Analiza Financiara

Am realizat această lucrare deoarece am conziderat că analiza economică în general și cea a performanțelor financiare în special joacă un rol primordial ,în viața oricărei organizații .

Un alt motiv pentru care am realizat această lucrare de licență este legat de actualitatea acestei teme deoarece indiferent de vreme și context economico-financiar analiza performanțelor financiare a fost,este și va rămâne un factor decizional foarte important în ceia ce privește managementul societățiilor comerciale,iar cel de al treilea motiv este legat de curiozitatea mea proprie ,deoarece am fut să de scoper ce se ascunde în spatele unei afaceri de succes și care sunt indicatorii care îți demonstrează dacă afacerea ta este una profitabilă.

Lucrarea de față se adresează tuturor persoanelor care vor să afle cași mine dealtfel care sunt preocupați de această problemă a analizei performantelor financiare ale unei firme,în contextul liberalizării și a globalizării în care fiecare agent economic trebuie să-și gândească foarte bine strategia pe care va misa în apriga bătălie ce se poartă astăzi în toate sectoarele de activitate ale economiei globale.

Analiza financiara este disciplina economică care ajută la identificarea activității neperformante a entității economice și la luarea deciziilor care vor marca vitoarele rezultate financiare ale firmei. Odată cunoscute aceste fenomene și a cauzelor care le+au generat ,analiza financiară poate și cotribuie prin capacitatea sa de previziune și a mișloacelor specifice la îmbunătățirea eficientei unei organizații prin cunoașterea continuă a modului în care sunt utilizate resursele societății, fie ele resurse financiare,umane sau materiale.

Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie maximizarea valorii patrimoniului, eficiența cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al diagnosticului financiar.

Indeplinind o dublă funcție de diagnoză și reglare, analiza economico- financiară constituie un instrument indispensabil al conducerii eficiente a activității întreprinderii. Analiza financiară fundamentează întreaga politică economico- financiară viitoare a întreprinderii, constituie o condiție cheie pentru elaborarea și aplicarea unor decizii raționale, stă la baza efectuării de expertize și negocieri vizînd estimarea valorii întreprinderii în cazul privatizării, reorganizării sau vînzării activelor.

Lucrarea este impărțită în patru capitole.

În primul capitol se prezintă noțiuni introductive, în care am vorbit din punct de vedere teoretic despre rolul și necesitatea analizei economice în economie și în existența oricărei societăți.

În cel de-al doilea capitol voi prezenta o analiza a performantelor financiare .

În capitolul trei voi face o prezentare generală a societății S.C. SOCEP S.A, cu referire la obiectul de activitate, poziția pe piață,etc.

În ultimul capitol este evidențiat un studiu practic privind analiza performanțelor financiare la societatea S.C. SOCEP S.A, cu referire la evoluția acestora pe parcursul perioadei supuse analizei ,a comparării lor șia concluziilor aferente acestei analize comparative.

1.1.Noțiuni introductive în analiza economico-financiare

Economia este ansamblul activităților umane care sunt desfășurate în sfera producției distribuției și consumul bunurilor materiale și servicii la nivelul întregii lumi.

Analiza ca metodă generală presupunde desfășurarea sau descompunearea unui fenomen sau obiect în părțile componente , cu ajutorul metodelor specifice domeniului de activitate în care se desfășoară, stabilind astfel, factorii , relațiile și formulând concluzii cu privire la obiectul sau fenomenul din cadrul activității.

Analiza economică reprezintă activitatea de cunoaștere și interpretare a unor activități productive sau comerciale la diferite niveluri existențiale ale acestora. Analiza economică este în același timp și activitatea care cercetează fenomenele sau procesele din punct de vedere economic, pe baza descompunerii fenomenelor în elementele lor componente , a studierii lor și a factorilor care le influențează.

Per ansamblu analiza economică cercetează viața economică și raspunde la următoarele întrebări:

Ce produce?

Cum producem?

Cât producem?

Pentru cine producem?

Răspunzând la aceste întrebări analiza economică reprezintă teoria economică a microeconimiei , dar și a macroeconomiei.

Analiza fianaciară reprezintă o metodă de certetare a fenomenelor economice strict din punct de vedere fianaciar.

Per ansamblu analiza financiară studiază veniturile, cheltuielile dar și rezultatele financiare pe care le face orice activitate economică. Scopul analizei financiare este de a descoperii cauzele care influențează atât pozitiv cât și negativ evoluția factorilor asupra veniturilor, cheltuielilor, dar și a rezultatelor financiare.

1.2.Necesitatea analizei economico-financiare

Orice activitate de conducere indiferent de nivelul la care se manifestă dar și de domeniul din care face parte , implică cunoașterea fenomenelor pentru care se execută. Studiind fenomenele economice acestea țin de producție, de structură, de organizarea și conducerea economiei.

Activitatea de conduce este bazată pe actul de conducere iar direcțiile în care este orientat acest act sunt:

Planificarea : determină cursul proceselor, a acțiunilor sau a fenomenelor , analiza oferă suportul de informații necesare.

Organizarea : presupune metode și tehnici de orientare a activității în procesul îndeplinirii obiectivelor.

Personalul : reprezintă acele persoane care vor acționa în cadrul proceselor pe principiile de competență și competitivitate, în stabilirea sarcinilor și atribuțiilor , dar și în stabilirea indicilor de performanță.

Decizia : determină sensul acțiunilor, direcția, sau schimbările acestora.

Controlul : asigura evoluția obiectivelor și deciziilor în conformitate cu obiectivele stabilite și legea.

Necesitatea analizei economico-financiară este pentru cunoșterea fenomenelor și condițiilor în vederea atingerii scopului și a modului în care acționează factorii de influență asupra fenomenelor. Pe de altă parte analiza informațiile necesarepentru îmbunătățirea proceselor și asigurarea unor randamente pentru acestea.

1.3.Conținutul analizei economico-financiare și ultilizatorii rapoartelor de analiză economico-financiară.

Analiza economico-financiară începe de la finalitatea procesului spre factorii și elementele determinate, acesta nu este o regulă.

Etapele de realizare a analizei economico-financiare se sintetizează astfel:

Delimitarea obiectului analizei, în timp și spațiu.

Determinarea elementelor , factorilor și cauzelor respectiv determinarea fenomenelor pe elementele componente.

Identificarea și stabilirea corelației între fenomenul analizat și factorii de influență.

Măsurarea influențelor diferitelor elemente sau factorii.

Sintetizarea rezultatelor și stabilirea concluziilor.

Elaborarea măsurilor care vor sta la baza deciziilor viitoare pentru asigurarea deciziilor optime de utilizare a resurselor și creșterea eficienței sistemului supus analizei.

Ca modalități practice de analiză a situațiilor financiare sunt:

Analiza în termeni monetari a rapoartelor financiare.

Analiza în termeni relativi a informațiilor referitoare la ponderea elementelor de venituri și cheltuieli în totalul veniturilor și cheltuielilor.

Analiza indicatorilor economico-financiari cu ajutorul medodei ratelor.

Pe baza definițiilor concluzionăm că analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de instrumente, concepte, metode ce permit tratarea situațiilor financiare dar și a altor informații externe sau interne care sunt la dispoziție în scopul formării unor aprecieri privind poziția financiară, performanțele financiare a unei societăți. Analiza financiară fiind structurată în mai multe componente:

Analiza poziției financiare pe baza Bilanțului Contabil

Analiza performanțelor pe baza Contului de profit și Pierdere

Analiza fluxurilor de trezorerie

Analiza riscurilor

Analiza previzionară.

Astfel analiza economico-financiară ca urmare a modificări structurii financiare a unei societăți în favoarea unei finanțări în mare parte de pe piața de capital, analiza financiară a ajuns una de tip bursier.

În activitatea financiară a fiecarei societăți analiza apare ca o necesitate pentru cunoașterea situațiilor financiare apărute de-a lungul timpului în societate și care le aduce la cunoștință activitatea financiară. Utilizatorii rapoartelor de analiză și a nevoilor de analiză financiară sunt:

Guvernanța corporativă

Stabilirea politicii de investiții și de finanțare, salariale, comerciale

Stabilirea strategiilor pe termen mediu și lung. Cunoașterea și evitarea riscului de faliment

Investitorii potențiali

Decizia de investire a capitalului în condițiile unui mediu prielnic

Prudență și retinere în investirea de capital

Investitorii actuali

Controlul rezultatelor obținute al profitului și al dividendelor care pot fi distribuite. Metinerea , majorarea sau reducerea capitalului investit

Angajații

Stabilirea locurilor de muncă, existența unor sisteme de asigurare și protecție socială

Creditorii financiari (băncile și alte instituții de credit)

Acordarea, restricționarea sau sistarea creditării

Aplicarea sancțiunilor în cazul nerambursării

Furnizorii și alți creditori comerciali

Solicitarea plăților în avans. Continuitatea activității clientului

Rezilierea contractelor. Menținerea , majorarea sau sistarea livrărilor

Clienții

Performanțele economico-financiare ale firmei furnizoare

Continuitatea activității furnizorului. Negocierea privind cointractele

Guvernul și instituțiile sale

Publicul

Instanțele judecătorești

Necesitatea analizei financiare are următoarele consecințe:

Creșterea performanțelor globale

Maximizarea valorii societății

Evitarea riscului de faliment

Menținerea echilibrului financiar

Scăderea vulnerabilității societății

Stabilirea strategiilor viitoare

Capitolul 2

Analiza performanțelor financiare

2.1.Definițiile elementelor de performanță financiară

Gestiunea organizațiilor este dominată în perspectivă de două concepte importante :

Performanță

Valoarea

Veniturile potrivit IFRS reprezintă creșterile beneficiilor econimice înregistrate pe parcursul unei perioade contabile sub formă de : intrări sau creșteria valorii activelor sau descreșterile datoriilor . Veniturile pentru societăți în general sunt creșterile unor elemente de active patrimoniale sau scăderea unor elemente de pasive patrimoniale.

Cheltuielile potrivit IFRS sunt reducerea unor beneficii economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de : ieșiri sau scăderi a valorii activelor sau creșterea datoriilor. Cheltuielile pentru societăți în general reprezintă micșorarea unor elemente de active și creșterea unor elemente de pasive (sau mai exact plata satisfaceri unor dorințelor ale societăți).

Rezultatele financiare se caracterizează prin două forme mai exact:

Profit , dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile.

Pierdere , dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.

În viziunea IFRS rezultatele financiare ale întreprinderii economice și detalierea acestora pe venituri și cheltuieli ca elemente determinante ale performanței financiare în general le oferă Contul de Profit și Pierdere, dar și o parte din notele explicative ajută la determinarea performanțelor financiare.

2.1.1.Prezentarea în Contului de Profit și Pierdere a elementelor de performanță financiară

Contul de Profit și Pierdere cuprinde date despre rezultatele activității financiare concretizate în profit sau pierdere, dând astfel posibilitatea de a cunoște rezultatele financiare , gllobale și factorii care au determinat aceste rezultate.

În cadrul Contului de Profit și Pierdere rezultatele sunt grupate în două categorii principale

Rezultate obținute prin clasificarea cheltuielilor după natura lor

Rezultate obținute prin clasificarea cheltuielilor după funcția lor

În cadrul rezultatelor obținute după natura lor nivelul performanțelor pe cele patru categorii de activități sunt:

Activitatea de exploatare

Activitatea financiară

Activitatea curentă

Activitatea extraordinară

Fiecărei activități anintite mai sus îi aparține un flux de venituri, cheltuieli și rezultate astfel:

Fluxurile de exploatare

Fluxurile financiare

Fluxurile curente

Fluxurile extraordinar

În cazul rapoartelor financiare obținute după funcția lor este posibilă formarea unui rezultat confirmat de piață pentru că rezultă din compararea costului vânzărilor cu producția vândută.

2.2.Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

Analiza evoluției performanțelor financiare

Analiza evoluției performantelor financiare se bazează pe calculele și rezultatele obținute în Contul de Profit și Pierdere.

În cadrul evoluției performanțelor financiare se vor calcula indicii cu baza în lanț ai căror valori sunt aferente posturilor din Contul de Profit și Pierdere punând astfel în evidență creșterile sau scăderile performanțelor de la un an la altul sau pentru anii doriți.

Utilizând procedeele analizei economico-financiare punem în evidență factorii de intercondiționare ai performanțelor financiare de la diferitele nivele care au influențat valoarea performanțelor financiare.

Performanțele financiare utilizează o serie de mărimi ce aproximează inflația :

Indicele de creștere al prețurilor ale întreprinderii analizate

Rata medie a inflației în economie

Rata medie a inflației din sectorul de activitate al întreprind

Astfel performanțele societății vor vedea efortul propriu și compararea acestora vor evidenția evoluția exercițiului financiar de la un an la altul.

Analiza structurii performanțelor financiare

În cadrul analizei structurii performanțelor fianaciare sunt puse în evidență mutațiile structurale produse de către performanțele financiare. În determinarea structurii performanțelor financiare se vor calcula următoarele rate:

Ratele generale de structură ale rezultatelor, veniturilor și cheltuielilor

Ratele interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor

Ratele de structură pe baza veniturilor totale

Ratele generale de structură ale rezultatelor veniturilor și cheltuielilor

Ratele generale ale rezultatelor se vor determina din ponderea fiecărei categorii de rezultate pe cele trei nivele de activitate în rezultatul brut al exercițiului.

Rata rezultatului din exploatare

Rata rezultatului financiar

Rata rezultatului extraordinar

Rata rezultatului net al exercițiului

Rata impozitului pe profit

Ratele generale ale veniturilor se vor detremina din ponderea fiecărei categorii de venituri pe cele trei nivele de activitate, în total venituri realizate.

Rata veniturilor din exploatare

Rata veniturilor financiare

Rata veniturilor extraordinare

Ratele generale ale cheltuielilor se vor determina din ponderea fiecărei categorii de cheltuieli.

Rata cheltuielilor din exploatare

Rata cheltuielilor financiare

Rata cheltuielilor extraordinare

Ratele interne de structură ale veniturilor, cheltuielilor.

Nivelul de exploatare

Ratele interne ale structurii veniturilor din exploatare.

Rata cifrei de afaceri nete

Rata variației stocurilor

Rata producției de imobilizări

Rata altor venituri din exploatare

Ratele interne ale structurii cheltuielilor din exploatare

Rata cheltuielilor materiale

Rata cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți

Rata cheltuielilor altor impozite , taxe și vărsăminte asimilate

Rata cheltuielilor cu personalul

Rata altor cheltuieli din exploatare

Rata ajustărilor de valoare privind activele

Rata ajustărilor privind provizioanelor

Nivelul financiar

Ratele interne ale structurii veniturilor financiare

Rata veniturilor din investiții financiare

Rata din active imobilizate

Rata veniturilor din dobânzi

Rata altor venituri financiare

Ratele interne ale structurii cheltuielilor financiare

Rata ajustărilor de valoare privind investițiile financiare

Rata cheltuielilor cu dobânzile

Rata altor cheltuieli financiare

În funcție de modul de prezentare a informațiilor privind performanțele din Contul de Profit și Pierdere, modul de calcul al ratelor de structură se poate și păstra la ideea de calcul al ponderi în totalul elementelor.

Ratele de structură pe baza veniturilor totale

Analiza structurală a performanțelor financiare îl formează analiza rapoartelor în care se găsesc diferite elemente de performanță financiară față de veniturile totale ale exercițiului, adică elementele de cheltuieli, venituri și rezultate pe cele trei nivele de activități și pe total venituri. Fiecare dintre aceste elemente își va evidenția contribuția la generarea veniturilor totale.

2.3.Analiza stării de profitabilitate.

2.3.1.Analiza stării de profitabilitate pe nivele de activitate

Analiza stării de profitabilitate se face pe baza a patru nivele de activitate :

Nivelul de exploatare

Nivelul financiar

Nivelul extraordinar

Nivelul global

Nivelul de exploatare

Analiza performanțelor financiare la acest nivel pune în evidență volumul activități principale a activității din exploatare, fiind calculați indicatorii de bază pe baza Contului de Profit și Pierdere și a notelor explicative.

Indicatori calculați pe baza Contului de Profit și Pierdere

Cifra de afaceri netă

Producția exercițiului

Marja comercială

Marja industrială

Valoarea adăugată

Rezultatul brut din exploatare

Rezultatul din exploatare

Nivelul financiar evidențiază fluxurile financiare cu ajutorul indicatorilor rezultatului brut financiar și rezultatului financiar

Rezultatul brut financiar reprezintă rezultatul intermediar obținut.

Rezultatul financiar se împarte în două ramuri favorabil și nefavorabil.

Rezultatul financiar poate reprezenta profit în situația în care veniturile depășesc cheltuielile costurilor de finanțare a exploatării.

Rezultatul financiar poate reprezenta o pierdere în situația în care veniturile sunt mai mici decât cheltuielile pentru activitatea din exploatare.

Nivelul extraordinar pune în evidență prin indicatorii specifici fluxurilor monetare. Acest tip de operațiuni nu este pus la calculul performanțelor deoarece el este întâmplator.

Rezultatul extraordinar evidențiază rentabilitatea unei întreprinderi.

Nivelul global evidențiază cu ajutorul indicatorilor rezultatelor intermediare și finale ale activității întreprinderii.

Rezultatul curent

Rezultatul brut total

Rezultatul brut al exercițiului

Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor și a impozitelor pe profit.

Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor, a impozitelor pe profit, a deprecierilor și a amartizării

Rezultatul net al exercițiului

Capacitatea de autofinantare

Autofinanța

2.3.2.Analiza ratelor de profitabilitate

Ratele de profitabilitate se determină prin rezultatul general la cifra de afaceri netă, sau prin raportarea unui efact la un alt efect.

În funcție de sfera de cuprindere a rezultatului activității la calculul ratelor de profitabilitate avem următoarele:

Rata marjei brută a profitului

Rata marjei netă a profitului

Rata marjei brută a profitului din exploatare

Rata marjei brută din vânzări

Rata marjei comerciale

Ratele de profitabilitate se caracterizează prin eficiența activității comerciale și comparativitattea produselor, de aceea se mai numesc și ratele profitabilității comerciale.

Studiu de caz:

Capitolul 3

Analiza evoluției performanțelor financiare la S.C. SOCEP S.A

,,Este semnul unei minți educate capacitatea de a analiza o idee fără a o și accepta”

Aristotel

3.1. Prezentarea generală a societatății

A. Denumirea, sediul societății, forma juridică, capitalul social și modul de constituire a societății.

Denumire: S.C. SOCEP S.A.

Sediul social: Incinta Port Constanța Dana 34

Nr.Ordine în Registrul Comerțului: J13/643/1991

CUI/CIF: RO1870767

Cod CAEN: 5224

Forma juridica: Societatea comercială SOCEP S.A. este peroană juridică, având forma juridică de societate pe acțiuni.

Durata: – neliminată

Capital social: 34.342.574,4 lei, divizat în 343.425.744 acțiuni normative, dematerializate cu valoarea nominală de 0,1 lei pe acțiune. Capitalul social al firmei fiind privat și este deținut de acționeri conform Registrului acționarilor completat conform prevederilor legale. Societatea este de tip deschisă și acțiunile societății se tranzacționează pe piața de capital reglementată.

B. Istoricul societății.

Societatea SOCEP S.A. a fost înființată în anul 1991 ca societate pe acțiuni fiind specializată în opararea containerelor și a materiilor prime pentru industria metalurgică având la bază un terminal funcțional.

După organizarea activității sale în scopul operării containerelor și a mărfurilor necontainerizate, specializarea și creșterea capacității dotărilor tehnice, a spațiilor de depozitare și platforme , societatea a devenit cel mai cunoscut operator portuar pentru nivelul calitativridicat al serviciilor in acest domeniu.

În ultimi ani SOCEP a devenit unul dintre cei mai importați operatori în industria portuară, datorită faptului că are un management ridicat, tehnicilor moderne și a forței de muncă foarte bine pregătite.

SOCEP este o societate în conformitate cu directivele EU și IMO nr. 725/2004 și este certificat în conformitate cu standardele de calitate ale sistemului administrativ ISO 9001:2000, și funcționează având implementate normele de securitate conform Codului ISPS.

C. Obiectul de activitate și activitatea societății

Obiectul principal de activitate al societății este 5224-Manipulări.

Conform actului constitutiv de înființare a societății obiectul de activitate este acela de operator portuar pentru containere și pentru mărfuri generale doar în Portul Constanța .

În detaliu obictul de activitate al societății îl constituie conform actului constitutiv actualizat în baza Art.204 din legea 31/1990 replicată și modificată:

Activitați de ambalare

Depozitări

Efectuarea comerțului cu ridicată și cu amănuntul diferitelor mărfuri

Activități de servicii anexe transporturi

Transporturi maritime si terestre

Activități de contabilitate și audit financiar, consultanță in domeniul fiscal și managerial.

Instalarea , repararea și întreținerea echipamentelor de transport

Fiind unul dintre cei mai importanți operatori portuari din Portul Constanța activitatea societății este structurată pe două terminale de operare distincte ,terminalul de containere (în care se pot afla: cereale, zahăr, cărbuni, minereu, fier, îngrașăminte, etc.) și terminalul de marfuri generale (cum ar fi: fructe, hârtie, produse metalurgice, lemn, etc). În decursul unui an prin terminalele societății trec aproximativ 3 milioane tone de mărfuri.

Dată fiind experiența societății acumulată de-a lungul anilor a reușit să își îmbunătățească sistemul operațional pentru o mai bună productivitate care a ajuns la cote destul de ridicate și în același timp, timpul de operare să fie mai mic dar și fără incidente.

În general se urmărește flexibilitatea unei game ridicate de produse cu, care se operează pentru a preîntâmpina dificultățile viitoare și asumarea unei stabilități cât mai ridicate față de ani precedenți.

Serviciile oferite de SOCEP sunt de foarte bună calitate dar și de încredere pentru clienții.

Ca servicii oferite:

Încărcarea și descărcarea mărfii

Depozitarea pe diferite categorii

Operare containere

Operare mărfuri

Sortare și marcare mărfuri, etc.

Înnoirea tehnologiilor în raport cu cerințele serviciilor acordate de societate acționează în mod direct cu seviciile prestate de mare calitate fapt care semnifică un pas importat spre satisfacerea cerințelor beneficiarilor privind calitatea serviciilor de operator portuari.

Activitatea societății începe cu exercițiul economico-financiar care începe pe data de 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie în fiecare an, iar contabilitatea se ține in moneda țării. Profitul se stabilește pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere aprobate de Adunarea Generala a Acționarilor, iar dividendete repartizate se distribui proporțional cu numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar, iar suportarea pierderilor va fi de asemenea proporțională cu numărul de acțiuni deținute.

D. Piața și concurența

Piața de muncă și de desfacere pentru S.C. SOCEP S.A. Constanța este hatărâtă de profilul, specializarea și specialitatea obiectului de activitate. În calitate de prestator de servicii pentru clienții săi S.C. SOCEP S.A. își desfășoară activitatea de zi cu zi în Portul Constanța și Constanța Sud Agigea unde presteaza servicii de încărcare, descărcare, depozitare și alte.

Dat faptului că variația traficului mărfurilor prin Portul Constanța se reflectă prin ponderea principalelor servicii în cifra de afaceri realizată de-a lungul anilor.

Deși există o puternică concurență pe piața serviciilor de operare portuară SOCEP va reuși să se mențină la aceeași cotă de piață a serviciilor prestate de circa aproximativ 5-6%.

Serviciile prestate de exploatare portuară SOCEP are nevoie și de aprovizionare de anumite materiale consumabile generale și diverse ( hârtie, saci de plastic pentru infoliere, lăzi, cartoane etc.) și utilități (energie electrică, energie termică, apă) , combustibili, piese de schimb pentru întreținerea echipamentelor de muncă, dar și echipamente de protecție pentru muncitori.

Sursele de aprovizionare pentru utilități sunt asigurate pe baza contractelor economice încheiate de către Administrația Portului, combustibili sunt asigurați de platforma portuară dar și de pe piața Județului Constanța, iar materialele necesare sunt aprovizionate de pe piața Municipiului Constanța. Prețurile pentru aprovizionările facute sunt variabile și nu sunt constante pentru mult timp de aceea societatea utilizează selecția de oferte și găsirea celor mai bune oferte de aceea furnizorii societătii sunt limitați.

Principalii competitori din Portul Constanța sunt CHIMPEX S.A. , ROMTRANS S.A. și Constanța South Container Terminal. Ponderea pieței este de 5% din volumul mărfurilor derulate prin Portul Constanța.

Principalii trei clienți se încadrează pentru fiecare în intervalul de 10-15%.

E. Activitatea de marketing și management

Societatea SOCEP S.A. acordă o importanță deosebită activității de marketing, dar în special activității de promovare și distribuire. Prentru o promovare și distribuire cât mai bună a societății și buna desfașurare a acestor activități societatea trebuie să efectueze:

Cheltuieli cu activități promoționale având în vedere creșterea cifrei de afaceri a societății.

Pregătirea peronalului pentru o cât mai bună cunoaștere a importanței activității promoționale.

Informarea personalului despre sarcinile care îi revin în această activitate, deoarece trebuie să facă față cât mai bine unor clienți care sunt din ce în ce mai exigenți și foarte bine informați.

Activitățile promoționale sunt strâns legate de toate celelalte activități desfășurate de societate.

Managementul societății SOCEP se concentrează în principiu asupra imprevizibilității piețelor financiare și caută să reducă eventualele efecte nefavorabile asupra performanțelor financiare. Societatea nu folosește instrumentele financiare necesare pentru a se proteja împotriva expunerii la risc.

Pentru clienți managementul societății evaluează în funcție de : capacitatea de plată și de credit, solvabilitate, experiența trecută și alți factori.

Elemente de perspectivă ale societății

Tendințele schimbătoare ale traficului portuar dar și cifrei de afaceri facem menținerea unor tarife de informare în Euro care va infuența cifra de afaceri în funcție de evoluția cursului valutar.

Trecerea de la tarifele din euro în lei nu este foarte ușoară deoarece partenerii societății solicită compararea acestora cu tarifele externe.

În următorii ani societatea va face cheltuieli de capital cu: înlocuirea utilajelor învechite cu altele noi care sămențină capacitatea de exploatare portuară la standardele competitive atât din țară cât și din străinătate.

F. Aspecte juridice reprezentative

Asigurări

S.C. SOCEP S.A. a încheiat polițe de asigurare pentru următoarele elemente: salariați (polițe de asigurare pentru accidente care pot survenii la locul de muncă), clădiri, containere, utilaje, echipamente tehnice și tehnologice, mărfuri, mijloace de transpor, cutremure, inundații, și nu în ultimul rând incendii.

Dreptul fiscal al societății

Conform ultimelor procese-verbale întocmite de către Administrația Financiară a municipiului Constanța, Gărzii Financiare și Curții conturilor, rezultă faptul că S.C. SOCEP S.A. a respectat legislația fiscală a României și a achitat toate obligațiile față de stat și bugetul asigurărilor chiar dacă a făcut-o cu , câteva mici întârzieri.

Dreptul muncii

Personalul societății lucrează în baza contractului de muncă individual închiat în conformitate cu legislația în vigoare în Contractul Colectiv de muncă pe anul în vigoare. Fiecare contract de muncă individual se reînnoiește anual dar doar după semnarea contractului colectiv pe anul curent. Societatea respectă și aplică prevederile Regulamentului de Ordine interioară și protecție a muncii.

Numărul angajaților este în jur de 400 și sunt distribuiți pe categorii de meserii și gradul de instruire care este în funcție de volumul de activitate, tehnologiile utilizate dar și alte criterii specifice activității de exploatare portuară.

Numărul de angajați este influențat de evoluția traficului portuar, gradul forței de muncă este de peste 90%.

Relația dintre angajați și conducere este una conflictuală în măsura în care angajatorii nu își respecta clauzele din contractul colectiv de muncă care a fost încheiat de angajatoruii (administrația societății) și sindicatele de muncă.

Impactul activității asupra mediului

Activitatea desfășurată de SOCEP S.A. este doar pe baza autorizațiilor și avizelor primite de la Agenția de protecțe a mediului în așa fel să nu afecteze mediul înconjurător. Societatea a obținut avizul de protecție a mediului ca atare societatea este controlată de inspectorii de la potecția mediului .

Capitolul 4

Analiza performanțelor financiare la S.C. SOCEP S.A.

4.1. Analiza performanțelor financiare

Principala sursă de informare pentru analiza performanțelor financiare este Contul de Profit și Pierdere. Analiza performanțelor la SOCEP S.A. se referă la următoarele aspecte:

Analiza de ansamblu a performanțelor financiare

Analiza stării de profitabilitate

4.1.1. Analiza ansamblului performanțelor financiare și a stării de profitabilitate pe treptele de activitate la S.C. SOCEP S.A.

Analiza de ansamblu a performanțelor financiare și a stării de profitabilitate se referă la analiza performanțelor generate de ansamblul performanțelor financiare urmărind astfel evoluția și mutațiile structurale produse în cadrul acestora.

Analiza evoluțiilor financiare generale și a stării de profitabilitate pe trepte de activitate

Analiza evoluțiilor financiare generale și a stării de profitabilitate pe trepte de activitate se face pe baza Anexei 1 ,,Analiza evoluției perfoermanțelor financiare” și a Anexei 2 ,,Analiza structurii performanțelor financiare’’ din care putem trage următoarele concluzii:

Nivelul de exploatare :

Graficul 4.1. Evoluția profitabilității la nivelul de exploatare

Sursa : prelucrări pe baza Anexei 1.1. ,,Analiza stării de profitabilitate și a evoluției acesteia pe nivele de activitate”

Studiind evoluția rezultatului exploatării în ce privește activitatea de exploatare se observă o mică scădere a volumului de exploatare în anul 2012 , iar în anul 2013 scăderea performanțelor activității de exploatare este destul de mare față de anul 2011 cu, aproximativ 8% . Modul de generare a performanțelor de exploatare pe total și elemente componente îl detaliem astfel:

Rezultatul exploatării se realizează în profit pe toată perioada analizată, care prezintă o scădere în anul 2012 de circa 7 ori mai mică față de anul 2011, ca urmare societatea își scade volumul de activitate, fiind urmată de o creștere de 2 ori mai mare în 2013 față de 2012, când societatea își mărește volumul de activitate, dar în același timp de 5 ori mai mică față de 2011.

Cifra de afaceri netă la fel ca și rezultatul exploatării cunoaște o scadere de circa 7% în 2012 față de 2011, fiind urmată în deaprope și în anul 2013 cand mai scade încă cu 2 procente față de 2012, deci ca urmare a acestor scăderi în lanț putem observa că valoare oferită de CAN este in continua scădere.

Producția exercițiului urmează la rândul ei modelul Cifrei de afaceri netă a valorii CAN , care este la fel în scădere cu 7% în 2012 față de anul 2011, și în 2013 este o ușoară scadere de circa 2% față de 2012.

Valoarea adăugată înregistrează o scădere de aproximativ 13% în anul 2012 față de anul 2011, după care în anul 2013 se înregistrează o ușoară creștere de circa 3% față de anul 2012, deci putem spune că valoarea adăugată a scăzut cu 10% în perioada 2011-2013. Pe perioada 2011-2013 evoluția valorii adăugate este justificată de evoluția marjei industriale și a marjei comerciale astfel:

Marja industrială înregistrează o scădere substanțială în anul 2012 iar apoi o ușoară creștere în anul următor 2013, ceea ce putem observa că este același ritm cu cel al valorii adăugate , de unde putem cunoaște proporția majoră în formarea valorii adăugate . Factorii care au influențat scăderea marjei industriale cu un procent aproximativ de 13% în anul 2012 față urmat fiind în 2013 de o creștere de 3% față de anul precedent sunt următorii:

Creșterea cheltuielilor privind prestațiile externe în 2012 cu aproximativ 11% și scăderea cu aproximativ 1% în 2013 totul față de anul 2011.

Creșterea accentuată a cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile cu 7% în anul 2012 față de 2011 urmat fiind de o creștere cu 1% în 2013 față de 2012, deci putem spune că, cheltuielile cu materii prime și materiale au crescut în anii 2012-2013 cu 8-9% față de anul 2011.

Evoluția sau involuția producției exercițiului, respectiv scăderea accentuată dar constantă a exercițiului cu 6% în 2012 față de 2011 , urmată fiind de încă o scădere de 2% în 2013 față de 2012.

Marja comercială înregistrată este foarte scăzută chiar din primul an de analiză 2011, în următorul an scade cu aproximativ 75% față de 2011, iar în anul 2013 marja comercială crește foarte mult de la -18.416 lei în 2011 chiar -31.637 lei în 2012 la +163.468 lei în 2013.

Deoarece valoarea adăugată este cel mai important indicator de rezultate care exprimă volumul de activități al unei societăți , analizarea modul de distribuire a acesteia este semnificativă pentru a pune în evidență gradul fiecărei valorii adăugate , dar și pentru a aprecia nivelul de reîmpărțire în raport cu efortul facut. Analiza de distribuire a valorilor adăugate pe categorii participare sunt următoarele:

O parte majoră din valoarea adăugată ( care cuprinde peste 70% din aceasta) este îndrumată sau destinată remunerării personalului, pondere care scade în fiecare anul în condițiile, în care în anul 2011 era peste 90% ajungând să reprezinte undeva la 3/4 din valoarea adăugată în 2013.

Pe următorul loc se află distribuțiile din valoarea adăugată care ramâna la dispoziția întreprinderii, având un procent de aproximativ 17% în anul 2012, iar în anul 2013 având o ușoară creștere de 6% față de anul 2012.

Iar un procent aproximativ de 1% care este destinat renumarării creditelor financiare ( băncilor)

Gradul de autofinanțare din valoarea adăugată are o scădere majoră în 2012 față de 2011 datorită diminuării volumului de autofinanțare nete într-un ritm mai alert diminuarea valorii adăugate.

Obsevăm un pic procent care este sub 1% care este distribuit finanțării obligațiilor bugetare și valoarea 0 care este destinată finanțării proprietarilor prin dividende, care nu valoarează nimic.

Făcând o comparație între rezultatul brut de exploatare și rezultatul exploatării observăm că valoarea rezultatului brut de exploatare este mult mai mare decât a rezultatului exploatării. În anul 2011 atât rezultatul brut de exploatare este 100% cât și rezultatul exploatării este 100% urmând ca în următorii doi ani aceștea să își schimbe valoarea adică în 2012 scad valorile , iar în 2013 urcă, dar nu mai ajung la valoarea de 100%. În 2012 rezultatul brut de exploatare este de aproximativ 83% observânduse o scădere destul de mare față de primul an al analize de 17%, urmând ca în anul 2013 să crescă cu câteva procente față de anul 2012 ajungând la aproape 90%, mai scîzând diferența care se afla în anul anterioar față de 2011. Diferențele de până la 100% trebuie căutate la nivelul rezultatelor generate de alte venituri sau cheltuieli de exploatare dar și la nivelul ajustărilor de valoare la nivelul imobilizărilor corporale și necorporale, și nu în ultimul rând la nivelul ajustărilor valorilor activelor circulante.

Pe baza Anexei 2 avem o detaliere a rezultatului din exploatare într-o structurare a cheltuielilor după funcția lor. Avem următoarele:

În 2012 se înregistrează o scădere a rezultatului din exploatare de aproape 17%, rezultatul din exploatare în 2011 fiind de 78% în comparație cu anul 2012 când valoarea era de 62%.

Acestă involuție accelerată se datorează scăderii cifrei de afaceri nete care a scăzut în anul 20112 față de 2011 cu 3% comparativ cu, creșterea costului bunurilor vândute și al serviciilor prestate, comparativ de ceea ce a determinat o scădere foarte accentuată a rezultatului brut aferent cifrei de afaceri nete. Creșterea cheltuielilor de administrație în anul 2012 a influențat negativ obținerea unei valori mai reduse a rezultatului din exploatare pe baza rezultatului brut datorat cifrei de afaceri nete în anul 2012 față de 2011.

În 2013 rezultatul din exploatare înregistrează o ușoară creștere de 2 ori mai mare față de 2012 având un procent de peste 25%. Analizând factorii ce alcătuiesc rezultatul din exploatare pe baza structurii cheltuielilor după funcție observăm că rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri nete a crescut cu câteva procente în 2013 față de anul 2012 .

Nivelul cheltuielilor gerenale de administrație și a cheltuielilor de exploatare au scăzut, astfel putem spune că nivelul rezultatelor din exploatare înregistrează o creștere cu 25% în anul 2013.

Nivelul financiar

Graficul 4.2. Evoluția performanțelor financiare la nivel financiar și extraordinar

Sursa : prelucrari pe baza Anexei 1.1. ,, Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele de activitate.”

Studiind evoluția rezultatului financiar în ce privește nivelurile fluxurilor financiare se observă o scădere sau o pierdere a volumului rezultatului financiar în anul 2012 , iar în anul 2013 scăderea performanțelor activității financiare este destul de mare față de anul 2011 . Modul de generare a performanțelor financiare se concretizează pe toată perioada analizată în pierderea financiară care se diferențiază de la an la an în același mod astfel:

În 2012 se constată o scădere, pierdere semnificativă de circa 43% față de anul 2011 care este cu suma de 838.678 lei mai puțin decât anul precedent. Care se datorează înjumătățirii veniturilor financiare cu aproximativ 50% față de anul precedent.

În 2013 valoarea rezultatului financiar ajungând să scadă cu aproximativ 89% față de anul 2011, având ca și cauză cifra de afaceri neta tot mai mică. Situația se explică printr-o scădere a veniturilor , în 2013 ceea ce per ansamblu a generat o diminuare a pierderilor față de cea înregistrată în anul 2011.

Nivelul extraordinar

Rezultatul extraordinar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei societăți la nivelul fluxurilor extraordinare.

Analizând nivelele rezultatului extraordinar ale societății SOCEP nu se înregistrează nici un rezultat sau mai bine zis rezultatul este nul la acest nivel pe fiecare an din perioada analizată , deci nu au fost realizate nici un fel de activitate de natura activitățolor extraordinare în perioada 2011-2013.

Nivelul global

Starea de profitabilitate la nivelul general o putem analiza pe perioada 2011-2013 din graficele următoare

Graficul 4.3. Evoluția profitabilității la nivel global:

Sursa : prelucrari pe baza Anexei 1.1. ,, Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele de activitate.”

Graficul 4.4. Evoluția profitabilității la nivel global:

Sursa : prelucrari pe baza Anexei 1.1. ,, Analiza stării de profitabilitate și evoluției acesteia pe nivele de activitate.”

Rezultatul brut al exercițiuliu (RBE) sau Rezultatul curent (RC) este același și se materializează în profit pe toată durata analizei economice 2011-2013. Rezultatul curent (RC) scade cu aproximativ 68% în 2012 față de primul an analizat adică 2011, iar în anul următor crește cu 17% față de anul 2012.

Rezultatul brut al exercițiului accentuează scăderea uriașă la care s-a supus profitul, care se datorează scăderii spectaculoase a rezultatului din exploatare în 2012, care crește cu câteva procente în următorul an. Activitatea financiară a avut o influență negativă asupra rezultatului brut al exercițiului care a provocat pierderi financiare pe întraga perioadă analizată.

Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor și impozitelor (EBIT) evoluează variabil de la un an la altul astfel înregistrând o scădere uriașă în anul 2012 de aproximativ 68% față de anul 2011, urmând ca în anul 2013 crește cu aproximativ 13% față de anul 2012 ca urmare a creșterii rezultatului curent al exercițiului (RC) sau a rezultatului brut al exercițiului (RBE).

Rezultatul brut înaintea deducerii dobânzilor , impozitelor și a deprecierilor (EBITDA) are un nivel relevant mai mare decât valoarea rezultatului brut înaintea dedecerii dobânzilor și impozitelor (EBIT) , doarece nivelul de deprecieri înregistrat este mai mare.

În anul 2012 EBITDA se remarcă prin nivelul mai scăzut deoarece a scăzut cu un procent semnificativ de aproximativ 65% față de anul anterior , urmată apoi de o creștere de câteva procente mai exact de 7% față de anul 2012.

Rezultatul brut al exercițiului (RBE) se finalizează în profit pe toată perioada analizei pe durata celor 3 ani analizați, într-un ritm mai accentuat de scădere în 2012 , de 3 ori mai mic decât nivelul profitului aflat în anul anterior și de 2 ori mai mic în 2013 față de același an 2011.

Rezultatu net al exercițiului (RNE) la fel ca și Rezultaul brut al exercițiului se concretizează în profit pe aceeași perioadă analizată, unde se constată o scădere a rezultatului în 2012 de 3 ori mai mic față de anul anterior , urmată fiind de o creștere de câteva procente în anul 2013 de aproximativ 3%.

Capacitatea de autofinanțare (CAF) este aceeași cu , Capacitatea de autofinanțare netă (autofinanțarea) (CAFN) este sursa de de finanțare internă stârnită de activitatea comercială și industrială, care reflectă potențialul financiar financiar de creștere economică a societății. Capacitatea de autofinanțare la nivelul întreprinderii analizate are valori pozitive dar în același timp în scădere pe toata durata perioadei analizate înregistrându-se astfel scăderi de aprope 3 ori mai mici decât în anul anterior 2011 ceea ce reprezintă un aspect mai nefavorabil societății. În anul următor 2013 este înregistrată o ușoară creștere de 10% față de 2012, toate aceste scăderi se datorează restrângerii generale a activității întreprinderii.

Evoluția performanțelor generale ale întreprinderii pe întrega perioadă analizată trebuie explicată și din perspectiva evoluției cheltuielilor și veniturilor societății, pe fiecare venituri și cheltuieli clasificate după natura lor. Explicarea detaliată a cauzelor și factorilor care au condus la obținerea rezultatului brut al exercițiului :

Anul 2012 comparativ cu anul 2011

Per total rezultatului brut al exercițiului scade, rezultatul fiind chiar semnificativ circa 68% se datorează scăderii veniturilor totale într-un ritm mai accelerat într-un timp foarte scurt dar și creșterea cheltuielilor totale ale întreprinderii în 2012 față de 2011. Venituri totale în 2012 sunt 93,47% , iar cheltuielile totale sunt 102,92%. ( VT = 93,47% < CT = 102,92%).

Analizând generarea rezultatului brut al exercițiului din cele 3 activități de bază ( de exploatare, financiare, extraordinare) observăm faptul că scăderea rezultatului brut al exercițiului în 2012 se datorează în mod direct scăderii rezultatului exploatării de aproximativ ( REXP = 22,02% ) 4 ori mai mic decât în 2011. Acestă situație sa datorat scăderii veniturilor din exploatare cu aproximativ 3% și creșterea cheltuielilor din exploatare într-un ritm mai alert crescând cu 6% față de anul 2011 ( REXP = 25,02% , VEXP = 96,75% < CHEXP = 105,62% ) , factori care au o influență negativă pentru scăderii rezultatului din exploatare și asupra rezultatului brut al al exercițiului în anul 2012.

În cadrul activității de exploatare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt următorii :

Factori cu influență negativă ( care au determinat scăderea rezultatului brut al exercițului din exploatare ) :

Scăderea cifrei de afaceri nete cu , câteva procente aproximativ 6% din valoarea realizată în anul precedent (CAN = 93,33%). Scăderea CAN a fost influnțată negativ la rândul ei de :

Scăderea producției vândute față de anul precedent cu aproximativ 6% ( Qv = 93,33% ) .

Cheltuieli materiale cresc cu aproximativ 7% ( CM = 106,82%) față de anul precedent, din cauza creșterii valorilor elementelor de natură materială, o creștere mai accentuată care se înregistrează în cadrul cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile.

Cheltuieli cu personalul înregistrează o creștere de 1,5% deoarece se datorează creșterii salariilor medii a angajaților ( CP = 101,41% ).

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu circa 11% influențând astfel creșterea cheltuielilor privind prestațiile externe ( LT = 111,22%)

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproximativ 11% ( LT = 111,39%)

Ajustarea valorii imobilizării corporale și necorporale crește cu 2% ( AjAI = 102,02%)

Factori care influențează pozitiv ( care au determinat creșterea rezultatului brut din exploatare al exercițiului) :

Creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor ( VM = 268,69% ) care a crescut cu un procet de 169% , depășind astfel creșterea cheltuielilor cu mărfuri aferente (CD = 179,59% ).

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate înregistrează o scădere de aproximativ 5% față de anul precedent ( IT = 94,89% )

Producția de imobilizări crește de aproape 3 ori în comparație cu producția de imobilizări din anul precedent ( Qi = 270,81% )

Cheltuielile materiale scad cu aproximativ 7% , deoarece scad valorile elementelor de natură a cheltuielilor materiale ( altele decât materii prime / materiale și energie / apă) ( CM = 92,85% )

În cadrul activității financiare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt următorii :

Factori cu influență negativă:

Ajustarea valorii imobilizăriilor financiare, și a investițiilor financiare deținute ca active circulante cresc cu aproximativ 16% față de anul anterior 2012 ( AjAI = 116,50% ).

Factori cu influență pozitivă:

Deși veniturile financiare au scăzut în anul 2012 ( ajungând la 42,25% ) , scăderea lor compenseză cheltuielile financiare care au scăzut și ele destul de mult ( ajungând la 29,90% ).

Alte venituri financiare cresc cu aproximativ 98% în 2012 față de anul anterior, dar nu ajută la creșterea veniturilor financiare totale care au scăzut față de anul precedent cu 58%.

În cadrul activității extraordinare factorii care au adus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt nuli deoarece activitatea extraordinară este nulă pe întreaga perioadă a anului 2012.

Anul 2013 comparativ cu anul 2012

Per ansamblu rezultatului brut al exercițiului crește, rezultatul fiind chiar semnificativ circa 17% se datorează scăderii veniturilor totale într-un ritm mai lent dar și scăderea cheltuielilor totale ale întreprinderii în 2013 față de 2012. Venituri totale în 2013 sunt 91,63% , iar cheltuielile totale sunt 98,18%, observându-se o diferență semnificativă ( VT = 91,63% < CT = 98,18%).

Analizând generarea rezultatului brut al exercițiului din cele 3 activități de bază ( de exploatare, financiare, extraordinare) observăm, creșterea rezultatului brut al exercițiului în 2013 se datorează în mod direct creșterii rezultatului exploatării de aproximativ ( REXP = 59,21% ) 2 ori mai mare decât în anul precedent. Acestă situație sa datorat scăderii veniturilor din exploatare cu aproximativ 0,5% și scăderea cheltuielilor din exploatare față de anul 2012 ( REXP = 59,21% , VEXP = 96,24% < CHEXP = 100,82% ) , factori care au o influență pozitiv creșterea rezultatului din exploatare și asupra rezultatului brut al al exercițiului în anul 2013.

Creșterea rezultatului brut al exercițiului ( cu aproape 17% ) în 2013 față de anul 2012 se datorează scăderii veniturilor totale din 2013 comparativ cu veniturile totale înregistrate în 2012 dar și a cheltuielile totale a societății ( VT2013 / VT2012 = 0,98% > CT2013 / CT2012 = 0,95% )

În cadrul activității de exploatare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt următorii :

Factori cu influență negativă

Scăderea cifrei de afaceri nete au aproape 1% din valoarea înregistrată ăn anul 2012 ( CAN = 91,86% ). Care la rândul său a fost influențată de:

Scăderea producției vândute față de anul precedet cu 1% ( Qv = 91,53% )

Cheltuieli materiale cresc cu aproximativ 7% ( CM = 107,37%) față de anul precedent, din cauza creșterii valorilor elementelor de natură materială, o creștere mai accentuată care se înregistrează în cadrul cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile.

Ajustarea valorii imobilizării corporale și necorporale crește cu 7% față de 2012 ( AjAI = 108,98%)

Factori cu influență pozitivă

Creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor ( VM = 12184,13%) într-un ritm mai accelerat față de creșterea cheltuielilor cu mărfurile ( CD = 165,07% ).

Producția imobilizată crește în anul 2013 față de anul 2012 cu aproximativ 15% ( Qi = 286,49% )

Cheltuieli cu personalul înregistrează o scădere de circa 6% care se datorează scăderii salariilor ( CP = 95,51% ).

Cheltuielile materiale scad cu aproximativ 17% , deoarece scad valorile elementelor de natură a cheltuielilor materiale ( altele decât materii prime / materiale și energie / apă) ( CM = 76,13% )

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate înregistrează o scădere de aproximativ 8% față de anul anterior ( IT = 87,22% )

Alte cheltuieli din exploatare scad cu circa 11% influențând astfel scăderea cheltuielilor privind prestațiile externe ( LT = 98,49%)

Alte cheltuieli din exploatare scad cu aproximativ 13% ( LT = 98,49%)

În cadrul activității financiare factorii care au dus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt următorii :

Factorii cu influență pozitivă:

În cadrul activității financiare factorii cu influență pozitivă sunt nuli deoarece pe toată perioada comparată, 2013 comparat 2012 factorii sunt mai mici în anul 2013 față de anul 2012. Toți acești factori au dus la scăderea rezultatului financiar la 11,61% comparativ cu rezultatul financiar din 2012 55,41%.

Factorii cu influență negativă

Ritmul scăderii veniturilor financiare este mai rapid decât ritmul scăderii cheltuielilor financiare generând per total un rezultat financiar mai mic decât anul precedent.

Veniturile din dobânzi scad cu 24% în 2013 față de 2012.

Veniturile financiare scad cu 17% față de anul precedent datorită scăderii ,, Altor venituri financiare”

În cadrul activității extraordinare factorii care au adus la modificarea rezultatului brut al exercițiului sunt nuli deoarece activitatea extraordinară este nulă pe întreaga perioadă a anului 2013.

Concluzii

Performanțele generale ale activității sunt bune rezultatul net sau brut al exercițiului înregistrează atât creșteri cât și scăderi pe toți ani analizați, rezultatele nu cresc mai mult în 2012 și 2013 comparativ cu primul an analizat 2011. În anul 2012 rezultatul net al exercițiului are o scădere considerabilă pe când în 2013 rezultatul net crescând cu câteva procente dar în același timp nu ajunge la același rezultat din 2011. La nivelul global performanțele sunt bune acest lucrul este datorat de performanțele realizate de activitățile de exploatare deoarece activitatea financiară suferă o deficiență pe tot parcursul celor 3 ani analizați, iar activitățile extraordinare lipsesc pe toată perioada analizată.

Analiza de tip SWOT a evoluției și a structurii performanțelor generale ale întreprinderii pe elemente componente se desfășoară astfel :

Tabel 4.1. Sinteza evoluției performanțelor financiare ale societății SOCEP S.A. pe perioada 2011-2013

Concluzii

Din analiza SWOT putem concluziona faptul că S.C. SOCEP S.A. are mai multe puncte slabe decât pucte forte care sau constatat pe parcursul a celor 3 ani analizați cu o scădere majoră a cifrei de afaceri, rezultatului global, rezultatului de exploatare, rezultatului financiar.

4.2. Analiza structurii performanțelor financiare

4.2.1. Analiza ratelor de structură a performanțelor financiare

Analiza structurii performanțelor financiare presupune calculul următoarelor rate de structură a performanțelor financiarepe baza Contului de Profit și Pierdere , analizat în Anexa 2 ,,Analiza structurii performanțelor financiare’’ :

Ratele generale de structură ale rezultatelor, venituri și cheltuieli;

Ratele interne de structură ale veniturilor și cheltuielilor;

Ratele de structură pe baza veniturilor totale

Analiza ratelor generale de structură ale rezultatelor , veniturilor și cheltuielilor

Analizând ratele generale ale rezultatelor se constată:

Rezultatul din exploatare participă în mod direct la formarea rezultatului brut , cu un procent de 80% menținând un procent ridicat pe toată perioada analizată în condițiile în care rezultatul financiar este foarte scăzut pe toată perioada analizată și participă doar cu 20% la formarea rezultatului brut.

Rezultatul extraordinar înregistrează o valoare nulă a rezultatului pe întreaga perioadă de analiză.

Rata impozitului pe profit reflectă o pondere mică a impozitului pe profit în rezultatul brut , de aproximativ 18% , procentul crescând de-a lungul perioadei analizate în 2012 ajungând la 27% iar în 2013 la 22%, în totalul rezultatului brut. Această situație se explică prin creșterea volumului cheltuielilor nedeductibile în raport cu veniturile neimpozitabile de-a lungul perioadei analizate.

Analizând ratele generale ale veniturilor totale constatăm faptul că veniturile totale sunt formate într-o măsură de 94% din activitatea de exploatare, iar din activitatea financiară doar de 6%.

Analizând ratelegenerale ale cheltuielilor faptul că la fel ca la venituri activitățile din exploatare au un procent foarte mare față de activitățile financiare, deci cheltuielile totale conțin cheltuieli din exploatare de 96% care de-a lungul perioadei analizate crescă și ajung până la 99%, iar cheltuielile financiare sunt de 4% ajungând aibă o scădere de până la 1%.

În 2011 ponderea cheltuielilor din exploatare este de 96,43% iar cheltuielile financiare de doar 3,57% după cum se poate obseva diferența dintre cele doau felulri de cheltuieli este foarte mare.

În 2012 creșterea ponderei cheltuielilor din exploatare din totalul cheltuielilor se datorează scăderii cheltuielilor financiare, cheltuieli din exploatare 98,96% iar cheltuieli financiare 1,04%.

În 2013 creșterea ponderei cheltuielilor din exploatare ajunge la cote de aproape 100% în defavoarea cheltuielilor financiare. Cheltuielile din exploatare au o pondere de 99,01% , pe când cheltuielile financiare au o pondere de 0,99%.

Analiza ratelor de structură ale veniturilor și a cheltuielilor

Analizând ratele interne ale structurii veniturilor și cheltuielilor din exploatare se constată:

Cifra de afaceri netă participă cu o pondere majoritară în totalul veniturilor din explatare de 97% , deși pe perioada analizată a celor 3 ani ponderea cifrei de afaceri nete scade de la un an la altul ajungând la 92,92%. Din totalul cheltuielilor mai fac parte și producția imobilizată și alte venituri din exploatare care împreună participă cu un procent de 3%.

În cadrul cifrei de afaceri nete producția vândută deține cea mai mare parte procentuală de 100% în primul an , cu condiția în care veniturile din vânzarea mărfurilor se mențin la la același nivel de 0%. Producția vandută pe parcursul celor 3 ani de analiză scade și ajunge la un procent de 92,58%.

Analizând ratele interne ale structurii cheltuielilor din exploatare se constată:

În totalul cheltuielilor de exploatare cea mai semnificativă pondere o dețin cheltuielile cu personalul și cheltuieli cu mărfurile care dețin un procent de 44% din totalul cheltuielilor din exploatare ajungând la procentul de 42% în ultimul an analizat.

În totalul cheltuielilor din exploatare pe al doilea loc sunt situate alte cheltuieli din exploatarecun un procent de 33% care stacnează pe loc cu diferență de un procent pe perioada analizată.

Analizând ratele interne ale veniturilor financiare se constată:

Se constată că ponderea de 90% o dețin veniturile din dobânzi, acest procent scăzând pe durata analizei , iar restul de 10% este deținută de alte venituri financiare, acest procent crescând pe durata analizei.

Analizând ratele interne de structură a cheltuielilor financiare se constată:

Se constată că ponderea cea mai mare de aproximativ 99% este deținută de ,,alte cheltuieli financiare’’ , iar restul de 1% este deținut de ,,ajustarea valorilor de imobilizări financiare și investițiilor financiare deținute ca active circulante. Din cadrul categoriei de Alte cheltuieli financiare fac parte cheltuielile din diferențe de curs valutar și pierderile din investițiile în acțiuni, ca forme reprezentative de cheltuieli financiare ale întreprinderii analizate.

Analiza ratelor de structură pe baza veniturilor totale

În ceea ce privește raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate și pe nivele se constată:

Raportul dintre eforturile generale ale societății ( aflate în cheltuielile totale) de a genera efecte generale ( sub formă de venituri totale) este undeva la un nivel puțin peste 87% cu tendință de creștere în perioada analizată , tendința de creștere a raportului efort/efect în 2012 și 2013.

În 2012 are loc o creștere a raportului efort/efect de la 87% în 2011 la 95.5% în 2012, principala cauză este creșterea veniturilor din exploatare într-un ritm mai accelerat față de creșterea cheltuielilor totale (CT = 102,92% , VEXP = 96,75% , VT = 93,47% )

În 2013 are loco scadere a raportului efort/efect de la 95,5% pondere care a fost înregistrată în 2012 la 92,94% pondere înregistrată în 2013. Cauza principală o reprezintă creșterea veniturilor din exploatare într-un ritm mai accelerat decât cheltuielile totale ( CT = 98,18% , VT = 91,63% , VEXP = 96,24% )

În ceea ce privește raportulstructural efect/efect respectiv venit/venit dar și rezultat/venit pe total activitate și pe nivele se constată:

Raportu efecte generate de activitatea de exploatare ( venituri din exploatări ) și efecte generate de întreaga activitate ( venituri totale ) sunt așezate la un nivel de aproximativ 96% pe întreaga perioadă analizată cu tendințe de ușoară scădere în 2013.

Ponderea rezultatului brut al exercițiului în veniturile totale scade de la 13,26% în 2011 la 4,50% în 2012 iar în 2013 crește la 7,06% , acest lucru reflectă o creștere a puterii de generare de rezultate de către veniturile totale, pe întreaga perioadă analizată.

Concluzii

Datorită faptului că activitatea financiară este foarte scăzută , performanțele generale se mențin la același nivel datorită activității din exploatare care crește în 2013. Per ansamblu situația societății este favorabilă și se concretizează în creștere de rezultat curent sau brut pe parcursul întregii perioade analizate.

Analiza de tip SWOT a structurii performanțelor generale ale societății, se detaliază astfel:

Tabelul 4.2. ,, Sinteza analizei structurii performanțelor financiare a S.C. SOCEP S.A. pe perioada 2011-2013’’

4.3.Analiza ratelor de profitabilitate la S.C. SOCEP S.A.

Profitabilitatea este condiția esențială pentru asigurarea succesului afacerii unei societăți economice. Pe langă starea de profitabilitate care este pusă în evidență prin indicatorii de profitabilitate, pe nivele de activitate , formele relative de exprimare a stării de profitabilitate sunt utilizate pentru a face comparații atât în timp cât și în spațiu atât în societate între ani diferiți cât și cu ceilalți candidați sau cu media sectorială din care face parte. Starea de profitabilitate este caracterizată prin ratele de profitabilitate.

Ratele de profitabilitate caracterizează eficiența activității comerciale dar și competitivitatea produselor pe piață. Calculul ratelor de profitabilitate comercială la nivelul S.C.SOCEP S.A. pe perioada 2011-2013 este redată în Anexa 3 ,, Analiza ratelor de profitabilitate comercială’’, evoluția ratelor de profitabilitate este reprezentată grafic astfel:

Graficul 4.5. Evoluția ratelor de profitabilității comerciale 2011-2013

Sursa : prelucrare pe baza Anexei 3 ,, Analiza ratelor de profitabilitate comercială’’ pe ani 2011-2013

Pe baza graficului de mai sus și a informațiilor oferite în cadrul Anexa 3 ( Rata marjei brută a profitului, Rata marjei netă a profitului, Rata marjei brută a profitului din exploatare, Rata marjei brută din vânzări, Rata marjei comerciale ) vom trage următoarele concluzii privind starea de profitabilitate a întreprinderii S.C. SOCEP S.A. pe perioada analizată 2011-2013:

Analizând rata merjei brută a profitului se poate observa scăderea valorilor în perioada 2011-2012 , urmată fiind de o creștere în 2013. Valorile ratei marjei brute a profitului de la o valoare de aproximativ 15% în anul 2011 fiind peste nivelul mediu în industrie acest lucru fiind apreciat de țările dezvoltate. Evoluția ridicată a ratei marjei brută a profitului pe perioada analizată cunoaște o scadere drastică în 2012 cand RMRBE ajunge la o valoare de 3 mai mică decât valoarea RMRBE în 2011 cu un procent de 5% , urmată fiind de o creștere a valorii RMRBE în 2013 de 3% față de anul anterior ajungând la valoarea de 8%. Per amsablu evoluția ratei marjei brută a profitului pe perioada analizată evidențiază capacitatea activității societății de a scoate profit din cifra de afaceri netă cu o scadere și cu o creștere evidențiată pe parcursul ultimilor ani de analiză, iar tendința este de scădere în 2012 urmată de tendința de creștere în 2013.

Rata marjei nete a aprofitului este pe aceeași lungine de undă cu rata marjei brută a profitului. Se poate constata că rata merjei nete a profitului are o sadere de la 15% în 2011 la 5% în 2012 care în ciuda scăderii se încadrează la media țărilor dezvoltate care au o valoare între 1%-6%. Anul 2013 aduce o creștere a valorii ratei marjei nete a aprofitului ajungând la valoarea de 8% care este peste media țărilor dezvoltate. La fel ca și în cazul ratei marjei brută a profitului tendința ratei marjei nete a profitului este atât în scădere cât și în creștere.

Rata merjei brută a profitului din explatare are o evoluție descendentă cât și ascendentă. Rata marjei brută a profitului din exploatare pentru anul 2012 este una în scădere de la valoare procentuală de 11,31% în 2011 ajunge la 3,03% în 2012 ceea ce determină și tendința de scădere a valorii ratei marjei brută a profitului din exploatare. Scăderea aceasta se datorează scăderii cifrei de afaceri nete și a rezultatului din explatare care a scăzut în 2012. În anul 2013 valoarea ratei marjei brută a profitului din exploatare cunoaște o creștere de cateva procente ajungând la valoarea de 7,29% , având tendința de creștere în acest ultim an de analiză.Valorile înregistrate de rata marjei brute a profitului din expolatare evidențiază capacitatea societății de a degaja profit din activitatea de exploatare de la un an la altul pe baza celor analizate.

Evoluția marjei brută din vânzări urmează aceeași traiectorie cu a celorlalte rate de profitabilitate. Valorile acestei rate sunt cele mai mici valori în comparație cu celelalte rate ajungând în 2012 la valori de sub 0% , situație care se confirmă prin capacitatea slabă a societăți de a degaja profit din vânzări prin raportarea profitului obținut din vânzări și vânzările propriu-zise. Cauzele aceste situații se referă la cheltuieli , cheltuielile activității de bază , cheltuielile activităților auxiliareși cheltuielilor indirecte de producție, toate aceste cheltuieli au înregistrat o creștere mai accentuată decât cea a creșterii veniturilor. Cea mai mare valoare a ratei marjei brută din vânzări se înregistrează în 2011 cu un procent de 9%, în anul 2012 această valoare fiind de -3,45%,urmată fiind de aceeași valoare sub 0% mai exact în 2013 fiind de -0,33%, iar tendința este de scădere a valorii ratei marjei brută din vânzării.

Rata marjei comerciale exprimă procentul de adaos comercial practicat, acesta având o un procent de 0% încă din primul an de analiză menținându-se la acest procent nul pe parcursul întregi analize în toți cei 3 ani 2011-2013.

Concluzii

Per ansamblu privind gradul de profitabilitate comercială remarcăm faptul că stare scăzută a profitabilității comerciale în anul 2012, situație care este justificată prin valori scăzute la nivel general a rezultatelor care au o putere foarte mică de a genera o cifră de afaceri ridicată.

Concluzii generale

Performanțele generale ale societății ajută la evaluarea activităților financiare ale acesteia de-a lungul anilor dar și la evoluția performanțelor financiare care pot fi comparatepentru a ajunge la aflarea factorilor care au influențat negativ evoluția performanțelor.

Performanțele financiare ale S.C. SOCEP S.A. au fost în contiună schimbare, acestă schimbare nu a ajut un țel constat ci a avut un impact major asupra societății.

De-a lungul celor 3 ani analizați societatea SOCEP S.A. a înregistrat diferite fluctuații ale cifrei de afaceri dar și a profitului care a scăzut dractic în al doilea an de analiză, urmat apoi de o creștere de câteva procente.

Performanțele generale ale activității scad față de primul an analizat, rezultatul net al exercițiului este reflecat de profit. La nivel global performanțele financiare sunt bune datorită performanțelor din activitatea de explatare.

Deși scade pe parcursul celor 3 ani, activitatea din exploatare deține aproximativ 80% din procentul rezultatului net al exercițiului.

Chiar dacă activitatea financiară este foarte scăzută ea ajută la formarea rezultatului net al exercițiului pe percursul celor trei ani analizați, valoare scăzută nu este un impediment în acest lucru deoarece restul valorii procentuale este valoarea rezultatului din exploatare.

Lipsa activității extraordinare nu influențează în nici un fel valoarea rezultatului net al exercițiului. Aceasta fiind nulă pe toată perioada analizată.

Ratele performanțelor comercilale cunosc și ele o scădere considerabila pe parcursul celor 3 ani analizați în special în al doilea an de analiză, dar își i-au revanșa în anul trei când au o creștere destul de mare.

Concluzii finale!

Performanțele generale ale activității sunt bune rezultatul net sau brut al exercițiului înregistrează atât creșteri cât și scăderi pe toți ani analizați, rezultatele nu cresc mai mult în 2012 și 2013 comparativ cu primul an analizat 2011, acest lucru este asemănător și ratelor performanțelor.

Per ansamblu punctele forte constatate.

Performanțele generale la nivelul întregiii activității sunt bune și înregistrează profit pe toți pei trei ani analizați.

Activitățile din exploatare se mențin la cote ridicate

Per ansamblu punctele slabe:

Scăderea cifrei de afaceri și implicit a profitului

Activitățile finaniare foarte scăzute

Oportunități

Lărgirea sferei de infuență pe piața internă deoarece există și cereri noi de servicii.

Mărirea cotei de piață

Formarea unor parteneriate care să acapareze căt mai multe servicii.

Amenințări

Noua concurență

Reducerea transporturilor pe cale maritimă.