Analiza Financiara a Activitatii Bancii Italo Romena pe Baza pe Baza Bilantului Si a Contului de Rezultate

1. Banca Italo-Romena în contextul general al economiei din România în perioada 2003 – 2005

În 2003 România a făcut eforturi deosebite în vederea aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă s-a înregistrat o îmbunătățire a aspectelor fundamentale ale mediului economic și comercial, mai existau însă multe probleme. Introducerea noului Cod al Muncii și a noului Cod Fiscal nu a reprezentat o soluție la aceste probleme. O altă problemă nerezolvată era cea a corupției, aceasta fiind una din cele mai importante probleme economice și sociale ale țării. Constituția României a fost schimbată printr-un referendum. Aspectul cel mai important pentru operatorii străini îl reprezintă dreptul nerezindenților de a cumpăra proprietăți în condițiile stabilite de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața monetară, 2003 a adus o devalorizare cu 9.77% a leului față de coșul format din Euro (60%) și USD (40%).

Economia României a înregistrat una din cele mai mari rate de creștere din Europa Centrală și de Est. La creșterea Produsului Intern Brut cu 4.7% în primele nouă luni din 2003 au contribuit toate sectoarele economice, în special cel al industriei și cel al construcțiilor.

Problemele generale ale economiei din Europa, principala piață de export pentru România și cererea internă ridicată au condus la creșterea dezechilibrării balanței comerciale.

Datoriile externe pe termen mediu și lung au crescut față de 31.12.2002 cu 4.1%, având în noiembrie o valoare de 15,248 mil Euro.

În noiembrie 2003 rata șomajului avea o valoare de 7.2% prezentând o scădere față de anii trecuți. Rata șomajului a avut valori foarte diferite pe fiecare zonă a țării, consecință a mobilității foarte scăzute a forței de muncă.

Rata inflației a înregistrat o scădere față de anul 2002, respectiv 14.1% față de 22.5%.

Banca Italo-Romena face parte din Grupul Veneto Banca. Datele oficiale clasifică Italia pe locul al cincilea în topul investitorilor străini în România, cu un capital investit de 495 mil Euro și 14157 firme înregistrate la Registrul Comerțului.

Anul 2003 s-a caracterizat printr-o creștere semnificativă a importanței riscurilor de credit, de dobândă și valutar pe fondul creșterii accelerate a expunerii băncilor față de eonomia reală și dominația pe piață, element extrem de important în condițiile intensificării competiției în sistemul bancar.

La baza acestor riscuri există câțiva factori importanți:

contextul macroeconomic – derivat din climatul economic instabil la nivel mondial;

modificarea repetată de către BNR a ratei dobânzii de intervenție pe piața monetară;

dimensiunile dezechilibrului extern care au influențat profund și continuu cotațiile euro/dolar.

O altă caracteristică a anului 2003 o reprezintă amploarea pe care a luat-o pe

piață creditul neguvernamental, ca rezultat al creșterii cererii de credite de investiții, imobiliare/ipotecare și a celor destinate achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată. Această tendință s-a manifestat la inceputul anului 2004, tendință care accentuează competiția, datorită absenței altor oportunități de plasament pe piața de capital cât și reducerea randamentului la titlurile de stat. În contextul predominanței resurselor atrase pe termen scurt, majorarea ponderii plasamentelor pe termen mediu și lung face ca riscul de lichiditate să rămână o preocupare a sistemului bancar românesc.

Indicatorul de rentabilitate finaciară (ROE) a înregistrat o valoare de 15,6% în decembrie 2003, iar indicatorul de rentabilitate economică (ROA) a fost de 2,2%.

Una din preocupările determinante ale bancherilor români a fost în cursul anului 2003 procesul de adoptare a legislației europene cât și multitudinea de acte normative care reglementează domeniul bancar. Semnificativă a fost trecerea la Reglementările contabile armonizate cu Directiva Comunității Economice Europene nr.86/635/CEE și la Standardele Internaționale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit conform Ordinului Ministrului Finanțelor Publice și a Guvernatorului Băncii Naționale a României nr.1982/5/2001.

Creșterea economiei românești s-a menținut pe un trend susținut, cu o creștere a Produsului Intern Brut de 8,1% în primele nouă luni ale anului 2004. Cea mai mare contribuție la acest progres s-a datorat majorării consumurilor familiilor, legată în particular de creșterea veniturilor reale și de accesul mai ușor la împrumuturile pe termen mediu și lung.

Creșterea producției industriale s-a datorat în primul rând sporirii cererii de bunuri de larg consum pe piața internă și deschiderii de noi piețe externe. Această evoluție a fost de asemenea însoțită de o îmbunătățire a productivității muncii și de o scădere a ratei șomajului.

Ca un factor pozitiv este de remarcat faptul că a continuat procesul de reducere a ratei inflației. În scădere a fost și nivelul ratelor dobânzii pe termen scurt, care, în urma intervențiilor susținute ale Băncii Centrale Române, a ajuns la 18%.

În ce privește ratele de schimb, în 2004 s-a înregistrat o întărire a Leului atât față de Dolar cât și de Euro, cu variații în cuantum de – 10,8% și – 3,5%.

Anul 2004 a urmat tendințele pozitive inițiate pe principalele piețe acționare mondiale din cursul anului precedent, chiar dacă în general cu o intensitate mică. În particular S&P 500 a crescut cu 9%, Nasdaq 100 cu 10,44% și indicele Nikkey al bursei japoneze cu 7,6%. În Europa, de asemenea, indicele Dax al bursei germane a crescut cu 7,3% și indicele DJ Euro Stoxx 50, care grupează principalele titluri ale vechiului continent, cu 6,9%. Printre piețele financiare care au înregistrat cele mai mari creșteri găsim Bursa din Milano, cu indicele Mib30 în creștere cu 16,86%.

Piețele de obligațiuni au fost în schimb caracterizate de o cerere susținută și de o reducere generală a primei de risc, cu o scădere marcantă a spread-urilor.

„Anul 2004 a înregistrat o consolidare a eficienței sectorului bancar, cuantificată prin intermediul indicatorilor de rentabilitate financiară (ROE) și economică (ROA), care au consemnat niveluri de 15,6% și, respectiv, de 2%.” Profitul net agregat la sfârșitul anului 2004 s-a majorat cu 448.47 milioane lei față de anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere cu 33,6% în termeni nominali, respectiv cu 22,2% în termeni reali, datorată în exclusivitate suplimentării cu 47,2% a veniturilor nete din dobânzi. O contribuție majoră la înregistrarea acestei dinamici au avut-o veniturile nete aferente activității de creditare a clientelei nebancare, a căror expansiune a fost de 67,5% față de perioada anterioară. Creșteri mai rapide la nivelul profitabilității au înregistrat în special băncile care și-au majorat cota pe piața creditului.

Sistemul bancar din România s-a confruntat în decursul anului 2004, în concepția bancherilor, cu un risc de piață mult mai mare față de anii 2002 și 2003, totodată riscul de credit fiind perceput în creștere pe fondul extinderii activității de creditare, în special pe segmentul de retail.

Relaxarea condițiilor de creditare, inclusiv a garanțiilor pe acest segment sunt factori care au avut o influență negativă asupra acestui risc. Nu trebuie neglijat contextul macroeconomic și riscul care derivă din climatul economic instabil la nivel mondial.

Riscul de creditare în valută afectează întregul sistem de creditare datorită volatilității ridicate a cotațiilor euro/dolar pe piețele internaționale.

Totodată continuarea procesului de concentrare a activelor bancare la nivelul unui număr redus de operatori pune băncile mici în imposibilitatea de a aplica propriile strategii de dezvoltare, fapt cu consecințe negative asupra profitabilității și nivelului riscului asumat de către acestea.

Riscul de lichiditate rămâne o constantă preocupare a operatorilor din sistemul bancar datorită faptului că resursele atrase sunt pe termen scurt, iar plasamentele pe termen mediu și lung.

Datorită adaptării legislației românești la cea europeană cât și a multitudinii de acte normative în același domeniu, risul legislativ a scăzut simțitor față de anii anteriori. Se pune mare accent pe soluționarea în justiție a proceselor legate de recuperarea creditelor și executarea garanțiilor, bancherii acuzând faptul că legislația favorizează debitorul.

Datorită concurenței, anul 2004 a adus scăderea ratelor la dobânzi și totodată creșterea agresivității pe piață – prin marje mai mici practicate și prin condițiile de creditare impuse de băncile mari.

Sectorul bancar românesc s-a stabilizat în 2005 prin implementarea unor măsuri legislative necesare și solicitate, în perspectiva desăvârșirii procesului de integrare europeană, proces care a influențat stabilitatea și creșterea economică a țării.

Ca orice bancă, Banca Italo-Romena a avut ca obiective reprezentarea și apărarea intereselor, promovarea principiilor bancare, promovarea cooperării între bănci precum și cu instituțiile naționale, internaționale și cu asociațiile bancare, pregătirea profesională.

Mediul economic al anului 2005 a fost marcat de schimbări importante atât în ceea ce privește activitatea bancară cât și cea legislativă, în special fiscală. Printre indicatorii macroeconomici subliniem:

indicele prețurilor de consum la finele anului 2005 față de 2004, comunicat de Institutul Național de Statistică, a fost de 8,6%;

moneda națională s-a apreciat în raport cu Euro față de finele anului 2004 cu 8%;

scăderea puternică a dobânzilor pe piața monetară ca urmare a politicii BNR de stăpânire a inflației și în contextul unor măsuri de temperare a creditului în valută;

BNR a menținut ridicat nivelul rezervei minime obligatorii respectiv 30% pentru devize și 18% pentru lei, iar introducerea unei cote unice de impozitare de 16% la veniturile persoanelor fizice a stimulat creditul acordat acestui segment;

reducerea cotei procentuale la impozitul pe profit de la 25% la 16% ceea ce a permis mărirea fondurilor alocate pentru investiții.

Restructurarea sistemului bancar, diversificarea portofoliului de produse

oferite de bănci și creșterea puterii de cumpărare a populației au dus la majorarea ponderii activelor instituțiilor de credit în PIB de la 36,6% în 2004 la 44,8% la finele anului 2005. Datorită politicii prudente impuse de banca centrală, ponderea creditului în valută a scăzut de la 60,8% din volumul total al creditelor neguvernamentale în decembrie 2004 la 54% în decembrie 2005 și la 48,5% în aprilie 2006, în cadrul unui proces care continuă. Creditul acordat populației și-a majorat ponderea în totalul creditului neguvernamental de la 24,8% în decembrie 2004 la 35,2% în decembrie 2005, cu o dinamică deosebită a creditului de consum, alături de creșterea cererii populației pentru creditele ipotecare și imobiliare.

Indicatorii de eficiență ai sistemului bancar au rămas la valori confortabile, chiar dacă în ușor regres față de anul precedent. Astfel, indicatorul de rentabilitate finaciară (ROE) s-a situat la 12,7%, indicatorul de rentabilitate economică (ROA) a fost de 1,6%, în timp ce indicatorul agregat de solvabilitate a fost de 21,1%, cu mult deasupra limitei minime reglementate de 12%.

2. ANALIZĂ FINANCIARĂ PE BAZA BILANȚULUI

„Bilanțul este instrumentul complex de prezentare a stării, la o anumită dată, a elementelor patrimoniale, în etalon valoric și a rezultatului financiar final obținut de unitatea patrimonială. El nu este pur contabil, dar are la bază conturile contabile ținute la zi alături de inventarierea efectuată la închiderea exercițiului care permite, pe de o parte observarea directă și corectarea conturilor, iar pe de altă parte evaluările incorecte și subiective. Din punct de vedere al obiectivului propus – aprecierea eficienței în activitatea bancară – bilanțul constituie principala sursă de informații pentru analiză.”

Bilanțurile bancare reflectă în activ creanțele și celelalte forme de avere, iar în pasiv datoriile și diversele fonduri. Structura acestora exprimă caracterul specific al instituțiilor depozitare: acestea își creează datorii și folosesc fondurile achiziționate pentru a cumpăra datoriile altora.

„Bilanțul constituie, împreună cu contul de rezultate și cu anexele, documentele anuale pe care orice societate comercială trebuie să le întocmească la sfărșitul unui exercițiu financiar. Reflectând în mod sistematizat mijloacele și resursele bancare existente la sfârșitul perioadei de referință, bilanțul ne permite să concluzionăm în ceea ce privește activitatea băncii, soliditatea ei financiară și aprecierea calitativă a utilizării fondurilor de care dispune.”

Bilanțul unei bănci comerciale cuprinde în pasiv toate creanțele asupra băncii în cauză deținute de utilizatorii de monedă, adică totalul depunerilor sectorului nebancar la vedere și la termen, respectiv structura angajamentelor băncii față de sectorul nebancar. De asemenea banii pot fi obținuți în mod generic și prin vânzarea acțiunilor. Din punct de vedere contabil și aceștia reprezintă pasive, respectiv obligații ale băncii față de acționari, contractate în schimbul sumelor subscrise. Activul cuprinde toate creanțele băncii asupra altor agenți economici, adică creanțele băncii asupra societăților comerciale și populației, realizate cu ocazia acordării de credite, la care se adaugă creanțele asupra statului și creanțele asupra băncii centrale, materializate în monedă sau în soldul creditor al contului curent al băncii comerciale deschis la banca centrală.

2.1. Imobilizări

Imobilizările sunt evidențiate la valoarea de achiziție mai puțin amortizarea acumulată și pierderile din depreciere. Amortizarea este calculată prin metoda liniară pe perioada duratei de viață estimate pentru fiecare element din categoria imobilizărilor. Costul de achiziție cuprinde prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport și alte cheltuieli accesorii necesare punerii în stare de funcționare sau intrării în gestiune a activului respectiv. Cheltuielile generate de întreținerea imobilizărilor și reparațiile aferente sunt înregistrate în contul de profit și pierderi, iar îmbunătățirile la clădiri sunt capitalizate și amortizate odată cu darea în folosință. Imobilizările necorporale reprezintă în principal costul licențelor aferente aplicațiilor informatice achziționate.

– RON –

Amortizarea totală în cursul anului 2003a fost în valoare de 1.645.479 RON, iar cea aferentă imobilizărilor scoase din evidență de 322.555 RON.

Imobilizările corporale au crescut în anul 2004 cu 10.753.194 RON, respectiv 5.549.462 RON la clădiri, 987.076 RON la echipamente tehnologice, -158.306 RON aparatură, instalații de măsurare și control, 145.978 RON la mijloacele de transport, 2.3873292 RON mobilier, aparatură birotică și 1.841.692 RON avansurile pentru imobilizările în curs.

Amortizarea totală în cursul anului 2004 a fost în valoare de 2.480.743 RON, iar cea aferentă imobilizărilor scoase din evidență de 109.624 RON.

Imobilizările corporale, datorită deschiderii și amenajărilor de noi sedii, conform politicii centralei de extindere a băncii, au crescut în anul 2005 cu 6.180.172 RON, respectiv 5.766.872 RON la clădiri, 484.891 RON la echipamente tehnologice, 110.077 RON aparatură, instalații de măsurare și control, -48.892 RON la mijloacele de transport, 783.131 RON mobilier, aparatură birotică și -915.907 RON avansurile pentru imobilizările în curs.

Amortizarea totală în cursul anului 2005 a fost în valoare de 3.039.278 RON, iar cea aferentă imobilizărilor scoase din evidență de 299.446 RON.

Au fost scoase din funcțiune ca urmare a casării, mijloace fixe în valoare de 181.126 RON, aparatele și instalațiile de lucru având ponderea cea mai mare: 136.145 RON.

2.2. CREANȚE ȘI DATORII

Creanțele asupra instituților de credit sunt clasificate ca active financiare create de către bancă. Creanțele asupra instituțiilor de credit, care includ conturile nostro și plasamentele la alte bănci, sunt înregistrate la valoarea nominală, mai puțin provizionul specific de risc de credit în cazul înregistrării unor posibile pierderi din deprecierea acestor creanțe.

Creanțele asupra clientelei sunt active financiare create de către bancă și includ credite de investiții, linii de credit, credite comerciale etc. Creditele acordate clientelei sunt recunoscute în momentul în care banii ajung în posesia debitorului. Creanțele asupra clientelei sunt prezentate în bilanț la nivelul soldului existent, mai puțin provizionul specific de risc de credit.

Din punct de vedere statistic, creditele curente au reprezentat 42% din portofoliul de credite în anul 2003, creditele pe termen mediu 48%, iar creditele pe termen lung 10%. O caracteristică a acestui an o reprezintă amploarea pe care a luat-o pe piață creditul neguvernamental, ca rezultat al creșterii cererii de credite de investiții, imobiliare/ipotecare și destinate achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată. Printre firmele semnificative se numără: Țiriac Leasing SA=500.000 EUR, Tractorul UTB=750.000 EUR, Smith&Smith SRL=200.000 EUR, Planet Lama SRL=450.000 EUR, Pelmark Distribuție SRL=200.000 EUR, Pinum Producție SA=1.000.000 EUR.

Pentru o apreciere mai exactă pe piață a valorii creditului cât și a dobânzilor aferente, în vederea contracarării efectelor negative din economie asupra situației financiare a băncii, 95% din totalul lor a fost acordat în valută.

Ponderea conturilor de depozite plasate constituie 31% în cadrul activelor interbancare, adică 26.350.000RON, în componența lor figurând: ROBANK: 2.000.000RON, MINDBANK: 2.000.000RON, UNICREDIT: 3.000.000RON, BNR: 14.000.000RON, PIRAEUS: 2.350.000RON, ROMEXTERRA: 3.000.000RON.

Plasamentele în credite practic s-au dublat față de anul 2003.

Creditarea este principala operație a băncilor comerciale, iar creditele acordate au cea mai mare pondere în totalul activelor bancare: 85,05% în 2003; 84,73% în 2004 și 69,73% în 2005. Acestea sunt cele care generează cea mai mare parte a veniturilor dar și a riscurilor bancare.

Datorită acestor ponderi mari banca este expusă riscului de credit, adică riscului nerecuperării creanțelor asupra debitorilor. De asemenea, riscul de credit se manifestă și datorită plasamentelor la alte instituții de credit locale și străine. Banca minimizează acest risc prin evaluarea atentă a solicitanților de credite și prin monitorizarea acestora pe durata creditării și prin stabilirea unor limite de expunere. Banca monitorizează de asemenea selectarea unor bănci corespondente cu ratinguri care să exprime cel mai scăzut grad de risc. În acest scop, banca stabilește limite pentru tranzacțiile cu alte bănci referitoare la depozite și la schimbul valutar. Concentrarea riscului de credit într-un anumit sector sau domeniu de activitate sau o anumită grupare economică afectate de schimbările în mediul economic poate genera pierderi pentru bancă.

În anul 2004 riscul de creditare în valută a influențat întregul sistem de creditare datorită volatilității ridicate a cotațiilor EUR/USD pe piețele internaționale.

În anul 2005 politica BNR de stăpânire a inflației în contextul unor măsuri de temperare a creditului în valută a dus la o scădere puternică a dobânzilor pe piața monetară. Însă, introducerea cotei unice de impozitare de 16% la veniturile persoanelor fizice a stimulat creditul acordat acestui segment de clienți.

– RON –

Creanțele totale au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2004 datorată în principal creșterii cu 67,15% a creditelor acordate clientelei. Datorită ponderii de 91,99% a creditelor acordate clientelei în totalul creanțelor anului 2003 și de 94,23% în cele din anul 2004 nivelul acestor credite a determinat și varianța creanțelor cu +64,43%.

– RON –

Datoriile totale au crescut în 2004 cu 70,1%, iar în 2005 cu 58,96%. Aceste modificări au fost, în principal, rezultatul dublării datoriilor privind instituțiile de credit. Creșterile de 94,39% în 2004 și, respectiv, 90,07% în 2005 s-au datorat împrumutului contractat pe o perioadă de 4 ani cu Veneto Banca și Italo-Romena Italia la sfârșitul anului 2004, în valoare totală de 100.000.000EUR și, respectiv, 35.000.000EUR învederea asigurării de lichidități.

– RON –

Structura creditelor acordate clientelei în funcție de termen relevă o preponderență a creditelor acordate pe o perioadă de 3 luni – 1 an și 1 an – 5 ani.

2.2.1. Depozite și credite

În perioada analizată Banca Italo-Romena a realizat obiective comerciale satisfăcătoare. Produsul bancar a crescut în anul 2004 cu peste 65 de puncte procentuale și in 2005 cu peste 24 puncte procentuale. În 2004 acest lucru s-a datorat dezvoltării optime înregistrate atât de depozitele clienților care au crescut cu 59,91%, cât și de creditele acordate clienților (+67,15%). În anul 2005, diminuarea cu 15,85% a depozitelor a fost în principal rezultatul declinului ratelor dobânzilor.

– RON –

Banca Națională a României a continuat să ajusteze în sens descrescător rata dobânzii în primele luni ale anului 2003, frecvența și amplitudinea reducerilor fiind însă sensibil inferioare celor operate în ultimul trimestru al anului anterior. Relaxarea condițiilor monetare indusă în special prin pârghia dobânzii, dar și prin reducerea aprecierii în termeni reali a leului față de coșul de valute, s-a suprapus unei revigorări neașteptate a consumului populației. Unul dintre factorii care au determinat acest reviriment l-a constituit majorarea salariului minim pe economie, care a contribut decisiv la creșterea cu aproape 10% în termeni reali a câștigului salarial mediu net la nivelul primului trimestru față de aceeași perioadă a anului anterior. In contextul reducerii ratei de dobândă, oferta de creditare a băncilor pentru sectorul neguvernamental s-a plasat pe un trend crescător, randamentele practicate de acestea pentru împrumuturi fiind reduse mai rapid decât cele aplicate ratelor dobânzilor bonificate pentru depozitele la termen. În plus, cererea de credite a companiilor, dar mai ales a populației, a reacționat neașteptat de prompt la această scădere de costuri a creditelor în lei.

Toți acești factori au determinat o creștere a volumului de credite, acesta atingând valoarea de 429.340.814 RON.

În anul 2004, necesitatea temperării vitezei de creștere a creditului neguvernamental a reprezentat motivația înăspririi de către Banca Națională a României a condițiilor monetare prin majorarea ratei de dobândă. În același timp, pentru a frâna dinamica riscantă a apelului excesiv al populației la credite Banca Națională a României a pus în practică un set de reglementări prudențiale menite să accentueze restrictivitatea condițiilor de acordare a împrumuturilor către persoanele fizice.

Măsurile adoptate de Banca Națională a României au avut un impact substanțial asupra comportamentului populației, temperând relativ înclinația acesteia spre consum și accentuând-o pe cea spre economisire; este posibil, însă, ca întărirea politicii monetare să fi coincis cu faza de epuizare a fenomenului de recuperare care s-a aflat printre determinanții boom-ului procesului de creditare din anul precedent, potențând efectele acesteia. În pofida accelerării dinamicii veniturilor, precum și a reacției instituțiilor și a societăților de credit prin care acestea au încercat să limiteze efectele măsurilor prudențiale ale Băncii Naționale a României – inclusiv prin prelungirea duratei de acordare a creditelor și prin introducerea unor noi scheme de creditare – cererea de credite a populației și-a atenuat treptat vigoarea. Astfel creanțele Băncii Italo-Romena asupra clientelei în 2004 au avut o valoare de 660.145.636 RON, iar cele asupra instituțiilor de credit 40.439.096 RON. Față de anul precedent creanțele asupra instituțiilor de credit au crescut cu 17,57%, iar cele asupra clientelei cu 67,15%.

– RON –

Plasamentele bancare la termen ale companiilor au cunoscut un proces similar, dar de anvergură ușor mai redusă. Remunerarea avantajoasă a transformat depozitele în lei la termen într-o investiție atractivă. Depozitele clienților au avut o valoare de 167.684.626 RON, înregistrând o majorare de 59,91% față de anul anterior. Datoriile privind instituțiile de credit au avut o variație de +94,39%, iar cele totale +70,1%.

În 2005, politica monetară a urmărit temperarea dinamicii creditului neguvernamental total, abordând în acest sens diminuarea ritmului de creștere a împrumuturilor în devize ale persoanelor fizice. În schimb, creditele în lei acordate populației au intrat pe o traiectorie ascendentă, acest segment beneficiind de o îmbunătățire consistentă a condițiilor de acces la împrumuturi, ca urmare a coborârii rapide a ratelor dobânzilor solicitate de bănci. Ritmul declinului ratelor dobânzilor a depășit așteptările, întețirea concurenței din sistemul bancar determinând instituțiile preocupate de extinderea cotelor de piață să majoreze numărul și să crească agresivitatea campaniilor promoționale. Băncile au recurs îndeosebi la majorarea plafoanelor de creditare și la prelungirea termenelor de acordare a împrumuturilor. În ultima parte a anului, reducerea ratelor de dobândă a fost impulsionată și de revizuirea strategiilor unor bănci, ca reacție la adoptarea și aplicarea noilor norme ale Băncii Naționale a României privind plafonarea gradului de expunere a unei instituții de credit rezultat din acordarea de credite în valută. Aceste evenimente au influențat si evoluția creditelor acordate de Banca Italo-Romena și a depozitelor atrase de aceasta. Astfel, creditele acordate clientelei au crescut, în 2005, în valoare absolută cu 222.365.381 RON, iar creanțele asupra instituțiilor de credit au scăzut cu aproape 50%.

– RON –

Datoriile privind instituțiile de credit aproape s-au dublat datorită împrumutului contractat de Banca Italo-Romena cu Veneto Banca și Banca Italo-Romena Italia în valoare de 100.000.000 EUR și, respectiv, 35.000.000 EUR în vederea asigurării de lichidități.

S-a perpetuat fenomenul de migrare a plasamentelor bancare ale persoanelor fizice înspre conturile curente, creșterea popularității acestor instrumente fiind explicată de răspândirea practicii achitării drepturilor salariale și a pensiilor prin intermediul cardurilor de debit.

2.2.2. Indicatori de structură:

Analiza factorială a indicatorului DepoziteClienti/TotalActive:

(1)

2003 – 2004: = -0,49%

2004 – 2005: = -9,38%

Având în vedere expresia (1) a indicatorului, influențele factorilor se exprimă astfel:

influența depozitelor clienților:

(2)

2003 – 2004: : = 12,45%

2004 – 2005: : = -3,22%

influența activelor totale:

(3)

2003 – 2004: = – 12,94%

2004 – 2005: = – 6,16%

Analizând modificările datorate factorilor de influență se observă că activele totale au crescut pe pacursul anilor de analiză, ceea ce a influențat într-un mod negativ valoarea indicatorului. Depozitele clienților au sporit, de asemenea, în anul 2004, însă activele totale au crescut în valoare absolută mai mult decât veniturile totale. În anul 2005 variația depozitelor a fost negativă, ceea ce a influențat indicatorul în sens negativ. Creșterea semnificativă a activelor s-a datorat în principal achiziționării de către bancă de noi sedii în vederea deschiderii noilor agenții. Reducerea depozitelor clienților în anul 2005 a fost în principal rezultatul scăderii ratei de dobândă.

Analiza factorială a indicatorului CrediteCatreClienti/TotalActive:

(4)

2003 – 2004: = 1,6%

2004 – 2005: = -11,67%

Având în vedere expresia (4) a indicatorului, influențele factorilor se exprimă astfel:

influența creditelor către clienți:

(5)

2003 – 2004: : = 52,54%

2004 – 2005: : = 26,89%

influența activelor totale:

(6)

2003 – 2004: = -50,94%

2004 – 2005: = – 38,56%

Chiar dacă suma acordată prin creditare clientelei a crescut, activele totale ale băncii Italo-Romena au avut o variație pozitivă mult mai accelerată ceea ce a condus la o scădere cu 11,67% a raportului dintre acestea în 2005 față de 2004.

Analiza factorială a indicatorului CrediteCatreClienti/DepoziteClienti:

(7)

2003 – 2004: = 17,04%

2004 – 2005: = 231,75%

Având în vedere expresia (7) a indicatorului, influențele factorilor se scriu astfel:

influența creditelor către clienți:

(8)

2003 – 2004: : = 252,9%

2004 – 2005: : = 132,61%

influența activelor totale:

(9)

2003 – 2004: = -235,86%

2004 – 2005: = 99,14%

În perioada analizată depozitele atrase de la clienți au avut o evoluție oscilantă, iar variația absolută a acestora a avut valori relativ mici. Însă cuantumul creditelor acordate clientelei a crescut semnificativ datorită mai multor factori, printre care cei mai importanți sunt: deschiderea de noi sucursale, diversificarea ofertei de creditare, nivelul scăzut al ratei de dobândă.

2.3. FONDURI PROPRII

Fondurile proprii au scăzut în 2004 cu 0,36%, însă în 2005 au avut o creștere semnificativă de la 71.967.236 RON în 2004 la 96.302.948 RON în 2005. Această variație s-a datorat creșterii rezultaului exercițiului – de la o pondere de 17,56% în totalul fondurilor proprii în 2004 la 21,25% în 2005 – și a rezervelor din reevaluare.

2.4. ALTE ACTIVE

– RON –

În rubrica „Alte active” sunt cuprinse creditele către trezorerie în cadrul cărora sunt incluse avansurile pentru impozitul pe venit, TVA, avansurile pentru impozit din anii precedenți și avansurile substitutive impozitului pentru tranzacții pe termen mediu și lung.

În anul 2003 rubrica „Alte active” a avut o valoare de 3.681.705 RON, reprezentând 0,73% din totalul activelor, în anul 2004 valoarea totală a fost de 3.557.923 RON, adică 0,43% din activele totale, iar în anul 2005 a scăzut atât valoarea la 2.238.874 RON, cât și ponderea în totalul activelor la 0,17%.

2.5. ALTE PASIVE

– RON –

În rubrica „Alte pasive” sunt cuprinse provizioanele pentru costuri cu personalul, datoriile către furnizori și datoriile către trezorerie pentru diverse impozite.

În anul 2003 rubrica „Alte pasive” a avut o valoare de 9.952.087 RON, reprezentând 1,97% din totalul pasivelor, în anul 2004 valoarea totală a fost de 14.640.623 RON, adică 1,77% din pasivele totale, iar în anul 2005 de 19.997.491 RON, respectiv o pondere în totalul activelor de 1,54%.

3. ANALIZĂ FINACIARĂ PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE

Performanța bancară poate fi apreciată atât la nivelul fiecărei bănci cât și la nivelul sistemului bancar în ansamblul său. Analiza economico-financiară pe baza contului de profit și pierderi este necesară managementului băncii atât în procesul fundamentării previziunii activității acesteia, cât și pentru realizarea funcției de control. În acest caz, informația finaciară constituie un element cheie al comunicării interne in cadrul băncii.

Profitul poate fi analizat structural și factorial pe baza contului de profit și pierdere. Spre deosebire de bilanț care exprimă starea patrimonială înregistrată la încheierea exercițiului financiar, contul de rezultate, așa cum este conceput în prezent sintetizează în sectorul bancar fluxurile economice – veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune – generate de activitatea de exploatare bancară și cea extraordinară. Pe baza contului de profit și pierdere se determină indicatorii valorici privind eficiența activității desfășurate de banca.

3.1. Venituri și cheltuieli din dobânzi

– RON –

Marja de dobândă este calculată ca diferență între veniturile din dobânzi și cheltuielile din dobânzi. Indicatorul arată gradul de acoperire a diferenței dintre dobânzile încasate pentru creditele acordate clientelei și cele plătite pentru depozitele atrase de bancă. Modificarea marjei în anul 2004 cu 198% se datorează creșterii semnificative de aproape 123% a veniturilor din dobânzi, față de cea a cheltuielilor din dobânzi, de aproximativ 46%. Creșterea înregistrată față de marja din anul anterior se datorează în principal volumelor mari intermediate. În anul 2005 cheltuielile din dobânzi au înregistrat o creștere relativă mai accentuată decât cea a veniturilor din dobânzi, însă modificarea cu 8.374.710 RON a marjei se datorează variației absolute mai mari a veniturilor decât a cheltuielilor.

Creșterea semnificativă a marjei de dobândă în anul 2004 se datorează în principal dobânzilor aferente veniturilor din activitatea de exploatare bancară. Valoarea acestora a fost cu mult mai ridicată decât cea din anii precedenți, în special datorită noilor agenții deschise și numărului mult mai mare de clienți. Modificările cele mai mari au fost la nivelul dobânzilor aferente veniturilor din operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare – acestea au crescut în anul 2004 cu 343,28% – și la nivelul dobânzilor aferente veniturilor din operațiunile cu clientela care au avut o variație relativă mare atât în anul 2004 de 78,42%, respectiv de 48,88% în anul 2005.

– RON –

3.2. Venituri privind titlurile

Veniturile privind titlurile au valoarea zero pe parcursul celor trei ani de analiză deoarece singurele venituri ale băncii din operațiunile cu titluri sunt cele ce provin din dobânzile aferente veniturilor din titlurile de investiții. Însa, în contul de profit și pierderi se regăsesc în rubrica „dobânzi aferente obligațiunilor și altor titluri cu venit fix” din cadrul „dobânzi de primit și venituri asimilate”.

Titlurile de investiții sunt achiziționate în scopul garantării la Banca Centrala pentru asigurarea decontărilor finale ale operațiunilor de compensare multilaterală interbancară conform normelor emise de Banca Națională a Romaniei. În anul 2003 valoarea acestora a fost de 376.450 RON. În 2005 activitatea cu titlurile de stat ca număr de tranzacții a scăzut față de anul 2004 cu 8%, datorită randamentului scăzut al acestui tip de instrument financiar, și reducerii emisiunilor Ministerului Finanțelor Publice. Din punct de vedere al imobilizării financiare în aceste instrumente, banca a investit în anul 2005 sume aproximativ egale cu cele din anul 2004 datorită politicii de diversificare a portofoliului. Veniturile din titluri de investiții au avut valorile de 1.102.284 RON în anul 2004 și de 341.320 RON în anul 2005.

3.3. Venituri și cheltuieli din comisioane

– RON –

Veniturile din comisioane au avut valori apropiate în primii doi ani de analiza, dar au crescut cu aproximativ 17% în anul 2005. Cheltuielile din comisioane, de asemenea, nu s-au modicat semnificativ decât în cel de-al treilea an de analiză, ceea ce a determinat ca și venitul net din comisioane să aiba valori apropiate in 2003 si 2004, dar înregistrand o variație de + 15% în anul 2005 față de 2004.

3.4. Cheltuieli administrative generale

În 2003 valoarea cheltuielilor administrative generale a fost 11.907.229 RON, din care cheltuielile cu personalul reprezintă 45%. În cadrul acestora, cheltuielile cu salariile dețin cea mai mare pondere, de 78%. În anul 2004 cheltuielile administrative generale au avut o variație de +1.892.420 RON. Cheltuielile cu salariile și, implicit, cele cu personalul au crescut datorită deschiderii de noi agenții ale băncii. Deschiderea de noi agenții a afectat cheltuielile cu personalul și în anul 2005, acestea ajungând la valoarea de 7.784.387 RON.

3.5. Rezultatul brut

Din analiza detaliată a contului de profit și pierdere se remarcă faptul că rezultatele financiare sunt reflectate în mod fidel de veniturile și cheltuielile întregii activități a anilor asupra cărora se face analiza.

– RON –

– RON –

Rezultatul brut al exercițiului se calculează ca diferență între veniturile totale si cheltuielile totale.

În anul 2004 rezultatul brut al exercițiului financiar a avut o valoare de 18.247.154 RON cu 1.678.490 RON mai puțin față de anul 2003 cand s-a înregistrat o valoare de 19.925.644 RON a rezultatului brut. Diminuarea cu 8,42% a rezultatului a fost cauzată de creșterea cu 19.481.476 RON, adică 47,76% a cheltuielilor totale în anul 2004 față de anul 2003. Această modificare a cheltuielior s-a datorat investițiilor efectuate în cursul anului necesare extinderii activității în țară. Veniturile totale au înregistrat o valoare de 78.517.508 RON în 2004 și 60.714.522 RON în 2003. Chiar dacă acestea au avut o variație de 29,32% nu au putut acoperi creșterea accentuată a cheltuielilor.

În anul 2005 rezultatul brut al exercițiului a crescut cu 8.950.669 RON, respectiv cu 49,05% față de exercițiul financiar anterior având o valoare de 27.197.823 RON. Această creștere semnificativă s-a datorat majorării veniturilor totale cu 38,01%, chiar dacă și cheltuielile totale au avut o evoluție similară, respectiv de 34,67% față de cele înregistrate în anul 2004.

3.6. Rezultatul net

– RON –

Modificarea negativă a rezultatului net în anul 2004 față de anul 2003 cu 22,31% se datorează în principal diminuării cu aproximativ 8% a rezultatului brut. Creșterea semnificativă a rezultatului net din anul 2005 s-a realizat in cea mai mare parte datorită modificării cu 49% a rezultatului brut.

3.6.1. Rata profitului se calculează și în domeniul bancar ca expresie a raportului dintre profitul net si veniturile totale:

(10)

unde:

Rn – rata profitului;

Pn – profitul net;

Tv – venituri totale.

Mărimea ratei profitului depinde în primul rând de raportul între veniturile și cheltuielile bancare și, în al doilea rând, de structura veniturilor și costurilor bancare. În cazul în care strategia băncii este aceea de reducere a costurilor bancare, rata profitului este principalul indicator de analiză.

În anul 2003 rata profitului a înregistrat o valoare de 26,8%. În anul 2004 rata profitului s-a diminuat cu 10,7 % atât din cauza scăderii valorii profitului net, cât si datorită creșterii veniturilor totale. Valoare pozitivă a modificării ratei profitului în anul 2005 se datorează in principal creșterii foarte mari a profitului net.

Analiza factorială a ratei profitului:

(11)

2003 – 2004: Rpr= -10,7%

2004 – 2005: Rpr= 2,78%

Având în vedere expresia (11) a ratei profitului, influențele factorilor se scriu astfel:

influența profitului net:

(12)

2003 – 2004: Rpr= – 5,98%

2004 – 2005: Rpr= 9,96%

influența veniturilor totale:

(13)

2003 – 2004: Rpr = – 4,72%

2004 – 2005: Rpr = – 7,18%

3.6.2. Rata utilizării activelor „este un indicator al performanțelor bancare asociat cu rata profitului. Mărimea acestui indicator depinde de mărimea dobânzii pe piață și de structura activelor bancare. Maximizarea indicatorului se realizează pentru un anumit nivel dat al ratei dobânzii pe piață prin creșterea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri. Aceste active sunt însă și cele mai riscante, deci creșterea ponderii lor determină sporirea riscului bancar. Această creștere nu poate fi nelimitată pentru că și posturile de active nevalorificate sunt necesare pentru desfășurarea normală a activității bancare.”

Rata utilizării activelor redă ponderea veniturilor din activitatea bancară în totalul activelor bilanțului.

(14)

unde:

RUA – rata utilizării activelor;

Tv – total venituri;

Ta – total active.

Analiza factorială a ratei utilizării activelor:

2003: RUA = 12,03%

2004: RUA = 9,5%

2005: RUA = 8,37%

2003 – 2004: RUA = – 2,53%

2004 – 2005: RUA = -1,13%

Pornind de la expresia (15) modelul de analiză factorială a ratei utilizării activelor se scrie astfel:

influența veniturilor totale:

(16)

2003 – 2004: RUA = 3,53%

2004 – 2005: RUA = 3,61%

influența veniturilor totale:

(17)

2003 – 2004: RUA = – 6,06%

2004 – 2005: RUA = – 4,74%

Analizând modificările datorate factorilor de influență se observă că activele totale au crescut pe pacursul anilor de analiză, ceea ce a influențat într-un mod negativ valoarea ratei utilizării activelor. Veniturile totale au sporit, de asemenea, în cei trei ani, însă activele totale au crescut în valoare absolută mai mult decât veniturile totale. Creșterea semnificativă a activelor s-a datorat în principal achiziționării de către bancă de noi sedii în vederea deschiderii noilor agenții. Veniturile totale au influențat rata utilizării activelor ameliorând scăderea determinată de activele totale.

3.6.3. Rata rentabilității economice: „reflectă efectul capacității manageriale de a utiliza resursele băncii pentru a obține profit. În literatura de specialitate se apreciază că rata rentabilității economice este cel mai relevant indicator al eficienței bancare, deoarece exprimă rezultatul – profitul net în funcție de modul specific al procesului intermedierii bancare de optimizare a operațiunilor active, în condițiile unui volum dat al resurselor.”

(18)

unde:

ROA – rata rentabilității economice;

Pn – profitul net;

Ta – active totale.

Analiza factorială a ratei rentabilității economice:

2003: ROA = 3,22%

2004: ROA = 1,53%

2005: ROA = 1,58%

2003 – 2004: ∆ ROA = – 1,69%

2004 – 2005: ∆ ROA = 0,05%

Modelul de analiză factorială se poate scrie astfel:

(19)

Modelul de analiză factorială (19) este rezultatul:

● influenței variației profitului net:

(20)

2003 – 2004: ∆ ROA = – 0,72%

2004 – 2005: ∆ ROA = 0,94%

● influenței variației activelor totale:

(21)

2003 – 2004: ∆ ROA = – 0,97%

2004 – 2005: ∆ ROA = – 0,89%

Prin analiza influenței celor doi factori asupra ratei rentabilității economice se observă că în perioada 2003 – 2004 ambii factori au avut influențe negative. Influența negativă a profitului net s-a datorat diminuării acestuia în urma cheltuielilor foarte mari efectuate în această perioadă. În perioada 2004 – 2005 rata rentabilității economice a înregistrat o valoare de 1,43%, deoarece influența variației profitului net a fost una pozitivă și a devansat influența variației activelor totale. Această valoare este considerată foarte bună, deoarece rata de rentabilitate economică în domeniul bancar este foarte scazută.

3.6.4. Rata rentabilității financiare: „exprimă raportul dintre profitul net și capital. Este considerată cea mai semnificativă expresie a profitului care masoară rezultatele managementului bancar în ansamblul său și arată pentru acționari efectul angajării lor în activitatea băncii.”

Este de dorit ca rata rentabilității financiare să fie mai mare decat rata medie a dobânzii pe piață pentru a face atractive acțiunile băncii și a crește cursul lor bursier.

(22)

unde:

ROE – rata rentabilității financiare;

Pn – profitul net;

Cpr – capitalul propriu

Analiza factorială a ratei rentabilității financiare:

2003: ROE = 22,53%

2004: ROE = 17,57%

2005: ROE = 21,25%

2003 – 2004: ∆ ROE = – 4,96%

2004 – 2005: ∆ ROE = 3,68%

Modelul de analiză factorială este:

(23)

● influența variației profitului net:

(24)

2003 – 2004: ∆Rrf = – 5,02%

2004 – 2005: ∆Rrf = 10,83%

● influența variației capitalului propriu:

(25)

2003 – 2004: ∆Rrf = 0,06%

2004 – 2005: ∆Rrf = – 7,15%

3.7. Rezultatul curent

– RON –

Rezultatul curent a avut o valoarea de 13.559.839 RON în anul 2003. Veniturile din activitatea de exploatare bancară au reprezentat 99,49% din totalul veniturilor curente de 54.146.208 RON, față de ponderea de doar 48,36% a cheltuielilor de exploatare bancară în totalul cheltuielilor curente. Valoarea ridicată a cheltuielilor în anul 2003 este rezultatul unei creșteri a cererii de credite – de investiții, imobiliare, ipotecare și destinate achizițiilor de bunuri de folosință îndelungată – pe piața bancară din România. De asemenea o creștere majoră se remarcă la poziția imobilizări ale activității de exploatare. Investițiile în acest an au căpătat o amploare deosebită datorită politicii de extindere a băncii. Au fost amenajate și date în funcțiune două noi sedii de agenții, iar construcțiile și echipamentele tehnologice, echipamentele electronice, mobilierul, soft-ul bancar au reprezentat cheltuieli importante ale anului 2003. Efectul deschiderii noilor agenții s-a resimțit și la nivelul cheltuielilor cu personalul. De asemenea s-au înregistrat investiții pentru alte trei agenții prognozate să funcționeze în anul 2004.

În anul 2004 rezultatul curent a înregistrat o creștere de 34.57% față de anul precedent. Variația veniturilor curente cu +24.371.300 RON a determinat creșterea rezultatului curent până la 18.247.154 RON. La fel ca și în anul precedent, politica de extindere a băncii, bazată pe deschiderea de noi agenții, a făcut ca nivelul cheltuielilor de investiții să crească, diminuând rezultatul net din anul curent. În anul 2004 apar și cheltuieli pentru lansarea unor noi produse pe piață și cresc cheltuielile cu publicitatea în vederea diversificării și majorării numărului de clienți. Printre aceste cheltuieli se regăsesc și cele legate de lansarea serviciului Internet Banking. Banca s-a preocupat susținut pentru oferirea unui serviciu performant clienților și pentru atragerea de noi clienți, ceea ce a condus la alte cheltuieli aferente lansării lui.

În 2005 valoarea rezultatului curent a fost de 27.197.823 RON, cu 49,05% mai mult decât cel din exercițiul financiar anterior. În acest an veniturile curente totale au avut o valoare de 108.362.046 RON, iar cheltuielile curente totale de 81.164.223. Proiectele desfășurate în decursul anului 2005 în cadrul băncii au avut ca rezultat pe termen scurt creșterea cheltuielilor totale. Intrarea în funcțiune a Sistemului Electronic de Plăți – sistemul de plăți de mare valoare REGIS – precum și denominarea monedei naționale au fost printre cele mai ample proiecte ale anului 2005, acesta din urmă necesitând modificarea procedurilor informatice, comunicarea cu clienții, calibrarea ATM-urilor și instruirea personalului, ceea ce a condus la cheltuieli importante.

Rezultatul net în anul 2005 a fost influențat și de aprecierea monedei naționale în raport cu EURO față de sfârșitul anului 2004, cât și de scăderea puternică a dobânzilor pe piața monetară pe fondul politicii BNR de stăpânire a inflației în contextul unor măsuri de temperare a creditului în valută. Introducerea cotei unice de impozitare de 16% la veniturile persoanelor fizice a stimulat creditul acordat acestui segment, iar reducerea cotei procentuale la impozitul pe profit de la 25% la 16% a marcat alocarea fondurilor în investiții.

În anul 2005, banca a înregistrat venituri rezultate din investițiile realizate pe parcursul anului 2004 pentru lansarea a cinci noi modele de carduri. La finele anului 2005 numărul cardurilor active era de 2740, cu toate că obiectivul era de 4500, pierderea netă calculată pe card fiind de 36,54 EUR. Înregistrarea constantă de pierderi, datorate unui portofoliu care nu a reușit ca număr să asigure acoperirea cu venituri a costurilor, este firească pentru anul de debut, ținând cont că investiția inițială s-a ridicat la aproximativ 460.000 EUR.

Ca urmare a deschiderii noilor agenții în anii precedenți au crescut cheltuielile cu salariile și cheltuielile cu amortizările, însă au crescut veniturile din activitatea de exploatare bancară. În cursul acestui an în atenție permanentă a fost controlul riscurilor de rată a dobânzii, de lichidități și de schimb, luându-se hotărâri de gestiune în ceea ce privește dimensiunile activității de intermediere a activelor și pasivelor băncii, avându-se ca scop maximizarea rentabilității și diminuării riscurilor. Astfel, s-au efectuat plasamente în depozite interbancare și alte instrumente financiare, la vedere și la termen, pentru a restabili echilibrul între intrări și ieșiri și a efectua acoperirea la riscul de piață.

Atât în 2004, cât și în 2005 veniturile din activitatea de exploatare bancară au avut cea mai mare pondere în totalul veniturilor curente, în 2004 de 99,08%, iar în 2005 de 98,31%. Spre deosebire de venituri, ponderea cheltuielilor de exploatare bancară în totalul cheltuielilor curente este mult mai mică. În 2003 au reprezentat 48,36%, în 2004 au fost de 49,50%, iar în 2005 de 57,42%.

3.7.1. Venituri curente

– RON –

– RON –

În ultimii doi ani de analiză (2004 și 2005) valoare veniturilor curente este egală cu cea a veniturilor totale deoarece veniturile extraordinare au avut o valoare egală cu zero. În anul 2003 veniturile excepționale au înregistrat o valoare de 6.654.527 RON, modificând astfel valoarea veniturilor totale.

Pe parcursul celor trei ani analizați veniturile din exploatarea bancară au avut ponderea cea mai semnificativă în totalul veniturilor curente: aproximativ 99%. Acestea au crescut cu 44,41% în anul 2004 și cu 36,94% în anul 2005. În cadrul veniturilor din exploatarea bancară ponderea cea mai mare o au veniturile din operațiunile cu clientela. Evoluția acestei ponderi a fost una ascendentă, în anul 2003 reprezentând 54% din veniturile din exploatarea bancară, în 2004 de 60% și in 2005 de 62,38%.

O altă categorie de venituri importante în cadrul veniturilor din activitatea de exploatare bancară este cea a veniturilor din operațiuni de schimb. Acestea au înregistrat următoarele valori: în 2003 de 22.195.281 RON, în 2004 de 17.296.697 RON, iar în 2005 de 27.967.724 RON.

Veniturile din operațiunile interbancare și de trezorerie au crescut în anul 2004 cu 345% , însă în 2005 s-au diminuat cu 9,37%.

Venituri din exploatarea bancară

– RON –

Veniturile din activitatea de exploatare bancară au înregistrat majorări semnificative pe parcursul celor trei ani de analiză. În 2004 acestea au avut o variație absolută de + 44,41% față de anul 2003, o creștere în valoare absolută de 23.925.512 RON, iar în 2005 aceasta a fost de + 36,94%, adică de 28.738.292 RON. Aceste creșteri s-au datorat, în principal, deschiderii noilor agenții, ceea cea a condus la sporirea numărului clienților. De asemenea, lansarea de noi produse bancare competitive au condus la apariția de venituri aferente acestor produse într-un termen scurt. Astfel, veniturile cele mai importante în cadrul veniturilor din activitatea de exploatare bancară sunt cele din operațiunile cu clientela. În 2003 acestea reprezentau peste 50% din valoarea veniturilor de exploatare, în 2004 s-au majorat cu 10 procente, iar în 2005 au reprezentat 62,39%. Veniturile foarte mari din operațiunile cu clientela provin în cea mai mare parte din dobânzile asupra creanțelor comerciale și asupra creditelor acordate clientelei.

Ponderea veniturilor din operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare în totalul veniturilor din activitatea de exploatare bancară a variat de la 3,11% în 2003, la 9,6% în 2004 și 6,11% în 2005.

Venituri din operațiunile de leasing, locație simplă și asimilate apar doar în ultimul an de analiză, datorându-se veniturilor din chirii ce provin din închirierea casetelor de valori. Acest produs a fost lansat de bancă în anul 2005.

Veniturile din operațiunile de schimb au scăzut în anul 2004 cu 4.898.584 RON față de cele din 2003. În 2005, datorită numărului mai mare de operațiuni efectuate, aceste venituri au înregistrat o modificare de 10.671.027 RON.

Venituri din provizioane, recuperări de creanțe amortizate și ajustarea la inflație

Veniturile din provizioane, recuperări de creanțe și ajustarea la inflație au reprezentat mai puțin de 1% din totalul veniturilor curente în toți cei trei ani analizați. Atât în 2003 cât și în 2005 veniturile au provenit din recuperări de creanțe amortizate, iar în 2004, la acestea s-au mai adăugat și veniturile din provizioane pentru riscuri și cheltuieli.

3.7.2. Cheltuieli curente

– RON –

Cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor curente o dețin cheltuielile de exploatare bancară. În 2003 au reprezentat 48,36%, în 2004: 49,5% și în 2005: 57,42%. Creșterea constantă a acestora este rezultatul extinderii băncii și a sporirii numărului de clienți și a produselor băncii. Extinderea a modificat atât valoarea cheltuielilor cu personalul cât și a celor cu amortizările privind imobilizările.

Cheltuieli din activitatea de exploatare bancară

Cheltuielile din activitatea de exploatare bancară s-au modificat în anul 2004 cu + 50,02% față de anul 2003 și cu + 56,02% în anul 2005. Principalele cheltuieli ale acestei grupe sunt cheltuielile cu operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare, cheltuielile cu operațiunile cu clientela și cheltuielile privind operațiunile de schimb.

Cheltuielile cu operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare au avut o ascensiune ușoară în anul 2004, crescând cu 9% față de anul 2003. Însa, în anul 2005 s-a înregistrat o majorare importantă a acestor cheltuieli: 167,8%. Acest fapt s-a datorat în principal imprumutului contractat de la banca mama. Dobânzile împrumuturilor de la instituțiile de credit au avut o valoare de 18.940.479 RON.

Cheltuielile cu operațiunile cu clientela au sporit în 2004 cu aproximativ 89% datorită politicii de extindere a băncii, mărindu-se numărul de credite acordate clientelei. De asemenea o variație pozitivă au avut și dobânzile aferente conturilor de depozite. În anul 2005 cheltuielile cu operațiunile cu clientela au scăzut cu 45,71% . Dobânzile la conturile de depozite au scăzut față de cele din anul 2004 din cauza diminuării ratei de dobândă aferentă acestor conturi.

În anul 2003 nu s-au înregistrat cheltuieli cu prestațiile de servicii financiare. În anul 2004 acestea au avut o valoare relativă scăzută, deoarece provin din emiterea cardurilor, acestea fiind emise la sfârșitul anului. În 2005 creșterea acestor cheltuieli a fost de 744% deoarece în acest an produsul a fost lansat în totalitate.

4. CONCLUZII

Rezultatele Băncii Italo-Romena au fost remarcabie în perioada de analiză pentru toate activitățile sale. Această performanță demonstrează capacitatea băncii de a realiza o creștere puternică în toate domeniile, menținând în același timp un nivel de rentabilitate ridicat. Pe parcursul celor trei ani de analiză rata rentabilității financiare a înregistrat următoarele valori: 22,53% în 2003, 17,57% în 2004 și 21,25% în 2005.

Rezultatele operaționale au cunoscut un progres semnificativ. Rezultatul brut a înregistrat o scădere de 8,42% în 2004 din cauza cheltuielilor aferente împrumutului contractat de la Veneto Banca și Italo-Romena Italia în valoare de 100.000.000 EUR și respectiv 35.000.000 EUR în vederea asigurării de lichidități necesare investițiilor efectuate în cursul anului pentru extinderea activității în țară. Însă în 2005 rezultatul brut a crescut cu 49,05%. Această creștere s-a datorat în principal deschiderii noilor agenții în anii precedenți. Chiar dacă această extindere a generat și o creștere a cheltuielilor cu salariile și cu amortizările, aceasta nu a depașit-o pe cea a veniturilor din exploatarea bancară. Majorarea rezultatelor băncii a fost influențată și de veniturile aferente celor cinci modele noi de carduri lansate în anul 2004. Variația rezultatului curent în anul 2004 a fost de +34,57%, iar în 2005 de +49,05%.

La sfârșitul anului 2004 totalul bilanțier înregistrează 504.763.177 RON, în creștere, în termeni comparabili, cu 63,81% față de anul precedent, iar în 2005 a avut o valoare de 1.294.634.008 RON, respectiv 56,57%. La sfârșitul anului 2004 totalul creditelor acordate clientelei reprezintă 660.145.636 RON, în creștere cu 67,15% față de anul precedent, iar la sfârșitul anului 2005 acestea reprezentau 882.511.017 RON, în creștere cu 33,68%. Depozitele clientelei la 31 decembrie 2004 au fost de 167.684.626 RON, în creștere cu 59,91%, iar la 31 decembrie 2005 au fost de 141.103.407 RON, în scădere cu 15,85%. Produsul bancar a crescut în anul 2004 cu peste 65 de puncte procentuale și in 2005 cu peste 24 puncte procentuale. În 2004 acest lucru s-a datorat dezvoltării optime înregistrate atât de depozitele clienților care au crescut cu 59,91%, cât și de creditele acordate clienților (+67,15%). În anul 2005, diminuarea cu 15,85% a depozitelor a fost cauzată în principal de declinul ratelor dobânzilor.

Având în vedere rezultatele obținute de Banca Italo-Romena în perioada 2003-2005, tendințele concurențiale pe piața bancară, strategia de dezvoltare și de extindere în noi zone geografice, pentru anii viitori trebuie luate în considerare:

deschiderea unor noi agenții în zone cu potențial economic dezvoltat în vederea atragerii de noi surse de finanțare și de plasare a acestora

diversificarea produselor bancare ce vor oferi o gamă mai variată și mai atractivă decât cele existente în acest moment pe piața internă

investiții în tehnologie

creșterea calității serviciului de marketing și relații publice.

Concluzia finală rezultată din analiza celor trei ani de activitate a Băncii Italo-

Romena este că deschiderea de noi agenții, îmbunătățirea permanentă a ofertei către clienți, atragerea de noi surse de finanțare a investițiilor și creditelor acordate clienților au condus la extinderea prezenței băncii în noi zone industriale din România, la creșterea performanțelor economico-financiare ale acesteia și, nu în ultimul rând, la maximizarea profitului.

BILANȚ

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE