Analiza factorilor de [600464]

Analiza factorilor de
confort urban în
municipiul Craiova
Coordonator științific
Lect.univ.dr. Ioan Eustațiu Marinescu
Absolven t
Claudia Daniela (Albă) Lăpădat

UNIVERSITATEA DIN CRAIOV A
Facultatea de Matematică și Științe ale Naturii

•Confortul urban poate
fi definit ca rezultatul
condițiilor și dotărilor
existente în cadrul
orașului, ce asigură
populației rezidente dar
și vizitatorilor o viață
plăcută, comodă,
sănătoasă și sigură .
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Capitolul I – Premise teoretice
Fig. 1 – 4 Elemente de confort urban
Sursa: Albă Claudia

• Între secolul XVIII și secolul XX,
populația Craiovei a cunoscut o
creștere fulminantă: de la 4000
de locuitori , estimați pentru anul
1735 – la un maxim de 314.920
locuitori, înregistrați în anul
1999.
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Capitolul II. Municipiul Craiova – condiții de favorabilitate pentru dezvoltarea urbană
Anul
1735Anul
1821Anul
1848Anul
1910Anul
1915Anul
1930Anul
1948Anul
1956Anul
1974
Nr. loc. 4000 12000 20000 51404 51927 63063 84574 96897 194235050000100000150000200000250000Populația Craiovei în perioada 1735 – 1974
Fig. 5 Dinamica populației în perioada 1735 – 1974
Sursa datelor: Georgescu, T. et al – Istoria Craiovei • Conform Comunicatului de presă emis de
Institutul Național de Statistică la data de
5 iulie 2013, populația municipiului
Craiova este considerată de 269.506
locuitori (R ecens ământul Populației și al
Locuințelor 2011 ), reprezentând 40,8 %
din totalul populației județului Dolj.

1.FACTORI SOCIALI (numarul locuitorilor, densitatea populației,
structura etnică, starea de sănătate, asistența socială, educația, prezența
centrelor universitare, alternative pentru petrecerea timpului liber etc.)
2.FACTORI ECONOMICI (gradul de ocupare a populației în activități
lucrative, capacitatea economică a orașelor de a crea noi locuri de muncă,
nivelul și evoluția venitului locuitorilor, nivelul prețurilor bunurilor și serviciilor
ce alcătuiesc consumul, tipul și calitatea locuinței, localizarea locuinței în raport
cu utilitățile și centrul orașului etc.)
3.FACTORI CULTURALI (prezența, capacitatea și calitatea:
bibliotecilor, muzeelor, teatrelor, operelor, sălilor de spectacole și concerte,
posturilor de radio și TV, cinematografelor, târgurilor expoziționale, a
posibilităților de exprimare a artei, a obiectivelor turistice din sectorul
turismului cultural etc.)
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Capitolul III. Diversitatea factorilor de confort urban și metodologia de analiză

4. FACTORI ADMINISTRATIVI (serviciile publice: alimentare cu apă,
energie electrică, gaze naturale și agent termic; transportul public urban; rețea
stradală; existența pistelor pentru bicicliști și a spațiilor de promenadă; gradul de
siguranță publică; iluminat public; salubrizarea orașului etc.)
5. FACTORI TEHNOLOGICI (accesul populației urbane la tehnologia
informației și comunicațiilor: calculator , telefon mobil, internet etc.)
6. FACTORI CLIMATICI ȘI HAZARDE NATURALE (elemente
climatice – precipitații , temperatura aerului și vânt; riscul seismic)
7. FACTORII DE MEDIU (calitatea aerului, calitatea apei, nivelul
zgomotului, gestionarea deșeurilor, prezența și calitatea zonelor verzi și a parcurilor .)

Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Capitolul III. Diversitatea factorilor de confort urban și metodologia de analiză

Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Capitolul IV. Evaluarea factorilor de mediu în municipiul Craiova
Evaluarea factorilor de mediu
în municipiul Craiova:

•Verdele urban
•Gestionarea deșeurilor
•Calitatea aerului
•Calitatea apei
•Nivelul zgomotului
Fig. 6 – 9 English Park; Stația DJ1 de monitorizare a calității aerului ; Trafic rutier pe Calea București ; Parcul Romanescu
Sursa: Albă Claudia

IV Evaluarea factorilor de mediu în municipiul Craiova

•Evaluarea cantitativă (cantitatea totală, ponderea
spațiilor verzi, suprafața de spațiu verde/locuitor)
•Evaluarea calitativă și utilizarea sistemului
verde urban (biotopuri, numărul de specii,
infrastructură și dotări, îngrijire)
•Accesibilitatea la verdele urban (reprezentarea
grafică a arealelor de accesibilitate pentru 300 de m
și 15 minute de mers pe jos).

Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
4.1 Analiza spatiilor verzi

EVALUAREA CANTITATIVĂ
• Suprafața totală:
824,16 ha (creștere cu
20% față de anul 2006)
• Ponderea spațiilor verzi
în municipiul Craiova:
de 9,87 %.
• Ponderea medie la
nivelul orașelor
Europei: 18,6%
• Suprafața de spațiu
verde / locuitor în
Craiova – 30,58 m2; în
orașele Europei
suprafața variază între
3-4 m² (Reggio di
Calabria, Almeria) și
300 m² (Liege).

• Recomandarea REC
(Centrul Regional de
Protecție a Mediului
pentru Europa
Centrală și de Est – 65
m2/locuitor)

4.1 Analiza spațiilor verzi
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Fig. 10 Reprezentarea pe harta mun. Craiova a spațiilor verzi
Prelucrare dupa harta realizată de Schubert & Franzke pentru Primăria Craiova și Raportul Primăriei Craiova din anul 2012

EVALUAREA CALITATIVĂ

• Primele locuri, în ceea ce
privește infrastructura,
dotările, numărul de
biotopuri și curățenia –
Parcurile Romanescu și
Tineretului
• Ultimele locuri: Parcurile
Hanul Doctorului și
Cornițoiu
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
4.1 Analiza spațiilor verzi
02468101214Dotări , Infrastructură
Dotări
01234Nr. Biotopuri
Nr. BiotopuriFig. 11 Reprezentarea grafică a parcurilor și grădinilor cu suprafața mai mare de 1 ha,
în funcție de dotări și infrastructură
Fig. 12 Reprezentarea grafică a parcurilor și grădinilor cu
suprafața mai mare de 1 ha, în funcție de numărul de
biotopuri

4.1 Analiza spațiilor verzi
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
ACCESIBILITATEA LA SPAȚIILE
VERZI URBANE

•Indicatorii europeni privind
accesibilitatea la spațiile
verzi recomandă situarea
locuinței la o distanță fie de
maxim 15 minute de mers
pe jos, fie de maxim 300 m.
Fig. 13 Areale de accesibilitate, conform mormelor recomandate de Centrul
Regional de Protecție a Mediului (aproximativ 300 m)
Fig. 14 Areale de accesibilitate la spațiile verzi urbane (5, 10, 15 minute de mers pe jos)

Indicatori analizați:
• Cantitatea totală de deșeuri
municipale
• Cantitatea de deșeuri / locuitor
• Colectarea selectivă și valorificare
deșeurilor
• Eliminarea deșeurilor
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
050000100000150000
12345
1 2 3 4 5
Cantitate (tone) 90568.75 99199 99918.23 118685.9 121748
Anul 2006 2007 2008 2009 2011Cantitatea de de șeuri municipale în perioada
2006 – 2011
Fig. 15 Cantitatea de
deșeuri colectată în
municipiul Craiova
Sursa datelor –
Raportul de activitate
anuală a primarului în
perioada 2006 – 2011
•Cantitatea totală de deșeuri municipale colectate ,
raportată la numărul de locuitori : 451 kg/loc.(2011)
•Media la nivelul Uniunii Europene (28 de state) este
de 492 kg/locuitor.
•Aprox. 85 % din deșeurile municipale colectate sunt
eliminate prin depozitare în Depozitul Mofleni (15 %
reciclate sau arse).
•La nivelul Uniunii Europene, media cantității de
deșeuri eliminate prin depozitare este de 33,29 % (sub 5
% pentru Suedia, Belgia, Norvegia, Olanda, Danemarca și Austria și între 80 –
85 % în Grecia, Bosnia, Malta, Croația, Turcia și Letonia).
Nesortate
Sticlă
PET
PE
Hârtie / Carton
Uleiuri uzate
Acumulatori auto
Anvelope uzate
LemnFig. 16 Distribuția tipurilor de deșeuri colectate în
municipiul Craiova
Sura datelor – Raportul de activitate pe anul 2011
ww.primariacraiova.ro 85.75 % Deșeuri municipale colectate la
nivelul anului 2011
4.2 Analiza deșeurilor municipale

Indicatori urmăriți
la cele 5 stații:
•Concentrația medie
anuală
•Valoarea limită
(numărul de depășiri)

4.3 Calitatea aerului
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Poluanții analizați la nivelul
municipiul Craiova pentru
perioada 2006 – 2013 :
• SO2 (dioxid de sulf)
• NO2 (dioxid de azot)
• CO (monoxid de carbon)
• C6H6 (benzen )
• pulberi în suspensie
(PM10, PM 2,5)
• (O3) Ozon

Fig. 17 Amplasarea stațiilor automate de monitorizare a aerului în mun. Craiova

Dioxidul de Sulf (SO2)

•La nivelul anului 2012, media
anuală a concentrației de SO2
la o statie de tip trafic în
municipiul Craiova este de 17
ug/m3

•Monitorizările efectuate la
stațiile din orașele Europei,
arată pentru cea mai mare
parte a teritoriului european,
medii anuale ale concentrației
de SO2 sub 5 ug/m3 sau situate
în intervalul 5 – 10 ug/m3,
excepție făcând doar sudul
Poloniei, Serbia, Bulgaria și
Turcia (care înregistrează valori
asemănătoare Craiovei).
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
05101520
Plovdiv
Cracovia
Zagreb
Grazz
Craiova
Zurich
Strasbourg
Leipzig
Londra
Torino
Venezia
Perugia
Bruxelles
Munchen
Rostock
CopenhagaSitua ție comparativ ă, concentrația anuală de SO2 , la
nivelul orașelor Europei (pentru o stație tip trafic)
SO2
Fig. 18 Situație comparativă la nivelul anului 2012
Sursa datelor: Agenția Europeană de Mediu

4.3 Calitatea aerului

Indicatori analizați:
•Capacitatea de producere a
apei potabile
•Lungimea rețelei de
distribuție
•Consumul anual de apă
potabilă
•Consumul mediu
zilnic/locuitor
•Indicatori de calitate
(indicatori fizico chimici si
bacteriologici)
•Percepția locuitorilor asupra
calității apei
4.4 Calitatea apei potabile
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
•Consum mediu zilnic – aprox. 290 l/locuitor

•La nivelul orașelor Europei, media
consumului casnic urban se încadrează între
100 l/zi/loc. (în Dresda) și 300
l/zi/loc.(Milano ).
•Majoritatea orașelor analizate înregistrau
un consum zilnic/locuitor încadrat între 120
– 220 l/zi.

Chestionar de percepție
aplicat unui eșantion de 93 de
persoane

• Sunteți mulțumit de calitatea
apei potabile care vă este
furnizată în locuință ?

• 34,3 % s -au declarat fie total
nemulțumiți, fie nu folosesc
apa de la robinet pentru băut
• 22,5 % persoane se declară
mai degrabă nemulțumiti
• 34 % – destul de mulțumiți de
calitatea apei potabile
• 8 % dintre respondenți s -au
declarat foarte mulțumiți

4.4 Calitatea apei
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Fig. 19 Percepția calității apei în municipiul Craiova

0 10 20 30 40Foarte mulțumit Destul de mulțumit Mai degrabă nemulțumit Total nemulțumit Nu folosesc apa de la robinet pentru
băut
Foarte
mulțumit Destul de
mulțumit Mai degrabă
nemulțumit Total
nemulțumit Nu folosesc
apa de la
robinet pentru
băut
Nr. pers. 8 32 21 11 21Percepția calității apei în municipiul Craiova

INDICATORI:
•Lnoapte (indicator de zgomot
pentru perioada de noapte )
•Lzsn (indicator de zgomot pentru
zi-seară -noapte )
4.5 Nivelul zgomotului
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
050000100000150000200000250000
Trafic rutier
Trafic feroviarActivitatea
industrialaEstimarea num ărului de persoane expuse la zgomot mai
mare de 45 dB noaptea (Ln) și > 55 dB în general (Lzsn)
Lzsn > 55dB
Ln > 45dB
Fig. 20 Estimarea numărului de persoane expuse la zgomot, în funcție de
sursa de zgomot
Sursa datelor: Harta strategică de zgomot a municipiului Craiova 2012 – 2013
Conform hărții strategice de zgomot
elaborată pentru Primăria Craiova
în perioada 2012 – 2013, 68 % din
populația municipiului este expusă
la zgomot general (Lzsn) mai mare
de 55 dB și aproximativ 70 % din
populație este expusă la un zgomot
mai mare de 45 dB pe timpul nopții.

•Sursa de zgomot cu
mai mare largă
răspândire teritorială
în municipiul Craiova,
ca de altfel în
întreaga Europă este
traficul rutier .
•Ca sursă majoră de
zgomot a fost
considerat drumul
național DN 6 (E 70)
4.5 Nivelul zgomotului
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Fig. 21 Cele mai circulate artere / intersecții
După datele Raportului Primăriei 2012

•Analiza factorilor de mediu arată destule deficiențe ale municipiului Craiova, în
acest sector și în mare parte – fără perspective de îmbunătățire în viitorul
apropiat .

Concluzii
Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Optimizarea condițiilor de mediu impune :

-devierea și fluidizarea traficului rutier de pe DN 6 ( Calea Bucure ști)
-îngrijirea tuturor spațiilor verzi existente în oraș și nu numai a celor situate central
sau a parcurilor mari
– schimbarea modului de colectare a deșeurilor municipale prin colectarea
diferențiată la sursă și valorificarea celor reciclabile
– finalizarea instalațiilor de desulfurare la termocentralele Ișalnița și Șimnic
-crearea condițiilor pentru utilizarea bicicletelor și a transportului în comun
-conștientizarea populației de importanța condițiilor de mediu pentru confortul
individual și calitatea vieții în mediul urban.

Analiza factorilor de confort urban în municipiul Craiova
Vă multumesc pentru atenție!