Analiza farmacognostică în viziunea ortodoxă [600577]

UNIVERSITATE A DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “CAROL DAVILA ”
FACULTATEA DE FARMACIE

Analiza farmacognostică în viziunea ortodoxă
a produselor vegetale din
Sfântul și Marele Mir

Dr. Prof. Coordonator:
Dr. Cerasela Elena Gîrd

Student: [anonimizat] – Alexandru

București
2015

2
Sfântul și Marele Mir

Introducere…………………………………………………………………………….. 4

Cap. I. Sfântul și Marele Mir în cadrul Bisericii Ortodoxe ………………… …………. 6
I. 1. Doctrina ortodoxă cu raportare la Sfântul și Marele Mir ………… ………. …. 6
I. 2. Untdelemnul în Sfânta Scriptură (de la punerea mâinilor la ungerea cu
Sfântul Mir) …………………………………………………………………………… 10
I. 3. Perspectiva istorico – religioasă , de la Biserica Apostolică până la
Biserica contemporană ………………………………………………………………… 13
I. 3. 1. Sfântul și Marele Mir în Biserica Răsăriteană ……… ………….. 15
I. 3. 2. Dimensiune a interconfesională a utilizării uleiului ………………….. 17

Cap. II. Compozi ția farmacognostică și fitochimică a Sfântului și Marelui Mir………. 20
II. 1. Obținerea și caracterizarea organoleptică a Sfântului Mir……………. ….. 21
II. 2. Fișele produselor vegetale și a derivatelor, în conformitate cu datele
farmacognostice și formularea din Arhieraticon……………………………………….. 21
II. 2. 1. Olivae oleum (ulei de măsline )……………………………… … 22
II. 2. 2. Vinul natural (Vitis vinifera) ………………………………….. . 23
II. 2. 3. Hypericum …………………………………………………… … 24
II. 2. 4. Lignum balsami ……………………………………………….. . 25
II. 2. 5. Spina alba ……………………………………………………… 26
II. 2. 6. Piper …………………………………………………… ……… 27
II. 2. 7. Myrrha …………………………………………………………. 27
II. 2. 8. Cassia lignea …………………………………………………… 28
II. 2. 9. Folium nardi indicae …………………………………………… 28
II. 2. 10. Piper longum …………………………………………………. 29
II. 2. 11. Fructus balsami ………………………………………………. 30
II. 2. 12.Cypericum (radix) ……………………………………………. . 31
II. 2. 13. Visci (vîsc) …………………………………………………… 32
II. 2. 14. Saluinca ………………………………………………………. . 33
II. 2. 15. Cassia nigra …………………………………………………… 33
II. 2. 16. Caryophilli (cuișoare) ………………………………………… 34
II. 2. 17. Rosmarini (semen) ……………………………………………. 34
II. 2. 18. Cinnamomum (scorțișoară) …………………………………… 35
II. 2. 19. Asarum (radix) ………………………………………………… 36

3
II. 2. 20. M ăceriș……………………………………………………….. 36
II. 2. 21. Stachis ………………………………………………………… 37
II. 2. 22. Zinzibens ……………………………………………………… 38
II. 2. 23. Palitum (caulismucota – nucșoară) …………………………… 38
II. 2. 24. Maiorana (măgheran) …………………………………………. 38
II. 2. 25. Zedoaria ………………………………………………………. 39
II. 2. 26. Calamus aromaticus …………………………………………… 39
II. 2. 27. Inula …………………………………………………………… 40
II. 2. 28. Aristolochia …………………………………………………… 41
II. 2. 29. Iris (stînjenel) …………………………………………………. 41
II. 2. 30 Lignum aloes ………………………………………………….. 42
II. 2. 31 Terebe ntina ……………………………………………………. 43
II. 2. 32. Myrobalanus indicus ………………………………………….. 44
II. 2. 33. Landanum …………………………………………………….. 44
II. 2. 34. Olibanum (tămâie) ……………………………………………. 45
II. 2. 35. Bdelium ………………………………………………………. 46
II. 2. 36. Styrax …………………………………………………………. 47
II. 2. 37. Moschus ………………………………………………………. 48
II. 2. 38. Opobalsamum ………………………………………………… 49

Cap. III. Corelații î ntre principiile active, acțiune a terapeutică și i mportanța mistic –
religioasă prin raportare la doctrina ortodox ă ………………………………………….. 50
III. 1. Fundamentarea aplicabilității în mediul creștin …………………………. 53
III. 2. Contribuția la studiul farmacognostic pe care o aduce Sfântul Mir prin
sfera creștină ……………………………………………………………………………. 55
III. 3. Caracterul nevăzut ………………………………………………………. 65
Concluzii ……………………………………………………………………………….. 74
Bibliografie ……………………………………………………………………………… 76
Anexe………………………………………………………… ………………………… 85

4
Introducere

Din punct de vedere teologic, religia nu îndepărtează știința și nu o înlătură din
sfera sa premerg ătoare în realizarea și ajutorarea suferințelor și nevoilor oamenilor, pe care le
facilitează în scopul sprijinului oferit înt regii naturi umane.
Însă doar în acest sens, religia acceptă și este în deplin acord cu viziunea
empirică a lumii, înlăturând orice s usținere care nu se supune eticii , și normelor creștine , și
care se situează în extremitatea opusă ocrotirii omului în toat ă integritatea sa, atât trupească
cât și sufletească (precum construirea armelor, clonarea inter – umană, creșterea copiilor doar
cu scopuri de recoltare a organelor sau avorturile, acestea fiind doar puține exemple bazate pe
unele cunoștințe oferite de șt iințele actuale pe care religia ortodoxă nu numai că nu le
sprijină, ci le blamează și încearcă, prin apeluri neîncetate la adresa autorităților, să
estompeze aceste demersuri distrugătoare de suflete).
De la principiul incertitudinii lui Heisenberg ,1 susținut și de Albert Einstein2,
suprapus efectului de observator explicând înlocuirea, în descrierea atomului, a conceptului
de orbită circulară cu cel de nor, lasă loc probabilității, incertitudinii și relativismului.3
Determinarea vitezei și poziției unei p articule conține unele erori, nu doar din
cauza analizatorului care ar putea imprima unele modificări infime, asupra unui obiect
măsurat, însă și din cauză că manifestarea dualit ății undă – particulă sporește latențele și
ambiguitatea oricărui enunț.4 Acea stă perspectivă este aplicabilă, potrivit lui Steinhardt5, și
criticii literare; unde la fel ca și fotonul, criticul deviază poziția creatorului și a operei sale.6
Din acestea rezultă , că religia nu poate fi exclusă din cadrul unei societăți și cu
atât mai mult din intimitatea fiecărui individ în parte; iar existența unei persoane divine, cu
atât mai mult, este susținută de -a lungul timpului de către erudiți , în diverse domenii de
activitate, oameni care au ajuns la un anumit nivel de gândire și percepere a lumii, încât pe
seama acestora s -a oferit posibilitatea avansării, atât a viziuni i dar și a modului de raportare în
cadrul științelor.
Potrivit celor susțiute anterior, am ales această temă ca fiind una de actualitate
într-o societate care se îndepărtează de religie și se vrea pur științifică, pentru ca să reliefez

1 Quantum mechanics , Encyclopaedia Britannica, Encycopaedia Britannica Ultimate Reference Suite, 2014.
2 Abraham Pais, Subtle is the Lord. The science and the life of Albert Einstein , published by the Oxford
University Press Inc, in the United States New York, 2005, p. 441.
3 Nicolae Steinhardt, Dăruind vei dobândi. Cuvinte de credință, Mănăstirea Rohia și ed. Polirom, Iași, 2008, p p.
210 – 212.
4 Gordon Baym, The Uncertainty Principle: Bohr and Heinsenberg from Copenh agen (the city) to Copenhagen
(the play) , University of Illinois Urbana, 27 January 2005, p. 14.
5 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii , Mănăstirea Rohia și ed. Polirom, Iași, 2008, p. 330.
6 Această sintagmă făcând paralelă la Dumnezeu – Creatorul și lumea – creația, transpusă în termenii literari.

5
structura dihotomică a omului, care este creat din trup și din suflet, și să evidențiez că deși
omul încearcă să se îndepărteze de tradiționalitate tinzând spre o fals ă modernitate, el riscă să
fie pierdut în propriile idei, neavând nici o bază solidă pe care să se întemeieze lipsa
apartenenței spirituale.
Potrivit modului de alc ătuire al Sf ântului Mir – în compozi ția căruia intr ă
peste 3 5 de produse vegetale, și în conformitate cu definirea unui preparat medicamentos pe
bază de preparate vegetale mono sau multi –componente, cu extracte standardizate sau
nestandardizate,7 și doar dac ă aceste preparate vin cu aport terapeutic, nu doar de nutrienți,
vitamine sau oligoelemente – denumirea corect ă este de preparat pe bază de produse vegetale
sau medicament vegetal . 8
Chiar dac ă Sfântul și Marele Mir nu este un complex pe bază de plante în
sensul farmacognostic al înțelesului, voi încerca să descoper dacă poate fi denumit astfel prin
acțiunile induse de produsele vegetale constituente. Astfel pe parcursul lucr ării, pentru ca
tema analizat ă să fie în segmentul comprehensibilului , voi analiza cu ajutorul literaturii de
specialitate cât de mult se poate raporta Sfântul Mir la sfera de ac țiune farmacognostic ă și
dacă se poate deschide un dialog între cele două domenii .
Acest compus vegetal va fi analizat prin metode documentare științifice,
pentru a eviden ția fitocomplexul9 ce intr ă în alc ătuire, dar și măsura în care acesta aduce un
aport terapeutic ,10 spre a sublinia cu ce se distinge fa ță de celelalte preparate pe baza de
produse vegetale ; prin modul în care este preg ătit, alc ătuit, preparat sau dac ă rugăciunile
invocate anterior și în timpul procesului de preg ătire au vreo valoare cu efect terapeutic.
În te ndința de aspirație spre eshaustivitate voi analiza, pe cât este cu putință
dintr -o viziune obiectivă, produsele vegetale care intr ă în alcătuirea Sfântului și Marelui Mir;
rânduiala religioasă ce se desfășoară în cadrul religiei ortodoxe; din punct de ved ere
farmacognostic dar și religios, pentru a evidenția dacă practicile spirituale converg pe baza
acțiunilor farmacognostice, sau dacă există și o intervenție divină, exercitată ca urmare a
procesului de sfințire la care este supus complexul de produse veg etale .

7 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed. Curtea Veche, București, 2010, p. 1.
8 E. C. Gîrd, Suplimentele alimentare/nutritive, între mit și adevăr , în Revista Politici de Sănăta te, publicat de
Alexand ra Paiu, la 12 septembrie 2014.
9Amestecuri de compuși organici aparținând de clase chimice diferite, compuși care acționează sinergic sau se
potențează .
10Ceea ce este reprezentat prin ameliorarea unei anumite afecțiuni, deci se îmbu nătățește starea de sănătate .

6
Cap. I. Sfântul și Marele Mir în cadrul Bisericii Ortodoxe

„Sfântul Mir este acea tainică materie care, pregătită în mod corespunzător din
untdelemn și alte substanțe binemirositoare și sfințită după anumite rânduieli ale Bisericii
Ortodoxe, devin e purtătoare a binecuvântării arhierești … ca semn văzut al transmiterii la cei
botezați a puterii și harismelor Sfântului Duh.”11
„Ungerea cu Sfântul Mir e taina prin care botezatul primește pecetia darurilor
Spirituale, întărindu -se în dreptatea și sfin țenia dobândită prin botez, ca să poată sta în contra
tuturor tenta țiunilor rele.”12
„Sfântul și Marele Mir e deci materia trebuitoare pentru săvârșirea celei de a
doua sfinte Taine: Taina Mirungerii, prin care se împărtășesc celor botezați puterea și harul
Sfântului Duh necesare pentru hotărârea și sporirea lor în viața duhovnicească și în virtuțile
creștine.”13
Pentru a înțelege pe deplin – felul în care s -a realizat, se obține și modalitatea
prin care a condus până în epoca actuală la – producerea , formare a și introducerea în practica
bisericească a Sfântului Mir, trebuie să prezint pentru început amplasarea acestuia în sistemul
bisericesc , pentru a reliefa importanța pe care o manifestă în cadrul cultului creștin. Ulterior
voi evidenți a, pe cale istorică, ansamblul de procedee și mijloace ce converg spre
întrebuințarea Sfântului Mir în credința ortodoxă.

I. 1. Doctrina ortodoxă cu raportare la Sfântul și Marele Mir
Biserica Ortodoxă, își fundamentează învățăturile – pe care le propovăduiește
de la Mântuit orul Iisus Hristos prin Sfântul Duh cu ajutorul Sfinților Apostoli, iar ca urmași
ai lor și continuatori ai Adevărului revelat prin episcopi și preoți – pe exemplul dat de Fiul lui
Dumnezeu care, precum ne mărturisește Sfântul Apostol Pavel în Epistola căt re Filipeni, „S-a
deșertat pe Sine, chip de rob luând ”14 și ne -a arătat care este menirea omului în această viață,
precum și ceea ce trebuie să îndeplinească fiecare individ pentru a atinge acest scop.

11 Mitropolitul Suediei Paul, Sfântul Mir în Biserica Ortodoxă Răsăriteană , Tesalonic, 1972, pp. 23 – 29.
12 B. Cireșanu, Tezaurul Liturgic al Sfintei Biserici Creștine Ortodoxe de Răsărit , Tomul III, Studiul Liturgic
special, c ursuri universitare, București, 1912, p. 314.
13 E. Braniște, „Cuvânt de învățătură la sfințirea Marelui Mir,” în Rev. Mitropolia Olteniei , nr. 7 – 8, 1978, p.
595.
14 Filipeni 2,6 – 8: ”Care, Dumnezeu fiind în chip, n -a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, Ci S -a
deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându -se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându -se ca un om, S -a
smerit pe Sine, ascultător făcându -se până la moarte, și încă moarte pe cruce.”

7
Chenoza15 pe care a săvârșit -o Însuși Fiul lui Dumnezeu, ca dealtfel toate
învățăturile pe care le -a lăsat, se reg ăsesc în Sfânta Scriptură sau Biblia, ele fiind păstrate și
transmise în cadrul Bisericii. O modalitate prin care creștinul poate pregusta și înțelege
multitudinea paradigmelor nealterate, este în c adrul Sfintei Liturghii, aceasta fiind rugăciunea
de căpătâi a oricărui credincios.16
Cu toate acestea, pentru a înainta spre scopul întregii naturi umane, fiecare om
trebuie să participe integral la această mântuire pe care Hristos a oferit -o în dar tuturo r, prin
mântuirea obiectivă pe care a îndeplinit -o când a Înviat din morți, pentru a reuși să ridice
natura umană din starea de păcătoșenie și să o așeze lângă tronul Tatălui celui Ceresc.17
Această participare credinciosul o realizează prin însușirea Sfint elor Taine ce
sunt in stituite de Mântuitorul Hristos,18 în diverse momente din cadrul învățăturilor
Evanghelice, împropriindu -și astfel participarea la iconomia mântuirii, cu a jutorul sălășluirii
lui Hristos prin intermediu l Sfântul Duh, omul pornind ascens iunea pe treapta spirituală.
Astfel, Taina Sfântului Botez este cea cu ajutorul căruia omul – prin afundarea
în apă și prin rostirea formulei de către săvârșitor – este condus din starea de robie a
păcatului , intrând în starea harică și purificându -se de păcatul strămoșesc , în treapta de înfiere
a lui de către Dumnezeu . Această Taină are drept temei cuvintele Fiului lui Dumnezeu, de la
Evanghelistul Matei, prin care trimite Apostolii la propovăduire19.
Cea de -a doua Taină, ce este într -o strânsă legătură c u Taina Sfântului Botez,
este Taina Sfântului Mir sau Mirungerea, ambele fiind încadrate în aceiași rânduială în cadrul
cărților de cult, cât și în ritualul propriu -zis.
Mirungerea este Taina prin care omul , primește harul Duhului Sfânt20 imediat
după botez , întocmai ca o pecete.21 Această ierurgie nu cunoaște un moment concret de

15 “Căci prin bunăvoința lui Dumnezeu … Fiul Un ul – Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, cel care este în sânul
lui Dumnezeu … cel deoființă cu Tatăl și cu Sfântul Duh, cel mai înainte de veci, cel fără de început … se
pogoară aplecând cerurile, adică smerind fără să smerească înălțimea lui cea nesmerită, se pogoară spre robii
Lui printr -o pogor âre inexprimabilă și incomprehensibilă. Căci aceasta înseamnă pogorârea. Și fiind Dumnezeu
desăvârșit, se face om desăvârșit … prin care se arată puterea infinită a lui Dumnezeu” cf. Sfântul Ioan
Damaschin, Dogmatica , trad. Pr. Dumitru Fecioru, ed. Apologeticum, București, 2004, p. 82.
16 “După cum hainele împlinesc, în primul rând, nevoia de îmbrăcăminte, acoperind trupul, dar prin felul cum
sunt croite arată și îndeletnicirea … întrucât cântările și citirile sunt, în general, scripturi dumnezeiești și cuvinte
de Dumnezeu insuflate, ele sfințesc pe cei ce le citesc și cântă …” cf. Sfântul Nicolae Cabasila, Tâlcuirea
dumnezeieștii liturghii , ediția a II – a, trad. Pr. Ene Braniște, ed. Arhiepiscopiei Bucureștilor, 1989, p. 24.
17 M. Gourgues, A la droite de Dieu. Résurrection de Jésus et actualisation du Psaume 110:1 dans le Nouveau
Testament , Paris, 1978, p. 34.
18 “Sfintele Taine sunt lucrări văzute, instituite de Mântuitorul Hristos și încredințate Sfintei Sale Biserici …” cf.
Pr. Isidor Todoran, Arhid. Ioan Zăgrean, Teologia Dogmatică – manual pentru seminariile teologice , ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1991, p. 325.
19 Matei 28, 19 – 2: "Mergând, învățați toate neamurile, botezându -le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului
Duh"
20 „… prin Mir ne facem cunoscuți … lui Dumnezeu.” Cf. Sf. Simeon al Tesalonicului, Scrieri Liturgice , Cartea
III – a, „Pentru Sfânta Taină a Sfântului Mir”, București, 1865, p. 86.

8
instituire, deoarece nu a existat nici un timp în care ea să nu fii exis tat alăturată Tainei
Botezului. Cu raportare asupra modului de administrare, Sfânta Scriptură și Sfânta Tradi ție ne
oferă dovezi ce înfățișează ritualul prin care se săvârșea , realizat atât prin punerea mâinilor de
către apostoli sau episcopi,22 cât și prin ungerea cu untdelemn sfințit.
Următoarea Sfântă Taină, cea de -a treia, este cea a Sfintei Euharistii, nume
care provine din cuvântul grecesc εύσαπίζηία23 care înseamnă mulțumir e, întrucât
Mântuitorul Hristos în momentul în care a i nstituit -o la Cina cea de Taină întâi mulțumește
prin rugăciune , lui Dumnezeu , iar după aceea binecuvintează24 frângând pâinea și o dă
Apostol ilor spre mâncare apoi, în mod asemănător, binecuvintează25 vinul și îl dă de
asemenea Apostolilor spre gustare, acestea fi ind întregite de cuvintele „ acestea să faceți spre
pomenirea Mea”26
Pentru că nu există nici un om care să viețuiască fără de pă cat și pentru a oferi
posibilitatea iertării păcatelor săvârșite după Botez , Iisus Hristos a instituit Sfânta Taină a
Mărturisirii, a patra în ordinea în care sunt așezate . Această putere de iertare a păcatelor,
drept exemplu o săvârșește Mântuitorul27 pentru ca apoi să fie încredințată prin har , Sfinților
Apostoli28 și prin aceștia, urmașilor lor.29
Mărturisirea este o taină prin care credinciosul pocăindu -se pentru păcatele
înfăptuite și venind să le mărturisească în fața lui Hristos, având drept martor pe p reot,
primește de la Dumnezeu , prin rugăciunea și harul sacramental, iertarea acestora.
A cincea Sfânt ă Taină este cea a Preoției prin care, spre deosebire de celelalte
Sfinte Taine în care credinciosul primește harul divin prin preot, o persoană este cons acrată
pentru săvârșirea tuturor Sfintelor Taine. Astfel, prin punerea mâinilor episcopului și prin
rugăciunile săvârșite, se pogoară harul Sfântului Duh peste credincios, împărtășindu -i

21 II Corinteni 1, 21 – 22: “Iar Cel ce ne întărește pe noi împreună cu voi, în Hristos, și ne -a uns pe noi este
Dumnezeu, Care ne -a și pecetluit pe noi și a dat arvuna Duhului, în inimile noastre.”
22 Faptele Apostolilor 19, 2 – 6: “A zis către ei: Primit -ați voi Duhul Sfânt când ați crezut ? Iar ei au zis căt re el:
Dar nici n -am auzit dacă este Duhul Sfânt. Și el a zis: Deci în ce v -ați botezat ? Ei au zis: În botezul lui Ioan. Iar
Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el,
adică în Iisus Hrist os. Și punându -și Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor și vorbeau în limbi și
prooroceau.”
23 Pr. I . Todoran, Arhid. I . Zăgrean, Teologia Dogmatică – manual pentru seminariile teologice , ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1991, p. 339.
24 Matei 26, 26: “Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine și binecuvântând, a frânt și, dând ucenicilor, a zis:
Luați, mâncați, acesta este trupul Meu.”
25 Marcu 14, 22 – 24: “… Si luând paharul, mulțumind, le -a dat și au băut din el toți. Și a zis lor: Acesta es te
Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă.”
26 Luca 22, 19: “Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le -a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă
pentru voi; aceasta să faceți spre pomenirea Mea.”
27 Marcu 2, 5: “ Și văzând Iisu s credin ța lor, i -a zis sl ăbănogului: Fiule, iertate îți sunt p ăcatele tale!”
28 Iacov 5, 16: “M ărturisi ți-vă deci unul altuia p ăcatele și vă rugați unul pentru altul, ca s ă vă vindeca ți, că mult
poate rug ăciunea st ăruitoarea a dreptului.”
29 Ioan 22, 22 – 23: “Și zicând acestea, a suflat asupra lor și le-a zis: Lua ți Duh Sf ânt; C ărora ve ți ierta p ăcatele,
le vor fi iertate și cărora le ve ți ține, vor fi ținute.”

9
acestuia puterea de a învăța Cuvântul lui Dumnezeu, de a săvârși lucr ările sfinte și de a
conduce pe credincioși pe calea mântuirii.30
Căsătoria, nunta sau cununia, este cea de -a șasea Sfântă Taină, prin care un
bărbat și o femeie – ce în mod liber s -au hotărât să petreacă restul vieții împreună cu scopul
de a se ajuta reci proc, pentru a naște și a crește prunci – sunt binecuvântați cu harul div in,
prin rugăciunile preotului.
Familia, este instituită de Dumnezeu31 în Rai și corespunde pe deplin structurii
sociale umane. Această Sfântă Taină este binecuvântată de Iisus Hristos la nunta din Cana
Galileii,32 unde a săvârșit prima minune când a trasformat apa în vin, dar și de Sfinții
Apost oli, cu precădere Sfântul Pavel,33 în diverse momente când exemplifica modelul de
trăire creștin.
Ultima Sfântă Taină din cadrul Bisericii Ortodo xe este Eleoungerea34 sau
Maslul, prin care se oferă credincioșilor bolnavi harul Sfântului Duh ce îi vindecă de bolile
sufletești și trupesti, pri n iertarea păcatelor.
Deși această slujbă bisericească este săvârșită de -a lungul întregii activități a
Mântui torului pe pământ, textul care atestă cel mai bine prezenta Taină este cel din Epistola
Sfântului Iacov în care Apostolul afirmă că, de „Este vreunul dintre voi în suferință? Să se
roage. Este cineva cu inima bună? Să cânte psalmi. Este cineva bolnav dintr e voi? Să cheme
preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându -l cu untdelemn, în numele Domnului. Și
rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica, și de va fi făcut păcate se
vor ierta lui.”35
În consecința celor atestate, este de netăgăduit că Taina Mirungerii, și prin ea
Sfântul și Marele Mir, este o parte integrantă în viața unui creștin, fără de care acesta nu
primește plinătatea energiilor divine necreate, adică harul dumnezeiesc, sălășluit prin Taina
Sfântului Mir și fără d e care se îndepărtează de la menirea pentru care a fost creat, adică de a
se împărtăși din bunătatea divină; reliefându -se astfel importanța majoră a temei dezbătute, în
viața bisericească .

30 Pr. I . Todoran, Arhid. I . Zăgrean, Teologia Dogmatic ă – manual pentru seminariile teologice , ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1991, p. 351.
31 Facere 2, 18 – 22: “ Și a zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine s ă fie omul singur; s ă-i facem ajutor potrivit
pentru el. … Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; și, dac ă a adormit, a luat una din
coastele lui …”
32 Ioan 2, 1 – 11: “ Și a treia zi s -a făcut nunt ă în Cana Galileii și era și mama lui Iisus acolo. Și a fost chemat și
Iisus și ucenicii S ăi la nunt ă …”
33 I Corinteni 7, 2 – 6: “Dar din cauza desfr ânării, fiecare s ă-și aibă femeia sa și fieca re femeie s ă-și aibă bărbatul
său. …”
34 Pr. I . Todoran, Arhid. I . Zăgrean, Teologia Dogmatic ă – manual pentru seminariile teologice , ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1991, p. 358.
35 Iacov 5, 13 – 15.

10
I. 2. Untdelemnul în Sfânta Scriptură
(De la punerea mâinilor la ungerea cu Sfântul Mir)
Împreună cu pâine a și vin ul, uleiul sau untdelemnul apare în Scriptură ca o
binecuvântare a lui Dumnezeu;36 absența sau privarea de el fiind o pedeapsă pentru
necredincioșie, iar abundența un semn de mântuire și simbol al feric irii veșnice.37 Uleiul,
alături de întrebuințarea sa ca aliment, este utilizat drept sursă de lumină pentru candelă,38
mireasmă care parfumează corpul,39 dar și ca unguent care calmează rănile.40 Ungerea
folosită ca sfințire sau consacrare apare în special în aria cultică cuprinzând atât obiectele cât
și altarul templului în care se oficia ritualul ,41 acest act fiind regăsit și în cartea Facerii dup ă
ce Iacob a întâlnit pe Dumnezeu ;42 simbolismul uleiului de măsline reliefând primirea
binecuvânt ării divin e,43 orice ofr andă de ulei parfumat fiind un semn de prietenie și
prețuire.44
În cadrul Vechiului Testament, Sfânta Taină a Mirungerii este prefigurată prin
ungerea cu un tdelemnul sfințit, întâlnită în ungere a sacerdotală în oficializarea sfințirii
preoților. Primul c ăruia i s -a oferit această ungere a fost Aaron,45 fratele lui Moise,
conferindu -i-se prin acest act sacramental ieșirea din sfera profană și apartenența față de
cadrul sacru.46
La o analiză minuțioasă a textului se evidențiază că un tdelemnul nu era unul
obișnuit ci „untdelemn de ungere ”,47 adică un untdelemn special, întrebuințat în scopul
consacrării lucrurilor destinate slujirii și a jertfelnicelor. Acest mir, era întrebuințat doar de

36 Deuteronom 7, 13: „ Te va iubi, te va binecuvânta, te va î nmulți și va binecuvânta rodul pântecelui tău, rodul
pământului tău, pâinea ta, vinul tău, untdelemnul tău, pe cele născute ale vitelor tale mari și ale oilor turmei tale
în pământul acela, pentru care S -a jurat El părinților tăi să ți -l dea ție. ”
37 Daniel Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „Sfântul și Marele Mir. Înțelesul și folosul lui”, Teologie și Viață ,
1 – 6/1996 , p. 17.
38 Matei 25, 8: „… Dați-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre. ”
39 Amos 6, 6: „ Beau din cupe vin și din pârga un tdelemnului își fac miresme pentru uns …”
40 Luca 10, 34: „ Și, apropiindu -se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn și vin …”
41 Ieșirea 30, 25 – 29: „ Și să faci din acestea mir pentru ungerea sfântă … Și să le sfințești pe acestea și va fi
sfințen ie mare; tot ce se va atinge de ele se va sfinți. ”
42 Facere 28, 17 – 18, „ Și, spăimântându -se Iacov, a zis: Cât de înfricoșător este locul acesta! Aceasta nu e alta
fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului! Apoi s -a sculat Iacov dis -de-dimine ață, a luat piatra ce
și-o pusese căpătâi, a pus -o stâlp și a turnat pe vârful ei untdelemn. ”
43 Psalmi 51, 7: „… ca un măslin roditor în casa lui Dumnezeu …”
44 Matei 26, 7: „ S-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l -a turn at pe capul Lui …”
45 Ieșirea 29, 4 – 7: “Apoi s ă aduci pe Aaron și pe fii lui la intrarea cortului adun ării și să-i speli cu ap ă. Și, luând
veșmintele sfinte, s ă îmbraci pe Aaro n, fratele t ău, cu hitonul și cu meilul, cu efodul și cu ho șenul, și să-l încingi
peste efod; S ă-i pui pe cap mitr ă, iar la mitr ă să prinzi diadema sfin țeniei. Apoi s ă iei undelemn de ungere și să-i
torni pe cap și să-l ungi.”
46 M. Eliade, Sacrul și profanul , ed. Humanitas, Bucure ști, 1995, p. 15.
47 Ieșirea, 29, 7.

11
către unii membrii din cadrul societății iudaice, în special de arhierei dar și de preoți, doar
ulterior având aplicabilitate și în rândul profeților precum și al regilor.48
Prin acest temei, se vădește prefigurarea Sfântului Mir în structura vechi –
testamentară a poporului iudeu; însă, după cum arată Sfântul Simeon Metafrastul ,49 ni se
expune inferioritatea untdelemnului de ungere față de Sfântul și Marele Mir. Precum în
Vechiul Testament apare ca un dar adăugat și conferit doar celor care erau în anumite
tagme,50 în Noul Testament el este destinat spre sfințirea întregii populaț ii care se botează.
Pe lângă preoții din Legea Veche, și profeții ungeau cu untdelemn pe regi;
astfel Regele Saul primește ungerea din mâinile profetului Samuel,51 acesta „luând vasul cel
cu untdelemn, a turnat pe capul lui Saul și l -a sărutat, zicând: Iată Domnul te unge pe tine
cârmuitor al moștenirii Sale … iată care -ți va fi semnul că Domnul te -a uns rege … ” Saul
primind în dar o profeție.52
Ungerea descrisă în Vechiul Testament are și o semnificație mesianică, fiind
înfățișată de către Profetul Isaia câ nd spune că „Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul
M-a uns să binevestesc săracilor, M -a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să
propovăduiesc celor robiți slobozire și celor prinși în r ăzboi libertate.”53
În Noul Testament, se arată împlinirea ac estei profeții, prin revărsarea
Sfântului Duh, în momentul în care Mântuitorul Hristos, la râul Iordan, “ … botezându -se …
când ie șea din apă, îndată cerurile s -au deschis și Duhul lui Dumnezeu s -a văzut pogorându –
se ca un porumbel și venind peste El. Și i ată glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul meu cel
iubit întru Care am binevoit.”54

48 Ieșirea 30, 22 – 30: „Apoi a gr ăit Domnul cu Moise și a zis: S ă iei cele mai bune mirodenii: cinci sute de sicli
de smirn ă aleas ă; jum ătate din aceasta, adic ă două sute cincizeci sicli de scor țișoară mirositoare; dou ă sute
cincizeci sicli trestie mirositoare; Cinci sute sicli casie, dup ă siclul sf ânt, și undelemn de m ăsline un hin (un hin
este echivalentul a 6,06 L). Și să faci din acestea mir pentru ungerea sf ântă, mir alc ătuit dup ă meșteșugul
făcătorilor de aromate (farmaciștii lumii Vechi) ; acesta va fi mirul pentru sf ânta ungere. S ă ungi cu el cortul
adun ării, chivotul legii și toate lucrurile din cort, Masa și toate cele de pe ea, sfe șnicul și toate lucrurile lui,
jertfelnicul t ămâierii, Jertfelnicul arderii de tot și toate lucrurile lui și baia și postamentul ei. Și să le sfin țești pe
acestea și va fi sfin țenie mare; tot ce se va atinge de ele se va sfin ți. Să ungi de asemenea și pe Aaron și pe fiii
lui și să-i sfințești, ca s ă-Mi fie preo ți.”
49 „Dacă untdelemnul acela amestecat avea at âta putere, c ă cei un și cu el do bândeau slava împărăteasc ă, cu c ât
mai v ârtos cei a c ăror minte și om din ăuntru au primit ungerea undelemnului sfin țitor al veseliei și au luat
arvuna Duhului cel bun” Petru Damaschin „. Învățături duhovnice ști. Simeon Metafrastul. Parafraz ă la Macarie
Egipteanul”, trad. Pr. D. Stăniloae , în Filocalia , vol. V, ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1976, p . 338.
50 Ieșirea 30, 32 – 33: „Trupurile celorlal ți oameni s ă nu le ungi cu el și dup ă chipul alc ătuirii lui s ă nu vă faceți
voi mir la fel. Acesta este lucru sf ânt și sfânt trebuie s ă fie și pentru voi. Cine își va face ceva asem ănător lui,
sau cine se va unge cu el din cei ce nu trebuie s ă se ung ă, acela se va st ârpi din poporul s ău.”
51 Reminescențe din a ceast ă practică s -au păstrat pâna în secolele trecute când, î n cadrul ceremoniei de „sfințire
a Sfântului Mir a participat și regele” cf., „ Ceremonia Sfințirii Mirului ”, Ziarul Românul din 27 martie 1882,
p.3.
52 I Regi 10, 1 – 6.
53 Isaia 61, 1.
54 Matei 3, 16 – 17.

12
Textul scripturistic ne descrie modalitatea în care Hristos este uns, asemeni
ungerilor vechi – testamentare însă în același timp distinct,55 prin acțiunea premergătoare
ungerii, și anume botezul, dar mai ales prin prezența Sfântului Duh, nu prin tr-un recipient
intermediar cum ar fi u ntdelemnul, ci prezența plinătății dumnezeirii.
Taina Mirungerii prefigurată în Vechiul Testament prin ungerea profeților, a
altarelor de j ertfă, a preoților și a regilor este instituită în structura Noul ui Testament, de către
Mântuitorul prin cuvintele „… Duhul pe care aveau să -L primească acei ce cred în El …”.56
Macarie Egipteanul ne descoperă deosebirea dintre cei care „se învrednicesc a
primi untdelemnul harului ceresc și pot viețui fără prihană, …în chip desăvârșit, … iar
sufletele care rămân la firea lor, se târăsc cu cugetul pe pământ, și pe pământ le petrece
mintea … unele ca acestea n -au primit untdelemnul bucuriei.”57
Potrivit relatărilor din cartea Faptele Apostolilor , ucenicii urmând voința
Mântuitorului, încep să propovăduiască împărtășirea cu Sfântul Duh după botez; această
comunicare se făcea întru început prin punerea mâinilor, ca mai apoi să fie înlocuită în cadrul
cultului prin Sfâ nta Taină a Mirungerii.58 După cum se observă, împărtășirea Sfântului Duh
este o lucrare sfințită recunoscută ca fiind la fel de necesară ca și Botezul, cu toate că aceasta
este o Taină diferită de Botez.
Ziditoare sunt și cuvintele Sfântului Apostol Pavel, adresate în Corint, prin
care îi învață pe locuitorii cetăților că „Cel ce ne întărește pe noi împreună cu voi, în Hristos,
și ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne -a și pecetluit pe noi și a dat arvuna Duhului, în
inimile noastre.”59 Formula60 care se fol osește în cadrul ritualului creștin este „Pecetea
darului Sfântului Duh. Amin.”,61 cuvinte utilizate de Sfântu l Apostol Pavel62 în Epistola către
Efeseni . Prin aceasta se evidențiază autoritatea Apostolică care utiliza în practică cuvintele de

55 L. Streza, Tainele de ini țiere cre ștină în Biseric ile R ăsăritene, Colec ția Teologie și Spiritualitate , ed. Trinitas,
Iași, 2002, p. 21.
56 Ioan 7, 38 – 39: „Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: r âuri de ap ă vie vor curge din p ântecele lui. Iar
aceasta a zis -o despre Duhul pe Care aveau s ă-L primea scă acei ce cred în El. C ăci încă nu era dat Duhul, pentru
că Iisus încă nu fusese preasl ăvit”
57 Macarie Egipteanul Sfântul, Omilii duhovnice ști, trad. Pr. C . Corni țescu, introd. N. Chi țescu, ed.
I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1992, p . 101.
58 Faptele Apostolilor 8, 14 – 17: „Iar apostolii din Ierusalim, auzind c ă Samaria a primit cuv ântul lui
Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan, Care, c oborând, s -au rugat pentru ei, ca s ă primeasc ă Duhul Sf ânt.
Căci nu Se pogor âse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai boteza ți în numele Domnului Iisus. Atunci își
puneau m âinile peste ei, și ei luau Duhul Sf ânt.”
59 II Corinteni, 1, 21 – 22.
60 D. Pogan, Constituția teandrică a Bisericii , teză de doctorat în teologie, București, 1987, p.96.
61 Pr. E . Brani ște, Liturg ica special ă – pentru facult ățile de teologie , ediția a IV -a, ed. Lumea, Bucure ști, 2005,
p. 295.
62 Efeseni 1, 13 – 14: „Întru Care și voi, auzind cuv ântul adev ărului, Evanghelia m ântuirii voastre, crez ând în El,
ați fost pecetlui ți cu Sf ântul Duh al f ăgăduinței, Care este arvuna mo ștenirii noastre, spre r ăscump ărarea celor
dobândiți de El și spre lauda slavei Sale.”

13
instituire a S fintei Taine , nefiind înființată sau deprinsă din auzite, ci fiind lăsată moștenire
Bisericii , de către Sfinții Apostoli.

I. 3. Perspectiva istorico – religioasă , de la Biserica Apostolică până la Biserica
contemporană
Sfânta Taină a Mirungerii dintru înc eputuri est e întâlnită în epoca patristică
alăturată Tainei Botezului , acest ea fiind nedespărțit e în forma ritualică dar distinct e raportat e
la dimensiunea duhovnicească și în aceiași măsură necesar e în viața creștinilor ,63 potrivit
afirmațiilor Sfântului Nicolae Cabasila,64 fiind conferit e omului spre întărire a trupească și
sufletească .
În concordanță cu doctrina ortodoxă, teologul Alexander Schmemann distinge
Taina Mirungerii față de Taina Botezului, ca o împlinire a Botezului , nu ca manifestare a
puterilor conferite prin acesta , o întărire prin Sfântul Duh,65 analog cu viziunea vieții
raportată la naștere.66 În perspectiva scrierilor Epocii Patristice, în opera Păstorul lui Herma ,
se evidențiază Taina Mirungerii în plan de echivalență cu Taina Botezului, ambe le
remarcându -se drept necesare în ascensiunea spre scopul naturii umane și anume împărtășirea
de dragostea divină în Împărăția lui Dumnezeu.
În consecință „Cel care nu va primi numele Lui, nu va intra în împărăția lui
Dumnezeu. … fecioarele acestea ce înf ățișează ? … sunt duhuri sfinte. De altfel, nici un om
nu se afl ă în împărăția lui Dumnezeu, dacă nu -l îmbracă fecioarele acestea cu haina lor. Dacă
primește numai numele, dar nu primește de la ele haină, n -ai nici un folos … dacă porți
numele, dar nu porț i puterea Lui, în zadar vei purta numele Lui.”67
Mirungerea este privită și dintr -o altă perspectivă, fără raportare la Taina
Botezului și înfățișată într-un regim cu totul deosebit de acesta , în lucrare a Sfântului Teofil al
Antiohiei intitulată Trei cărți către Autolic . Aici întâlnim o modalitate prin care p ăgânii
batjocoreau pe creștinii care primiseră mirungerea supranumindu -i unșii68; iar ca răspuns l a
acest apelativ Sfântul Teofil le contesta ura spunând că nu cunosc cele ce afirmă, deoarece

63 „Dacă înnoirea în Duh … prin Botez aduce cu sine puteri și lucruri lăuntrice … ungerea cu Sfântul Mir le
trezește la viață” cf. D. Radu, Caracterul eclesiologic al Sfintelor Taine și problema intercomuniunii , teză de
doctorat în teologie, București, 1978, p. 222.
64 N. Cabasila, Despre via ța în Hristos , trad. Pr. T . Bodogae, ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 2003, p p. 71 – 72.
65 A. Schmemann, For the Life of the World. Sacraments and Orthodoxy , St. Vladimir’s Seminary Press
Crestwood, New York, 1998, p. 68.
66 Pr. D . Stăniloae, Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, edi ția a II, ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1997, p. 44.
67 „Herma, P ăstorul” în Scrierile P ărinților Apostolici , PSB vol. I, trad. Pr. D . Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R.,
Bucure ști, 1979, p p. 300 – 301.
68 Păgânii de limb ă greac ă derivau numele de cre știn = σπηζηηανόρ (hristianos), de la cuv ântul σπηζηόρ (hristos),
care înseamn ă uns, nu de l a numele Domnului Hristos; de aici btajocura pe care o aruncau numelui de cre știn,
numindu -i pe acestia unși.

14
când își băt eau joc de ei numindu -i creștini , folos ind numele de Hristos care în limba greacă
se traduce prin uns, în fapt le afirmau credința .
Cu toate acestea, Teofil continuă întrebând „care corabie poate fi de folos, care
corabie poate scăpa de la îne c, dacă n -a fost mai întâi unsă ? sau care turn sau casă este
frumoasă și de folos, înainte de a fi unsă ?69 Care om care intră în această viață sau luptă în
stadion, nu se unge cu ulei? Care lucru sau podoabă poate avea frumuseț e, dacă nu -i unsă și
lustruită ? Apoi văzduh ul și tot pământul de sub cer sunt, într -un chip oarecare, unse cu
lumina și cu duh. Și tu nu vrei să fii uns cu uleiul lui Dumnezeu ? Noi, deci, de asta ne numim
creștini, pentru că suntem unși cu uleiul lui Dumnezeu.”70
Astfel, modul corect în care trebuie privită, și chiar analizată, Mirungerea – nu
doar viziunea a ceea ce reprezintă în mod particular – este perspectiva prin care se distinge un
fragment dintr -un ansamblu clădit de Dumnezeu, cu perspectiva că prin acestea omul să
ajungă să își îndeplinească menirea pentru care a fost crea t. Astfel, scriitorul Tertulian
vădește lucrarea mistic – harică a Tainei Mirungerii, în momentul în care amintește despre
„…. Credința …” care o însemnează cu „… apă, o îmbracă cu Duh Sfânt, o hrănește cu
împărtășanie …”71.
O altă mărturie ne atestă că „ …ortodocșii de diferite nații și limbi amestecă
uleiul cu un număr mare de esențe aromatice, a căror natură diferă cu privire la cantitate și
ritual … scriitori greci, contemporani cu Sfântul Augustin, au folosit numele de μύρον, care
descria doar un amestec de diverse substanțe aromatice, într -un mod asemănător exprimându –
se și Pseudo -Dionisie Areopagitul la sfârșitul secolului al V -lea. Sfântul Chiril al
Ierusalimului, în a -III-a Cateheză Mistagogică precizează o distincție precisă între ulei
(l’huile ) și myron ( μύρον ); aceiași distincție întâlnită și în Constituțiile Apostolice, la Sfântul
Irineu și la Sfântul Justin.” 72
Dacă sunt analizați73 „ …orientalii, față de occidentali, au adoptat mai multe
practici liturgice străv echi, adăugând ca bază de preparat pe lângă uleiul de măsline și smirna ;
[…] evreii, au adăugat la această bază a Mirului, alături de uleiul de măsline și smirna,
scorțișoara (myrrhe, du cinnamome, du calame ou roseau aromatique et de la cannelle)” 74

69 Adic ă vopsit ă, văruită.
70 Teofil al Antiohiei , Sfântul , „Trei c ărți către Autolic” în Apologe ți de Limb ă Greac ă, PSB vol. II, trad. Pr. T .
Bodoga e, Pr. O . Căciulă, Pr. D . Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1980, p. 290.
71 Tertulian “Despre prescrip ția contra ereticilor”, în Apologeți de Limbă Latină , PSB vol. III, trad. N . Chitescu,
E. Constantinescu, P . Papadopol și D. Popescu, ed. I .B.M.B.O.R., Bucure ști, 1981, p. 165
72 Échos d’Orient , „Composition et cons écration du Saint Chrême”, Nr. 3/1900, p .129.
73 Vezi Anexa 1.
74 Échos d’Orient , „Composition et cons écration du Saint Chrême”, p .130.

15
Astfel, „compoziția Sfântului Mir a suferit variații notabile de -a lungul
epocilor … Schimbările nu se referă numai la numărul substanțelor și speciile adăugate î n ulei
și balsam, ci și la ceremonia în sine precum și la modul de preparare ”75
Deoarece elabor area Sfântului Mir era atât de complicată și costisitoare,
patriarhii fiind conștienți de aceste aspecte, sfințeau o cantitate mai mare o singură dată,
pentru ca să le ajungă o perioadă îndelungată. Când Patriarhul Macarie al III -lea a hotărât să
desfășoar e această operație nu a mai rămas Sfânt Mir de la predecesorii săi. Prima listă de
produse necesare a fost adunată într -un caiet special de către diaconul Patriarhului Macarie,
Paul, însă neindicând de unde făcuse rost de această listă;76 cu toate acestea, este evident că în
cartea din care el citează, adică din Molitfelnic (Euchologe), sau un extras din Molitfelnic, s -a
păstrat în textul original grecesc, sau un text tradus din arabă.
Fără ajutorul a doi medici care s -au angajat în prezidarea preparării, nu s-ar fi
dus la capăt tradițiile care au fost imperaive de -a lungul timpurilor. Aceștia au făcut 5 pachete
separate cu substanțele necesare, pentru a obține o cantitate triplă; aceste pachete au fost puse
fiecare într -o hârtie mare. În sâmbăta lui Lazăr a fost luat primul pachet și zdrobit în bucăți
mici și puse într -un vas alături de apa sfințită și de vinul vechi de țară, astfel încât acestea au
acoperit cu aproximativ două – trei degete amestecul lichid.77
Știrea cea mai veche și sigură despre materia mir ului și catalogul cel mai vechi
care se păstrează și care cuprinde ingredientele folosite pentru pregătirea sfințirii, datează din
secolul al VIII -lea. La Patriarhia Ecumenică se afla un catalog care enumeră 57 de
ingrediente din feluritele produse vegetal e care intră în compoziția Sfântului Mir; precum și
informații cu privire la modul în care se oficia sfințirea. Altă mărturie mai veche se regăsește
Tradiția Apostolică a lui Ipolit ; mai noi fiind cele din Evloghionul cel Mare , sau Evloghionul
lui Goar și slujbe tipărite la Patriarhia Ecumenică în anii 1890, 1912, 1960, reeditate la
Tesalonic în 1972.78

I. 3. 1. Sfântul și Marele Mir în Biserica Răsăriteană
După ce în anul 1453 Mohamed al II -lea cucerește Constantinopolul,
Patriarhia Ecumenică se pregătește să viețuiască în captivitate, alături de majoritatea
credincioșilor peste care avea păstorire. Cu toate acestea, atunci când a fost asediat
Constantinopolul de către otomani, tronul patriarhal era vacant de trei ani, iar în urm a
acuzării unei uniri cu lat inii, patriarhul Grigorie al II -lea Mammas s -a retras.

75 Échos d’Orient , „Consécration du Saint Chrême a Damas en 1660”, Nr. 2/1901, p. 76.
76 Vezi Anexa 2.
77 Échos d’Orient, „Consécration du Saint Chrême a Damas en 1660”, pp. 77 – 80.
78 Mitropolitul Suediei Paul, Sfântul Mir în Biserica Ortodoxă Răsăriteană , Tesalonic, 1972, pp. 228 – 254.

16
Astfel, sultanul Mohamed al II -lea fiind pe deplin conștient de importanța
funcției patriarhale și vrând să stabilească o împreună viețuire între ortodocși și musulmani,
le cere creștinilor să își alea gă un Întâistătător.79 Prin urmare, primul Patriarh Ecumenic din
perioada stăpânirii turceșt i, a fost Ghenadios al II – lea Scholarios, întronizat pe data de 6
ianuarie 1454 .80
În anul 1590, Patriarhul Ieremia al II -lea va convoca un nou sinod pentru a
oficializa ridicarea Bisericii Ruse la rangul de Patriarhie și refacerea pe această cale a vechi i
Pentarhii. Apoi, în anul 1638 Patriarhul Chiril Lukaris va convoca un sinod pentru a stabili
poziția ortodoxă cu raportare la Reforma protestantă și Contra -reforma catolică. Prin toate
acestea, Patriarhia Ecumenică reușește să își mențină credința ortodoxă, chiar și sub
dominație turcă, această acț iune fiind definită de istorici drept Bizanț după Bizanț .81
În conformitate cu prevederile canonului al 28 -lea82 al celui de-al IV -lea Sinod
Ecumenic, această Patriarhie are sub directa ei ascultare, întreaga comunitate grecească din
diaspora, adăugându -i-se apoi în secolul al XX -lea și unele Biserici ale imigranților de religie
ortodoxă. Această jurisdicție a Patriarhiei Ecu menice este organizată în șapte Mitropolii
Europene și trei Arhiepiscopii, a Marii Britanii, a celor două Americi , a treia în Australia și
Noua Zeelandă; deținând de asemenea un Centru Ortodox în Elveția, la Chambessy, alături
de care funcționează și un In stitut Teologic.83
Patriarhia Ecumenică a impus ca rânduiala Sfântului și Marelui Mir să nu se
sfințească decât de Patriarhii Ecumenici bazându -se pe canoanele Bisericii,84 pentru a putea
în acest fel ca toate Bisericile autocefale să păstreze, atât simbolic cât și pe calea unei
permanente intercomuniuni harice, unitatea deplinătății ortodoxiei ecumenice. Sfințirea
Marelui Mir este o slujbă religioasă pe care o puteau săvârși atât preoții cât și episcopii ; însă,
după Sinodul din Ca rtagina, prin canonul al VI -lea se dispune ca această ierurgie să f ie
rezervată numai episcopilor.85

79 „… actul sfințirii ( Sfântului Mir) constituie una din formele prin care o Biserică națională își afirmă
independența sau autocefalia … se săvârșește de însuși Întâistătătorul Bisericii Autocefale … ca semn vădit al
solidarității … și unității acelei Biserici naționale” cf. I. Ivan, „Sfințirea Sfântului și Marelui Mir” în Rev.
Mitropolia Ardealului , nr. 7 – 8, 1966, p. 525.
80 Pr. I. Rămureanu, Istoria Bisericeasc ă Universal ă, ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 2004, p. 214.
81 N. Iorga, Bizan ț după Bizan ț, ed. Gramar, Bucure ști, 2002.
82 Pidalionul. Sau C ârma Corabiei Sobornice ști și Apostole știi Biserici a Ortodoc șilor, adic ă toate Sfintele
Canoane, trad. De Înalt Prea Sfin țitul Mitropolit V . Costachi, îndreptat de protosinghel N . Scriban, în tipografia
Sfintei M ănăstirii Neam țu, 1844, p p. 166 – 167.
83 Arhid. I . Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe , note și comentarii , ed. Arhiepiscopiei, Sibiu, 1992, p p. 93 –
95.
84 Canonul al VI -lea de la Sinodul din Caragina 419, cf. Pidalionul. Sau C ârma Corabiei Sobornice ști și
Apostole știi Bi serici a Ortodoc șilor, adic ă toate Sfintele Canoane, trad. De Înalt Prea Sfin țitul Mitropolit V .
Costachi, îndreptat de protosinghel N . Scriban, în tipografia Sfintei M ănăstirii Neam țu, 1844, p p. 350 – 351.
85 N. Milaș, Canoanele Bisericii Ortodoxe însoțite de comentarii , vol. II, partea I, trad. de N. Popovici și U.
Kovincici, ed. Tipografia Diecesană, Arad, 1934, pp. 154 – 155.

17
Sfințirea Marelui Mir nu se mai oficiază de către episcopii tuturor
Patriarhiilor , ci în cadrul fiecărei Biserici autocefale,86 pentru ca în final să treacă la
săvârșirea doar de către întâi – stătătorii diverselor unități bisericești ;87 cu toate acestea, nici
ei nu săvârșesc această slujbă d ecât în prezența altor episcopi,88 acest act de sfințire conferind
autonomie Bisericilor creștine.89
Biserica Ortodoxă Română, atestă documentar Sfinți rea Marelui Mir pe
teritoriul țării noastre , chiar înainte de autocefalie, încă din anul 1513 la Târgoviște,90 apoi în
1517 la Curtea de Argeș,91 în 1643 la Iași,92 în 1670, 170293 și în 188294 la București.

I. 3. 2. Dimensiune a interconfesională a utilizării uleiului
Uleiul, alături de alte substanțe ce se întrebuințau de -a lungul vieții omenești,
este folosit într -un număr mare la religiile păgâne și la triburile sălbatice. Ungerea, ca practică
în sine, se face cu parfumuri, miere, saliva, grăsime, sânge, dar cea mai întâlnită materie cu
care se oficiază este uleiul pur sau amestecat cu alte substanțe. Alături de aceste ritualuri se
remarcă și formule de ungere care se folosesc pentru consacrarea locurilor și a persoanelor,
precum și pentru vindecarea bolilor.
Obiceiurile ungerii morților – găsite la egipteni, la greci, la romani, precum și
la diferite triburi din Africa, America și insulele Fiji – cu ulei sau alte esențe, precum și
plasarea pe morminte a unor vase cu unguente numite la greci λήχυθοί , atestă pr actica

86 „Sfântul și Marele Mir se face azi numai de către Bisericile Autocefale…” la noi săvârșindu -se și înainte de
autocefalie, însă doar când a fost prezidată ceremonia de patriarhi Răsăriteni; cf. Daniel Mitropolitul Moldovei
și Bucovinei, „Sfântul și Marele Mir. Înțelesul și folosul lui”, Teologie și Viață , 1 – 6/1996, p. 20.
87 Canonul 2, de la Sinodul II Ecumenic, Constantinopol 38 1, privind autonomia ierarhilor, cf. Pr. I. V.Dură,
„Sfințirea Sfântului și Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română (secolele XVI – XIX)”, în vol. Centenarul
autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, 1885 – 1985 , București, 1987 , p 418.
88 Arhid. I . Floca, Drept Canonic Ortodox, Legisla ție și Administra ție Bisericeasc ă, vol. II, ed. I.B.M.B.O.R.,
Bucure ști, 1990, p p. 124 – 124.
89 Sfințirea Marelui Mir „…privită ca un privilegiu și o mărturie a autocefaliei fiecărei comunități ecleziale”, cf.
N. Dură, „Dispo ziții și norme canonice privind administrarea Sfântului și Marelui Mir. Sfințirea Sfântului și
Marelui Mir pe teritoriul țării noastre, expresie elocventă a autocefaliei Bisericii Române de -a lungul secolelor”,
în Rev. Mitropolia Moldovei si Sucevei , nr. 1 – 3, 1981, p. 40.
90 Patriarhul Ecumenic Pahomie aflându -se în Țara Românească, sfințește Sfântul și Marele Mir alături de
Mitropolitul Țării Macarie, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cf. J. Filstich, Tentamen Historiae Vallachicae
(Încercare de istori e românească), studiu introductiv, ediția textului și note de Adolf Armbruster, trad. de R.
Constantinescu, București, 1979, p. 109.
91 Patriarhul Ecumenic Teolipt, fiind invitat de voievodul Neagoe Basarab la mănăstirea Curtea de Argeș, a
sfințit Sfântul ș i Marele Mir pentru nevoile Bisericilor românești. Cf. N.V. Dură, „Forme și stări de manifestare
a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de -a lungul secolelor. Mărturii istorice și canonice”, în vol.
Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, 1885 – 1985 , bucurești, 1987, p. 315.
92 Patriarhul Teofan al III -lea al Ierusalimului a sfințit Sfântul și Marele Mir la Iași, cu cheltuiala voivodului
Vasile Lupu. Cf. Pr. I. V. Dură, „Sfințirea Sfântului și Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română (secolele X VI
– XIX)”, în vol. Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, 1885 – 1985 , București, 1987, p. 426.
93 Patriarhul Dositei al Ierusalimului a sfințit Sfântul și Marele Mir la București, la cea de -a doua sfințire fiind
prezent voievodul Constantin Br âncoveanu.
94 Ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu mitropolitul primat Calinic Miclescu, au
sfințit ei înșiși Sfântul și Marele Mir .

18
timpurie a acestui ritual În Australia, apropiații decedatului, îl ungeau pe acesta cu un ulei
obșinut din cadavre descompuse sau din cenușa decedaților, practică comună în Africa si
America de Nord. Ungerea cu ulei, în practicile multor popoare, es te întâlnită la noul născut,
în perioada adolescenței, înaintea căsătoriilor, precum și în alte circumstanțe grave sau critice
din viața umană. Un ritual asemănător apare și în Grecia, înainte de consultarea oracolelor;
iar pentru sărbătoarea lui Dionysos, oamenii ce duceau taurul sacru la templu erau unși cu
ulei. Același tipic este întâlnit la Roma, la sărbătorile Lupercales; în Mexic; în Egiptul Antic,
la Azteci și la Hinduși. Jertfele ce se aduceau zeităților din Grecia Antică, de la Azteci și de la
diferite truburi din Africa, înaintea sacrificării erau acoperite cu flori și unse cu untdelemn,
acesta fiind considerat că ar avea proprietăți speciale.
Alături de aceste practici antropologice, mai erau supuse ungerilor și ofrandele
ce erau aduse zeităților , templul în care se oficiau rânduielile liturgice, precum și vasele care
serveau serviciilor religioase.95
În cultul mozaic ritul sacru al ungerilor era săvârșit în special cu ulei și vin;
uleiul apare și cu alte utilizări precum protecția împotriva căldur ii soarelui, ca remediu și ca
ingredient în toaletă folosit imediat după baie.96 Drept alte întrebuințări importante ale
uleiului de ungere, se numără ungerea în cadrul unui rit religios97, ungerea pe cap a marelui
preot,98 ungerea pe cap a regilor,99 ungerea profeților aflându -se doar cu sens metaforic, de
sfințire, acest sens conducând la expresia de unsul Domnului ; poporul lui Israel este denumit
în același sens unsul, cu toate acestea titlul prin excelență de Unsul , este dat lui Mesia, care
atșat lângă Iisu s se traduce „Adevaratul Mesia”.100
Religia catolică deși adoptă elemente de la popoarele păgâne, precum apa,
vinul, pâinea, mierea, focul, aceștia le modifică întrebuințarea și semnificația conferindu -le
alte valori spirituale. Uleiul este întâlnit sub form a naturală, sau amestecat cu balsam sau alte
parfumuri cu denumirea de Sfântul Mir;101 la botez, la confirmare, ungerea bolnavilor sau în
cadrul hirotoniilor.102

95 F. Cabral, Dictionnaire d’ Archéologie Chrétienne et de Liturgie , Tome Sixiéme, Paris, 1925 , p. 2777.
96 Ecclesiastul 9, 8: „ Toată vremea veșmintele tale să fie albe și untdelemnul să nu lipsească de pe capul tău! ”
97 Facere 35, 14: „ Și a așezat Iacov un stâlp pe locul unde -i grăise Dumnezeu, un stâlp de piatră, și a săvârșit
turnare peste el și a turnat peste el untdelemn. ”
98 Levitic 8, 12: „ După aceea a turnat Moise mir pe capul lui Aaron și l -a uns și l -a sfințit. ”
99 Saul – I Regi 10, 1: „ Atunci, luând Samuel vasul cel cu untdelemn, a tu rnat pe capul lui Saul și l -a sărutat,
zicând: "Iată Domnul te unge pe tine cârmuitor al moștenirii Sale; vei domni peste poporul Domnului și -l vei
izbăvi din mâna vrăjmașilor …”
David – II Regi 2, 4: „ Atunci au venit bărbații lui Iuda și au uns acolo pe David rege pentru casa lui Iuda …”
100 F. Cabral, Dictionn aire d’ Archéologie Chrétienne et de Liturgie , Tome Sixiéme, Paris, 1925, p. 2778.
101 „… în amestecarea untelemnului cu balsam și cu alte aromate, zace provocarea pentru cei miruiți, de a pune
în lucrare nu una sau alta, ci toate virtuțile creștine” cf. V. Mitrofanovici, Liturgica Bisericii Ortodoxe, Cernăuți,
1929, p. 752.
102 D. R. Le Gall, Dictionnaire de Liturgie , ed CLD, 3 édition, Chambray, 1997.

19
Cele doua ungeri care apar în rânduiala Botezului (Baptême ), sunt ungerea cu
Sfântul Mir consacrat deja și ungerea cu uleiurile sfinte sau uleiul catehumenilor. Această
ungere cu ulei a celui care vine la botez se realizează după întrebările, exorcismele,
mărturisirea credinței și lepădarea de Satan a catehumenului. Conform cu doctrina catolică
ungerea cu Sfântul Mir se face în Taina Confirmatio ,103 după punerea mâinilor și invocarea
Sfântului Duh, asemănată cu o căsătorie mistică. 104 Uleiul destinat bolnavilor ( Extrême –
Onction ) este folosit analog și în anumite secte gnostice. În hirotonia preoților ( Ordre),
episcopul unge mâinile hirotonitului cu uleiul catehumenilor în forma crucii, împreună cu
pronunțarea formulei această ungere are loc înaintea Creatorului și înaintea întinderii
potirului și a oștiei .
Alături de aceste ungeri, se practică și ungeri sacramentale ( Sacramentaux )
care se aplică pe tocurile ușilor, pe altarul mormîntului, pe altarul propriu – zis și pe cele 12
cruci.105 Împreună cu acestea, sunt amintite și ungerile clopotelor ( Cloches ), care se fac la
„botezul” lor, când sunt unse prima da tă cu ulei pentru bolnavi, apoi a doua oară cu același
ulei de șapte ori pe exterior și de patru ori cu Sfântul și Marele Mir la interior.
Binecuvântarea clopotelor este amintită încă din secolul al IV – lea, însă acest ritual s – a
redus la o rugăciune de binecuvântare și la o formulă de exorcizare. Biserica nu acceptă
expresia „botezul clopotelor” din limba curentă deoarece nu este un botez în sensul
teologic.106
Uleiurile sfinte ( Les huiles saintes ) sunt uleiurile care se diferențiază de
uleiurile ce sfinț esc prin ritualuri obișnuite; Dom Leclercq descrie un număr considerabil de
vase care conțin ulei parfumat, care a fost atins de corpurile martirilor, sau uleirile din
lămpile care au ars înaintea locurilor sfinte și locurilor istorice sacre. Printre acest ea se
numără uleiul miraculos de la Biserica Sfânta Cruce de la Ierusalim ( Huile de la Saint –
Croix ) care a început să fiarbă când a fost atins de sfânta Cruce; uleiul de la lampa Sfântului
Mormânt ( Huile des Saintes Lieux ) care se aprinde singură în Sâmb ăta Sfântă; uleiul scurs
din mormintele sfinților ( Huile de saints ) și de la lămpile ce ard la acestea precum Sfântul
Martin; dar și uleiul folosit în biserici ( Huile des lampes d’ eglise ).107

103 New Catholic Encyclopedia , vol IV, 1967, 145 – 152.
104 Ed. M. Viller, assisté de F. Cavallera et M. Olphe G alliard, Dictionnaire de Spiritualité Ascétique et
Mystique Doctrine et Histoire , éditeurs Beauchesne et ses Fils, Paris, 1949, p. 1412 – 1441.
105 F. Cabral, Dictionnaire d’ Archéologie Chrétienne et de Liturgie , Tome Sixiéme, Paris, 1925, p. 27 85.
106 F. Cabr al, Dictionnaire d’ Archéologie Chrétienne et de Liturgie , p. 27 86 – 2790.
107 F. Cabral, Dictionnaire d’ Archéologie Chrétienne et de Liturgie , Tome Sixiéme, Paris, 1925, p. 27 90 – 2791.

20
Cap. II. Compoziția farmacognostică și fitochimică a Sfântului și Marelui Mir

Fitopreparatul108 este medicamentul care con ține produse vegetale prelucrate,
în amestec sau sub form ă de extracte; preparate care sunt mai mult sau mai pu țin
standardizate.109
Un important aspect este acela c ă, atunci c ând se dore ște practica rea unei
fitoterapii,110 ea trebuie s ă fie una științifică111 întemeiat ă pe baza ac țiunilor produselor
vegetale. Acestea trebuie s ă se încadreze în clasa medicamentelor vegetale de tip 1, 112 ce
manifest ă o acțiune bl ândă, fiind utilizate în scop curativ dar și profilactic în disfunc țiile
minore, în afec țiuni acute sau cronice ; administrarea putându -se astfel realiza pe o perioad ă
îndelungat ă, iar în alc ătuire intr ând compu și terapeutic activ i ce posedă acțiuni benefice
asupra structurii organismului uman.
Cantit atea de solvent care asigur ă extrac ția este de 180 L (120 L vin natural și
60 L ulei de m ăsline); la aceast ă cantitate se adaug ă totalitatea produs elor vegetal e care se
supu n extrac ției, având o cantita te de 29,658 kg ; valoare ce reprezint ă 16,476 % din întregul
produs vegetal.
În conformitate cu Arhieraticonul , adică rânduiala slujbelor săvârșite cu
arhiereu unde se găsește metoda de preparare a Sfântului și Marelui Mir, produsele vegetale
și materiile lichide necesare pentru preparare sunt: uleiul de măsl ine curat și vinul natural
curat, Hypericum, Lignum balsami, Spina alba, Piper, Myrrha, Cassia lignea, Folium nardi
indicae, Piper longum, Fructus balsami, Cypericum (radix), Visci (vîsc), Saluinca, Cassia
nigra, Caryophilli (cuișoare), Rosmarini (semen), Cinnamomum (scorțișoară), Asarum
(radix), M ăceriș, Stachis, Zinzibens, Palitum (caulismucota – nucșoară), Maiorana
(măgheran), Zedoaria, Calamus aromaticus, Inula, Aristolochia, Iris (stînjenel), Lignum
aloes, Terebentina, Myrobalanus indicus, Landanum, Ol ibanum (tămâie), Bdelium, Styrax,
Moschus, Opobalsamum.113

108 „Produse farmaceutice – preparatele medicamentoase, plantele medicinal e, fitopreparatele , preparatele
utilizate în stomatologie, preparatele radiofarmaceutice, cosmeticele cu acțiune curativă, serurile, vaccinurile,
preparatele din sînge, preparatele homeopate, apele minerale medicinale și alte produse medicamentoase,
denumi te în continuare medicamente, a căror comercializare prin întreprinderile și instituțiile farmaceutice este
autorizată de Ministerul Sănătății.” Cf. Titlul II Activitatea Farmaceutică. Întreprinderi și Instituții
Farmaceutice .
109 E. C. Gîrd, Curs de Farmaco gnozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed. Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 1.
110 „Fitoterapia este știința vindecării, ameliorării și prevenirii bolilor și tulburărilor de orice fel cu ajutorul
plantelor medicinale/preparatelor obținute din acestea.” Cf. Monitoru Oficial, Partea I nr. 305 din 08/05/2007.
111 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, p. 3.
112 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, p. 4.
113 Arhieraticon , ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1993, p p. 192 – 193.

21
II. 1. Obținerea și caracterizarea organoleptică a Sfântului Mir
Modalitatea de preparare a Sfântului Mir se face după o rânduială particulară
abilitată și hotărâtă de Sfântul Sinod în cadrul unei B iserici autocefale. Sfântul și Marele Mir,
este un produs vegetal rezultat prin amestecarea unui num ăr de 28 organe de plante, rezine și
câteva uleiuri esențiale într -un vehicul alcătuit din ulei de măsline extravirgin și vin curat
vechi de doi ani,114 de cu loare pal – gălbuie, la o temperatur ă de 1200 C.115
Prepararea are la bază o tehnică stabilită în cadrul cărților sfinte și hotă rârilor
Sfântului Sinod;116 astfel preparatul obținut este un lichid uleios, de culoarea uleiului de
măsline, ușor gălbui cu tente u șor opalescente. Mirosul este unul plăcut – aromatic care
durează în timp.
Componentele sunt în prealabil sfințite, iar apoi sunt combinate după o ordine
strict științifică;117 pe parcursul procesului de prepar e se oficiază slujbe specific religioase cu
lecturări din Sfânta Scriptură, urmân d ca Mirul să fie sfințit în Joia Mare din Săptămâna
Patimilor ,118 iar apoi să fie împărțit episcopiilor, protopopiatelor și parohiilor.119
În Parohii, Sfântul și Marele Mir este păstrat în recipiente speciale, realizate
din st iclă neutră, colorată, ce prezintă un dop rodat atașat cu o tijă, în cadrul Sfântului Altar,
pe Sfânta Masă.120

II. 2. Fișele produselor vegetale și a derivatelor, în conformitate cu datele
farmacognostice și formularea din Arhieraticon
În con cordanță cu or dinea în care se regăsesc enumerate în Arhieraticon , voi
anali za din punct de vedere teoretic fiecare produs vegetal în parte, având drept temei
literatura de specialitate; în analiză se vor remarca : modalitatea de obținere, compoziția
calitativ –chimică în substanțe active, acțiunile, întrebuințările și modalitatea de utilizare .

114 „38 de mirodenii și aromate ale unor plante și arbuști ce cresc în Orient” cf. Renașterea , nr. 4 – 7, Cluj, 1993,
p. 3.
115 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed. Fiat Lux,
Bucure ști, 2014 , p. 203.
116 Diferite de la o zonă geografică la alta, astfel la greci Sfântul Mir este „compus din ulei, balsamuri si alte
substanțe odorifere … iar la maroniți, este compus din balsam de șofran, de scorțișoară, esență de tămâie albă, la
bază având uleiu l de măsline și balsamul.” Cf. Dictionnaire de Liturgie , „Le Saint Chrême – selon l ’abbé
Migne,” Paris, 1863.
117 „… e firesc lucru ca creștinii să scoată din Taina Sfântului Mir toate binefacerile pe care ea le poate da …” cf.
Sf. N. Cabasila, Despre vi ața în Hristos , trad. Pr. T. Bodogae, ed. I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 75.
118 Motivele pentru care Sfințirea este oficiată în Joia Patimilor sunt pentru că în ziua precedentă se pomenește
femeia cea păcătoasă care a uns cu mir de mult preț picioarele D omnului și pentru că strânge arhiereii ca
odinioară pe sfinții Apostoli la Cina cea de Taină prăznuită Joia. Cf. † Justinian, „Cuvânt la Sfințirea Marelui
Mir din anul 1965”, în Rev. Mitropolia Ardealului , nr. 7 – 8, 1966, pp. 532 – 533.
119 Arhieraticon , ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1993, p p. 192 – 195 – 197.
120 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed. Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 203.

22
II. 2. 1. Olivae oleum (ulei de măsline)
Reprezint ă uleiul gras care este obținut prin presare la o temperatură scăzută a
fructelor coapte de măslin, încadrat conform cadrul ui taxonomic în Familia Oleaceae, specia
Olea europaea L. . Numele de Olea, provine de la cuvântul grecesc ελαία , care în traducere
semnifică arbust de măslin , etimologia nefiind cunoscută. 121
Descriere: uleiul de măsline prezintă o culoare caracteristică de galben pal,
însă câteodată apare o tentă verzuie
în funcție de cantitatea
predominantă de caroten sau
clorofilă,122 în care cu greutate se
distinge vreun miros, iar gustul este
unul blând de oleaginoase,
coagulând parțial la temperatura de
360 C.123
Uleiul de măslin e se
obține prin spălarea fructelor
coapte, malaxarea la o temperatură
de 25 – 300 C, urmată apoi de
presarea, fără pericarp și endocarp
în funcție de calitate, și
centrifugarea lor.124
Compoziția
chimică: substanțele care intră în
alcătuirea uleiului de mă sline sunt
reprezentate, cu precădere, din
gliceride ale acizilor linolic și arahidonic ; pe lângă acestea adăugându -se substanțele
insaponificabile caracterizate prin derivații lignanici (olivil), triterpene (uvaol), și iridoide
(oleuropeina); împreună cu un procent de aproximativ 70 – 80% triolein ă,125 tripalmitin ă și
până la 8% tristearină. Are o reacție acidă deoarece conține o cantitate de acizi liberi, iar
fructele dispun de o culoare dependentă de cantitatea de cianidină.126

121 A. Nistreanu, Farmacognozie , ed. Tipografia Central ă, Chi șinău, 2000, p. 92.
122 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 186.
123 British Pharmacopoeia , London, 1867, p. 226.
124 A. Nistreanu, Farmacognozie , p. 94.
125 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed. Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.319.
126 A. Nistreanu, Farmacognozie , p. 94.

23

Acțiune și întrebuințări: uleiul de măsline are proprietăți emoliente,127 fiind
coleretic – colagog,128 ușor laxativ și purgativ mecanic în doze de 30 – 60g. Descoperiri
recente arată că uleiul de măsline poate proteja împotriva carcinogenezei colonice,
caracteristică întemeiată pe acțiune a manifestată asupra prostaglandinelor la șobolani.129
Este întrebuințat în tratamentul constipațiilor, al litiazei biliare, în colici
nefritice, în saturnism și bolnavilor care suferă de ulcer; folosit și ca antidot față de otrăvurile
iritante, deoarece s e absoare în cantitate mare. Se mai folosește în prepararea săpunurilor, dar
și la salate; cel folosit pentru uz parenteral necesită un indice, de aciditate și de peroxid,
scăzut130 și cantitatea în apă din compoziție să nu depășească 0,1%.131

II. 2. 2. Vinul natural (Vitis
vinifera)
Vinul, se obține prin macerarea
fructelor de la specia Vitis vinifera, Familia
Vitaceae, pe o perioadă de câteva zile.132
Proprietățile acestuia, sunt dependente de specia
de struguri, de gradul de maturizare al fructului și
de per ioada în care este ținut la macerat.
Descriere : Strugurii, sunt fructe
dispuse sub formă de ciorchine, fiind de forme
variab ile de la cilindric la cilindro –conice.
Boabele au în medie 10 – 25 mm în diametru, fiind suculente, cu gust plăcut, albe verzui,
galbene – aurii, roșii, albastru – violete, sau negre.
Compoziția chimică : strugurii, au un conținut foarte ridicat în apă,
aproximativ 72 – 73%, zaharuri ferme ntescibile 22%, acid tartric liber, carbohidrați, proteine,
săruri minerale, calciu, potasiu, fier , fosfor, vitamina A, vitamina B 1, B2, vitamina C, niacină,
iar în pericarp, taninuri.133 Responsabili de multitudinea culorilor sunt pigmenții clorofilieni,
cei flavonici și antociani, raportat la perioada maturității fructelor.

127 A. Nistreanu, Farmacognozie , ed. Tipografia Central ă, Chi șinău, 2000, p. 94.
128 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed. Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.319.
129 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 187.
130 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 187.
131 The International Pharmacopoeia , vol V, third edition, Geneva, 2003, p. 248.
132 Raportat la mono grafiile vinurilor, cf. British Pharmacopoeia , London, 1867, p. 366.
133 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed. Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 200.

24

Cu toate acestea, pentru acț iunea farmacologică, cei mai importanți
constituenți se regăsesc în compușii fenolici ce pot fi extrași din organele viței de vie. Acești a
se clasifică în compuși flavonoidici134 și stilbeni.135
Acțiune și întrebuințări : strugurii se întrebuințează ca atare, î n cantități care
se măresc treptat, sub formă uscată cu denumirea de stafide, sub formă de must sau
fermentat.136
Pe lângă aceste întrebuințări, produsul vegetal prezintă importanță
farmacologică pe baza acțiunilor analgezice, astringente, anticolesterolemi ante, tonic –
aperitive, antioxidante, coleretice, antihipertensive, colagoge, diuretice, depurative, hepatice,
laxative și stomahice.137 Capacitatea cardioprotectoare a compușilor pe bază de struguri este
datorată existenței antocianilor, proantocianilor și trans–resveratrolului; cu toate acestea,
cercetarea fizioterapeutică și chimică nu atribuie aceleași acțiuni substanțelor luate
individual, ci doar în fitopreparat.

II. 2. 3. Hypericum
Potrivit modului de preparare, acest ingredient este alcătuit din pă rțile uscate
ale plantei Hypericum
perforatum. Etimologia
numel ui provine din
cuvântul grecesc hyper –
care semnifică mai sus și
cuvântul eikon – care
înseamnă icoană, imagine.
Era întrebuințată într -o
practică foarte veche, prin
care erau așezate deasupra
icoanelor religioase pentru
a îndepărta spiritele rele; îi este atribuit numele de Sfântul Ioan138 deoarece înflorește în jurul
datei în care se sărbătorește acesta.139

134 Clasifica ți în: flavani (catechin ă, galocatechin ă, epicatechin ă, epigalocatechin ă, epicatechingalat, taninuri);
antociani (malvidin ă, peonidin ă, delphinin ă, petudin ă); flavone (quercetin ă, kamferol, miricetin ă).
135 Spre exemplu resveratrol și trans -resveratrol.
136 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Bi blice Hran ă pentru Suflet si Trup , ediția a-II-a, ed. Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 201.
137 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , p. 201.
138 24 iunie, Na șterea Sf ântului Ioan Botez ătorul.
139 T. and W. C. Evans , Pharmaco gnosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 242.

25

Descriere : Face parte din Familia Hypericaceae, specia Hypericum
perforatum L., cunoscută în liter atura populară și sub numele de pojarniță, floare de foc viu,
floare de năduf, osul – iepurelui sau sunătoare.140
Compoziția chimică : În compoziția ei intră naftodiantrone, reprezentate prin
pseudohipericină și hipericină situate în punctele negre de pe petale, flavone, uleiuri volatile
– până la 0,35%,141 tanin, proantociani, acid cafeic și clorogenic, derivați de fluoroglucinol –
hiperforină și carotenoide.142
Acțiuni și întrebuințări : Este folosită în tratamentul dischineziilor biliare cât
și pentru st imularea funcției hepatice, în tratarea hepatitelor, în colite cronice și hepatit ă
cronic ă evolutiv ă, colecistite și ulcer gastric, drept cataplasme pe pl ăgi.143
Are acțiuni coleretice –colagoge (datorate acidului cafeic și clorogenic),
antipruriginoasă (pe b aza uleiului volatil),144 și cicatrizante (potrivit conținutului în flavone,
carotenoide și tanin),145 cât și acțiune antidepresivă146 și fotosensibilizatoare (prin hipericină
și pseudohipericină).

II. 2. 4. Lignum balsami
Acest produs vegetal denumit balsam de
lemn, este recunoscut în literatură147 drept
xylobalsamum,148 identificat de majoritatea autorilor
români drept preparatul vegetal obținut prin incizia
făcută în scoarța trunchiului , la copacul denumit
Myroxylon balsamum. Glandele acestui arbore
producând s ubstanțe plăcut mirositoare.
Cu toate acestea originea speciilor se află în

140 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed. Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 643.
141 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 243.
142 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 222.
143 C. Pârvu, Universul Plantelor –Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p p. 644
– 645.
144 C. Pârvu, Universul Plantelor –Mica enciclopedie , p. 644.
145 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 223.
146 În Germania reprezint ă 25% din totalitatea prescrip țiilor antidepresive, cu toate acestea se remarc ă inhibi ția
proteazelor plasmatice și respingerea transplantului de inim ă, drept rezultat al tratamentului antidepresiv cu
sunătoare, cf. Trease and William Charles Evans, Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh
UK, 2002, p. 244.
147 T. Graham, A . Van Arsdall, Herbs and Healers from the Ancient Mediterranean through the Medieval West ,
publisher Ashgate Publishing, Farnham – England, 2012, p. 81.
148 J. R. Stracke, The Laud Herbal Glossary , publisher Rodopi, Amsterdam, 1974, p. 199.

26

America Centrală, cunoscută de europeni abia în secolul al XVI -lea; în literatură, acest
ingredient apare ca fiind Amyris gileandensis, sinonime Commiphora opobalsamum,
Commiphora gileadensis, Balsamodendron opobalsamum, Familia Burseraceae.149
Descriere : Myroxylon balsamum Harms var. pereirae Baillon este originară
din America Centrală; cu toate acestea semnificația numelui este o interpretare eronată a
originii, ea fiind livrată î n Europa din Peru. Balsamul de Peru are utilizări în industria
alimentară, parfumerie dar și în cadrul medicinii.150
Compozitia chimică : În compoziția acestuia intră un amestec de esteri, 50 –
60% denumi ți cinamein e, alcătui ți din cinamat de cinamil, benzoat de benzil și cinamat de
benzil, cât și alte tipuri de esteri.151 Prin distilarea cu vapori de apă, lichidul obținut este
compus din stiren, esteri cinamic i, acid vanilinic și acid cinamic; pe lângă aceștia se remarcă
și rezinele alcoolice libere, dar și com binate cu acid cinamic. Cercetări recente desfășurate în
Turcia, demonstrează existența mai multor compuși care nu au fost raportați, prin tre aceștia
remarcându -se fenilpropan, acizi alifatici și monoterpene.152
Acțiune și întrebuințări : Este utilizat în tra tamentul tusei, în stomatologie , în
supozitoare pentru hemoroizi, pe alte răni, în dermatoze și în pediculoză; având proprietăți
antibacteriene,153 (pe bacteriile ce cauzează tuberculoză, dar și pe bacter iile comune care
cauzează ulcer),154 paraziticid e și cic atrizant e. 155
Precauții : La unele persoane, mai sensibile, poate induce reacții alergice
epidermice și alergii încrucișate cu Cinnamomi cortex et aetheroleum.

II. 2. 5. Spina alba
Spina alba
aromaticus este recunoscută drept
specia Silybum marianum; un
sinonim al acesteia fiind Carduus
marianus. Alte opinii
susțin că Spina alba

149 V. Cristea, M . Tămaș, S. Berce, The Plants in the composition of the Great and Holy Chrism , Contribu ții
Botanice , XLIII, Cluj – Napoca, 2008, p. 190.
150 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, pp.
189 – 190.
151 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, p. 190.
152 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 184.
153 Pe Mycobaterium tuberculosis .
154 Precum Hellicobacter pylori.
155 V. Criste a, M . Tămaș, S. Berce, The Plants in the composition of the Great and Holy Chrism , Contribu ții
Botanice , XLIII, Cluj – Napoca, 2008, p. 190.

27

este produsul vegetal de la specia Eryngium campestre.
Descriere : Armurariul sau Ciulinul laptelui , raportat la valoarea taxonică se
încadrează în Familia Asteraceae, 156 folosită at ât pentru scopul medicinal, dar și drept plantă
decorativă.157
Compoziția chimică : Din frunze și din fructe, se extrag lipide și flavononol –
lignani,158 reprezentați de silibină, silidianină și silicristină, complex denumit silimarină.159
Acțiuni și întrebuin țări: Are proprietăți hepatoregeneratoare,
hepatoprotectoare și antihepatotoxice,160 fiind
întrebuințată în tratamentul afecți unilor hepatice, virale,
cronic –evolutive, ciroze hepatice și insuficiență
hepatică.161

II. 2. 6. Piper
Produsul vegetal este reprez entat de
fructele uscate după recoltare de la specia Piper nigrum
L., piper negru, Familia Piperaceae
Compoziția chimică : Fructele conțin aproximativ 13,5 % ulei volatil bogat în
α – pinen, β – pinen și felandren, alături de substanțe rezinoase; însă cel m ai important
constituent este porțiunea de 5 – 10% de alcaloizi piperidinici sub forma de piperină.162
Acțiune și întrebuințări : Are
proprietăți antiseptice și stomahice, fiind folosit în
fitopreparat163 cu alte produse vegetale pentru
creșterea biodisponibil ității principiilor active. 164

II. 2. 7. Myrrha165
Caracterizată printr -o gumă – rezină,
exudată spontan, în mod natural sau prin incizii în

156 O. Bujor, Ghidul Plantelor Medicinale și Aromatice de la A la Z , ed. Fiat Lux, Bucure ști, 2009, p. 65.
157 T. and W . C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 415.
158 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , p. 415.
159 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. I, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 150.
160 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 53.
161 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 415.
162 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , p. 24.
163 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , p. 52.
164 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
287.
165 Herodotus , translated from the Greek by the Rev. William Beloe, vol. II, the second edition, publisher Luke
Hansard, Lincoln’s – Inn, 1806, p. 289.

28

scoarța anumitor specii din varietatea molmol, Commiphora abyssinica, Commiphora
schimperi sau Myrtus comunis . Produs ul vegetal este descris prin fragmente sau granule de
culoare brun – portocalie, cu gust amar, forme neregulate și miros aromat.
Compoziția chimică : Este alcătuit din uleiuri volatile de limonen, α – pinen,
eugenol, β – elemen, cât și metil – izobutil ceto nă, gume și substanțe rezinoase compuse din
acizi rezinici.166
Acțiune și întrebuințări : Acest produs vegetal este întrebuințat ca materie
primă în obținerea tincturii, în infecțiile orofaringiene și bucale, datorită acțiunilor sale
antalgice, cicatrizante și antibacteriene.167

II. 2. 8. Cassia lignea
Identificată prin specia de Cinnamomum
cassia,168 cunoscută și dub denumirea de Scorțișoară de
China; Acaciae Lignum amintește de unele specii de
Acacia, Familia Fabaceae, al căror lemn a fost utilizat de
evrei în confecționarea corturilor.169
Compoziția chimică : În alcătuirea sa,
intră derivați lignanici, proantociani, derivați ai heterozidelor monoterpenice și
sesquiterpenice, cât și 1 – 2% ulei volatil.
Acțiune și întrebuințări : Utilizarea sa este evidențiată p rin acțiunile ce se
întemeiază pe compoziția structurală;
astfel, are proprietăți antiseptice, tonic –
digestive, antiulceroase și aromatizante;
fiind întrebuințat ă drept condiment
alimentar, în tulburări digestive și în
infecții urinare.170

II. 2. 9. Folium nardi indicae
Caracterizează câteva specii de plante erbacee din regiunea munților
Himalaya, ce sunt denumite Nardost achys și sunt reprezentate de specia Nardostachys

166 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 285.
167 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
186.
168 Herodotus , translated from the Greek by the Rev. William Beloe, vol. II, the second edition, publisher Luke
Hansard, Lincoln’s – Inn, 1806, p. 289.
169 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 273.
170 E. C. Gîrd, Curs de Farm acognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
156.

29

chinensis, Familia Valerianaceae. Caracterizate printr -un rizom gros, cu rădăcini fibroa se și
aromate, florile sunt roșii purpurii, hermafrodite.
Compoziția chimică : În rădăcinile și în rizomii de Nardostachys jatamansi,171
se întâlnesc uleiuri esențiale alcătuite din borneol, valerianat de iz obornil, acetat de bornil,
eugenol pinene, valerian at de terpin ol; pe lângă acestea mai conține și jatamanson ă.172
Extractele eterice sunt alcătuite din aciz ii miristic, palmitic, margarinic și stearic, aristolenon,
nardostachonă și aristolenă.
Acțiune și întrebuințări : Asemănătoare valerianei, jatamansona e ste cu mult
mai pă trunzăto are decât uleiul esențial de Nard și este mai puternic activă decât chinina în
tahicardia ventriculară. Are acțiuni anticonvulsivante, iar uleiul esențial deprimă sistemul
nervos central cu o acțiune hipotensivă; pe lângă aceste p roprietăți, apar și acțiunile
antiinflamatoare, bactericide, fungicide, sedative și antipiretice.173

II. 2. 10. Piper longum
În mod comun cunoscut ca piperul lung , este foarte răspândit în zonele
tropicale și subtropicale, fiind prețuit mai mult decât piper ul negru, de către împărații
romani.174
Descriere : Se încadrează în Familia Piperaceae175 și este denumit și prin
sinonimele Piper latifolium Hunter, Piper sarmentosum Wall., Chavica roxburghii.
Compoziția chimică :
Produsul vegetal este alcătuit din
alcaloiz i și amide, cel mai abundent
fiind piperina care are o concentrație de
3 – 5%, pe lângă aceasta întâlnindu -se
și metil piperina, piperitine, asarinine,
pelitorine, pregumidiene, pipercide,
piperderidine,
tetrahidropiperlongumine și altele. Pe
lângă acești constituenți, se întâlnesc și

171 V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed . Medical ă, Bucure ști, 2001, p. 25.
172 Sau valerianon ă.
173 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed . Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 122 – 123.
174 International Journal of Pharmaceutical Sciences Review and Research , vol. V, Issue 1, art. – 010, Nov. –
Dec., 2010, p. 67.
175 The Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. II, Government of India Ministry of Health and Family
Welfare Department of Ayush, p p. 141 – 142.

30

lignani, esteri, uleiuri volatile alcătuite din hidrocarburi sesquiterpenice aproximativ 1%.
Acțiune și întrebuințări : Se între buințează rădăcina și semințele; decoctul din
rădăcină și fructele imature fiind valorificate în br onșite cronice, tuse și răceală; pe lângă
acestea fructele imature mai sunt întrebuințate și drept alternativ e la tonice. Se folosesc ca
antidot împotriva mușcăturilor de șarpe și scorpion; decoct ul din rădăcină fiind întrebuințat și
pentru umflătura artic ulațiilor la bovine; iar în părți stoechiometrice din pudra semințelor de
Embelia ribes, fructe de Piper longum și pulbere de borax sunt utilizate în contracepția
Ayurvedica.
Are proprietăți insecticide (prin uleiurile volatile ), antifungice, efecte anti –
amoebice,176 antimicrobiane, efecte asupra sistemului respirator, activitate antiasmatică și
efecte asupra sistemului cardiovascular. Pe lângă acestea s -au demonstrat și acțiuni
antidiabetice, hipocolesterolemiante, antioxidante, analgezice, imunomodulatoar e,
antiinflamatoare, anticancerigene, antidepresive, antiulceroase și hepatoprotectoare.177

II. 2. 11. Fructus balsami
Acest ingredient este considerat ca fiind Myroxylon balsamum,178 varietatea
pereirae, Familia Fabaceae; de la care se folosește oleorezina s olidificată, obținută prin incizii
în scoarța arborelui.
Descriere : În trunchiul copacului se practică incizii până la lemn, oleorezina
lichidă exudată este colectată, în timp se solidifică la contact ul cu aerul de aceea ea este
condiționată în recipiente de tablă
zincată.
Compoziția chimică :
Produsul este alcătuit din acizi liberi
combinați în concentrație de 25 – 50%,
acid cinamic, 70 – 80% rezină alcătuită
din esteri ai tolurezinotanolului cu
acid benzoic și cinamic,
hidrocarburi, alcooli
monoterpenici și sesquiterpenici,

176 Extracte din fructe de Piper longum, r ădăcina de Piper sarmentosum și nuci de la specia Quercus infectoria,
au fost utilizate împotriva infec ției cecumului de la șoareci, cu Entamoeba histolytica; ca rezultat, ulcera ția
pereților a fost redus ă la șoareci i cărora li s-a administrat extractul împreun ă cu metronidazol.
177 M. Zaveri, A . Khandhar, S . Patel, A . Patel, Chemistry and Pharmacology of Pip er longum L. , in International
Journal of Pharmaceutical Sciences Review and Research, vol. 5, November – December 2010, article – 010,
pp. 67 – 76.
178 Farmacopeea Rom ână, ediția a X – a, ed . Medical ă, Bucure ști, 1993, p. 144.

31

derivați fenilpropanici – eugenol, vanilal și ulei volatil.179
Acțiune și întrebuințări : Prezintă acțiuni expectorante și antiseptice, fiind
utilizat în infecții respiratorii, bronșite, în parfumerie ca fixator de produse volatile și ca
materie primă pentru obținerea Tincturii balsami tolutami.180 Uneori se asociază cu sirop de
Ipeca pentru tratamentul tusei și poate fi impurificat cu colofonium.181

II. 2. 12.Cypericum (radix)
Dacă se acceptă denumirea, aceasta face referire la genul Cyperus , Familia
Cyperaceae; cu toate acestea, specificația documentară de la 1906182 arată că produsul vegetal
este kyper (kyperon ); Cypericum, radix cyperici; fouchet, sive galanga; Galgant. Această
specie, ne îndreaptă atenția către Familia Zyngiberaceae genul A lpinia, cu precădere specia
Alpinia galanga.183
Compoziția chimică : Este alcătuit din 5 – 8% materie rezinoasă, 1 – 2% ulei
volatil, mucilagii și amidon. Uleiul de ghimbir, din cauza căru ia produsul este atât de aromat,
conține peste 50 de
constituenți repre zentați de
monoterpene, camfen,
cineol, citral; hidrocarburi
sesquiterpenice,
zingiberene, β – bisabolen,
β – sesquifelandrene; și
alcool sesquiterpenic
reprezentat de
zingiberol.184
Acțiune și
întrebuințări : Ghimbirul
este utilizat pentru
acțiunea carmina tivă și stimulantă, pudra de ghimbir fiind un eficient antiemetic.185
Ameliorează răul de mișcare, față de antihistamine care acționează la nivel central, eficient și
în cazul vomismentelor apărute în primul trimestru de sarcină, dar și în stările asociate

179 E. C. Gîrd, Curs de Farmacog nozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p p.
190 – 191.
180 Farmacopeea Rom ână, ediția a X – a, ed . Medical ă, Bucure ști, 1993, p p. 144 – 145.
181 V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. I, ed . Medical ă, Bucure ști, 2001, p p. 267 – 268.
182 „Biserica Ortodoxă Română”, Revista Periodică Ecclesiastică , București, 1907, p. 259.
183 T. and W . C. Evans, Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 277.
184 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 278.
185 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 280.

32

terapiei pentru cancer. Aceste activități includ acțiunile inhibitorii ale gingerolului împotriva
sintezei prostaglandinelor care corespund cu proprietățile a ntiinflamatoare și antiagregant –
plachetare. 186

II. 2. 13. Visci (vîsc)
Acest produs vegetal, est e
identificat ca aparținând Familiei
Loranthaceae, specia Viscum album L.,
cunoscut și sub numele comun de vâsc.
Descriere : Reprezintă
ramurile cu frunze tinere, recoltate până la
alcătuirea bacelor false; cu frunzele mereu
verzi, fiind o plantă semiparazi tă, se
recoltează din noiembrie până în aprilie și
se usucă ferit ă de lumină.187
Compoziția chimică : Vâscul are în compoziția sa lectine, reprezentate prin
viscumină – acestea dep inzând cantit ativ de anotimpul în care se realizează recoltarea ,
volumul predo minant fiind cu precădere primăvara , decât toamna și iarna , și de gazda
parazitată188 – proteine bazice,189 glicoproteine, poliholozide,
polioli, polipeptide, deriva ți lignanici și flavonici.
Acțiune și întrebuințări : În alcătuirea lui intră
trei grupuri de pr incipii active, primul fiind puternic hipotensiv,
al doilea având o acțiune hipotensivă mai slabă , dar toxic pentru
inimă, și un principiu toxic respirator.190
Datorită acțiunilor analgezice, antimicotice,
imunomodulatoare, antiinflamatoare și antihipertensi ve, produsul
vegetal este utilizat în hipertensiune arterială , printr -un principiu
puternic hipotensiv care acționează la nivelul centrilor bulbari,191
dar și în carcinoamele de diferite etiologii, datorită capacității de
creștere a imunității organismului.192

186 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 280.
187 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p p. 720
– 721.
188 Vâscul care paraziteaz ă mărul este mai bogat în lectine dec ât cel care paraziteaz ă plopul sau salc âmul.
189 Viscotoxine.
190 A. Nistreanu, Farmacognozie , ed. Tipografia Central ă, Chi șinău, 2000, p. 590.
191 A. Nistreanu, Farmacognozie , p. 590.

33

II. 2. 14. Saluinca
Această denumire este atribuită speciei Valeriana celtica,193 având ca sinonim e
Nardus celtica sau Saluinca. Este o specie de valeriană, originară din Alpi și de la care se
utilizează în terapie rizomul.
Compoziția chimică : Este alcătui tă din uleiuri volatile care conțin esteri i
eugenil isovalerat și isoeugenol isovalerat, alcooli, eugenol, terpene și sesquiterpene, la care
se adaugă diferiți acizi și epoxi – iridoide. În compoziție intră și alcaloizi cu structuri
monoterpenice, concentr ația din alcătuirea produsului vegetal diferind în funcție de
anotimp.194
Acțiune și întrebuințări : Se întrebuințează în tensiune nervoasă și nevroze
cardiace, datorită acțiunii spasmolitice, dar are și acțiun i carminativ e, stomahic e și
diuretic e.195

II. 2. 1 5. Cassia nigra
În America și în Marea Britanie, nu se întâlnește același cuvânt pentru a
descrie scorțișoara, adică Cinnamon sau ulei de cinnamon; britani cii denumesc uleiul de
scorțișoară drept Cassia Oil , care deriva din coaja de Cassia.196
Descriere :
Cinnamomum cassia Nees este una
dintre speciile ce fac parte din
Familia Lauraceae, scorțișoara de
China,197 pe lângă Cinnamomum
zeylanicum, Cinnamomum verum
și Cinnamomum ceylanicum,
sinonim Laurus cinnamomum.
Suprafața extern ă are culoarea
galben – brună, c u luciri
transversale, cicatrici și câteodată

192 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, pp.
367 – 369.
193 J. L. G. Mowat, Texts, Documents, and Extracts chiefly from Manuscripts in the Bodleian and other Oxford
Libraries Mediaeval and Modern series. , vol . I, part. I, Sinonoma Bartholomei , published at the Clarendon
Press, Oxford, 1882, p. 214.
194 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 317.
195 Valeriaceae, Encyclopaedia Britannica, Encyclopaedia Britannica Ul timate Reference Suite, published
Encyclopaedia Britannica, Chicago, 2014.
196 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 271.
197 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche , Bucure ști, 2010, p.
156.

34

prezintă cavități; are un gust dulce, cald și aromat, iar mirosul este parfumat.198
Compoziția chimică : Drept constituenți chimici reprezentativi se evidențiază
uleiul volatil, în cantitate de aproximativ 1,2%; f lobatanin, amidon, oxalat de calciu și
mucilagii.
Acțiune și întrebuințări : Prezintă acțiune stimulatoare a circulației
respiratorii, a contracțiilor uterine și a peristaltismului intestinal; uleiul esential are proprietăți
antiseptice, antihelmintice, ant ispastice, cardiac e, carminativ e și hemostatic e.

II. 2. 16. Caryophilli (cui șoare)
Acest produs este
identificat ca făcând parte din Familia
Myrtaceae, specia Eugenia
caryophyllus, sinonim Caryophyllus
aromaticus sau cuișoare. Reprezintă
bobocii florali uscați, care se recoltează
manual când caliciul prezintă o tentă
roșietică.199
Compoziția chimică :
Este contituită în mare proporție din
ulei vegetal (aproximativ 15 – 20%),
rezine, tanin (aproximativ 10 – 12%), substanțe grase,
derivați benzopiranici și mu cilagii.
Acțiune și întrebuințări : Cuișoarele se
folosesc în afecțiunile cavității bucale, orofaringiene și
în diverse tulburări digestive; datorită acțiunilor sale
antalgice, antihelmintice și antiseptice.

II. 2. 17. Rosmarini (semen)
Rosmarini, este ide ntificat cu specia
Rosmarinus officinalis, Familia Lamiaceae, ro zmarin.
Arbust mic, odorant, tulpina are ramuri drepte, frunzele de

198 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 272.
199 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
136.

35

formă sesilă, coriacee, lineare, având marginea răsucită; originar din regiunea
mediteraneeană.200
Compoziția chimică : Compus din derivați polifenolcarboxilici, dintre care se
remarcă acidul cafeic, rozmarinic și acidul clorogenic; 1 – 2,5% ulei volatil, principii amare
(acid carnasolic, rosmanol); triterpene – acid ursolic și derivați flavonici, precum apigenol,
diosmetină, di osmină, hispidulină și luteol.201
Acțiune și întrebuințări : Este folosit bazându -se pe proprietățile
hipocolesterolemiant e, coleretic e, diuretic e, antioxidant e și stimulent e asupra circulație i
cerebrale și microcirculației în afecțiuni digestive, disfuncți i hepatobiliare și tulburări
circulatorii cerebrale.202

II. 2. 18. Cinnamomum (scorțișoară)
Cinnamomum ceylanicum Blume, sinonim Cinnamomum203 zeylanicum Nees,
cunoscut drept arborele de scorțișoară.
Descriere : De la această specie se recoltează scoarța, cu precădere de la
speciile în vârstă de peste 3 ani. Produsul vegetal este caracterizat de tuburi cu aproximativ
10 scoarțe rulate, cu fractură fibroasă, culoare cafenie – roșcată
pe ambele fete, cu un miros plăcut, gust aromat
și dulceag.
Compoziția
chimic ă: Scorțișoara are în
alcătuire taninuri catehice
(aproximativ 2 -3%), amidon,
proantociani, ulei volatil și
mucilagii.
Acțiune și
întrebuințări : Din cauza
proprietăților antiseptice, tonic –
digestive și aromatizante, este utilizat în gripe , drept condiment ; iar prin macerarea în vin
roșu în infecții urinare, în viroze, în tulburări digestive .

200 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 571.
201 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 92.
202C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 572.
203 Herodotus , translated from the Greek by the Rev. William Beloe, vol. II, the second edition, publisher Luke
Hansard, Lincoln’s – Inn, 1806, p. 289.

36

II. 2. 19. Asarum (radix)
Identificat ca f ăcând parte din Ordinul Aristolochiales, Familia
Aristolochiaceae, specia Asarum europaeum.204
Descriere : Se întâlnește sub den umirile de Lingura – popii, Piperul – lupului,
Cabaret sau Ghimbir sălbatic , este o plantă erbacee, cu rizom târâtor; are miros de piper,
tulpina scurtă, frunze neuniforme mari, iar între cele
două frunze se află o floare de culoare brun –
roșietică.
Comp oziția chimică : Din structura
produsului vegetal, fac parte alcaloizii, aporfinici și
protoberberinici, esteri și eteri fenolici, acid
aristolohic, flavonoide și uleiuri volatile; se folosește
rizomul.205
Acțiune și întrebuințări : Are acțiuni
antitusive, ton ice și stomahice, fiind utilizat sub
formă de infuzie ca antitusiv, tonic și pentru durerile
de stomac; se întrebuințează și în afecțiunile
ganglionului limfatic – din regiunea cervicală, inghinală sau axilară – atins de scrofuloză.

II. 2. 20. Măceriș
S-a constatat că această plantă este nucșoara ,
plantă ce are denumirea științifică de Myristica fragrans și
se încadrează în Familia Myristicaceae.206
Descriere : Nucșoara, are ca sinonime
Nux Moschata, Myristica officinalis, Myristica aromata;
copacul are 7,6 2 metri, cu o
scoarță de culoarea brun – gri.
Fructul este o drupă,
constituită dintr -un pericarp
suculent; semințele , identificate cu nucșoara propriu -zisă, au un
aspect ferm, albicios, cărnos, fiind traversate de vene brun –

204 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th editi on, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 24.
205 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 24.
206 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 23.

37

roșcate ce sunt bogate în ule i. Copacul nu înflorește până la vârsta de nouă ani, când face
fructe și continuă să facă acest lucru până la vârsta de șaptezeci și cinci de ani.207
Compoziția chimică : În compoziția sa intră uleiuri volatile (aproximativ 5 –
15%), 30 – 40% grăsimi, fitoste rin, amilodextrină, saponozide, amidon, gume , acizi, lignină
și stea rină; prin distilarea în apă obțin ându -se uleiul volatil.208
Acțiune și întrebuințări : Are acțiune antireumatică, carminativă și
analgezică; caracteristicile psihotrope ale nucșoarei sunt di scutate în categoria halucin ogene .
Este întrebuințată în aromare și pentru acțiunea carminativă; în medicina tradițională, în
India, nucșoara este folosită sub forma unui extract apos utilizat în tratamentul diareei
infantile.209

II. 2. 21. Stachis
Cunosc ut sub de numirea de lemn de vindecuță,210 sau iarbă de vinecuță,211
stachis -ul, identificat drept Stachys officinalis, având ca sinonime Stachys germanica sau
Betonica officinalis, din Familia Lamiaceae.
Descriere : Are
tulpina erectă, simplă, cu frunze
pețiol ate, la bază cordiforme, florile
sunt purpurii, așezate în glomerule
ce formează un spic oblongat la
vârful tulpinei și întrerupt la bază;
fructele sunt mici nucule la vârf
rotunjite și comprimate.
Compoziția chimică : În compoziția ei, se clasif ică substan țe ca acizii (acidul
clorogenic și acidul rozmarinic ), lactone diterpenice, iridoide, harpagozidă; derivați flavonici
și betaine.212
Acțiune și întrebuințări : Produsul vegetal, are proprietăți tonic – amare ,
aromatice, antiinflamatoare și expectorante; fiind utilizat în arsuri epigastrice, calculoză
renală, gută și în tratamentul bronșitei.213

207 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 269.
208 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 270.
209 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 270.
210 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 34.
211 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
265.
212 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, p. 265.
213 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, p. 265.

38

II. 2. 22. Zinzibens
Înfățișat prin specia Zingiber officinale, Familia Zingiberaceae, reprezintă
rizomul uscat și decorticat, cunoscut și sub denumirea comună de ghim bir. Produsul vegetal
este caracterizat printr -un rizom de culoare gri – gălbuie, cu un gust și un miros caracteristic
aromat. Este un drog cunoscut de indieni
și chinezi (fiind originar din India,
dar este cultivat și în Asia ); este un
condiment aromat fo losit și de către
grecii și romanii din Antichitate.
Compoziția chimică :
În constituția sa intr ă amidon (în
proporție de 60% – de aceea înainte
de a fi decorticat este tratat cu apă
fierbinte ), substanțe rezinoase, ulei
volatil și mucilagii.
Acțiune și înt rebuințări : Se utilizează pentru obținerea uleiului volatil, în
calitate de condiment, în răul de mișcare și în colite, pe baza acțiunilor sale antiulceroase,
hepatoprotectoare, antiemetic e, colagog e și stomahic e.214

II. 2. 23. Palitum (caulismucota – nucșo ara)
Conform denumirii primite de Sinodul din 1906,215 Palitum este identificat cu
specia Myristica fragrans, nucșoara, fiind un produs
vegetal pe care l -am analizat.

II. 2. 24. Maiorana (măgheran)
Măghiranul, din denumirea comună, este
identificat cu spec ia Majorana hortensis, Familia
Lamiaceae, sinonim Origanum majorana. Are o largă
întrebuințare în istoria medicinei, utilizată de greci și de
romani.216 Dispune de o tulpin ă dreaptă, tetragonală, prezentând ramificații la bază, frunzele
sunt dispuse opus, sc urt pețiolate, cu marginile întregi de culoare cenușiu – verzuie, florile au
o culoare roșietică, mici, dispuse în spice drepte; este folosită partea aeriană.

214 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
113.
215 Anexa 3.

39

Compoziția chimică : Prezintă substanțe precum taninul, principii amare și
ulei volatil , care ofer ă valoare farmacognostică produsului vegetal, imprimându -i acțiunile
specifice.
Acțiune și întrebuințări : Este binecunoscută utilizarea măghiran ului în
prepararea mâncărurilor (fiind utilizat în istorie și ca antidot împotriva veninului de șarpe ),
dar și p entru tulburările stomacale având acțiuni stomahi ce, carminativ e, antispasmodic e, pe
lângă proprietățile antiseptic e și sedativ e.217
Toxicitate : este contraindicată folosirea uleiului, obținut prin distilarea cu
vapori, din frunzele de măghiran pentru utiliz are, la femeile însărcinate.

II. 2. 25. Zedoaria
Este răspândită în partea de Est a Asiei, originară din India și Indonezia, fiind
identificată drept Curcuma zedoria, Familia Zingiberaceae.218 Utilizarea acesteia pentru
proprietățile aromatice este înlocu ită astăzi de folosirea ghimbirului;
însă este cunoscută întrebuințarea în colici și drept antidot în veninul
de Cobră indiană.
Compoziția chimică : Conține numeroase tipuri de
sesquiterpene, fiind izolată și o substanță activă denumită
demetoxicurcumin .219
Acțiune și întrebuințări :
Principalele întrebuințări farmacologice sunt
bazate pe acțiunile hepatoprotectoare,
antiinflamatoare, antimicrobiene, cicatrizante, anticancerigene,
antitumorale și antivirale.220

II. 2. 26. Calamus aromaticus
Specia Acorus calam us, Familia Araceae se întâlnește în zonele umede din
Europa și America de Nord, însă este originară din Asia; rizomul are o mărime de 20 cm
lungime și un diametru de 2 cm prezentând pe suprafața sa cicatrici.

216 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 466.
217 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucuresti, 2010, p. 61.
218 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saund ers, Edinburgh UK, 2002, p. 481.
219 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 418.
220 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 280.

40

Compoziția chimică : Are un conținut de 2 – 4%
ulei volatil, cuprinzând un număr mare de sesquiterpene și asaronă,
un compus înrudit cu miristicina. Anumiți derivați de fenilpropan
întrebuințați pe animalele de laborator, au arătat ca au efecte
cancerigene.221
Acțiune și întrebuințări : Intră în compozi ția
unor uleiuri care ajută la eliber area flatulenț ei în special la
copii.222 Se întânește în diverse cărți de Farmacope e și este
încă utilizat în unele regiuni, cu toate acestea în
preze nt se folosește pentru extragerea uleiului de
calamus utilizat în parfu merie.
Toxicitate :223 Uleiul de calamus, administrat sub fo rma rizomului de Acorus
calamus în diverse preparate, este considerat a fi cancerigen.224

II. 2. 27. Inula
Reprezintă produsul vegetal recoltat de la
specia Inula helenium, Familia Asteraceae, cunos cut și
sub nume le de iarbă mare, ochiul boului sau lacrimile
Elenei.225 Are tulpina dreptă, înaltă de aproximativ de 1
m, este o plantă erbacee, robustă, de la care se utilizează
părțile subterane.
Compoziția chimică : În alcătuirea ei intră substanțe precum inulina (20 –
40%),226 derivați sesquiterpenici lactonici, ulei volatil, derivați triterpenici, cumarine, acizi
polifenolicarboxilici.
Acțiune și întrebuințări : Se întrebuințează în tusea cronică la persoanele
senescente, în bronșită emfizemică, la parazitoz e intestinale și bronșite mucopurulente; având
acțiuni antiseptice, coleretic – colagog e, spasmolitic e, tonic e și antihelmintic e.227

221 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 271.
222 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p. 45.
223 Cu toate acestea, intră în compozi ția multor preparate cu diverse ac țiuni (antitusiv, antiepileptic, dureri ale
splinei, dureri abdominale) cf. The Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part II, vol. III, First edition,
Government of India Ministry of Health and Family Welfare Department of Ayurveda, Yoga & Naturopathy,
Unani Siddha and Homoeopathy, New Delhi, 2007, p p. 67, 75, 78, 96.
224 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 38.
225 E. C. Gîrd, Curs de F armacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
124.
226 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 303.

41

Toxicitate : Nec esită precauții la administrare deoarece poate induce reacții
alergice, manifestate prin dermatite, datorate p rezenței alantolactonei și izoalantolactonei;
astfel nu este recomandată administrarea în cure prelungite sau repetarea lor la intervale
scurte de timp.228

II. 2. 28. Aristolochia
Cunoscută și sub denumirea comună de Mărul – lupului , specia Aristolochia
clematis, Familia Aristolochiaceae, este o plantă erbacee, cu tulpin ă simplă și dreaptă,
frunzele oval – triunghiulare,
profund cordiforme, florile
galbene; iar fructul este o
capsulă piriformă.
Compoziția
chimică : Alături de ulei ul
volatil și flavonozide, multe
specii de Arist olochia conțin acid aristolohic care, cu toate că are proprietăți cancerigene, nu
este un alc aloid ci este un nitro – derivat natural.
Acțiune și întrebuințări : Acidul aristolohic are capacități inhibitorii asupra
tumorilor, cu toate acestea unele teste pe animale au demonstrat și
proprietatea stimulării lor, conducând astfel la insuficiență
renală. 229 Este întrebuințat mai mult extern pentru tratarea
rănilor în medicina populară , iar in medicina naturistă în
tratarea artralgii lor. Chia r dacă nu se folosește intern, extractul
din părțile aeriene prezintă acțiuni antibiotice .
Toxicitate : Acidul aristolohic administrat
intern are proprietăți cancerigene.230

II. 2. 29. Iris (stînjenel)
Această plantă e ste recunoscută ca aparținând Familiei I ridaceae, specia Iris
germanica, întâlnită și cu denumirea comună de stînjenel, cunoscută încă din Antichitate,
când grecii și romanii foloseau rădăcina în parfumerie.

227 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p p. 124
– 125.
228 V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed . Medical ă, Bucure ști, 2001, p p. 174 – 176.
229 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2 002, p. 362.
230 M. E. De Broe, Chinese herbs nephropathy and Balkan endemic nephropathy: toward a single entity,
aristolochic acid nephropathy , Kidney International 81, 2012, p p. 513 – 515.

42

Descriere : Cunoscută ca plantă
erbacee, acvatică, cu tulpina solidă, cilindrică, cu
frunze lanceolate – liniare; florile sunt mari, de
culoare galben – deschisă, albastre, reunite într -o
spată; fructul este o capsulă în trei muchii.231
Compoziția chimică : În alcătuirea
ei intră uleiuri volatile care conțin irone,
substanțe ce conferă o aromă d e violete, pe lângă
acestea se întâlnesc flavone, izoflavone, amidon,
oxalat de calciu și β – sitosteroli.232
Acțiune și întrebuințări : Uleiul
volatil este utilizat în parfumerie, nu numai pentru mirosul delicat ci și pentru fixarea
parfumurilor violete arti ficiale.

II. 2. 30. Lignum aloes
Această denumire întâmpină anumite dificultăți în interpretare, deoarece
produsul vegetal prezent, poate fi una din speciile de Aloe – spre exemplu Aloe vulgaris,
Aloe vera, Aloe ferox233 – Familia Liliaceae sau specia Aq uilaria malaccensis, Familia
Thymelaeaceae.
Însă, în conformitate cu expresia din Sfânta Scriptură Ortodoxă, în Psalmi234
unde este amintit produsul vegetal aloe, raportat la Biblia de la Blaj, unde în textul235
menționat este o distincție, și la versiunea evr eiască a Sfintei Scripturi, traducere după textul
Masoretic, unde tot în Psalmi236 apare același produs vegetal; concluzionăm că, pe baza
exegezei asupra fragmentului, pasajul face referire la copaci aromați. Astfel, înțelegerea
referinței, conduce interpret area textului să fie făcută cu raportare la un anumit arbore;237 cu

231 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed. Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 304.
232 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 320.
233 O. Bujor, Ghidul plantelor Medicinale și Aromatice de la A la Z, ed . Fiat Lux, Bucure ști, 2003, p. 56.
234 Psalmi 44, 9 – 11: “Iubit -ai dreptatea și ai ur ât fărădelegea; pentru aceasta Te -a uns pe Tine, Dumnezeul T ău,
cu untdelemnul bucuriei, mai mult dec ât pe p ărtașii Tăi. Smirn ă și aloea îmbălsămeaz ă veșmintele Tale; din
palate de filde ș cântări de al ăută Te veseles c; fiice de împărați întru cinstea Ta; St ătut-a împărăteasa de -a dreapta
Ta, îmbrăcată în hain ă aurită și prea înfrumuse țată.”
235 Psalmi 44, 9 – 11: “… cu untul -de-lemn al bucuriii mai mult dec ât pre p ărtașii Tăi. Smirn ă și stactii și casiia
din vejmintele Tale …” cf. Biblia Vulgata, Blaj 1760 – 1761 ; ed. Academia Rom ână, Bucure ști, 2005, p. 371.
236 Psalm s 45, 8 – 10: “… With the oil of gladness above thy fellows. Myrrh, and aloes, and cassia are all thy
garments …” cf. The Holy Scriptures, according to the M asoretic text – A new translation , The Jewish
Publication Society of America, Philadelphia, 1955, p. 957.
237 Potrivit grup ării cuv ântului ahal cu termenul mor, arat ă că aici se vorbe ște despre copaci aroma ți. Cf. E.
Klein, A Comprehensive Etymological Dicti onary of the Hebrew Language for readers of English , The
University of Haifa, Carta Jerusalem, 1987, p. 9.

43

precădere Aqui laria malaccensis, cunoscut și sub denumirea de Agarwood238 sau Lignum
aloes . Din aceasta reiese că produsul vegetal studiat, în conformitate cu menționările biblice,
este specia Aquilaria malaccensis.
Compoziția chimică : Conține uleiuri
esențiale, substanțe rezinoase în proporție de 6,81%;
sesquiterpene, acizi grași, agarofuran, d erivați cromonici; pe
lângă ace stea s-a descoperit pe baza analizei în
cromatografia pe gaz, un conț inut de oxoagarospirol și
jinkoh -eremol; aceste ingrediente sunt cunoscute pentru
producerea unei arome asemănătoare camforului cu
miresme de plante și lemn.239
Acțiune și întrebuințări : Uleiurile esențiale
sunt de mare valoare în industria modernă a cosmet icii și parfumurilor; rezina din speciile de
Aquilaria este foarte căutată pentru însemnătatea produsului
vegetal în cadrul activităților ceremoniale religioase, atât
creștine, budiste cât și musulmane.240

II. 2. 31 Terebentina
Este identificată ca fiind o leorezina obținută
prin exudare, de la fisuri naturale sau prin incizii
provocate în scoarța diverselor specii de Pinus.
Pinus sylvestris, Familia Abietaceae, este un arbore
conifer rășinos,241 frunzele sunt aciforme, iar conurile
sunt pedunculate, de culoar e cenușie și cu o
lungime de până la 8 cm.
Compoziția chimică : Conține acizi rezinic i și
uleiuri volatile, evidenți ate de hidrocarburi monoterpenice reprezentate de α – pinen și β –
pinen, limonen, δ – caren și esteri monoterpenici; uleiul de terebentină p utând conține până la
95% α – pinen și β – pinen. 242

238 E. Klein, A Comprehensive Etymological Dictionary of the Hebrew Language for readers of English , The
University of Haifa, Carta Jerusalem, 1987, p. 9.
239 U. Subasinghe, D. S. Hettiarachchi, E. Rahnamalala, Agarwood – type Resin from Gyrinops walla Gaertn: A
new discovery , Journal of Tropical Forestry and Environment, vol. II, nr. 02, 2012, p. 45.
240 U. Subasinghe, D. S. Hettiarachchi, E. Rahnamalala, Agarwood – type Resin from Gyrinops walla Gaertn: A
new discovery , p. 43.
241 C. Pârvu, Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a-II-a, ed . Enciclopedic ă, Bucure ști, 2000, p. 507
242 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 31.

44

Acțiune și întrebuințări : Prezintă proprietăți antibacteriene,243 revulsive,
rubefiante și anticatarale, fiind întrebuințat în artroze, reumatism și infec ții respiratorii.
Toxicitate : Necesită atenție spor ită la administrare, deoarece pot induce reacții
alergice la nivel cutanat și nefrotoxicitate.244

II. 2. 32. Myrobalanus indicus
Acest produs vegetal este identificat cu specia Terminalia indica, Terminalia
bellirica, Haritaki sau Balanites aegyptiacus. E l este constituit din pericarpul – ce are o
consistență fibroasa , o grosime de 3 – 4 mm neaderent de sămânță și un gust astringent –
fructelor mature de Terminalia chebula Retz., Familia Combretaceae . Este un arbore de
dimensiuni moderat – mare, originar din India întâlnit cu precădere în pădurile de foioase
până la altitudine a de aproximativ 1500 m;
florile apar în aprilie – august, iar fructele ajung
la maturitate din octombrie până în ianuarie.245
Compoziția chimică : În
compoziție intră diosgenin folosit pentru a
produce hormoni asemănătoari acelora din
pilulele contraceptive orale,246 taninuri,
antrachinone, compuși polifenolici, saponozide și amidon.
Acțiune și întrebuințări : Uleiul este întrebuințat pentru dureri de cap și
pentru îmbunătățirea lactație i pentru mamele care alăptează; pe lângă acestea , în aria
afecțiunilor ce pot fi tratate , intră rănile, tulburările hepatice precum și cele ale splinei. Un
decoct din scoarță este folosit ca antidot pentru otravă (în medicina tradițională ) și ca
abortiv .247

II. 2. 33. Landanum
Produsul vegetal Cistus ladanifer, este o specie care se încadrează în Familia
Cistaceae; originară din regiunea platoului mediteranean de Vest, întrebuințată și sub
denumirea de laudanum , labdanum , Cistus guma comuna sau landanum .

243 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 432.
244 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 34.
245 The Ayu rvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. I, Government of India Ministry of Health and Family
Welfare Department of Ayush, p. 62.
246 M. Ndoye, I . Diallo, Y . K. Gassama, Reproductive biology in Balanites aegyptiaca (L.) Del., a semi – arid
forest tree , African Journal of Biotechnology, vol. 3, January 2004, p p. 40 – 46.
247 M. M. Iwu, Handbook of African Medicinal Plants , edtion I, publisher CRC Press, Boca Raton, 1993, p. 129.

45

Desc riere : Este un arbust care ajunge la înălțimea cuprinsă între 1 – 2,5 m, are
frunzele ve șnic verzi și lanceolate. Florile au cinci petale albe, iar întreaga plantă este
acoperită cu un exudat rășinos
parfumat.248
Compoziția chimică :
Uleiul esențial este extr as prin
distilarea (cu ajutorul vaporilor de
apă) ramurilor terminale, frunzelor,
florilor și exudatului proaspăt;
principalele substanțe constituente sunt
sabinene, limonene, cymene, cineol, borneal și camfene. Uleiul are o culoare slab roși atică,
prezint ă un gust iute , iar mirosul este unul caracteristic, plăcut.
Acțiune și întrebuițări : Plant ă ornamentală, este întrebuințată și pentru
conținutul de rezine puternic parfumate ce se găsesc în frunze și flori ; se utilizează în
parfumerii, pentru miros și dre pt fixativ.249 Pe lângă acestea este cunoscută și pentru
proprietăți le tonice, emenagog e, expectorant e și antiseptic e; utilizându -se în afecțiunile
aparatului respirator, în aromaterapie, în afecțiuni dermice, rinite și pentru întărirea sistemului
imunitar.250
Toxicitate : Nu se recomandă
utilizarea în perioada sarcinii.

II. 2. 34. Olibanum (t ămâie)
Tămâia este caracterizată prin
substanța rezinoasă, extrasă prin incizii în scoarța
arborilor din Familia Burseraceae, speciile
Boswellia carterii,251 Boswellia frer eana și Boswellia papyrifera.252
Descriere : Specia Boswella carteri este un arbore mic, cu ramuri terminale
pubescente, cu frunze imparipenat – compuse, cu flori albe hermafrodite așezate în
ciorchini.253

248 Aqueda B., Parlade J., de Miquel AM, Martinez – Pena F., Characterization and identification of field
ectomycorrhizae of Boletus edulis and Cistus ladanifer , PubMed, Mycologia, Jan. – Feb. 2006; Nr. 98, p p. 23 –
30.
249 L. Bucur, Farmacognozie , ed. Muntenia, Constan ța, 2008, p. 140.
250 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice H rană pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed . Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 83.
251 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 28.
252 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
187.

46

Compoziția chimică : În compoziția sa intră uleiuri vola tile – de α –pinen,
felandren, borneol, olibanol, hidrocarburi sesquiterpenice și limonen,254 dar și tuionă, cimene,
mircene și terpine255 – substanțe rezinoase (60 – 70%)256 – caracterizate prin acizi boswelici
și acetat de boswelil – precum și substanțe amare, gume (27 – 35%),257 mucilagii și
bassorină.258
Acțiune și întrebuințări : Principalele acțiuni terapeutice sunt bazate pe
proprietăți le antiseptice, antiinflamatoare, astringente, carminative, cicatrizante, diuretice,
expectorante, emenagoge, imunostimulatoare și tonic general e.259 Pe baza acestor principii
este utilizată în numeroase balsamuri, plasturi , în afecțiuni respiratorii, depresii nervoase și
afecțiuni dermice; în China a fost întrebuițată pentru vindecarea leprei.260

II. 2. 35. Bdelium
Reprezintă speci a Commiphora africana, sinonim Balsamodendron africana,
Familia Burseraceae, cunoscută și sub numele de smirnă africană. Este caracterizată printr -o
scoarță de culoare gri –verzuie ; arborele în
incizie prezintă o culoare roșie având drept
exudat produsul ve getal bdelium, o gumă
aromată și comestibilă; aspetul frunzelor este
trifoliat, fructele sunt de culoare roșcată cu un
diametru de 6 – 8 mm, iar sămânța are o
consistență dură.261
Compoziția chimică : Scoarța
are o compoziție bogată în taninuri,
flavonoide, a ntrachinone, triterpene, glicozide cardiotonice, saponozide, zaharuri reducătoare
și alcaloizi; conferind un efect anticonvulsivant puternic.262

253 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed . Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 182.
254 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Buc urești, 2010, p.
187.
255 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed . Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 182.
256 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 286.
257 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , p.286.
258 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed . Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 182.
259 V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed . Medical ă, Bucur ești, 2001, p. 261.
260 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 286.
261 I. Ezekiel, M. A. Mabrouk, J. O. Ayo, A. D. T. Goji, A. O. Okpanachi, A. Mohammed, Y. Tanko, Study of
the Effect of Hydro – Ethanolic Extr act of Commiphora africana (Stem – bark) on Sleeping Time and
Convulsion in Mice , Asian Journal of Medical Sciences, 25 June 2010, p. 85.

47

Acțiune și întrebuințări : Părți din cuprinsul arborelui sunt folosite pentru a
trata o gamă extinsă de afecțiuni; fructele sunt întrebuințate în tulburările stomacale și în
febra tifoidă, pericarpul este utilizat în malarie, uleiul comestibil are proprietăți fungicide,
rășina se folosește ca anticonvulsivant sau în acoperirea și dezinfectarea rănilor ; iar
fumigații le din rășină au aplicabilitate insecticid ă și afrodisiac ă. 263

II. 2. 36. Styrax
Specia Styrax, care se încadreaz ă în Familia Styracaceae; printre speciile
existente se num ără Styrax tonkinensis, Styrax benzoin Dryand, Styrax macrothyrsus și
Styrax paralle loneurus, 264 este cunoscut ă sub numele comun de smirn ă.265 În mod obi șnuit
Styrax benzoin este un arbust caracterizat printr -o tulpin ă groas ă și o scoar ță neted ă, cu
ramuri cilindrice, frunze alterne, întregi și pubescente, flori alb – verzui la interior c e prezintă
o culoare ro șiatică, iar fructul este mare cu un
înveli ș coriaceu.266
Compozi ția chimic ă: Cu toate c ă
alcătuirea rezinei este dependent ă de specie, în
componen ța ei apar acizi i benzoic și cinamic,267
rezine totale (în proporție de 70 – 80%, alcătuite
din eterul cinamic la benzorezinolului, eterul
cinamic al sumarezinolului, benzoat de coniferil268 și eterul benzoic al lubanolului ), vanilina,
stirol și stiracin ă.
Acțiune și întrebuin țări: De la aceast ă specie se întrebuin țează cu prec ădere
rezina ob ținută prin inciziile în scoarța trunchi ului; iar ca principale ac țiuni ale acesteia se
numără propriet ățile antiinflamatoare, antioxidant e, astringent e, carminativ e, expectorant e,269
sedativ e, vulnerar e, deodorant e și diuretic e.270 Este utilizat ă în afec țiunile derm atologice,
durerile musculare și articulare, afec țiuni ale aparatului respirator, întărirea sistemului

262 J. B. Harbone, H. H. Baxter, Phytochemical Dictionary. A Hand Book of Bioactive Compound from Plants ,
publishing Tay lor and Francis, Washington D. C. USA, p. 237.
263 I. Ezekiel, M. A. Mabrouk, J. O. Ayo, A. D. T. Goji, A. O. Okpanachi, A. Mohammed, Y. Tanko, Study of
the Effect of Hydro – Ethanolic Extract of Commiphora africana (Stem – bark) on Sleeping Time and
Convuls ion in Mice , Asian Journal of Medical Sciences, 25 June 2010, p p. 86 – 88.
264 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 182.
265 V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed . Medical ă, Bucure ști, 2001, p. 265.
266 D. Răducanu, O . Bujor, Plante și Miresme Biblice Hran ă pentru Suflet și Trup , ediția a-II-a, ed . Fiat Lux,
Bucure ști, 2014, p. 171.
267 V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed . Medical ă, Bucure ști, 2001, p. 265.
268 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p.
189.
269 E. C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, p. 189.
270 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Ed inburgh UK, 2002, p. 183.

48

imunitar, afec țiunile sistemului nervos, circula ția cardio –vascular ă, dar și în industria
parfumurilor și în cosmetic ă.271

II. 2. 37. Moschus
Poate fi i dentificat drept specia Hibiscus abelmoschus Linn., Familia
Malvaceae, sinonim Abelmoschus moschatus,272 a căror semin țe au un pregnant și îndulcitor
miros de flori ce se folosește în industria parfumurilor .
Cu toate aceste a ingredientul poate fi atribuit și
speciei Moschus moschiferus, aceasta fiind o
căprioar ă siberian ă originar ă din Nord – Estul
Asiei; ea are o gland ă, situat ă în partea
inferioar ă a abdomenului, prin care secret ă o
substanță cu un miros asem ănător cu cel amintit anterior.
Descriere : Semin țele folosite de la specia Hibiscus abelmoschus, au o culoare
gri – brună spre negru, în form ă de rinichi, nu sunt catifelate la atingere, au un miros
caracteristic de mosc și nu au gust.
Compozi ție chimic ă:
Constituit din uleiuri volatile și uleiuri fixe,
fibre, lipide, amidon, proteine și rezine. S –
au descoperit constituenți precum β –
sitosteral și β–D–glucozid ă, miricetin ă, dar
și un glicozid de cianidin ă. 273
Acțiune și întrebuin țări: În
India sunt considerate medicamente
tradiționale valoroase, unele semi nțe fiind
utilizate ca tonice, oftalmice, cardiotonice, digestive, cu ac țiuni afrodisiace, carminative,
pectorale, diuretice, antispasmodice, deodorante; pe l ângă aceste propriet ăți li se atribuie și
vindecarea stomatitelor, dispepsiilor, a gonoree i, a leucoderm ei și urticari ei, folosit ă
împotriva veninului de reptil ă și pentru înlăturarea setei.274

271 T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 184.
272 The Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. IV, Government of India Ministry of Health and Family
Welfare Department of Ayush , p. 46.
273The Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. IV, p. 47.
274 The Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. IV, p. 47.

49

II. 2. 38. Opobalsamum
Identificat drept specia Commiphora opobalsamum, Familia Burseraceae,
sinonim smirn ă; aduce referire la mai multe specii din acest gen, m ajoritatea rezine
aromatice, întrebuin țate în industria parfumurilor și în medicina tradi țională.
Descriere : Multe din speciile de Commiphora au spini, prezintă o scoar ță
exfoliat ă ce se desprind e în fâșii sub țire dezv ăluind o colora ție; fructele au form ă de drup ă
tulpinile sunt suculente , iar prin incizii exud ează rezine aromatice.
Compozi ția chimic ă: Balsamul este o solu ție de rezine (cu con ținut de acid
cinamic, acid benzoic și esteri ai acestora ),275 alcătuit din
plante și solven ți specifici ai uleiuri lor esențiale, în
alcătuirea cărora intră acizi rezinici, alcooli și esteri.276
Acțiune și întrebuin țări: Părțile aeriene
ale speciei au f ăcut studiul unei investiga ții farmacologice
pentru a identifica con ținutul chimic respectiv și pentru a
evalua și izola e xtractul . În urm a acestor analize s-au
evidențiat acțiunile specifice , identificate prin propriet ăți
antimicrobiene, antimalarice, antitumorale,
antiinflamatoare,277 antioxidante și cu activitate
estrogenic ă.
Unii compu și au fost izola ți ca fiind
triterpene, acid oleanolic, flavonoli și acid siringic.
Extractul de acetat de etil a fost activ cu modera ție
împotriva Staphylococcus aureus, Pseudomonas
aeruginosa și Plasmodium falciparum; pe c ând eterul de
petrol și extractul de cloroform au inhibat COX 2. Acidul siringic are activitate antimicrobian ă
și anticandidal ă, în timp ce flavonolii au prezentat activitate antioxidant ă comparativ ă cu cea
a acidului ascorbic.278 Speciile de Commiphora sunt întrebuin țate și pentru rezinele
aromatice, parfumate.279

275 A. Pengelly, The Constituents of Medicinal Plants. An introduction to the chemistry and therapeutics of
herbal medic ine, second edition, publisher Allen & Unwin, Australia, 2004, p. 102.
276 N. Groom, Frankincense and Myrrh. A Study of the Arabian Incense Trade , publisher Longman Group,
United Kingdom, 1981, p p. 126 – 129.
277 Inhibitoare de COX 2.
278 F. A. Abbas, S. M. Al – Massarany, S. Khan, T. A. Al – Howiriny, J. S. Mossa, E. A. Abourashed,
Phytochemical and biological studies on Saudi Commiphora opobalsamum L. , PubMed, May 2007, Nr. 21, p.
91.
279 L. J. Musselman, Figs, Dates, Laurel, and Myrrh Plants of the Bible and the Quran , publishing Timber
Press, Portland Oregon, 2007, p p. 194 – 197.

50
Cap. I II. Corel ații între principiile active, acțiunea terapeutică și importanța mistic –
religioasă prin raportare la doctrina ortodoxă

Potrivit criteriilor de analizare specific ortodoxe, prin raporta re la caracterele
fitochimice și fitoterapeutice de prezentare a dimen siunii sferei de ac țiune a preparatului pe
baza produselor vegetale , întemeiat pe fundament farmacognostic și mistic – religios; Sf ântul
și Marele Mir poate fi analizat și din perspectiva de coroborare a principiilor active și a
domeniului transcendental d e cunoa ștere a Fiin ței divine.
Astfel – în conformitate cu percep ția dihotomic ă, folosit ă în aceast ă lucrare
doar pentru a tinde c ătre eshaustivitatea necesitat ă de tema studiat ă – latura impus ă de analiza
produsului vegetal finalizat este aceea de a dezv ălui, pe fundamentul interpret ării celor dou ă
domenii atinse, dac ă acțiunile sunt raportate doar în baza propriet ăților manifestate prin
complexul ingredientelor constitutive, dac ă sunt atribuite exclusiv ariei de operare a
factorului religios sau dac ă sfera de activitate a subiectului tratat se extinde în cele dou ă
extreme prin aproprierea280 și întrep ătrunderea reciproc ă sau prin exc luziunea unuia dintre
sectore.
Prezentarea Sf ântului și Marelui Mir printr -o prism ă ce leag ă două medii
distincte, s -ar nărui fără o temelie construit ă pe paradigmele întâmpinate și studiate în regim
asem ănător, urm ând ca acest studiu s ă foloseasc ă, ca parte integrant ă dintr -un proces de
cunoa ștere obiectiv, drept material sus ținător în drumul de înțelegere a lucrurilor
înconjur ătoare și prin aceasta s ă ne conduc ă la pătrunderea adev ărurilor naturii umane,
lăsându-ne în consecin ță îndrepta ți, prin capacitatea de acceptare și a lucrurilor metafizice, în
direc ția în care ne conduce aceast ă documentare.
O rug ăciune este un remediu put ernic;281 acestea sunt cuvintele spuse de c ătre
Valeri Slezin,282 afirma ții succedate unui test realizat prin intermediul observ ării activit ății
cerebrale, cu ajutorul c ăruia a m ăsurat puterea rug ăciunii ,283 înregistr ând
electroencefalogramele unor c ălugări în timp ce ace știa se rugau și concluzion ând c ă se

280 Termenul de apropriere , chiar dac ă am ales s ă îl întrebuin țez aici pentru a descrie într-un mod intrinsec
relația dintre mediul științific și sfera religioas ă, el este utilizat cu prec ădere în domeniul teologic, desemn ând
faptul c ă în multe ac țiuni Îi este atribuit ă unei Persoane divine o însușire sau o lucrare extern ă care este de ținută
și de c ătre celelalte dou ă Persoane, chiar dac ă însușirea este afirmat ă ca și cum ar fi individualiz ată Persoanei
căreia i se atribuie. Cf. Pr. I . Todoran, Arhid. I . Zăgrean, Teologia Dogmati că – manual pentru seminariile
teologice , ed. I .B.M.B.O.R., Bucure ști, 1991, p. 131.
281 Scrisoare Duhovniceasc ă – Mitropolia Ortodox ă Română pentru Germania, Europa C entral ă și de Nord ,
buletin de informa ții, anul XIV, nr. 1 (154)/2010, ian. 2010, p. 2.
282 Șeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare și Dezvoltare Psihoneurologic ă
Bekhterev din Petersburg.
283 Pr. M . Webber, Pașii Transform ării – Cei 12 Pa și, trad. Nicoleta Amariei și Claudia Varga, ed . Kolos, Ia și,
2008.

51
manifest ă un fenomen de stingere complet ă a cortexului cerebral . Respectiva stare este
întâlnită și la pruncii de trei luni, însă și la ace știa doar în momentul în care se simt în deplin ă
siguran ță în brațele mamelor , urmând ca aceast ă senza ție să se disipeze o dat ă cu cre șterea
individului.284
O alta remarc ă eviden țiată, ne înfățișează cauza anumitor boli care se
datorează unor situa ții și întâmplări negative din via ța noastr ă, acestea put ând fi învinse în
timpul rug ăciunii când grijile se transfer ă pe un plan secu ndar sau ajung s ă se disperseze în
totalitate, pacientul ating ând o treapt ă de vindecare psihic ă, moral ă și fizic ă.285
Potrivit Angelinei Malakovskaia,286 care a realizat mai mult de o mie de studii
pe eno riașii unei parohii at ât înainte c ât și dup ă săvârșirea programului liturgic, a descoperit
că indivizilor , care au participat la slujba oficiată în biseric ă, li s-a normalizat tensiunea
arterială, iar valorile s ângelui au reintrat în parametrii optimi .
Un alt studiu ne demonstreaz ă cum rug ăciunile anuleaz ă efectul radia țiilor;
potrivit datelor , după explozia de la Cernob îl, instrumentele care erau folosite la înregistrarea
radia țiilor indicau valori care dep ășeau capacitatea de m ăsurare a le acest ora, însă în
apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, aflat ă la o distan ță de patru kilometrii de
reactoare, radia țiile indicau valori normale.
Oamenii de știință din Petersburg afirm ă, întemeindu -se pe baze
experimentale, c ă apa sfin țită, semnul Crucii și bătutul clopotelor posed ă propriet ăți
vindec ătoare; astfel în Rusia în timpul epidemiilor se trag clopotele, care pe baza
ultrasunetelor conduc la omor ârea virușilor de gri pă, hepatit ă și tifos , proteinele acestor viruși
sufer ind o înconvoiere urmată de moarte.287
Semnul Crucii omoar ă microbii patogeni, precum bacilul de colon și
stafilococii, din apa care curge la robinet și chiar în cea din r âuri și lacuri; ca sprijin în
afirmarea acestei teorii folosindu -se analize din apă, prelucrate în cadrul Laboratorului
Științific al Institutului de Medicin ă Industrial ă și Naval ă, înainte și dup ă ce aceasta a fost
sfințită.
Astfel se concluzionează că prin citirea rug ăciunii Tatăl nostru și prin facerea
semnului Sfintei Cruci asupra apei, procentul bacteriilor este diminuat de o sut ă de ori,
arătând prin urmare că acțiunea de binecuv ântare, recomandat ă de Biserica Ortodox ă, asupra
mâncării și băuturilor nu au numai o valoare spiritual ă ci și o valoare profilactic ă. Apa sfin țită

284 Scrisoare Duhovniceasc ă – Mitropolia Ortodox ă Română pentru Germania, Europa Central ă și de Nord ,
buletin de informa ții, anul XIV, nr. 1 (154)/2010, ian. 2010, p. 2.
285 Într-un mod asemănator, are loc vindecarea prin intermediul efectului placebo , în care pacientul se
autovindecă , doar prin credința că primește medicația corespunzătoare.
286 Inginer ă și electrofizician ă, de la Laboratorul de Tehnologie Medical ă și Biologic ă.
287 Graiul Ortodoxiei , ziar informativ parohial, tip ărit de parohul Serghei Popescu, nr. 13, 2011.

52
nu este doar purificat ă ea indic ând, cu ajutorul s pectrografului, o densitate optic ă cu valori de
2,5 ori mai mari atunci c ând ea este sfin țită de un preot .288
În consecin ță, potrivit relat ărilor anterioare, observ ăm modul în care ramura
științifică este încadrat ă și completat ă de un element explicabil sau nu, prin care Fiin ța divin ă
își las ă amprenta în cadrul crea ției și prin aceasta, natura uman ă conștientiz ându-și
apartenen ța structural ă ambivalent ă, reu șește să avanseze prin latura fizic ă în domeniul
spiritual.
O alta ipostaz ă demn ă de a fi men ționat ă este ac țiunea prin care un aspect
intern, caracteristic sufletului sau con științei, influen țează starea și natura fiziologic ă a
organismului uman.289
Însă dacă anumi ți factori interni induc deregl ări fiziologice290 și aduc un aport
de perturbare a bunei desf ășurări a organismului , atunci aceasta se revars ă nu numai asupra
omului, ci este transferat ă și altor organisme și medii integrante lumii organice. Înseamn ă că
potrivit faptelor , materia înconjuratoare de ține în poten ță o valoare spiritual ă291 care poate fi
manifestat ă numai în anumite împrejur ări și doar în condi ții deosebite,292 prin care aceasta
reușește s ă contribuie la restaurarea echilibrului p ărților constitutive ale omului, l ăsate în scop
providen țial.
Deoarece în metoda de analiz ă științifică este necesa ră prezen ța altor metode
și cazuri asem ănătoare în scopul realiz ării precedentului, am men ționat alături de aceste
câteva exemple și anumite procedee de debut a le unei rela ții deja existente însă nu prea mult
folosite în societatea contemporan ă și anume, a relației între știință și religie.
Aceast ă întrep ătrundere este complementar ă și cu scopul de întregire a
cunoa șterii, fiecare sector asigur ând o contribu ție proprie în aceast ă înțelegere; știința prin
atingerea efectiv ă a realit ății pe care reușește să o cunoască doar “fragment ându-o și

288 Făclia Ortodox ă, buletin misionar, periodic al Parohiei raionului Anenii Noi, nr. 12, ianuarie – februarie
2009, p. 3.
289 Dr. M . Bătăiosu, Dr. A . Cara, Dr. L . Catrinoiu, Dr. G . Lungu, Dr. V .-D. Sandu, Dr. M . L. Suhastru, Dr. S .
Tatu, Dr. D . Toma, Diabetul zaharat de tip 2. Ghid de practic ă pentru medicul de familie , ed. Infomedica,
Bucure ști, 2005, p. 45.
290 Stresul și sup ărările pot induce afec țiuni precum boli car diovasculare sau diabet; cf. Causes of Diabetes –
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases , publication no. 14 – 5164, June 2014, p. 11.
291 “… încununarea fiin ței este frumuse țea personalizat ă într-un sf înt care devine centru ipostaz iat al Naturii, at ât
ca microcosmos cât și ca microtheos . Natura a șteapt ă gemînd ca frumuse țea ei s ă fie salvat ă de omul devenit
sfînt.” Cf. P . Evdochimov, Arta Icoanei – o teologie a frumuse ții, trad. G . Moga și P. Moga, ed. Meridiane,
Bucure ști, 1993, p. 41.
292 Sf. Ioan Gur ă de Aur, Omilii la Facere (I) . Scrieri partea întâia, PSB 21, trad. Pr. D. Fecioru, ed.
I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1987, p. 73.

53
reduc ându-o la o ierarhie unificat ă pe nivele”,293 pentru ca religia să contribuie la întregirea
cunoa șterii d in locul de unde știința rămâne împotmolit ă.294

III. 1. Fundamentarea aplicabilit ății în mediul cre știn
În exegeza biblic ă a Noului Testament, se eviden țiază modalitatea în care
Dumnezeu , prin Iisus Hristos, ofer ă naturii umane anumite repere ce conduc la îndeplinirea
menirii pentru care aceasta a fost creat ă.
Astfel se eviden țiază în toat ă istoria m ântuirii procedeele prin care Dumnezeu
își manifest ă pronia divin ă asupra crea ției, explic ând și învățând, asemeni unui P ărinte,
despre tot ceea ce trebuie cunoscut și despre tot ceea ce trebuie îndeplinit, ce este important și
ce nu este de folos;295 iar pentru ca aceast ă explicație să fie pe deplin înțeleas ă Își trimite
singurul Fiu, exemplul suprem al educator ului moral, pentru ca oamenii să poată învăța de la
Acesta.
Doar o privire de ansamblu asupra evenimentelor petrecute în decursul
timpului, de la începutul acestuia, po ate eviden ția remarca pe care am semnalat -o anterior; o
pedagogi e în care Dumnezeu este Învățătorul296 iar studentul este natura uman ă.
În conformitatea cu Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, cunoa șterea Fiin ței divine
se realizeaz ă pe cale natural ă (numit ă și reve lație297 natural ă), pe cale supranatural ă
(denumit ă și revela ție supranatural ă), și în împrejur ările concrete ale vie ții.
Calea natural ă descrie cunoa șterea divinit ății298 pornind de la observarea
naturii299 și a fenomenelor, acestea av ând drept cauz ă finală crearea lor de o Fiin ță divin ă,
care a înzestrat natura și ființa uman ă cu ra țiune; aceasta din urmă fiind creat ă după chipul

293 A. Lemeni, Sensul eshatologic al Crea ției, ed. Asab, Bucure ști 2004, p. 348.
294 „Știința, chiar prin reprezen tanții ei de marc ă, nu se împărtășește de deplin ătatea Adev ărului revelat.
Concentr ându-se pe realitatea creat ă, știința își dep ășește propriile limite, tocmai atunci c ând și le
conștientizeaz ă și recunoa ște. Atunci c ând știința renun ță la siguran ța arogan tă, cu care ne -a obi șnuit
pozitivismul, la certitudinile postulate exclusiv pe baza demonstra țiilor analitice, ea poate intui și chiar m ărturisi
existen ța tainei. Într-o astfel de situa ție, știința nu mai are preten ția de a explicita și a înțelege totul, c i
recunoa ște că mai presus de rigurozitatea legilor și formule lor sale, exist ă ceva mai presus și mai înalt ce scap ă
oricărei demonstra ții. În recunoa șterea propriilor limite, știința este mai aproape de Adev ăr dec ât în orice
demonstra ție eshaustiv ă, oric ât de coerent ă și riguroas ă ar fi aceasta, și tocmai de aceea, într-un asemenea
context este posibil ă întâlnirea științei cu religia.” Cf. Albert Einstein, Cum v ăd eu lumea , ed. Humanitas,
Bucure ști, 2000, p. 173.
295 I Corinteni 6, 12 : „Toate îmi sunt îngădu ite, dar nu toate îmi sunt de folos. …”
296 Matei 23, 8: „ Voi însă să nu vă numi ți rabi, c ă unul este Învățătorul vostru: Hristos, iar voi to ți sunte ți frați.”
297 De la termenul latinesc revelo , revelatio care se traduce prin a descoperi , descoperire . Cf. Pr. I. Todoran,
Arhid. I . Zăgrean, Teologia Dogmatic ă – manual pentru seminariile teologice , ed. I .B.M.B.O. R., Bucure ști,
1991, p. 68.
298 Romani 1, 20 : “Pentru c ă ceea ce se poate cunoa ște despre Dumnezeu este cunoscut de c ătre ei; fiindc ă
Dumnezeu le -a arătat lor. Cele nev ăzute ale Lui se v ăd de la facerea lumii, înțelegându-se din f ăpturi, adic ă
veșnica Lui putere și dumnezeire …”.
299 Psalmi 18, 1 : “Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea m âinilor Lui o veste ște tăria.”.

54
divinit ății300 și tinz ând301 în mod natural spre F ăcătorul ei. Calea supranatural ă porne ște în
sensul opus celei naturale, adică de la Du mnezeu spre oameni, des ăvârșindu-se în Iisus
Hristos;302 și situându -se într-o relație de armonie cu cea natural ă, această relație fiind bazată
pe o complet are reciproc ă.
Pe lângă aceste dou ă cunoa șteri – cea natural ă care se eviden țiază prin s ădirea
în esen ța umanit ății a cuno știnței Fiin ței divine și cea supranatural ă care v ădește prin vase
alese interven ția bazat ă pe metod e extraordinare de descoperire t oate acestea realiz ându-se
prin factorii afirmativi de recunoa ștere a capabilit ăților divine, altfel de numită drept
cunoa ștere catafatic ă fiind astfel o cunoa ștere intelectual ă. Acestei cunoa șteri i se aduce o
completare prin cunoa șterea apofatic ă303 care se realizeaz ă prin “purificarea de patimi, într-o
participare la ceea ce ne comunic ă Dumnezeu, Care este m ai presus de cunoa ștere”304 – există
și o a treia modalitate prin care fiecare individ intr ă în comuniune cu Dumnezeu la un nivel
personal, independent de capacitatea intelectual ă sau avansarea pe plan spiritual, cu ajutorul
acțiunii providen țiale care condu ce omul în împrejur ări concrete din via ță, prin bunurile
oferite de -a lungul acesteia, sau alteori prin privarea în mod pedagogic de ele, denumit ă de
către Sf ântul Maxim M ărturisitorul drept conducere prin judecat ă. 305
În Vechiul Testament, Dumnezeu este pr ezentat ca un Dumnezeu
Atotputernic306 și drept, nemilos cu persoanele de alt neam; pentru ca în Noul Testament s ă
fie descris ca fiind Însăși Iubirea.307 Percep prin urmare, modul treptat prin care Dumnezeu se
descoper ă oamenilor, av ând la baz ă un tipic didac tic bine stabilit; deoarece în contextul
Vechiului Testament omul nu putea înțelege cine este acest Dumnezeu dac ă El se descoperea
în mod deplin; astfel progresul cunoa șterii intervine la momentul oportun, adic ă în Noul

300 Facere 1, 27 : „Și a făcut Dum nezeu pe om dup ă chipul S ău; dup ă chipul lui Dumnezeu l -a făcut; a f ăcut
bărbat și femeie.”
301 „… căci ne -ai făcut pe noi pentru Tine și nelini știt este sufletul nostru p ână ce se va odihn i în Tine.” Cf.
Fericitul Augustin, Scrieri alese Partea întîia. Con fessiones – Mărturisiri –, PSB 64, trad. N . Barbu, ed.
I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1985, p. 63.
302 Evrei 1, 1 – 2: „După ce Dumnezeu odinioar ă, în multe r ânduri și în multe chipuri, a vorbit p ărinților no ștri
prin prooroci, în zilele acestea mai de pe urm ă ne-a grăit nou ă prin Fiul …”
303 „Cunoa șterea apofatic ă se caracterizeaz ă prin negarea oric ărei imperfec țiuni în Dumnezeu, ceea ce, în fond
înseamn ă afirmarea tuturor perfec țiunilor în El. … Dumnezeu nu poate fi cunoscut în acela și chip în care sunt
cunoscute r ealitățile din lumea creat ă, folosind ideile sau no țiunile de timp și spa țiu … fiindc ă Dumnezeu le
transcende pe toate.” Cf. Pr. I . Todoran, Arhid. I . Zăgrean, Teologia Dogmatic ă – manual pentru seminariile
teologice , ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1991, p. 95.
304 „… Ea poate fi numit ă mai degrab ă necunoa ștere, sau cunoa ștere apofatic ă într-un grad superior … pentru c ă
depășește tot ce putem cunoa ște prin sim țuri sau prin minte și e mai mult dec ât simpl ă presiune a prezen ței
Persoanei lui Dumnezeu” cf. Pr. D . Stăniloae, Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, vol. I, edi ția a – II – a, ed.
I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1996, p.98.
305 Pr. D . Stăniloae, Teologia Dogmatic ă Ortodox ă, vol. I, edi ția a – II – a, ed. I.B.M.B.O.R., Bucure ști, 1996, p.
99.
306 Deuteronomul 5, 9: „ Să, nu t e închini lor, nici s ă le sluje ști, căci Eu Domnul Dumnezeul t ău sun t Dumnezeu
zelos, Care pedepse ște vina p ărinților în copii p ână la al treilea și al patrulea neam pentru cei ce M ă urăsc.”
307 „Cel ce nu iube ște n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c ă Dumneze u este iubire.” I Ioan 4, 8.

55
Testament unde, dup ă ce era cunoscut drept Dumnezeul lui Israel, se Întrupeaz ă și se prezint ă
pe Sine prin Sine. Urm ând ca apoi, în epoca primelor veacuri, s ă fie pe c ât posibil înțeleas ă
dogma Trinitar ă de reliefare a lui Dumnezeu Unul în Fiin ță, dar întreit în Persoane.
Dacă Dumnezeu a r ânduit at ât de multe modalit ăți prin care îl putem cunoa ște,
și se poate observ a că exist ă o rânduial ă bine întemeiat ă în toate interac țiunile Sale cu natura
uman ă, concluzion ez că toate practicile și rânduielile cultice, au o semnifica ție și un înțeles
profund mistic, dar și o parte explicabil ă care sprijin ă și întrege ște latura spiritual ă.
În modul acesta este observabil c ă și rânduielile Sfinte lor Taine, care se
regăsesc în centrul cultic al slujbelor biserice ști, de țin atât un sens duhovnicesc de includer e
în structura Bisericii, referindu -mă aici la totalitatea credincio șilor, și de împărtășire a
Duhului Sf ânt, cât și un sens empiric ce ajut ă în dezvoltarea psihic ă, intelectual ă, moral ă și de
menținere a s ănătății oamenilor.308

III. 2. Contribuția la studi ul farmacognostic pe care o aduce Sfântul Mir prin
sfera creștină
Sfântul și Marele Mir, de și nu este un preparat pe bază de produse vegetale
uzual și nu are proprietatea de manifestare asemeni unui fitocomplex comun, el poate fi
numit produs vegetal rezul tat cu caracteristici de fitopreparat prin propriet ățile conferite de
totalitatea ac țiunilor produselor vegetale integrate; cu toate acestea nu trebuie omis ă, din
prezentarea analitic ă structural ă, nici implica ția atibui tă părții mistic – religioas e ce est e
dispus ă prin r ânduiala special ă de preparare și datorit ă rugăciunilor de invocare a divinit ății,
care de și nu altereaz ă capabilitatea farmacoterapeutic ă indus ă, reușește să o î mbun ătățească
cu ajutorul laturii spirituale.
În capitolul anterior, în care a m prezentat fi șele ingredientelor, eviden țierea
toxicit ății309 unora din produsele vegetale310 este u șor remarcabil ă, și demn ă de luat în

308 Pentru a eviden ția acest aspect, amintesc despre Leg ământul lui Dumnezeu cu Avraam (Facere 17, 1 – 10),
prin care se precizeaz ă „tăierea – împrejur”, circumciderea, tuturor celor de parte b ărbăteasc ă; me nționez c ă
acest ritua l a fost practicat at ât cu un scop de diferen țiere între popoare , de închegare a unui leg ământ, dar și cu
aplica ții igienice. O practic ă asem ănătoare a fost întâlnită și în secolul al XIX – lea, în Anglia, c ând originea
infec țiunilor era necunoscut ă. Cf. M arilyn Fayre Milos and Donna Macris, Circumcision: A Medical or a
Human Rights Issue ? , in Journal of Nurse – Midwifery, vol. 37, number 2, March/April, 1992, p p. 87 – 96.
309 Spre exemplu, specia Piper nigrum, chiar dac ă are un con ținut de 5 – 10% alcaloizi piperidinici, care – cf. E.
C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed . Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 245 –
deși posed ă o acțiune farmacologic ă intensă, prezint ă și o toxicitate marcant ă; cu toate acestea el este folosit în
medicina Ayurvedica Indiana, într-o cantitate fix ă în numeroase re țete, ac țiunea principal ă bazându-se chiar pe
activitatea alcaloizilor piperidinici; cf. T. and W. C. Evans , Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders,
Edinburgh UK, 2002, p. 52.
310 Pentru sp eciile de Viscum album, Majorana hortensis, Acorus calamus, Inula helenium, Aristolochia
clematis, Pinus sylvestris prin Terebentina și Cistus landanifer, s -au înregistrat existen ța unor constituen ți, care
în dozajul corespunzator pot induce ac țiuni toxice asupra unui organism.

56
considerare , pentru a observa modalitatea în care acest constituent își desf ășoară activitatea,
sau dac ă în baza celorlalt e principii active, el este anulat sau inhibat.
Pentru a înțelege caracterul aplicabil pe care Sf ântul și Marele Mir îl are, at ât
în sfera sacr ă cât și în cea medical ă, o să recurg la o incursiune în aria pediatric ă, pentru a
propaga grani țele cunoa șterii asupra temei; deoarece folosirea Sf ântului Mir se extinde și în
aplicabilit ăți fără subiect în aria medical ă,311 metode empirice ce nu vor fi analizate în tema
prezent ă.
Practica medical ă a acceptat foarte t ârziu c ă o parte din popula ție, de
aproximativ 42%, era constituit ă din indivizi copii, ce necesitau o aten ție special ă din partea
doctorilor. P ână în anul 1950, copii erau trata ți de doctorii generali; dup ă aceast ă dată urmând
să fie perceput ă o separare a departamentelor pediatrice, înaint ând în cunoa șterea deregl ărilor
fiziologice infantile; pentru ca în anul 1998 examinarea pacien ților tineri s ă fie realizat ă în
cabinete specializate.312
Opinia, legat ă de administrarea medicamentelor copiilor a fost pentru o mare
perioad ă de timp, c ă aceștia sunt adulți în miniatur ă, astfel era de ajuns ca doza s ă fie redus ă,
sau înjum ătățită. Cu toate acestea, dup ă apari ția efectelor adverse, au con știentizat c ă nevoile
copiilor de diverse v ârste difer ă de cele ale adul ților. Prin urmare, toți copii, dar mai ales
nou–născuții fiind cei mai sensibili din domeniul pediatric, necesit ă o imunizare,313 o hrană și
o nutri ție314 adecvat ă.315
Copilul nou –născut este predispus la infec ții de orice natur ă,316 deoarece
organismul nu este bine dezvoltat și nu este capabil s ă lupte împotriva v icisitudinilor lumii
microscopice, astfel el este firav și are o predispozi ție spre diferite patologii.
Această predispoziție o are chiar înainte de naștere, astfel d acă o femeie
însărcinat ă contacteaz ă gonoree, patologie cauzat ă de bacteria Neisseria gono rrhoeae, trebuie
i se administreze tratament at ât pentru gonoree c ât și pentru chlamydia, noul -născut p utând fi
infectat la nivelul ocular prin contactul cu secre ția vaginal ă în timpul na șterii, astfel poate
induce orbirea nou –născutului.

311 Se mai folose ște la sfin țirea Antimiselor la t ârnosirea, resfin țirea și sfin țirea bisericilor, însă nu intr ă în aria
de acoperire a studiului farmacognostic.
312 S. K. Kabra, R. N. Srivastava, Pediatrics. A Concise Text , publish by E lsevier A division of Reed Elsevier
India Private Limited, New Delhi, 2011, p. 1.
313 D. Bernstein, S . Shelov, Pediatric for Medical Students , publish by Lippincott Williams & Wilkins, a
Wolters Kluwer business, III edition, Philadelphia, 2012, p. 36.
314 P. Q. Samour, K . King, Essentials of Pediatric Nutrition , publish by Jones & Bartlett Learning, Burlington,
2013, p. 55.
315 C. G. – Hernandez, J . K. Singleton, D . Z. Aronzon, Primary Care Pediatrics , publish by Lippincott Williams
& Wilkins, I edition, Philad elphia, 2001, p p. 161 – 173.
316 A. L. Komaroff, Harvard Medical School Family Health Guide , publisher Neal – Shumann, New York,
2005, p p. 982 – 983.

57
Sepsis precoce, a sociat cu germeni ca Streptococi, Escheri chia coli,
Haemophillus, Listerii, transmi și de la mam ă; Sepsis tardiv, pot s ă apară infec ții cu
Stafilococi coagulazo – negativi, Streptococus aureus, Escherihia coli, Klebsiella, ciuperci,
pseudomonas și anaerobi. Acestea pot s ă infecteze organismul din cauza unui deficit al
chemotactismului al celulelor polimorfonucleare, o capacitate sc ăzută de aderare și
degranulare, fagocitare; macrofagele nu sunt suficient de competente, celulele T au un
răspuns tardiv, iar im unitatea umoral ă este sc ăzută, prin urmare întreg ul complex este
imatur.317
Drept manifest ări patologice pot fi identificate enteritele ulcero – necrotice,
toxoplasmoza congenital ă, rubeola congenital ă, infec ția cu virusul Citomegalic, infec ția cu
Herpes vir us, infec ția luetic ă prin trecerea transplacentar ă a Treponemei pallidum, infec ția
HIV congenital ă sau perinatal ă,318 alergii.319
Alături de aceste informații , se adaug ă unele cercet ări din ultimii ani, care au
descoperit c ă excipien ții din medicamente nu sunt inerți; doza maxim admis ă tolerat ă fiind
determinat ă de multe teste pe animalele de laborator, prin acestea fiind extrapolat e în
utilizarea oamenilor adul ți. Cu toatea acestea nou -născuții și copiii mici pot fi expu și la o
varietate de excipien ți cu pote țial toxic; într-un studiu în Estonia, Lass a descoperit c ă
aproximativ 97% dintre copii nou -născuți spitaliza ți au primit medicamente cu cel pu țin un
excipient nociv.320
Potrivit acestor informa ții sumare, despre posibilele afec țiuni cu care copilul
poate fi infectat, și prin care nou -născutul poate contacta microorganisme ce conduc la
schimbarea naturii fiziologice,321 dar și statisticilor care arat ă că numărul deceselor în primul
an de la na ștere este situat în jurul cifrei de 1000, dintre na șterile în care p runcul a tr ăit;322 ne
orient ăm pașii către ac țiuni de sus ținere a organismului pruncului, p ână când acesta este
suficient dezvoltat încât să preia singur aceast ă sarcin ă.
Prezentele a cțiuni ne îndrumă către un mediu adecvat de cre ștere a copiilor
nou-născuți, o alimenta ție corect ă, o sterilizare a instrumentelor cu care acesta intr ă în

317 N. T. Hatfield, Introductory Maternity & Pediatric Nursing , edition 3, publisher LWW, 2013, p. 344.
318 N. T. Hatfield, Introductory Maternity & Pediatric Nursing , p. 327.
319 N. J. Klossner, Introductory Maternity Nursing , vol. 1, publisher LWW, Philadelphia, 2006, p.329.
320 M. H. Tanninen, Compounding of Paediatric Oral Formulations , Extemporaneous Nifedipine Cap sules,
Powders and Suspensions in t he Hospital Pharmacy, publication of the University of Eastern Finland,
Dissertation in health Sciences, Kuopio, 2013, p. 19.
321 M. H. Tanninen, Extemporaneous preparation of paediatric oral formulation , Studies conducted in
nifedipine powders, capsules and suspension in a hospital pharmacy, Licentiate Thesis, Kuopio, 2008, p. 11.
322 Integrated Maternal and Newborn Care , Basic skills course 2009, reference manual, publish by U. S.
Agency for International Development Bureau for Global Health Office of Health, Infectious Diseases and
Nutrition, New York, 2009, p. 168.

58
contact,323 o igien ă crescut ă atât a copilului c ât și a persoanelor cu care are leg ătură, un
impuls de cre ștere a imunit ății și alte lucr ări menite s ă susțină activitatea vital ă și o bun ă
integrare în lumea fizic ă,324 față de care interiorul corpului uman este ermetic desp ărțit.
Pe lângă informa țiile prezentate anterior și baz ându–se pe o deplin ă cunoa ștere
a nevoilor din primul stadiu al vie ții, autorii Farmacopee i Rom âne ediția a X-a, stipuleaz ă că
unguentele, „care se aplic ă pe pl ăgi, pe arsuri și pe pielea sugarilor se prepar ă cu baze de
unguent cu propriet ăți emulsice sau peliculogene; se folosesc metode care le asigur ă
sterilitatea și care permit evitarea unei contamin ări ulter ioare cu microorganisme.”325
Astfel, informa țiile lapidare , relatate cu referire la demersuril e susținerii vie ții
pruncului , mă îndrum ă la convingerea c ă trebuiesc sporite toate mijloacele prin care se
contribuie la întreținerea, dezvoltarea și perfec ționare a sistemului imunitar a l nou-născutului,
împreun ă cu materialele și toat ă activitatea care presupune aceast ă acțiune.
Prin urmare, chiar dac ă ne raportam la medica ția necesar ă, la mediul propice,
la alimenta ție, la vaccinuri preventive, la un impuls al imu nității sau la dragostea matern ă,
toate acestea contribuie prin sprijin și leg ături reciproce la o armonie între starea fizic ă și
psihic ă a pruncului, iar prin aceast a la o dezvoltare s ănătoasă, atât din punct de vedere
medical, fiziologic, dar și psiholog ic.
În acest mod, dup ă o descoperire în prealabil a necesit ății sprijinului oferit
pruncului, sfera cre ștină își face remarcat ă contribu ția prin demersurile pe care le manifest ă în
acest ă parte specific ă din cadrul vie ții omului cre știn, ca dealtfel și în restul vie ții chiar și
după sucombare, pentru ca omul prin aceasta s ă primeasc ă tot sprijinul de care are nevoie,
atât spiritual c ât și fizic.
Prin Taina Mirungerii, pruncul prime ște pe Sf ântul Duh, prin ungerea cu
Sfântul și Marele Mir în anumite p ărți ale trupului, la „frunte, ochi, n ări, gur ă, urechi, piept,
spate, m âini și picioare ”,326 și prin rostirea cuvintelor sfin țitoare de c ătre preot „Pecetea
darului Sf ântului Duh .” 327
Chiar dac ă prin aceast ă ungere s e înfățișează lucrarea Harului Sfin țitor al lui
Dumnezeu, este preze ntată și contribu ția de sus ținere în sfera medical ă a sănătății nou –
născutului; aceasta deoarece propriet ățile substan țelor constituente din Sf ântul și Marele Mir

323 Spre exemplu biberonul.
324 „Prin Duhul Sânt cei slabi ajung puternici, cei săraci se îmbogățesc, oamenii simpli la cuvânt sunt mai
înțelepți decât înțelepții” cf. Sfântul Vasile cel Mare, „Omilia la Psalmul 44, 8 – 9, în vol. 17 Sfântul Vasile cel
Mare, Scrieri, partea I , col. P.S.B. , Omilia a XV, 3, p. 512.
325 Farmacopeea Rom ână, ediția a – X – a, ed. Medical ă, Bucure ști, 1993, p . 952.
326 Molitfelnic , ed. I .B.M.B.O.R., Bucure ști, 1950, p . 37.
327 Slujba Sf ântului Botez și rânduieli legate de na șterea omului , ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 2014, p. 66.

59
contribuie la poten țarea efectelor benefice și la vindecarea pe baza ac țiunilor farmacologice
prezente în produsele vegetale care intră în alcătuirea sa .
Uleiul, utilizat în realizarea decoctului, ajut ă la absorb ția prin piele a
substan țelor și prin aceasta la p ătrunderea în organism a ac țiunii farmacologice impus ă de
complexul preparat pe baza produselor vegetale . Prin ac țiunea imunomodulator e328 pruncul
prime ște o poten țare a imunit ății și un sprijin în lupta pe care orice organism o are în lumea
fizică; pe l ângă acest ea sunt prezente și efectele de sterilizare și dezinfectare i ntensificate prin
propriet ățile antibacteri ene,329 paraziticid e,330 cicatrizant e,331 antiseptic e,332 bactericid e,333
fungicid e,334 insecticide,335 antiamoebic e,336 antimicotic e,337 antiviral e,338 antibiotic e,339
anticandidal e,340 antigonoreic e,341 antihelmintic e,342 induse de anumite produse vegetale care
intră în alc ătuirea Sf ântului și Marelui Mir.
Putem distinge astfel, modul în care, pe lângă totalitatea mijloacelor de
întreținere a noii vie ți, practica cre ștină de sfin țire cu Sf ântul Mir sprijin ă atât domeniul
spiritual,343 prin ca re noului -născut îi este deschis un mediu ezoteric, c ât și latura natural ă
fiziologic ă, ce se sprijin ă pe ac țiuni farmacologice empirice. De aceea, dup ă ce este asigurat
un mediu steril propice dezvolt ării, trebuiesc avute în vedere și buna func ționare a f iecărui
organ în parte, întotdeauna tratamentul profilactic fiind mult mai eficient dec ât cel curativ.
Pentru ac țiunea profilactic ă în afec țiunile cardiace și cele hepatice,
propriet ățile, anticolesterolemiant e,344 antihipertensiv e,345 diuretic e,346 antiagregant

328 Piper longum, Viscum album, Cistus ladanifer, Olibanum.
329 Myroxylon balsamum, Commiphora abyssinica, Piper longum, C urcuma zedoria, Terebentina, Commiphora
opobalsamum.
330 Myroxylon balsamum.
331 Myroxylon balsamum, Hipericum perforatum, Commiphora abyssinica, Curcuma zedoria, Olibanum.
332 Piper nigrum, Cinnamomum cassia, Myroxylon balsamum, Cinnamomum cassia Ness, Eugenia
caryophyllus, Cinnamomum ceylanicum Blume, Majorana hortensis, Inula helenium, Cistus ladanifer,
Olibanum, Commiphora africana.
333 Nardostachys chinensis.
334 Nardostachys chinensis, Piper longum, Commiphora africana.
335 Piper longum, Commiphora africana.
336 Piper longum.
337 Piper longum, Viscum album.
338 Curcuma zedoria.
339 Aristolochia clematis.
340 Commiphora opobalsamum.
341 Abelmoschus moschatus.
342 Cinnamomum cassia Ness, Eugenia caryophyllus, Inula helenium
343 „… mirosul cel plăcut, ce se răspândește prin partic iparea divină, pătrunde în partea spirituală a ființei lor…”
cf. Dionisie Pseudo – Areopagitul, Ierarhia Bisericească , IV, trad. C. Iordăchescu, Chișinău, 1932, pp. 112 –
113.
344 Vitis vinifera, Piper longum, Rosmarinus officinalis.
345 Vitis vinifera, Nard ostachys chinensis, Viscum album.
346Vitis vinifera, Viscum album, Rosmarinus officinalis, Olibanum, Styrax tonkinensis, Abelmoschus
moschatus.

60
plachetar e,347 hemostatic e,348 care acționează asupra aparatului cardiovascular,349 stimulator
asupra circula ției cerebrale și microcircula ției,350 coleretic -colagog,351 hepatic –
hepatoprotector,352 folosite în dischinezii biliare,353 antihepatotoxic,354 hepatoregenerator ,355
susțin func țiile de baz ă ale organismului și previn apari ția patologiilor; unele ac țiuni aparent
în cotradictoriu aduc ând un echilibru în organism.
La nivel pulmonar, produs ele vegetal e susțin organismul în caz de bronșită
cronic ă și răceală;356 bazându -se pe acțiunile antitusiv e,357expectorant e358 și antiasmatic e;359
pe lângă acestea ajutând și la combaterea afec țiunilor digestive prin proprietăț ile tonic e,360
stomahic e,361 carminativ e,362 antiemetic e,363 antidiareic e,364 antiulceroase365 și antispastic e.366
Alături de multi tudinea ac țiunilor prezente în acest ansamblu de produse
vegetale , încă și alte propriet ăți benefice, și cu un foarte mare impact asupra vie ții pruncului,
se reg ăsesc ca parte integrant ă a complexului ; precum ac țiunile analgezic e,367
antiinflamator ii,368 antip iretic e,369 antireumatic e,370 antioxidant e,371 astringent e,372
revulsiv e,373 rubefiant e,374 dar și unele ce ajută la combaterea unor afecțiuni concise, dup ă

347 Alpinia galanga.
348 Cinnamomum cassia Ness.
349 Vitis vinifera (doar în fitopreparat), Piper longum, Cinnamomum cas sia Ness, Abelmoschus moschatus.
350 Rosmarinus officinalis.
351 Olivae oleum, Vitis vinifera, Hipericum perforatum, Rosmarinus officinalis, Zingiber officinalis, Inula
helenium.
352Vitis vinifera, Hipericum perforatum, Silybum marianum, Piper longum, Zingiber o fficinalis, Curcuma
zedoria, Terminalia indica.
353 Hipericum perforatum.
354 Silybum marianum.
355 Silybum marianum.
356 Piper longum.
357 Piper longum , Myroxylon balsamum, Asarum europaeum.
358 Myroxylon balsamum, Stachys officinalis, Cistus ladanifer, Olibanum, Sty rax tonkinensis .
359 Piper longum.
360 Vitis vinifera, Cinnamomum cassia, Rosmarinus officinalis, Cinnamomum ceylanicum Blume, Asarum
europaeum, Stachys officinalis, Inula helenium, Cistus ladanifer, Abelmoschus moschatus.
361 Vitis vinifera, Piper nigrum, Valer iana celtica, Asarum europaeum, Myristica fragrans, Zingiber officinalis,
Majorana hortensis, Abelmoschus moschatus.
362 Vitis vinifera, Alpinia galanga, Valeriana celtica, Cinnamomum cassia Ness, Majorana hortensis, Acorus
calamus (elibereaz ă flatulen ța în special la copii), Olibanum, Styrax tonkinensis, Abelmoschus moschatus.
363 Alpinia galanga, Zingiber officinalis.
364 Myristica fragrans (in tratamentul diareei infantile).
365 Cinnamomum cassia, Piper longum, Zingiber officinalis.
366 Cinnamomum cassia Ness, Val eriana celtica, Majorana hortensis, Inula helenium, Abelmoschus moschatus.
367 Vitis vinifera, Commiphora abyssinica, Piper longum, Viscum album, Eugenia caryophyllus, Myristica
fragrans.
368 Nardostachys chinensis, Piper longum, Viscum album, Alpinia galanga, Stachys officinalis, Curcuma
zedoria, Olibanum, Styrax tonkinensis, Commiphora opobalsamum.
369 Nardostachys chinensis.
370 Myristica fragrans, Aristolochia clematis, Styrax tonkinensis.
371 Vitis vinifera, Piper longum, Rosmarinus officinalis, Styrax tonkinens is, Commiphora opobalsamum.
372 Olibanum.
373 Terebentina.
374 Terebentina.

61
cum se remarcă de la propriet ățile anticonvulsivant e,375 antidiabetic e,376
fotosensibilizatore377 și pentru tratarea unor patologii dermice.378
Un principal aspect apare c ând în analiz ă se ajunge la partea în care se discut ă
afecțiunile de natur ă cancerigen ă, deoarece celulele din organismul copilului sunt tinere și pot
căpăta cu u șurință o informa ție care pe viitor se po ate transforma în ceva nedorit; însă, prin
proprietățile antitumorale,379 antimalarice380 și chiar cele care com bat afec țiunile de natur ă
tuberculoas ă,381 acestea contribuie la un progres spre un organism puternic și energic, pentru
începerea unei vieți sănătoas e atât fizic cât și spiritual .
Cel mai important organ din trupul uman creierul, este sus ținut prin importante
acțiuni care, ca și celelalte propriet ăți prezentate, au rolul de a fi un prim ajutor, pe l ângă
toate celelalte pe care pruncul le prime ște; astf el acțiunile antidepresiv e382 și sedativ e,383
conduc nou -născutul spre o lini știre și un optimism demn de p ătruns în via ță,384 asigur ând o
bună odihn ă pentru o dezvoltare armonic ă.385
Cu toate acestea, deoarece exist ă o mare diversitate de caractere și structuri
fiziologice în cadrul umanit ății, concluzion ez că și copi ii sunt distinc ți atât fizic, psihic cât și
din mediul social și geografic din care aparțin, fiecare dezvolt ând capabilit ăți și caractere
variate; iar dacă mediile în care poate fi adu și pe lume ace ști copii pot fi felurite, prezenț a
unor substan țe cu propriet ăți de antidot,386 își au existența foarte bine întemeiat ă. Dealtfel
alături de aceste proprietăți se regăsesc produse vegetale cu acțiuni – precum cea
anticataral ă387 și cea oftalmic ă, 388 – ce au rolul de a întări capacit ățile organismului și pentru
o mai bună dezvoltare a nou -născutlui.

375 Nardostachys chinensis, Commiphora africana.
376 Piper longum.
377 Hipericum perforatum.
378 Myroxylon balsamum, Cistus ladanifer, Styrax tonkinensis, Abelmoschus moschatus.
379 Olivae oleum ( poate proteja în carcinogeneza colonic ă), Piper longum, Viscum album ( în carcinoamele de
diferite etiologii), Curcuma zedoria, Aristolochia clematis (capacit ăți inhibitorii asupra tumorilor), Commiphora
opobalsamum.
380 Commiphora opobalsamum.
381 Asarum europ aeum ( în afec țiunea ganglionului limfatic din regiunea cervical ă inghinal ă sau axilar ă atins de
scrofuloz ă).
382 Hipericum perforatum, Piper longum.
383 Nardostachys chinensis.
384 „Pentru aceea Te -a uns pe Tine, Dumnezeul, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe
părtașii Tăi” cf. Sfântul Vasile cel Mare, „Omilia la Psalmul 44, 8 – 9, în vol. 17 Sfântul Vasile cel Mare,
Scrieri, partea I , col. P.S.B., pp. 293 – 294.
385 Galateni 5, 22 – 23: „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelun gă – răbdarea, bunătatea,
facerea de bine, credința, Blândețea, înfrânarea, curăția …”.
386 Piper longum ( în mu șcăturile de șarpe și scorpion), Majorana hortensis ( în mu șcăturile de șarpe), Terminalia
indica (pentru otrav ă), Abelmoschus moschatus ( în venin ul reptilelor).
387 Terebentina.
388 Abelmoschus moschatus.

62
Pentru o complian ță crescută și pentru un aspect demn al unui preparat pe bază
de produse vegetale , se aminte ște prezen ța unor substanțe cu propriet ăți aromatizant e,389
folosite în cosmetic ă, în parfumur i,390 dar și acțiuni ce contribuie la creșterea manifest ării
principiilor active .391
După aceast ă prezentare, doresc s ă reanalizez locurile unde nou -născutul este
uns, acestea dovedindu –se a fi de o mare însemn ătate at ât fiziologic ă cât și spiritual ă.392 În
Molitfelnic unde este întâlnită rânduiala Tainei Mirungerii, este men ționat, dup ă cum am
afirmat anterior, c ă ungerea are loc la „frunte, ochi, n ări, gur ă, urechi, piept, spate, m âini și
picioare” .393
La frunte , deoarece est e principalul organ din corpul omenesc, care dirijeaz ă
toate func țiile voluntare și involuntare , aici fiind și principalul element care coordoneaz ă și
controleaz ă etapele de cre ștere, de func ționare și de dezvoltare ale organismului; av ând
responsabilitate cu tot ceea ce se întâmplă în trupul uman.394
La ochi, pentru c ă este principalul sim ț; prin care omul se orienteaz ă în mediul
în care tr ăiește și prin care întreprindere conexiuni în societate fa ță de ceilal ți oameni; alături
de precizarea că sunt o vital ă și eficient ă sursă de autonomie particular ă a unui individ.
O alt ă parte a corpului, deasemenea de o importan ță major ă, care este uns ă,
sunt nările, concomitent cu proprietatea de a reprezenta sim țul olfactiv, ele înfățișând locul
prin care fiecare om își menține via ța; prin asimilarea oxigenului în cadrul cavit ății nazale,
pentru ca ulterior s ă fie distribuit în țesutul pulmonar și la fiecare celula în parte.
Cavitatea bucal ă, sau gura , este în aceia și măsură considerabil ă ca și cavitatea
nazal ă, întruc ât deși îi este atribuit gustul ca simț, aceasta asigur ă viața prin ingerarea
alimentelor și întreținerea energiei necesare sprijinirii func țiilor principale ale organsmului.
Urechi le, simțul auzului, deși nu se încadreaz ă în domeniile vitale, asigur ă o
bună orientare în spa țiu, o bun ă corela ționare în mediu l social , canalele auditive ajutând la o
creare a percep ției și echilibrului în lumea înconjur ătoare.

389 Cinnamomum cassia, Cinnamomum ceylanicum Blume, Stachys officinalis.
390 Acorus calamus, Iris germanica, Aquilaria malaccensis, Cistus ladanifer, Styrax tonkinensis, Abelmoschus
moschatus.
391 Piper nig rum.
392 În rugăciunea de sfințire Sfântul Mir este numit „ungere a nestricăciunii, armă a dreptății, înnoirea duhului și
a inimii, … ungere de bucurie a Duhului Sfânt, ungere a nașterii celei de a doua, ungerea sfințirii, îmbrăcăminte
împărătească, pavăză de vitejie, trezvia inimii, bucurie veșnică …” cf. Rugăciunea I și a II-a la Sfințirea
Sfântului și Marelui Mir , Arhieraticonul, București, 1993, pp. 205 – 206.
393 Molitfelnic , ed. I .B.M.B.O.R., Bucure ști, 1950, p . 37.
394 Pentru curaj și întărirea credinț ei cf. V. Mitrofanovici, Liturgica Bisericii Ortodoxe , cursuri universitare, ed.
Consiliului Eparhial Ortodox – Român din Bucovina, Cernăuți, 1929, p. 753.

63
Piept ul;395 în care este situată cavitatea toracic ă396 ce g ăzduie ște organele
vitale, cordul și plămânii; are o importan ță major ă, deoarece astfel substan țele active p ătrund
la organele situate aici și își manifest ă acțiunile benefice.
Spate le, asigur ă o mai bun ă absorb ție a substan țelor pentru țesutul pulmonar,
dar și pentru ușurarea absorbției acțiunilor corespunz ătoare pentru coloan a vertebral ă.
Membre le superioare și inferioare ajută individul s ă se deplaseze și să se
integreze în societate, aduc ându-și contribu ția personal ă în via ță și fiind capabil s ă fie
independent, f ără a necesita o contribu ție exterioa ră.
Concluzionez c ă locurile în care se efectueaz ă mirungerea cu Sf ântul și Marele
Mir, sunt principalele func ții ale organismului pentru o dezvoltare psihic ă și social ă a
individului,397 alături de func țiile vitale ale trupului uman, ce se dezvoltă prin efe ctele
substan țelor active prezente în cadrul produsului pe bază de produse vegetale.
Alături de raportarea fiziologic ă asupra manifest ării preparatului vegetal, din
punct de vedere farmaceutic, cu orientare spre sfera c ăii de administrare a substan țelor
medicamentoase; calea prezent ă în tema studiat ă este calea intradermic ă – între aceasta și
celelalte sisteme , studii recente demonstr ând o interdependen ță398 – utilizat ă cu prec ădere
pentru terapia local ă. Calea cutanat ă prezintă unele avantaje fa ță de celelal te locuri de
administ rare, aplicarea fiind u șoară și netraumatizant ă, iar medicamentul este administrat la
locul de ac țiune.
Locurile în care nou -născutul este uns arată principalele sim țuri399 pe care
omul le are , ele fiind valorizate și susținute prin apli carea Sfântului Mir , și care prin
administrarea și exercitarea efectului terapeutic localizat, se ghideaz ă acțiunea substan țelor
active spre zonele dorite.
Apariția toxicit ății, după cum am menționat, se manifest ă prin substan țele
nocive ce intră în alcăt uire și care poartă denumirea de fitotoxine, fiind prezente în câteva

395 „Prin Teologia Sfântului Mir, Duhul Sfânt Și -a creat un ostaș în centrul ascuns al ființei noastre . El este
mereu în contact cu noi din acel moment…” cf. D. Staniloae, Teologia Morală Ortodoxă , vol. III, Manual pentru
Institutul Teologic Universitar, ed. I.B.M.B.O.R., București, 1981, p. 158.
396 Tăria întru înfrânarea poftelor. Cf. V. Mitrofanovici, Liturgica Bisericii Ortodoxe , cursuri universitare, ed.
Consiliului Eparhial Ortodox – Român din Bucovina, Cernăuți, 1929 , p. 753.
397 Cel ce este uns cu Sfântul și Marele Mir are o „creștere virtuoasă și întărire puternică în viața nouă creștină”
bazat pe te meiul scripturistic de la II Corinteni 1, 21 – 23, cf. T. Tarnavski, „Scurtă explicare a ritului Sfântului
Botez și al Sântului Mir”, în Revista Candela , anul XIV, dec 1895, nr. 12, p. 543.
398 „În multe afec țiuni dermatologice , sistemul nervos și sistemul i mun joac ă un rol important în apari ția
leziunilor cutanate. Cercet ări efectuate în ultimele decenii au eviden țiat existen ța a numeroase interac țiuni și
interdependen țe între celulele epidermice, celulele imunitare și termina țiile nervoase din piele ceea ce a permis
fundamentarea conceptului de sistem neuro -imuno -cutanat” cf. A . Miron, E . Gille, G . Tătărîngă, M. Hăncianu,
A. C. Aprotosoaie, O . G. Cionc ă, U. Stănescu, „Plantele Medicinale – posibilă sursă de biopreparate cu acțiune
asupra Sistemului Neuro -Imuno-Cutanat ”, în Romanian Biological Sciences , Vol. IV, No. 3 -4, Iași, 2006, p. 12.
399 „Organele celor cinci simțuri pentru a le apăra de amăgirile diavolești, organe ale virtuții creștine.” Cf. V.
Mitrofanovici, Liturgica Bisericii Ortodoxe , cursuri univers itare, ed. Consiliului Eparhial Ortodox – Român din
Bucovina, Cernăuți, 1929 , p. 753.

64
dintre produsele vegetale400 precum Viscum album401 prin viscotoxin ă,402 Majorana
hortensis ,403 Acorus calamus,404 Inula helenium,405 Aristolochia clematis,406 Terebentina407 și
Cistus ladanifer,408 acțiuni ce nu sunt manifestate din cauze care țin de natura și procedeele
folosite la extrac ție, dar și datorit ă metodelor de administrare. Ca rezultat, ac țiunea imprimat ă
de totalitatea produselor vegetale în complex poten țează activitatea terapeutic ă și supr imă
efectele toxice.
Prin acest cadru al lucr ării, eviden țiez structura leg ăturii lucrurilor materiale
cu cele spirituale, accentu ând influen ța propriet ăților induse de produsele vegetale ,
încununate prin rânduiala bisericească de citire a rugăciunilor sfi nțitoare și de binecuvântare
cu semnul Sfintei Cruci , ele fiind întemeiate at ât pe principii fizice c ât și duhovnice ști.409
Modalitatea în care ac ționeaz ă, relief ându-se din alc ătuirea particular ă a
preparatelor ce intr ă în compoziție dar și a complexului,410 urmând să fie elucidată prin

400 Fitotoxinele sunt substanțe de natură protidică, cu proprietăți antigenice, hemaglutinogene și cu toxicitate
care o depășește pe cea a alcaloizilor; Cf. E . C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed.
Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 367.
401 În alcătuirea lui intră trei grupuri de principii active, primul fiind puternic hipotensiv, al doilea având o
acțiune hipotensivă mai slabă, dar toxic pentru i nimă, și un principiu toxic respirator; sub form ă de proteine
bazice denumite viscotoxine. Cf. A . Nistreanu, Farmacognozie , ed. Tipografia Central ă, Chi șinău, 2000, p. 590.
402 „Principiul ce determină o inhi bare a factorilor de creștere tumorală a fost denu mit viscotoxină, asupra căruia
s-au făcut numeroase teste ce dovedesc această capacitate. Laville (după Clarke) a izolat viscina, mai bogată în
vîscul de măr. Viscoresina, mai bine reprezentată în vîscul de stejar și salcâm, are proprietăți de a stimula
apetitul sexual și stimulează contracțiile uterine în inerția uterină. V îscul de stejar are proprietăți antiepileptice la
cai.” Cf. Dr. G . Jurj, „Viscum album ”, Revista Română de Homeopatie , vol. IV, Bucure ști, 1998, p p. 39-44.
403 Contraindicată folosirea ule iului, obținut prin distilarea cu vapori din frunzele de măghiran, pentru utilizarea
la femeile însărcinate; prepararea Sf ântului și Marelui Mir realiz ându-se prin decoc ție, înțelegându-se că
principiul toxic nu este prezent sub form ă nociv ă, chiar dac ă nici administrarea folosită nu este cea intern ă.
404 Uleiul de calamus, administrat sub forma rizomului de Acorus calamus, în diverse preparate, este considerat
a fi cancerigen ; în neurodegenerescen ța la șobolani având totu și efecte împotriva neurotoxicit ății indus ă de
acrilamid ă. Aceast ă toxicitate este datorat ă prezen ței alcaloizilor de tip piridinici sau indolici sub form ă de baze
cuatern are extractibile doar prin ap ă la un ph 9 -10; solvent diferit fa ță de cel folosit în produs ul studiat. Cf. T.
and W. C. E vans, Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK, 2002, p. 38.
405 Necesită precauții la administrare, deoarece poate induce reacții alergice, manifestate prin dermatite, datorate
prezenței alantolactonei ( deriva ți sescviterpenici: alantolact one, complex denumit și helenin ă, cu structur ă
apropiat ă santoninei ) și izoalantolactonei; astfel, nu este recomandată administrarea în cure prelungite sau
repetarea la intervale scurte de timp. Cf. V. Istudor, Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed.
Medical ă, Bucure ști, 2001, p p. 174 – 176. Cu toate acestea, prezen ța alantolactonelor și a uleiului volatil
imprim ă materiei prime proprietatea de a modifica secre țiile bron șice și acțiune antibiotic ă în special pe bacilul
Koch; tot dato rită unor alantolactone similare santoninei, având propriet ăți atihelmintice și diuretice. Cf. M . A.
Nan, Lucrare de doctorat Studiu farmacobotanic al speciei Inula helenium L. (Asteraceae) în vederea
valorificarii în fitoterapie , Cluj -Napoca, 2011.
406 Acidul aristol ohic administrat intern are proprietăți cancerigene. Cf. M . E. De Broe, Chinese herbs
nephropathy and Balkan endemic nephropathy: toward a single entity, aristolochic acid nephropathy , Kidney
International 81, 2012, p p. 513 – 515.
407 Necesită atenție sporit ă la administrare, deoarece po ate induce nefrotoxicitate și reacții alergice la nivel
cutanat, sub forma uleiului volatil. Cf. E . C. Gîrd, Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed.
Curtea Veche, Bucure ști, 2010, p. 34.
408 Nu se recomandă în perioada sarcinii.
409 „Căci podoabele cele tăinuite și, mai presus de orice minte, … ele sunt văzute numai în chip spiritual …” cf.
Dionisie Pseudo – Areopagitul, Ierarhia Bisericească , trad. Pr. C. Iordăchescu, Chișinău, 1932, p. 108.
410 Dr. M . Dragota , „Calea confirmării terapeutice ”, Viața Medicală , Săptămânal al personalului medico -sanitar,
5 iulie 2012.

65
întregirea acestei percep ții care contribui e la cunoaștere prin punctul de vedere ortodox
susținut de p ărintele profesor Dumitru St ăniloae.

III. 3. Caracterul nev ăzut
Pentru a p ătrunde c ât mai explicit , modalitatea și sfera d e contribu ție în care
complexul de produse vegetale își manifest ă acțiunea, voi prezenta tema dezb ătută într-unul
din cadru rile liturgice reprezentative î n care este folosit, de oarece astfel ni se va descoper i
prin analiz ă, scopul pentru care este realizat , dar și aportul pe care Sf ântul Mir îl aduce prin
latura religioas ă în domeniul medico -sanitar.
În conformitate cu învățătura de credin ță creștină, Biserica Ortodox ă
propov ăduiește menirea omului, ca fiind aceea de a se împărtăși din dragostea lui Dumneze u,
ca o urmare a ac țiunilor întreprinse de M ântuitorul Hristos prin Întrupare, c ând a ridicat
natura uman ă căzută, și i-a oferit poten ța cunoa șterii Adev ărului.
Astfel, Biserica Ortodox ă înfățișează mântuirea doar prin unirea individului
omenesc cu Hristos Dumnezeul; unire realizat ă în cadrul primirii Sfintelor Taine ale Bisericii,
prin care natura uman ă, este ajutat ă prin împărtășirea harului divin ce se pogoar ă de la
Dumnezeu Tat ăl, prin Fiul în Sfântul Duh, în parcurgerea acestui drum spre scopul primit
încă de la crea ție al omului.
Fundamentul concep ției despre Sfintele Taine, rezidu ă prin încrederea în
putin ța „lucr ării Duhului dumnezeiesc al lui Hristos printr -un om asupra altui om, prin
mijlocirea trupurilor și a materiei dintre ele, în ambian ța biser icii, ca trup tainic al lui Hristos.
Este încrederea cã Duhul dumnezeie sc poate lucra prin mijlocirea spiritului omene sc asupra
materiei co smice în general și asupra altor persoane. Prin mâna omului se scurg puteri
spirituale a supra altui om fie direct prin trup, fie prin alt ă materie. C ăci trupul omene sc e
constituit din simțuri, în care spiritul și trupul sunt nede spărțite.
Cel ce tran smite acea stă putere ce se scurge prin mân ă este subiectul care
gânde ște și voie ște, adic ă un subiect cu o bază spiritual ă; și puterea ce se scurge prin trupul
celui ce ac ționează asupra altuia merge pân ă la spiritul celui din urm ă; cei doi înt âlnindu -se
prin simțuri se întâlne sc prin spirit. Dar puterea ce o tran smite omul prin trupul său nu e
numai a spiritului și a trupulu i său, ci e și o putere cu mult mai mare ce străbate prin ele; este
puterea Duhului dumnezei esc, cu Care el se pune de acord și Căruia I se dechide prin credin ță
în ambian ța Bisericii. ”411

411 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. 3, edi ția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p. 4.

66
Toate Sfintele Taine, ne integreaz ă în viața spiritual ă prin care ne asum ăm o
ascensiune duhovniceasc ă spre întâlnirea cu divinitatea;412 Taina prin care credinciosul intr ă
în aceast ă ascensiune este Taina Sf ântului Botez, cea de -a doua fiind Taina Mirungerii, care
este o continuare a primei. Pentru a p ătrunde pe deplin aceas tă Taină, trebuie precizat ă
însemnătatea Tainei Sf ântului Botez . Aceast ă importan ță își găsește originea în Hristos, care
este Săvârșitorul nev ăzut al Tainelor, harul primit fiind numai lucrarea lui Hristos, prin care
Sfintele Taine țin seama de leg ătură dintre trup și suflet, c ât și de deschiderea sufletului c ătre
Dumnezeu; prin aceasta trupul fiec ărui credincios care prime ște Sfintele Taine poate fi unit413
în mod real cu dumnezeirea lui Hristos prin împărtășirea trupului lui Hristos în el.414
În cadrul Taine i Mirungerii, actul v ăzut este constituit prin Mir, ungerea cu
acesta și cuvintele rostite de preot „Pecetea darului Duhului Sf ânt”;415 iar lucrarea special ă, se
manifest ă prin „ar ătarea lui Hristos în comportarea omului botezat… f ără comunicarea
continu ă a Duhului cu noi, început ă prin Taina Sf ântului Mir, pe care greu am putea s ă
dezvolt ăm via ța noastr ă în Dumnezeu;”416 iar acest dialog cu dumnezeirea necesit ă
implicarea celor dou ă părți, adic ă comunicarea activ ă a ambilor parteneri.
Părintele St ăniloae, fo losind dou ă propriet ăți ale mirului, reu șește prin
îmbinarea metaforelor s ă caracterizeze contribu țiile pe care acesta le aduce în constitu ția
uman ă. Astfel, prin îmbibarea și prin mireasma Sfântului Mir, se reliefeaz ă starea de na ștere
a omului nou care, pentru a dispune de totalitatea beneficiilor materiale și spirituale, trebuie
să conlucreze cu harul.
O raportare la efectele benefice manifestate de Sf ântul Mir, este în epistola
Sfântului Apostol Ioan, în care celor un și li se recuno sc atribute precum î nvățătură
temeinic ă,417 din acestea înțelegându-se at ât aspectul material, întemeiat pe ac țiunile
substan țelor active din produsele vegetale dar care prezint ă numai o ac țiune bl ândă, cât și
aspectul spiritual, încununat de Sfin țirea prin Sf ântul Duh a prepara tului bazat pe produse
vegetale .

412 „… îmbibându -se Mirul în trup, trupul se înmoaie, își pierde rigiditatea, se lasă penetrat de Dumnezeu …”cf.
D. Staniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă , vol. III, Manual pentru Institul Teologic Universitar, ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1978, p. 73.
413 Chiar un protestant, Joseph Sittle r, a declarat, într -un referat, la Adunarea General ă a Consiliului Ecumenic,
la New Delhi (1961), c ă își dă seama c ă pentru aceasta este necesar ă o hristologie ontologic ă, un Hristos în țeles
ca factor transformator al trupului și al cosmosului.
414 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. 3, edi ția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
11.
415 Molitfelnic , ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1950, p . 24.
416 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. 3, edi ția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
45.
417 I Ioan 2, 27: „Cât despre voi, ungerea pe care a ți luat -o de la El r ămâne întru voi și nu ave ți trebuin ță ca să vă
învețe cineva și precum ungerea Lui v ă învață despre toate și înv ățătura aceasta adev ărată este și nu este
mincinoas ă, rămâne ți întru El, a șa cum v -am înv ățat.”

67
Potrivit p ărintelui St ăniloae, denota ția Tainei Mirungerii „ca înt ărire a celui
botezat pentru dezvoltarea vie ții celei noi într -o împreun ă-lucrare a lui cu Duhul Sf ânt, își
găsește expresia mai ales în faptul c ă cel boteza t este uns cu Sfântul Mir la toate m ădularele
principale ale trupului, între care se num ără organele sim țurilor. Prin aceste m ădulare și
organe omul este pus în leg ătură cu lumea, dar prin ea și cu Dumnezeu. Prin ele , noul botezat,
prime ște cele ale lumii, dar vede și pe Dumnezeu prin lume și exercit ă acțiunea lui asupra
lumii din aceast ă vedere a lui Dumnezeu, pentru a o face mai conform ă cu voia Lui. ”418
Cu privire la locul pe trupul celui care primește Sfântul și Marele Mir, Sf ântul
Chiril al Ierusalimului afirm ă că „… mai întâi ați fost un și pe frunte c a să fiți slobozi ți de
rușinea pe care primul om, c ălcător de porunc ă, o purta pretutindeni și ca s ă primi ți cu fa ța
descoperit ă slava Domnului. Apoi a ți fost un și la urechi ca s ă dobândiți auz în stare s ă asculte
Tainele dumnezeie ști […] apoi a ți fost un și la n ări, ca s ă spuneți după ce a ți primit
dumnezeiescul Mir: «Printre cei ce se m ântuiesc suntem lui Dumnezeu bun ă mireasm ă a lui
Hristos »419, dup ă aceasta pe piept ca s ă puteți sta împotriva uneltirilor diavolului îmbrăcând
plato șa drept ății,”420 adică a virtu ților care reprezint ă totalitatea deplin ătăților omene ști în
bine.
Dacă latura farmacognostic ă are un singur aspect, și anume acela prin care se
eviden țiază prezen ța substan țelor active și prin aceast a a ac țiunilor farmacologice, sfera
religioas ă se prezint ă sub forma a doua ipostaze complementare ; prima ipostaz ă este cea în
care toate actele s ăvârșite sunt pur simbolice, iar cea de -a doua este cea în care se reliefeaz ă
prezen ța activ ă a Harului dumnez eiesc ; prezen ță afirmat ă și de Sf ântul Chiril c ând vorbe ște
despre drep ții Vechiul ui Testament care „au fost un și în chip pre închipuitor. Voi însă n-ați
fost unși în chip pre închipuitor, ci adevărat, pentru că ați fost unși cu adevărat de Sf ântul
Duh. Începutul m ântuirii voastre este Hristos. Hristos este cu adevărat plămădeala, iar voi
frăm ântătura. Iar dacă plămădeala este sf ântă, este clar că se transmite sfințenia și
frăm ântăturii. ”421
Dacă prin acest act divino -uman, nu era demonstrată nici o schimbare a
integrit ății naturii omului422 și aspect ul înfățișat era unul pur simbolic, nu se mai aduceau
argumente spun ându-se că, o dat ă unși trebuie s ă „păziți ne întinată această ungere! Dacă va

418 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. 3, edi ția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
51.
419 II Corinteni 2, 15.
420 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze , trad. Pr. D . Fecioru, ed. I.B.M.B.O .R., Bucure ști, 2003, p p. 352-
353.
421 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze , p. 354.
422 „…Sfântul Mir împărtășește la toți creștinii … sunt darurile … evlaviei și al rugăciunii, al dragostei și al
înțelepciunii …” cf. Sf. N. Cabasila, „ Despre via ța în Hristos ”, trad. T. Bodogae, în Seria Teologică , Sibiu, 1946,
p. 75.

68
rămâne în voi, vă va învăța toate după cum de cur ând ați auzit că a spu s fericitul Ioan, care
ne-a dat multe învățături despre această ungere. Această sf ântă ungere este apărare a
duhovnicească a trupului și m ântuire sufletului; ”423 dacă aceast ă ungere este nesemnificativ ă,
atunci insisten ța păstrării ar fi neîntemeiat ă și iluzo rie.
Mirungerea trebuie păzită deoarece, dac ă „ți s-a uns capul tău, pe frunte, cu
untdelemn, din pricina peceții lui Dumnezeu, pe care o ai, spre a avea în tine urma peceții,
sfințirea lui Dumnezeu,”424 o „să sporiți prin fapte bune și o să ajungeți binepl ăcuți
Începătorului m ântuirii voastre.”425
Așadar act ul mirungerii , deși este s ăvârșit în aceast ă lume , își întinde originea
în dragostea divin ă revărsată peste crea ție, care nu este ceva insignifiant, nu este doar un
simbol, nu este ceva c e trebuie l ăsat în stare latent ă; ci este un început, o baz ă a omului și o
temelie spre atingerea scopului vie ții umane ; acestea doar dac ă creatura, adic ă omul, lucreaz ă
împreun ă cu harul într-o teandrie deplin ă spre înțelegerea Adev ărului și împărtășirea din
dragostea lui Dumnezeu.
În mediul religios, este accentuat ă acțiunea pe care o manifest ă Sfântul Mir
asupra capacit ății intelectuale și cognitive umane, deoarece este tema principal ă în cadru l
mistic, de unde pornesc laitmotivele reprezentate prin fapte le bune sau p ăcatele săvârșite
deliberat de omul înzestrat cu libertate decizional ă.426 Astfel, raportarea și argumentarea la
facult ățile umane este des întrebuin țată în prezentarea planului real religios în perspectiva
Sfântului Mir.
Sfântul Duh se imprim ă în mintea uman ă, sprijinind consti tuția omeneasc ă
spre orizonturi nelimitate ,427 îndreptat ă spre lumin ă și bun ătate, pentru ca omul s ă poată
cunoa ște, să cugete în gândurile care îl îngusteaz ă și să reușească să pătrund ă în tainele
nesfârșite, prin cunoa șterea în iubire a lu i Dumnezeu;428 prezent ând astfel sănătatea mintal ă
ca o urmare a ac țiunilor materiilor prin îmbinarea cu Harul divin.
Ungerea din zona urechilor arat ă „întipărirea în urechi a Duhului […] ca o
putere deosebit ă de auzire sau de sesizare a celor mai adânci î nțelesuri duhovnice ști ale
cuvintelor, ca acestea s ă nu z ăboveasc ă la cuvintele ur âte sau la în țelesurile lipsite de
adâncime și de cur ăție ale cuvintelor, ci s ă se deschid ă numai cuvintelor curate și să sesizeze

423 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze , trad. Pr. D . Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 2003, p. 354.
424 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze , p. 357.
425 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze , p. 354.
426 I Corinteni 6, 12: “ Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu
mă voi lăsa biruit de ceva. ”
427 Pildele lui Solomon 8, 11: “ Căci înțelepciunea este mai bună decât pietrele pr ețioase și nici lucrurile cele mai
prețioase nu au valoarea ei. ”
428 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmati că Ortodox ă, vol. 3, edi ția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
51.

69
numai ceea ce este curat și adânc în ele, p entru ca astfel s ă se pătrund ă de orice îndemn la
bine, aflător în ele.”429
Mirungerea din zona pieptului, ne înfățișează că aici este „puterea, dar și inima
cu sim țirile ei. Duhul întip ărit în ele le face s ă fie curate, generoase, sim țitoare, iubitoare de
Dumnezeu și de semeni, pline de bucurie, str ăine de triste țe, de pizm ă, de du șmănie.” Aceste
atribute sunt reg ăsite în trupurile curate, s ănătoase și pline de via ță; la polul opus situ ându-se
omul întunecat, cufundat în patimi, în păcate, av ând un suflet m urdar și un trup necuviincios.
Despre ungerea la mâini și la picioare , aceasta este realizat ă atât „pentru ca s ă
fie gata oricând s ă săvârșească binele și să alerge spre ajutorarea celor ce au nevoie de ajutor,
spre împlinirea apelurilor ce le face Dumneze u la el pentru s ăvârșirea binelui și ocolirea
răului;”430 dar și pentru c ă „toate darurile deosebite le câ știgăm în El și prin El. De aceea a
fost sfin țită și mâna, înf ățișătoare a lucr ării mântuitoare; și piciorul, simbolul v ădit al umbl ării
drepte. C ăci no i trebuie s ă ne împodobim cu fapte și să mergem pe calea ce duce la toate cele
plăcute lui Dumnezeu.”431
Prin ungerea cu Sf ântul și Marele Mir, Sf ântul Duh „p ătrunde și Se imprim ă în
aceste m ădulare și organe și în puterile suflete ști care stau la temelia lo r și persist ă în ele ca o
bună mireasm ă, ca și Mirul. El Se întip ărește ca o pecete nu numai pe exteriorul acestor
mădulare, ci și în interiorul lor, dând omului un chip unitar duhovnicesc.”
Prin urmare , pecetea , sau cuv ântul rostit la ungerea nou -născutul ui, semnific ă
atât întărirea cât și intipărirea Duhului Sf ânt în om,432 care întărește dar se și întipărește
accentu ând chipul personal , caracteristic naturii umane, în care se reg ăsește în acela și timp un
chip duhovnicesc , astfel întărirea fiind posibil ă doar prin înduhovnicirea omului433 ca
persoan ă.
Cu toate acestea, deoarece Sf ântul Duh imprim ă o putere sporit ă, potrivit ă cu o
parte constituent ă din trup, unele persoane sunt mai active prin anumite p ărți dec ât prin altele;
unele prin „ înțelegere, altele pri n sim țire,”434 Duhul produc ând un dar special în fiecare om,

429 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, ediția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
51.
430 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, p. 52.
431 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, p. 52.
432 „… face pe cel uns părtaș de harul Sfântului Duh, care menține viața spirituală î ncepută, o întărește și o
dezvoltă mai mult.” H. Andrutos, Simbolica , trad. J. Moisescu, ed. Centrului Mitropolitan al Olteniei , Craiova,
1955, p. 271.
433 „Mireasma plăcută este a adevăratului sacrificiu pe care Iisus l -a făcut și care a eliminat mirosul de om mort.
Deoarece Fiul lui Dumnezeu a cuprins natura umană cu trupul.” Cf. Mgr. R. Bouchex, „Le parfum et la
Liturgie,” Bulletin Religieux , du Diocèse d ’Avignon , 24 Août 2002.
434 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. 3, edi ția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
52.

70
în măsura în care și acesta din urm ă conlucreaz ă cu harul; implic ând ca rezultat al întăririi
unei p ărți, prin întărirea tuturor p ărților care intr ă în alc ătuirea organismului uman.
Prin ungerea mã dularelor principale și ale organelor sim țurilor se arat ă
importan ța ce o acord ă Biserica trupului omenesc; deoarece „prin trup se îmbog ățește și se d ă
o orientare bun ă sau rea vie ții omului în total. Prin trup i se comunic ă chiar Duhul Sfânt. Cãci
trupul e străbătut de sim țuri și prin sim țuri lucreaz ă sufletul și mintea ce se pot deschide și
dărui lui Dumnezeu. Ca urmare, prin ele lucreaz ă și Se comunic ă Dumnezeu Însuși. Nu poate
exista o sfin țire a omului f ără o sfin țire a trupului lui. Duhul Sfânt S -a revărsat și în trupul
Domnului și din El iradiaz ă și în trupul nostru.”435
Prin aceast ă Taină, „se arat ă faptul c ă Duhul Sfânt ce Se comunic ă fiecărui
credincios este Duhul Bisericii pogorât prin invocarea întregului episcopat; deci în fiecare din
credincio și coboar ă Duhul întregii Biserici și fiecare credincios este introdus în Biserica
întreag ă, pentru ca prin darul lui special s ă îmbog ățească și să ajute Biserica în totalitate, a șa
cum Biserica în totalitate sus ține și promoveaz ă darul lui special. Numai în unitatea total ă a
Bisericii se poate mântui și desăvârși fiecare credincios. ”436
Iar „prin faptul c ă Duhul Sfânt împ ărtășit în aceast ă Taină ajută pe om în
dezvoltarea unor daruri speciale, el promoveaz ă caracterul distinctiv personal al lui. Dar prin
faptul că acesta e Duhul Bisericii întregi, se arat ă că persoan a nu se poate dezvolta ca
persoan ă decât în comunitatea bisericeasc ă, cu ajutorul e i și lucrând în favoarea ei. ”437
Ungerea cu Sfântul și Marele Mir, confer ă oamenilor preoția generală,438
aceștia fiind chemați spre a fi împărați, preoți și prooroci ai Tainelor cerești.439 Taina
Mirungerii ne arată că nu doar prin puterile noastre vom actualiza darurile primite la Botez, ci
alături de ajutorul Duhului Sf ânt,440 prin folosirea în lume a harului divin,441 energia , puterea
sau lucrarea dumnezeiasc ă, necreată, care izvorăște din Ființa divină a celor trei ipostasuri,
fiind nedespărțită de Dumnezeu și care se revarsă prin mijlocirea Sfântului Duh asupra
oamenilor în scopul sfințirii și mântuirii lor.

435 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, ediția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1997, p.
53.
436 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, p. 54.
437 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. III, p. 54.
438 „… Mirungerea este considerată Cinzecimea actualizată pentru fiecare creștin.” Cf. A. Grigoraș , „Dogmă și
cult privite interconfesional și problema intercomunicării ”, teză de doctorat în teologie, în Rev. Ortodoxia , nr. 3
-4, 1977, p. 292 – 497.
439 Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicești , ed. I.B.M.B.O.R., București, 2011, p. 53.
440 Pr. D . Stăniloae, Teologie Dogmatic ă Ortodox ă, vol. 3, ediția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, p. 70.
441 Cf. Mărturisirea Ortodoxă , Între barea 104, București, 1930, p. 90: „asemănarea între Pogorârea Sfântului
Duh la Cincizecime si pogorârea la Botez prin Sfântul Mir.”

71
Aceasta este o energie actualizată prin lucrarea Duhului Sfânt, cât și o energie
ce se imbină cu ființa celui în care lucrează Duhul Sfânt,442 care se desf ășoară și lucrează în
Biserică.
Omul nu poate obține mântuirea prin propriile sale puteri, el fiind permanent
dependen t443 de ajutorul harului divin;444 astfel, fără continuarea comunic ării Duhului Sfânt,
oamenilor le este imposibil să dezvolte în Dumnezeu viața începută prin Taina Mirungerii.
Atunci când se face sfințirea Marelui Mir de către Patriarhul unei Biserici
autocef ale, împreună cu toți arhiereii, este evocată Persoana și lucrarea Domnului Hristos ,
astfel, materia tainică, pregătită în mod corespunzător din untdelemn de măsline, vin curat și
mirodenii bine – mirositoare, vine din faptul că Sfântul și Marele Mir Îl si mbolizează pe
Însuși Iisus Hristos. Această l egătur ă intim ă445 dintre Hristos și materia Sfântului și Marelui
Mir este elucidată de Sfântul Dionisie Areopagitul: „D eci compoziția Mirului ne arată, prin
caracterul ei simbolic – dând formă Celui fără de formă – pe Iisus Însuși, ca pe izvorul cel
bogat al simțirilor dumnezeiești, celor binemirositoare; anume cum revarsă El – cu măsuri
dumnezeiești – în sufletele cel e mai aproape de El, aromele cele întru totul dumnezeiești de
care, sufletele încântate și învesel ite se umplu de simțiri sfinte și gustă înviorarea cea
duhovnicească. Pentru că mirosul cel plăcut, ce se răspândește prin participare divină,
pătrunde în partea spirituală a ființei lor .”446
O alta perspectiv ă a acestei leg ături este clarificată și de predi ca Sfinților
Apostoli, pe care Clement Alexandrinul o explică astfel: „Cele petrecute atunci pot fi un
simbol al învățăturii Domnului și al patimilor Lui: picioarele, care au fost unse cu mir cu bun
miros, simbolizează învățătura cea dumnezeiască, învățătu ră care a mers cu slavă până la
marginile pământului: «În tot pământul a ieșit vestirea lor, și până la marginile lumii
cuvintele lor» (Psalmul 18, 4), că picioarele cele unse cu mir ale Domnului sunt Apostolii
care au fost părtași la profeția cea cu bun m iros a ungerii cu Duhul Sfânt […] care a străbătut
întreaga lume și au predicat Evanghelia. ”447
În acest text , interpretat de Clement Alexandrinul , ne este prezentată legătura
dintre ungerea lui Iisus și propovăduirea Apostolilor, această legătură fiind refl ectată în

442 Pr. T . Sterea, Mântuitorul Hristos și Biserica , ed. Sigma, București, 2006, p. 112.
443 Evrei 13, 14: „Căci ne -am făcut pă rtași ai lui Hristos numai dacă vom păstra cu tărie, până la sfârșit,
începutul stării noastre în El. ”
444 Filipeni 2,13: „Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi ca voi să voiți și să lucrați pentru a Lui
bunăvoință .”
445 „…mirungerea restituie asemănarea cu Dumnezeu, darul perfecțiunii…” cf. P. Evdochimov, L’Orthodoxie , ed.
Delachaux et Niestlé, Newchâtel, 1965, pp. 277 – 287.
446 Sfântul Dionisie Areopagitul, Ierarhia bisericească , trad. Pr. Cicerone Iordăchescu, în Opere complete , ed.
Paideia, București , 2000, p p. 112 -113.
447 Clement Alexandrinul, Pedagogul , PSB, vol. IV, trad. de pr. D. Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști, 1982,
p. 265.

72
participarea tuturor ierarhilor unei Biserici Ortodoxe autocefale, într -o deplină comuniune, la
sfințirea Marelui Mir și mărturisește că, printr -o neîntreruptă succesiune de la Sfinții
Apostoli, episcopii au plinătatea slujirii învățătorești a Cu vântului și a Sfintelor Taine ,
precum și menirea de a veghea neîncetat la predicarea Evangheliei.
Ca o continuare a acestor afirma ții, care ne facilitează înțelegerea modului în
care adunarea arhiereilor dintr -o Biserică Ortodoxă autocefală reuni ți în juru l Sfântului Altar
pentru a săvârși sfințirea Marelui Mir în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare,
constituie expresia desăvârșitei comuniuni a acestora și mărturia văzută a Unității Bisericești ,
putând spune conform cu învățătura de credinț ă că acest moment – ce se petrece deodată
tainic și văzut în Sfânta și Marea Joi a Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos – este
„simbolul unității Bisericii noastre și totodată al legăturilor ei de continuitate neîntreruptă cu
Biserica întemeiată de Sfin ții Apostoli, de la care purcede în ultimă linie puterea sfințitoare a
Sfântului și Marelui Mir .”448
În aceiași modalitate în care se săvârșește prefacerea Cinstitelor Daruri, în
momentul epiclezei, tot astfel, „ săvârșirea cea sfântă și vizibilă a sfințirii mirului este
necomunicabilă și nevăzută. Este deci, precum am spus, această taină sfântă […] o lucrare de
desăvârșire, cu aceleași forme simbolice, rânduieli mistice și cântări sfinte, ca și Euharistia
[..].”449 Sfântul Chiril al Ierusalimului arată puterea Sfântului și Marelui Mir spunând : „Să
nu-ți închipui că mirul acela este simplu mir. Căci după cum pâinea Euharistiei, după
invocarea Sfântului Duh, nu mai este simplă pâine – ci trup al lui Hristos, tot așa și acest sfânt
mir, după invocare, nu este simpl u mir […] dimpotrivă, este un dar al lui Hristos și al
Sfântului Duh și lucrează prin prezența dumnezeirii Lui .”450 Simbolismul săvârșirii împreună
al celor două acte, a Sfintei Euharistii și a sfințirii Sfântului și Marelui Mir, în Sfânta și
Marea Joi,451 arată că „ prin iubirea jertfelnică a lui Hristos și prin dăruirea multelor daruri ale
Sfântului Duh se zidește Biserica lui Hristos ,” 452 casă Domnului, Trup tainic al lui Hristos și
templu al Sfântului Duh, legătura tainică pătrunsă prin „ iubirea Fiului și luc rarea Sfântului
Duh pentru a aduce pe oameni la Dumnezeu – Tatăl .”453

448 †Justinian, „Cuvânt la Sfințirea Marelui Mir din anul 1965 ,” în: Mitropolia Ardealului , nr. 7 -8, 1966, p. 533.
449 Sfântul Dionisie Areopagitul, Ierarhia bisericească , ed. Deisis, Sibiu, 1997, p p. 110 -111.
450 Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheza a II -a mistagogică – Despre ungerea cu Sfântul Mir , în Cateheze
trad. Pr. Dumitru Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R. , București, 2003 , p. 557.
451 Sfânta Euharistie, deși instituită la Cina cea de Taină, a fost săvârșită după Pogorârea Duhului Sfânt; „această
legătură interioară între iubirea Fiului si lucrarea Sfântului Duh … explică săvârșirea sfințirii Mirului tocmai în
cadrul Sfinte i Euharistii din Sfânta și Marea Joi”, cf. Daniel Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „Sfântul și
Marele Mir. Înțelesul și folosul lui”, în Rev. Teologie și Viață , 1 – 6/1996 , p. 16.
452 † Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „Cuvânt la Sfințirea Mare lui Mir ,” București, 11 aprilie 1996,
în Rev. Teologie și Viață , Iași, nr.1 -6/1996, p. 16.
453 † Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „Cuvânt la Sfințirea Marelui Mir ,” București, 11 aprilie 1996,
în Rev. Teologie și Viață , Iași, nr.1 -6/1996, p. 16.

73
Prin Tainei Mirungerii toți credincioșii devin purtători ai Duhului Sfânt, act al
înfierii lor de către Tatăl prin Fiul. Această încredințare a săvârșirii Sfintei Euharistii
ucenicilor Săi ,454 Hristos o revarsă și asupra arhiereilor, cu păstrarea unității văzute a Sfintei
Sale Biserici, încredințându -le și puterea de a săvârși Taina Botezului și Taina Mirungerii
celor botezați, prin pecetea455 darurilor Sfântului Duh,456 care să fie acestora unge re a
nestricăciunii, armă a dreptății, înnoirea inimii și a duhului, scăpare de toată încercarea
diavolului , întru lauda Preasfintei Treimi.
După ce, potrivit dogmelor , specifice teologiei , și viziunii farmacognostice,
am prezentat dou ă moduri distincte, d ar inter -dependente, de anali zare a Sf ântului și Marelui
Mir; în acest capitol, printr -o încercare de reunire a celor dou ă dimensiuni, at ât cea știițifică
cât și cea metafizic ă, pentru a eviden ția punctele de inter -conexiune și cele care realizeaz ă
aspecte divergente în preparatul constituit din produse vegetale studiat; am ajuns la
înțelegerea, at ât cât ne este cu putin ță să cuprindem cu mintea,457 că lumea fizic ă este
întrep ătruns ă de lumea spiritual ă, cea dint âi oferind celei de -a doua, pentru noi, un sens ce ne
conduce spre frontiere nedescoperite încă prin cunoa șterea empiric ă.
Prin raportare la aserțiunea Sfântul Apostol Petru458 și afirma ția lui Albert
Einstein,459 metoda potrivit ă de a înțelege unele lucruri este de a le accepta prin ambele sfere
din care fac parte și de a ne deschide mintea spre orizonturi mai pu țin palpabile în
cuprinderea adev ăratelor ac țiuni, imprimate de preparatul vegetal , care st ă sub denumirea de
Sfântul și Marele Mir , și care intr ă în congruen ța celor doi poli, doar în aparen ță opuși, pentru
ca prin aceasta să poată cuprinde structura uman ă în totalitatea dihotomic ă a acesteia, cu
raportare at ât la trup ul omenesc , cât și la suflet.

454 Luca 22, 19: „Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le -a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă
pentru voi; aceasta să faceți spre pomenirea Mea.”
455 Faptele Apostolilor 19, 2 -6: „A zis către ei: Primit -ați voi Duhul Sfânt când ați crezut ? Iar ei au zis către el:
Dar nici n -am auzit dacă este Duh Sfânt. Și el a zis: Deci în ce v -ați botezat ? Ei au zis: În botezul lui Ioan. Iar
Pavel a zis: Ioan a botezat cu botezul pocăinței, spunând poporului să creadă în Cel ce avea să vină după el,
adică î n Iisus Hristos. Și auzind ei, s -au botezat în numele Domnului Iisus. Și punându -și Pavel mâinile peste ei,
Duhul Sfânt a venit asupra lor și vorbeau în limbi și prooroceau.”
456 Faptele Apostolilor 8, 16 -17: „Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezați în
numele Domnului Iisus. Atunci își puneau mâinile peste ei, și ei luau Duhul Sfânt.”
457 “Fericitul Augustin voind să scrie o carte despre Dumnezeu, după multe încercări, și -a dat seama că nu va
putea descrie nicicum ființa Dumne zeirii. Nemulțumit de insuccesul său, s -a dus să se plimbe pe malul mării.
Acolo a văzut un copilaș care -și făcuse o gropiț ă în nisip, în care ducea apă de mare într -o scoică. Întrebându -l
ce face, copilul i -a dat un răspuns pe măsura nevinov ăției lui: vre au să mut marea în gropița mea. Abia atunci și –
a dat seama și Fericitul Augustin că este asemenea copilului, că vrea să cuprindă imensitatea și Taina
Dumnezeirii în scoica minții lui.” vezi, Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu, Predici , ed. I.B.M.B.O.R. , Bucure ști,
2000, p. 368.
458 II Petru 3, 16: „…sunt unele lucruri cu anevoie de înțeles, pe care cei neștiutori și neîntăriți le răstălmăcesc,
ca și pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare. ”
459 „nu putem rezolva o problem ă folosind acela și tip de g ândire pe car e l-am folosit c ând am creat -o” cf.
Congressional Record, Proceedings and Debates of the 106th Congres First Session , vol. 145 – part IX,
publisher United States Government printing Office, Washington, june 9 – june 17, 1999, p. 12308.

74
Concluzii

Având ca punct de pornire importan ța Sfântului și Marelui Mir, at ât religioas ă
cât și medi cinal ă, este necesar ă o actualizare a denumirilor,460 precum și o precizare exact ă a
apartenen ței taxonomice a unor ingrediente;461 prin aceasta optimiz ând accesibilitatea
informa ției spre un public larg , dar și spre deschiderea dialogului cu cadrul științific .
Un alt aspect demn de a fi luat în considerare , care contribuie la poten țarea
valori lor spirituale, este eviden țierea proprietăților aromatice și terapeutice ale acestor
ingrediente, respectiv accentuarea valorii materiale a Sfântului și Marelui Mir, care sus ține
partea nev ăzută prin ac țiuni fizice manifestate în cadrul unui fitocomplex ce poten țează
însușirile divino -umane ale cre știnului.
Chiar dac ă rămân încă o serie de semne de întrebare cu privire la Sf ântul și
Marele Mir, acestea participă la Taina care este s ăvârșită și își au explica ția doar în cadrul
religios ; prin ele se po ate pătrunde în sfera mistic ă, mijlocite doar de trăirea și apropierea de
Dumnezeu.
Sfântul și Marele Mir este Apologetul unei epoci fals moderniste, care reu șește
să inaugure ze un di alog pluridisciplinar , atât de necesar , fiind benefic deopotrivă pentru aria
medical ă, cât și pentru teologi, dar și pentru cultura întregii societăți , identificat ă prin
credincioși și toți oamenii care descoperă prin aceasta puterea de viață dătăt oare a Harului
divin .
Sfântul si Marele Mir, asem ănător structurii umane dihotomice, reu șește să
întrep ătrund ă aria medical ă cu sfera religioas ă, reu șind s ă manifeste ze atât o acțiune fizic ă
asupra trupului c ât și o înglobare a energiilor divine necreate, reprezentate prin Harul
Sfântului Duh, care se revars ă peste sufletul omului și îl întărește, îl ajut ă și îl canalizeaz ă
spre atingerea scopului pentru care a fost creat, adic ă spre împărtășirea din dragostea divin ă.

460 Hipericum în Hiper icum perforatum, Lignum balsami în Myroxylon balsamum (lignum) , Spina alba în
Silybum marianum, Piper în Piper nigrum, Myrrha în Commiphora abyssinica sau Myrtus comunis, Cassia
lignea în Cinnamomum cassia, Folium nardi indicae în Nardotaschys chinensis, F ructus balsami în Myroxylon
balsamum (fructus) , Cypericum radix în Alpinia galanga, Visci în Viscum album, Saluinca în Valeriana celtica,
Cassia nigra în Cinnamomum cassia Nees, Caryophilli în Eugenia caryophyllus, Rosmarini (semen) în
Rosmarinus officinal is (semen) , Cinnamomum (scoar ță) în Cinnamomum ceylanicum Blume (cortex), Asarum
(radix) în Asarum europaeum (radix), Maceri ș în Myristica fragrans, Stachis în Stachys officinalis, Zinzibens în
Zingiber officinalis, Palitum în Myristica fragrans, Maiorana în Majorana hortensis, Zedoria în Curcuma
zedoria, Calamus aromaticus în Acorus calamus, Inula în Inula helenium, Aritolochia în Aritolochia clematis,
Iris în Iris germanica, Lignum aloes în Aquilaria malaccensis, Myrobalanus indicus în Terminalia indica,
Landanum în Cistus ladanifer, Bdelium în Commiphora africana, Styrax în Styrax tonkinensis, Moschus în
Abelmoschus moschatus, Opobalsamum în Commiphora opobalamum.
461 Lignum balsami , Spina alba , Myrobalanus indicus , Piper longum , Fructus balsami , Cypericum radix și
Lignum aloes.

75
Prin toate considerațiile prezentate, s e dorește o sensibilizare a di feritelor
grupuri de oameni pentru recerin ța acțiunilor conjugate în vederea conservar ii și protecți ei
speciilor de pe Terra, de fapt a Creației în totalitatea înțelesurilor sale; lucruri ce nu pot fi
realizate, dec ât numai în depli nă corela ție cu recunoa șterea apartene nței primordiale și doar
în congruen ță cu ajutorul înfățișat, prin Purtarea de grij ă a lui Dumnezeu, ce este oferit
omului doar ca sprijin și nu f ără o contribu ție în prealabil a omului, care trebuie s ă participe
activ la acest ajutor oferit .
Sfântul Mir se află la granița celor două domenii, științific și religios,
prezentându -se ca un didact pentru omul ce își întemeiază ideile într -o latură izolată de
cealaltă, demers ce conduce la concepții îngrădite într -un singur aspect al celor două ramuri
din care provine , neelucidând niciodată percepția ce se realizează printr -o îngrădire a
celeilalte și nu o complementaritate ce este necesar pentru a o descoperi pe deplin.

76
Bibliografie :
Izvoare:
1. Augustin Fericitul, Scrieri alese Partea întîia. Confessiones – Mărturisiri –, PSB 64,
trad. N. Barbu, ed. I.B.M.B.O.R. , București, 1985.
2. Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. I, Government of India Ministry of
Health and Family Welfare Department of Ayurveda, Yoga & Nat uropathy, Unani
Siddha and Homoeopathy, New Delhi, 2007 .
3. Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. II, Government of India Ministry of
Health and Family Welfare Department of Ayurveda, Yoga & Naturopathy, Unani
Siddha and Homoeopathy, New Delhi, 2007 .
4. Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part II, vol. III, First edition, Government of India
Ministry of Health and Family Welfare Department of Ayurveda, Yoga &
Naturopathy, Unani Siddha and Homoeopathy, New Delhi, 2007.
5. Ayurvedic Pharmacopoeia of India , part I, vol. IV, Government of India Ministry of
Health and Family Welfare Department of Ayurveda, Yoga & Naturopathy, Unani
Siddha and Homoeopathy, New Delhi, 2007.
6. Biblia Vulgata , Blaj 1760 – 1761; ed. Academia Română, București, 2005.
7. British Pharmacopoeia , published under the direction of the General Council of
Medical Education and Registration of the United Kingdom, London, 1867.
8. Cabasila N. Sfântul , „Despre viața în Hristos ”, trad. T. Bodogae, în Seria Teologică ,
Sibiu, 1946.
9. Cabasila N . Sfântul, Tâlcuir ea dumnezeieștii liturghii , ediția a II – a, trad. Pr. E.
Braniște, ed. Arhiepiscopiei Bucureștilor, 1989.
10. Cabasila N. Sfântul , Despre viața în Hristos , trad. Pr. T. Bodogae, ed. I.B.M.B.O.R.,
București, 1997.
11. Cabasila N. Sfântul , Despre viața în Hristos , trad. Pr. T. Bodogae, ed. I.B.M.B.O.R. ,
București, 2003.
12. Chiril al Ierusalimului Sfântul , „Cateheza a II -a mistagogică – Despre ungerea cu
Sfântul Mir ,” în Cateheze , trad. Pr. D. Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R., București, 2003.
13. Chiril al Ierusalimului Sfântul , Cateheze , trad. Pr. D. Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R.,
București, 2003.
14. Clement Alexandrinul, Pedagogul , col. PSB, vol. IV, trad. de pr. D. Fecioru, ed.
I.B.M.B.O.R., Bucuresti , 1982 .
15. Dictionnaire de Liturgie , „Le Saint Chrême – selon l ’abbé Migne,” Paris, 1863 .

77
16. Dionisie Areopagitul Sfântul , Ierarhia bisericească , ed. Deisis, Sibiu, 1997.
17. Dionisie Areopagitul Sfântul , Ierarhia bisericească , Opere complete, trad. Pr. C.
Iordăchescu, ed. Paideia, București, 2000.
18. Dionisie Pseudo – Areopagitul, Ierarhia Bisericeasc ă, trad. Pr. C. Iordăchescu,
Chișinău, 1932.
19. Échos d’Orient , „Composition et cons écration du Saint Chrême”, Nr. 3/1900.
20. Échos d’Orient , „Consécration du Saint Chrême a Damas en 1660”, Nr. 2/1901.
21. Encyclopaedia Britannica, Quantum mechanics , Encycopaedia Br itannica Ultimate
Reference Suite, 2014.
22. Encyclopaedia Britannica, Valeriaaceae , Encyclopaedia Britannica Ultimate
Reference Suite, published Encyclopaedia Britannica, Chicago, 2014.
23. Farmacopeea Română, ediția a X – a, ed. Medicală, București, 1993.
24. „Herma , Păstorul,” în Scrierile Părinților Apostolici , col. PSB, vol. I, trad. Pr. D.
Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R., București, 1979.
25. Ioan Damaschinul Sf ântul , Dogmatica , trad. Pr. D. Fecioru, ed. Apologeticum,
București, 2004.
26. Ioan Gură de Aur Sfântul, Omilii la Fa cere (I) . Scrieri partea întâia , col. PSB, vol.
XXI, trad. Pr. D. Fecioru, ed. I.B.M.B.O.R., București, 1987.
27. Macarie Egipteanul Sfântul, Omilii duhovnicești , trad. Pr. Constantin Cornițescu,
introd. N. Chitescu, ed. I.B.M.B.O.R., București, 1992.
28. Macarie Egipteanul Sfântul, Omilii duhovnicești , ed. I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2011.
29. Ministerul Sănătății, Titlul II Activitatea Farmaceutică. Întreprinderi și Instituții
Farmaceutice Capitolul XV. Noțiuni Generale Art.170. Definiții.
30. Monitorul Oficial, Partea I, n r. 305 din 08/05/2007.
31. New Catholic Encyclopedia , vol IV, 1967.
32. Petru Damaschin, „Învățături duhovnicești. Simeon Metafrastul. Parafrază la Macarie
Egipteanul”, în col. Filocalia , vol. V, trad. Pr. D. Stăniloae, ed. I.B.M.B.O.R. ,
București, 1976 .
33. Pidalion ul. Sau Cârma Corabiei Sobornicești și Apostoleștii Biserici a Ortodocșilor,
adică toate Sfintele Canoane, trad. de Î.P.S. Mitropolit V. Costachi, îndreptat de
protosinghel N. Scriban, în tipografia Sfintei Mănăstirii Neamțu, 1844.
34. Simeon al Tesalonicului Sfântul , „Pentru Sfânta Taină a Sfântului Mir”, în Scrieri
Liturgice , Cartea III – a, București, 1865.

78
35. Teofil al Antiohiei Sfântul, „Trei cărți către Autolic”, în Apologeți de Limbă Greacă ,
col. PSB, vol. II, trad. Pr. T. Bodogae, Pr. O. Căciulă, Pr. D. F ecioru, ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1980.
36. Tertulian, „Despre prescripția contra ereticilor”, în Apologeți de Limbă Latină , col.
PSB, vol. III, trad. N. Chițescu, E. Constantinescu, P. Papadopol și D. Popescu, ed.
I.B.M.B.O.R. , București, 1981.
37. The Interna tional Pharmacopoeia , vol V, third edition, World health Organization,
Geneva, 2003.
38. The Holy Scriptures, according to the Masoretic text – A new translation , The Jewish
Publication Society of America, Philadelphia, 1955.
39. Vasile cel Mare Sfântul, „Omilia l a Psalmul 44, 8 – 9”, în Sfântul Vasile cel Mare,
Scrieri, partea I , col. P.S.B. , vol. XVII, ed. I.B.M.B.O.R. , București, 1986.

Lucrări generale :
40. Arhieraticon , ed. I.B.M.B.O.R., București, 1993.
41. Integrated Maternal and Newborn Care , Basic skills course 20 09, reference manual,
publish by U. S. Agency for International Development Bureau for Global Health
Office of Health, Infectious Diseases and Nutrition, New York, 2009.
42. Mărturisirea Ortodoxă , București, 1930.
43. Molitfelnic , ed. I.B.M.B.O.R., București, 1950 .
44. Rânduiala la prepararea, fierberea și sfințirea Mirului , după textul aprobat de Sf.
Sinod în anul 1906, ed. Tipografia Cărților Bisericești, București, 1942 .
45. Slujba Sfântului Botez și rânduieli legate de nașterea omului , ed. I.B.M.B.O.R. ,
București, 2014 .
46. Andrutos H., Simbolica , trad. J. Moisescu, ed. Centrului Mitropolitan al Olteniei ,
Craiova, 1955.
47. Baym G., The Uncertainty Principle: Bohr and Heinsenberg from Copenhagen (the
city) to Copenhagen (the play) , University of Illinois , Urbana, 2005.
48. Bătăiosu M., Cara A., Catrinoiu L., Lungu G., Sandu V. D., Suhastru M. L., Tatu S.,
Toma D., Diabetul zaharat de tip 2. Ghid de practică pentru medicul de familie , ed.
Infomedica, București, 2005.
49. Bernstein D., Shelov S., Pediatric for Medical Students , publish by Lippincott
Williams & Wilkins, a Wolters Kluwer business, III edition, Philadelphia, 2012.
50. Braniște E., Liturgica specială – pentru facultățile de teologie , ediția a IV -a, ed.
Lumea, București, 2005.

79
51. Bucur L., Farmacognozie , ed. Muntenia, Constanța, 2008.
52. Bujor O., Ghidul plantelor Medicinale și Aromatice de la A la Z, ed. Fiat Lux,
Bucure ști, 2003 .
53. Bujor O., Ghidul Plantelor Medicinale și Aromatice de la A la Z , ed. Fiat Lux,
București, 2009.
54. Cabral F., Dictionnaire d’ Archéologie Chrétienne et de Liturgie , Tome Sixiéme,
Paris, 1925.
55. Cireșanu B., Tezaurul Liturgic al Sfintei Biserici Creștine Ortodoxe de Răsărit ,
Tomul III, Studiul Liturgic special, cursuri universitare, București, 1912.
56. Einstein A., Cum văd eu lumea , ed. Humanitas, București, 2000.
57. Eliade M., Sacrul și profanul , ed. Humanitas, București, 1995.
58. Evans T. and W. C., Pharmacognosy , 15-th edition, W. B. Saunders, Edinburgh UK,
2002.
59. Evdochimov P., L’Orthodoxie , ed. Delachaux et Niestlé, Newchâtel, 1965.
60. Evdochimov P., Arta Icoanei – o teologie a frumuseții , trad. G. Moga și P. Moga, ed.
Meridiane, București, 1993.
61. Filstich J., Tentamen Historiae Vallachicae (Încercare de istorie românească ), studiu
introductiv, ediția textului și note de Adolf Armbruster, trad. de R. Constantinescu,
București, 19 79.
62. Floca I., Canoanele Bisericii Ortodoxe , note și comentarii , ed. Arhiepiscopiei, Sibiu,
1992.
63. Floca I., Drept Canonic Ortodox, Legislație și Administrație Bisericească , vol. II, ed.
I.B.M.B.O.R., București, 1990.
64. Gîrd E. C., Curs de Farmacognozie Fitoch imie Fitoterapie , vol. I, ed. Curtea Veche,
București, 2010.
65. Gîrd E. C., Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie , vol. II, ed. Curtea Veche,
București, 2010.
66. Gall D. R. Le, Dictionnaire de Liturgie , ed. CLD, 3 édition, Chambray, 1997.
67. Gourgues M., A la droite de Dieu. Résurrection de Jésus et actualisation du Psaume
110:1 dans le Nouveau Testament , Paris, 1978.
68. Groom N., Frankincense and Myrrh. A Study of the Arabian Incense Trade , publisher
Longman Group, United Kingdom, 1981.
69. Graham T., Arsdall A. V. , Herbs and Healers from the Ancient Mediterranean
through the Medieval West , publisher Ashgate Publishing, Farnham – England, 2012.

80
70. Hatfield N. T., Introductory Maternity & Pediatric Nursing , edition 3, publisher
LWW, 2013.
71. Hernandez C. G., Singleton J. K ., Aronzon D. Z., Primary Care Pediatrics , publish
by Lippincott Williams & Wilkins, a Wolters Kluwer business, I edition,
Philadelphia, 2001.
72. Herodotus , translated from the Greek by the Rev. William Beloe, vol. II, the second
edition, publisher Luke Hansa rd, Lincoln’s – Inn, 1806.
73. Iorga N., Bizanț după Bizanț , ed. Gramar, București, 2002.
74. Istudor V., Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie , vol. II, ed. Medicală, București,
1998.
75. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie , vol. I, ed. Medicală, Bucu rești,
2001.
76. Istudor V., Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie , vol. II, ed. Medicala, Bucuresti,
2001.
77. Iwu M. M., Handbook of African Medicinal Plants , edition I, publisher CRC Press,
Boca Raton, 1993.
78. Jurj G., Viscum album , Revista Română de Homeopatie, vol. IV, București, 1998.
79. Kabra S. K., Srivastava R. N., Pediatrics. A Concise Text , publish by Elsevier A
division of Reed Elsevier India Private Limited, New Delhi, 2011.
80. Klein E., A Comprehensive Etymological Dictionary of the Hebrew Language for
reade rs of English , The University of Haifa, Carta Jerusalem, 1987.
81. Klossner N. J., Introductory Maternity Nursing , vol. I, publisher LWW, Philadelphia,
2006.
82. Komaroff A. L., Harvard Medical School Family Health Guide , publisher Neal –
Shumann, New York, 2005.
83. Lemeni A., Sensul eshatologic al Creației, ed. Asab, București 2004.
84. Milaș N., Canoanele Bisericii Ortodoxe însoțite de comentarii , vol. II, partea I, trad.
de N. Popovici și U. Kovincici, ed. Tipografia Diecesană, Arad, 1934.
85. Mitrofanovici V., Liturgica B isericii Ortodoxe , cursuri universitare , ed. Consiliului
Eparhial Ortodox – Român din Bucovina, Cernăuți, 1929.
86. Mowat J. L. G., Texts, Documents, and Extracts chiefly from Manuscripts in the
Bodleian and other Oxford Libraries Mediaeval and Modern series. , vol. I, part. I,
Sinonoma Bartholomei , published at the Clarendon Press, Oxford, 1882.
87. Musselman L. J., Figs, Dates, Laurel, and Myrrh Plants of the Bible and the Quran ,
publishing Timber Press, Portland Oregon, 2007.

81
88. Nistreanu A., Farmacognozie , ed. Tipo grafia Centrală, Chișinău, 2000.
89. Pais A., Subtle is the Lord. The science and the life of Albert Einstein , published by
the Oxford University Press Inc, in the United States New York, 2005.
90. Paul Mitropolitul Suediei, Sfântul Mir în Biserica Ortodoxă Răsări teană , Tesalonic,
1972.
91. Păcurariu M., Predici, ed. I.B.M.B.O.R., București, 2000.
92. Pârvu C., Universul Plantelor – Mica enciclopedie , ediția a -II-a, ed. Enciclopedică,
București, 2000.
93. Pengelly A., The Constituents of Medicinal Plants. An introduction to th e chemistry
and therapeutics of herbal medicine , second edition, publisher Allen & Unwin,
Australia, 2004.
94. Rămureanu I., Istoria Bisericească Universală , ed. I.B.M.B.O.R. , București, 2004.
95. Răducanu D., Bujor O., Plante și Miresme Biblice Hrană pentru Sufl et și Trup , ediția
a-II-a, ed. Fiat Lux, București, 2014.
96. Samour P. Q., King K., Essentials of Pediatric Nutrition , publish by Jones & Bartlett
Learning, Burlington, 2013.
97. Schmemann A., For the Life of the World. Sacraments and Orthodoxy , St. Vladimir’s
Seminary Press Crestwood, New York, 1998.
98. Stăniloae D., Teologia Dogmatică Ortodoxă , vol. I, ediția a – II – a, ed. I.B.M.B.O.R. ,
București, 1996.
99. Stăniloae D., Teologia Dogmatică Ortodoxă , vol. III, Manual pentru Institul Teologic
Universitar, ed. I.B.M.B.O .R., București, 1978.
100. Stăniloae D., Teologie Dogmatică Ortodoxă , vol. III, ediția a II -a, ed. I.B.M.B.O.R.,
București, 1997.
101. Stăniloae D., Teologia Moral ă Ortodoxă , vol. III, Manual pentru Institutul Teologic
Universitar, ed. I.B.M.B.O.R., București, 1981.
102. Steinhardt N., Dăruind vei dobândi. Cuvinte de credință, Mănăstirea Rohia și ed.
Polirom, Iași, 2008.
103. Steinhardt N., Jurnalul fericirii , Mănăstirea Rohia și ed. Polirom, Iași, 2008.
104. Sterea Tache Pr., Mântuitorul Hristos și Biserica , ed. Sigma, București, 2006.
105. Stracke J. R., The Laud Herbal Glossary , publisher Rodopi, Amsterdam, 1974.
106. Streza Laurențiu, Tainele de inițiere creștină în Bisericile Răsăritene, Colecția
Teologie și Spiritualitate , ed. Trinitas, Iași, 2002.
107. Todoran I., Zăgrean I., Teologia Dogma tică – manual pentru seminariile teologice ,
ed. I.B.M.B.O.R. , București, 1991.

82
108. Viller M. Ed., assisté de F. Cavallera et M. Olphe Galliard, Dictionnaire de
Spiritualité Ascétique et Mystique Doctrine et Histoire , éditeurs Beauchesne et ses Fils,
Paris, 194 9.
109. Webber M., Pașii Transformării – Cei 12 Pași , trad. N. Amariei și C. Varga, ed.
Kolos, Iași, 2008.

Articole/Studii:
110. Act Sinodal la Sfințirea Marelui Mir 2002.
111. Abbas F. A., Al – Massarany S. M., Khan S., Al – Howiriny T. A., Mossa J. S.,
Abourashed E. A ., „Phytochemical and biological studies on Saudi Commiphora
opobalsamum L. ”, in PubMed , Nr. 21, May, 2007.
112. Aqueda B., Parlade J., de Miquel AM, Martinez – Pena F., „Characterization and
identification of field ectomycorrhizae of Boletus edulis and Cistus ladanifer ,” in
PubMed , Mycologia, Jan. – Feb., Nr. 98, 2006.
113. Bouchex R. Mgr., „Le parfum et la Liturgie,” Bulletin Religieux , du Diocèse
d’Avignon, 24 Août 2002.
114. Braniște E., „Cuvânt de învățătură la sfințirea Marelui Mir,” în Rev. Mitropolia
Olteniei , nr. 7 – 8, 1978.
115. Broe M. E. D., „Chinese herbs nephropathy and Balkan endemic nephropathy: toward
a single entity, aristolochic acid nephropathy ”, in Kidney International 81, 2012.
116. Causes of Diabetes – National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney
Diseases , publication no 14 – 5164, June 2014.
117. „Ceremonia Sfințirii Mirului”, în Ziarul Românul , din 27 martie 1882.
118. Congressional Record, Proceedings and Debates of the 106th Congres First Session ,
vol. 145 – part IX, publisher United States Government pri nting Office, Washington,
june 9 – june 17, 1999.
119. Cristea V., Tămaș M., Berce S., „The Plants in the composition of the Great and Holy
Chrism ,” în Contribu ții Botanice , XLIII, Cluj – Napoca, 2008.
120. † Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „Cuvânt la Sf ințirea Marelui Mir ,
București, 11 aprilie 1996”, în Rev. Teologie și Viață , Iași, nr.1 -6/1996 .
121. † Daniel Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „Sfântul și Marele Mir. Înțelesul și
folosul lui”, Teologie și Viață , 1 – 6/1996 .
122. Dragotă M., „Calea confirmării te rapeutice ”, în Viața Medicală , Săptămânal al
personalului medico -sanitar, 5 iulie 2012.

83
123. Dură Pr. I. V., „Sfințirea Sfântului și Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română
(secolele XVI – XIX)”, în vol. Centenarul autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române,
1885 – 1985 , București, 1987.
124. Dură N.V., „Forme și stări de manifestare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române
de-a lungul secolelor. Mărturii istorice și canonice”, în vol. Centenarul autocefaliei
Bisericii Ortodoxe Române, 1885 – 1985 , bucurești, 1987.
125. Dură N. V., „Dispoziții și norme canonice privind administrarea Sfântului și Marelui
Mir. Sfințirea Sfântului și Marelui Mir pe teritoriul țării noastre, expresie elocventă a
autocefaliei Bisericii Române de -a lungul secolelor”, în Rev. Mitropolia Moldovei și
Sucevei , nr. 1 – 3, 1981.
126. Ezekiel I., Mabrouk M. A., Ayo J. O., Goji A. D. T., Okpanachi A. O., Mohammed
A., Tanko Y., „Study of the Effect of Hydro – Ethanolic Extract of Commiphora
africana (Stem – bark) on Sleeping Time and Convulsion in Mice ,” in Asian Journal of
Medical Sciences , 25 June 2010.
127. Făclia Ortodoxă , buletin misionar, periodic al Parohiei raionului Anenii Noi, nr. 12,
ianuarie – februarie 2009.
128. Gîrd E. C., „Suplimentele alimentare/nutritive, între mit și adevăr ,” în Revista Politici
de Sănătat e, publicat de Alexandra Puiu, la 12 septembrie 2014.
129. Graiul Ortodoxiei , ziar informativ parohial, tipărit de parohul Serghei Popescu, nr. 13,
2011.
130. Grigoraș A., „Dogmă și cult privite interconfesional și problema intercomunicării ”,
teză de doctorat în teo logie, în Rev. Ortodoxia , nr. 3 -4, 1977.
131. International Journal of Pharmaceutical Sciences Review and Research , vol. V, Issue
I, art. – 010, Nov. – Dec., 2010.
132. Ivan I., „Sfințirea Sfântului și Marelui Mir” în Rev. Mitropolia Ardealului , nr. 7 – 8,
1966.
133. † Justinian, „Cuvânt la Sfințirea Marelui Mir din anul 1965”, în Rev. Mitropolia
Ardealului , nr. 7 – 8, 1966.
134. Marc E. B., „Chinese herbs nephropathy and Balkan endemic nephropathy: toward a
single entity, aristolochic acid nephropathy ,” in Kidney Internation al 81, 2012.
135. Milos M. F.and Macris D., „Circumcision: A Medical or a Human Rights Issue ? ,” in
Journal of Nurse – Midwifery , vol. 37, number 2, March/April, 1992.
136. Miron A., Gille E., Tătărîngă G., Hăncianu M., Aprotosoaie A. C., Cioncă O. G.,
Stănescu U., „Plantele Medicinale – posibilă sursă de biopreparate cu acțiune asupra

84
Sistemului Neuro -Imuno -Cutanat ,” în Romanian Biological Sciences , Vol. IV, No. 3 -4,
Iași, 2006.
137. Nan M. A., Lucrare de doctorat Studiu farmacobotanic al speciei Inula helenium L.
(Aster aceae) în vederea valorificării în fitoterapie , Cluj -Napoca, 2011.
138. Ndoye M., Diallo I., Gassama Y. K., „Reproductive biology in Balanites aegyptiaca
(L.) Del., a semi – arid forest tree ,” in African Journal of Biotechnology , vol. 3,
January 2004.
139. Pogan D., Constituția teandrică a Bisericii , teză de doctorat în teologie, București,
1987.
140. Radu D., Caracterul eclesiologic al Sfintelor Taine și problema intercomuniunii , teză
de doctorat în teologie, București, 1978.
141. Renașterea , nr. 4 – 7, Cluj, 1993.
142. Scrisoare Duhovnicească – Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania, Europa
Centrala și de Nord , buletin de informații, anul XIV, nr. 1 (154)/2010, ian. 2010.
143. Subasinghe U., Hettiarachchi D. S., Rahnamalala E., „Agarwood – type Resin from
Gyrinops walla Gaertn: A n ew discovery ,” in Journal of Tropical Forestry and
Environment , vol. II, nr. 02, 2012.
144. Tanninen M. H., Extemporaneous preparation of paediatric oral formulation, Studies
conducted in nifedipine powders, capsules and suspension in a hospital pharmacy ,
Licen tiate Thesis , Kuopio, 2008.
145. Tanninen M. H., Compounding of Paediatric Oral Formulations, Extemporaneous
Nifedipine Capsules, Powders and Suspensions in te Hospital Pharmacy , publication
of the University of Eastern Finland, Dissertation in health Sciences , Kuopio, 2013.
146. Tarnavski T., „Scurtă explicare a ritului Sfântului Botez și al Sântului Mir”, în Revista
Candela , anul XIV, dec 1895, nr. 12.
147. Zaveri M., Khandhar A., Patel S., Patel A., „Chemistry and Pharmacology of Piper
longum L. ,” in International Jour nal of Pharmaceutical Sciences Review and
Research , vol. 5, article – 010, November – December 2010.

85
Anexe:
Anexa 1: Compoziția Sfântului Mir: 462
Denumire tradusă Denumire în franceză Cantitate
1. ulei de măsline pur l’huile d’olive pure 700 okes – 400 drames
2. vin roșu (grecii îl
numesc negru ) le vin rouge 200 okes
3. apă de flori de
portocal l’eau de fleurs d’orager 32 livre -149 drames
4. apă de trandafir l’eau de rose 40 livres
5. sacâz le mastic 20 livres
6. smirnă balsamum
benivivum/baume
naturel 20 livres
7. – Cisus vitiginea 6 livres
8. lemn de aloe bois d’aloes 4 livres
9. piper piper longum 4 livres ½
10. nuci de nucșoară Myristica officinalis, les
noix de muscades 6 livres
11. frunze de scorțișoară folium indicum 1 livres ½
12. lemn de scorțișoară la cassia ou cannelle 4 livres
13. styrax le styrax liquide 4 livres
14. smirnă le balsamodendron
myrrha 12 livres
15. piper negru boabe piper nigrum 10 livres
16. – idkhiri mekkai
(schoenanthe ou jonc
odorant ) 4 livres
17. lemn de ba lsam le bois de baumier 1 livres ½
18. Acorus calamus le calamus aromaticus 6 livres
19. rădăcină de stânjenel l’iris de Florence/ racine
de violette 12 livres
20. șofran le baccharis de
Dioscorides… La
traduction turque
indiquerait plutot le
safran 6 livres
21. Aristolochia aristolochia longa ou
rotunda 1 livres ½
22. semințe de balsam graine du baumier 4 livres
23. musta sau motha cyperus rotundus 6 livres
24. boabe de mirt les baies de myrte 2 livres
25. nard nard celtique, valeriane
celtique 4 livres
26. Croton cascarilla cassia fistula, l’ecorce
de cascarille 4 livres
27. balanos miripsiki glans unguentaria 1 livres ½

462 Échos d’Orient , „Composition et consécration du Saint Chrême ”, Nr. 3/1900, p p.130–136.

86
28. semințe de cardamon le petit cardamome 6 livres
29. cuișoare le girofle 12 livres
30. lemn de scorțișoară confondu le cinnamome
avec la cannelle 12 livres
31. nard sălbatic l’assaron beron 6 livres
32. flori de nucșoară fleur de muscade 4 livres
33. terebentină térébenthine de Venise 14 livres
34. myrobalan Myrobalan noir 4 livres
35. măghiran la marjolaine, la
mangi orana 4 livres
36. landanum le tablettes de landanum 20 livres
37. nard nard indien 4 livres
38. tămâie albă Boswellia serrata 20 livres
39. ghimbir gingembre, à l’odeur
camphrée et aromatique 12 livres
40. ghimbir curcuma zérumbet,
gingembre sauvage 5 livres
41. schinduf, fân grecesc Trigonella foenum –
graecum 4 livres
42. inula inula campana 4 livres
43. ulei de scorțișoară huile de cannelle de
Ceylan 1 livres ½
44. ulei de micșunea l’huile de giroflée 1 livres ½
45. ulei de nuci de
nucșoară l’huile de noix de
muscades 3 livres
46. balsam le baume de la Mekke 14 livres
47. ulei de trandafir l’huile de roses 20 drames
48. ulei de semințe de
nucșoară l’huile de macis 21drames
49. ulei de lămâie l’huile de citron 70 drames
50. ulei de migdale le fruit du baumier,
carpobalsamon, amande 35 drames
51. ulei de măghiran l’huile de marjolaine 36 drames
52. ulei de dafin l’huile de laurier 70 drames
53. ulei de rozmarin le dendrolibanon, ros
marinus officinalis 35 drames
54. ulei de levănțică l’huile de nard et l’huile
de lavande 35 drames
55. mosc musc indien ou musc de
Chine 40 drames
56. ambră ambre blanc 65 drames

87
Anexa 2:
Denumire în română Denumire referință Cantitate
1. Roibos Aspalathus linearis, rooibos,
fleurs de Kandoûl 120 drame s
2. Curcuma zerumbet Zerneb, Eleagnus 60 drames
3. Scoarță de scorțișoară D’écorce de cannelle
(cassia) 20 drames
4. Nucșoară De noix de muscade,
Myristica officinalis 15 drames
5. Valeriană De nard, Andropogon
nardus, Jatamansi 30 drames
6. Nucșoară De macis 30 drames
7. Scorțișoară De cinnamome et de girofle 30 drames
8. Mir roșu de Arabia Myrrhe rouge d’ Arabie,
Balsamodendron myrrha 60 drames
9. Lemn de aloe De bois d’ aloès 30 drames
10. Șofran de Persia De sofron de Perse, Crocus
sativus 30 dr ames
11. Styrax roșu De storax rouge de Folak,
Styrax officinalis 120 drames
12. – Cinnamome et de girofle 128 drames
13. – Nard indien 60 drames
14. Scoarță de scorțișoară D’écorce de cannelle 30 drames
15. – De macis 24 drames
16. – Bois d’ aloès 60 drames
17. Lemn de cassia sau scorțișoară
(specie a genului cinnamomum și
laurus) De bois de cassi et cannelle 60 drames
18. Cissus vitiginea (Amomum
racemosum) Yakouti amomum 60 drames
19. Lemn dulce Réglisse, Glycyrrhiza glabra 30 drames
20. Acorus calamus Roseau aromatique calamus 30 drames
21. – Costus amer (Saussurea
costus) 60 drames
22. Trandafiri roșii de Irak sau Persia Roses rouges 60 drames
23. Santalum Sandal blanc 60 drames
24. Rezină Landanum 1 drames
25. Tămâie de Jaoui D’encens d’j aori 1 drames
26. Ghimbir Gingembre 1 drames
27. Usturoi Girofle 1 drames
28. Lemn de aloe D’agalloche (Evcoecaria
Agallocha) 1 drames
29. Costus uscat Costus sec (Saussurea
costus) 30 drames

88
Anexa 3: Compoziția Sfântului și Marelui Mir după textu l aprobat de Sfântul
Sinod în anul 1906.463
Denumire în greacă Denumire în latină Denumire în germană Cantitate
a) Plante
1. Κόπον Hypericum sive costum Gelb -Johannis -Kraut 630 g
2. Ξςλο ϐάλζαμον Lignum balsami Balsam -Holz 945 g
3. Εσηνανζε Spina alba (sive iuncus
aromaticus) Cameels -Stroh, oder
Frauen -Disteln 630 g
4. Πέπεπ Piper Pfeffer 1.575 g
5. Σμύπνε Myrrha Myrrhen 1.260 g
6. Πέπεπ μαπxόν Piper longum Lang -Pfeffer 630 g
7. Σςλοxαζζία Cassia lignea (sive
lignum acaciae) Cassienholz 945 g
8. Φύλλον ίνδηxόν (ηήρ
ίνδηxήρ ναπού
θύλλον) Folium indicum (folium
nardi indicae, sive spica
indica) India -nische Spicanardt 945 g
9. Καππο ϐάλζαμον Fructus balsami (recte
gemae balsami) Balsam -Knospen 630 g
10. Κύπεπ (xύπεπον) Cypericum (radix
cyperici) fouchet ( sive
galanga) Galgant 1.575 g
11. Μςηδόxοxxα Visci grana Mistel -beeren 945 g
12. Κεληηxόν (xεληηxή
νάπδορ) Saliunca (celtica nardus) – 315 g
13. Καζζία μέλαηνα Cassia nigra – 630 g
14. Καπςόθςλλα Caryophilli Wurz -Neglein 945 g
15. Κάσπηρ (xάσπευν) Semen roris marini (sive
folia roris marini) Galben -Kraut 630 g
16. Κηννάμυμ ον Cinnamomum (recte
cortex cinnamomi) Zimmet 1.890 g
17. Αζαπον Asarum (recte radix
asari) cabaret Wurz -Hasel 630 g
18. Μάxάπον Maceris – 315 g
19. Πέηηηον Palitum (caulis muscat a
sive odorata) – 1.890 g
20. Σάμτςσοε Maiorana – 315 g
21. Σηασον (ζηάσςρ) Stachys (sive marubium
album) Weisser Andorn 315 g
22. Τδηνηδί ϐεπηρ Zinziberus Ingber 1.260 g
23. Ξοςηυμπά
(δοςπυμπά) Zedoaria Zitwer 630 g
24. Βοηολύεξενονηxή
ηαύηε άxεπον Folia peregrina et ea
quidem calamus
aromaticus Calmus 630 g
25. Ελένηον Inula, aulnee Alandt 630 g
26. Απηζηολοσηα Aristolochia, rattelou –
sarrazine Langer Ostterlucy 315 g

463 Rânduiala la prepararea, fierberea și sfințirea Mirului , după textul aprobat de Sf. Sinod în anul 1906, ed.
Tipografia Cărților Bisericești, B ucurești, 1942, pp. 4 – 5.

89
27. Ιπηρ Iris, gladiolus, flambe,
glaicul Florentinische Beil –
Wurzel 315 g
28. Ξςλαλόε άγάλλοσον Agallochon, lignum
aloes Paradis -oder Aloe -Holz 315
b) Reșine
29. Τεπε ϐύνζε Terebinthi Terpentin 1.890 g
30. Μςπο ϐαλανον Myrobalanus indicus,
balanus aegyptiaca,
glandes unguentariae – 630 g
31. Λάδανον Landanum – 1.575 g
32. Ληϐανον Olibanun Weihrauch 1.575 g
33. Βόσον (Βόλσον) Bdelium 315 g
34. Σηύπαξ Styrax (liquida) sive
(calamita) Styrax 315 g
35. Μόζσορ Moschus (verus) – 18 g
36. Βαλζαμέλαηον Opobalsamum – 315 g
c)
37. – Oleiu (untdelemn) curat – 60 L
38. – Vin natural, curat ,
mirositor (cât va trebui) – 120 L