Analiza favorabilității terenurilor pentru extinderea [608497]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniul :Geografie
Specializarea :Cartografie

Analiza favorabilității terenurilor pentru extinderea
zonei rezidențiale în orașul Comănești

Coordonator științific:
Conf .univ.dr. Săvulescu Ionuț

Absolvent: [anonimizat]

2
Cuprins
Capitolul I. Introducere
1.1.Analize GIS …………………………………………………………………………………… .3
1.2.Scopul și utilitatea lucrării ……………………………………………………………….. .5
1.3.Așezarea administrativă a orașului ……… ……………………………………………. .5
1.4.Contextul geomorfologic ………………………………………………………………… .6
1.5.Contextul litologic ……………………………………………… ………………. ………… .7
1.6.Apele orașului ……………………………………………………. …………………………. .9
1.7.Clima orașului ………………………………………………………. ………………………. 11
Capitolul II. Metodologia ……………………………………………………………………………… 12
Capitolul III. Factorii care condiționează analiza
1.1.Pantele ………………………………………………………………………. ………… ………. 17
1.2. Expoziția versnților ……………………………………………………. ………………….. 19
1.3. Influența litologică ……………………………………………………. ……………………2 0
1.4. Influența căilor de comun icații ………………………………… ………………………. 23
1.5. Influența modului de utilizare a terenurilor ………………………………….. …….25
Capitolul IV. Analiza GIS ………………………………………………………………………. ……..28
Capitolul V. Concluzii ………………………………………………………………………………… ….29
Bibliografie ……………………….. …………………………………………………. ……………. …………31

3
Capitolul I
INTRODUCERE
I.1.Analize GIS
Termenul de GIS (tradus în limba română sub formă de SIG) provine de la sintagma
Geographic Information System și reprezintă un instrument de cartografiere bazat pe computer și
are rolul de a crea, stoca, a analiza și prelucra informații distribuite sp ațial. Tehnologia GIS
prezintă numeroase utilizări în mai multe domenii științifice cum ar fi cartografia, studii de
impact asupra mediului, managementul resurselor.
Tehnologiile GIS au apărut în urmă cu 30 de ani, în scopul de a ușura munca oamenilor
în ceea ce privește operațiile complexe de analiză geografică, astfel încât sistemele deja existente
cum ar fi CAD cereau un mare consum de timp sau posibilități reduse.
Pentru a întelege ce este un SIG este necesar explicarea termenilor ce formează numele
acestui concept.
Sistemul Informațional reprezintă pachetul de date care sunt procesate și analizate în
cadrul unui SIG prin intermediul unui sistem computerizat. Fără un sistem computerizat stocarea
și prelucrarea datelor nu ar fi posibilă, deoarece datele trebuie integrate prin proiecții cartografice
sau scări de proporție.
Sistemul Informatic (SI) este alcătuit din hardware, date geografice, software având ca
scop actualizarea, prelucrarea, stocarea datelor pentru rezolvarea problemelor de planificare și
administrare.
Utilizarea termenului de geografic se datorează faptului ca un SIG lucrează cu elemente
spațiale și geografice. Conținutul unei hărți înseamnă redarea spațială a obiectelor din lumea
reală. La conținutul unei hărți contribuie simbolurile, stilurile de linii sau culorile ce sunt utilizate
pentru a reproduce diferitele caracteristici spațiale.
Un sistem SIG este alcătuit din cinci componente principale, iar acestea sunt :
a) Componenta Hardware înseamnă sistemul de calcul pe care SIG operează

4
b) Com ponenta Software ce deține funcțiile necesare pentru analiza și stocarea informațiilor
geografice
c) Componenta Date prezintă un rol important deoarece colectează datele și pot fi clasificate
în fucție de cerințe
d) Componenta Personal se ocupă cu pregătirea p esonalului în ceea ce privește utilizarea de
software
e) Componenta Metode și proceduri stabilește cele mai convenabile procese pentru a fi
siguri ca datele sunt procesate calitativ și corect
Caracteristic unui GIS este modul de organizare a informației gesti onate. Exista două
astfel de tipuri de informație una grafică ce arată repartiția spațială a elementelor studiate și alta
sub formă de bază de date ce are rolul de a stoca atributele asociate acestor elemente (de
exemplu pentru liniile de transport urban lungimea lor, lățimea , materialul de construcție).
Informația grafică este de două feluri raster sau vectorială. Grafica raster înseamnă o
modalitate de reprezentare a imaginilor în aplicații software sub formă de matrice de pixeli, în
schimb ce grafica v ectorială constituie o metodă de reprezentare a imaginilor cu ajutorul unor
puncte, linii, poligoane, caracterizate de ecuații matematice. Unui sistem GIS îi este caracteristic
asocierea unui sistem de coordonate geografic, procedeul purtând numele de geor eferențiere.
Georeferențierea reprezintă referire spațială, astfel unui obiect care poate fi reprezentat
printr -o imagine sau printr -un vector, îi este asociată o poziție unică în sistemul informatic
corespunzătoare poziției geografice din lumea reală.
Sistemele informaționale geografice se află în strânsă legătură cu diverse discipline care
se ocupă cu localizarea și stocarea datelor, iar acestea sunt :
a) Geografia reprezintă stiința care se ocupă cu studiul reliefului și a fenomenelor ce au loc
la suprafața Pamântului
b) Teledetecția înseamnă tehnica prin care datele geografice sunt colectate de sateliți
c) Fotogrametria repezintă o ramură a teledetecției si are rolul de a măsura și observa
dimensiunea și forma obiectelor de pe teren
d) Cartografia este disciplina ce se ocupa cu editarea,redactarea și întocmirea planurilor
topografice și a hărtilor

5
Tehnologia SIG spre deosebire de alte programe prezintă anumite avantaje, cum ar fi :
a) Produse de calitate(hărți, grafice, rapoarte)
b) Informarea rapidă prin vizualizarea și in terogarea hărților digitale
c) Realizarea de analize complexe în timp scurt
I.1.1 .Scopul și utilitatea lucrării
“Aproape fiecare activitate uman ă implică teritoriul și pe măsura creșterii numerice a
populației și a diversificării și intesificării diferitelo r forme de activitate antropică , teritoriul
devine o resursă din ce în ce mai vulnerabilă. Deciziile utilizării într -un anumit fel a teritoriului
pot aduce mari beneficii sau, dimpotrivă, mari pierderi, uneori în sens economic, alte ori în sens
ecologic. Soluția acestei probleme este una singură :utilizarea cât mai eficientă și mai durabilă a
ceea ce avem. Această eficiență presupune o cunoaștere intimă a componentelor spațiului
geografic și a relațiilor interactive dintre acestea , astfel încât să putem id entifica și implementa
în teritoriu acel mod de utilizare care răspunde optim la oferta naturală și socio -economică a
acestuia. „ (C.Patriche, 2003)
Pornind de la afirmația de mai sus, s copul lucrării este de cunoașterea amănunțită a
factorilor care condiț ionează analiza favorabilității terenurilor(geologia, pantele, orientarea
versanților, drumurile, utilizarea terenurilor) în vederea stabilirii celor mai bune măsuri pentru
extinderea zonei rezidențiale în orașul Comănești.
I.1.2.Așezarea administrativă a orașului
Orașul Comănești se află în partea vestică a județului Bacău pe DN 12 A. Orașul este
străbatut de râul Trotuș și împărțit în două de la nord -vest spre sud -est.
Limita nordică a intravilanului în cartierul Lăloaie coincide cu limita administrativă a
comunei Asău , al cărui teritoriu se întinde până la râul Trotuș.
La vest, analizând formele de relief , limita administrativă coboară mult în sud și se
învecinează cu comuna Asău.
În partea sudică limita administrativă cu orașul Dărmăneșt i este delimitată în mare parte
de bazinul hidrografic al pârâului Lapoș.

6
Limita administrativă cu orașul Dărmănești se extinde spre est traversând râul Trotuș și
urcând pe culmile munților Berzunți.
La est urmărind formele de relief a culmilor domoale ale munților Berzunți limita
administrativă învecinează localitatea cu comuna Poduri.
La nord se învecinează cu municipiul Moinești al cărui intravilan se suprapune parțial cu
intravilanul orașului Comănești. Dezvoltarea orașului pe orizontală a dus la situaț ia când
localitățile Moinești și Comănești s -au unit.

Figura 1. Poziția localității Comănești

I.1.3. Contextul geomorfologic
Depresiunea Comănești este mărginită de versanții munților Goșman la nord, munții
Tarcău și Ciucului la vest , munții Nemira la sud -vest, iar la est munții subcarpatici Berzunți.
Orașul Comănești reprezintă o așezare intramontană.
Prezintă un relief deluros și colinar, fiind influențat de o ramă muntoasă cu o altitudine de
200-300 de metri. Spre sud -vestul depresiunii, se observă o trecere gradată de la dealurile
depresiunii la plaiurile ce urcă domol spre culmea Nemirei. La nord -est șeaua joasă a Moinești –
ului (460m) funcțion ează ca punte de legătură între această depresiune intramontană și
depresinea subcarpatică a Tazlăului.

7
Unitatea montană cuprinde culmi și masive muntoase situate de o parte și de alta a râului
Trotuș, începând cu obârșia acestuia și până la Târgu Ocna -Onești. Râul Trotuș are o albie bine
dezvoltată, iar impreună cu afluenții săi drenează părțile sudice ale munților Ciucului , Tarcăului
și Goșmanului, părțile de est ale munților Nemirei Oituzului și Cașinului , munții Berzunți.
În partea dreaptă a Văii Trotuș, cota parte a Carpaților Moldovenești(Orientali), între
Valea Ciobănuș și Valea Uzului se află vârfuri ca Lapoș, Muieruș(Măgheruș) și muncenii
Coroban, Livada(Bogma) ; Goanța precum și înălțimi de circa 100 de metri, față de cota orașului,
cu poieni și fânețe, cum ar fi: Poiana sau Coasta Luminii, Fânețe, Șupan, Dealul Dărienilor.
Pe partea stângă a Văii Trotuș se află Culmea Berzunțului cu munceii Tarnița, iar partea
inferioară a Munților Tarcău este reprezentată prin Dealul Comănești sau Dealul Cetă țuii.

I.1.4. Contextul litologic
Geologia zonei prezintă importanță prin structura și alcătuirea litologică a teritoriului,
care condiționează altitudinea și masivitatea reliefului precum și posibilitatea de infiltrație și
coeficientul de scurgere.
Principalele zone geologice desfășurate de la Vest la Est sunt :
a) Zona Cristalino -mezozoică de la extremitatea de N -V a bazinului , la obârșia
subbazinelor Șulta, Ciobănuș, Uz prezintă șisturi cristaline dure , practic impermeabile.
b) Zona flișului se găsește în cea mai mare parte în unitățile montane din bazin.
Fundamentul este puternic cutat în pânze de șariaj care se încalecă succesiv de la V -E, iar
în litologie predomină gresiile și marnele, de asemeni puțin permeabile.
c) Zona de molasă, rocile mai moi din a lcătuire (marne, argile, nisipuri și mai rar gresii și
conglomerate) au favorizat o fragmentare accentuate a reliefului și o erodare a acestuia.
În afara Culmii Pietricica, de la Est, subcarpații sunt reprezen tați printr -o deprsiune
extinsă , cu relief domo l și lunci largi unde infiltrațiile sunt mai mari. Coeficienții de
scurgere se păstrează totuși ridicați din cauza lipsei vegetației forestiere.

8
Bazinul Comănești,fost centru minier, este o depresiune post -tectonică , situată în zona
flișului marginal și prezintă un fundament de depozite cretacice superioare și paleogene.
Pe coasta vestică a dealului Comănești, la circa 40 de metri pe verticală și la distanțe,
variind, pe orizontală,de la 50 -150 de metri (după natura terenului), se află un strat orizontal de o
rocă cu structură mixtă, la fel ca a betonului ciclopian (cu bolovani mari de râu pe fund, apoi din
ce în ce mai mici către suprafață), cu o duritate variabilă, ajungând până la tărie granitică, cu o
lățime de circa 3 -7 metri (vizibilă în zonele cu se cțiune naturală datorită eroziunii solului -în
general argilos).
În realit ate este vorba de un conglomerat rezultat al sedimentării natural e, în cadrul
frământărilor tectonice, combinate cu fazele lacustre din acest spațiu la finele erei terțiare. Adică
este vorba de faptul că în actuala (aproximativ) depresiune geografică Comănești a existat un lac
uriaș al cărui fund era la un moment dat , la nivelul orizontal al rocii continue de pe coasta
dealului. Într-un moment geologic s -a produs prăbușirea fundului la cului (a cărui coadă se
întinde departe până spre Agăș -unde se mai văd încă urme ale aceleiași roci) până la o adancime
care este tocmai nivelul actual al fundului albiei râului Trotuș.
Bazinul a fost separat în mai multe cuteve în funcție de criteriul st ructural și acestea sunt
Lapoș, Asău, Lăloaia -Galeon, Sălătruc, Văsâiești -Dărmănești și Larga.
În urma analizei sarmațianul ui, ce prezintă grosimi de 100 -600 metri, s -au clasificat trei
complexe cu trăsături litologice diferite ce poartă denumirea de formațiunile de Larga, Dofteana
și Șupan.
Formațiunea de Larga situată în partea de sud -est a cuvetei Văsâiești -Dărmănești și
prezintă gresii cu interc alații subțiri de conglomerate,nefosilifiere și alternanțe ritmice de
argile,nisipuri argiloase.
Formațiunea de Dofteana se regăsește în partea sudică a bazinului și este reprezentată din
conglomerate poligene , slab rulate,gresii nisipoase cu intercalații de pietrișuri, argile sau marne.
Formațiunea de Șupan o regăsim în toate cuvetele,cu excepția cuvetei Largași este
formată din gresii, nisipuri,argile și cărbuni. Mai apar izolat și calcare grezoase, cinerite.

9
Stratele de cărbuni se regăsesc în toate cuvetele însă, în ceea ce privește exploatarea
,cuveta Larga ne interesează mai puțin. Bazinul Comănești are cărbuni bruni superiori ,de
culoare neagră până la brun -închis cu aspect compact, uneori șistuos.
I.1.5.Ap ele orașului
Bazinul hidrografic al râului Trotuș este situat în partea de sud-est a Carpaților Orientali ,
în apropierea curburii acestora, ocupând culmile sale exterioare ,împreună cu subcarpații
Tazlăului.Poziția geografică a bazinului hidrografic Trot uș prezintă o importanță deosebită,
pentru că de aceasta depinde evoluția generală a majorității fenomenelor și zonalitatea acestora.
Râul Trotuș cu o suprafață a bazinului de recepție de 4456 kmp și o altitudine medie de 708
metri , situat în partea centra l estică a Carpaților Orientali în apropierea curburii acestora, este ca
mărime al patrulea afluent al Siretului, ceea ce implică o mare varietate a tuturor factorilor
genetici. Această poziție îl plasează în plină zonă temperată. Variația temperaturii aerului din
bazinul hidrografic Trotuș se înscrie în contextul condițiilor de climat a lpin pe culmile cele mai
înalte , foehnizate pe versanți, adăpostire sau inversiuni termice în depresiuni și văi.
Rețeaua hidrografică a bazinului hidrografic Trotuș cupri nde 119 cursuri de apă
codificate și 234 de afluenți necodificați din care 31 sunt direcți. Râul Trotuș are (din cei 169
km) 10 km în raza orașului Comănești, între podul de beton de la satul Staja până la
(aproximativ) Valea Malului înspre Dărmănești. Cei mai importanți afluenți ai Trotușului sunt
Șulta, Uz, Slănic, Cașin, Oituz, Tazlău.
Afluenți ai râului Trotuș,pe partea dreaptă sunt Pârâul Lăloaia și Pârâul Șupan (unit cu
Șupănelul) care se varsă în punctul Vârtejul Calului, iar pe partea stângă pâraiel e Urminiș și
Hagiu (în zona Vermești -Șipoteni).
În afară de afluenții menționați, există și alte pâraie de lungime mai redusă, dar foarte
violente atunci când cad ploi abundente, precum Pârâul Sec (în zona Lăloaia), Pârâul Tisa (în
zona Podei) și Pârâul L eorda.
Această rețea hidrografică este relativ densă (0,6 -0,7 km/kmp), cu deosebire în
depresiunea Tazlău -Cașin și în aval de Borzești unde sunt prezente și fenomene de secare, atât

10
datorită lipsei precipitațiilor (nuanțe climatice de silvostepă) ,cât și din cauza infiltrațiilor în patul
albiilor. Pantele râurilor se datorează neomogenității rocilor sau tectonicii.
Structura petrografică a permis lărgirea de bazine și modelarea unor adevărate
“câmpulunguri ”,pantele variind de la 6.1 m/km în defileul de la Târgu Ocna și până la 7.2 m/km
pe Valea Uzului, respectiv 7,4 m/km pe valea Oituzului în secțiunea Lupchianului unde
traversează gresia de Tarcău. Bazinul hidrografic Trotuș reprezintă arealul de pe care acest râu
împreună cu toți afluenții săi se alimente ază din surse pluviale, nivale și subterane.La vărsarea în
Siret ,debitul mediu al râului Trotuș este de 37.0 mc/m. Activitatea de monitorizare hidrometrică
este asigurată de cele 21 de stații hidrometrice, din care 4 sunt automate iar 10 au program de
aluviuni.
Resursele de ape subterane din bazinul Trotuș sunt relativ limitate datorită slabei
dezvoltări a aluvionarului și prezenței miocenului salifer care ocupă o arie destul de extinsă și
influențează negativ calitatea apei. Apele subterane freatice prezi ntă valori ale modului de
exploatare cuprinse între 0,01 l/s/kmp și 3 l/s/kmp. Resursa de apă subterană freatică (conform
studiilor realizate de INMH, 1995) a fost estimată la 1337 l/s,iar cea de adâncime la 580,8 l/s.
O actualizare recentă a resurselor de ape subterane elaborată în cadrul Laboratorului de
Hidrogeologie a I.N.H.G.A. ( în anul 2008),se bazează pe delimitarea corpurilor de ape subterane
freatice în conformitate cu principiile Directivei Cadru a Apei 2000/60/EEC (DCA) și a
Directivei Apelor S ubterane 2006/118/CE (DAS). Conform acestor Directive , resursa este
diminuată față de abordarea inițială estimându -se pentru bazinul Trotuș o resursă de apă
subterană de 949,9 l/s.
Lacurile dețin în prezent o pondere redusă pentru resursa de apă din baz inul hidrografic
Trotuș. Mai imp ortante sunt lacurile antropice , în timp ce lacurile naturale sunt nesemnificative.
Din categoria lacurilor antropice se remarcă lacul de acumulare Poiana Uzului situat pe râul Uz.
Acumularea Poiana Uzului a fost pusă în fun cțiune în anul 1972, are o suprafață de 334 ha, o
lungime de 500 metri , adâncimea maximă de 64,7 metri , înălțimea de 80 metri și un volum de
apă de 90 mil.mc. Folosința principală a lacului este de alimentare cu apă a orașelor Comănești,
Onești, Târgu Oc na, Dărmănești, iar folosința secundară este producerea de energie electrică.

11
I.1.6.Clima orașului
Clima raportată la întreaga suprafață a bazinului hidrografic alacestui râu permite
sesizarea mai multor nuanțe climatice , factorii majori care au introdus această varietate fiind în
primul rând localizarea geografică, complexitatea reliefului și principalele componente de
circulație generală a atmosferei.
Clima orașului Comănești se caracterizează printr -un regim moderat al oscilațiilor
temperaturii aerului ,temperatura medie a lunii celei mai calde fiind de +19 grade Celsius, iar a
lunii celei mai reci de -10 grade Celsius. Media anuală a umidității aerului este de 76%. În
interiorul depresiunii din cauza construcțiilor și industriei s -au observat valori mai mici ale
umezelii relative 60 -70%,în timp ce în unitatea montană valorile ajung la 80 -84%.
Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire a bolții cerești cu nori. În depresiunea
Comănești, din cauza ca este înconjurată de unitățile montane ,aerul prezintă un caracter
descendent, ce are ca consecință risipirea norilor.
Datorită așezării, dinamica atmosferică fiind mai moderată, cantitatea precipitațiilor este
mai redusă (600 -700 mm anual). În perioada de vegetație cantitatea medie de precipitații este de
480 mm pentru zona depresionară.
Regimul eolian este influențat de frecvența și caracterul sistemelor barice, dar și de
poziția munților. Direcția predominantă este Vestică cu o frecvență de 33,9%,urmată de Sud –
Vestică cu frecvența de 17,1%, apoi Sud -Estică c u 10,5%, și cele din Nord cu 5,3%. Viteza
medie a vântului este de 2,7% m/sec. , însă viteza cea mai mare o au vânturile din Nord și Nord –
Vest și nu vânturile predominante din Vest. Acestea uneori au viteza de 20 m/sec.
Cea mai ridicată temperatură s -a înregistrat la Comănești în luna iulie 1916, de +40 grade
Celsius, iar cea mai scăzută în luna ianuarie 1942, -29 grade Celsius. De asemenea, în anul 2000
începând cu luna iunie, zona Comănești a fost cuprinsă de o secetă cumplită, temperatura
maximă ajung ând pe data de 5 iulie la +42 grade Celsius, menținându -se mereu ridicată cu valori
care la nivelul zilelor de 19 -23 august,anul 2000, erau de +40 grade Celsius.
Vremea caniculară a continuat și în luna septembrie ,iar seceta a cuprins toată toamna
anului 2000, generând probleme alarmante pentru sursele de apă potabilă și industrială.O

12
asemenea secetă a avut consecințe negative pentru economia orașului și viața socială a
populației.
Capitolu l II
II.1.Aspecte metodologice
Pentru realizarea lucrării ”Analiza favorabilității terenurilor pentru extinderea zonei
rezidențiale în orașul Comănești” a fost necesar să consult mai multe surse bibliografice.
La baza cercetarii am utilizat mai multe metode și acestea sunt :
a)Metoda cartografică pentru realizarea hărților
b)Metoda documentării cu privire la factorii ce condiționează analiza(geologie,relief,clima,ape)
c)Metoda observării realizată în teren pentru a analiza elementele cadrului natural

Lucrarea a fost realizată pe baza unor informații acumulate în trei etape de cercetare
a)Etapa de interpretare a materialului cartografic
b)Etapa de teren ,atunci când am făcut observații directe asupra teritoriului cercetat,am realizat
câteva fotografii
c)Etapa de prelucrare a datelor
În prima etapă, am cercetat întreaga bibliografie ce conține lucrări geografice, iar pentru a
găsi aceste cărți am apelat la Biblioteca Orășenească Comănești. În ceea ce privește materialul
digital am avut nevoie de programul ArcGIS, harta geologică , harta topografică și ortofotoplanul
pe județul Bacău.
Etapa de lucru în ArcGIS este importantă deoarece are rolul de a realiza hărțile ce mă vor
ajuta să îmi îndeplinesc scopul propus, și anume, identificarea zonelor favorabile p entru
extinderea zonei rezidențiale în orașul Comănești.

13
În ceea ce privește materialul grafic am utilizat harta topografică a României 1 :25000.
Bazele de date rezultate au fost cele vectoriale, reprezentate pe straturi tematice, de tip: linie
(curbe de nivel, r âuri), poligon (utilizarea terenurilor, tipuri de roci). Datele vectoriale ne ajută în
realizarea datelor de tip raster.
Harta geologică este o reprezentare grafică pe care sunt trecute toate datele geologice
obținute din cartarea pe teren.Am consu ltat harta geologică pentru a observa ce tipuri de roci se
găsesc în depresiunea Comănești.
Ortofotoplanul reprezintă harta la o scară predefinită care oferă informații vizuale precise
asupra unui anumit teritoriu sau a unui imobil.În realizarea hărților, ortofotoplanul mi -a fost de
ajutor pentru că pe acesta am trasat limita zonei mele.

Figura 2 . Limita orașului Comănești

De asemenea pentru factorii care condiționează analiza favorabilității terenurilor le -am
transformat din date vectoriale în date raster pentru a le putea clasifica si acorda note. Acest
lucru m -a ajutat să disting zonele care sunt favorabile pentru extinderea spațiului construit.
Geodeclivitatea reliefului reprezintă un impo rtant indicator morfometric, utilizat frecvent
în caracterizarea complexă a reliefului. Panta reprezintă elementul morfometric și reprezintă
factorul declanșator a diverselor procese geomorfologice(surpări, alunecări de teren,eroziune).

14
Pentru pante nota 10 am acordat -o clasei cu valori cuprinse între 0 -3 deoarece este mai
favorabil pentru extinderea spațiului construit. În acest interval sunt șanse mai reduse de
producere a proceselor geomorfologice.
Figura 3 . Geodeclivitatea reliefului

Pentru analiza expoziției versanților din zona Comănești am folosit ca reper de orientare
punctele cardinale. În funcție de aceasta am evidențiat opt categorii Nord, Nord -Est, Est, Sud-
Est, Sud, Sud-Vest,Vest și Nord -Vest. Notele maxime le -am acordat categoriilor Est , Sud-Est și
Sud deoarece versanții sudici receptă o cantitate mai mare de energie radiativă spre deosebire de
cei cu orietare nordică.

Figura 4 . Expoziția versanților

15
Pentru drumuri nota maximă am acordat -o clasei cu valori cuprinse între 0 și 50 de metri
deoarece este mai avantajoasă extinderea zonei rezidențiale în apropierea căilor de comunicații.

Figura 5 . Căi de comunicații

În ceea ce privește geologia, rocile prielnice construirii și extinderii zonei rezidențiale
sunt gresiile și pietrișurile,fapt pentru care am atribuit notă maximă. Argila și marnele sunt roci
sedimentare ale căror straturi sunt impermeabile având rolul de a reține apa provenită din
infiltrații și de a forma pânză de apă freatică.

Figura 6 . Tipuri de roci

16
În orașul Comănești, teritoriul administrativ este bine reprezentat prin păduri de amestec
de fag și gorun ,acest lucru nefavorizând extinderea zonei deoarece prin defrișarea pădurii există
riscul declanșării unor procese geomorfologice cum ar fi alunecările de teren.Locurile favorabile
pentru extinderea z onei rezidențiale sunt pășunile, livezile pentru că sunt întinderi de pământ
bine stabilizate,iar riscul unor procese geomorfologice este scăzut.

Figura 7 . Utilizarea terenurilor

După ce am dat valori fiecărui factor în parte i -am înmulțit (Spațial Analist – Raster Calculator)
și a rezultat analiza favorabilității terenurilor.

Figura 8 . Analiza favorabilității terenurilor

17
În cea de-a doua etapă si anume cea de teren am fost și am analizat și observat elementele
cadrului natural (relief, ape, geologie). De asemenea, etapa de teren m -a ajutat să verific
corectitudinea informațiilor pe care le -am găsit în materialul bibliografic.
În ultima etapă cu ajutorul datelor obtinute din teren și din materialul bibliografic am
analizat și realizat planul și textul lucrării.

Capitolul III
III.1.Factorii care condi ționează analiza
III.1.1. Pantele
Analiza valorii declivității oricărui teritoriu prezintă o importanță în vederea desfășurării
unor procese geomorfologice actuale precum și în stabilirea condițiilor morfogenetice în care s –
au format și au evoluat anumite tipuri de relief. Panta în strânsă legatură cu factorii de ordin
hidrologic ,climatic,geologic,antropic reprezintă factorul declanșator a diverselor procese
geomorfologice.
Pantele constituie un param etru important în stabilirea unor categorii de forme de relief și
influențează în mare măsură morfodinamica peisajului.
În zona administrativă Comănești, fiind influențată la rândul ei de alți factori, panta
primește valori de la 0% la peste 35%.
Din harta de mai jos reiese că ponderea cea mai mare o dețin zonele cu panta de 0 -3%
urmate de cele cu pantă de 7 -15%.
Cele mai mici suprafețe au terenurile cu panta cuprinsă între 3 -7% și cu pante cuprinse
între 15-25%.

18

Figura 9 .Harta Geodeclivității
Terenurile slab înclinate , cu pante mai mici de 7 grade , dețin o pondere de aproximativ
20%. Aceste terenuri sunt asociate mai mult zonelor de luncă unde procesele geomorfologice
sunt cele constructive(acumulative).
Terenurile moderat înclinate (7 -15 grade) dețin o pondere de 25 % și corespund
versanților cu orientare generală sudică ,sud -estică și estică.Principalele procese care au loc aici
sunt eroziunile la supra față.
Terenurile puternic (25 -35 grade) și foarte puternic (peste 35 de grade) înclinate dețin
35% din suprafața regiunii ,unde procele geomorfologice (alunecările de teren, ravenația,
eroziunea în suprafață) au o instensitate mai mare.

19
Analizând harta geo declivității reliefului realizată asupra suprafeței orașului Comănești,
observăm o scădere a pantelor către centrul orașului ,reprezentat de către râul Trotuș , îndeosebi
pe versantul drept al acestuia, unde terenurile sunt slab și moderat înclinate , spre deosebire de
versantul stâng unde există o alternanță de pante puternic și foarte puternic înclinate.
Analiza proceselor morfodinamice prin intermediul unghiului de pantă este utilă pentru
că ne putem da seama de modul de utilizare a extinderii teritoriul ui , sistematizarea localităților
.În ceea ce privesc zonele prielnice extinderii spațiului rezidențial în orașul Comănești cele mai
potrivite ar fi terenurile slab înclinate 0 -3 respectiv 3 -7 deoarece procesele geomorfologice sunt
reduse.
III.1.2.Expoziț ia versanților
Versanții reprezintă suprafețe de racord între interfluviu și vale. Orientarea versanților
produc schimbări ale duratei insolației și impun regimul caloric al suprafețelor din acest teritoriu,
particularităților solului, nuanțări calitative și cantitative ale proceselor morfoclimatice.
Expoziția versanților se referă la situarea acestora în raport cu punctele cardinale și prezintă o
importanță deosebită pentru înțelegerea modului de utilizare a terenurilor și a extinderii zonei
rezidențiale.
Conform hărții de mai jos reiese că ponderea cea mai mare o dețin versanții însoriți
(sudici) și semiînsoriți (estici). În acest caz extinderea zonei rezidențiale este favorabilă deoarece
versanții sudici și cei sud -estici primesc radiația solară cea mai puternică fiind cei mai ca lzi
versanți. Pe timpul iernii determină topirea bruscă a zăpezii ducând la apariția proceselor
geomorfologice (alunecări de teren).
Cei mai puțin favorabili versanți pentru extinderea zonei rezidențiale sunt cei nordici și
nord-estici deoarece primesc o c antitate puțină de radiație solară, iar pe timpul iernii sunt
acoperiți cu zapadă o perioadă mai lungă de timp.

20

Figura 10 . Harta expoziției versanților

III.1.3 Influența litologică
În funcție de compoziția lor chimică și mineralogică, duritate, gradul de dezagregare –
alterare, permeabilitate, gradul de fisurare, rocile pot avea o influență asupra celorlalte
componente ale terenului.

21

Figura 11 . Harta litologică
Orașul Comănești este o depresiune post -tectonică, având în fundament depozite
cretacice superioare și paleogene, localizată în zona flișului marginal. Extinderea zonei
rezidențiale depinde de tipurile de roci și poziționarea lor. Astfel, rocile prielnice construirii sunt
gresiile, pietrisurile, nisipurile deoarece apar în strate compacte și foarte groase.
Cele mai nefavorabile roci pentru construire sunt argilele, marnele și depozitele loessoide
deoarece sunt roci plastice cu mare putere de absorbție a apei și prezintă o duritate redusă.
În partea de sud – vest a arealului se află cartierul Șupan și Podei, cele mai dezavantajate
zone în ceea ce privește construirea, pentru că sunt alcătuite din argile, nisipuri și argile
cărbunoase. Izolat mai apar calcare grezoase, conglomerate. În aceste zone cele mai tipice

22
procese geomorfologice sunt alunecările de teren având ca factor declanșator despăduririle,
variațiile de umiditate ale masei argiloase impuse de oscilațiile de nivel ale pânzei freati ce.

Figura 1 2. Alunecări de teren în zona Șupan

În partea centrală a arealului studiat se află centrul orașului Comănești alcătuit din
conglomerate, gresii și pietrișuri. Subsolul acestui oraș este bogat în cărbune, sub formă de
cărbune brun care s -a exploatat din depozitele sarmațian superior și constituie cel mai important
bazin carbonifer din Moldova.

23
III.1.4.Influența căilor de comunicații
Orașul Comănești are o rețea de străzi în lungime de 112 km din care 34.1 km străzi
modernizate (asfaltate,betonate) și 77,9 (balastate, stabilizate).

Rețea de drumuri Total km 112 km

Calitatea drumurilor Drum asfaltat 25,90 km
Drum pietruit 8,20 km
Drum balastat 47 km
Drum pământ
stabilizat 30,90 km

Tabel 1. Rețeaua de drumuri a orașului Comănești

În ceea ce privește extinderea zonei rezidențiale cele mai dezavantajoase cartiere sunt
Șupan, Podei, Lăloaia pentru că deși oferă anumite facilități cum ar fi o supra față construită
generoasă, o suprafață de teren mare, o vecinătate atractivă (pădure, livadă, lac) totuși nu oferă
niciun alt serviciu cum ar fi liceu, zone comerciale pentru aprovizionare. Din această cauză
mijlocul de transport în comun sau mașina devine principalul mijloc de deplasare până la cele
mai apropiate facilități, apărând de aici necesitatea ca infrastuctura să fie una bine dezvoltată.
După cum se poate observa și pe hartă cea mai favorabilă zonă este chiar centrul orașului
fiindcă mărirea spațiului rezidențial necesită accesul ușor la anumite zone comerciale, spații de
parcare, rețea rutieră diversificată, transport în comun.

24

Figura 13 . Harta căilor de comunicații

De asemenea, teritoriul localității Comănești este străbătută de următoarele căi de
comunicații: DN 12A și DN 2G.
DN 2G Bacău -Moinești -Comănești pătrunde prin partea de nord a orașului, drum național
principal aflat în administrarea C.N.A.D.N (Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri
Naționale) străbate intravilanul orașului Comănești pe o lungime totală de 1,70 km între km
53+500 – 55+200.
Drumul național DN 12A tranzitează localitatea pe direcția Sud -Est și Nord -Vest făcând
legătura cu Ardealul. Drum național secundar aflat î n administrarea C.N.A.D.N (Compania

25
Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale), DN 12A străbate intravilanul orașului Comănești
pe o lungime totală de circa 9,5 km de la km 74+350 la km 83+885.
III.1.5. Influența utilizării terenurilor
Suprafața de tere n agricol în funcție de categoria de folosință este de 3,798 ha din care
1,622 ha pășune, 1,299 ha pădure și 877 ha alte elemente (apă, construcții, drum).

Teren agricol Totalul suprafeței 3,798 ha

Categorii de teren Pădure 1,299 ha
Pășune 1,622 ha
Alte elemente (apă,
construcții, drum) 877 ha

Tabel 2. Categorii de folosință a terenurilor în orașul Comănești

În harta de mai jos pădurea apare în partea de est, vest și sud -vest și prezintă mai multe
influențe. În afară de faptul că limitează extinderea zonei rezidențiale prezintă și un efect benefic
asupra regimului climatic. Aceste influențe constau în diminuarea pătrunderii și a bsorbția
radiațiilor, creșterea umidității atmosferice, atenuarea intensității vântului. Pădurea nu constituie
o zonă favorabilă construcției pentru că în urma procesului de defrișare au loc procese de
eroziune în suprafață și în adâncime, deseori și de al unecare sau surpare.
Al doilea factor nefavorabil extinderii zonei rezidențiale este apa. Sursa principală de
alimentare a apelor o constituie precipitațiile. Ploile împreună cu topirea zăpezilor provoacă
scurgerea maximă, care se produce la sfârșitul iern ii – începutul primăverii. Debite mari sunt
generate și de ploile abundente din lunile de vară. În anul 2014, în luna iulie circa 200 de
gospodării din orașul Comănești au fost inundate.

26

Figura 12. Râul Trotu ș

Pășunile și livezile apar izolat în partea de sud, vest și nord și s -au format în locul fostelor
păduri de foioase. Constituie zone prielnice extinderii spațiului rezidențial pentru că sunt
întinderi de pamânt bine stabilizate și nu există riscul producerii proceselor geomorfologice.

27

Figura 14 . Harta utilizării terenurilor

28
Capitolul IV
IV.1. Analiza GIS
Înmulțirea dintre geodeclivitate – expoziția versanților – tipurile de roci (geologia) – căile de
comunicații – utilizarea terenurilor a rezultat harta analizei favorabilității terenurilor pentru
extinderea zonei rezidențiale din orașul Comănești.

Figur a 15. Analiza favorabilității terenurilor
Așa cum se observă și în figura 13 ponderea cea mai mare o are favorabilitatea mică ce
corespunde cartierelor Șupan, Podei, Lăloaia, Vermești.
Din punct de vedere litologic, aceste cartiere prezintă un fundament alcătuit din argilă,
marne și de pozite loessoide. Aceste roci nu sunt favorabile construirii fiindcă permit pătrunderea
apei în masa rocii.

29
În ceea ce privește căile de comunicații, aceste cartiere au facilități precum școală,
târguri , însă nu sunt zone industriale cât să permită locuito rilor să muncească. Pentru aceasta,
deplasarea către centrul orașului, zone comerciale se realizează cu ajutorul mijlocului de
transport în comun sau masina proprie.
Un alt dezavantaj pentru aceste cartiere îl constituie modul de utilizare a terenurilor. C ea
mai mare parte din areal este acoperit cu pădure ceea ce duce la limitarea extinderei zonei
rezidențiale fiindcă din cauza defrișărilor masive au loc anumite procese geomorfologice
(alunecări de teren, surpări, eroziune). De asemenea, majoritatea pantel or au valori cuprinse între
25 – 35 și peste 35 de grade.
Pentru ca aceste cartiere sa fie favorabile extinderii zonei rezidențiale ar fi necesare niște
măsuri cum ar fi : regenerarea urbană (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor și a
resurselor de apă contaminate, precum și reabilitarea urbană prin refacerea clădirilor istorice și
redezvoltarea clădirilor prin fațadism și a funcțiunilor de bază sau redefinirea acestor funcțiuni);
evaluarea nevoilor comunităților sărace și a capacității a dministrației publice locale de a asigura
accesul acestora la locuință, locuri de muncă și serviciile publice de bază și reabilitarea și
dezvoltarea infrastructurii de bază și asigurarea accesului tuturor locuitorilor și agenților
economici la servicii continue și de calitate .
Favorabilitatea mare pentru extinderea zonei rezidențiale o regăsim în centrul orașului și
în jurul acestuia pentru ca accesul la facilități este mai simplu, predomină spațiul construit și
terenuri stabilizate, iar rocile prezintă un fundament alcătuit din pietrișuri, gresii, conglomerate.
Capitolul V
V.1. Concluzii
Utilizarea acestei metodologii este utilă în determinarea analizei favorabilității terenurilor
deoar ece oferă date cantitative cu privire la expoziția versanților, geodeclivitatea reliefului,
modul de utilizare a terenurilor.
Etapele pe care le -am aplicat pot fi utilizate și în alte studii a căror rezultate să fie la fel
de complexe. Luând în calcul toat e elementele morfografice, morfometrice putem analiza studii
de impact, dezvoltarea unor zone, precum și analiza extinderii spațiului construit.

30
În ceea ce privește orașul Comănești, în urma analizei a rezultat că zonele favorabile sunt
cele din centrul și în jurul orașului pentru că din punct de vedere litologic este format din gresii,
pietrisuri, un fundament favorabil construirii.
Din punct de vedere al utilizării terenurilor teritoriul este format din livezi și pășuni,
suprafețe de teren bine stabilizate. În privința căilor de comunicații, oamenii au accesul mai usor
la zonele comerciale spre deosebire de oamenii ce locuiesc în cartierele Șupan, Podei, Lăloaia.

31
Bibliografie
Constantin Grasu , Crina Miclaus , Mihai Saramet , (2004) Geologia bazinului Comanesti ,
Editura Tehnică București
Costachi S.Ciocan, (2001) Din istoria generală a orașului Comănești pe Trotuș și a
împrejurimilor sale, Editura Plumb Bacău
Dusa Aurel, Geologia zacamintelor de combustibili minerali si sare, Vol 2 :carbunii si sarea
Grigore Răileanu, Nicolae Oncescu, Terențiu Plisca, Nicolae Grigoraș , (1963) Geologia
zăcămintelor de cărbuni : cu privire specială asupra teritoriului RPR , Editura Tehnică București
Ielenicz, M., (2004), Geomorfologie , Editura Univeritară, București.
Iustinian Petrescu, Gheorghe Mărgărit, Eugen Nicorici , (1987) Geolo gia zăcămintelor de
cărbuni Vol.2: Zăcăminte din Romania , Editura Tehnică București
Posea, Gh., Badea, L., (1984), România, Harta u nităților de relief (Regio narea geomor
fologică), Editura Științifică și Pedologică, București
Radoane, N . (2003), Geomorfologia bazin elor hidrografice mici, Editura Universitii Suceava
Rohrman, S . (2010), Monografia orasului Comanesti
Tudose, C., Ovejanu, I., (2011), Elemente de sisteme informaționale geografige, Editura
Universitară, București.
Vacarasu, I . (1970) Depresiunea Darmanesti: studiu de geografie economica, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, Iasi
Vacarasu, I. (1970) Aspecte economico -geografice ale bazinului hidrografi c Trotus, Bucurest i
Surse internet :
Monografia ora șului Comănești, URL http://www.primariacomanesti.ro/orasul -comanesti/156 –
monografie.html

32
Primăria orașului Comănești, URL http://www.primariacomanesti.ro/docs/hotarari/2012/hcl -045-
26.04.2012.pdf
Centrul Comănești, URL http://www.comanesti -turism.ro/ro/asezare.html
Bazin carbonife, URL
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bazinul_carbonifer_Com%C4%83ne%C8%99ti