Analiza Factorilor de Influenta Asupra Dinamicii Si Raportului de Forte Intre Principalele Valute de pe Piata Financiara Internationala

Contents

Capitolul I :

Cadrul de analiză bursieră specific pietei valutare globale

1. Ce sunt piețele financiare ?

1.1. Tipologia piețelor de capital:

2. Piețele derivate

2.1. Instrumentele financiare derivate

2.2. Rolul instrumentelor financiare derivate

3. Piața Valutară Internațională ( FOREX)?

Capitolul II:

Studiul pieței valutare prin analiza fundamentală

1. Factorii care țin de evoluția forței de munca

2. Factori de creditare interbancara și politica monetară

3. Factori de creștere economică (caracterizeză capacitatea de împrumut bancar)

4. Balanțele comerciale ale fiecărei țări

5.Factori care țin de dinamica producției industriale și a serviciilor

6.Factori care țin de intervenția băncilor naționale

7.Controlul ratei inflației și rapoartele publice

8.Factorii politici.

8.1. Alegerile parlamanetare din fiecare țară

8.2. Schimbarea guvernatorilor băncilor naționale

8.3. Conflictele armate

8.5. Asocierea sau disocierea unor state

8.6. Eșecul politicilor de colaborare

8.7.Fraudele economice și politici greșite

8.8.Piețele adiacente vizează:

9. Indicii bursieri internaționali.

10.Piața prețurilor .

2. Principalii actori pe piața valutelor.

3.Exemplu de influențare a ratei de schimb EUR/USD de către indicatorii de pe piața muncii

4.Analiza fundamentală în cazul influențării valutelor prin intervenția factorului politic si cel al băncilor centrale din tări diferite și influența corelată a acestora.

5. Analiza fundamentală în cazul apariției unor dezasttre de mediu asupra piețelor valutare.

Capitolul III :

Elemente de analiză tehnică aplicate pe piața valutară globală

1. Indicatorii tehnici.

2. Indicatorii de bază în teoria piețelor valutare

2.1.Elliot wave

2.2.Numerele Fibonacci

2.3.Bollinger band

2.4.RSI – Relative Strenght Index

CONCLUZIE

Bibliografie

Lista de figuri

Figure 1- Chart EUR/USD – Comentariul Guvernatorului Draghi

Figure 2- Chart EUR/USD- Publicarea indicatorului Nonfarm Payrolls

Figure 3- Chart – Rata Dobânzii la împrumuturile acordate de BOJ

Figure 4- Chart – Politica BOJ-Alegerea lui Shinzo Abe

Figure 5- Chart- Alegerea lui Abe Shinzo

Figure 6- Chart- Tsunami-ul din Japonia si interventia G7 asupra YEN

Figure 7- Diagrama – Structura rezervei valutare a României

Figure 8- Chart- Principiul Elliot Wave

Figure 9- Chart- Exemplificarea principiului lui Elliot

Figure 10- Chart – Trendul în urcare a indicatorului Elliot Wave

Figure 11- Chart- Bollinger Bands

Figure 12- Clopotul lui Gauss

Figure 13- Chart – Indicatorul RSI

Figure 14- Chart – Divergenta RSI si evenimentele economice

Introducere

În cadrul pieței internaționale valutare s-a dezvoltat de-a lungul timpului un tip de relații financiare, mijlocite prin procesul de vâzare-cumpărare de valute. Astfel persoanele fizice și instituțiile financiar bancare , au dorit să obțina un profit din evoluția raportului valoric între valutele internaționale . Potrivit BIS(Bank of internațional Settlements), cele mai tranzacționate valute sunt Dolarul American (USD), Euro (EUR) și Francul Elvețian (CHF), iar cele mai tranzacționate perechi sunt EUR/USD cu 32% din totalul rulajului pe piața valutară, CHF/USD 21%, USD/JPYși USD/GBP cu 8% și CHF/EUR cu 7%, reprezentând în medie peste 60 % operațiuni Swap și restul Spot.

Lucrarea se bazează pe analiza operațiunilor financiare care influențează raportul între principalele valute de pe piața Spot ,având o finalitate ca termen, mai mică de 48 de ore.

Odată cu inființarea societății non profit Swift, la care au aderat peste 3000 de bănci importante din 192 de țări și dezvoltarea sistemului european „Target” de plăți interbancare, s-a favorizat dezvoltarea pieței Spot și tranzacționarea online prin vânzare-cumpărare , a principalelor valute de pe piața. În acest fel s-a ajuns la sistemul de tranzacționare ECN (Electronic Communication Network) care oferă posibilitatea schimbului de prețul în timp real oricărui utilizator prin brokeri autorizați.

Dezvoltarea sistemului de brokeraj care utilizează ECN, a dus la apariția sistemului de tranzacționare NDD(No dealing desk) care dă acces persoanelor fizice neautorizate și nelicențiate, la rate de schimb imediat tranzacționabile.

Pentru mijlocirea tranzacționarii de tip NDD , brokerii ECN utilizează mijloace de acces electronice la piața valutară (platforme electronice de tranzacționare) care oferă posibilitatea vizualizării în timp real a ratelor de schimb, adaptate de către brokeri, în funcție de prețul la care acesta cumpăra sau vând „en-gros”, valută pe piață. Platformele de tranzacționare electronică reprezintă instrumente de lucru necesare vânzării-cumpărării de valută în sistem retail (vânzare și cumpărare de valută cu amănuntul ) .

În acest fel se ajunge ca o persoană pregatită profesional sau cu studii colaterale (matematician, statistician) să aibă acces la tranzacționarea de valute, asemeni unui broker , reusind să obțina profit, sau să piarda, în mod individual, În funcție de gradul de pregătire și complexitatea prețul lor de care dispune. Profitul sau pierderea este determinată de alegerea perechii valutare, sumei investite și a capacității de analiză individuală privind intrarea sau ieșirea pe /de pe piața valutară.

Lucrarea de față își propune tocmai exemplificarea modului în care, în contextul evoluției tehnologice internaționale s-a ajuns ca investițiile pe piața de capital să se facă din fața calculatorului , fără a mai fi nevoie de o deplasare la burse specializate. Acest tip de tranzacționare se încadrează în conceptul OTC (Over-The-Counter), deoarece vânzare-cumpărarea de valută se face în baza unui contract încheiat între broker și persoană care investește, ghișeul fiind înlocuit cu calculatorul.

Instituții specializate cum este FSA(Autoritatea Serviciilor Financiare în UK) sau NFA(National Futures Association în USA) licențiază brokerii și impun standardele de conduită între brokeri și clienți. Unul dintre brokerii ECN recunoscuți pe plan internațional, care va face obiectul analizei în cadrul prezentei lucrări este Forex Capital Market Ltd.(FXCM) , este reglementată atât de către NFA cât și de FSA și este listată la bursa de la New York (New York Stock Exchange). În acest sens se va analiza platforma de tranzacționare oferită de FXCM (Active Trader) și serviciile complementare puse la dispoziția clientului, pentru luarea unei decizii de vânzare-cumpărare de valută.

Serviciile oferite de către broker constau în indicatori matematici necesari analizei tehnice ; în același timp, dezvoltarea pieței valutare la nivel de retail a dus la apariția pe piața, a unor prestatori de servicii specializați care oferă prețul economice și politice, în timp real asupra indicatorilor economici ai țărilor a căror valute se tranzacționează pe piața valutară . Aceștia preiau prețul de la instituțiile publice din statele unite ale Americii, țările Uniunii Europene, Japonia, Elveția, etc., și le publică în timp real investitorilor de retail de pe piața valutară, contribuind la analiza fundamentală pe care o fac clienții. În acest sens unul dintre prestatorii de servicii este agenția de presa „Reuiters” sau „Bloomberg” din SUA, dar și site-uri specializate cum este „Investing.com” dețin ut de societatea Fusion Media Ltd. sau site-ul specializat în prețul de forex în timp real „DailyFX.com” , aparținând brokerului FXCM. Agențiile de presă Reuiters sau Bloomberg , oferă prețul economice, dar și analize de tranzacționare tehnică, prin publicarea unor păreri a specialiștilor în domeniu. Au apărut în același timp chiar și posturi de televiziune specializate cum este Bloomberg TV, recunoscut prin prețurile privilegiate pe care le obțin din interiorul fenomenelor economice și politice.

Din descrierea de mai sus, rezultă că tranzacționarea modernă a valutelor trebuie să îmbine prețurile tehnice, statistic-matematice, oferite de către platformele de tranzacționare, care cuprind grafice sugestive privind evoluția prețurilor, cu cele privind analiza prețul lor economice și a indicatorilor macroeconomici, pe care le oferă prestatori de servicii. Lucrarea de disertație are ca scop să dezvolte printr-un studiu de caz, modelul optim de abordare a pieței valutare, prin îmbinarea prețul lor tehnice și economice oferite de mediul virtual în scopul investiției reale de capital, dezvoltarea în timp a unui portofoliu investițional de valute utilizând analiza tehnică, fundamentală, psihologia pieței și teoria fundamentală a pieței valutară.

Prin teoria fundamentală a pieței valutare, se întelege suma minimă de principii , dezvoltată în timp, de mari jucători individuali pe piața valutară, care și-au transmis experiența publicului larg, prin lucrări de specialitate, cum este de ex („New Concepts în Technical Trading Systems” – J. Welles Wilder) care a dezvoltat indicatori folosiți în tranzacționarea modernă, ca RSI (Relative Strenght Index) sau ATR (Average True Range), indicatori care vor fi analizați și în prezenta lucrare.

Avertismentele privind riscul uriaș care însoțesc serviciile oferite de brokeri , contrastează cu reclama înșelatoare, care induce iluzia unui profit obținut cu ușurință, fără nici un fel de cunoștințe, astfel, lucrarea de fața iși propune să ilustreze complexitatea modului de efectuare a investițiilor pe piața Forex(Piața Valutar Internațională) care în fond, nu poate fi apanajul oricărei persoane.

„Analiza factorilor de influența asupra dinamicii și raportului de forțe între principalele valute” care face obiectul acestei lucrări de disertație, urmărește să aibă și un scop practic, obținerea de profit prin valorificarea analizei în procesul de tranzacționare .

Capitolul I :

Cadrul de analiză bursieră specific pietei valutare globale

Pentru a ințelege ansamblul relațiilor internaționale care influențează vânzare și cumpărarea de valute, se impune descrierea de ansamblu a mecanismului financiar internațional, complex și interconectat, care definește în final, raportul de valoare între valute.

Problematica

Analiza evoluției raportului valoric între principalele valute internaționale, determinat de factori economici, politici, politici monetare, climatici, psihologici și legislativi.

Ipoteza de lucru

Trei dintre cele mai puternice monede pe plan internațional ( US Dollar, EUR, JPY) care ocupă primele locuri în volumul tranzacțiilor internaționale zilnice pe piața spot, sunt influențate în fiecare zi, de factorii enunțati în problematica lucrării. Cotația lor zilnică influențată de factorii mai sus mentionați , se regăsește direct în raportul dintre cele trei perechi (EUR/USD, EUR/JPY, USD/JPY) și care va fi evidențiat în lucrare prin date statistice evidențiate grafic, care vor reda sugestiv influența individuală a factorilor analizați.

Metodologia Abordării

Principalii factori care influențează raportul între cele mai importante valute, vor fi identificați, fiecare în parte și se va arăta ponderea și influența acestora în evoluția raportului de forțe între valute (cotație valorică). Acest fapt fiind necesar datorită următoarelor aspecte

Clasificarea factorilor care influențează arată că aceștia se diferențiază mult unii față de alții, în funcție de timp, gradul de influență (care poate fi mic, mediu sau foarte mare).

Evoluția factorilor diferă de la țară la țară în raport direct cu evoluția economică, politică și socială, ce se desfășoara concomitent în țările din care provin valutele.

Raportul între valutele analizate va ține cont de asemenea de abilitațiile personale ale fiecărui participant la piața valutară în funcție de gradul de specializare care să-i permită punerea în practică a unor metode matematice de analiză a raportului între valute.

Particularitățiile temei:

Tema abordată dorește să evidențieze complexitatea stabilirii raportului de forțe între principalele valute pe piața internațională , care îmbină analize combinate a factorilor economici, tehnici, sociali și politici prin prisma pregătirii individpolitici, politici monetare, climatici, psihologici și legislativi.

Ipoteza de lucru

Trei dintre cele mai puternice monede pe plan internațional ( US Dollar, EUR, JPY) care ocupă primele locuri în volumul tranzacțiilor internaționale zilnice pe piața spot, sunt influențate în fiecare zi, de factorii enunțati în problematica lucrării. Cotația lor zilnică influențată de factorii mai sus mentionați , se regăsește direct în raportul dintre cele trei perechi (EUR/USD, EUR/JPY, USD/JPY) și care va fi evidențiat în lucrare prin date statistice evidențiate grafic, care vor reda sugestiv influența individuală a factorilor analizați.

Metodologia Abordării

Principalii factori care influențează raportul între cele mai importante valute, vor fi identificați, fiecare în parte și se va arăta ponderea și influența acestora în evoluția raportului de forțe între valute (cotație valorică). Acest fapt fiind necesar datorită următoarelor aspecte

Clasificarea factorilor care influențează arată că aceștia se diferențiază mult unii față de alții, în funcție de timp, gradul de influență (care poate fi mic, mediu sau foarte mare).

Evoluția factorilor diferă de la țară la țară în raport direct cu evoluția economică, politică și socială, ce se desfășoara concomitent în țările din care provin valutele.

Raportul între valutele analizate va ține cont de asemenea de abilitațiile personale ale fiecărui participant la piața valutară în funcție de gradul de specializare care să-i permită punerea în practică a unor metode matematice de analiză a raportului între valute.

Particularitățiile temei:

Tema abordată dorește să evidențieze complexitatea stabilirii raportului de forțe între principalele valute pe piața internațională , care îmbină analize combinate a factorilor economici, tehnici, sociali și politici prin prisma pregătirii individuale și a capacității personale de a intepreta evoluția raportului între valute. Totodată , tema aleasă dorește să scoată în evidența inexistentă unei reguli standardizate în aprecierea raportului precum și necesitatea abordării analizei raporturilor valorice între valutele de pe piața internațională, doar de către persoane cu un înalt grad de pregătire profesională în domeniul analizei piețelor internaționale, motivat de inpredictibilitatea evoluției raportului valutar.

Particularitatea temei se axează pe scoaterea în evidență a caracterului volatil a piețelor valutare în care se tranzacționează valutele internaționale și dorește să scoată în evidență capacitatea de intervenție personală , în decizia de intrare sau ieșire de pe piața de capital.

Scopul lucrării

Stabilirea metodelor de analiză și a procedurilor de intervenție pe piața de capital, prin prisma unui investitor individual în scopul obținerii de profit , rezultat din vânzare-cumpărarea de valute.

Ce sunt piețele financiare ?

Orice economie națională este caracterizată de existenta și funcționarea unor piețe specializate, unde se întâlnesc și se reglează, liber sau dirijat, cererea și oferta de active financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea producței de bunuri și servicii.

Din punct de vedere al sferei de cuprindere, în literatura de specialitate s-au conturat două accepțiuni referitoare la piața de capital: concepția anglo-saxonă și concepția continental-europeană.

În concepția anglo-saxonă, piața financiară este formată din piața de capital împreuna cu piața monetară,. În acest context, pe piața de capital se asigură investirea capitalurilor pe termen mediu și lung. Pe piața monetară se realizează atragerea și plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieței interbancare, a pieței scontului, a pieței efectelor de comert, a pieței certificatelor de comerț, a pieței eurovalutelor etc.

În concepția continental-europeană, piața de capital este structurată din piața monetară, piața ipotecară și piața financiară.

Piețele financiare reprezintă locul în care se întâlnesc cei care au nevoie de capital cu cei care au fonduri disponibile pentru investiții. Într-o economie dezvoltată există o multitudine de piețe financiare diferite. Fiecare piață tranzacționează tipuri diferite de instrumente financiare, servește un segment diferit de clienți.

Tipurile principale de piețe financiare:

Piețele monetare sunt piețe financiare pe care se fac tranzacții cu active monetare pe termen scurt (termenul de scadență este mai mic decât un an). Cea mai mare piață monetară din lume este cea din New York, în care domină cele mai importante bănci americane, japoneze și europene. Alte piețe monetare majore sunt cele de la Londra, Tokio și Paris.

Piețele de capital sunt piețe financiare în care se încheie tranzacții cu titluri financiare (acțiuni, obligațiuni) pe termen mediu și lung. Bursa de Valori București, care tranzacționează acțiunile unor companii românești mai importante, constituie un exemplu de piață de capital. Acțiunile companiilor ce nu sunt tranzacționate la bursă, în general mai mici, care nu-și pot permite cheltuielile de cotare, se tranzacționează pe o altă piață de capital OTC (over-the-counter = la ghișeu), numită în România „Rasdaq”.

Componentele pieței de capital:

Piețele primare sunt piețe de capital pe care corporațiile achiziționează capital nou și unde se emit (apar) valori mobiliare. Dacă Alro Slatina vinde acțiuni noi în vederea achiziționării de capital, aceasta este o tranzacție ce va avea loc pe piața primară de capital. Veniturile obținute din vânzările efectuate pe această piață se vor vărsa corporației care emite acțiunile.

Piețele secundare sunt piețe pe care se tranzacționează valorile mobiliare deja emise și vândute în prealabil pe piața primară. Astfel dacă domnul Z decide să cumpere 100 de acțiuni Alro, care nu reprezintă o nouă emisiune din partea companiei, cumpărarea va avea loc pe o piață secundară, care în acest caz este Bursa de Valori București. Aceasta, ca de altfel și piața Rasdaq, este o piață secundară. Compania ale cărei acțiuni sau obligațiuni sunt tranzacționate pe piața secundară, nu primește nici un fel de venituri din aceste vânzări.

Piețele pot fi clasificate în funcție de aria de acoperire și ca piețe globale, regionale și locale. Astfel în funcție de mărimea și gama operațională a organizației care dorește împrumutul, aceasta va putea să achiziționeze capitalul pe piețe globale, sau trebuie să se limiteze la piețe locale, adică numai la cele din stricta vecinătate.[1]

Instrumentele pieței de capital:

– valori mobiliare cu venituri fixe (titlurile de stat, note de trezorerie, obligațiuni de trezorerie, obligațiuni ale societăților comerciale)

– valori mobiliare cu venit variabil (acțiunile comune și preferențiale)

– valorile mobiliare derivate (contracte forward, combinate, contracte futures, contracte cu opțiuni)

– valorile mobiliare sintetice (contracte pentru indici bursieri)

Tipologia piețelor de capital:

în funcție de tipul valorilor mobiliare tranzacționate:

– piața acțiunilor;

– piața obligațiunilor;

– piața contractelor la termen (futures) este piața pe care valorile mobiliare se tranzacționează pentru livrare și plata viitoare. Instrumentul tranzacționat este numit contract la termen. Valorile mobiliare ce fac obiectul contractului pot fi deja în circulație sau pot fi emise înainte de scadența contractului. Dacă un contract la termen este tranzacționat la ghiseu, prin negociere, se numește contract forward;

– piața opțiunilor (options) este piața în care se tranzacționează valori mobiliare pentru livrarea viitoare condiționată. Instrumentul tranzacționat este numit contract pe opțiuni. Contractul este executat la opțiunea dețin ătorului. Cel mai des întâlnite tipuri de contracte de opțiuni sunt: opțiunile call (de cumpărare) și opțiunile put (de vânzare).

După procedurile de tranzacționare utilizate:

– piața de licitație caracterizată prin faptul că tranzacționarea este condusă de un intermediar, în funcție de suprapunerea prețurilor la ordinele primite de a cumpăra sau vinde o anumită valoare mobiliară. Persoană care tranzacționează este un agent de piața. Tranzacțiile se realizează la acele prețuri pentru care există atât cerere, cât și oferta. Cumpărătorii și vânătorii nu tranzacționează unul cu celălalt și în general, nu cunosc identitatea celeilalte părți. Piața are în acest caz un caracter impersonal;

– piața de negocieri în care cumpăratorii și vânzătorii negociază între ei prețul și volumul valorilor mobiliare, fie direct, fie prin intermediul unui broker sau dealer.

după localizarea fizică a pieței:

– piața zonală ce cuprinde o regiune geografică mai mică;

– piața națională localizată la nivel de economie națională;

– piața internațională ce cuprinde o regiune geografică mai mare în care se situează mai multe state (americană, europeană, Asiei de Sud-est etc.).

din punct de vedere al distribuției:

– piața primară pe care sunt negociate pentru prima oară emisiunile noi de valori mobiliare;

– piața secundară ce cuprinde tranzacții cu valori mobiliare aflate deja în circulație;

din punct de vedere al organizării:

– piața organizată cu reguli de tranzacționare fixate. Funcționează într-un sediu cu o localizare fizică centrală unde tranzacționarea se realizează în general prin licitație. Acțiunile sunt tranzacționate de obicei pe astfel de piețe.

– piața la ghișeu localizată la birourile brokerilor, dealerilor și emitenților de valori mobiliare secundare, cum sunt băncile comerciale sau societățile de asigurări. Deoarece tranzacțiile au loc în mai multe locuri, este o piață prin telefon, fax sau computer. Obligațiunile se vând de obicei pe o astfel de piață.

după termenul de finalizare al tranzacției:

– piața la vedere în care valorile mobiliare sunt tranzacționate pentru livrare și plata imediată, aceasta însemnând o variație de la o zi la o săptămână, în funcție de tipul valorii mobiliare. Este uneori numită piața în numerar;

– piața la termen în care finalizarea tranzacțiilor are loc după un număr de zile de la încheiere.

Indiferent de modul de segmentare al pieței de capital, aceasta prezintă în ansamblul sau urmatoarele trasături specifice:

– este o piață deschisă datorită accesului oricărui investitor la efectuarea tranzacțiilor, acestea având un caracter public;

– produsele pieței sunt emise pe termen mediu și lung. Pe piața financiară termenele de investire sunt mai mari de un an în timp ce pe piața monetară acest termen este sub un an.

– valorile mobiliare pot fi transferate și negociate liber;

– tranzacțiile cu valori mobiliare au caracter public.[2]

Piețele derivate

Lucrarea aleasă îsi îndreaptă atenția în direcția mai modernei și simplei piețe electronice, în care tranzacțiile sunt realizate prin rețeaua inter-dealeri-investitori, care nu are un loc prestabilit de desfășurare și care au mai puține reguli decât bursele de valori.

Instrumentele financiare derivate

Instrumentele financiare derivate (IFD) sunt instrumente financiare ale căror randament are la bază randamentul oferit de un alt instrument financiar sau marfă, denumit activ suport (underlying asset). Prin urmare, randamentul IFD este derivat din evoluția prețului unui instrument, marfă sau alt activ.

Instrumentele financiare derivate pot fi dezvoltate având la baza orice tip de activ / eveniment care are drept valoare / rezultat aleatoriu, cum ar fi: aur, valute, acțiuni, indici bursieri sau chiar temperatura atmosferică (weather derivatives).

Tranzacționarea contractelor futures și options reprezintă o strategie complementară la tranzacționarea instrumentelor care constituie active suport (acțiuni listate, titluri de stat, mărfuri, etc.) pentru administrarea unui portofoliu adecvat riscului dorit de fiecare investitor în parte.

Tranzacționarea de către un investitor pentru prima dată a unui instrument financiar derivat conduce la inițierea unei poziții deschise (open position), astfel:

Cumpărare: poziție deschisă Long;

Vânzare: poziție deschisă Short.

Rolul instrumentelor financiare derivate

a) Managementul riscului este cel mai important obiectiv al tranzacționării IFD:

forma de asigurare împotriva pierderilor financiare determinate de evoluția nefavorabilă a prețului sau valorii activului suport;

accesul facil pe piața IFD din punct de vedere al costurilor de operare reduse ca urmare a faptului că IFD reprezintă o modalitate de asigurare împotriva riscului financiar.

b) Descoperirea prețului (price discovery) reprezintă un aspect important în ceea ce privește functionarea piețelor la vedere și la termen. Instrumentele financiare derivate au un rol important în procesul de descoperire a prețului „corect” (fair price), premisa necesară pentru o piața eficientă:

piețele futures furnizează indicii valoroase referitoare la prețul activelor suport;

piețele options furnizează prețul privind volatilitatea activelor suport.

c) Creșterea lichidității și eficienței piețelor la vedere și la termen reprezintă un beneficiu al tranzacționării instrumentelor financiare derivate ca urmare a utilizării de către o anumită categorie de participanți la piața tehnicilor de arbitraj, realizate îndeosebi prin intermediul tranzacționării asistate de calculator (program trading). Astfel, instrumentele financiare derivate contribuie la:

alinirea prețurilor din piața la vedere și la termen la nivelurile teoretice (prețurile corecte);

creșterea volumului tranzacționat atât în piața activului suport cât și a instrumentului financiar derivat.

2.2.1. Contractele futures

Contractele futures sunt instrumente financiare derivate tranzacționate exclusiv pe o piață bursieră reglementată. Contractele futures au caracteristici similare contractelor forward tranzacționate pe piețele OTC, cu excepția faptului că specificațiile contractelor futures sunt standardizate de către bursele care listează astfel de instrumente pentru a putea fi tranzacționate cu ușurință de cât mai mulți participanți.

Contractul futures reprezintă obligația de a cumpăra sau de a vinde un activ suport la un preț și cantitate negociate la momentul încheierii tranzacției („astăzi”), urmând ca livrarea și plata activului suport să se efectueze la data scadenței („în viitor”).

2.2.2 Contractele forward

Un contract forward este un contract la termen care stabilește o tranzacție având ca obiect livrarea unui activ, de o calitate și într-o cantitate specificată, la o dată viitoare stabilită în momentul încheierii contractului. Prețul la care se face tranzacția poate fi stabilit în avans sau la data livrarii.
Contractele forward există pentru o varietate de mărfuri și active suport, ele nu sunt tranzacționate la bursa și nu au condiții standardizate și transparente, sunt un simplu acord de a cumpăra sau vinde, acord negociat privat și fără nici o valoare în momentul negocierii.

Prețul forward (la termen) este în principiu stabilit prin preluarea prețului curent din momentul initierii tranzacției și adaugarii la acesta a unui "cost de derulare" (cost of carry). În funcție de activul suport costul de derulare ia în consideratie plati și incasari pentru elemente cum sunt depozitarea, costurile de transport, asigurari, dividende, dobânzi etc.

Principalul avantaj al contractelor forward este acela ca fixeaza condițiile pentru o dată în viitor. Totuși dacă prețurile pieței evolueaza intr-un sens sau altul la data scadentei, atunci pentru partile impicate nu există nici o cale de a iesi din contract ambele fiind supuse potentialelor pierderi sau câștiguri.

2.2.3. Tranzactiile Swap

O tranzacție swap reprezintă cumpărarea și vânzarea simultană a unui activ de referinta similar sau a unei obligatii de o valoare echivalenta care, prin schimburile reciproce de aranjamente financiare confera ambelor părți implicate în tranzacție condiții mai favorabile față de cele cu care ar putea să se confrunte dacă nu ar apela la acest tip de tranzacție .

O tranzacție swap este un acord OTC (Over-the-counter) între două părți prin care prima parte promite să faca o plata în contul celei de-a două părți și cea de-a două parte de regula face o plata simultană în contul primei părți. Platile pentru ambele părți implicate sunt calculate conform unor formule diferite însă sunt efectuate conform unei scheme convenite cuprinzând o esalonare la diferite date în viitor. Acest tip de contract swap este denumit plain vanilla și este un contract direct fără complicații nici operaționale nici de alt fel.

2.2.4.Contractele „Options”

Un contract „options” reprezintă un contract la termen bursier, standardizat, care are ca obiect, tranzacționarea dreptului de a cumpăra sau a vinde un activ de baza, la scadenta sau înainte de scadenta la un pret determinat, numit „pret de exercitare”, contra plății unei prime.

El reprezintă un drept (dar nu și o obligație) de a cumpăra (optiune de tip „call”) sau de a vinde (optiune de tip „put”) un activ financiar(o acțiune, un contract de tip „futures”, etc.)

2.2.5. Ce este piața OTC?

Piața OTC (over-the-counter) este o piața electronică, tranzacționarea Over-The-Counter este făcută în mod direct între cele două părți fără o a treia parte care să supravegheze schimbul. Această piața se supune unui număr relativ redus de reguli, astea deoarece tranzacțiile cu valori mobiliare sunt negociate și incheiate prin intermediul unei rețele computerizate cu ajutorul căreia este realizată legatura între dealerii de acțiuni și de obligațiuni, și nu în ringul unei burse. O caracteristica a pieței OTC este negocierea directă a prețului de tranzacție între dealeri, agenti și clienți.

Piața și denumirea de over-the-counter au origini americane. La începuturile existentei acestei piete (iunie 1990), tranzacțiile cu valori mobiliare se realizau la ghiseele (counter) societăților de intermediere. Astfel, nu există practic un loc fix unde să se realizeze centralizarea ordinelor de vânzare-cumpărare.

Caracteristicile pieței OTC:

a) Lipsa localizării;

b) Prețul este stabilit prin negociere directă;

c) Reglementările sunt mai puțin ferme;

d) Se formează un curs unic;

Piața Valutară Internațională ( FOREX)?

Piața Valutară Internațională (FOREX – FOReign EXchange market) este cea mai mare piață internațională unde banii sunt cumpărați și vânduți.

Lichiditatea în această piață depășeste cu mult valoarea de un trilion de $ – de 30 de ori mai mare decât volumul total al pieței bursiere din SUA.

Piața valutară internațională constituie un sistem complex interbancar, prin care se tranzactionează sume mari de bani, de către actorii din piață, la o rată de schimb stabilită la o anumită dată, într-un anumit moment, în scopul schimbării (convertirii) unor valute contra altora. Piața s-a format în anii '70, când comertul internațional a trecut de la sistemul de cursuri fixe la sistemul de cursuri flotante.

Forex-ul nu are o locație fizică sau un punct central precum celelalte pieți financiare, dar operează cu bănci, corporații și persoane fizice pe întreg globul 24 de ore din 24, mai puțin în weekend.

FOREX este o piața "over-the-counter" ceea ce inseamnă ca tranzacțiile nu se efectuează prin intermediul unei burse centralizate. Astfel, efectuarea tranzacțiilor cu contracte FOREX are loc 24/24 h. Sesiunea de tranzacționare incepe în Noua Zeelanda, continuă în Sydney, acționând până la Tokyo, Londra și New York. Spre deosebire de alte piete financiare, investitorii pot reactiona în cazul unor fluctuatii valutare cauzate de evenimente economice, politice și sociale, în momentul în care acestea au loc, fără a fi nevoiti să astepte deschiderea piețelor.

Această bursa informatizata (cum mai este numita piața OTC) este o piața nelocalizata, caracterizată prin lipsa unui spațiu fizic unde să se intalneasca cei care vând/cumpăra valori mobiliare; legaturile dintre traderi și dintre aceștia și clienții lor sunt realizate cu ajutorul unei rețele de computere interconectate. Traderii obțin prețurile privind oferta/cererea, cursul titlurilor și altele de pe monitoarele computerelor și negociaza direct cu ajutorul acestuia sau prin telefon. Astfel, prin intermediul terminalelor de tranzacționare conectate în regim de acces direct, traderii transmit cotatii de oferta/cerere pentru titluri, acestea fiind disponibile tuturor participanților pe această piața o dată cu introducerea lor în sistem.Aceste piete interdealeri, așa cum arată și numele, sunt create de societățile financiare – care acționează ca dealeri – aflate în concurenta. Aici reglementarea tranzacțiilor este mai putin ferma și cuprinzatoare și ea este făcută de asociatiile societăților financiare (dealeri) implicate pe această piața.

Potrivit Bank of Internațional Settlements (BIS), schimbul valutar la nivel global aduce o cifra de afaceri de 3 trilioane $ pe zi, din care 50% sunt tranzacționate numai pe piața londoneza și pe cea americana. Indatoririle BIS au fost și sunt: lansarea euro, fuziunea băncilor, dezvoltarea tranzacționării electronice prin eliminarea tranzacționării prin telefon și voce (care conducea la scăderea numărului de tranzactii) și a non-consolidarii conturilor care a redus în timp nevoia de schimb valutar.

Deși trading-ul valutar este, prin mostenire, guvernamental (băncile centrale) și institutional (băncile comerciale și de investitii), piața schimbului valutar este sfera de activitate a corporatiilor internaționale non-bancare, a fondurilor, ai investitorilor individuali și a speculatorilor. În orice caz, inovatiile tehnologice cum ar fi internetul, au facut posibil ca investitorii privati să monitorizeze piețele valutare și să tranzacționeze prin intermediari.

Piața schimbului valutar a aparut în urma renunțării la acordul de la Bretton Woods în 1971 și renunțării la regimul ratelor fixe de schimb, universale.

Prima piață pentru valuta este piața interbank unde băncile, companiile de asigurare, corporatiile mari și alte instituții financiare mari controleaza riscul asociat fluctuațiilor cursului valutar. Adevarata piața interbancara este disponibila instituțiiilor care tranzacționează volume mari și au o valoare neta mare.

În anii precedenți s-a dezvoltat o piață secundara OTC care permite investitorilor de retail să participe pe piața valutară.

3.1. Instrumentele de pe piața Valutar Internațională (Forex).

În ordine descrescatoare a ponderii pe care o ocupă pe piața valutară internațională, conform Băncii Aranjamentelor Internaționale (BIS – Bank of Internațional Settlements) în 2013 au fost rulate fonduri prin urmatoarele instrumente:

Operațiuni „Forex SWAP” (Fx Swaps) în procent de 42% din totalul tranzacționat pe Piața Valutară Internațională (Forex)

Operațiuni „Forex SPOT”care reprezintă 38% din rulajul de pe piața Forex

Operațiunile „Outright forwards” (operațiuni pe față) reprezintă 13% din rulaj

Operațiunile „ Options” și altele 6%

Operațiunile „Currency SWAPS

Forex SWAP

Un swap valutar reprezintă tranzacționarea simultană, cu aceeași contrapartidă, a unei vânzări și a unei cumpărari de valuta cu două date de scadenta diferite (o tranzacție la vedere și una la termen).Aceste două tranzactii de schimb valutar corespund unei duble operațiuni de trezorerie: un împrumut și un plasament.

Atragerea unei sume în EUR la o anumită data și restituirea ei în viitor este echivalenta cu luarea unui împrumut în EUR. În același timp, plasarea sumei de USD echivalenta sumei în EUR atrase este similara cu constituirea unui depozit. Astfel, un swap valutar prin care clientul cumpăra EUR la vedere și concomitent ii vinde la termen, este echivalent cu un împrumut în EUR și un plasament în USD.

Utilizarea swap-ului valutar permite reducerea utilizării liniilor de credit atunci când se dispune de lichiditate într-o alta valuta.[4]

Forex SPOT

O tranzacție spot FX este un schimb imediat al unei valute cu o alta valuta, la o rata stabilită în comun de părți, cu decontarea de obicei la două zile lucratoare după.

Outright forward

O tranzacție Forward Outright este o tranzacție ce se va executa la o dată stabilită (în viitor). Nu există o piața centralizată pentru tranzacțiile de acest tip, iar o tranzacție Forward este adeseori personalizată pentru a reflectă nevoile cumpărătorului și vânzătorului. Tranzacțiile Forward sunt reflectăte ca un preț deasupra (prima) sau sub(discount) prețul spot. Prețul forward este suma prețului spot cu prima/discountul. Prețul reflectă cursul FX la o dată ulterioară, atunci când, dacă tranzacția s-ar efectua la acea rata nu ar există profit sau pierdere.

Options

Options este un contract standardizat care dă cumpărătorului dreptul, dar nu și obligația, de a cumpăra sau vinde activul suport la un preț prestabilit (preț de exercitare) contra unei sume plătite vânzătorului (prima) la încheierea contractului, într-o perioadă de timp predeterminată.

Diferența față de futures este că, în cazul opțiunii, cumpărătorul poate decide să nu mai uzeze dreptul de cumpărare/vânzare. În cazul futures, el este obligat să-și respecte angajamentul.[5]

Currency SWAP

Acest Swap se diferențiază de Forex Swap, deși ambele sunt instrumente ale pieței Forex, prin faptul că cel puțin pentru 10 ani, schimbul este negociabil, facând din „currency swap” o metodă foarte flexibilă pentru piața valutară.[6]

Capitolul II:

Studiul pieței valutare prin analiza fundamentală

Pe piața valutară cunoscută sub denumirea de Forex, analiza fundamentală presupune identificarea tuturor factorilor care influențează valutele cele mai puternice . Așa cum este cunoscut , valutele se tranzacționează în perechi , iar analiza fundamentală incearcă să compare prezentul și viitorul dezvoltării evoluției condițiilor economice pentru țările a căror valute fac obiectul pieței valutare . Rolul important pe piața valutară il au :

1. Băncile Centrale ale SUA, Marea Britanie și Japonia cunoscute sub denumirile de FED, Bank of England și Bank of Japan, precum și conducătorii acestora, care prin declarațiile publice pe care le fac, trasează liniile directoare a politicii monetare viitoare .

2.Indicatorii economici publicați lunar, sau la perioade mai mici de timp din care evidențiem:

2.1 Produsul intern brut (GDP), care dacă este un indicator puternic, arată o economie sanatoasă care sugerează o potențială creștere a puterii valutei țării respective, comparată cu moneda altor state cu economii mai slabe.

2.2. Indicele prețului de consum, care indică, în caz de trend crescător o creștere a inflației și o scădere a puterii de cumpărare a populației, fapt care poate atrage după sine, intervenția băncii centrale în retragerea de pe piața a unui volum de masă monetară, prin scumpirea dobânzilor la creditele acordate băncilor comerciale. Creșterea dobânzilor poate duce la creșterea cererii pentru valuta respectivă și implicit la creșterea investitorilor pentru valuta care va inregistra un trend ascendent. Explicația este dată de raportul între cererea și oferta la valuta pe piață.

3.Rapoartele de șomaj, dacă sunt negative influențează economia, puterea de cumpărare a populației scade, producția de bunuri scade ne mai având cerere și neexistând resurse suficiente pentru achiziție, tot mai puțini oameni având posibilitatea să le cumpere. Dacă raportul de șomaj este pozitiv, adică numărul persoanelor fără serviciu este mai mic, cheltuielile în economie au suport să crească, crește cererea de produse, iar economia este stimulată . În acest caz, valutele urmează trendul negativ sau pozitiv al șomajului.

4. Ratele dobânzilor . Investitorii caută în mod natural, să achizitioneze valute care aduc cel mai mare câștig. Dacă dobânzile cresc în ceea ce privește o valută , investitorii își vor mări depozitele pe acea valută, incercând obținerea unui profit superior. Rezultatul creșterii cererii pentru valută cu dobânda crescută, pot duce la aprecierea valutei în raport cu alte valute.

5.Indicele prețurilor de producție, măsoară schimbările în prețurile produselor vândute de fabrici. Este un indicator de top al inflației prețurilor de consum, care este responsabil în mare parte pentru inflația generală.

6. Indicele Producției industriale(IPI)dacă crește, arată o economie în creștere și o valută puternică

7.Indicele prețurilor mărfurilor(CPI), măsoară schimbările prețului bunurilor și serviciilor din perspectiva consumatorului, excluzând mâncarea și energia. Impactul acestui indice asupra monedei poate merge în ambele direcții , o creștere a CPI poate duce la creșterea ratei dobânzilor în moneda locală sau poate să conducă la o adâncire a recesiunii și cădere a valutei , pe timpul unei crize.

8. Balanța comercială – oferă prețul în ceea ce privește cererea unei monede pe piața internațională. Dacă balanța arată un surplus sau o cădere a deficitului, atunci se poate întâmpla o creștere în cererea pentru valuta în cauza. Este un tablou statistico-economic în care se înscriu și prin care se compară importul și exportul de mărfuri ale unei țări, pe o perioadă de timp determinată, de regulă un an.

Din punctul de vedere al rezultatelor relațiilor comerciale externe, poate fi:

– activă (excedentara) dacă exportul depășeste importul,

– pasivă (deficitara) dacă importul depășeste exportul, și

– echilibrată (soldata) când acestea sunt egale.

În ansamblu balanța comercială poate fi activă, dar pe țări poate fi excedentară sau deficitară.

O balanță activă, atrage după sine o perspectivă favorabilă în aprecierea unei valute și poate duce la creșterea cerererii pentru deținerea ei și invers, cererea pentru o valută scade dacă o balanță comercială este în descreștere.

9. Balanța de cont curent.

Măsoară diferența valorică a bunurilor exportate și bunurilor importate, serviciilor și dobânzilor în cadrul unei luni.

O mai mare valoare a balanței , decât cea așteptată este considerată favorabilă pentru valuta din țara respectivă.

Analiza fundamentală în cazul evoluției valutelor pe piață se poate urmări prin mai mulți factori decisivi, care sunt caracterizați prin indicatori și indici calculați de către bănci, institute de specialitate publice și private. Este un rezultat al procesului economic care poate fi observat în practică și poate fi prezis, studiază relația dintre evoluția ratelor de schimb și indicatorii economici, relație care verifică și ajută la formularea acestei predicții.

Este cunoscut ce pe piața valutelor trei factori influențează puternic piața și anume dobânda de referință a băncii centrale din fiecare țară,( rate de interes), produsul intern brut, și indicii de preț, dar sunt un șir întreg de indicatori care influențează raportul valutar, dintre care, menționăm:

1. Factorii care țin de evoluția forței de munca

1.1.”Unemployment rate’’, rata șomajului, care publică numărul total de șomeri în total forța de muncă. Evoluția sa este direct proporțional cu evoluția valutei. Dacă indicele scade și valuta va scădea, deoarece se consideră că economia este în declin și încrederea în valută scade, investitorii incercând să scape de ea, cererea scade, oferta de cumpărare crește și în mod evident scade și prețul ei.

1.2.Job claims(cererea de forța de muncă), evoluție direct proporțional cu evoluția valutei americane , dolarul.

1.3 Nofarm payrolls (NFP) numărul locurilor de munca nou create în sectorul industrial și servicii care se publică în Statele Unite în fiecare lună și arată dinamica economiei americane. Acest indicator poate cel mai important indicator statistic, pe piața de forex din Statele unite , este publicat de The Bureau of labor statistics, biroul național pentru date statistice din domeniul angajărilor și forței de muncă în general .Se publică în fiecare primă vineri din luna.

2. Factori de creditare interbancara și politica monetară

Care arată numărul de împrumuturi acordate și cu gajuri sigure care susțin o dezvoltare a economiei. În acest sens menționăm în Anglia , indicatorul BB Mortgage approvals , British Bankers ‘s association mortgage approvals care măsoară numărul de gajuri pentru împrumuturi aprobate luna precedent, sau Private sector credit ian Australia, care indică schimbările intervenite în creditarea sectorului privat.

3. Factori de creștere economică (caracterizeză capacitatea de împrumut bancar)

3.1. Stimulente financire uriașe , de mii de miliarde, cum este Quantitative easing(QE)în USA prin care băncile centrale cumpără instrumente financiare de la băncile comerciale , garantate prin valori considerate intangibile .În principiu, alimentare cu resurse financiare a băncilor comerciale și instituțiilor specializate , produce o cădere a valutei , deoarece prin creșterea masei monetare în circulație , dolarul devine mai ieftin. Oferta crește, dolarul scade.

3.2. GDP-gros domestic products-produsul intern brut , aflat în corelația direct proporțional cu valuta țării în care se publică lunar acest indicator.

3.3. New home sales-numărul de vânzări de locuințe noi, vândute în Statele unite, indicator foarte important pentru intraga piață mondială deoarece , valoarea imobiliară în SUA girează dezvoltarea întregii economii, având valorare uriașă de mii de miliarde de dolari , care girează atât sistemul bancar, dar și investițiile de durată.

3.4. Industrial production, care indică volumul producției industrial, aflat în corelația direct cu dolarul care dacă crește trage după el și creșterea dolarului.

4. Balanțele comerciale ale fiecărei țări

(care măsoară diferența dintre valorea bunurilor importate și exportate, în care sunt incluse și serviciile)

În situația în care o țară exportă mai mult decât importă , acest fapt indică o economie sănătoasaă cu produse apreciate pe plan internațional de bună calitate și în consecință țara are o monedă valoroasă. Acest fapt produce o creștere a valutei țării respective în raport cu valutele altor țări deoarece contractele de cumpărare de bunuri se fac în valuta țării care exporta și necesitatea de valută face ca cererea să crească rata de schimb.

Pe piața internațional a schimburilor de valute, ratele de schimb intervalutare au la baza raportul dintre cerere și oferta. Cu cât cererea este mai mare cu atât rata de schimb are tendința de creștere.

5.Factori care țin de dinamica producției industriale și a serviciilor (caracterizați prin mai mulți indicatori economici dintre care dintre care menționăm cei mai importanți.)

5.1. Indicele de achiziție de mărfuri în sectorul industrial, care arată dacă economia se extinde și are comenzi sau nu (manufacturing pmi).

5.2. Indicele compozit de evoluție economică, care include calcule economice pentru evoluția comenzii noi în producția industrială cu o pondere de 30% , șomajului cu o pondere de 25% , livrărilor de produse cu o pondere de 15% și stocurilor cu o pondere de 10% (ism manufacturing pmi).

5.3. Valoarea vânzărilor de bunuri de folosință îndelungată (core retail sale în us).

5.4.Numărul autorizațiilor de constructive emise și aprobate în domeniul imobiliar care este un indicator care arată creșterea puterii de cumpărare a populației și de investiții în industrie.

6.Factori care țin de intervenția băncilor naționale (pe piața interbancă)

Îmbracă două aspecte, dintre cele mai importante:

6.1. Folosirea dobânzilor la acordarea de împrumuturi băncilor comerciale care influențează puternic rata de schmib intervalutară și declarațiile publice făcute de către liderii băncilor central privind tendința de politică monetară și control al prețurilor prin communicate sau conferințe publice de presă.

6.2. Politicile aprobate de boardul băncilor central care reglementează în principal evoluția întregului sistem bancar de la rezervele băncilor până la finanțarea preferențială a unor sectoare ale economiei.

6.3. Finanțarea economiei naționale cu sume uriașe de bani prin intermendiul titlurilor de valoare folosite în manevrarea masei monetare din fiecare țară.

7.Controlul ratei inflației și rapoartele publice (care se publică de institute de statistică sau alte statistici oferite de băncile centrale).

La acest subcapitol menționăm cațiva indicatori care se publică periodic în mai toate țările dezvolate cum sunt:

7.1. Indicele prețului de consum care măsoară schimbările prețurilor și serviciilor din perspective consumatorilor , și gradul în care acestea afectează capacitatea de cumpărare și inflația .(CPI).

Acest indicator poate fi detaliat pe bunuri și servicii , separat pentru produse de folosință îndelungată și separate pentru bunuri industriale.

7.2. Indicele prețurilor produselor industriale care caracterizează prețul produselor industriale vândute de către fabrici .Creșterea prețurilor poate însemna o scădere a puterii de cumpărare a populației în condițiile devalorizării monedei naționale .

În ultimii ani, în special o dată cu dezvoltarea accelerată a schimburilor de bunuri și servicii internaționale, a apărut necesitatea de a se cunoaște și tendința de dezvoltare generală a unei economii influențate de schimbările economice datorate politicilor interne de fiscalitate și favorizare a circulației mărfurilor cât și de cele internaționale. Institute specializate din mai toate țările uniunii europene publică indicatori de încredere în dezvoltarea afacerilor “ ( German ifo bussines climate)” sau “C.B. consumer confidence” în US.

În Germania se publică o dată la 6 luni German ZEW economic sentiment , prin survolarea a 350 de investitori institutionaliști, analiști de renume. Evoluția să influențează vizibil piața valutară deoarece, economia Germaniei fiind cea mai puternică din Uniunea europeană, influențează cursul valutei Euro.

Indicatorul de încredere , publicat în Marea Britanie ,CBI (Confederation of British Industry) – calculează o serie de indicatori, inclusiv PMI  – Industral Trends (situatia în industrie) și Retail Trends (situatia comertului cu amanuntul)

De asemenea indicatorul de confidenta economică ,denumit IFO – indicele mediului de afaceri din Germania (apare în urma chestionarii conducătorilor de companii majore). E publicat de Institutul German de Cercetari Economice. Are influența asupra EURO și arată posibila mișcare a EURO pe piață.

8.Factorii politici.

Evoluția piețelor valutare și de schimb precum și raportul intre valutele internațional este puternic influențat de natura relațiilor politice atât în plan intern cât si pe planul relațiilor bilaterale.

Cei mai puternici factori politici sunt în ordine :

8.1. Alegerile parlamanetare din fiecare țară care aduc schimbări în politica fiscală sau financiară, inăspresc sau relaxează schimburile comerciale internaționale. Alegerile influențează în mai multe etape evoluția valutelor:

În primul rand în campania electorală care precede alegerile propriu zise în care declarațiile politice ale principalilor competitori ca procente mari de câștig , ale alegerilor pot indica o promisiune de influențare a economiei. Astfel pot fi făcute declarații despre inflație sau despre modificarea relațiilor internaționale existente, introducerea unui embargo sau ruperea unor relații, pot influența cursul valutar.

b) După publicarea rezultatului alegerilor care indică dacă declarațiile despre intervenția în economie aparțin celor care au câștigat alegerile și există șanse reale să fie aplicate.

c) După investirea factorilor de putere, care indică personalități fizice individuale a căror intervenție publică , pot să influențeze mersul economiei, și aici vorbim de președinți de stat, prim miniștrii și nu în ultimul rând de guvernatori de bănci centrale.

8.2. Schimbarea guvernatorilor băncilor naționale, care în funcție de opțiunile de politică financiară cunoscute , pot schimba rapid raportul între valute știindu-se că băncile centrale nu reacționează la schimbările politice având caracter autonom.

Intervențiile lunare sau săptămânle după ca a băncilor central pot fi:

a) Intervenții bancare declarative, în care se indică exact direcția de intervenție în favoarea creșterii valutei fie prin scăderea acesteia.

b) Intervenții la vedere pe piața interbancară prin care banca intervine public în mod explicit , vizibil și concentrat pe piață, interbanca cumpărând sau vânzând sume foarte mari de valută, în scopul corecției trendului valutei considerate prea slab, sau prea puternic sau prin cumpărarea de valută necesară plății datoriei externe sau unor mari contracte comerciale ale statului.

c) Ascunse, unde declarația intervenției pe piață se face fără nici un anunț, și fără a se declara public toate datele intervenției și de obicei se face în scopul contracarării unor intervenții speculative , ale investitorilor care doresc creșterea/scăderea brusc a mondei pentru obținerea pe termen foarte scurt a unui profit.

8.3. Conflictele armate intre țări, în care sunt implicate țări cu valută forte pot duce la creșterea sau descreșterea puterii de cumpărare a unei valute. Creșterea cheltuielilor în domeniul militar duce la subfinanțarea economiei și în general, acest lucru atrage deprecierea monedei naționale în toate cazurile.

8.4. Divergențe politice majore între liderii țărilor cu valuta forte în ceea ce privește colaborarea în domeniul comercial, vamal sau al circulației bunurilor și serviciilor, produce imediat schimbări în ratele de schimb.Așa numitele “războaie “ din domeniul textilele sau al “ vinului”sau “ laptelui” în care sunt luate măsuri protecționiste pe motivul discrepanței prețurilor de producție care sunt subvenționate diferit în fiecare țară , cu avantaje pentru producători din o țară și dezavantaje pentru cealaltă țară, sau scumpirea prețului la produsele de energie( petrol, benzina,etc) atrag după sine modificări pe piața valutelor.

8.5. Asocierea sau disocierea unor state din/în mari blocuri statale intertari , cum este intrarea sau ieșirea din Uniunea Europeană, sau declararea unor intenții în acest sens, este suficient să producă alterarea schimburilor de valori valutare.

8.6. Eșecul politicilor de colaborare între principalele forțe politice într-o țară , manifestate prin neaprobarea bugetului public, majorarea sau diminuarea datoriei publice, imposibilitatea inveștirii unor personalități marcante cum sunt prim miniștrii sau miniștrii de finanțe, care sunt responsabili de normalitatea vietii economice.

Factori climatici .

Factorii climatici joacă un rol important în influențarea vieții economice, dezastrele sau schimbările bruște de mediu , care afectează agricultura la nivelul unei țări, dar și circulația bunurilor și serviciilor pe plan internațional, distrugerea infrastructurii sau imposibilitatea finalizării de investiții majore în domeniul imobiliar, sunt factori important în aprecierea sau deprecierea unor valute.

8.7.Fraudele economice și politici greșite

Este cunoscut ca în zille noastre fraudele economice majore pot afecta piața valutară internațională, fie :

7.1. Prin publicarea greșită de date economice sau manipularea dobânzilor medii pe piața interbancară, fie prin intervenția neautorizată sau necontrolată a achizițiilor masive de valute pe piața în scop specultiv, sau prin lansarea de știri alarmiste menite să influențeze psihologia piețelor.

7.2. Prin politici greșite de influențare a inflației care duc la manipularea voită a ratelor de schimb ale valutelor unei țări în scopul protejării producătorilor interni. Este cunoscut ca o moneda foarte puternică pe plan internațional poate duce la o deflație în plan intern inregistrându-se o deficiență de monedă internă în economie , acesta fiind și un rezultat al faptului ca toate țările facând depozite din moneda puternică, duc la scumpirea sa în plan intern dar și internațional prin o cerere din ce în ce mai ridicată, și la reducerea excesivă a prețurilor produselor și serviciilor în țara cu acest tip de valută.

Deflația ca fenomen invers inflației are un rol negativ în economie producând în timp o reducere a ratei circulate mărfurilor în economie ca volum și scădere a consumului. Aceasta se combate cu măsuri inflaționiste menite să reduca rata șomajului, care crește în deflație și să crească profitul companiilor.

Combaterea inflației și deflație poate fi însă un motiv ascuns al manipulării ratelor de schimb, care făcută în mod speculativ, poate produce avantaje ilegale pentru cei care o practică, sub justificarea publică a combaterii inflației sau deflației.

Evoluția piețele adiacente

8.8.Piețele adiacente vizează:

8.1. Piața obligațiunilor de stat unde creșterea dobânzilor produce o scădere a valorii valutei, deoarece investitorii se orientează către titlurile de valoare fiind atrași de dobânda stimultivă care asigură un profit pe term mediu și lung , reducând cererea de valută prin cumpărări mai puține de valută, mai ales dacă acestea se fac din depozite existente.

Mai mult dacă, piața titlurilor de valoare crește în Europa , aceasta poate produce o vânzare masivă de dolari și căderea dolarului, deorece investitorii se orientează către titlurile cu randament ridicat. Dacă acest fapt se produce în Elveția, care nu este o țară în care acționează euro , investorii vor vinde euro și vor cumpăra titluri de valoare în Elveția, producând în acest fel căderea euro.

8.2. Piața internațională a petrolului care are o implicație pentru cei mai mari consumatori, cum este SUA , deoarece creșterea prețului petrolului poate produce scumpirea produselor și evident o reducere a exportului , și al altor produse cu un potențial negative pentru balanța comercială, investitorii , evitând la cumpărare dolarul.

8.3. Piața aurului, deoarece aurul este un gaj internațional dețin ut de fiecare țară , fapt care produce increde în piața investitorilor.În general crestrea prețului aurului duce la scăderea valutelor aflate în cotrapartida, fie aur fie euro, deoarece aurul se tranzacționează în perechi cu dolarul și euro fiind în cotatie invers proporțional cu acestea..

9. Indicii bursieri internaționali.

În general, indicii bursieri internaționali pot influența în mod real piața valutară deoarece sunt considerate indicatori de “sanătate” ai economiilor în care valutele se tranzacționează pe marile piețe.

9.1. Dow jones industrial average(DJ) calculate ca un indicator public , al costului acțiunilor a celor mai mari 30 de societăți comerciale și comapanii din Statele Unite. Publicat semestrial, el poate produce căderea dolarului , fie prin orientarea investitorilor către piața acțiunilor în detrimentul dolarului, fie prin efectul psihologic pe care il produce.

9.2. FT-SE 100 indicele prețului celor mai mari și importante acțiuni din Marea Britanie,

9.3 Nikkey 225 care face referire la primele225 de corporatii industrial și financiare din Japonia.

În general indicii sunt calculați pe economia națională a unei țări, dar globalizarea economiei mondiale face ca evoluțiile indicilor din Japonia de exemplu să aibă influența și în alte țări din Europa deoarece tranzacționarea non stop pe piața valutară și internaționalizarea investițiilor japoneze în toată lumea, produc implicații economice puternice pentru toate statele.

Fusul orar diferit al piețelor financiare din Asia, pe care se tranzacționează acțiunile și valorile mobiliare financiare inclusive valutele, care furnizează prețul fundamental , în timpul nopții înainte ca piețele financiare din Europa să se deschidă, produce efecte ale creșterii sau căderii indicilor buresieri,chiar și după închiderea burselor în Asia, deoarece valuta japoneză yenul se tranzacționează non stop pe piețele din Europa.

Marile exporturi ale Japoniei în toată lumea și existent companiilor Japoneze prin filialele acestora fac ca analiza fundamentală a implicații lor indicilor economiei japoneze să fie foarte complexă și cu implicații directe pe piața europeană și Americana.

Deschiderea Burselor americane la multe ore după cea din Tokyo s-a inchis , nu oprește declinul sau creștere a yenului japonez, (ex: deoarece cele două economii, Americană și Japoneză, sunt puternic interconectate, interdependente. Analiza indicilor este un instrument puternic de decizie.

Iată cum globalizarea economică face ca impactul regresului într-o țară să aiba efecte imediate în o alta țară unde există investiții semnificative ale țării cu economia în regres.

În general evoluția piețelor de capital evoluează în raport invers proporțional cu valutele deorece reprezintă valori investiționale separate care se fac prin schimbare de portofoliu , în funcție de gradul de rentabilitate. Ca principiu, investitorii se orientează către piața acțiunilor când dolarul scade și invers, acest principiu extinzându-se la toate economiile dezvoltate în special cele din SUA și Anglia care au centre financiare foarte puternice și care dețin în același timp primordialitatea informatiei economice .

10.Piața prețurilor .

1.Speculațiile, sunt analize făcute de actori specializati în acest domeniu care coreleaza diverse prețul , pentru a obține sau susține o concluzie menita să determine un investitor să cumpere sau să vanda valuta și de obicei, confirmarea sau infirmarea produce miscari rapide pe piața valutară.

Psihologia piețelor valutarăe arată ca speculațiile sunt foarte importante deoarece, confirmarea lor după apariția prețurilor certe produc profit la fel de mult ca prețurile certe.

2. Pe piețele informaționale din Wall Stret din Statele Unite și centrul financiar londonez , canalele informaționale acționează în mod clar între cei care pot schimba cursul pieței valutare (market makers) din care marile bănci nu sunt excluse astfel incat , să se produca un avantaj de partea vânzătorilor sau cumpărătorilor de valută care se află astfel într-o luptă reală pentru păstrarea unui trend menit să le asigure profitul.

2. Principalii actori pe piața valutelor.

În mod cert, pe piața valutară internațională sunt 4 actor importanți, în plan bancar este vorba despre Federal Reserve Bank of United States, trezoreria Statelor Unite, Banca Angliei( Bank of England), Banca Japoniei (Bank of Japan) și Banca Central Europeană (European central Bank)., în numele cărora vorbesc președinții acestora cu o influență uriașă pe piață.

Studiul de caz privind analiza fundamentală, presupune exemplificare concretă pe piața valutară a influenței fiecaruia dintre factorii principali mai sus menționați, în creșterea sau descreșterea unor valute.

Se impun totuși cateva precizări:

1. Nu există și nu se face o analiză de caz a tuturor factorilor implicate în analiza fundamentală în același timp, deoarece influența lor se petrece în momente de timp diferite , la termene diferite, pe perechi de valute diferite, în condiții politice diferite. Acest fapt poate să insemne că în timp ce asupra unei valute pot exista presiuni politice, care ar duce la scăderea valutei în raport cu altele, în același timp și pe aceeași valută pot exista indicatori economici favorabili care pot favoriza creșterea valutei.

Neaprobarea bugetului statului poate fi analizată în același timp cu scăderea puternică a șomajului de exemplu:

2. Factorii acționează corelat cu alte momente economice, fenomene geo-politice și nu întodeauna logica economică produce efectul scontat. Piața valutară poate să aiba un curs contrar logicii economice, din motive speculative, sau pentru rațiuni contractuale deja angajate, iar în corelație cu alți factori, unii pot prevala altora. De aici s-a născut și sintagma că piața poate evolua irațional mai mult decât cineva poate rațional să rămână solvabil, investind contra trendului marcant, bazându-se pe analiza fundamenatală.

3. Elementul fundamental care misca piața valutelor este volumul tranzacțiilor angajate în procesul vânzării sau cumpărarii de valută și nu neapărat prețul la care se vand sau se cumpăra valutele. Este mai puțin important dacă cineva vinde 10.000.000 de dolari dacă există contracte la termen de miliarde prin care se cumpără dolari și care pot produce pe termen scurt o schimbare irațională a pieței, față de indicatorii logici.

4. Un element deosebit de important este acela că nimeni nu știe în ce direcție se poate mișca piața valutară în viitor. Acest fapt face ca analiza fundamentală să aiba un caracter orientativ. Nu există nicăieri în lume un indicator al trendului de piața global care să cuantifice influența niciunui factor, indiferent de natura acestuia. Acest fapt se datorează creșterii influenței investițiilor speculative.

5. Sistemul internațional de tranzacționare al valutelor se poate face în principiu pe trei termene diferite:

Pe termen scurt, care poate fi între 1-48 de ore , pe termen mediu care poate fi sub 7 zile și lung, peste 7 zile. Această clasificare este în general acceptată ca posibilitate de predicție în funcție de indicatorii care se publică lunar, saptamanal, trimestrial sau semestrial. Dar factorii care produc efecte sub 48 de ore pot fi ușor anihilați de modificările de la o oră la alta cum ar fi, de exemplu, un atac armat, sau un cutremur, dar și de o declarative de război, care poate fi anulată sau greșit interpretat și corectată.

Acest fapt permite sau stimulează tranzacționarea prin vânzare /cumpărare a valutelor chiar la termen de 1 minut sau 15 minute.

În fapt, analiza tehnică permite intrarea și ieșirea de pe piață în orice moment.

6. Tranzacționarea valutelor se face în scopul obținerii de profit. Acest obiectiv de activitate este cel care face ca piața valutară să fie în continuă schimabare și impredictibilitatea ei să o transforme în o piața deosebit de volatilă. Prin „volatilitate” ințelegându-se gradul de dispersie în timp al rentabilității portofoliului investițiilor bazate pe achizițiile de valută, pe piața internațională.

7. Analiza fundamentală se constituie numai intr-un mijloc de predicție, care nu are caracter absolut, nu garantează certitudinea raportului între valute, în viitor, și nu poate fi considerat un istoric în desfașurarea evoluției pieței valutare.

8. Factorii care influențează piața valutară pot să-și termine efectul chiar la data publicării lor cum este orice indicator care privește perioadele anterioare, de exemplu creșterea șomajului , dacă acesta intră în corelația cu creșterea ratei de interes a băncii centrale care intră imediat în aplicare. Unul poate induce un trend foarte scurt de scădere a valutei, iar altul de durată mare de creștere a cursului valutei , iar puterea aceea de influențare a pieței valutare, este total diferită.

În acest sens nu există o măsură de comparare a puterii de influențare indicatorilor care stau la baza analizei fundamentale. Trendul evoluției valorice a valutelor este dat de jucătorii mari de pe piața valutară și acesta se poate stabili prin analiza indicatorilor statistico-matematici, care pot stabili la un moment dat , pe baza aceea ce s-a întâmplat anterior o predicție a evoluției ulterioare fără ca acesta să fie un element cert.

3.Exemplu de influențare a ratei de schimb EUR/USD de către indicatorii de pe piața muncii

La data de 6.12 .2013 la ora 15.30 se publică official de către siteul „Investing.com”, lider pe piața informatilor online si transimisiuni in direct, indicatorii cei mai importanți din piața muncii în Statele Unite și anume:

1.NFP ( nonfarm payroll) ,

2.Private Nonfarm payroll, care reprezintă numărul total de angajati dintoate sectoarele excluzând functiile guvernului, organizatiuilor nonprofit ,asistenta sociala și agricultura

3.Unemployment rate( rata șomajului) care arat ca în tabelul de mai jos”:

Indicatorii arată urmatoarele aspect de analiza fundamentală:

În primul rand cursul EUR/USD a fost supus presiunilor formate prin două evenimente separate:
a) declarația publică a presedintelui Băncii central europene Mario Draghi din data de 5.dec.2013 ora 15.30 publicat pe siteul băncii [7] prin care acesta a avut in vedere trei aspecte fundamentale:

1.Păstrarea unei rate de interes scazute la 0.25%

2.Păstrarea unei rate a inflației de sub 2%

3.Estimarea creșterii GDP(produsului intern brut )cu 0,1% pentru anul 2014.și publicarea indicatorilor din sattele unite.la aceasi ora15.30( 16.30 ora Romaniei).

Siteul “justtrader.com” aprecia ca valuta Euro și-a extins câștigurile asupra dolarului, ulterior comentariilor guvernatorului ECB Mario draghi[9], sustinut si de un alt site important de specialitate, „ICN.com”[8], care a identificat proiectiile facute de Draghi ca fiind un motiv de a cumpara Euro.

Evoluția ratei de schimb EUR/USD însă necesita o analiza fundamenatala începând cu data de 12/05/2013 data la care Departamentul de stat pentru comert publică creșterea produsului intern brut cu 3,6% în al treile trimestru cu 3,6%, iar profitul corporatiilor a crescut cu 38,6 miliarde . [10].  

Analiza fundamental a ratei de schimb EUR/USD porneste de la ora 16.30 când a început conferinta de presa a guvernatorului ECB Mario Draghi , cu publicarea celor trei indicatori mai sus , unde investitorii au avut intervenții diferite și foarte rapide de vânzare respectiv de cumpărare, ilustrând atât datele economice primate din SUA cât și perspective favorabile ale euro.

Chart-ul specializat inregistrat pe site-ul brokerului Forex capital market a înregistrat miscarea valutei EUR/USD după cum urmează: initial urmând cifrele economice bune ale economiei sua euro a scăzut de la 1,35770 la 1, 35420 ca apoi urmând comentariile favorabile ale lui Mario Draghi să urce la 1, 3673(Fig.1.)

În data de 06 dec 2013 la publicarea PNF (private nonfarm payroll) descris mai sus, EUR/USD a coborat până la 1.3161 și apoi a urcat imediat până la 1,36770 , trendul favorabil al euro fiind mai puternic decât indicatorii economici din SUA , fapt care scoate în evidenta ca în condiții egale de publicitate informaționala, aprecierea ratei de interes a ECB , și trendul crescător al GDP în europa a fost mai puternic ca încredere decât GDP din SUA în acest exemplu.

Presa de specialitate din lume a sesizat acest exemplu ,sub titluri suggestive

Publicat de site-ul fxstreet.com: „Euro strengthens to a fresh 1-month peak after Draghi's comments : Dec 6, 2013” [11]

Așa cum se vede pe chart în data de 6 dec 2013(Fig.2.) la ora de publicare a indicatorilor din Sua se poate sesiza volatilitatea extremă, inregistrart de EUR/USD care în final se consolideză ca trend în favoarea Euro.

Concluzie: exemplul de mai sus susține intreaga teorie expusă, referitor la concurența indictorilor, precum și la influența lor în cadrul pieței valutare, cu accentul pe analiza fundamentală făcută de experții pieței și de către investitori care în urma rezultatelor publice din cele două mari puteri economice, SUA și UE au decis să imprime un trend crescător pentru Euro, cumpărând masiv această valuată.

4.Analiza fundamentală în cazul influențării valutelor prin intervenția factorului politic si cel al băncilor centrale din tări diferite și influența corelată a acestora.

Unul dintre exemplele cele mai semnificative în plan internațional, privin modul în care o valută este influențata direct prin politici guvernamentale, coroborate cu cele al băncii centrale este cel al Yenului Japonez.

În principal începând cu anii 1990 și până în anul 2001 Japonia a înregistrat un fenomen deflationist, caracterizat în esenta prin o lipsa de lichidități la nivel national datorat în special căderii prețului acțiunilor și valorilor imobiliare,insolventei companiilor și insolventei băncilor. [12]

Așa cum am aratat mai sus, procesul deflationist , a produs o scădere a GDP( produsului intern brut), deși în 19.martie 2001 Boj, banca japoniei, a redus ratele de inters, incercând să stimuleze creșterea , împrumuturilor și masei monetare pe piața japoneză.

Graficul prezenatat de B.o.j.pe siteul official al băncii,arată ca rata de interes a scăzut începând cu anul 2001 de la peste 0,2 la 0 în anul 2006, a crescut la peste 0,4 în 2006-2008 și ca apoi să scadă la 0, 5 în 2010 și la 0 la începutul anului 2011.[13]

Figure – Chart – Rata Dobânzii la împrumuturile acordate de BOJ

Așa cum se arata in prețurile publice, manipularea ratei de interes nu a reusit să modifice procesul deflationist. [14] Drept urmare, s-a incercat o reducere din nou a ratei de interes, ajungandu-se la 0.10 în anul 2011 și la 0 în present.

Față de cele de mai sus, chartul(Fig.4.) privind evoluția raportului USD/JPYarată clar o continuă întărire a yenului față de dolar, datorită în principal cererii ridicate de valută pe piața internațională.

Figure -Chart – Politica BOJ-Alegerea lui Shinzo Abe

În aceste condiții, în Japonia , yenul japonez înainte de anul 2012 era o moneda scumpă, care s-a apreciat continuu față de dolar , pierzând din valoare de la 123.34 în anul 2007 la 76,3 în sepetembrie 2011.

Efectele asupra economiei japoneze erau grave deoarece procesul deflationist , a facut ca în continuare, deși Japonia avea exporturi uriașe , încasând miliarde de dolari, rata de schimb fiind mica , se incasau foarte putini yeni, salariile fiind plătite în yeni, nu puteau crește , costurile trebuiau să fie reduse mereu, consumul stagna, inflația era foarte mica.Procesul deflationist nu putea fi schimbat.

În aceste condiții a început în cursul anului 2012 , Campania electoral a actualului premier Shinzo Abe , având drept tema predilectă creșterea ratei inflației la 2%.

Trei elemente fundamentale au stat la baza discursului actualului premier pe parcursul anului 2012:

1.Stimularea fiscala.

2.Intervenia pe piața Băncii japoniei în scopul aplicarii unei politici menite să crească masa monetară( Quantitative easing) și deci ieftinirea yenului față de dolar.

3.reducerea ratei de interes a BOJ.

Cele trei măsuri menite să crească rata de schimb a yenulu față de dolar, sunt cunoscute pe piața valutară internațională sub denumirea de “Abeconomics”. [15]

Drept urmare în perioada februarie 2012 și până în prezent yenul a înregistrat o creștere de 72de yen/dolar la 105, 23 cu mici inflexiuni.( Fig.4.), într-un singur an, aducând yenul japonez la o depreciere semnificativă față de dolar.

Așa cum am mai aratat în teoria analizei fundamentale, yenul japonez a avut scăderi semnificative atât în perioada campaniei electorala, dar mai ales după data de 16.12 .2012 când s-a confirmat câștigarea alegerilor de către d-l Abe Shinzo.

Exemplificăm cu cateva imagini de chart privind evoluția extrem de volatilă a yenului influențat de rezultatul alegerilor politice din Japonia din data de 16.12.2012.(Fig.5.)

În data de 16.12.2012 în data alegerilor parlamantare din Japonia , USD/JPYa vand în vedere succesul în alegeri a domnului Abe Shinzo a crescut în 3 minute de la 83,474 al 84,293 adica cu 1% ceea ce este foarte mult, având în vedere stabilitătea yenulu japonez.(Fig.5.)

Acest fapt se datorează încrederii că odată ajuns premier yenul prin aplicarea măsurilor de deflație pe care urma să le ia, se va devaloriza. Investitorii au cumpărat masiv înainte ca orice măsură de combatere să fie aplicată numai bazându-se pe psihologia pieței care indică trendul de depreciere a yenului față de dolar.

Acest trend a avut la baza declarațiile politice ale lui Abe Shinzo dinaintea alegerilor, privind politica de depreciere a yenului.

În cursului anului 2013 yenul japonez a continuat să se deprecieze semnificativ atingând valoarea 105.403/1 dolar în decembrie 2013.

Dar evoluția sa a avut momente legate de declarațiile politice ulterioare alegerilor parlamentare ale premierului astfel ca până în luna mai 2013 yenul s-a depreciat în continuu.

Ca ilustrare în data de 19.06.2013 Premierul Abe Shinzo la intalnirea de la Londra a G8 și-a reconfirmat obiectivele ”abeconomics” mai sus explicate, fapt care în zile urmatoare au făcut ca yenul să se deprecieze masiv de la 93,93 la 100,19 în 15 zile. Această depreciere este datorată atât declarațiilor de politică internă “abeconomics”[16], dar și declarațiilor făcute de către Bernard Bernanke, head of Fed. [17] cu privire la o posibilă reducere a stimulentelor financiare QE pe piața Americană , dacă creșterea economică este sustenabilă.

În felul acesta, declarațiile șefului Fed urmăreau să crească valoarea dolarului prin scumpirea acestuia. Reducerea preconizată a QE în SUA presupunea reducerea cumpărarii de către FED a diverselor titluri de valoare intangibile , care ar fi redus masa monetară pe piață, și implicit scumpirea dolarului.

Analiza fundamentală în acest caz arată că evoluția raportului USD/JPYa fost influențată atât de declarații politice în favoarea deprecierii yenului făcute de Abe Shinzo, care l-au devalorizat în final puternic, cât și de potențiale măsuri ce vor fi luate pe piața financiară din SUA chiar dacă la nivel declarativ.

Influența declarațiilor politice precum și a celor din boardul băncilor centrale a fost în felul acesta demonstrată prin scumpirea vizibilă a dolarului și creșterea cererii de dolari, ceea ce a dus cursul USD/JPY la un nivel ridicat.

Concluzie: exemplul prezentat cuprinde însă și influența corelată a intervenției BOJ, banca centrală a Japoniei, care a menținut la 0 rata de interes pe piața Japoniei cu cea de politică financiară a FED din SUA.

Creșterea extremă a USD/JPYa adus simultan în jocul pieței actori politici și două bănci centrale din 2 țări diferite, susținând în fond teoria globalizării și influențelor complexe în analiza fundamentală a piețelor valutare.

5. Analiza fundamentală în cazul apariției unor dezasttre de mediu asupra piețelor valutare.

Așa cum s-a explicat în principiile teoriei analizelor fundamentale, factorii de mediu pot influența deosebit de puternic piața valutară.

O să dam exemplul evoluției perchii valutare USD/JPYîn cazul dezastrului din Japonia din data de 11.03.2011, provocat de un cutremur declanșat în regiunea Tohoku, cu magnitudinea de 9,0 pe scara richer, care a produs un tsunami de proporții în regiunea din prefectura Myagy , unde se aflau și centralele nucleare de la Fukusima, fapt care a dat o dimensiune internațională, dezastrului.

În ziua de 11.03.2011 pe fondul prețul lor neclare și estimative ale catastrofei, yenul s-a apreciat puternic în 12 ore coborand de la 83,180 /dolar la 76, 257 yeni/dolar, fapt care pare intra în contradictoriu cu posibila cădere a economiei japoneze.

Aprecierea yenului a continuat , deși pagubele erau estimate la mii de miliarde, iar fabrici importante ca Toyota și-au suspendat activitatea, fapt care era de natura să produca neincrede în moneda japoneză,

Începând cu dat de 8.03.211 yenul s-a depreciat, pe fondul ingrijorarilor internaționale privind GDP japoniei, din nou până la 85,509 yeni/dolar ca urmare intervenției pe piața valutară a grupului G7 a celor mai industrializate state.

Acest fapt este confirmat în capitolul Financiar, currency and market, conform cu raportul emis de “Congressional research service” ,institutie a Guvernului SUA care a prezentat un raport pentru Congresul American, intitulat” Japan’s 2011 earthquake economic effects” destinat Congresului American din care citez în original:” The value of the yen (83.8 yen per dollar on February 15, 2011, and 122 per dollar less than four years ago) touched a record 76.25 yen per dollar on March 17 before retreating to the 80 yen level after the Group of Seven (G-7) Industrial Nations agreed to “cooperate as appropriate” to address excessive and volatile movements în the foreign exchange market (în other words, to intervene to weaken the value of the yen).”

Analiza fundamental a evoluției yenului, făcută de “Kyodo news” a evidentiat 2 aspecte fundamentale:[18] și anume ca în evoluția yenului au intervenit atât speculatorii, cât și Banca centrala a Japoniei și instituțiile financiare internaționale din cel putin 7 tari industrializate, influențand creșterea și descreșterea volatilitatii yenului fără o legatura directă cu dezastrul.

Factorii care au intervenit au fost;

a) în aprecierea yenului

1.Anxietatea și frica privind , căderea valorii acțiunilor pe Bursa de la Tokio, datorita lipsei de energie și căderea fabricilor , numai putin de 11 din 50 de centrale nucleare fiind avariate partial sau chiar total.

Acest fapt a dus atât investitorii cât și speculatorii la idea de a cumpăra cât mai multa valuta și a vinde rapid acțiuni, care riscau să piardă rapid din valoare. Yenul a fost considerat întodeauna o valută “safe heaven” în caz de pericol datorita extinderii exceptionale a economiei pe tot globul, și care nu poate fi lasata să cada haotic, dovada intervenția celor 7 tari industrializate.În același timp teama ca aprovizionarea cu produse japoneze în strainate ar afecta și valoarea acțiunilior per ansamblul corporatiilor japoneze internaționale, a facut ca cererea de yeni să crească. Acest fenomen, pe piața valutară se întâmplă aproape instantaneu.

2.Având nevoie urgent de lichidități pentru pornirea rapida a economiei, solicitările de yeni au crescut dramamtic , fapt care în mod evident au produs o creștere a investitiei în yen.

3.Convingerea marilor speculatori că yenul, indiferent de dezastru, trebuia să fie folosit pentru plata despagubirilor uriașe, care trebuiau plătite în yeni , la solicitările societăților de asigurare ,să produs o cerere crescută de yeni și implicit, aprecierea sa în raport cu dolarul.

4.Așa cum arata Hiroko Tabuchi în New York Times în august 2011, yenul a avut o creștere contrară mersului economiei, deorece este insotit de o psihologie de salvator( safe heven)al yenului atât de puternică incat , creșterea sa a devenit haotica, având un parcurs așa zis ”irrational”. William Pesek of Bloomberg wrote: “The truth is, the yen’s strength is beyond control of Japanese officials.”

Acest fapt a fost relatat ca un aspect al trendului valutelor care caraterizeză toată piața valutara.

Deprecierea yenului: a fost determinat de tări puternice, care au incercat să-și protejeze propriile valutară.

Concluzie: analiza fundamental demonstreaza ca persone educate, de pe piața valutară , mari investitori , acționează în scop de profit și nu în interesul țării a carei valuta este în pericol din cauza unor dezastre.Acest aspect a fost sesizat în teoria analizei fundamentale.

Aprecierea dolarului a fost exemplificată concret și se vede clar pe chartul USD/JPY (Fig.6.)

În același context, putem sesiza un aspect paradoxal, și anume acela ca moneda unei tari pe de-o parte nu mai este sub controlul total al guvernului care o protejeaza, fiind influențată de o multitudine de factori, iar pe de alta parte ca o moneda poate fi salvata sau chiar prabusită pe piața internațională de forte externe. Mai exact, intervenția altor state sau a unui grup organizat de investitori, care actioneza fără acordul guvernului țării, al carei valuta, face obiectul manipularii. S-a ajuns astfel la situatia în care politicile interne de stimulare a economiei unei tari să fie anulate de alte state, prin măsuri concertate, care tind spre anularea parțială a independentei politice ale unui stat, chiar dacă acesta nu este declarata oficial.

Aceste aspecte, referitoare la manipularea cursului valutelor, au la baza, interese, majore ale statelor puternic industrializate, cu balanțe comerciale uriașe, fiind sesizabil în spatiul internațional, și cunoscut sub denumirea de războiul valutelor.(currency war)

În acest adevarat război valutar sunt implicate, atât guvernele și băncile centrale dar și Fondul Monetar internațional, cât și fondurile internaționale de investitii.

Ziarul Romania Libera din data de 06/10/2010 scria sugestiv citam:” ‚Războiul mondial al valutelor’ aruncă lumea în secolul 19” , iar revista online.capital.ro, titra în data de 14.februarie 2012 :”Datoriile și "războiul valutelor", pe agenda reuniunii ministeriale a G20”.

Sintagma de război al valutelor este preluată din limbajul politic internațional ca o apreciere de agresivitate asupra intereselor economice ale unei tari, și este promovat conștient chiar de conducătorii guvernelor principalilor tari din grupul primelor 20 de țării puternic dezvoltate din intraga lume. (G20)

Războiul valutelor nu este doar o apreciere de limbaj, ci reprezintă o realitate, o atitudine asumata, chiar cu riscul degradarii încrederii mondiale, în relațiile corecte de afaceri și comert.

Intr-un raport al Băncii mondiale intitulat “Currency wars yesterday and today” scris de către Milan Brahmbhatt, Octaviano Canuto, și Swati Ghosh, se arată clar[19], ca masurile luate în războiul valutelor tind să readucă fortat , pe plan mondial o politica a cursurilor fixe, spre deosebire de cea din present , adica politica de flotatie libera a cursului valutelor care nu mai poate fi controlată.Acest fapt ar putea duce la disparitia, cursurilor flotante, și implicit al speculatiilor valutare.

Totuși trebuie să aratam, ca în China și Rusia, care nu au cursurile valutelor lasate să fluctueze complet liber pe piața internațională, și fac obiectul unei presiuni politice menite să liberalizeze cursul de schimb al valutelor acestor tari .

Acest fapt este motivat de ponderea lor în comertul mondial, ceea ce indică dificultatea unei politici mondiale convergente în acest domeniu.

Capitolul III :

Elemente de analiză tehnică aplicate pe piața valutară globală

Analiza fundamentală, așa cum am aratat mai sus, este un instrument complex de apreciere asupra factorilor, care influențează valutele pe piața internațională, dar care nu este și suficient pentru, cumpărarea sau vânzarea în condiții de eficienta economică.

Problema esentială care a stat la baza evoluției raportului de schimb intre valute este obținerea de profit. Profitul nu este doar apanajul mediului privat de afaceri, ci este în în mod clar urmarit și de către fiecare țară în parte. Este cunoscut că, chiar Băncile centrale din fiecare țară efectuează speculații valutare în scopul creșterii rezervelor valutare , pe baza unui calcul complex de diversificare a portofoliului de valute. Portofoliul deținut de acestea are rolul prevenirii unor deprecieri masive de capital.

Prin urmare, suntem pe plan mondial într-o competiție agresivă de valorificare eficienta a plasamentelor în diverse valute din tari cu economii dezvoltate, tari care se urmaresc reciproc, își analizeza masurile luate și stabilesc tactici și strategii , menite să le conducă la un profit.

Iată de exemplu cum arată rezerva națională a BNR prin prisma plasamentelor de valori: [20]

Figure – Diagrama – Structura rezervei valutare a României

Este crucial în aceste condiții ca rezerva valutară națională să fie analizată permanent, să fie adaptata modificarilor de pe piața internațională, în așa fel incat valoarea plasamentelor să se mentina și dacă se poate să crească. Este clar ca există un interes major, bazat pe profit, în plasamente valutare deoarece acest tip de politica valutară se regaseste la fiecare banca centrala, este un circuit internațional de valori cunoscute de toată lumea.

Procentele și aprecierea investițiilor în volumele și valorile de investit în prezent și viitor sunt diferite de la țară la țară, și schimbarea acestora se face în mod permanent atât prin analiza fundamentală cât și analiza tehnică. Acest fapt dă dimensiunea unei bune politici naționale și oferă încrederea mediului de afaceri internațional într-o țară.

Din această perspectiva, analiza tehnică este un instrument complex menit să ajute la decizia cumpărarii sau vânzarii de valute în scopul obținerii de profit, și evitarii deprecierii rezervelor naționale, dar și a mentinerii pe linie profitabilă a economiilor țărilor respective, prin intervenția băncilor și guvernelor în menținerea sub control a inflației, șomajului, și creșterea produsului intern brut. Este o problemă de securitate națională.

Iată asadar ca se ridica o problema vitala pentru orice țară, când și cum să intervina pe piața internațională, pentru a cumpăra și vinde valuta, inclusiv propria valuta, deoarece chiar și achiziționarea titlurilor de valoare emise de către state pe baza celor mai inalte standarde necesita valuta convertibila. Nimeni nu accepta să împrumute valute slabe sau cu un viitor incert care odată incasate nu pot fi valorificate pentru plata datoriilor sau pentru investiții internaționale.

Presiunea permanentă asupra plasamentelor de valuta a dus la dezvoltarea unor calcule complexe și analize combinate de date statistice și matematice care să sprijine o decizie de cumpărare sau vânzare de valute.

Evoluția istorica a analizei tehnice a parcurs drumul de la aprecieri empirice la calcule matematice sofisticate .

În principal, analiza tehnică are urmatoarele obiective

1.Stabilirea duratei de evoluție continua, crescatoare sau descrescatoare a valorii unei valute comparative cu alte valute, evoluție denumit trend. Trendul are un început și un sfarsit, momente bine definite care atrag după sine schimbari decisive în valorea unei valute, producând modificari ale ratelor de schimb intervalutar.

Trendul crescător sau descrescător , inregistreaza la finalul lui o pierdere/creștere de valoare a unei valute la un moment dat T1 față de momentul initial TI, masurate prin suma pierdută/câștigată din vânzarea/cumpărarea de valută .

2.Stabilirea momentului în care trendul crescător /descrescător își schimba direcția , obligand orice investor în trendul initial să–și modifice rapid plasamentele , pentru evitarea pierderilor.

Cu alte cuvinte se pune întrebarea când trebuie cumpărata o valută sau vanduta și cât timp o pastram ca să produca profit. Obiectivele sunt simple de urmarit , dar decizia este dificil de luat. Pentru ca nimeni nu știe să raspunda , cât timp o valută este foarte puternică și este sigura ca rezerva de schimb.

În consecinta, s-a ales o cale de predicție a evoluției unei valute, plecând de la cateva principii constatate de evoluția istorica a valutelor.

Astfel s-au constatat urmatoarele:

Evoluția valutelor are un character repetabil la momente și valori bine conturate.

– Caracterul limitat al unui trend deoarece nu există un trend permanent crescător sau descrescător , ci în toate situatiile unul sinuos.

– Evoluția oricarui trend are, un parcurs masurabil, matematic și statistic, cu momente , care pot fi anticipate , și confirmate de evoluția piețelor financiare.

– Trendul evolueaza ciclic. Ciclicitatea alternantei unui trend este influențată de caracterul permanent schimbător al caracterului uman și psihologiei umane de grup, prin existența sentimentelor de frică, panica, exaltare, încredere ,lacomie, disperare, care duc la decizii, neasteptate,și care produc fie pierderi fie câștiguri foarte mari toate urmare deciziilor luate rapid, sub imperiul sentimentelor umane.

În acest domeniu au fost scrise zeci de mii de pagini demonstrative, sau de analiza, din care menționăm în trecere ca o ilustrare a preocuparii specialistilor în acest domeniu, cartea publicata la Editura Universitară în anul 2010.” Psihologia investitorului. Tendințe și mutații pe piața financiară internațional” scrisă de Oana (Pană) Mionel.[21]

– Trendul este influențat de un grup restrains de persoane fizice și juridice care dețin monopolul de acțiune și prețul, denumiti „market makers”(în traducere: cei care fac piața).Formarea unui trend nu poate fi făcută decât de forte financiare .Prin urmare a cunoaste trendul este vital pentru a obține profit. Sintagma „trendul este prietenul celor care investesc în scop de profit” este sugestiva.(“ The trend is your friend”).

– Trendul se constata și stabilește prin analiza tehnică deoarece acesta oferă mai multe șanse de câștig decât lipsa ei, fiindca deciziile pe piața valutară se iau de către cei care respecta principiile și regulile statistico-matematice de formare a trendului, existand în acest sens și din acesta cauza , o psihologie de masa, a tuturor investitorilor, în intrarea și ieșirea din un trend.

Ignorarea acestei psihologii,care atrage după sine decizii evidente de manipularea a trendului și care este marcata și masurabila prin indicatori tehnici, duce la pierderi .Cunoasterea indicatorilor tehnici oferă cel putin, o posibilitate de limitarea a pierderilor dar și de incasarea a câștigurilor.

– Trendul asigura profitul în tranzacționarea de valute prin intrarea și ieșirea din trend. Decizia de intrare și ieșire se face,cumpărand sau vanzand valute după citirea indicatorilor tehnici și insușirea psihologiei de piața, care indică că toți investitorii citesc aceeiași indicatori și vor lua o decizie asemantoare pe baza logicii matematice, producând incheierea sau începerea unui nou trend.

– Intrarea și ieșirea din trend se face exceptional de repede, aceasta fiind și una din caracteristicile investițiilor pe piața valutară.Motivul il constituie schimbarea trendului , care datorita acțiunii concertate a celor care intrevin pe piața , nu permite , timp de gandire foarte mult. Când un grup de indicatori tehnici indică limita de schimbare , este sigur ca aceasta se va face,deoarec toti respecta aceleași valori ale indicatorilor tehnici, toti vad aceleași valori și stiu ca toti vor intra/iesi, pe baza valorilor publice ale indicatorilor tehnici , vizibile în timp real și în mod egal pentru toti.

– Trendul este rezultatul, mijloacelor moderne de comunicare a indicatorilor tehnici,și prețul lor publice esentiale în schimbarea de trend prin democratizarea pieței valutare , deoarece asigura aceleași prețul pentru toti investitorii în timp real și egal,

De aceea cunoasterea indicatorilor tehnici este esentiala în abordarea investițiilor pe piața valutară.

Indicatorii tehnici.

Indicatorii tehnici sunt de fapt modele matematice, menite să convinga investitorii ca trebuie să cumpere sau să vanda o valută , pentru obținerea de profit.

Profitul este direct proporțional cu lungimea trendului ceea ce face tranzacționarea să fie stabilită pe o perioada cât mai apropiața de finalul trendului.Prin urmare în funcție de marimea profitului , se stabilește intrarea și ieșirea din trend.

Dacă dorim un profit mai mare și apreciem ca trendul va fi lung , vom lua decizia de mentinere în portofoliu a valutelor achizitionate și vom iesi din trend vanzand valutele care produceau profit.

În mod general acceptat se poate vorbi de 3 termene de investitii pe piața valutară:

1.pe termen lung , insemnand un termen de peste 7 zile

2. Pe termen mediu peste 48 de ore

3.pe termen scurt sub 48 de ore

Acesta diferentiere este însă relativa deoarece frecvența schimbării factorilor care influențează piața valutară este foarte mare, bulversând orice trend existent.

Totuși există cateva sisteme matematice și indicatori care sunt definitiv acceptati în predicții de trend valutar pe piața internațională .Numărul lor în ultimii ani a crescut exceptional, fiind identificati peste 100 de indicatori tehnici, utilizati de investitori.

Numărul foarte ridicat al acestora, de peste 100, naste o problema paradoxala: incercarea de folosire în analiza tehnică a prea multor indicatori tehnici, blocheaza luarea în timp optim a unei decizii rapide, deoarece în tranzacționarea modernă principiul fundamental al investițiilor de trend este convergenta sau divergenta indicatorilor tehnici.

Modul diferit de calcul face ca indicatorii tehnici să se contrazica în datele finale în același moment al trendului indicând direcții opuse ale trendului.

Explicația este simplă: indicatorii se calculează pe perioade diferite și folosind un volum de date diferit și afiseza valori contradictorii. Numai cunoasterea în amănunt a acestora asigura decizia corecta.

Se impune în acest fel o decizie de triere a indicatorilor care să fie utilizati în așa fel incat să se obțina profit din tranzacționarea valutelor, deoarece așa cum am arătat, rapiditatea luării deciziilor de vânzare/cumparare a valutelor este cheia obținerii de profit.

Indicatorii de bază în teoria piețelor valutare

2.1.Elliot wave

Indicator de perspectivă.

Acest indicator, creat în anii 1930 de către Ralph Nelson Elliot,și publicat în 1938 în cartea sa ”The wave principle” în traducere liberă „principiile ciclicitatii”, propune spre analiza , evoluția oricarui fenomen crescător sau descrescător .

Fără a detalia indicatorul în mod deosebit, pricipiul de baza era simplu: pe piața valutară, psihologia investitorilor, oscileaza intre optimism și pesimism, creand impulsuri și retrageri de pe piața, în trepte , astfel ca trendul se prezinta de la început și până la final, ca o scara în coborâre sau urcare în 5 trepte.

Desenul sintetic a fost prezentat într-o analiză prezentată în 1940 așa cum arată mai jos:

Figure – Chart- Principiul Elliot Wave

From R.N.Elliot’s essay”the Basis of wave Principle” octomber1940[22]

Ciclurile 0-1,2-3,4-5, erau impusive iar ciclurile 1-2,3-4, era retrageri din trendul urcator, până când se atinge a un varf al trendului, când incepea căderea acestuia , făcută în 2 mari cicluri 5-A cu creșterea A-B și B-C.

La prima vedere pare simplu, se identifica un trend și apoi se apreciau retragerile dacă erai pe un trend crescător, asteptand să ajungi oricum la virful 5 și apoi schimbai trendul.

Criticat și apreciat, indicatorul a ramas definitiv în rutina anlizelor tehnice , el fiind aplicat practic la orice trend indiferent cât este de mare sau mică perioada și durata trendului.

Acest indicator , însă, ridica 3 proble importante, care fac extrem de dificilă tranzacționarea exclusiv bazată pe acest indicator.

Acestea sunt:

1.Stabilirea în prima faza a unui trend, stiind ca de aceasta prima faza se calculează restul.

2.Când se intra și se iese din trendul principal.

3.Cât de mult dureaza fiecare retragere pentru a se intra din nou în trendul principal.

Clarificarea acestor întrebari , au dus în timp la perfectionarea și incadrarea științifică a modulului de aplicare a principiului ciclicității .

Analiza matematică a principilui propusă de Elliot și gasit un raspuns în numerele fibonacci.

2.2.Numerele Fibonacci stabilesc dezvoltarea unei secvente în mod gradual, bazându-se pe principiul ca numerele în evoluție reprezintă suma ultimelor 2 numere, calculate succesiv. Calculate primele cifre arată ca fiind 0,1,1,2,3,5, 8,13,21,34.

Pentru a se stabili procentajul dezvoltarea matematicienii au început să calculeze gradul de dezvoltare în trepte astfel acesta arată astfel: de la 0, 2/1,3/2,5/3,/8/5.

Dezvoltrea șirului de numere a lui Fibonacci , stabilește finalul acestora către cifra 1,61803.(ex.chiar la nr.10946:6765+1,61803) la fel ca la nr.(233:144=1,61803).Acest raport ramanand constant a fost denumit raportul de aur.

Fără a intra în detaliile cifrelor Fibonaci, proprietatile acestora stabilite prin rapoarte successive au realizat urmatoarele procente de retragere: 38,2%,50%,și 61,8%( a se vedea raportul aur).[23].

Combinând cele două principii ale lui Elliot și ale lui Fibonaci s-a născut un model de predicție în care intrarea și ieșirea din trend, au o baza stiințifică marcând ,zonele în care investitorii își pot incasa profitul.

În studiul de caz analizat în precedentul capitol s-a facut o descriere a evoluției yenului pe apropape 10 ani în care s-a aratat, mecanismul procesului deflationist.

Iată cum analiza tehnică arat clar ca potrivit principilui lui Eliot era predictibila devalorizarea yenului.(Fig.9.)

Din chart se vede că cifrele 0,382(38,2%) 50%, și 61,8 sunt limite care permit ieșirea din trendul descrescător , și obținerea de profit.Trebuie menționat că piața valutară nu poate fi incadrată perfect în aceste cifre, fiind limite de avertizare, iar depașirea lor a fost de scurta durata,acestea respectandu-se în spiritul psihologiei de piața.

Conform brokerului FXCM, trendul descrescător va continua acesta fiind în faza a 4-a, retragerea facând parte din ultima descreștere înainte de faza 5.(vezi sus chartul), fiind definitivate doar faza 1 și 2 din trendul Elliot , trendul 3 fiind în formare.Atunci când s-a ajuns la un procent de 61,8% din o direcrie a trendului piațat s-a oprit și a schimbat trendul.

Canalul de trend reprezintă de asemenea, un indicator de perspectivă.

Evoluția trendului în cazul yenului japonez, arată clar că acesta evolueaza pe baza principiului lui Elliot, intr-un canal descrescător stabilit de principiul descreșterii procentuale și va continuă să scadă, atingând limita de 61,8%.față de ciclul 2.

Conform lui Elliot, în acesta fază nu mai poate depăși cifra de 61,8 Iată mai jos o ilustrație a modului în care se calculează retragerea din trend calculate față de trendul din față.

Indicatorul Elliot pentru trendul în urcare.[28]

2.3.Bollinger band inventat în 1980 de John Bollingier, este un indicator de limită de trend. Fără a intra în detaliile de calcul acest indicator, stabilește și atenționează asupra limitele de dezvoltare a unui trend. Stabilit ca o abatere a prețurilor de închidere standard față de media simplă a ultimelor prețuri de închidere, calcultata pe 20 până la 200 de perioade anterioare.[24]

Prin calcularea simultană, a abaterilor față de medie atât pentru prețurile crescatoare cât și pentru prețurile descrescatoare, acesta formează un canal limitativ, superior și inferior care arată, când trebuie revenit în interiorul trendului, fiind atinse limitele de dezvoltare directională. Indicatorul este foarte respectat de masa investitorilor care , il vizualizeza , și reactioneaaza simultan producând schimbari bruste de vânzare /cumpărare de valută.

Analizand în continuare perechea USD/JPY se poate observa (Fig.11.) ca atunci când nivelul prețului de închidere de 102, 439 USD/JPY și-a atins nivelul superior al abaterii standard față de medie care era la 84,771, prețurile au coborat de la 102,439 la 93,576.Curbarea limitei superioare a canalului de creștere a prețurilor a facut ca prețurile să se opreasca , piața investitorilor respectând semnalul de limita de creștere.Trebuie spus însă ca limitele canalului de trend Bollinger Band , nu sunt absolute și conform clopotului lui Gauss, unii investitori vor forța, limitele atât superioare cât și inferioare ale cananlului Bollingier , în procentele și limitele de mai jos, evident , media canalului lui Bollnigier fiind asimilată cu valoarea 0”,

a clopotului lui Gaus.

Figure – Clopotul lui Gauss

Până acum am analizat 2 indicatori limitativi de trend, și din cei peste 100 vom analiza și un indicator de oscilatie a trendului și anume Relative strength index. [25]

2.4.RSI – Relative Strenght Index

Extrem de popular și foarte urmarit de investitori , produce schimbarea rapida a vânzarii/cumpărarii de valuta și inclusive a oricărui trend.

RSI care se stabilește după formula RSI=100-100/1+Rs. Arată defapt creșterea procentuală a , câștigurilor de preț ,în totalul cumulat al pierderilor și câștigurilor de prêt, la un loc.

Rs=media câștigurilor /media pierderilor prețurilor de închidere pe o anumită perioada.

Formula finala este RSI=(câștiguri la creșterea prețurilor/câștiguri +pierderi de pret )x100 pe o anumită perioada.

Prin urmare, dacă licitatiile successive de valuta au crescut prețurile de închidere , în totalul, licitatiilor de pret, acesta va crește și invers.

Fără a intra în detaliile de stabilire a indicatorlui, acesta are valori superioare de supravânzare și supracumpărare , o valore mai mare de 70%, indicând ca valuta este supralicitata iar sub 20% ca este sublicitata, fapt care va produce intrarea/ieșirea investitorilor de pe piața.La fel ca în cazul restului indicatorilor , valoarea calculata este universala, pentru intreaga piață, fiind vizualizat de toți investitorii, care respectând limitele de supralicitatie vor parasi/intra în trend.

În același exemplu, al studiului de caz, se poate observa ca în momentul în care , limita, Bollinger band a fost atinsa, și valoarea RSI, a fost de 75,52 dolarul fiind supracumpărat,ceea ce at atras o retragere din piața a investitorilor,prețul cazand.Peste această valoare, prețurile au ramas liniare, piața refuzând să mai urce prețurile , valuta fiind supracumprata (în acest caz dolarul contra yenului japonez, puternic devalorizat).( Fig.13.)

Figure – Chart – Indicatorul RSI

CONCLUZIE

Prezenta lucrare de dizeratie a dorit să facă o sinteză sugestiva a modului în care evoluează piața valutară și influența factorilor de putere și analiză statistic-matematică asupra valutelor internaționale.

În urma analizei acestui fenomen internațional grandios de licitatie publică de valute , în care se distribuie profituri de miliarde de dolari în fiecare zi, se poate constata un fenomen larg dezvoltat și analizat, mai exact, necesitatea unei analize complexe pentru evitarea pierderilor în procesul de licitatie pe piața internațională de valute, denumita generic piața „Forex”.

În ediția sa din 19.05.2014, Ziarul Financiar, tragea un semnal de alarmă : majoritatea celor care intră pe această piața își pierd banii:

“Peste 90% din investitorii începători care tranzacționează pe piața valutară Forex își pierd foarte repede banii, piața funcționând pentru cei neexperimentați ca un cazinou, a spus la ZF Live Cosmin Marinescu, director de vânzări al societății de brokeraj Tradeville.” [26]

Deși nu există o solutie infailibila de câștig pe o piața speculative uriașă, în urma anlizei a zeci de indcatori și strategii speculative, se poate trage o conluzie că politica de tranzacționare bazată pe analiza simultană a celor două tipuri de analize descrise mai sus, este securizata în față unui risc, semnalat permanent de către toti cei care , participa la licitatiile de valuate. Pericolul real este reprezentat de schimbarea de trend și ramanarea în afara lui, cu consecinte financiare negative.

Conexiunea însă a celor două tipuri de analiza, le-am definit în mod personal ca fiind “convergența” sau “divergența” de rezultat.

1.Avem o “convergenta” , de rezultat în cazul în care , analiza fundamentală este susținuta de evoluția indicatorilor tehnici.

2.Avem o”divergenta” de rezultat în cazul în care analiza fundamentală nu este susținuta de analiza tehnică.

Acest fapt se concretizează într-o politică de vânzare cumpărare de valute , în cazul de convergenta , în condiții de siguranță sporite cu șanse mari de a face profit, iar în caz de divergenta, în condiții de risc ridicat, și pierderi asumate.

Cei care tranzactioneză, în condiții de divergenta, aleg să riște fie , ignorând semnalele de politica economică și alegând doar indicatorii tehnici, ceea ce indică , o acțiune speculativă, extremă, fie, mizând doar pe tendința data de evoluția factorilor de putere, sau indicatori maroeconomici. În acesata situație riscul de a pierde bani este ridicat.

Iată mai jos un exemplu deosebit de sugestiv;

Portalul de știri Antena 3 din data de 6 iunie 2014 publică următorul comentariu, bazat pe politica Băncii Central Europene de scădere a dobânzilor cheie la depozitele în euro de l a 0,25 la 0,15%,politica care ar fi trebuit să deprecieze Euro.

„ Dobânzile la depozitele în euro au devenit negative, dar moneda europeană refuza să se deprecieze” în ciuda „atacului nuclear” și a perspectivei unui bombardament „atomic” cu QE, euro s-a apreciat în loc să se deprecieze. De la niveluri de sub 1,36 dolari pe parcursul zilei de joi, cursul a urcat la 1,3677 – vineri.”[27]

În analiza tehnică( chart) se observa , că la data, 05.06.2014 valoarea RSI era de 18,68 indicând supravânzarea euro.

Figure – Chart – Divergenta RSI si evenimentele economice

Deși masura economică Băncii Central Europene , era de stimulare a vânzarii în continuare de Euro, analiza tehnică indică riscul ca Euro să fie mai degraba cumpărat decât vândut în continuare.

Cert este ca euro s-a apreciat, în baza divergenței politicilor economice cu cea speculative, și contrar măsurilor economice menite să deprecieze Euro, piața speculativă a decis să CUMPERE EURO.

Acesta divergență de rezultat între analiza tehnică și cea fundamenatală, a schimbat trendul în favoarea celor care au tranzacționat pe baza analizei tehnice și au ignorant politica economică.

Cei care au ales să tranzacționeze pe baza analizei tehnice au CÂȘTIGAT iar restul au PIERDUT, nerealizând profitul estimat.

Încheind, se poate aprecia că evoluția factorilor care schimbă raportul între valute este un mecanism complex, care implică cunoștințe avansate de economie politica ,dar și abilități de ințelegere, apreciere și interpretare a datelor statistice și a principiilor matematice.

Bibliografie

http://www.tradeville.eu/educatie/piața-de-capital

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Rolul-pieței-de-capital-în-eco91.php

http://www.markets.com/ro/education/forex-education/forex-market-players.html

http://www.dummies.com/how-to/content/how-foreign-exchange-swaps-work.html

Răileanu Monica Szeles – Curs MBA „Investiții Financiare”

http://www.analizeforex.ro/index.php/4256-397-ce-este-swap-ul-valutar-și-cum-se-calculează.html

http://www.ecb.europa.eu/press/pressconf/2013/html/is131205.en.html

http://www.icn.com/en/topstory/2013/12/05/Draghi-upgrades-euro-area-growth-forecasts-cuts-inflation-outlook-for-the-year-and-the-nex-/index.aspx

http://www.justrader.com/financial-news?id=forex–eurusd-extends-gains-after-ecb-decision%2C-draghi-remarks-256003

http://esa.doc.gov/economic-indicators/2013/12/gross-domestic-product

http://www.fxstreet.com/analysis/daily-market-outlook/2013/12/06/

http://en.wikipedia.org/wiki/Economic_history_of_Japan

http://www.tradingeconomics.com/japan/interest-rate)

http://www.oecd.org/eco/monetary/economicsurveyofjapan2008bringinganendtodeflationunderthenewmonetarypolicyframework.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Abenomics

http://japan.kantei.go.jp/96_abe/statement/201306/19guildhall_e.html

http://www.marketpulse.com/20130620/usdjpy-yen-slides-as -fed-says-qe-taper-coming/

http://factsanddetails.com/japan/cat24/sub154/item1797.html

http://siteresources.worldbank.org/EXTPREMNET/Resources/EP43.pdf

http://www.economică.net/în-ce-tine-bnr-banii-romaniei_56442.html

Oana (Pană) Mionel – „Psihologia investitorului. Tendințe și mutații pe piața financiară internațională”

http://en.wikipedia.org/wiki/Elliott_wave_principle

http://www.markets.com/ro/education/technical-analysis/fibonacci-elliot-wave.html

http://stockcharts.com/help/doku.php?id=chart_school:technical_indicators:bollinger_bands

http://www.investopedia.com/terms/b/bollingerbands.asp

http://www.zf.ro/zf-24/piața-forex-este-un-cazinou-pentru-cei-fără-experienta-majoritatea-incepatorilor-își-pierd-banii-foarte-repede-12630631

www.antena3.ro/economic/biz-news/dobânzile-la-depozitele-în-euro-au-devenit-negative-dar-moneda-europeană-refuza-să-se-deprecieze-256208.html

28. http://www.elliottwave.com/club/q-and-a/traders-classroom.aspx?code=33996

29. Raportul BIS privind rulajul pe piata FOREX 2013 “ Bank for International Settlements”

Bibliografie

http://www.tradeville.eu/educatie/piața-de-capital

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Rolul-pieței-de-capital-în-eco91.php

http://www.markets.com/ro/education/forex-education/forex-market-players.html

http://www.dummies.com/how-to/content/how-foreign-exchange-swaps-work.html

Răileanu Monica Szeles – Curs MBA „Investiții Financiare”

http://www.analizeforex.ro/index.php/4256-397-ce-este-swap-ul-valutar-și-cum-se-calculează.html

http://www.ecb.europa.eu/press/pressconf/2013/html/is131205.en.html

http://www.icn.com/en/topstory/2013/12/05/Draghi-upgrades-euro-area-growth-forecasts-cuts-inflation-outlook-for-the-year-and-the-nex-/index.aspx

http://www.justrader.com/financial-news?id=forex–eurusd-extends-gains-after-ecb-decision%2C-draghi-remarks-256003

http://esa.doc.gov/economic-indicators/2013/12/gross-domestic-product

http://www.fxstreet.com/analysis/daily-market-outlook/2013/12/06/

http://en.wikipedia.org/wiki/Economic_history_of_Japan

http://www.tradingeconomics.com/japan/interest-rate)

http://www.oecd.org/eco/monetary/economicsurveyofjapan2008bringinganendtodeflationunderthenewmonetarypolicyframework.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Abenomics

http://japan.kantei.go.jp/96_abe/statement/201306/19guildhall_e.html

http://www.marketpulse.com/20130620/usdjpy-yen-slides-as -fed-says-qe-taper-coming/

http://factsanddetails.com/japan/cat24/sub154/item1797.html

http://siteresources.worldbank.org/EXTPREMNET/Resources/EP43.pdf

http://www.economică.net/în-ce-tine-bnr-banii-romaniei_56442.html

Oana (Pană) Mionel – „Psihologia investitorului. Tendințe și mutații pe piața financiară internațională”

http://en.wikipedia.org/wiki/Elliott_wave_principle

http://www.markets.com/ro/education/technical-analysis/fibonacci-elliot-wave.html

http://stockcharts.com/help/doku.php?id=chart_school:technical_indicators:bollinger_bands

http://www.investopedia.com/terms/b/bollingerbands.asp

http://www.zf.ro/zf-24/piața-forex-este-un-cazinou-pentru-cei-fără-experienta-majoritatea-incepatorilor-își-pierd-banii-foarte-repede-12630631

www.antena3.ro/economic/biz-news/dobânzile-la-depozitele-în-euro-au-devenit-negative-dar-moneda-europeană-refuza-să-se-deprecieze-256208.html

28. http://www.elliottwave.com/club/q-and-a/traders-classroom.aspx?code=33996

29. Raportul BIS privind rulajul pe piata FOREX 2013 “ Bank for International Settlements”