Analiza Financiara a Firmei S.c. Universal Construct S.r.l

TITLUL LUCRĂRII

Rezumat: O analiză financiară introduce evaluarea istoriei, asumarea actuală a viitorului managementului financiar al afacerilor. O analiză financiară are o structură și un conținut bogat.

Scopul principal al analizei situațiilor financiare este acela de a obține o imagine pertinentșă a situației interne a întreprinderilor, reflectată concentrat în nivelul rentabilității, eficientei si riscului, informatii care permit apoi selectarea deciziilor optime de investitii. Prin analiza financiară se elaborează previziuni cu privire la evoluția viitoare a subiectului analizat

Cuvinte cheie:

Cod JEL:

Introducere

În procesul conducerii întreprinderilor se întâlnesc zilnic situații care impun conducătorilor acestora să analizeze deciziile fundamentale necesare a fi adoptate pentru a menține în viață întreprinderea și dacă este posibil, să o și dezvolte.

În acest sens este utilizat un instrument optim de cristalizare a obiectivelor denumit “plan de afaceri” în care se precizează intențiile manageriale ale unei întreprinderi în viitor, metodele folosite la întreprinderea acestora, precum și rezultatele calculate anticipat pentru o perioadă determinată de timp.

Lucrarea de față prezintă importanța și necesitatea utilizării planului de afaceri la nivel microeconomic și modul în care acesta concură la realizarea obiectivelor unei înteprinderi în condiții de eficiență și eficacitate maximă.

În societatea noastră, perioada actuală este marcată de schimbări radicale. Pentru o dezvoltare eficientă a economiei noaste, devine un criteriu esențial pentru fondarea deciziilor economice. O bună cunoaștere a situației financiare a unei companii este o condiție esențială pentru un bun management financiar.

Analiza financiară este aprecierea complexă a viabilității financiare din trecut, prezent sau viitor. Scopul său este de a cunoaște sănătatea financiară a firmelor pentru a identifica slabiciunile care pot cauza viitoarele probleme și pentru a determina puterile pe care se poate construi compania. Însăși analiza financiară are o structură și un conținut bogat.

Lucrarea este structurată pe patru capitole.

Primul capitol aduce în discuție progresul oricărei societăți depinde într-o măsură decisivă de eficiența cu care sunt folosite resursele umane, naturale și financiare de care dispune. Oamenii s-au străduit ca din fiecare unitate de muncă, de resurse umane sau de bani ce se cheltuiesc, să asigure o creștere cât mai mare a volumului și a calității producției, să obțină cantități sporite de bunuri material și servicii. Tipul de analiză ce vine să surprindă mutațiile structurale survenite în cadrul celor trei componente ale poziției financiare: productivitatea muncii, cheltuieli cu personalul, profitabilitatea muncii.

Cel de-al doilea capitol aduce în discuție asigurarea cu mijloacele fixe care urmărește evidențierea concordanței dintre utilajele și echipamentele existente și cele necesare pentru realizarea obiectivelor programate.

Al treilea capitol. Acest tip de analiză vine să surprindă mutațiile structurale survenite în cadrul celor trei componente ale poziției financiare: active, datorii și capital propriu.

Are ca obiectiv stabilirea și urmărirea evoluției ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ și de pasiv).

Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea exprimării bilanțului în procente și permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanțului, putându-se efectua analize comparative în timp și spațiu.

Ultimul capitol reprezintă un studiu de caz privind un plan de afaceri la firma S.C. “UNIVERSAL CONSTRUCT” S.R.L.

Capitolul I. Diagnosticul Uman

1.1.Productivitatea muncii

Progresul oricărei societăți depinde într-o măsură decisivă de eficiența cu care sunt folosite resursele umane, naturale și financiare de care dispune. Oamenii s-au străduit ca din fiecare unitate de muncă, de resurse umane sau de bani ce se cheltuiesc, să asigure o creștere cât mai mare a volumului și a calității producției, să obțină cantități sporite de bunuri material și servicii, deoarece numai pe o asemenea bază poate fi asigurată o creștere economic intensă. Se vor compara permanent rezultate obținute cu factorii de producție utilizați. Acest lucru se realizează mai ales prin intermediul productivității.

Formula de calcul a productivității muncii este următoarea:

1.2. Profitabilitatea muncii

Formula de calcul a profitabilității muncii este următoarea:

1.3.Cheltuieli cu personalul

Cheltuielile cu personalul cuprind toate acele cheltuieli cu salariile și alte drepturi de personal, asigurările și protecția socială, contribuția unității la asigurările sociale și pentru ajutorul de șomaj, cheltuieli cu pregătirea și perfecționarea profesională și alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială.

Formula de calcul este următoarea:

Capitolul 2. Diagnosticul tehnic și tehnologic

2.1. Asigurarea cu mijloacele de muncă

Asigurarea cu mijloacele fixe urmărește evidențierea concordanței dintre utilajele și echipamentele existente și cele necesare pentru realizarea obiectivelor programate.

2.2.Uzura mijloacelor fixe

Uzura poate fi de mai multe tipuri:

uzura tehnică – este expresie a pierderii însușirilor tehnice cum ar fi: coroziunea suprafețelor, micșorarea preciziei cauzată de factori naturali și de producție;

uzura economică – este expresia pierderii caracteristicilor economice ale mijloacelor de muncă, care are loc prin trecerea timpului, atât prin folosire, cât și prin nefolosire;

uzura economică fizică a valorii;

uzura economică fizică a utilității – este expresia diminuării capacității unui utilaj de a produce utilități;

uzura economică morală – este expresia pierderii însușirilor economice ale mijloacelor de muncă datorită unor cause sociale care acționează în afara locului unde se găsesc.

2.3. Productivitatea mijloacelor fixe

Diagnosticul potențialului tehnic și tehnologic urmărește aprecierea stării și utilizării potențialului tehnologic, în principal prin două criterii: asigurarea cu mijloace fixe și eficiența utilizării imobilizărilor corporale.

2.4.Gradul de înzestrare tehnică

Gradul de înzestrare tehnică a muncii reprezintă creșterea dotării întreprinderii cu mijloacele fixe active. Se consideră că, dacă forța de muncă e dotată cu mijloace fixe cu grad ridicat de tehnicitate se potențează obținerea unei productivități de creștere. Măsoară gradul de înzestrare tehnică a societății. Trebuie să fie în creștere continuă și peste media din industrie. Un grad redus se regăsește în idustria de lux unde se lucrează manual.

Formula de calcul a gradului de înzestrare tehnică este:

Capitolul 3. Analiza ratelor de structură ale bilanțului

Acest tip de analiză vine să surprindă mutațiile structurale survenite în cadrul celor trei componente ale poziției financiare: active, datorii și capital propriu.

Are ca obiectiv stabilirea și urmărirea evoluției ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ și de pasiv).

Ratele de structură patrimonială oferă posibilitatea exprimării bilanțului în procente și permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanțului, putându-se efectua analize comparative în timp și spațiu.

3.1. Analiza ratelor de structură ale activului

Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind destinația economică a capitalurilor întreprinderii, apartenența sectorială, natura activității, capacitatea întreprinderii de a-și modifica structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale și mai puțin aspecte legate de politica sa financiară. În sistemul ratelor de structură a activului, cele mai semnificative ca valoare informativă și totodată mai recomandate de literatura de specialitate sunt: rata imobilizărilor, rata stocurilor, rata creanțelor, rata disponibilităților.

a) Rata activelor imobilizate (Rai) , calculată ca raport între activele imobilizate (Ai) și totalul bilanțului (AT), măsoară ponderea în totalul activului a elementelor patrimoniale aflate în permanență la dispoziția întreprinderii, reflectând și gradul de investire a capitalului în întreprinderea respectivă.

R i=

Dimensiunea acestei rate este influențată atât de factorii generali care afectează structura activului ( factori tehnici, economici, juridici) cât și de politicile contabile ale întreprinderii.

a1) Rata imobilizărilor necorporale (Rin) arată ponderea valorii activelor intangibile în total active, determinându-se cu relația:

R in=

Mărimea indicatorului reflectă ponderea unor active precum brevetele, licențele, mărcile

comerciale în cadrul patrimoniului întreprinderii.

Modificarea imobilizărilor necorporale generează de obicei două categorii de efecte:

pe termen scurt prin amortizare afectează costurile, riscul de exploatare și fluxul de numerar;

pe termen mai lung ar trebui să reducă costurile și să sporească volumul vânzărilor;

a2) Rata imobilizărilor corporale (Ric) arată ponderea valorii activelor corporale în total active, determinându-se cu relația:

Ric=

Mărimea acestui indicator este determinată în primul rând de natura activității fiind mult mai ridicată în cazul ramurilor din industria grea față de ramurile care solicită o mai slabă dotare tehnică.

Modificarea imobilizărilor corporale generează de obicei două categorii de efecte:

pe termen scurt prin amortizare afectează costurile produselor, riscul de exploatare și fluxurile de numerar;

pe termen mai lung ar trebui să reducă nivelurile costurilor, dacă investițiile se fac în tehnologii performante și să sporească volumul vânzărilor, pe seama sporirii calității.

a3) Rata imobilizărilor financiare (Rif) arată ponderea activelor financiare permanente în total active, determinându-se cu relația:

Rif=

b) Rata activelor circulante (Rac), calculată ca raport între activele circulante (Ac) și totalul

bilanțului (AT), arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în totalul patrimoniului:

Rac=

Rata activelor circulante pune în evidență dimensiunea propriu-zisă a afacerii derulate de întreprindere în decursul exercițiului financiar. Această rată diferă de la o ramură și de la un sector la altul. O imobilizare consistentă în stocuri și creanțe generează probleme de lichiditate pe termen scurt.

b1) Rata stocurilor (Rst) arată ponderea stocurilor în totalul activelor, determinându-se cu relația:

Rst=

b2) Rata creanțelor (Rcr) arată ponderea creanțelor în totalul activelor, determinându-se cu relația:

Rcr=

b3) Rata disponibilităților bănești (Rdb) reflectă ponderea in patrimonial firmei, determinându-se cu relația:

Rdb=

3.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale pasivului, furnizând informații referitoare la structura resurselor (proprii, împrumutate, atrase) și la termenele de exigibilitate a acestora (lung, mediu si scurt), permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii.

Principalele rate privind structura pasivului sunt:

a)Rata stabilității financiare (Rsf) sau rata finanțării permanente reflectă ponderea deținută de capitalul permanent de care întreprinderea dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de un an) în patrimoniul total:

Rsf=

Complementar ratei stabilității financiare se poate calcula rata finanțării curente sau rata îndatorării curente (Ric) care măsoară ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul resurselor finanțare:

Ric=

b)Rata autonomiei financiare (Raf)

Autonomia financiară pune în evidență măsura în care sursele de finanțare aparțin proprietarului. Cu cât sursele proprii dețin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanțare cu atât autonomia financiarâ a întreprinderii este mai ridicată.

b1)Rata autonomiei financiare globale (Rafg)- se calculează ca raport între capitalul propriu (Cpr) și pasivul total (PT) și reflectă ponderea surselor proprii în totalul surselor de finanțare.

Rafg=

b2) Rata autonomiei financiare la termen (Raft) se poate calcula în două moduri:

ca raport între capitalul propriu (Cpr) și capitalul permanent (Cperm) și reflect ponderea surselor proprii în totalul surselor permanente de finanțare.

Raft=

ca raport între capitalul propriu cu împrumuturile pe termen mediu și lung (Itml).

Raft=

c)Rata de îndatorare caracterizează dependența financiară a întreprinderii și gradul de risc al politicii sale financiare și poate fi calculată în mai multe modalități:

c1)Rata de îndatorare globală (Rîg)- măsoară ponderea datoriilor totale (DT) în totalul surselor de finanțare:

Rîg=

c2) Rata de îndatorare la termen (Rît)- această rată compară datoriile financiare pe termen mediu și lung (Dtml) cu sursele permanente de finanțare (Cpm) sau cu sursele proprii de finanțare (Cpr) și se poate determina cu relațiile:

Rît=

3.3.Analiza lichidității și solvabilității întreprinderii

O primă formă de realizare a echilibrului financiar al firmei este realizată prin asigurarea

permanentă a capacității de plată a firmei, atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

În sens general lichiditatea și solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderii

de a face față plăților scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt în

timp ce solvabilitatea vizează coordonatele pe termen lung.

Ca și orice analiză bazată pe informațiile din Bilanț și Contul de profit și pierdere și analiza

lichidității, utilizând indicatori specifici ai lichidității financiare va trebui să aibă în vedere:

Pe de-o parte asigurarea comparabilității elementelor poziției financiare reflectate prin bilanț atât în timp cât și în spațiu.

Pe de altă parte să se aibă în vedere posibilitatea existenței unei măsuri de utilizare a eventualelor tehnici de contabilitate creativă.

3.3.1.Analiza lichidității

În termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se înțelege capacitatea întreprinderii de

a-și acoperi obligațiile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.

Lichiditatea financiară reprezintă un indiciu al capacității entității de a rambursa datoriile pe termen scurt, măsurat prin evaluarea componentelor de active circulante și datorii curente.

Analiza lichidității se realizează cu ajutorul ratelor de lichiditate, logica analizei fiind

testarea din ce în ce mai drastică a capacității de plată a datoriilor pe termen scurt din elemente de active circulante cu grade de lichiditate din ce în ce mai mari, pe trei nivele:

Rata lichidității curente;

Rata lichidității rapide;

Rata lichidității imediate;

a)Rata lichidității curente sau generale (Lc) reflectă capacitatea întreprinderii de a-și

acoperi obligațiile pe termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante în lichidități și se determină prin raportarea valorii activelor curente (circulante) la valoarea pasivelor curente (obligațiilor pe termen scurt).

Lc=

b)Rata lichidității rapide (Lr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate rapid în lichidități, adică din creanțe, disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt .

Lr=

c)Rata lichidității immediate (Li) măsoară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt, utilizând disponibilitățile existente (disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt), fiind cunoscută și sub denumirea de trezorerie la vedere.

Li=

3.3.2Analiza solvabilității

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și achita datoriile financiare pe termen lung deci vizează un orizont mai îndepărtat de activitate. Analiza solvabilității pe termen lung urmărește să determine în fiecare exercițiu financiar dacă întreprinderea este supusă sau nu riscului de faliment.

Câteva concluzii relative la definirea noțiunii de solvabilitate ar consta în:

1.Solvabilitatea se referă la gradul de acoperire a creditelor

2.Reprezintă gradul în care întreprinderile fac față obligațiilor de plată

3.Solvabilitatea reprezintă o stare a echilibrului financiar care pune în evidență mărimea capitalurilor în raport cu mărimea creditelor.

Pot fi construite mai multe rate de solvabilitate:

a)Rata solvabilității globale sau generale (rsg) exprimă în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele totale ale întreprinderii în cazul falimentului și se determină cu relația:

rsg=

Rata solvabilității generale exprimă securitatea de care se bucură creditorii pe termen lung și scurt , precum și marja de creditare a întreprinderii. Se consideră că mărimea asiguratorie a ratei este 3-4, deoarece în caz de lichidare a întreprinderii, valoarea de lichidare a activelor este inferioară valorii contabile.

b)Rata solvabilității financiare (rsf) arată măsura în care datoriile financiare totale sunt acoperite de activul total.

rsf=

Se consideră un nivel acceptabil al ratei o valoare mai mare de 2, sub acest nivel există pericolul incapacității de plată.

c)Rata solvabilității patrimoniale (rsp) exprimă gradul în care capitalul social (Cs) asigură acoperirea obligațiilor de plată pe termen lung (împrumuturile pe termen lung – Itml și aportul acționarilor sau asociaților – Cs) și se determină cu relația:

rsp=

Se consideră că nivelul normal pentru această rată este de 0,4 – 0,6, limita minimă considerată 0,3.

3.4. Analiza echilibrului financiar

Prin echilibru se înțelege o stabilitate a unei situații, o armonie între elementele componente ale unui sistem, ceea ce în plan financiar implică armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale întreprinderii și implicit egalitatea dintre activul și pasivul bilanțier.

Apreciarea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori, pe baza bilanțului financiar: fondul de rulment, necesarului fondului de rulment, trezoreria.

Echilibrul financiar se realizează pe trei nivele:

echilibru pe termen lung prin compararea resurselor permanente cu utilizările

permanente și când pentru măsurarea echilibrului se folosește indicatorul “fond de rulment”;

echilibru pe termen scurt prin compararea resurselor temporare cu utilizările temporal, iar

indicatorul folosit este “necesarul de fond de rulment”;

echilibru current, când se urmărește nivelul trezoreriei, prin compararea disponibilităților

cu nivelul creditelor bancare temporare.

3.4.1.Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment (FR) este indicatorul de exprimare a echilibrului financiar pe termen lung, prin corelarea capitalurilor permanente cu activele imobilizate.

El constituie premisa menținerii solvabilității unei societăți comerciale, respectiv a unei independențe financiare a acesteia față de creditori.

Fondul de rulment net (FRN) se calculează pe baza bilanțului financiar prin două modalități:

pornind de la elementele cuprinse în partea superioară a bilanțului. Relația de calcul este:

FR= Capital permanent – Active imobilizate nete

pornind de la elementele cuprinse în partea de jos a bilanțului. Relația de calcul este:

FR= Active circulante – Datorii pe termen scurt

3.4.2.Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanțat, rămas după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente, ce va trebui acoperit din resurse permanente.

NFR= Active ciclice – Pasive ciclice

NFR=[Ac-(Ifts+Db)]-[Pasive circulante-(Credite curente+Soldul creditor la bănci)]

3.4.3.Analiza trezoreriei

Trezoreria reprezintă diferența dintre fondul de rulment și necesarul de fond de rulmet.

T= Fondul de rulment – Necesarul de fond de rulmet

3.4.4.Analiza ratelor de finanțare

Ratele de finanțare, numite și rate de sinteză, se determină cu ajutorul analizei combinate și reflectă condițiile de ajustare din resurse și mijloace economice și indirect echilibrul financiar.

Principalele rate de finațare sunt:

rata finanțării stabile sau rata de finanțare a activelor imobilizate din capitaluri permanente;

rata finanțării proprii sau rata de finanțare activelor imobilizate din capitalul propriu;

rata finanțării ciclice;

rata finanțării globale.

3.5.Analiza gestiunii resurselor

Analiza ratelor de gestiune arată rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile până se reîntorc în forma bănească inițială.

În continuare vom prezenta patru dintre ratele de gestiune și anume:

Ratele de gestiune generală ale activelor și pasivelor;

Ratele de gestiune a stocurilor;

Ratele de gestiune a clienților;

Ratele de gestiune a furnizorilor.

3.6.Analiza ratelor de rentabilitate

Pentru construcția ratelor de rentabilitate se raportează diferitele forme ale indicatorilor de exprimare a profitului la indicatori care exprimă efortul depus de societate pentru asigurarea condițiilor de desfășurare a activității.

Cele mai importante rate de rentabilitate sunt:

1.Rata rentabilității economice

2.Rata rentabilității financiare

3.6.1.Analiza rentabilității economice

Analiza rentabilității economice (Re) măsoară performanțele activului total al întreprinderii, se determină prin raportarea excedentului brut din exploatare respectiv rezultatului exploatării la active totale. Relația de calcul este:

Rata rentabilității economice calculată pe baza activului de exploatare este

rata rentabilității economice brute =

rata rentabilității economice nete = *100

3.6.2.Analiza ratei profitabilității veniturilor

Rata profitabilității veniturilor măsoară eficieța globală a activității unei societăți comerciale, exprimată prin capacitatea veniturilor (ale exercițiului, curente sau de exploatare) de a genera profit, calculându-se astfel:

Pv=Rezultatul brut al exercițiului/Venituri totale*100

3.6.3.Analiza ratei profitabilității comerciale

Rata profitabilității comerciale arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.

Rata profitabilității comerciale caracterizează eficiența politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare, vânzare) și competitivitatea produselor întreprinderii, reflectând mai ales politica de prețuri practicată de aceasta.

Relațiile de calcul a ratei profitabilității comerciale sunt:

Rpc=Rezultatul exploatării/Cifra de afaceri*100

Rpc=Rezultatul exercițiului/Cifra de afaceri*100

3.7.Analiza riscurilor întreprinderii

3.7.1.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Metoda scorurilor are ca obiectiv punerea la dispoziție a unor modele predictive pentru evaluarea riscului de faliment, pe baza metodelor statistice.

Modelul Altman

Modelul Altman este cel mai des folosit în țările dezvoltate și se bazează pe următoarea relație:

Z=3,3×1+x2+0,6×3+1,4×4+1,2×5

Unde

x1= rata rentabilității economice;

x2= viteza de rotație a activului;

x3= autonomia financiară;

x4= rata profitului reinvestit;

x5= rata activelor circulante.

3.7.2.Indicatori de performanță financiară

Mărimea riscurilor financiare este dependentă de performanța financiară a întreprinderii ce se cere a fi determinată în cazul în care întreprinderea solicită un sprijin bancar.

Indicatorii de performanță financiară sunt:

Gradul de îndatorare= Datorii totale/Total active*100

Lichiditatea imediată= (Disponibilități bănești+Creanțe)/(Datorii pe termen scurt+Credite pe termen scurt)

Solvabilitatea patrimonială=(Capital social+Rez+Profit nerepatizat)/Capital social+Rez+Profit nerepatizat+Datorii totale)*100

Rentabilitatea funcție de cheltuieli= Profit net/Cheltuieli totale*100

Gradul de acoperire a cheltuielilor din încasări=Venituri medii lunare/Cheltuieli medii lunare*100

3.7.3.Analiza riscului financiar

Pentru desfășurarea activității, întreprinderea utilizează atât resurse financiare proprii, cât și resurse financiare împrumutate care se deosebesc prin costul pe care îl generează.

Riscul financiar reflectă variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii. Spunem că o întreprindere este supusă unui risc financiar atunci când apelarea la îndatorare nu generează eficiență, adică atunci rata rentabilității economice este mai mică decât rata dobânzii capitalului împrumutat.

Analiza riscului financiar poate fi realizată cu ajutorul modelului numit efect de levier financiar. Levierul financiar cuantifică impactul apelării la credite asupra rentabilității financiare:

rf= re+(rf – rd) *

unde:

rf= rentabilitatea financiară;

re= rentabilitatea economică;

rd= rata dobânzii.

Rata rentabilității financiare depinde de corelațiile care există între rata rentabilității economice și costul datoriei (rata dobânzii) pe de o parte, iar pe de altă parte de nivelul îndatorării.

Întreprinderea care apelează la credite se poate afla în situația de :

siguranță, când re > rd iar apelarea la credite va conduce la îmbunătățirea ratei rentabilității financiare. Rentabilitatea financiară este cu atât mai mare cu cât rata îndatorării este mai mare;

risc, când re < rd iar apelarea la credite va conduce la diminuarea performanțelor, ceea ce impune minimizarea gradului de îndatorare;

indiferența, când re = rd iar apelarea la credite nu influențează gradul de risc al întreprinderii.

3.7.4.Analiza riscului de exploatare

Riscul de exploatare este determinat de incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp, și cu cel mai mic cost, modificărilor mediului în care își desfășoară activtatea.

Pe lângă factorii generali (creșterea prețului materiilor prime, creșterea salariilor, reducerea vânzărilor) riscul de exploatare depinde în special de structura costurilor, respectiv față de comportamentul lor în raport cu volumul de activitate.

Pentru aprecierea riscului de exploatare se folosește metoda pragului de rentabilitate (punctul critic) care măsoară flexibilitatea întreprinderii în raport cu condițiile de exploatare. Pragul de rentabilitate este punctul în care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare sau punctul la care prețul de vânzare este egal cu costul unitar, rezultatul fiind nul.

În termeni de risc spunem că începând de la acest punct întreprinderea începe să devină rentabilă. Cu cât nivelul activității este mai îndepărtat de acest punct cu atât riscul este mai redus iar activitatea întreprinderii mai profitabilă.

Calculul pragului de rentabilitate în unități valorice se poate face atât pentru firme monoproductive cât și pentru cele care produc și comercializează o gamă variabilă de produse, pe baza relației:

CAc= cifra de afaceri pentru atingerea pragului de rentabilitate;

CF= costuri fixe totale;

CV= costuri variabile totale;

CA= cifra de afaceri totală.

Evaluarea riscului de exploatare se face pe baza indicatorului de poziție numit și interval de siguranță (IS) determinându-se:

în mărimi absolute ΔIS= CA-CAc

în mărimi relative IS=

Cu cât acest indicator are un nivel mai mare, cu atât flexibilitatea întreprinderii este mai ridicată, iar riscul mai redus.

Flexibilitatea absolută exprimă capacitatea întreprinderii de a-și modifica producția și de a se adapta cerințelor pieței și exprimă posibilitatea reducerii vânzărilor efective până la atingerea punctului de echilibru.

În funcție de mărimea indicelui de siguranță întreprinderile se pot afla în una din situațiile:

instabilă, când abaterea cifrei de afaceri față de pragul de rentabilitate este mai mică de 10%;

relative stabilă, când cifra de afaceri față de pragul de rentabilitate se situează între 10% și 20%;

confortabilă, când cifra de afaceri depășește pragul de rentabilitate cu peste 20%.

Capitolul IV

Prezentarea generală a S.C UNIVERSAL CONSTRUCT S.R.L

INFORMAȚII GENERALE

Elemente de identificare

Denumirea: UNIVERSAL CONSTRUCT S.R.L

Sediul: MEDIAȘ, STR.REGELE CAROL, NR5,

Jud. SIBIU, Cod 551009

Număr de înregistrare la O.R.C: J32/768/1992

Cod unic de înregistrare : RO 804574

Atribut fiscal: R

Durata de funcționare: nelimitată

Forma juridică: persoană juridică română

societate cu răspundere limitată

capital integral privat românesc

Cod fiscal: CIF: RO804574

Persoane de contact: Administrator:

MIHUȚ VASILE

Asociați:

PANTEA ALIN

MIHUȚ VASILE

Domeniu de activitate. Întreprinderea are ca domeniu de activitate construcțiile, construcția tuturor tipurilor de clădiri și alte lucrări aferente construcțiilor (gresie, faianță, izolații, renovări, reparații și alte instalații) încadrându-se în cod CAEN 4521- Construcții de clădiri și lucrări de geniu.

Obiect de activitate:

Obiect de activitate: Construcții și lucrări de geniu

Această clasă include:

-construcția tuturor tipurilor de clădiri;

-lucrări de geniu:

poduri, inclusive cele pentru autostrăzi suspendate, viaducte, tunele și pasaje subterane

conducte de mare lungime, linii de comunicații și elecrice

conducte urbane, linii urbane de comunicații și electrice, lucrări urbane auxiliare

asamblarea și ridicarea de construcții din prefabricate, pe șantier.

Această clasă exclude

-activități de servicii anexe extracției petrolului și gazelor

-realizarea construcțiilor complete din prefabricate, din părți component autofabricate, altele decât din beton

-lucrări de construcții, altele decât clădiri, pentru stadioane, bazine de înot, săli de gimnastică, terenuri de tenis, terenuri de golf și alte baze sportive

-lucrări de instalații pentru clădiri

-lucrări de finisare

-activități de urbanism și inginerie

-activități de proiectare pentru construcții prefabricate, din părți componente autofabricate, altele decât din beton

Scurt istoric. Societatea Universal Construct S.R.L a fost înființată la data de 30.11.1992, și se bazează pe o calitate deosebită a produselor și serviciilor sale fiind o companie recunoscută în Mediaș, județul Sibiu.

Cu o echipă cu vastă experiență în efectuarea de construcții civile și industrial, case, apartamnete, hale, accentul este pus în special pe promtitudinea și seriozitatea firmei, acasta beneficiază de o mare recunoaștere pe piața din România.

Misiunea este să oferim cea mai simplă, convenabilă și eficientă metodă de a satisface cerințele clienților noștri. Universal Consruct S.R.L. se preocupă de instruirea continuă a personalului, pentru a fi mereu la curent cu tot ce e nou și pentru a fi mereu pregătit în fața provocărilor.

Principala preocupare a companiei Universal Consruct S.R.L. este de a sprijini cilenții în găsirea celor mai optime soluții în achiziționarea produselor și serviciilor lor.

Numărul de angajați: În momentul înfințării societății, numărul de angajați a fost un număr de 17. Pe parcursul perioadei de diagnosticare, 2011-2013, numărul angajaților a crescut de la 17-28 persoane. În prezent societatea are 28 de salariați, ceea ce a necesitat încheierea unui contract colectiv de muncă.

Produse și servicii comercializate. Serviciile oferite de către firma SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL includ construcțiile, construcția tuturor tipurilor de clădiri, lucrări de geniu, și alte lucrări aferente construcțiilor-gresie, faianță, izolații, renovări, reparații și alte instalații, construcția de poduri, inclusiv cele pentru autostrăzi suspendate, viaducte, tunele și pasaje subterane, etc. Aceste servicii respectând raportul calitate-preț.

Promovarea produselor și a serviciilor comercializate. Modalitățile în care societatea a ales să își promoveze serviciile oferite sunt enumerate mai jos:

-ofertarea directă la clienții potețiali și ne referim mai ales la clienții firmei;

-realizarea unor spot-uri audio pe radio;

-realizarea propriei pagini WEB;

-inscripționarea automobilelor proprietate a firmei cu numele de marcă;

-fixarea unei firme exterioare atractive;

-apariții în ziarele locale în “Pagini aurii”.

Firma SC UNIVERSAL CONSTRUCT SRL, are posibilitatea de a se promova inclusiv în cadrul expozițiilor, târgurilor, congreselor organizate în domeniul în care activează.

Poziția deținută pe piață și principalii concurenți. Calitatea deosebită a produselor și serviciilor oferite clienților săi, promptitudinea și seriozitatea firmei, îi confer recunoașterea și pe piața din România.

Principalii concurenți sunt:SC ALDONA SRL, și SC COMSERVICE CONSTRUCT SRL.

Relația cu furnizorii și clienții. Societatea întreține relații de parteneriat cu mai mulți furnizori din județul Sibiu, împreună cu partenerii săi îndeplinind importante obiective în materie de volume de vânzări și de rentabilitate.

Termenele de plată pentru aprovizioane: în general aprovizionarea cu piese de schimb, material consumabile se face cu plata în numerar, cu excepția cimentului, motorinei și a anvelopelor, care se plătesc la 15-30 zile.

Societatea încheie contracte cu alte firme în vederea realizării lucrărilor de subantepriză (terasamnete, drumuri pietruite).

Principalii furnizori ai societății sunt:

SC Lafarge Romcim SA București

SC Prescom SA Brașov

SC Oilcom SRL Sibiu

SC Romplastica SRL Sibiu

SC Ara Com SRL Sibiu

SC Pneu Elite SRL Sibiu

Bilanț

Contul de profit și pierdere

Tabel 1.1

Productivitatea muncii

Fig.1.1 Productivitatea muncii

Din tabelul1.1, se poate observa variația activității muncii pe perioada analizată, astfel încât în anul 2011, valoarea productivității munci este 33.790 mii lei, la jumătate din valoarea productivității anului 2012. Acest nivel se poate datora atât unor îmrejurări economice cât și extraeconomice: calitatea scăzută a factorilor de producție utilizați, calitatea organizării și conducerii activității economice, motivația economic, condițiile natural improprii (frigul), climatul social și psihologic.

În următoarea perioadă, valoarea acesteia crește considerabil, cu 42.435 mii lei, cu dublu valorii anului 2011, și se menține pe întreaga perioadă. Aceste variații se datorează creșterii valorii cifrei de afaceri aferente perioadei, ori datorită majorării prețului de vânzare, ori datorită numărului mai mare de lucrări contractate. În cazul societății Universal Construct, varianta reală este cea a creșterii numărului de lucrări.

Se poate observa din graphic nivelul redus luat de acest indicator în primul an de diagnosticare și apoi majorarea accelerată pe parcursul perioadei 2012-2013. În ultima perioadă, productivitatea muncii se menține la o valoare de peste 76.000 mii lei.

Tabel 1.2

Profitabilitatea muncii

Fig.1.2 Profitabilitatea muncii

Din tabelul de mai sus se poate observa că valoarea profitabilității muncii este redusă în anul 2011 cu 23.201 mii lei (cu aproximativ 10 procente) mai puțin față de anul 2012. Creșterea profitabilității muncii în anul 2012 se datorează în principal creșterii nivelului profitului net, determinată de o creștere a cererii pe piața construcțiilor.

Din graficul prezentat mai sus se remarcă evoluția indicatorului, creșterea profitabilității muncii în anul 2012, urmată de o ușoara scădere în spre sfârșitul perioadei datorată profitului mai redus înregistrat de societate.

Tabel 1.3

Cheltuieli cu personalul

Fig.1.3 Evoluția cheltuielilor cu personalul

Din tabelul de mai sus se poate observa evoluția cheltuielilor cu personalul aferentă anilor 2011-2013. În anul 2012, cheltuielile cu personalul au scăzut considerabil de la 485.270 mii lei la 2.759 mii lei. Această scădere se datorează cheltuielior cu personalul, a căror valoare a scăzut în anul 2012. Pentru anul 2013 valoarea cheltuielilor cu personalul a crescut subtil. După cum se observă, numărul de persoane angajate a rămas același, astfel putem spune că această ascensiune a cheltuielilor cu personalul se datorează creșterii ponderii salariaților cu pregătire medie sau superioară sau creșterea vechimii în muncă.

Reprezentarea grafică a cheltuielior cu personalul evidențiază tendința evolutivă a acestora, sporirea cheltuielilor cu personalul în prima parte a perioadei de analiză, urmată de o involuție de 482.511 mii lei și apoi de o ușoară creștere.

2.Diagnosticul tehnic și tehnologic

2.1. Asigurarea cu mijloace fixe

Tabel 2.1.

Nivelul, dinamica și structura imobilizărilor

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se observă că valoarea terenurilor și construcțiilor înregistreză o tendință de creștere spre anul 2012, urmând apoi o ușoară descreștere. Acea creștere se poate datora faptului că întreprinderea studiată cunoaște un avânt în acest an după cum se poate observa și din analiza anterioară.

Se observă în valoarea instalațiilor tehnice și mașinilor că aceasta prezintă un trend ascendant pe întreaga perioadă analizată. Datorită cererii mari pe piața construcțiilor, în această perioadă, societatea a achiziționat utilaje și mașini necesare bunei funcționări a activității acesteia.

În ceea ce privește structura imobilizărilor corporale, ponderea terenurilor și construcțiilor, înregistrează cea mai mică valoare în primul an, de 16% și atingând maximul de 60% în anul 2012.

Ponderea instalațiilor tehnice și altor instalații este în scădere de la 72% în anul 2011 la 35% în anul 2013, micșorându-se la jumătate din valoarea inițială.

Datorită faptului că valoarea construcțiilor și terenurilor se majorează cu o tendință de creștere mai mare decât a instalațiilor, ponderea instalațiilor tehnice este în scădere în total imobilizări.

Se poate concluziona că atât valoarea, cât și structura imobilizărilor corporale sunt corespunzătoare specificului activității întreprinderii.

2.2.Uzura mijloacelor fixe

Tabel 2.2.

Starea mijloacelor fixe

Din tabelul de mai sus rezultă că toate echipamentele firmei sunt într-o stare bună, iar unele dintre ele sunt noi. În ceea ce privește uzura tehnică, echipamentele firmei nu prezintă o astfel de uzură. În ceea ce privește uzura economic, nici un echipament nu prezintă acest tip de uzură, deoarece firma utilizează echipamente noi.

2.3.Productivitatea mijloacelor fixe

Tabel 2.3.

Productivitatea mijloacelor fixe

Din datele prezentate se observă că pe perioada 2011-2013 randamentul imobilizărilor corporale care apreciază eficiența utilizării acestora, din perspective volumului de activitate, are o tendință de creștere. Acest lucru a însemnat de asemenea reducerea volumului necesar de consum de imobilizări corporale necesare realizării volumului de activitate.

Pe parcursul perioadei analizate se observă un progress în ceea ce privește eficiența utilizării mijloacelor fixe.

2.4.Gradul de înzestrare tehnică

Formula de calcul a gradului de înzestrare tehnică este:

IT=

Unde:

ICN=imobilizări corporale nete

NS=numărul mediu de salariați

Tabel 2.4.

Gradul de înzestrare tehnică a muncii

Fig.2.4.Gradul de înzestrare tehnică a muncii

În anul 2011 valoarea imobilizărilor corporale nete înregistrează o valoare scăzută în comparație cu valorile înregistrate în anii următori. Aceasta valoare scăzută a dotării întreprinderi cu mijloace fixe se poate datora faptului că acest an 2011 nu a fost un an prolific.

În ceea ce privește gradul de înzestrare tehnică se pot observa valori mari ale acestui indice, ăn special în anul 2012. În situația noastră putem spune că întreprinderea are suficiente mijloace tehnice pentru a-și continua activitatea în condiții optime.

În perioada 2011-2013 valoarea acestui indicator crește considerabil și putem spune că are suficiente mijloace fixe pentru o bună desfășurare a activității.

Fiabilitatea echipamentelor exprimă probabilitatea cu care un utilaj își îndeplinește funcția în condiții date, pe o durată de timp dată. Din informațiile obținute de la societate, fiabilitatea echipamentelor S.C.Universal Construct S.R.L. este una bună, având în vedere starea lor fizică.

3.Analiza financiară

3.1.Analiza ratelor de structură ale bilanțului

3.1.1.Analiza ratelor de structură ale activului

Ratele de structură ale activului reflect preponderant aspecte privind patrimoniul întreprinderii, apartenența sectorială și natura activității desfășurate.

Tabel 3.1.

Ratele de structură ale activului

Fig.3.1.Ratele de structură ale activului

După cum se observă, ponderea cea mai mare în activul total o au activele imobilizate. Acestea urmează un trend ascendant pe întreaga perioadă datorită creșterii puternice a imobilizărilor corporale în perioada 2012-2013.

Activele circulante însă, au un trend descendent de-a lungul perioadei, maximul fiind în anul 2011, unde se observă diminuarea activelor imobilizate și creșterea masivă a activelor circulante, ca urmare a nivelului ridicat al stocurilor și creanțelor. Trendul descrescător al activelor circulante se datorează scăderii treptate a stocurilor și a creanțelor pe întreaga perioadă.

Rata imobilizărilor corporale deținând o pondere de peste 50% în ultima perioadă de analiză, putam afirma că întreprinderea are o capacitate redusă de transformare a patrimoniului său în lichidități, iar capacitatea sa de adaptare în condiții de criză este de asemenea redusă.

3.1.2.Analiza ratelor de structură ale pasivului

Analiza structurii pasivului arată că societățile comerciale utilizează diferite surse de finanțare: surse proprii (capitalul social și rezultatele obținute), surse îmrumutate de natura împrumuturilor obligatare sau bancare (pe termen lung, mediu și scurt) și surse atrase (credite comerciale).

Acestea sunt prezentate ăn tabelul următor:

Tabel 3.2.

Ratele de structură ale pasivului

Fig.3.2.Ratele de structură ale pasivului

Rata stabilității financiare prezintă o creștere puternică în anul 2012 datorită nivelului ridicat al capitalului permanent din acest an. Spre sfârșitul perioadei, rata începe să scadă, dar cu toate acestea, valoarea ratei din perioada 2012-2013 se situează între 70%-80%, societatea dispunând de un grad ridicat de stabilitate financiară. Astfel, S.C. UNIVERSAL CONSTRUCT S.R.L. poate realize strategii pe termen lung atât în ceea ce privește procesul investițional, cât și în ceea ce privește procesul de exploatare, deoarece ponderea mare a surselor stabile de finanțare aflat la dispoziția sa permite acest lucru.

Din punct de vedere al datoriilor pe termen scurt, situația se prezintă invers. Rata stabilității financiare este foarte mare în primul an, dar scade spre sfârșitul perioadei, datorită scăderii datoriilor pe termen scurt, rata aflându-se sub limita maximă admisă.

Rata autonomiei financiare globale prezintă un trend crescător pe întreaga perioadă. Valoarea se depășește 47% în ultimul an, aflându-se peste pragul minim de 33%, societatea având o situație benefică pentru a obține un eventual credit bancar.

Rata autonomiei financiare la termen, prin ambele modalități de calcul, prezintă valori foarte ridicate ce depățesc pragul minim admis, firma beneficiind de o structură financiară sănătoasă, căreia îi este asociat un grad scăzut de risc.

Rata îndatorării globale prezintă un nivel foarte ridicat în primul an, dar acesta se remediază spre sfârțitul perioadei, scâzând sun nivelul de îndatorare maxim acceptat de 66%, scăzând astfel și dependeța firmei față de creditorii săi.

Rata îndatorării la termen se prezintă deasemenea sub nivelul maxim acceptat, în ambele metode de calcul, exprimând o situație favorabilă pentru S.C. UNIVERSAL CONSTRUCT S.R.L.

3.2.Analiza lichidității și solvabilității

3.2.1.Analiza ratelor de lichiditate

Ratele de lichiditate, măsoară capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor pe care le are pe termen scurt.

Analiza ratelor de lichiditate se realizează prin compararea asamblului lichidității potențiale cu exigibilitățile potențiale.

Cele mai importante rate de lichiditate sunt:

Rata lichidității generale;

Rata lichidității reduse;

Rata lichidității curente;

Rata lichidității imediate.

Analiza lichidității generale

Rata lichidității generale (rlg) exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare. Relația de calcul este:

rlg==

Tabel 3.3.

Lichiditatea generală

Fig.3.3.Lichiditatea generală

Observăm că în anii 2011 și 2013 situația firmei este riscantă, deoarece rata lichidității generale e subunitară- firma fiind în situația de a înregistra plăți restante cu influența asupra fluxurilor bănești. Doar în anul 2012, rata lichidității se încadrează în intervalul optim, fapt ce denotă că situația firmei este bună, având posibilitatea ca pe termen scurt să își achite datoriile exigibile.

Analiza lichidității reduse

Rata lichidității reduse (rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen scurt din activele circulante care pot fi transformate relative rapid în disponibilități.

Rata lichidității reduse se poate determina:

prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante și raportarea la valoarea

pasivelor circulante:

rlr==

prin raportarea sumei creanțelor, investițiilor financiare pe termen scurt și disponobilităților bănești, la valoarea pasivelor circulante:

rlr=

Tabel 3.4.

Lichiditatea redusă

Fig.3.4.Lichiditatea redusă

În anul 2011 și 2013, rata lichidității se încadrează în intervalul optim, însemnând că societatea prezintă o bună capacitate de plată a obligațiilor pe termen scurt.

În anul 2012 rata lichidității reduse a înregistrat valoarea de 1,75%, situându-se astfel cu 0,75% peste nivelul maxim acceptabil. Această situație poate avea la bază o utilizare ineficientă a resurselor financiare.

Analiza lichidității curente

Rata lichidității curente (rlc) pune în corespondență elementele cele mai lichide ale activului cu obligațiile pe termen scurt, reflectând capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile pe termen scurt din plasamente și disponibilități. Relația de calcul este:

rlc=

Tabel 3.5.

Lichiditatea curentă

Fig.3.5.Lichiditatea curentă

În primul an, rata lichidității curente are un nivel foarte scăzut din cauza valorii scăzute ale disponibilităților bănești în raport cu pasivele circulante.

În anul 2012 rata lichidității curente este de 1,37%, fiind mult mai mare decât nivelul maxim admis. Acest nivel nu poate fi considerat unul bun ci este rezultaul unei gestiuni necorespunzătoare a activelor circulante.

Doar în ultimul an lichiditatea curentă se prezintă între valorile normale, întreprinderea având capacitatea de a-și onora obligațiile pe termen scurt din plasamente și disponibilități.

Analiza lichidității imediate

Rata lichidității immediate (rli) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt daoriile, ținând cont de disponobilitățile existente. Relația de calcul este:

rli=

Tabel 3.6.

Lichiditatea imediată

Fig.3.6. Lichiditatea imediată

Pe parcursul perioadei analizate, situația ratei lichidității immediate este la fel ca și în cazul ratei lichidității curente, perioada în care nu au avut loc investiții financiare pe termen scurt, deci valorile lichidității curente sunt aceleași cu ale lichidității imediate.

3.2.2.Analiza ratelor de solvabilitate

Solvabilitatea poate fi definită în două modalități:

ca aptitudinea întreprinderii de a face față angajamentelor sale în caz de lichidare

ca și capacitatea unei firme de a-și achita obligațiile pe termen lung.

Cele mai imporatante rate de solvabilitate sunt:

Rata solvabilității generale

Rata solvabilității financiare

Rata solvabilității patrimoniale.

Analiza solvabilității generale

Rata de solvabilitate general (Rsg) arată măsura în care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei. Practic, arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor.

rsg=

Tabel 3.7.

Solvabilitatea generală

Fig.3.7.Solvabilitatea generală

Pe parcursul perioadei de analiză observăm că rata solvabilității generale se menține în limitele normale, mai puțin în anul 2011, când aceasta întregistrează un nivel scăzut, aflându-se sub nivelul minim admis, acest fenomen putând adduce firma în pragul insolvabilității sau îi poate afecta șansele de creditare.

În ultimii doi ani are loc o creștere a ratei, aceasta fiind de 184,7%, respective 188,8%, firma având capacitatea de a-și achita obligațiile pe termen lung.

Analiza solvabilității financiare

Rata solvabilității financiare arată măsura în care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile financiare totale.

rsf=

Tabel 3.8.

Solvabilitatea financiară

Fig.3.8. Solvabilitatea financiară

Se poate observa că rata solvabilității financiare se află sub nivelul minim acceptat, pe întreaga perioadă analizată, datoriile financiare totale nefiind acoperite integral din activele totale.

Analiza solvabilității patrimoniale

Solvabilitatea patrimonială (Sp) exprimă în ce măsură capitalul propriu/social permite acoperirea obligațiilor către creditori și acționari, calculându-se astfel:

Sp=Capital social/(Împrumuturi pe termen mediu și lung + Capital social)*100

Tabel 3.9.

Solvabilitatea patrimonială

Fig.3.8.Solvabilitatea patrimonială

Firma nu beneficiază de credite pe termen mediu și lung, prin urmare nu putem vorbii de solvabilitatea patrimonială.

3.3.Analiza echilibrului financiar

3.3.1.Analiza fondului de rulment

Tabel 3.10.

Fondul de rulment

Fig.3.10.Fondul de rulment

În perioada analizată, valoarea fondului de rulment oscilează semnificativ pe parcursul celor trei ani. În anii 2011 și 2013, valoarea indicatorului este extreme de mică, ceea ce denotă că sursele permanente nu reușesc să finanțeze integral alocările permanente, rămânând cu un deficit pentru finanțarea nevoilor ciclice. Acest fapt demonstrează că societatea analizată, în acești ani nu reușește să își finanțeze integral activele imobilizate pe baza capitalurilor permanente. Această situație arată că societatea nu ar putea face față la evenimentele neprevăzute c ear putea apărea.

Fondul de rulment este negative datorită faptului că activele circulante au o valoare mai mică decât valoarea datoriilor pe termen scurt, astfel, datoriile pe termen scurt se rotesc mai repede decât activele circulante, societatea reușind să își plătească datoriile pe termen scurt din încasări.

În anul 2012 situația se stabilizează, valoarea fondului de rulment fiind pozitivă, ceea ce înseamnă că sursele permanente reușesc să finanțeze integral alocările permanente, rămânând și un surplus pentru finanțarea nevoilor ciclice.

În perioada următoare, valoarea fondului de rulment se diminuează pe fondul descreșterii atât a capitalului permanent cât și a activelor imobilizate. Scăderea acestora poate fi urmarea rambursărilor de datorii pe termen lung sau obligațiuni, sau creșterea imobilizărilor nete. În cazul nostrum singura explicație plauzibilă ar fi restituirea unor datorii sau obligațiuni deoarece activele imobilizate au scăzut. În acest caz societatea este nevoită să apeleze la împrumuturi.

3.3.2.Analiza necesarului de fond de rulment

Tabel 3.11.

Necesarul de fond de rulment

Fig.3.11.Necesarul de fond de rulment

În întreaga perioadă de analiză, necesarul de fond de rulment are valori negative. Activele curente sunt finanțate în totalitate din sursele curente, nefiind nevoie de un necesar de fond de rulment. Deci, există un excedent de surse temporare care va finanța fie fondul de rulment sau trezoreria, fiind rezultatul contractării unor datorii cu termen de plată mai relaxate sau a creșterii duratei de rotație a stocurilor și creanțelor.

În ultimul an valoarea indicatorului scade considerabil pe seama întreruperii temporare în aprovizionarea și reânnoirea stocurilor, valoarea acestora fiind nulă în anul 2013.

Valoarea negativă a necesarului de fond de rulment poate fi apreciată pozitiv dacă este rezultatul accelerării rotației activelor circulante și al angajării de datorii cu scadențe mai relaxate, însă în cazul nostrum această scădere se datorează valorii scăzute a stocurilor.

3.3.3.Analiza trezoreriei

Tabel 3.12.

Trezoreria netă

Fig.3.12.Trezoreria

În întreaga perioadă analizată, valoare trezoreriei nete este pozitivă, fiind expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități eficiente. O astfel de situație evidențiază o stabilitate financiară mare întrucât nevoile generate de ciclul de exploatare pot fi finanțate integral din resursele permanente, firma neavând nevoie de credite. În acest fel întreprinderea nu este dependent de resursele financiare externe având o autonomie financiară mare pe termen scurt.

3.3.4.Analiza ratelor de finanțare

Tabel 3.13.

Ratele de finanțare

Fig.3.13.Ratele de finanțare

Rata finanțării stabile prezintă o creștere în anul 2012 datorită creșterii capitalului permanent, înregistrând o valoare de 117%, activele stabile fiind finanțate integral din surse stabile, existând un surplus de surse permanente. În ultimul an, rata finanțării stabile este în descreștere, degradând echilibrul financiar pe termen lung al firmei.

Valorile înregistrate de rata de finanțare a activelor imobilizate din capitalul propriu exprimă faptul că activele imobilizate nu sunt acoperite integral din capitalul propriu, exprimând o situație nefavorabilă a firmei.

Se poate observa că rata finanțării ciclice este într-o creștere, iar prin urmare activele curente sunt finanțate în totalitate din sursele curente, nefiind nevoie de un necesar de fond de rulment.

Rata finanțării globale oscilează foarte mult de-a lungul perioadei analizate, scăzând foarte mult în anul 2012 și crescând puternic spre sfârșitul perioadei, lucru ce arată faptul că societatea se află într-o stare de dezichilibru financiar.

3.4.Analiza gestiunii resurselor

3.4.1.Analiza ratelor de gestiune generală ale activelor și pasivelor

Modelul de calcul al gestiunii capitalurilor este prezentat în tabelul următor.

Tabel 3.14.

Gestiunea capitalurilor

Viteza de rotație a activelor totale înregistrează valori supraunitare pe întreaga perioadă analizată, ceea ce reflectă o organizare corespunzătoare la nivelul întreprinderii. Această situație se datorează în principal nivelului ridicat al cifrei de afaceri, acest lucru petrecându-se și în cazul vitezei de rotașie a activelor imobilizate.

Viteza de rotație a activelor circulante este într-o continuă creștere datorită creșterii ascendente a cifrei de afaceri pe întreaga perioadă de analiză, exprimaând o situație favorabilă pentru societate.

Viteza de rotație a capitalului propriu scade spre sfârșitul perioadei, de la 7 rotații în 47 de zile în primul an, la 3 rotații în 120 de zile în ultimul an, exprimând o situație nefavorabilă a firmei. Acest lucru se întâmplă și în cazul vitezei de rotație a capitalului permanent.

3.4.2.Analiza ratelor de gestiune ale stocurilor

Viteza de rotație a stocurilor arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile material trec succesiv prin fazele de aprovizionare-fabricație-vânzare, respective durata în zile a unei rotații complete.

Table 3.15.

Fig.3.15.Gestiunea stocurilor

În 2012 față de 2011, numărul de rotații a crescut cu 159 rotații, durata medie în zile a unei rotații scăzând cu 29 zile, ceea ce înseamnă creșterea eficienței utilizării stocurilor, respective diminuarea duratei medii de recuperare a lor sub forma bănească inițială prin cifra de afaceri.

Analiza factorială a stocurilor cu ajutorul metodei substituațiilor în lanț

Perioada de analiză 2011-2012

Nr=Ca/Sm; dz=Sm/Ca*365; Sm=(Si+Sf)/2;

Sm(stocul mediu)=(50502+12527)/2=31515

Nr0=Ca0/Sm0=574438/50502=11,37 rotații

Nr1=Ca1/Sm1=2134292/31515=67,72 rotații

Analiza numărului de rotații

Δnr=nr1-nr0=67,72-11,37=56,35 rotații

Infulența modificării cifrei de afaceri:

Δnr(Δca)=Ca1/Sm0-Ca0/Sm0=42,26-11,37=30,89 rotații

Influența modificării nivelului mediu al stocului:

Δnr(ΔSm)=Ca1/Sm0-Ca0/Sm0=67,72-42,26=25,46 rotații

Δnr=Δnr(ΔCa)+Δnr(ΔSm)=30,89+25,46=56,35 rotații

Analiza duratei în zile a unei rotații

Δdz=dz1-dz0=(Sm1/Ca1)*T-(Sm0/Ca0)*T=2,1535-32,0835=-29,93 zile

Influența modificării cifrei de afaceri:

Δdz(ΔCa)=dz1-dz0=(Sm0/Ca1)*T-(Sm0/Ca0)*T=8,395-32,083=-23,69 zile

Influența modificării nivelului mediu al stocului:

Δdz(ΔSm)=dz1-dz0=(Sm1/Ca1)*T-(Sm0/Ca1)*T=2,1535-8,395=-6,2415 zile

Δdz=Δdz(ΔCa)+Δdz(ΔSm)=-23,69+(-6,2415)=-29,9315 zile

În această perioadă de analiză are loc a accelerare a vitezei de rotație, ca urmare a creșterii numărului de rotații cu 56,35 rotații, respective diminuării duratei în zile necesare unei rotații cu -29,93 zile.

Acest lucru se datorează creșterii masie profitului ca efect al sporirii cifrei de afaceri în condițiile în care cheltuielile nu cresc într-o măsură mai mare decât creșterea afacerii.

Perioada de analiză 2012-2013:

Sm1=(12527+0)/2=6263

Sm0=(50502+12527)/2=31515

nr0=2134292/31515=67,72 rotații

nr1=2140088/6263=341,70 rotații

Analiza numărului de rotații:

Δnr=nr1-nr0=91,72-67,72=24 rotații

Infulența modificării cifrei de afaceri:

Δnr(Δca)=Ca1/Sm0-Ca0/Sm0=67,91-67,72=0,19 rotații

Influența modificării nivelului mediu al stocului:

Δnr(ΔSm)=Ca1/Sm0-Ca1/Sm0=341,70-67,91=273,79 rotații

Δnr=Δnr(ΔCa)+Δnr(ΔSm)= 0,19+273,79=274,98 rotații

Analiza duratei în zile a unei rotații

Δdz=dz1-dz0=(Sm1/Ca1)*T-(Sm0/Ca0)*T=0,73-5,11=-4,65 zile

Influența modificării cifrei de afaceri:

Δdz(ΔCa)=dz1-dz0=(Sm0/Ca1)*T-(Sm0/Ca0)*T=5,3728-5,11=0,26 zile

Influența modificării nivelului mediu al stocului:

Δdz(ΔSm)=dz1-dz0=(Sm1/Ca1)*T-(Sm0/Ca1)*T=0,73-5,37=-4,64 zile

Δdz=Δdz(ΔCa)+Δdz(ΔSm)=0,26+(-4,64)=-4,38 zile

În perioada 2012-2013, ca urmare a creșterii numărului de rotații cu 24 unități, adică scăderii duratei în zile necesare unei rotații cu 4,38 zile, se poate constata o creștere vitezei de rotație a stocurilor ca urmare a creșterii masei profitului.

3.4.3.Analiza ratelor de gestiune a clienților

Viteza de rotație a clienților arată în câte zile întreprinderea își încasează contravaloarea mărfurilor de la clienți, putându-se aprecia prin numărul de rotații a creditului-client sau prin durata de încasare a acestuia.

Tabel 3.16.

Gestiunea clienților

Fig.3.16.Gestiunea clienților

Se poate observa că pe întreaga perioadă 2011-2013, numărul de rotații al clienților este într-o continuă creștere, în timp ce durata în zile descrește treptat, lucru ce se datorează în special creșterii cifrei de afaceri, exprimând o situație favorabilă a societății prin efectele positive asupra trezoreriei.

Analiza factorială a clienților cu ajutorul metodei substituțiilor în lanț

Nr= ; dz=*365 ; = ;

Perioada de analiză 2011-2012;

=132821

Nr0=3,58 rotații

Nr1=16,07 rotații

Analiza numărului de rotații a clienților

Δnr=nr1-nr0=16,07-3,58=12,49 rotații

Influența modificării CA asupra modificării numărului de rotații a clienților:

ΔnrΔCa= – ==9,72 rotații

Influența modificării asupra modificării numărului de rotații a clienților:

ΔnrΔCa= – =16,07-13,31=2,76 rotații

Δnr=ΔnrΔCa+ΔnrΔCl=9,72+2,76=12,48 rotații

Numărul de rotații a crescut de la o perioadă la alta cu 12,49 rotații ceea ce înseamnă o

Accelerare a vitezei de rotație a clienților fiind influențată de doi factori Ca și Cl.

Ca a avut o influență pozitivă asupra indicatorului determinând creșterea cu 9,72 rotații datorită creșterii Ca de la o perioadă la alta.

Cl a avut influență de asemenea pozitivă, determinând creșterea cu 2,76 rotații a indicatorului.

Analiza duratei în zile a unei rotații a clienților:

Dz1=22,71 zile

Dz0=101,91 zile

Δdz=dz1-dz0=22,71-101,91=-79,18 zile

Influența modificării CA asupra modificării duratei în zile a unei rotații a clienților:

ΔdzΔCa=*T – *T=27,43-101,91=-74,48 zile

Influența modificării asupra modificării duratei în zile a unei rotații a clienților:

ΔdzΔCa=*T – *T=22,71-27,43=-4,72 zile

Δdz=ΔdzΔCa+ΔdzΔCl=-74,48+(-4,72)=-79,2 zile

Durata în zile a unei rotații s-a diminuat de la o perioadă la alta cu 79,18 zile fiind influențată de Ca și Cl.

Ca a determinat reducerea indicatorului cu 74,48 zile, așadar o influență pozitivă datorită creșterii Ca cu 1559854 în valoare absolută de la un an la altul.

Cl a avut o influență pozitivă determinând scăderea indicatorului cu 4,72 zile datorită scăderii Cl cu 108564.

Perioada de analiză 2012-2013

==99651

Nr0=16,07 rotații

Nr1=21,48 rotații

Analiza numărului de rotații a clienților:

Δnr=nr1-nr0=21,48-16,07=5,41 rotații

Influența modificării CA asupra modificării numărului de rotații a clienților:

ΔnrΔCa= – =0,04 rotații

Influența modificării asupra modificării numărului de rotații a clienților:

ΔnrΔCa= – =21,48-16,11=5,37 rotații

Δnr=ΔnrΔCa+ΔnrΔCl=0,04+5,37=5,41 rotații

Numărul de rotații a crescut de la o perioadă la alta cu 5,41 rotații ceea ce înseamnă o creștere a vitezei de rotație a clienților.

Ca a determinat creșterea indicatorului cu 0,04 rotații, așadar o influență pozitivă asupra acestuia.

Cl a avut o influență negativă determinând creșterea indicatorului cu 5,37 zile.

Analiza duratei în zile a unei rotații a clienților:

Dz1=17 zile

Dz0=22,71 zile

Δdz=dz1-dz0=17-22,71=5,71 zile

Influența modificării CA asupra modificării duratei în zile a unei rotații a clienților:

ΔdzΔCa=*T – *T=22,65-22,71=-0,06 zile

Influența modificării asupra modificării duratei în zile a unei rotații a clienților:

ΔdzΔCa=*T – *T=17-22,65=-5,65 zile

Δdz=ΔdzΔCa+ΔdzΔCl=-0,06+(-5,65)=5,71 zile

Durata în zile a unei rotații s-a diminuat de la o perioadă la alta fiind influențată de Ca și Cl.

Ca a deteminat reducerea indicatorului cu 0,06 zile, așadar o influență pozitivă datorită creșterii Ca cu 1559854 în valoare absolută de la un an la altul.

Cl a avut o influență negativă determinând scăderea indicatorului cu 5,65 zile.

3.4.4.Analiza ratelor de gestiune a furnizorilor

Viteza de rotație a furnizorilor arată în câte zile întreprinderea își achită obligațiile față de furnizori, putându-se aprecia prin numărul de rotații a furnizorilor sau prin durata în zile de achitare a acestora.

Tabel 3.17.

Gestiunea furnizorilor

Fig.3.17.Gestiunea furnizorilor

Putem observa că viteza de rotație a furnizorilor crește din primul an spre sfârșitul perioadei, datorită creșterii cifrei de afaceri, crescând astfel și capacitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile față de furnizorii săi.

Analiza factorială a furnizorilor cu ajutorul metodei substituațiilor în lanț

Nr=; dz=*365; =;

Perioada de analiză 2011-2012:

=318470

Nr0==1,57 rotații

Nr1==6,70 rotații

Analiza numărului de rotații a furnizorilor:

Δnr=nr1-nr0=6,70-1,57=5,13 rotații

Influența modificării CA asupra modificării numărului de rotații a furnizorilor:

ΔnrΔCa= – =4,27 rotații

Influența modificării asupra modificării numărului de rotații a furnizorilor:

ΔnrΔFz= – =6,70-0,86 rotații

Δnr=ΔnrΔCa+ΔnrΔFz=4,27+0,86=5,13 rotații

Analiza duratei în zile a unei rotații a furnizorilor:

Dz1=54,46 zile

Dz0=231,96 zile

Δdz=dz1-dz0=54,46-231,96=-177 zile

Influența modificării CA asupra modificării duratei în zile a unei rotații a furnizorilor:

ΔdzΔCa=*T – *T=62,43-231,96=-169,53 zile

Influența modificării asupra modificării duratei în zile a unei rotații a furnizorilor:

ΔdzΔCa=*T – *T=54,46-62,43=7,97 zile

Δdz=ΔdzΔCa+ΔdzΔCl=169,53+7,97=177,5 zile

Perioada de analiză 2012-2013:

=364988

Nr0==6,70 rotații

Nr1==5,86 rotații

Analiza numărului de rotații a furnizorilor:

Δnr=nr1-nr0=5,86-6,70=-0,84 rotații

Influența modificării CA asupra modificării numărului de rotații a furnizorilor:

ΔnrΔCa= – =0,01 rotații

Influența modificării asupra modificării numărului de rotații a furnizorilor:

ΔnrΔFz= – =5,86-6,71=-0,85 rotații

Δnr=ΔnrΔCa+ΔnrΔFz=0,01+(-0,85)=-0,84 rotații

Analiza duratei în zile a unei rotații a furnizorilor:

Dz1=62,25 zile

Dz0=54,46 zile

Δdz=dz1-dz0=62,25-54,46=7,79 zile

Influența modificării CA asupra modificării duratei în zile a unei rotații a furnizorilor:

ΔdzΔCa=*T – *T=54,32-54,46=-0,14 zile

Influența modificării asupra modificării duratei în zile a unei rotații a furnizorilor:

ΔdzΔCa=*T – *T=62,25-54,32=7,93 zile

Δdz=ΔdzΔCa+ΔdzΔCl=0,14+7,93=7,79 zile

Durata în zile a unei rotații a crescut de la o perioadă la alta cu 7,79 zile fiind influențată de Ca și Fz.

Ca a determinat reducerea indicatorului cu 0,14 zile, așadar o influență pozitivă datorită creșterii Ca cu 1559854 în valoare absolută de la un an la altul.

Cl a avut o influență negativă determinând creșterea indicatorului cu 7,93 zile datorită scăderii Cl cu 108564.

3.5.Analiza ratelor de rentabilitate

3.5.1.Analiza rentabilității economice

Tabel 3.18.

Rata rentabilității economice

Fig.3.18.Rata rentabilității economice

Valorile luate de acest indicator în perioada analizată variază. Se pornește de la o valoare mică a acestuia față de minimul acceptat iar pe perioada 2012-2013 volumul acesteia crește semnificativ peste valoarea minimă acceptată de 25%. Creșterea valorii rentabilității economice se datorează creșterii rezultatului din exploatare în anul 2012 datorită creșterii cifrei de afaceri. Se poate observa că volumul activelor totale crește cu 4%, cauza acestei creșteri fiind achiziția de utilaje, mașini necesare continuării activității.

Anul 2011 nu a fost profitabil pentru societate, rata rentabilității fiind doar de 12 lei profit din exploatare la 100 lei active totale.

3.5.2.Analiza rentabilității financiare

Tabel 3.19

Rata rentabilității financiare

Fig.3.19.Rata rentabilității financiare

Din analiza rentabilității financiare se poate observa că valoarea indicatorului este, pe perioada analizată, superioară valorii minime admise, astfel putem spune că resursele proprii angajate în procesul de exploatare sunt utilizate eficient.

3.6.Analiza ratelor de profitabilitate

3.6.1.Analiza ratei profitabilității resurselor consumate

Tabel 3.20.

Rata profitabilității resurselor consumate

Fig.3.20.Rata profitabilității resurselor consumate

În anul 2011, profitabilitatea resurselor consumate este extrem de mică, din cauza nivelului scăzut al rezultatului brut al exercițiului, dar din anul 2012, aceasta începe să crească cu 13% datorită creșterii bruște a rezultatului brut al exercițiului. Creșterea rezultatului brut al exercițiului se datorează creșterii rezultatului exploatării datorită creșterii puternice a cifrei de afaceri din acest an.

3.6.2.Analiza ratei profitabilității veniturilor

Tabel 3.21.

Rata profitabilității veniturilor

Fig.3.21.Rata profitabilității veniturilor

Dinamica ratei profitabilității veniturilor este aproximativ aceeași cu cea a ratei profitabilității resurselor consummate, având o valoare foarte mică în primul an, dar crescând apoi spre anii următori datorită creșterii rezultatului brut al exercițiului.

3.6.3.Analiza ratei profitabilității comerciale

Tabel 3.22.

Rata profitabilității comerciale

Fig.3.22.Rata profitabilității comerciale

După cum se observă, rata profitabilității comerciale în anul 2011 este de 10 mii lei profit brut din exploatare la 100 mii lei cifră de afaceri, fiind un nivel destul de mic. Dar în anii următori, situația firmei se îmbunătățește, ajungând la performanța de 40 mii lei profit din exploatare la 100 mii lei cifră de afaceri, în anul 2012. Această creștere se datorează în principal creșterii rezultatului exploatării datorită creșterii puternice a cifrei de afaceri din acest an.

3.7.Analiza riscurilor întreprinderii

3.7.1.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor

Tabelul 3.23.

Modelul Altman aplicat S.C.UNIVERSAL CONSTRUCT S.R.L.

În anul 2011, situația financiară a întreprinderii este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment, dar spre sfârșitul perioadei situația se remediază, societatea având o situație financiară bună, iar bancherul poate avea încredere în întreprindere, aceasta fiind solvabilă.

3.7.2.Indicatori de performanță financiară

Tabelul 3.24

Indicatori de performanță financiară

Pe parcursul celor 3 ani de analiză, firma se situează în categoria B a performanțelor financiare, având o situație financiară stabilă, chiar dacă există și unele aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere fiananciar.

3.7.3.Analiza riscului financiar

Tabel 3.25

Riscul financiar

Se poate observa din tabel că în toți anii de analiză rentabilitatea economică este superioară ratei dobânzii, astfel întreprinderea se află într-o situație de siguranță iar apelarea la credite va conduce la îmbunătățirea ratei rentabilității financiare.

Mărimea riscurilor financiare este dependent de performanța financiară a întreprinderii ce se cere a fi determinată în cazul în care firma solicit un sprijin bancar.

3.7.4.Analiza riscului de exploatare

Tabel 3.26

Cheltuieli variabile din exploatare

Tabel 3.27

Cheltuieli fixe din exploatare

Tabel 3.28

Pragul de rentabilitate

Din tabelul de mai sus se poate observa că în anul 2011 firma se află într-o situație instabilă, deoarece abaterea indicelui de siguranță este de 9,88%. Situația firmei se îmbunătățește în anii următori, cifra de afaceri depășind pragul de rentabilitate cu 36,93% în anul 2012, respective 48,54% în anul 2013. Firma se află într-o situație confortabilă chiar dacă a avut loc o scădere a indicelui de siguranță cu 9.88%.

CONCLUZII

Pe parcursul anilor de diagnoză observăm o creștere a valorii cifrei de afaceri, în anul 2012, aceasta înregistrând o creștere de aproximativ 4 ori mai mare decât în anul 2011, urmând ca mai apoi în anul 2013 să își mențină ritmul de creștere la un nivel aproximativ constant.

Ponderea cifrei de afaceri curente, în total venituri din exploatare, înregistrează valori foarte bune pe parcursul celor trei ani ai perioadei de analiză, și prezintă o tendință de creștere care deși pare nesemnificativă, este suficientă pentru a atinge pragul de 100%, fapt ce confirmă o realizare normal a obiectului de activitate.

De asemenea și ponderea indicatorului în prețuri comparabile în veniturile totale este corespunzătoare. Nivelul său permite acoperirea cheltuielilor din exploatare (în toți cei trei ani valoarea cifrei de afaceri în prețuri comparabile devansează valoarea cheltuielilor din exploatare) și obținerea de profit, ceea ce reflectă validarea de către piață a activității.

Deși domeniul construcțiilor, domeniul de activitate al S.C. Universal Construct S.R.L., a fost unul dintre cele mai afectate de criza economic, întreprinderea studiată a reușit să se mențină la un nivel acceptabil din toate punctele de vedere. A reușit să încheie contracte chiar și în această perioadă, a reușit să își plătească furnizorii la timp, să acopere din veniturile realizate datoriile față de bănci, și să își mențină un nivel acceptabil al ratei lichidității, aceasta din urmă fiind principal problemă, a societăților din România și nu numai.

Modul de a face bani și de a investi nu trebuie să se mai așeze pe aceleași fundamente (lăcomie,profituri uriașe) care au adus lumea financiară la câteva minute de un colaps. Altfel spus, jocul rămâne același, banii trebuie investiți, însă regulile trebuie schimbate.

În viitor, se vor lua tot mai mult în seamă administrarea riscului și gradului de lichiditate al activelor. Mult timp de acum încolo, srategiile de investiții vor vorbi despre protecție și nu despre triplarea capitalului, încrederea investitorilor sau a clienților va fi dificil de câștigat de către piețele financiare. Se pare că “diversificarea” activității va fi cuvântul de ordine al anilor ce urmează crizei economice.

În urma supunerii firmei SC Universal Construct SRL, unei diagnose și analize din punct de vedere al riscurilor pe care o afacere le poate întâmpina pe parcursul existenței sale, remarcăm că întreprinderea are o situație financiară stabilă, chiar dacă există aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar, aflându-se într-o situație confortabilă.

Puncte tari:

societatea oferă o gamă diversificată de servicii;

creșterea ritmului vânzărilor;

existența unei imagini favorabile despre firmă;

raport preț calitate foarte bună;

recunoașterea pe piața de profil atât din județul Sibiu, cât și din țară.

Puncte slabe:

lucrări mai puține în anotimpul rece;

vulnerabilitatea la presiunile concurenței.

BIBLIOGRAFIE

1.Băilesteanu G, Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timișoara 1998

2.Lala I, Miculeac E, Analiză economic financiară, Editura Mirton, Timișoara 2012

3.Pirtea M, Cristea H, Nicolescu C, Botoc C, Managementul financiar al companiei, Editura Mirton, Timișoara 2010.

4.Ion Lala Popa, Melania E. Miculeac, Analiza Economico Financiră – elemente teoretice

și studii de caz, Editura Mirton, Timișoara 2009

5.Ion Lala Popa, Melania E. Miculeac, Analiza Economico Financiară – elemente teoretice și studii de caz – Ediție revizuită și adăugită, Editura Mirton, Timișoara 2012

6.Stancu Ion – Finanțe, ediția a III-a, Editura Economicii, București 2002

7.Vintilă Georgeta – Gestiunea Financiară a întreprinderii EDP, RA București 1997

8.Holpern Paul – Finanțe, ediția IV, Editura Economicii

9.Alexandru Ghen – Analiza Financiară, ANEVAR-IROVAL, București 2001