gradul de îndatorare al întreprinderii pe termen lung.

Rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5;

Rata independenței financiare este dată de formula:

-pt. anul 2005: = 85%

-pt. Anul2006: = 90%

-pt. anul 2007: = 87%

Interpretare: aceasta rată este complementară cu rata datoriilor financiare și măsoară ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general aceasta rata trebuie sa fie superioara sau cel puțin egala cu 0,5 din considerente impuse de norme bancare în relațiile de credit cu întreprinderea.

Rata capacității de împrumut se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 945%

-pt. anul 2006: = 1108%

-pt. anul 2007: = 716%

Interpretare: compara resursele proprii cu împrumuturile contractate pe termen lung.

Rata capacității de rambursare este data de formula:

-pt. anul 2005: = 0

-pt. Anul2006: 0

-pt. anul 2007: 0

Interpretare: exprima teoretic în număr de ani capacitatea întreprinderii de a rambursa in totalitate împrumuturile contractate pe termen lung. Cu cat valoarea raportului e mai mica cu atât mai mare va fi capacitatea de rambursare.

Rata capacității de rambursare exprima, în număr de ani, capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Teoretic normele bancare impun un număr de 3 ani pentru rambursarea datoriilor financiare prin capacitate de autofinanțare.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este egala cu raportul:

-pt. anul 2005: = 4,4%

-pt. anul 2006: = 4,2%

-pt. anul 2007: = 5,3%

Interpretare: aceasta rata separa întreprinderile sănătoase de cele falimentare. În cazul în care aceasta rata e >60% întreprinderea înregistrează probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre in stare de faliment.

Costul îndatorării se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 1,7%

-pt. anul2006: = 2%

-pt. anul 2007: = 2,4%

Ratele privind structura activului si a pasivului

Rata activelor imobilizate se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 71%

-pt. anul 2006: = 58,5%

-pt. anul 2007: = 72%

Interpretare: măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziția întreprinderii in mod permanent in totalul activului

Rata imobilizărilor corporale se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 71%

-pt. anul 2006: = 58%

-pt. anul 2007: = 58%

Interpretare: fiind dependenta de specificul activității cat si de caracteristicile tehnice ale întreprinderii rata va înregistra valori diferite de la o ramură la alta.

Rata imobilizărilor financiare se calculează cu formula:

-pt. Anul2005,2006 si 2007, rata imobilizărilor financiare este 0,deoarece nu avem imobilizări financiare.

Interpretare: ca măsură a politicii de investiții financiare valoarea indicatorului este strâns legata de mărimea întreprinderii.

Rata activelor circulante se exprima astfel:

-pt. anul 2005: = 27,5%

-pt. anul 2006: = 36%

-pt. anul 2007 = 11,7%

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata activelor imobilizate.

Rata stocurilor se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 27%

-pt. anul 2006: = 36%

-pt. anul 2007: =11,7%

Interpretare: aceasta rata este influențată de natura activității întreprinderii și de lungimea ciclului ei de exploatare.

Rata activelor de trezorerie se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 27%

-pt. anul 2006: = 11,3%

-pt. anul 2007: = 40%

Interpretare: reflecta ponderea disponibilităților bănești si a valorilor mobiliare de plasament in patrimoniul întreprinderii.

Rata autonomiei financiare globale este data de formula:

-pt. anul 2005: = 34%

-pt. anul 2006: = 47%

-pt. Anul2007: = 41%

Interpretare: este un indicator global referitor la autonomia financiară a întreprinderii apreciata în ansamblul ei.

Rata de îndatorare globala se calculează astfel:

-pt. anul 2005: = 54%

-pt. anul 2006: = 42%

-pt. anul 2007: = 47%

Interpretare: măsoară ponderea datoriilor globale indiferent de durata si originea lor in patrimoniul întreprinderii. Prin natura ei aceasta rata este mai mica decât 1și pe măsura ce valoarea raportului se diminuează autonomia.

2.2.4. ANALIZA FLUXURILOR FINANCIARE

FNTLA1 = CAFAnul2006 – NFRAnul2006/Anul2005 = 1.389,90 – 1.359,03 = 30,87

FNTLA2 = CAFAnul2007 – NFRAnul2007/Anul206 = 1.994,07 + 2.008,92 = 4.002,99

2.2.4.1. EXCEDENTUL DE TREZORERIE AL EXPLOATĂRII (ETE)

Tabelul nr.12 Calculul ETE pornind de la ESO

ETEAnul2006 = Încasări din exploatareAnul2006 – Plăți pentru exploatareAnul2006 = ESO Anul2006 – Δ Creanțe de exploatare (Anul2006-Anul2005) + Δ Datorii de exploatare(Anul2006-Anul2005) = ESOAnul2006 – (Creanțe de exploatareAnul2006 – Creanțe de exploatareAnul2005) + (Datorii de exploatareAnul2006 – Datorii de exploatareAnul2005) = 1.638,55 – (3.173,77 – 2.371,44) + (1.845,15 + 1.222,30 – 1.326,97 – 1.451,43) = 1.125,28

ETEAnul2007 = Încasări din exploatareAnul2007 – Plăți pentru exploatareAnul2007 = ESO Anul2007 – Δ Creanțe de exploatare (Anul2007-Anul2006) + Δ Datorii de exploatare(Anul2007-Anul2006) = ESOAnul2007 – (Creanțe de exploatareAnul2007 – Creanțe de exploatareAnul2006) + (Datorii de exploatareAnul2007 – Datorii de exploatareAnul2006) = 2.173,41 – (3.476,90 – 3.173,77) + (2.986,52 + 874,43 – 1.845,15 – 1.222,30) = 2.663,76

Interpretare:

Excedentul de trezorerie al exploatării este destinat acoperirii cheltuelilor financiare, rambursării împrumutului financiar, plata impozitului și a dividendelor.

2.2.4.2. CASH-FOW-UL DE EXPLOATARE ȘI CASH-FLOW-UL DE GESTIUNE

Tabelul nr.13 Determinarea Cash-flow-ului de exploatare

Interpertare:

Cash-flow-ul exploatării are semnificația unei capacități potențiale reieșite din contabilitate pe baza contului de rezultate, pentru autofinanțarea creșterii economice a întreprinderii și pentru remunerarea investitorilor de capital.

Dacă luăm în considerare rezultatul tuturor operațiunilor de gestiune, atunci este mai corect să determinăm un cash-flow de gestiune.

Tabelul nr.14 Determinarea Cash-flow-ului de gestiune

În raport cu destinațiile sale,cash-flow-ul disponibil la nivelul întreprinderii se compune din CFDacționari + CFDcreditori.

CFD= CFDacționari+ CFDcreditori

Tabelul nr.15 Determinarea Cas-flow-ului disponibil

CPRanul2006/anul2005 = CPR2006 – CPR2005 = 3.826,36 – 1.917,93 = 1.908,43

CPRanul2007/anul2006 = CPR2007 – CPR2006 = 4.074,68 – 3.826,36 = 248,32

Datoriilor anul2006/anul2005 = 3.448,92 – 3.036,51 = 412,41

Datoriilor anul2007/anul2006 = 4.697,27 – 3.448,92 = 1.248,34

Interpretare:

Mărimea negativă a CFDacționari nu reflectă neapărat o stare nefavorabilă pentru firmă. Aceste valori se datorează faptului că remunerarea potențială pe seama cash-flow-ului de gestiune (care în cazul acționarilor apare sub formă de profit net) este mai mică decât fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor.

Concluzii:

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului financiar. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare , in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential . Analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere.

Concluziile analizei financiare fundamenteaza intreaga politica economica financiara viitoare a intreprinderii ( analiza interna ) si motiveaza comportamentul tuturor partenerilor , investitorilor si concurentilor vizavi de intreprindere ( analiza externa ).

PUNCTE TARI:

1.Structura activului corespunde obiectului de activitate al întreprinderii;

2.Existența unei marje de siguranță financiarădeterminată de un surplus de surse permanente;

3. Evoluție satisfăcătoare asoldurilor intermediare de gestiune;

4. Nivel bun al ratelor de lichiditate curentă și rapidă,

5. Solvabilitate patrimonială ridicată;

6. Utilizarea capitalului investit preponderent pentru finanțarea activelor imobilizate;

7. Îmbunătațirea lichiditații în anii 2006,2007,față de anul2005;

8. Reducerea perioadei de încasare a creanțelor;

9. Termen de plată al datoriilor bun;

10. Nivelul pozitiv al FR în cei trei ani;

11. Finanțarea imobilizărilor prin capitaluri proprii deoarece FR este asigurat pe baza capitalului propriu;

12.Cresterea ratei de rotație a capitalului în anul 2007;

13.Creșterea ratei de rotație a datoriilor;

14.Accelerarea rotației activelor totale dar și a celor imobilizate.

PUNCTE SLABE:

1. Nivel scazut al rentabilității;

2. Există întîrzieri privind încasarea creanțelor;

3. Durata de rotație a creanțelor și furnizorilor nu se încadrează în limitele normale;

4. Gradul de uzură morală și fizică ridicat al bazei materiale;

5. Gradul de înnoire al mijloacelor fixe este redus;

6. Termenul de încasare al creanțelor este mult mai mare decât termenul de plată al datoriilor;

7. Ponderea scăzuta sau nulă a imobilizărilor necorporale si financiare in structura activelor imobilizate;

8. Susținerea parțială a rentabilitătii activitații desfașurate prin subvenții;

RISCURI:

1. Risc mediu de exploatare;

2. Riscul tehnic este ridicat datorită uzurii fizice și morale a mijloacelor fixe.

Oiectivele gestiunii financiare, situează pe primul loc securitatea întreprinderii, nu numai solvabilitatea, respectiv, capacitatea de a face față scadențelor, dar și flexibilitatea, adică o structură financiară care să lase suficientă suplețe gestiunii, furnizându-i fondurile necesare exploatării curente, cu riscurile aferente.

Pe de altă parte, rentabilitatea întreprinderii poate crește prin reducerea dobânzilor și a altor cheltuieli bancare și prin optimizarea utilizării capitalurilor proprii. Aceste obiective la fel de prioritare trebuie analizate în vederea găsirii unui compromis optim în fiecare moment corespunzător strategiei generale a întreprinderii.

BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1

Tabelul nr.16 Structura simplificata prin regruparea elementelor a contului de profit si pierdere

Tabelul nr.17 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Graficul nr.1

Graficul nr.2

Graficul nr.3

Graficul nr.4

Graficul nr. 5

Graficul nr.6

Graficul nr.7

ANALIZA FINANCIARĂ A RATELOR DE RENTABILITATE

Tabelul nr.18 Rentabilitatea economica și financiaraă

Tabelul nr.19 Pragul de rentabilitate,indicatorul de poziție,momentul realizării pragului de rentabilitate,coeficientul de rentabilitate.

Tabelul nr.20 Ratele de lichiditate,de solvabilitate,de rotație ale capitalurilor,de rotație ale activelor,ratele de rotație ale activelor totale și ale activelor imobilizate

ANEXA 2

SINTEZA ANALIZEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

Se impune :

– reducerea termenului de încasare clienți si renegocierea termenelor de plata furnizori.

– reducerea trezoreriei printr-o gestionare mai buna a banilor nevalorificați.

Situației financiare a firmei in cei 3 ani a obținut următoarele punctaje de performanta: