Analiza Factoriala a Cifrei de Afaceri
LUCRARE DE DIZERTATIE
ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE
1.1. Conținutul și metodele de calcul ale cifrei de afaceri
1.2. Necesitatea și importanța creșterii cifrei de afaceri
1.3. Rolul cifrei de afaceri în aprecierea performanțelor economico-financiare ale unei societăți
CAPITOLUL II: PREZENTAREA S.C. VEL PITAR S.A.
2.1. Scurt istoric
2.2. Obiect de activitate
2.3. Structura organizatorică
2.4. Nivelul și dinamica principalilor indicatori economico-financiari
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI LA SC. VEL PITAR S.A. ÎN PERIOADA 2009-2011
3.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri
3.1.1. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2009-2011
3.1.2. Determinarea variației cifrei de afaceri
3.1.3. Determinarea influenței factorilor asupra variației cifrei de afaceri
3.1.4. Verificarea rezultatelor
3.1.5. Interpretarea rezulatatelor
3.2. Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai societății
CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Fiecare întreprindere, în conditiile tranzitiei tarii noastre la economia de piata, indiferent de forma de proprietate, obiect de activitate sau dimensiune, trebuie sa se adapteze în permanenta la cerintele pietei si ale mediului în care îsi desfasoara activitatea, sa-si îmbunatateasca performantele economico-financiare si capacitatea de concurenta în raport cu alti agenti economici.
Pentru realizarea acestor obiective este foarte utilă analiza diagnostic a activitatii economico-financiare a întreprinderilor, care, prin metodele si tehnicile utilizate, permit diagnosticarea starii diferitelor fenomene, cunoasterea cauzelor care provoaca anumite disfunctionalitati si luarea unor masuri corespunzatoare pentru reglarea si optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecarei firme.
In acest fel, analiza diagnostic a activitatii economico-financiare a societatilor comerciale reprezinta un mijloc important al managementului intern al fiecarei firme, care permite fundamentarea deciziilor privind strategia dezvoltarii si utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane si financiare, în vederea cresterii valorii de piata, a rentabilitatii si a competitivitatii întreprinderilor. In acelasi timp, informatiile rezultate din analiza de diagnostic a activitatii economico-financiare a firmei pot fi utilizate si de alti subiecti din afara întreprinderii, cum ar fi bancile, organele fiscale sau de control, precum si de investitorii interesati în dezvoltarea unor afaceri cu firmele respective.
In cadrul indicatorilor care reflecta rezultatele economico-financiare ale întreprinderii un loc important îl ocupa cifra de afaceri. Aceasta e considerata indicatorul fundamental pe baza caruia se evalueaza direct performantele înregistrate de întreprindere sau se pot construi alti indicatori care sunt utilizati pentru estimarea eficientei activitatii întreprinderii.
Analiza cifrei de afaceri pe piete si pe diversi clienti, pe stadii ale ciclului de viata a produselor, precum si în raport cu cererea si cu capacitatea de productie permite adoptarea unor decizii corespunzatoare privind orientarea în viitor a activitatii desfasurate de agentul economic.
Este, deci, explicabil de ce, în cadrul interesului mai larg acordat gestiunii financiare a întreprinderii, se acorda o atentie deosebita activitatii si deciziei financiare, atât în faza de programare, cât si în cea de executie.
În spațiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-și probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurență și adaptare, performanța economico-financiară. Toate acestea își găsesc reflectarea în eficiența activităților care au la bază determinări cantitativ-calitative ale factorilor producției, randamente maxime ale utilizării acestora etc.
Cu ajutorul analizei omul cercetează lucrurile și fenomenele, le descoperă structura, le verifică, stabilește relațiile de cauzalitate, factorii care le generează, descoperă legile formării și desfășurării lor și pe baza lor formulează decizii privind activitatea în viitor.
Ca în toate domeniile cunoașterii, esențialul în analiza economică îl constituie descifrarea relațiilor structurale și cele funcționale și a relațiilor „cauză-efect”. A analiza o activitate din punct de vedere economic înseamnă a cerceta cheltuielile ce sunt efectuate pentru acea activitate în raport cu rezultatele (efectele) ce se obțin. O analiză economică semnifică cercetarea unui rezultat, a unui proiect sau fenomen din punct de vedere economic, bazată pe descompunerea întregului în elemente, pe stabilirea factorilor săi a cauzelor în timp și spațiu. Analiza pornește de la rezultatele procesului încheiat către elemente și factori.
Managementul firmei nu poate fi realizată fără analiza atributelor sale în strânsă corelație cu funcțiile întreprinderii. Conducerea operativă, ca și strategia firmei nu pot fi realizate fără cunoașterea rezultatului activității, a performanțelor firmei în contextul competiției interne și internaționale.
Creșterea valorii firmei ca obiectiv major nu poate fi cunoscută fără analiza activității economico-financiară.
În condițiile actuale, când factorii pieței primează în sistemul de variabile, analiza cifrei de afaceri este esențială pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziției sale pe piață, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activități într-o manieră profitabilă. În funcție de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza dacă întreprinderea este suficient de importantă, dacă are semnificație raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv dacă partea sa de piață e neglijabilă, putându-se lua decizii strategice în consecință.
Cifra de afaceri reprezintă principalul indicator de volum al activității firmei. Ea constituie în sine unul din cele mai importante obiective strategice ale organizațiilor de afaceri. Este principala formă de venit a societății.
Teoria și practica economica recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici a căror putere cognitivă permite sesizarea și comensurarea unor aspecte definitorii privind aprecierea dimensiunilor activității întreprinderii, evaluarea rezultatelor și performanțelor sale comerciale.
Cifra de afaceri, principala forma de venit a societății, alături de alte venituri din exploatare, financiare si extraordinare pe care le are întreprinderea formeaza totalitatea veniturilor entitătii. Din acest total se face plata cheltuielilor pe care le are întreprinderea față de furnizori, cu personalul, taxele si impozitele datorate statului, plata datoriilor față de bănci, plata utilităților și alte cheltuieli pe care le poate avea entitatea.
Am ales aceasta tema deoarece face trimitere directa la modalitatile prin care o firma poate utiliza informatia pentru a-si mari bugetul pe o anumita perioada de timp. In prezent, cifra de afaceri este esentiala pentru estimarea pozitiei întreprinderii pe piata, a capacitatii si abilitatii sale de a dezvolta activitati profitabile în conditii de concurenta.
Fiecare întreprindere, indiferent de profil si dimensiune si de spatiul socio-economic în care activeaza, trebuie sa-si verifice permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico-financiara, aceasta cu atât mai mult cu cât mecanismele clasice ale economiei de piata se formeaza si urmeaza sa functioneze cu toate rigorile ce le presupun.
Prin urmare, în etapa actuală, o atenție deosebită trebuie acordată analizei cifrei de afaceri pe total întreprindere și pe produse, a căilor sale de creștere și a consecințelor economico-financiare, a principalelor surse de venituri și a mijloacelor de diversificare a acestora. Se asigură astfel premisele maximizării cifrei de afaceri, ale consolidării și extinderii agentului economic, ale creșterii cotei sale de piață și sporirii averii acționarilor.
CAPITOLUL I: CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE
1.1. Conținutul și metodele de calcul ale cifrei de afaceri
Orice întreprindere, indiferent de profil și dimensiune și de spațiul socio-economic în care activează, trebuie să-și probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurență și adaptare, performanța economico-financiară, aceasta cu atât mai mult cu cât mecanismele clasice ale economiei de piață se formează și urmează să funcționeze cu toate rigorile ce le presupun.
Sintetic, astfel de probleme își găsesc reflectarea în eficiența activităților care au la bază anumite determinări cantitativ-calitative ale factorilor de producție – natura, munca și capitalul, randamente maxime ale utilizării lor.
Activitatea de producție și comercializare reprezintă obiective importante ale societății comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta se realizează bunuri necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Orice activitate tehnico-productivă trebuie să răspundă unei nevoi sociale.
Prin darea în consum a factorilor de producție se obțin produse, se efectuează lucrări sau se realizează servicii, produsele urmând să fie comercializate, iar lucrările și serviciile recepționate. Rezultă că agenții economici, indiferent de ramura de producție în care este inclusă activitatea lor și indiferent de forma de proprietate, urmăresc valorificarea bunurilor și serviciilor, acestea urmând să fie realizate în strictă concordanță cu cerințele consumatorilor.
Prin comensurarea activității de producție și comercializare, în practică se poate folosi un sistem de indicatori valorici, fiecare, prin conținut și mod de determinare, având o anumită putere informațională. Sistemul de indicatori trebuie să fie cuprinzător, dar rezonabil, pentru a permite realizarea scopului informației, respectiv evaluare și decizie.
Un sistem al indicatorilor operaționali în diagnoză poate fi reprezentat de următoarea grupare :
– indicatori ai potențialului tehnico-economic ;
– indicatori ai potențialului financiar ;
– indicatori ai rezultatelor economico-financiare ;
– indicatori ai eficienței utilizării potențialului tehnico-economic și financiar ;
Printre indicatorii care caracterizează rezultatele economico-financiare ale firmei se numără cifra de afaceri, valoarea adăugată, profitul net etc.
Cifra de afaceri este indicatorul valoric care evidențiază veniturile totale obținute din activitatea comercială a unei întreprinderi pe o anumită perioadă de timp. In cadrul ei nu se includ veniturile financiare și nici veniturile excepționale.
Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanță deosebită deoarece permite aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziției sale pe piață, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activități în mod profitabil. Totodată, modificarea cifrei de afaceri se reflectă asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum și asupra eficienței activității societăților comerciale.
O asemenea analiză poate fi realizată până la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriilor de activități, firma fiind interesată să cunoască ce produse sunt solicitate, care este contribuția lor la formarea veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din punct de vedere al producătorului, ci și al beneficiarului. Toate acestea sunt absolut necesare pentru formularea strategiei întreprinderii în perioadele viitoare.
Pentru a avea semnificație, cifra de afaceri trebuie corelată cu capitalul de lucru al firmei (care este, de regulă, mai mare decât capitalul social), cu capacitatea proiectată sau maxim utilizabilă și cu costul producției.
Dacă cifra de afaceri este mai mare decât capitalul social, semnificația unei asemena situații redă nivelul mai redus al dotării, precum și faptul că în unitatea respectivă durata ciclului de producție este relativ mică, producția finită ieșind din procesele dți în mod profitabil. Totodată, modificarea cifrei de afaceri se reflectă asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum și asupra eficienței activității societăților comerciale.
O asemenea analiză poate fi realizată până la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriilor de activități, firma fiind interesată să cunoască ce produse sunt solicitate, care este contribuția lor la formarea veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din punct de vedere al producătorului, ci și al beneficiarului. Toate acestea sunt absolut necesare pentru formularea strategiei întreprinderii în perioadele viitoare.
Pentru a avea semnificație, cifra de afaceri trebuie corelată cu capitalul de lucru al firmei (care este, de regulă, mai mare decât capitalul social), cu capacitatea proiectată sau maxim utilizabilă și cu costul producției.
Dacă cifra de afaceri este mai mare decât capitalul social, semnificația unei asemena situații redă nivelul mai redus al dotării, precum și faptul că în unitatea respectivă durata ciclului de producție este relativ mică, producția finită ieșind din procesele de prelucrare după o perioadă scurtă de timp.
In cazul invers, când cifra de afaceri este sub capitalul social, firma respectivă fie are o dotare costisitoare, cu tehnologii superioare, fie folosește capacitatea de producție sub nivelul proiectat.
Din punct de vedere al conținutului și al sferei de întindere, cifra de afaceri poate fi privită ca : cifră de afaceri totală, cifră de afaceri medie, cifră de afaceri marginală și cifră de afaceri critică.
Cifra de afaceri totală (CA) exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în prețurile pieței. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.
Cifra de afaceri medie () se poate determina în unitățile monoproductive și reflectă încasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
=
Cifra de afaceri marginală (CAμ) exprimă variația încasărilor unei firme generată de creșterea cu o unitate a volumului vânzărilor.
CA =
Cifra de afaceri critică (CAmin) reprezintă acel nivel al vânzărilor la care se asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minimă va fi egală cu suma cheltuielilor fixe și a celor variabile :
CAmin = CF + Cv
CAmin = =
Unde : CF- cheltuielile fixe totale ;
Ncv – nivelul relativ al cheltuielilor variabile față de cheltuielile totale (Ct)
Cel mai adesea, mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin însumarea veniturilor provenite din activitatea de bază a întreprinderilor (Vb) cu veniturile provenite din alte activități (Va) :
CA = Vb + Va,
Unde : Vb- reflectă cifra de afaceri din activitatea de bază a întreprinderii și se referă la vâzarea produselor rezultate din activitatea de bază a întreprinderii ;
Va – reflectă cifra de afaceri din alte activități cu caracter industrial sau neindustrial.
Conform articolului 99 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, aprobat prin H.G. nr. 704/1993, cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.
Cifra de afaceri este, în mod normal, înregistrată în unități monetare curente (lei curenți).
In cadrul analizei cifrei de afaceri, o atenție deosebită trebuie să se acorde inflației. In perioada de creștere puternică a prețurilor, dacă nu se procedează la corelarea cu inflația, informațiile își pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflația are efecte la toate nivelurile : fluxul de exploatare, fluxul de finanțare, structura patrimonială etc., întrucât antrenează variații nominale cărora nu le corespund variații reale ale activității. Evitarea erorilor de judecată și aprecierea performanțelor reale ale unităților impun cu necesitate luarea în calcul a efectelor inflației.
Rata reală de creștere a cifrei de afaceri se calculează după relația :
= – 1).100,
Unde : Rc – rata reală de creștere a cifrei de afaceri constante (statistice) ;
Rp – rata reală de creștere a prețurilor.
Firmele sunt interesate să cunoască nivelul cifrei de afaceri pe perioadele anterioare și cel previzionat pentru perioadele următoare, cauzele care o determină, precum și căile de creștere a acesteia. In acest sens, analiza diagnostic a cifrei de afaceri se realizează în cadrul unui program de lucru prin care se fixează obiectivele și etapele de analiză, se stabilesc perioadele pe care se efectuează analiza, se culeg datele și informațiile necesare, se verifică informațiile culese din punct de vedere al exactității și veridicității, se prelucrează cu ajutorul metodelor și procedeelor specifice analizei economico-financiare, se elaborează concluziile referitoare la punctele tari și slabe ale activității agentului economic și se stabilesc măsurile pentru creșterea cifrei de afaceri.
Printre cauzele care influențează nivelul cifrei de afaceri pot fi amintite :
– supraevaluarea cererii și dimensionarea corespunzătoare a producției ;
– nerealizarea producției prevăzute, din diferite cauze ;
– apariția produselor de substituție ;
– scăderea cererii solvabile a potențialilor cumpărători ;
– calitatea produselor fabricate ;
– intensificarea concurenței etc.
In perioada actuală, analiza cifrei de afaceri poate constitui o acțiune directă pentru ameliorarea vieții economice a întreprinderilor. Pe baza ei se identifică aspectele favorabile și nefavorabile intervenite în gestiunea financiară a întreprinderii și se fundamentează strategia de menținere și dezvoltare a acesteia. Modelele moderne ale gestiunii întreprinderii presupun, din ce în ce mai mult diverse cercetări asupra cifrei de afaceri.
1.2. Necesitatea și importanța creșterii cifrei de afaceri
Activitatea de producție și comercializare în întreprinderile sau societățile comerciale cu profil industrial reprezintă o latură importantă a activității acestor unități, care se reflectă asupra rezultatelor economico-financiare obținute de fiecare întreprindere.
Scopul activității oricărei societăți comerciale îl constituie realizarea unor produse, lucrări sau servicii care să satisfacă anumite nevoi sociale și să permită îndeplinirea obiectivelor fixate de fiecare întreprindere, reflectate în nivelul unor indicatori de performanță economico-financiară. In funcție de interesele lor, firmele pot urmări maximizarea cifrei de afaceri, a profitului, minimizarea cheltuielilor de producție etc.
In condițiile economiei de piață, creșterea cifrei de afaceri reprezintă obiectivul de bază pentru activitatea multor întreprinderi.
In primul rând, creșterea cifrei de afaceri reprezintă o premisă a creșterii profitului, acesta fiind obiectivul primordial al oricărui agent economic, care asigură supraviețuirea și dezvoltarea acestuia. Este asigurată astfel, însăși menirea fundamentală a întreprinderii, realizarea de valoare nouă în producție și repartizarea acesteia între membrii societății.
La nivel de întreprindere, prin creșterea profitului se creează posibilități suplimentare de finanțare a investițiilor, concretizate în achiziționarea de noi capacități de producție, modernizarea celor existente, achiziția și implementarea de noi tehnologii de fabricație. Toate aceste investiții suplimentare, care conduc la creșterea producției și a calității acesteia, se reflectă mai departe în creșterea cifrei de afaceri, a productivității muncii, în extinderea activității firmei, creșterea valorii sale de piață etc.
Nu trebuie omis, în acest context, nici aspectul social al creșterii capacității de producție, care determină angajarea de forță de muncă suplimentară și, deci, reducerea șomajului.
Creșterea performanței unei întreprinderi, reflectată prin creșterea cifrei de afaceri, poate duce și la îmbunătățirea imaginii firmei în ochii investitorilor, creditorilor, salariaților, clienților. Se creează astfel posibilitatea atragerii de noi surse de finanțare, atât sub forma creditelor bancare, cât și a emisiunilor de obligațiuni, în condiții mai avantajoase de dobândă și termene de rambursare. Imbunătățirea imaginii firmei determină și stabilitatea personalului, atragerea de personal calificat de pe piața forței de muncă, fidelizarea clientelei.
Maximizarea cifrei de afaceri e un obiectiv fixat de întreprinderi atunci când se urmărește creșterea cotei de piață și contracararea concurenței. In acest sens, întreprinderea va face o analiză cantitativă, pentru a marca posibilitatea de absorbție a produselor pe care le produce, precum și o analiză calitativă, care are drept scop cunoașterea gusturilor, a nevoilor, a comportamentului consumatorilor față de produsele proprii.
In cadrul politicii de penetrare pe noi piețe sau de extindere pe piețele deja existente trebuie să se aibă în vedere o serie de criterii :
– demografice (evoluția natalității, a structurii pe vârste a populației) ;
– social-economice (veniturile populației, nivelul de instruire etc.) ;
– tehnologice (capacitatea întreprinderii de a realiza produsele solicitate de piață, gradul de uzură a mașinilor și utilajelor).
Creșterea cifrei de afaceri, însoțită de diversificarea surselor de venituri și a ofertei de produse, conduce la diminuarea riscului și a incertitudinilor care apar pe segmentele de piață pe care activează firma. In felul acesta, ea nu mai este supusă fluctuațiilor excesive care caracterizează economia modernă și are posibilitatea de a lua măsuri de contracarare în situația în care apar defecte perturbatoare în activitate.
In general, creșterea cifrei de afaceri se poate obține pe următoarele căi :
a) creșterea cantităților (a numărului de unități) fabricate și vândute, în funcție de evoluția cererii și a ofertei de bunuri pe piață ;
b) îmbunătățirea structurii producției în favoarea celor mai rentabile produse pe piață ;
c) creșterea prețului de vânzare, care poate fi acceptată numai dacă este o consecință a ridicării calității produselor și serviciilor și în corelație strânsă cu situația de piață.
In ce privește creșterea cantității produse și vândute, elementele principale în raport cu care se dimensionează volumul de activitate sunt : capacitatea de producție, resursele (materiale, umane, financiare), cererea de produse (piața).
Fiecare element poate constitui o restricție în formularea și aprecierea obiectivelor pentru o anumită perioadă, dar și un factor stimulator. De exemplu, dacă există cerere, producătorul, pentru a câștiga mai mult, va acționa în direcția sporirii capacității de producție. Dacă nu există cerere pentru un anumit produs și nu se folosește integral capacitatea de care dispune, atunci producătorul va proceda la modificări în structura producției în conformitate cu cererea.
Desigur că mecanismele de reglare sunt mult mai complexe și implică timp de soluționare, luându-se în considerare și natura activității, specificul fiecărei ramuri de producție.
Urmărind un asemenea proces, la un moment dat (la sfârșitul unei perioade), fiecare producător se află într-o anumită situație în ceea ce privește concordanța dintre posibilitățile sale de producție și cererera solvabilă. Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot să conducă la falimetul firmei.
De aceea, în analiza cifrei de afaceri în corelație cu capacitatea de producție și cererea, se are în vedere tocmai măsura în care prin deciziile adoptate s-a asigurat o asemenea concordanță care să valorifice într-o proporție corespunzătoare potențialul productiv al unității. Concluziile desprinse stau la baza elaborării previziunilor pentru perioadele următoare, precum și a programelor pe termen lung, programe în cadrul cărora probleme ca cele referitoare la politica de investiții, cu tot ceea ce implică acestea, dețin o importanță deosebită.
Majorarea cifrei de afaceri pe seama creșterii producției presupune estimarea cererii. In legătură cu aceasta, se fac precizările :
– poate fi evaluată pe bază de studii de marketing și să se refere la cererea totală a gamei de produse care intră în profilul de fabricație al mai multor agenți economici ;
– poate să reprezinte segmentul propriu de piață, fiind evaluată pe baza studiilor de piață, confirmată prin solicitări ale beneficiarilor pe bază de comenzi sau contracte.
In măsura în care realizările din perioadele anterioare și cele din perioada curentă sunt inferioare nivelului estimat al cererii, rezultă că cererea nu a fost satisfăcută, ceea ce înseamnă că piața constituie un factor de stimulare a producției și, prin aceasta, a veniturilor întreprinderii. Creșterea gradului de satisfacere a cererii în perioada curentă constituie un obiectiv care trebuie să fie luat în considerare.
O scădere a cererii pe segmentul de piață propriu poate fi determinat de cauze dependente și/sau independente de activitatea firmei. In acest caz, se impune identificarea unor asemenea cauze și în raport cu natura lor să se întreprindă măsurile corespunzătoare. Astfel de cauze se referă la :
– pătrunderea pe piața proprie a firmelor concurente cu produse superioare din punct de vedere calitativ și la prețuri mai avantajoase ;
– diminuarea cererii solvabile a populației pentru produsele care fac obiectul de activitate al firmei ;
– scăderea nivelului calitativ al produselor proprii (fenomen care poate să depindă de o multitudine de cauze).
Fiecare din aceste cazuri implică decizii de corecție specifice, care trebuie adoptate de conducerea firmei.
Gradul de folosire a capacității de producție pune în evidență, pe lângă rezultatele obținute, eventualele rezerve existente pentru sporirea producției fără investiții suplimentare. Se pot lua astfel decizii privind îmbunătățirea utilizării extensive și intensive a mijloacelor fixe existente, precum și pentru dotarea societății cu mașini și utilaje noi, în scopul majorării cifrei de afaceri.
Totodată trebuie să se aibă în vedere și caracteristicile tehnico-funcționale ale mijloacelor fixe și ale tehnologiilor de fabricație, măsura în care acestea pot conduce la obținerea unor produse de o calitate corespunzătoare și în concordanță cu cerințele pieței.
O atenție deosebită trebuie acordată și consumului de resurse materiale, umane, financiare, precum și ofensivei celorlalți concurenți de pe piață.
Creșterea cifrei de afaceri pe seama majorării prețului de vânzare trebuie să țină seama de natura produselor comercializate. Astfel, în cazul produselor de consum curent, rolul prețului în decizia de cumpărare este esențial, întrucât e vorba de produse puțin diferențiate, cu valoare unitară scăzută, cu frecvență mare în consum. La aceste produse, întreprinderea nu poate fixa prețul la un nivel foarte diferit de al concurenților săi, iar modificările de preț, fiind făcute cu prudență, acționează într-o proporție relativ redusă asupra cifrei de afaceri.
In cazul produselor de lux sau de uz îndelungat, care au o valoare unitară mare, actul de cumpărare e gândit, consumatorii caută informații, fac comparații între diverse alternative. Prețul are o importanță mai redusă în luarea deciziei, aici fiind esențiale: imaginea mărcii respective, tehnicitatea și calitatea produsului, performanțele acestuia.
Intreprinderile care comercializează o gamă largă de produse nu pot să stabilească sau să revizuiască prețul unui produs fără a lua în calcul efectele probabile asupra altor produse comercializate de ele sau asupra prețurilor produselor complementare.
In fixarea prețului unui produs, întreprinderile trebuie să analizeze și limitele în care acesta se poate încadra :
– limita superioară – așa-numitul ‘’preț maxim’’, peste care cumpărătorul nu-și mai procură produsul respectiv, considerându-l prea scump ;
– limita inferioară – ‘’prețul minim’’ sub care, de asemenea, nu mai e cumpărat, întrucât consumatorul apreciază că nu-i poate asigura satisfacția dorită.
Sporirea cifrei de afaceri prin practicarea unor prețuri ridicate este specifică, de regulă, strategiei marilor firme, care-și asigură rentabilitatea prin sporirea valorii adăugate. In acest caz, se impune un control riguros al costurilor gestiunii curente, care pot genera în timp o scădere a eficienței.
Se poate afirma că adoptarea strategiei de majorare a cifrei de afaceri pe seama creșterii prețurilor se justfică numai în situația în care întreprinderea vine pe piață cu produse noi și modernizate, de o calitate superioară, ce înglobează elementele deosebite de progres tehnic și creativitate.
In concluzie, cifra de afaceri reprezintă unul din cei mai importanți indicatori prin care se apreciază rezultatele activității unei întreprinderi, iar creșterea sa constituie un obiectiv urmărit în mod direct sau indirect de toate firmele, în funcție de piața pe care activează și de interesele de moment pe care le au în vedere.
1.3. Rolul cifrei de afaceri în aprecierea performanțelor economico-financiare ale firmei
Principalul obiectiv al diagnosticului economico-financiar este de a pune în evidență performanțele societății prin valorificarea potențialului său tehnico-productiv, care constituie elemente importante în formularea strategiei viitoare a întreprinderii.
Cifra de afaceri este socotită indicatorul fundamental al volumului activității agentului economic și, evident, nu lipsește nici un sistem de indicatori folosiți în diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii, în estimarea eficienței managementului practicat.
În condițiile actuale, când factorii pieței primează în sistemul de variabile care explică rezultatele unei întreprinderi, analiza cifrei de afaceri este esențială pentru aprecierea locului întreprinderii pe piață, a capacității acesteia de a desfășura activități rentabile. În funcție de nivelul cifrei de afaceri se poate aprecia dacă întreprinderea este suficient de importantă, dacă are semnificație raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv dacă partea sa de piață este neglijabilă, putându-se lua decizii strategice în consecință.
Analiza cifrei de afaceri trebuie să se raporteze permanent la poziția strategică a firmei. O întreprindere care dispune de o poziție strategică favorabilă este, de regulă, mai dinamică și mai profitabilă decât alte întreprinderi din același sector; o întreprindere fără forță strategică va avea, mai devreme sau mai târziu, rezultate negative sau mediocre.
În istoria managerială a întreprinderii moderne, poziția cifrei de afaceri în sistemul de performanțe economice este sensibil consolidat. În acest sens se remarcă legătura dintre interesele generale ale managerilor, de care depinde politica generală a firmei, și maximizarea cifrei de afaceri sau a vânzărilor. Evident, prioritatea cifrei de afaceri nu elimină profitul, fără de care perenitatea întreprinderii nu este asigurată.
Pe baza cifrei de afaceri se determină o serie de indicatori economico-financiari utilizați în evaluarea performanței agentului economic în termeni de rentabilitate și risc, performanță cu care s-a încheiat exercițiul anterior și cu care va începe altul. Totodată, se pot întocmi situații financiare care constituie surse importante de informații privitoare la eficiența activității desfășurate de întreprindere, informații care sunt utilizate atât pe plan intern, în cadrul întreprinderii, cât și de către terți.
Pe plan intern, analiza retrospectivă a cifrei de afaceri pune în evidență nivelul rezultatelor obținute de întreprindere în exercițiile anterioare, gradul în care au fost îndeplinite obiectivele fixate, efectele perturbatoare intervenite, cauzele acestora și măsurile care se impun pentru eliminarea lor. Pe baza acestor date se poate face o analiză prospectivă asupra cifrei de afaceri și a altor indicatori, se stabilesc căile de urmat pentru atingerea acestora și se fundamentează strategia generală a întreprinderii.
În cunoașterea nivelului cifrei de afaceri și al altor indicatori ce caracterizează volumul producției întreprinderii sunt interesate și alte persoane cu care întreprinderea vine în contact, și anume :
– investitorii – sunt preocupați de riscul inerent investițiilor lor și de rentabilitatea pe care o obțin. Aceștia au nevoie de informații pentru a-i ajuta să decidă când e util să cumpere, să conserve sau să vândă. Investitorii sunt, de asemenea, interesați de informațiile care să le permită determinarea capacității întreprinderii de a onora la scadență dividendele;
– salariații și grupurile respective de reprezentanți sunt interesați în obținerea de informații referitoare la stabilitatea și rentabilitatea patronilor;
– împrumutătorii – sunt interesați în informații care să le asigure datele reale cu privire la bonitatea firmei, la capacitatea de restituire la scadență a datoriei, împreună cu dividende rezonabile, comparabile cu câștigurile de afaceri;
– clienții – sunt interesați în deținerea de informații cu privire la continuitatea întreprinderii contractante. Prezintă un interes deosebit de special în contextul în care clienții se află în relații pe termen lung cu partenerii lor;
– guvernele și reprezentanții lor sunt interesați în repartizarea resurselor financiare datorate de diverși agenți economici. Organele respective doresc cunoașterea situației financiare a întreprinderilor în scopul obținerii de date statistice utile formării de indicatori destinați să contribuie la elaborarea strategiei actuale și în perspectivă privind resursele financiare;
– publicul – este un beneficiar important în ce privește receptarea de date certe asupra întreprinderilor locale, regionale, cu privire la capacitatea acestora de a absorbi personalul eventual disponibil în localitatea respectivă
Pornind de la cifra de afaceri, se pot calcula următorii indicatori ce caracterizează performanțele economico-financiare ale firmei:
1) coeficientul mediu de calitate generalizat (Kg) se stabilește pe baza relației:
Kg = ; = ,
unde: qp – valoarea producției la preț de vânzare constant
– coeficientul mediu de calitate pe produse
q – volumul fizic al producției pe fiecare clasă de calitate
k – cifra care indică clasa de calitate.
Analiza acestui coeficient are drept scop să stabilească modul în care s-au respectat parametrii de calitate, cauzele și consecințele economice ale modificării calității producției, precum și rezervele interne de îmbunătățire a acesteia. Pentru a fi cât mai reale concluziile trase în urma analizei, se impune verificarea normelor interne și a standardelor de calitate în raport cu ultimele tehnologii realizate pe plan intern și internațional.
2) productivitatea muncii, calculată prin relațiile:
Wa = ; Wz = ; Wh = ,
unde: Wa, Wz, Wh – productivitatea muncii anuale, zilnice, orare
Np – numărul mediu de salariați sau de muncitori
Σz – numărul total de zile-om lucrate într-un an de toți muncitorii sau de întregul personal.
Σh – numărul total de ore-om lucrate într-un an de toți muncitorii sau de întregul personal.
Acești indicatori reflectă rezervele de sporire a volumului producției pe seama utilizării mai eficiente a timpului de lucru al muncitorilor.
3) eficiența utilizării capitalului fix:
Ekf = . 1000,
unde: Kf – valoarea medie anuală a capitalului fix.
Eficiența utilizării capitalului fix caracterizează în mod sintetic rezultatele folosirii extensive și intensive a mijloacelor fixe și arată o creștere a eficienței în cazul sporirii relative a efectului util, respectiv a cifrei de afaceri.
4) consumul de materiale la 1000 lei cifră de afaceri:
C/1000 = 1000
unde: Cm, c, e – consumul de metal, combustibil, energie.
Permite analiza schimbărilor care au loc în gradul de valorificare a materiilor prime și materialelor. Creșterea mai rapidă a cifrei de afaceri în comparație cu consumul de materii prime și materiale arată o ridicare a gradului de valorificare a materiilor în procesul de producție.
5) cheltuielile aferente cifrei de afaceri se pot aprecia prin indicatorul:
C/1000 = 1000,
unde: q – volumul fizic al producției vândute
p – prețul mediu de vânzare fără TVA
c – costul complet pe unitatea de produs.
Pentru o sporire a eficienței este necesar ca nivelul acestui indicator să fie cât mai redus.
6) cheltuielile întreprinderii la 1000 lei cifră de afaceri:
C/1000 = 1000,
unde: Cv, Cf – cheltuielile variabile, respectiv cheltuielile fixe.
În funcție de modificările intervenite în mărimea cheltuielilor variabile sau fixe se pot face aprecieri cu privire la creșterea sau scăderea eficienței acestor cheltuieli. Analiza poate fi extinsă prin detalierea cheltuielilor variabile în cheltuieli cu materiile prime și materialele directe, cheltuieli cu salariile directe, cu dobânzile, iar cheltuielile fixe pot fi detaliate în cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli generale ale întreprinderii etc.
7) profitul aferent cifrei de afaceri:
Pr = Σqp – Σqc
Prin analiza profitului se pot deduce căile de creștere a acestuia, respectiv creșterea cantităților fabricate și vândute, îmbunătățirea structurii producției în favoarea unor produse mai rentabile, reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs, creșterea prețurilor.
8) ratele rentabilității:
– rata rentabilității resurselor avansate – se poate calcula prin raportarea profitului aferent cifrei de afaceri la capitalul total investit (Kt), concretizat în capital fix (Kf) și circulant (Kc):
Ra = 100 = 100
– rata rentabilității cheltuielilor aferente cifrei de afaceri – calculată ca raport între profitul aferent cifrei de afaceri și costul producției vândute:
Rc = 100 = 100
– rata rentabilității vânzărilor, calculată ca raport între excedentul brut de exploatare sau rezultatul exploatării și cifra de afaceri:
Rv = 100
Ratele rentabilității sunt printre cei mai importanți indicatori prin care se apreciază sub formă relativă situația profitabilității întreprinderii, deoarece reflectă rezultatele obținute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producție și desfacere.
9) numărul de rotații ale activului total:
Nr =
Reflectă randamentul utilizării patrimoniului. Un număr de rotații sub 1 reflectă o organizare necorespunzătoare, între 1-1,2 o situație mediocră, între 1,2-1,4 reflectă o situație satisfăcătoare, iar peste 1,4 o situație bună.
10) coeficientul de rotație a stocurilor:
Kr =
Permite aprecierea creșterii sau reducerii stocurilor de materiale. Stă la baza adoptării deciziei de constituire a unor stocuri optime, care să atragă după sine cheltuieli minime și să asigure în același timp desfășurarea fără întrerupere a procesului de producție.
În cadrul analizei se poate studia și corelația dintre dinamica cifrei de afaceri și dinamica stocurilor. O situație favorabilă apare atunci când ICA>ISt.
11) viteza de rotație a activelor circulante – se apreciază prin indicatorii:
– numărul de rotații: Nr = în care: – soldul mediu al activelor circulante
– durata medie în zile a unei rotații: = în care: T = 360 zile.
O situație favorabilă se obține atunci când viteza de rotație a activelor circulante crește, ceea ce se poate obține prin reducerea soldului activelor circulante sau creșterea cifrei de afaceri.
12) durata medie a creditelor primite: = unde: – soldul mediu al creditelor pe termen scurt primite.
În concluzie, cifra de afaceri este utilizată pentru calculul unui număr mare de indicatori, pe baza cărora se pot aprecia performanțele întreprinderii și se pot stabili decizii privind îmbunătățirea acesteia în viitor.
CAPITOLUL II: PREZENTAREA S.C. VEL PITAR S.A.
SC Vel Pitar SA este considerat un lider pe piața românească în ceea ce privește producția, comercializarea și distribuția de produse de morărit și panificație. Mai nou grupul Vel Pitar reprezintă un jucător deosebit de important în domeniul producției și distribuției de biscuiți, napolitane, specialități de cofetărie și produse de patiserie.
Denumirea societății este Societatea Comercială “Vel Pitar“ S.A. Este o persoană juridică română, având forma juridică de societate deschisă pe acțiuni. A fost înregistrată în Registrul Comerțului J38/96/1991 și iși desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și actul constitutiv
2.1. Scurt istoric
Marea activitate a societății a început în momentul în care fondul de investiții Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), a achiziționat două mari companii de morărit și panificație, Mopariv Râmnicu Vâlcea și Berceni București. Astfel, în decembrie 2001, s-a constituit, în baza Hotărârii Adunării Generale Extraordinare, S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și panificație: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni București, Mopariv Cluj Napoca și Granpan Tecuci, sediul noii companii fiind stabilit la Râmnicu Vâlcea.
In octombrie 2002 Vel Pitar SA se extinde prin achiziția unei noi companii, Spicul Argeș Pitești, deținând la momentul respectiv peste 2000 de angajați. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor două companii: Pangran Iași și Gorjpan Târgu Jiu, iar în 2004 Vel Pitar a preluat activitatea unității de producție din orașul Balș, arondată punctului de lucru din Râmnicu Vâlcea. Anul 2005 a marcat mărirea grupului, prin fuziunea cu societățile Postăvarul din Brașov și Panem din Giurgiu.
Sediul societății este în România, județul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiș, nr. 22. Sediul local se poate schimba în orice alt loc din țară, pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor (AGA). S.C.Vel Pitar S.A. își poate constitui filiale, sucursale, reprezentanțe, agenții, birouri, depozite, magazine, puncte de lucru și orice alte sedii de lucru secundare, situate în țară și în străinătate, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Societatea a fost constituită pe durată de timp nelimitată.
Capitalul social este în valoare de 7045255.10 RON, divizat în 70452551 acțiuni cu valoarea de 0.10 RON pe acțiune. Vel Pitar este liderul pieței de morărit și panificație din România, având centre de productie în 11 județe ale țării (Vâlcea, București, Argeș, Cluj, Galați, Iași, Gorj, Olt, Brașov, Giurgiu și Dâmbovița) și un partener de grup, societatea Libertatea București. Acționarul majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investiții Broadhurst Investments Limited, administrat în România de New Century Holdings.
În anul 2007, compania Vel Pitar s-a divizat în trei societăți autonome care au ca obiect de activitate panificația – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul – S.C. Șapte Spice S.A. și retailul – S.C. VP Magassin S.A. Astfel, la începutul anului 2007, grupul Vel Pitar și-a extins rețeaua de centre de producție și în județul Dâmbovița, în orașul Târgoviște, unde se produce renumita pâine bulgărească, despre care se va discuta în capitolele ce urmează.
Aceste noi activități apărute în urma extinderii companiei Vel Pitar, s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condițiile necesare pentru a funcționa autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunitățile oferite de piață în domeniile lor, gestionează mai bine resursele și utilizează în mod direct veniturile obținute.
Fondul de investiții Broadhurst Investments Ltd., administrat în România de compania New Century Holdings (NCH), deține aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate în urma divizării.
Grupul Vel Pitar deține 12 fabrici de panificație, specialități de panificație, patiserie, biscuiți și napolitane; unități de morărit; o rețea proprie de 157 de spații comerciale în marile orașe din România; acoperire națională; 4.600 de angajați; peste 2 milioane de clienți zilnic. Lunar, în medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificație, 300 tone biscuiți și napolitane și 14.000 tone produse de morărit.
Făcând o scurta analiză a cifrelor menționate și chiar o comparație cu celelalte societăți cu același obiect de activitate putem spune că grupul Vel Pitar a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile în industria de morărit și panificație, fiind primii care au investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi clienților produse de cea mai bună calitate. De aceea Grupul Vel Pitar este lider absolut din toate punctele de vedere: dimensiune, acoperire geografică, cifră de afaceri, nivel de profit, număr de clienți, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne și respectarea normelor legislației europene.
Vel Pitar recunoaște importanța specificului local ca o valoare suplimentară în acțiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, iar fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piață și excelează în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel național.
2.2 Obiect de activitate
Societatea desfășoară activități conform cu obiectul de activitate aprobat de către acționari, respectiv:
• Producerea și comercializarea produselor de morărit;
• Producerea și comercializarea produselor de panificație;
• Comercializarea en-gross și en-detail a mărfurilor;
• Prestarea de servicii.
Produsele companiei sunt împărțite în următoarele categorii: panificație proaspătă, panificație ambalată, rulade și biscuiți, patiserie.
Panificație proaspătă
In funcție de specificul zonei deservite, Vel Pitar produce diferite sortimente de produse de panificație proaspată din cele mai bune ingrediente – făina alba de grâu, făinuri speciale (graham, secară, tărâțe), mixuri de cereale.
Pâinile pentru nutriție specială sunt prezente în toate locațiile Vel Pitar, într-o gamă variată ce corespunde celor mai diverse gusturi și nevoi nutriționale. Pâine de calitate superioară: pâine neagră Vel Pitar, pâine graham Vel Pitar, pâine integrală, pâine neagră cu cartofi, pâine fără sare, pâine cu semințe, pâine cu tărâțe și multe alte asemenea sortimente.
Panificație ambalată
Panificația ambalată Vel Pitar are la bază utilizarea conceptului Keine Touch. KeineTouch – produs neatins – este o tehnologie modernă care impune un nou standard pentru produse de panificație. Pornind de la selectarea tipurilor de făină și continuând cu frământarea, dospirea, coacerea, răcirea și ambalarea, procesul este în întregime controlat de calculator. Pâinea este ambalată în pungă sigilată, într-un mediu igienic, oferind garanția că primul care atinge produsul este doar consumatorul final.
Binecunoscutele specialități Vel Pitar French Toast, pâine Panissimo și gustoasele French Rolls sunt recunoscute și apreciate de cumpărători.
Rulade și biscuiți
In această categorie sunt incluse specialitățile de cofetărie Vel Pitar: rulade și miniprăjituri proaspete și delicioase alături de napolitane Vel Pitar sau biscuiți 2B+C, Clopoțel sau Roll4Ever (biscuiți cacao, vanilie sau biscuiți cappuccino). Deosebită este gama Almadolce: Almadolce vanilie, Alamadolce căpșuni sau Almadolce cappuccino: miniprăjituri glazurate.
Patiserie
Fiecare locație Vel Pitar și-a dezvoltat o gamă proprie de produse de patiserie și cofetărie, în urma analizei preferințelor consumatorilor locali. Vel Pitar este un producător binecunoscut pe piata locală și națională de cozonac și chec.
Având angajați de elită pregătiți la nivel european și printr-un sistem eficient și profesional de producție și distribuție, clienților Vel Pitar, din toată țara, le sunt oferite produse de panificație și morărit de calitate superioară, în acord cu cerințele legale și de reglementare naționale și europene.
Compania Vel Pitar este certificată în: managementul calității (ISO 9001/2000), siguranța alimentară ( HACCP – ISO 22000/2005), siguranță și sănătate ocupațională (OHSAS 18001/2004), mediu (ISO 14001/2004).
2.3 Structura organizatorică
Organizarea reprezinta aportul in ceea ce priveste realizarea obiectivelor stabilite ca urmare a manifestarii functiei de previziune.
Organizarea se poate defini prin ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor materiale , umane si financiare pe care le are la dispozitie unitatea.
Pentru utilizarea eficienta a factorilor de productie , managerul trebuie sa initieze actiuni si sa adopte decizii menite sa asigure raporturi si proportii optime intre toate categoriile de resurse , sa elaboreze si sa aplice in practica structuri rationale de organizare si sa practice cel mai potrivit sistem informational.
Dupa cum se va observa din organigrama generala , activitatea societatii comerciale Vel Pitar este structurata pe urmatoarele compartimente:
• departament administrativ
• departamentul resurse umane
• departament producție
• departament tehnic
• departament aprovizionare
• departamentul de marketing care se compune din :
– departamentul vanzari, care are ca atributii: studierea pietei, incheierea de contracte cu beneficiarii, gestionarea vanzarilor, etc.;
– departamentul aprovizionare (cunoasterea exacta a nevoilor unitatii, incheiere de contracte cu firmele furnizoare din tara, receptia marfurilor achizitionate)
• departamentul logistic
Societatea Comerciala Vel Pitar S.A. nu recurge la servicii de logistică furnizate de vreo firmă specializată in domeniu . Activitatea de logistică se realizează in cadrul firmei. Directorul de logistică este cel care organizează și permanent ia măsuri pentru asigurarea completă și la timp a societății cu bunuri materiale și servicii de transport folosind judicios fondurile financiare puse la dispoziție și mijloacele de transport existente . Tot directorul de logistică planifică, îndrumă și controlează activitatea de contractare (unde se pretează), aprovizionare, recepție, distribuție și consum a materialelor, obiectelor de inventar și mijloacelor fixe necesare societății urmărind legalitatea documentelor întocmite.
Prin urmare societatea isi organizeaza si planifica si controleaza cursurile de marfuri impreuna cu cele de informatii legate de acestea incepand de la achizitionarea produselor pana la livrarea acestora catre clienti.
Gradul de implicare in activitati logistice este ridicat avand in vedere ca nu apeleaza la nici o firma de furnizare de servicii logistice. Activitatea logistica a societatii incepe odata cu primirea unei comenzii din partea clientului si continua cu procesarea comenzii (pregatirea facturilor și trimiterea de informații cu privire la comandă), transmiterea de instrucțiuni către depozit, depozitarea materialelor de construcții în halele de depozitare aparținând firmei și expedierea mărfurilor solicitate.
Organigramă
2.4. Nivelul și dinamica principalilor indicatori economico-financiari
Activitatea de producție și comercializare reprezintă obiective importante ale societății comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta se realizează bunuri necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Orice activitate tehnico-productivă trebuie să răspundă unei nevoi sociale.
Prin comensurarea activității de producție și comercializare, în practică se poate folosi un sistem de indicatori valorici, fiecare, prin conținut și mod de determinare, având o anumită putere informațională. Sistemul de indicatori trebuie să fie cuprinzător, dar rezonabil, pentru a permite realizarea scopului informației, respectiv evaluare și decizie.
Un sistem al indicatorilor operaționali în diagnoză poate fi reprezentat de următoarea grupare :
-indicatori ai potențialului tehnico-economic ;
-indicatori ai potențialului financiar ;
-indicatori ai rezultatelor economico-financiare ;
-indicatori ai eficienței utilizării potențialului tehnico-economic și financiar.
Principalii indicatori economico-financiari utilizati pentru aprecierea eficienței activității societății sunt : veniturile totale, cheltuielile totale, profitul, cifra de afaceri, producția marfă, active fixe, active circulante, viteza de rotație a activelor, numărul de salariați, productivitatea muncii.
Tabelele următoare prezintă evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2008-2010 și modificările absolute și procentuale ale principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2008-2010.
Tabel 1 – Evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2008-2010
Tabel 2 – Variația procentuală și absolută a principalilor indicatori economico – financiari
Din punct de vedere contabil, veniturile unității patrimoniale sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat din : livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii și avantajele pe care unitatea patrimonială a consimțit să le primească, executarea unei obligații legale sau contractuale din partea terților, veniturile excepționale. In cadrul veniturilor, pentru determinarea rezultatului exercițiului, se cuprind, de asemenea, veniturile din producția stocată, producția imobilizată, diminuarea sau anularea provizioanelor, prețul de vânzare a activelor cedate.
Veniturile totale în anul 2008 au fost 292.072.036 mii lei, iar în 2009 veniturile au fost de 288.348.162 mii inregistrand anual o scadere de 1,27%, iar în 2010 veniturile totale au fost de 292.380.072 mii, inregistrand o usoara crestere de 1,4% fata de anul 2009. Această creștere s-a datorat, în cea mai mare parte, procesului inflaționist generat, pe de o parte, de creșterea prețurilor la materiile prime din țară, iar, pe de altă parte, de deprecierea prețului în raport cu valutele convertibile.
Cheltuielile unei întreprinderi reflectă, sub formă valorică întregul consum de factori de producție sau de resurse materiale, umane și financiare, efectuat pentru fabricarea și vânzarea producției. Nivelul, dinamica și structura acestor cheltuieli reflectă, în mod sintetic, activitatea întreprinderilor industriale pe linia folosirii eficiente a resurselor de care dispun, iar reducerea nivelului lor trebuie să reprezinte un obiectiv principal pentru toți agenții economici, în vederea sporirii eficienței întregii activități desfășurate.
La fel si cheltuielile totale au inregistrat o scadere usoara in anul 2009 fata de anul 2008 aceasta fiind de 2.224.286 mii lei, iar in anul 2010 s-a inregistrat o crestere a cheltuielilor totale fata de anul 2009, de la 285.569.932 mii lei la 307.953.770, inregistrand o crestere anuala de 7,84%.
Acest lucru a fost determinat de situația tot mai grea prin care trece firma de câțiva ani, datorită reducerii comenzilor, veniturile scazand si crescând cam cu același ritm, fiind mai mari în 2010 față de cele din 2009 si mai mici in 2009 fata de 2008. Toate acestea au condus la apariția profiturilor, care au atins în 2009 un nivel de 2.778.230 mii lei si în 2008 de 4.277.818 mii lei, iar în 2010 s-a înregistrat o pierdere de -15.57.3698 mii lei.
Producția marfă fabricată exprimă, sub formă valorică, rezultatele activității industrial-productive destinate vânzării pe o anumită perioadă de timp.
Valoarea producției marfă se determină prin însumarea următoarelor elemente: valoarea produselor finite livrate sau destinate livrării în afara întreprinderii, valoarea semifabricatelor din producție proprie livrate în afara întreprinderii în cursul perioadei analizate, valoarea lucrărilor și serviciilor cu caracter industrial prestate pentru terți.
La S.C. VEL PITAR S.A, în perioada analizată, producția marfă a scazut de la an la an, ajungând să fie de 290.372.456 mii lei în anul 2008, la 124.423.520 mii lei în anul 2010.
Cifra de afaceri a scazut în 2010 comparativ cu 2009 cu 8.816.128 mii lei, iar în 2009 față de 2008 cu 3.944.764 mii lei.și deci în anul 2010 față de 2008 cu 12.816.126 mii lei, atingând un nivel de 274.526.306 mii lei in 2010.
In strânsă legătură cu evoluția cifrei de afaceri trebuie avută în vedere și valoarea activelor circulante și odată cu aceasta viteza de circulație a lor.
La S.C. Vel Pitar S.A. se constată o scadere semnificativa a nivelului acestora, înregistrând în 2010 o valoare de 9.459.333 mii lei, fata de anul 2009 cand s-a inregistrat o valoare de 29.359.522 mii lei .
Activele imobilizate, au atins în 2008, un nivel de 102.073.578 mii lei după care în următorul an nivelul acestora a crescut, fiind în 2009 de 117.162.999 mii lei, iar în 2010 a inregistrat o scadere fata de anul 2009 de -7.579.690 mii lei.
Numărul de salariați exprimă totalitatea persoanelor care au o legătură contractuală de muncă (scrisă sau verbală) cu un agent economic, instituție sau organizație care pentru munca depusă sunt plătite. Se disting : salariați permanenți (când sunt angajați pe o durată nedeterminată), salarați temporari (când sunt angajați pe o durată determinată), salariați sezonieri (când sunt angajați numai în cursul anumitor perioade).
Referitor la numărul total de salarați, se constată o usoara crestere in anul 2009 fata de anul 2008, cu un numar de 84 de salariati, iar in anul 2010 se constata o scădere a numarului de salariati, în 2009 erau angajați 3.178 de salariați iar în 2010 – 2.770 salariați. Măsura de reducere a personalului s-a datorat perfecționării utilajelor folosite, dar și datorită dorinței companiei, în urma unor verificări, de a păstra angajații cei mai productivi, pentru a obține, desigur, un profit mai mare, prin micșorarea cheltuielilor cu personalul.
Productivitatea muncii, unul dintre cei mai importanți indicatori sintetici ai eficienței activității economice a întreprinderilor, reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în procesul de producție. Ea se calculează fie prin raportarea producției la munca cheltuită pentru obținerea acesteia, fie prin raportarea cheltuielilor de muncă la producția obținută, în ambele situații luându-se în considerare și calitatea bunurilor economice. In primul caz, productivitatea muncii reflectă numărul de unități de bunuri care revine la o unitate de muncă, în cel de-al doilea, productivitatea muncii reflectă consumul factorului de muncă ce revine la o unitate de bun economic.
Productivitatea muncii se poate analiza pe baza cifrei de afaceri și a numărului de salariați. La S.C. Vel Pitar S.A. aceasta a inregistrat o scadere in anul 2009 fata de anul 2008 cu o valoare de 3.695,53 mii lei/salariat, iar in anul 2010 a crescut de la 89.157,47 mii lei, cât era valoarea în 2009 la 99.106,97 mii lei/salariat. Aceste sporuri inregistrate in anul 2010 se datorează atât creșterii cifrei de afaceri, cât și reducerii numărului de personal.
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA FACTORIALĂ A CIFREI DE AFACERI LA SC. VEL PITAR S.A. ÎN PERIOADA 2008-2010
3.1. Analiza factorială a cifrei de afaceri
3.1.1. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2008-2010
Analiza factorială a cifrei de afaceri are menirea de a identifica principalii factori de influență ai acestui indicator economic, de a stabili sensul influențelor și de a determina nivelul acestora, oferind astfel informații necesare atât pentru aprecierea situației date, cât și pentru stabilirea de măsuri pentru perioadele următoare în scopul limitării acțiunii factorilor cu influență negativă, respectiv menținerea și amplificarea acțiunii factorilor cu influență pozitivă.
Cifra de afaceri poate fi analizată și din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evoluția ei.
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele deterministe de tip multiplicativ sau produs între factori :
1.CA = Σqi x pi ;
2.CA = N x W x Gv = N x x = N x x x x ;
3.CA = T x cah = N x E x cah ;
CA – cifra de afaceri ;
q- volumul fizic al producției vândute pe produse;
p – prețul mediu de vânzare (exclusiv TVA) ;
T – fondul total de timp (ore-om) ;
Cah – cifra de afaceri medie orară ;
Af – valoarea medie a mijloacelor fixe ;
Af’ – valoarea medie a mijloacelor fixe productive ;
N – numărul mediu de salariați ;
A e – valoarea medie a activelor de exploatare ;
Ac – valoarea medie a activelor corporale.
Metoda 1. Mărimea cifrei de afaceri într-o întreprindere depinde de volumul fizic al producției vândute pe sortimente (q) și de prețul de vânzare pe unitatea de produs (p) : CA = Σqi x pi = Σq x Σqp = Q
Σq
1. Pentru ca sa putem analiza acest model, am apelat la produsele care au fost vândute atât în anul 2009 cât si în anul 2010.
Pentru aplicarea metodologiei de analiză se folosesc datele din tabelul 1 și 2
– Tabel nr. 1 –
– Tabel nr. 2 –
3.1.2. Determinarea variației cifrei de afaceri:
ΔCA 2010/2009 = CA₁ – CA₀ = 3.279.517,9 – 2.589.200,1 = 690.317,8
3.1.3. Determinarea influenței factorilor asupra variației cifrei de afaceri:
Influențele factorilor se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lant:
1. Influenta Cantitatii vandute : Q₁ x Σq₀ p₀ – Q₀ x Σq₀ p₀ =
Σq₀ Σq₀
= 164.092 x 2.589.200,1 – 2.589.200,1 = 3.159.661,3 – 2.589.200,1 =
134.466
= 570.461,2 mii lei
2. Influenta Structurii : Q₁ x Σq₁ p₀ – Q₁ x Σq₀ p₀ = 3.172.297 –
Σq₁ Σq₀
– 3.159.661,3 = 12.635,7 mii lei
3. Influenta Pretului de vanzare: Σq₁ p₁ – Q₁ x Σq₁ p₀ = 3.279.517,9
Σq₁
– 3.172.297 = 107.220,9 mii lei
3.1.4.Verificarea rezultatelor: 690.317,8 = 570.461,2 + 12.635,7 + 107.220,9
3.1.5. Interpretarea rezultatelor: Comparativ cu baza de referinta, cifra de afaceri a inregistrat a crestere de 690.317,8 mii lei, la care cea mai mare contributie o are cresterea cantitatii totale de produse. De asemenea si sporirea preturilor de vanzare la produsele analizate a determinat o majorare a cifrei de afaceri cu 107.220,9 mii lei, la fel si cresterea ponderii produselor care au preturi mai mari decat media pe intreprindere a determinat majorarea cifrei de afaceri cu 12.635,7 mii lei.
2. Vom reprezenta din nou tabelul pentru anii 2010 și 2011
– Tabel nr. 3 –
– Tabel nr 4 –
3.1.2. Determinarea variației cifrei de afaceri:
ΔCA 2011/2010 = CA₁ – CA₀ = 4.712.200 – 3.279.517,9 = 1.432.682,1
3.1.3. Determinarea influenței factorilor asupra variației cifrei de afaceri:
Influențele factorilor se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lant:
1. Influenta Cantitatii vandute : Q₁ x Σq₀ p₀ – Q₀ x Σq₀ p₀ =
Σq₀ Σq₀
= 202.360 x 3.279.517,9 – 3.279.517,9 = 4.044.336,4 – 3.279.517,9 =
164.092
= 764.818,5 mii lei
2. Influenta Structurii : Q₁ x Σq₁ p₀ – Q₁ x Σq₀ p₀ = 4.026.929,6 –
Σq₁ Σq₀
– 4.044.336,4 = – 17.406,8 mii lei
3. Influenta Pretului de vanzare: Σq₁ p₁ – Q₁ x Σq₁ p₀ = 4.712.200
Σq₁
– 4.026.929,6 = 685.270,4 mii lei
3.1.4.Verificarea rezultatelor: 1.432.682,1 = 764.818,5 – 17.406,8 + 685.270,4
3.1.5. Interpretarea rezultatelor: Ca si in perioada precedenta, cifra de afaceri a inregistrat o crestere semnificativa, aceasta fiind de 1.432.682,1mii lei. De asemnea, ca si in perioada precedenta cea mai mare contributie a avut-o cresterea favorabila a cantitatii vandute de produse. La fel si cresterea preturilor de vanzare unitare a avut o influenta pozitiva asupra majorarii cifrei de afaceri, in schimb ce ponderea produselor a avut o influenta nefavorabila ceea ce a dus la diminuarea cifrei de afaceri cu 17.406,8 mii lei.
Metoda 2. Al doilea model de analiză ține seama de numărul mediu de salariați (N), de productivitatea muncii medie anuală (W) și de gradul de valorificare a producției fabricate (Gv).
CA = N x W x Gv = N x x
Acest model evidențiază pe de o parte contribuția resursei umane la realizarea producției atât prin volumul acesteia (numărul de salariati) cât și prin nivelul de eficiență al valorificării forței de muncă (productivitatea muncii), iar pe de altă parte reflectă măsura în care producția exercițiului este valorificată pe piață.
Rezultă astfel un model factorial cu trei factori direcți de influență.
Pentru aplicarea metodologiei de analiză se folosesc datele din tabelul 5
3.1.2. Determinarea variației cifrei de afaceri
ΔCA 2010/2009 = CA₁ – CA₀ = 179.745.028 – 120.988.712= 58.756.316
ΔCA 2011/2010 = CA₂ – CA₁ = 287.287.198 – 179.745.028 = 107.542.170
3.1.3. Determinarea influenței factorilor asupra variației cifrei de afaceri
Influențele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor în lanț :
1. Influenta modificarii numarului de salariatii asupra cifrei de afaceri:
∆CA (N) 2010/2009 = N₁ x W₀ x Gv₀ – CA₀ = 3.329 x 32.571,6 x 0.972 – 120.988.712 = 105.394.792,42 – 120.988.712 = -15.593.919,58 mii lei
∆CA (N) 2011/2010 = N₂ x W₁ x Gv₁- CA₁= 3.094 x 54.037,54 x 0.999 – 179.745.028 = 167.024.956,611 – 179.745.028 = -12.720.071,389 mii lei
2. Influența productivității muncii
∆CA (W) 2010/2009 = N₁ x W₁ x Gv₀ – CA´= 3.329 x 54.037,54 x 0,972 – 105.394.792,42 = 174.854.023,481 – 105.394.792,42 = 69.459.231,061 mii lei
∆CA (W) 2011/2010 = N₂ x W₂ x Gv₁ – CA´= 3.094 x 93.850,18 x 0,999 – 167.024.956,611 = 290.082.084,463 – 167.024.956,611 = 123.057.127,852 mii lei
3. Influența gradului de valorificare a producției obținute
∆CA (Gv) 2010/2009 = N₁ x W₁ x Gv₁ – CAʺ = CA₁ – CAʺ = 179.745.028 – 174.854.023,481 = 4.891.004,519
∆CA (Gv) 2011/2010 = N₂ x W₂ x Gv₂- CAʺ = CA₂ – CAʺ = 287.287.198 – 290.082.084,463 = – 2.794.886,463
3.1.4. Verificarea rezultatelor
ΔCA 2010/2009 = ∆CA (N) 2010/2009 + ∆CA (W) 2010/2009 + ∆CA (Gv) 2010/2009 (Adevărat)
58.756.316 = -15.593.919,58 + 69.459.231,061 + 4.891.004,519
ΔCA 2011/2010 = ∆CA (N) 2011/2010 + ∆CA (W)2011/2010 + ∆CA (Gv) 2011/2010 (Adevărat)
107.542.170 = -12.720.071,389 + 123.057.127,852 +(- 2.794.886,463)
3.1.5. Interpretarea rezulatatelor
Cifra de afaceri la S.C. Vel Pitar S.A. a crescut în anul 2009 cu 111.312.750 mii lei comparativ cu valoarea sa înregistrată în anul 2008. Această creștere de 58,83 % este influențată de acțiunea direct a trei factori : numărul de salariați, productivitatea muncii și gradul de valorificare a producției obținute.
Din analiza datelor prezentate în tabel, se constată că cifra de afaceri a societății comerciale Vel Pitar a crescut în perioada 2008-2009, în special, prin sporirea productivității muncii anuale. La creșterea productivității muncii anuale a condus atât o mai bună utilizare a activelor fixe, cât și creșterea înzestrării tehnice a muncii.
Creșterea cu 73,68% a indicatorului productivitatea medie anuală a influențat în mod pozitiv și în sens favorabil mărirea cifrei de afaceri. Astfel că aceasta s-a majorat cu 123.057.127,852 mii lei.
Al doilea factor, ca importanță în creșterea cifrei de afaceri, îl constituie numărul de salariați care a scăzut de la 3,329, cât era în 2008, la 3,094 în 2009, scădere care a influențat în mod negativ și în sens nefavorabil cifra de afaceri, determinând o micșorare a acesteia cu -12.561.471,45 mii lei.
De asemenea, cel de-al treilea factor cu acțiune indirect, gradul de valorificare a producției obținute, prin reducerea de la 0,999 (2010) la 0,989 (2011) a influențat tot în mod nefavorabil și sens negativ cifra de afaceri dar într-o măsură mai mică, reducerea cifrei de afaceri fiind de 2.872.871,82 mii lei.
Factorii cu acțiune indirectă asupra cifrei de afaceri, au o acțiune directa asupra creșterii productivității medii anuale. Atât numărul de salariați, angajați de compania Vel Pitar , cât și producția marfă fabricată în anul 2010 și anul 2011 au condus la creșterea cifrei de afaceri cu 12.571.839,68 mii lei și, respectiv, 109.376.665,39 mii lei. Producția marfă fabricată a influențat într-o măsură mai mare cifra de afaceri, prin creșterea valorii sale cu 61,42%, chiar dacă numărul salariaților a scăzut cu 7,06%.
Metoda 3. Al treilea model de analiză ține seama de fondul total de timp (ore-om) si de cifra de afaceri medie orară :
CA = T x cah
Pentru aplicarea metodologiei de analiză se folosesc datele din tabelul 6
3.1.2. Determinarea variației cifrei de afaceri:
ΔCA 2010/2009 = CA₁ – CA₀ = 179.745.028 – 120.988.712= 58.756.316
ΔCA 2011/2010 = CA₂ – CA₁ = 287.287.198 – 179.745.028 = 107.542.170
3.1.3. Determinarea influenței factorilor asupra variației cifrei de afaceri:
Modificarea cifrei de afaceri cu 58.756.316, respectiv 107.542.170 mii lei, este determinată de următorii factori:
1. Influenta fondului total de timp:
2010/2009 : = (T1-T0)cah0 = (11.912.529 – 12.249.792) x 9,877 = -3.331.146,651 mii lei
2011/2010 : = (T2-T1)cah1 = (10.833.300 – 11.912.529) x 15,089 =
– 16.284.486,381 mii lei
2. Influenta cifrei de afaceri medie orară:
2010/2009 : = T1(cah1- cah0)= 11.912.529 (15,089 – 9,877) = 62.088.101,148 mii lei
2011/2010 : = T2(cah2- cah1) = 10.833.300 (26,519 – 15,089) = 123.824.619 mii lei
3.1.4. Verificarea rezultatelor:
Sintetizând calculul influenței factorilor, nivelul cifrei de afaceri în perioada 2009-2010 se prezintă astfel :
ΔCA = ΔT + Δcah
58.756.316 = – 3.331.146,651 + 62.088.101,148
In intervalul 2010-2011 influențele se pot sintetiza astfel:
ΔCA = ΔT + Δcah
107.542.170 = -16.284.486,381 +123.824.619
3.1.5. Interpretarea rezulatatelor
In perioada 2009-2010, la creșterea cifrei de afaceri o contribuție însemnată a avut-o cifra de afaceri medie orară, spre deosebire de fondul total de timp, care a condus la scăderea acesteia. Putem spune, deci, că cei doi factori au avut influențe opuse asupra modificării cifrei de afacei în perioada analizată.
In perioada 2010-2011 nivelul cifrei de afaceri a crescut cu 107.542.170 mii lei, consecință a scăderii fondului total de timp și a creșterii cifrei de afaceri medii orare.
3.2. Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-financiari ai societății
Cifra de afaceri reprezintă « suma totală a afacerilor » realizate de agentul economic din relațiile cu terții: vânzări de produse, mărfuri, servicii, prestații în exercitarea activității sale profesionale care formează profilul obișnuit al agentului economic.
Modificarea cifrei de afaceri, în sensul creșterii sau descreșterii, produce modificări asupra următorilor indicatori economico-financiari :
– productivitatea muncii ;
– cheltuieli totale la 1000 lei cifră de afaceri ;
– profitul ;
– rata rentabilității.
Productivitatea muncii reflectă eficiența cu care este cheltuită munca omenească pentru producerea de bunuri materiale, iar nivelul ei reflectă gradul de înzestrare tehnică a proceselor, respectiv capacitatea de a produce a unei societăți comerciale.
In prezent, o deosebită importanță prezintă exprimarea productivității muncii în funcție de cifra de afaceri, astfel :
W = ,
Unde:
CA – cifra de afaceri totală; N – numărul de salariați.
Influența modificării cifrei de afaceri se calculează prin metoda substituirilor în lanț :
= – ;
2010/2009: = 22.321 mii lei
2011/2010: = 38.859 mii lei
Modificarea cifrei de afaceri determină modificări în același sens cu ale productivității; In cazul de mai sus creșterea cifrei de afaceri între 2009-2010 cu 58.756.316 mii lei a condus la o creștere a productivității muncii cu 22.321 mii lei, iar în intervalul 2010-2011 creșterea cifrei de afaceri cu 107.542.170 mii lei a condus la o sporire a productivității muncii cu 38.859 mii lei.
Desfășurarea activității unei societăți necesită consum de resurse umane, materiale si financiare.
Indicatorul cheltuieli la 1000 de lei cifră de afaceri sau rata de eficiență a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri poate fi exprimat prin următoarea relație :
= x 1000 – x 1000;
2010/2009: = – 392.460 lei
2011/2010: = – 395.723 lei
Modificarea cifrei de afaceri determină variații în sens invers ale indicatorului, cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri ; în cazul anterior, creșterea cifrei de afaceri în perioada 2009-2010 conduce la o reducere a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri cu 392.460 lei, iar în perioada 2010-2011 creșterea cifrei de afaceri conduce la o scădere a indicatorului cu 395.723 lei.
Profitul caracterizează situația rentabilității unei societăți comerciale, în mărime absolută. Mărimea profitului brut se determină ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale efectuate de întreprindere.
Mărimea profitului impozabil se stabilește ca diferență între profitul brut și mărimea cheltuielilor suportate direct din venituri. Profitul net se determină ca diferență între profitul impozabil și impozitul pe profit.
Analiza profitului se poate adânci prin studierea lui pe surse de proveniență. Astfel, profitul obținut din cifra de afaceri se determină ca diferență între valoarea cifrei de afaceri, exprimată în prețuri de livrare fără TVA și valoarea cifrei de afaceri exprimată în rosturi complete:
P = Σqp – Σqc = Σq(s)p – Σq(s)c
Deci, modificarea profitului aferent cifrei de afaceri depinde de modificarea volumului fizic al producției (q), a ponderii sau structurii producției pe sortimente (s), a costurilor complete pe unitatea de produs (c) și a prețului de vânzare pe unitatea de produs (p).
Influența modificării cifrei de afaceri asupra profitului se poate stabili astfel :
= (CA1 – CA0) x R0 = ΔCA x
2010/2009: = 7.078.222 mii lei
2011/2010: = 5.537.288 mii lei
După cum se observă, modificarea cifrei de afaceri în sens crescător atrage după sine o modificare în același sens a profitului. Astfel, creșterea cifrei de afaceri în 2010 cu 58.756.316 mii față de 2009 conduce la o creștere a profitului cu 7.078.222 mii lei, iar în anul 2011 creșterea cifrei de afaceri cu 107.542.170 mii lei a condus la o creștere a profitului cu 5.537.288 mii lei.
CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Lucrarea de față s-a concentrat asupra analizei cifrei de afaceri la S.C. Vel Pitar S.A., a factorilor care determina modificarea acesteia, a implicațiilor pe care modificarea cifrei de afaceri le determină în sistemul de indicatori ecomomico financiari ai firmei.
La S.C. Vel Pitar S.A. există o situație favorabilă a echilibrului financiar, ceea ce constituie un puct forte pentru companie. De asemenea, dispune de o solvabilitate mare, iar politica de marketing este una agresivă, ceea ce a dus la creșterea cifrei de afaceri și a cotei de piață.
Nivelul și dinamica cifrei de afaceri sunt influențate de o serie de factori naturali, tehnico-organizatorici, economici, structurali.
In economia țării noastre, în prezent, se pune problema modernizării și retehnologizării, stimulată de relațiile de proprietate privată și de acțiunea legilor economiei de piață, creându-se condițiile favorabile pentru creșterea productivității muncii și a eficienței economice, asigurând integrarea în economia de țărilor europene dezvoltate.
Căile principale de creștere a cifrei de afaceri sunt : introducerea progresului tehnic, a unor metode moderne de management, ridicarea calității produselor, perfecționarea metodelor de marketing.
Introducerea progresului tehnic constituie principala cale de creștere a productivității muncii, de economisire a muncii vii și materiale în fiecare întreprindere.
In cadrul analizei, se urmărește situația introducerii progresului tehnic sub toate formele sale, precum și a consecințelor acestuia. In acest sens trebuie să se studieze situația mecanizării, dotarea întreprinderii cu mașini și utilaje de înalt nivel tehnic, precum și introducerea procedeelor tehnologice avansate.
Promovarea metodelor moderne de management reprezintă o cale importantă de sporire a producției și a cifrei de afaceri, ea realizându-se pe trei laturi principale : perfecționarea metodelor de conducere, perfecționarea managementului producției și perfecționarea organizării muncii.
Mobilitatea fenomenelor economice specifice tranziției, caracterizată prin schimbări rapide și, uneori, imprevizibile ale cererii de mărfuri, ale raportului cerere-ofertă, ale nivelului prețului etc., impun cunoașterea aprofundată a mecanismului pieței.
In acest context, devine esențială orientarea întregului management spre creșterea capacității de adaptare a firmei la fluctuațiile mediului economic, respectiv subordonarea tuturor strategiilor realizării funcției obiectiv : satisfacerea la un nivel superior a cerințelor de consum și maximizarea, pe această cale a profitului.
SC Vel Pitar SA își propune prin programele de marketing o readaptare a opțiunilor strategice ale firmei și elaborarea unor politici – răspuns adecvate pieței actuale române din domeniul panificației.
Fundamentarea obiectivelor strategice reprezintă o atribuție esențială permanentă a managementului firmei.
Mutațiile intervenite în ultimul timp în conjunctura economică impun anumite corecții în eșalonarea opțiunilor strategice elaborate în anii anteriori.
SC Vel Pitar SA și-a propus ca obiectiv pe termen scurt (2-3 ani), dezvoltarea activității de producție, creșterea vânzărilor, precum și dezvoltarea sistemului de instruire și motivare a personalului. Acest obiectiv este esențial pentru redresarea economică a firmei și presupune printre altele :
– Definitivarea, aprobarea, eșalonarea și punerea în aplicație a programului de restructurare economică a firmei. Scopul principal îl constituie îmbunătățirea structurii costurilor de producție, respectiv scăderea cheltuielilor convențional constante, îmbunătățirea eficienței economice și creșterea competitivității comerciale. Se va avea în vedere îmbunătățirea funcțională și reducerea costurilor structurii organizatorice.
– Elaborarea unor studii de fezabilitate pentru utilizarea capacităților de producție disponibilizate și care nu vor putea fi valorificate prin vânzare ;
– Dezvoltarea activității de marketing ;
– Elaborarea unui program de asigurare a personalului de înaltă calificare în activități deficitare;
– Identificarea de parteneri credibili care să participe la finanțarea principalelor obiective strategice.
O altă strategie de creștere a cifrei de afaceri a S.C. Vel pitar S.A. ar fi ridicarea calității produselor.
Calitatea reflectă capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface gama de utilități cărora le sunt destinate. Ea se formează în procesul de concepție și execuție și se verifică în cel de consumare a bunurilor și serviciilor.
In lumea factorilor de specialitate este unanim acceptată ideea că o calitate competitivă se construiește pe tot parcursul procesului de proiectare, execuție și realizare (desfacere) a produselor, controlul final confirmând-o sau infirmând-o, fără mari posibilități de a o mai influența.
Mecanismul îmbunătățirii calității în economia de piață este format, pe de o parte, sub acțiunea concurenței, iar pe de altă parte, sub cea a statului, prin modalități variate, inclusiv legislative, care vizează cu precădere protecția consumatorului.
Nivelul calității se reflectă nemijlocit în cifra de afaceri prin volumul vânzărilor și preț. Prin raportarea la piață, producția se împarte în producție de calitate superioară, de nivel concurențial și cu nivel calitativ satisfăcător.
Imbunătățirea calității producției se reflectă în mod favorabil asupra principalilor indicatori ai performanței economico-financiare prin volumul producției și prețul de vânzare sau numai prin volumul sau prețul de vânzare în funcție de nivelul calității și poziția pe piață.
Propuneri și măsuri, care pot fi luate în continuare de societate pentru a sporii volumul activității și implicit creșterii cifrei de afaceri:
– diversificarea ofertei de bază , a prestărilor de servicii , pe baza unor studii atente ale cererii pieței, utilizându-se în acest scop diferite metode de marketing;
– testarea periodică a cerințelor beneficiarilor, colaborarea eficientă cu firmele furnizoare și culegerea de informații asupra firmelor concurente;
– menținerea la un nivel acceptabil a prețurilor lucrarilor astfel încat sa fic competitive în raport cu cele ale firmelor concurente;
– creșterea bugetului pentru cheltuieli publicitare și reclamă agresivă și continuă, efectuarea unor acțiuni de promovare prin acordarea unor disconturi, etc.
– utilizarea în deciziile care se iau zilnic a unor indicatori de activitate oferiți de analizele economico-financiare continue;
– utilizarea unor instrumente de analiză economică pentru a furniza societății o imagine mai exactă asupra situației financiare.
Prin aceste măsuri se speră o sporire a numărului beneficiarilor și implicit o creștere a volumului cifrei de afaceri.
În ceea ce privește evoluția viitoare a societății, în afară de influența pieței și evoluția acesteia, a cadrului legislativ și a altor elemente exterioare, un rol important îl va avea politica adoptată de echipa managerială, obiectivele propuse și modalitățile de realizare a acestora.
Totuși pe baza evoluției profitabile a societății, se poate aprecia faptul că pe termen scurt, S.C. Vel Pitar S.A. se va menține pe piață și va dezvolta o activitate profitabilă.
BIBLIOGRAFIE
www.velpitar.ro
Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile, Analiză economico-financiară, Editura ASE, București, 2002
Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile, Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 1996
Constantinescu, D., Managementul întreprinderii, Editura Horion, Râmnicu Vâlcea, 1997
Gheorghiu, A., Analiza activității economice a întreprinderilor industriale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
Margulescu, Dumitru, Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994
Margulescu, Dumitru, Analiza economico-financiară a întreprinderii, supliment la revista Tribuna Economică, ediția aII-a, București, 1994
Niculescu, Maria, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997
Radu, Florea, Analiza economico-financiară a întreprinderilor, Editura Universitaria, Craiova, 1997
Radu, Florea, Metode și tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999
Sancu, Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 1996
ANEXE
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2009
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2010
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2011
BIBLIOGRAFIE
www.velpitar.ro
Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile, Analiză economico-financiară, Editura ASE, București, 2002
Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile, Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 1996
Constantinescu, D., Managementul întreprinderii, Editura Horion, Râmnicu Vâlcea, 1997
Gheorghiu, A., Analiza activității economice a întreprinderilor industriale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
Margulescu, Dumitru, Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994
Margulescu, Dumitru, Analiza economico-financiară a întreprinderii, supliment la revista Tribuna Economică, ediția aII-a, București, 1994
Niculescu, Maria, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997
Radu, Florea, Analiza economico-financiară a întreprinderilor, Editura Universitaria, Craiova, 1997
Radu, Florea, Metode și tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999
Sancu, Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 1996
ANEXE
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2009
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2010
Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2011
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Factoriala a Cifrei de Afaceri (ID: 135697)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.